Ziarul Flux, Ed. 21 (897)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 iunie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.06.2013

=A 3-a Aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Mc. Celestin Maxima zilei “O acţiune nu poate fi justificată decât printr-o referinţă la o tablă de valori.”

O. Cotruș

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.3892 1 Dolar american ............. 12.4999 1 Leu românesc ................. 3.6569 1 Rublă rusească ............... 0.3894 Timpul probabil: 7.06.2013

8.06.2013

Noros, 14 23 0C

Noros, 14 24 0C

EDI|IA DE VINERI

Ce se GPF întâmplă în Turcia lui Erdogan

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 21 (898)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

XXX

(citiţi pag. 10)

PPCD LA 25 DE ANI

4

Un sfert de veac în apărarea Interesului Naţional PAGINA

SOCIAL

Criza politică şi instituţională a şubrezit situaţia partidelor de la putere

7

PAGINA

INTERVIU

XXX

Victor Ciobanu: Cred în rezistenţa creştină est-europeană

Raiderul nu e chiar raider, la “Moldova-Agroindbank” În mod sigur, Republica Moldova nu este „o poveste de succes”. Și cum ar putea fi „o poveste” și încă „de succes” cea mai săracă și mai coruptă ţară din Europa? De multe ori m-am întrebat care însă ar putea fi sintagma ce ar defini cu exactitate, fără greș, Republica Moldova? Așa cum e, spre exemplu, când spui „Ţara Lalelelor” și înţelegi că este vorba de Olanda sau „Ţara Lacurilor Albastre” – Canada, „Ţara Soarelui Răsare” – Japonia.

Republica Moldova, cea mai nebuloasă ţară de pe continent Iată însă că după ultimele evoluţii din scandalul de la Banca „MoldovaAgroindbank” am găsit sintagma care redă întocmai esenţa relaţiilor din ţara noastră. Convingerea mea este că Republica Moldova este, întâi și-ntâi, nu cea mai coruptă și mai săracă ţară din Europa, ci cea mai nebuloasă ţara de pe continent, dacă nu chiar din lume. Adică ţara în care totul este confuz, difuz, dubios, echivoc, haotic, imprecis, incert, indefinit, încâlcit, încurcat, îndoielnic, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînţeles, nelămurit, neprecis, nesigur, obscur, problematic, tulbure și vag.

Raiderul nu e decât o banală reglare de conturi între acţionari Nu mai târziu decât săptămâna trecută, Consiliul Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” (pe scurt – MAIB) a emis un comunicat în care a atenţionat opinia publică asupra faptului că banca a devenit ţinta unor noi atacuri ostile, cerând implicarea organelor de resort în soluţionarea problemei. Consiliul de administraţie al băncii afirmă că, începând cu luna februarie 2013, „banca, organele de conducere ale acesteia, precum și acţionarii băncii, au devenit ţinta unor noi acţiuni frauduloase din partea unui

grup de persoane care acţionează concertat, fiind susţinut de unele persoane cu funcţii de răspundere din organele de stat (administrative și judiciare), precum și de către Registratorul independent „Registru-Corect”. Consiliul de administraţie susţinea că este vorba de mai ceva decât un atac raider, pus la cale de persoane necunoscute, care au preluat pe căi ilegale, frauduloase, aproape 26 la sută din acţiunile băncii. Dar iată că a trecut mai puţin de o săptămână și avem posibilitatea să constatăm că atacul raider nu e chiar atac raider, ci este vorba, mai curând, de niște conflicte, de o reglare de conturi între președintele MAIB și o parte dintre acţionari.

Continuare în pag. 6

CMYK

(citiţi pag. 8-9)

Coaliţia, între dragoste, interese şi ură „Coaliţia nu este un mariaj din dragoste, ci o căsătorie din interes.

Noi am pus temelia unui stat de drept și noi trebuie să ducem ce ne-am propus până la capăt”, explica șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, după ce aceasta fusese consfinţită prin votul noii majorităţi, urmând să purceadă la îndeplinirea îndatoririlor sale matrimoniale. Mesajul liberal-democratului cu privire la statul de drept pe care l-au întemeiat (sic!) și pe care trebuie să-l ducă „până la capăt”, este cam identic cu cel al lui Taras Bulba către fiul său – „Eu te-am făcut, eu te omor”.

Mariajul nășit de comisarii europeni nu promite să fie nici model de fidelitate, nici unul de durabilitate, chiar dacă unii ar fi de părerea că întorlocările din calcul ar fi mai stabile decât cele din dragoste. Scopul declarat de către actorii politici care au contribuit la constituirea noii coaliţii este ducerea mandatului actualei majorităţi până la capăt, păstrarea vectorului european, realizarea angajamentelor asumate. Ne îndoim de faptul că politicienii vor mai reuși (și vor dori) să-și realizeze toate angajamentele și promisiunile, miza cea mare fiind summitul din toamnă de la Vilnius și speranţa că se va reuși parafarea acordurilor cu UE. Ceea ce, în opinia lor, ar trebui să estompeze lipsa de performanţe pe direcţiile economice și sociale și a reformelor în justiţie, înflorirea corupţiei, criza politică și instituţională, adică, să le justifice aflarea la guvernare și să le ofere un bonus pentru campania electorală viitoare (anticipată ori ordinară).

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

7 IUNIE 2013

Coaliţia, între dragoste, interese şi ură Urmare din pag. 1 Revenind însă la așa-zisa căsătorie, realizată pe principii democratice și din interes profund naţional, trebuie să menţionăm că orice mariaj din calcul se bazează, evident, pe un contract nupţial, unde se stipulează clar ce au și ce nu au voie să facă soţii, cum își administrează averile și ce se întâmplă în caz de infidelitate conjugală din partea uneia dintre părţile contractante.

Acest contract (Acord) a fost trecut, afirma Streleţ, prin suflet și prin raţiune. Doar că sufletele erau pline de ură, neîncredere și ranchiună. Și este adevărat că acest acord „stabilește niște reguli de joc bine determinate”, fiind un document „pe care Republica Moldova nu l-a mai avut”.

Regulile de joc impuse sunt, întradevăr, stricte, astfel încât nimic din matrapazlâcurile și ilegalităţile pe care le vor comite să nu mai iasă la suprafaţă.

Acordul de constituire a Coaliţiei pentru Guvernare Proeuropeană, semnat la 30 mai de către deputaţii PLDM, PD și liberalii din grupul Hadârcă, are pretenţia de a fi venit în întâmpinarea așteptărilor “majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova”. Adică, politicienii își imaginează (sau vor să creadă) că acestea ar fi așteptările cetăţenilor. Dacă ne uităm însă la rezultatele ultimelor sondaje de opinie, vedem că așteptările sunt de cu totul altă natură.

Contract fără valori, dar cu principii Acordul actual nu se deosebește esenţial de cel anterior, cum nu se deosebește, de altfel, nici Guvernul Leancă de Guvernul Filat, cu excepţia câtorva miniștri excluși pe criterii de apartenenţă politică. Ce-i drept, el nu mai are la bază valori, așa cum avea precedentul, în schimb are multe principii, de bază și speciale.

Cu cele de bază lucrurile sunt, mai mult sau mai puţin, clare, ele încadrându-se, de fapt, în retorica electorală, adică a promisiunilor care se fac, dar niciodată nu se realizează: supremaţia legii și independenţa justiţiei; eliminarea corupţiei; neadmiterea subordonării instituţiilor statului intereselor personale și de partid; afirmarea și respectarea drepturilor și libertăţilor omului etc.

“Principiile speciale” sunt demne însă de o atenţie mai deosebită. Ele stipulează “distribuirea clară și asumarea responsabilităţii politice pentru domeniile repartizate membrilor Coaliţiei în procesul guvernării”, ceea ce este, de fapt, un eufemism pentru banala împărţeală a funcţiilor și instituţiilor între partide. Iar cum se gestionează aceste funcţii și instituţii s-a văzut clar din interceptările telefonice care au fost făcute publice anterior.

Alte principii, nu atât speciale, cât deocheate și hilare, sunt “respectul pentru partenerii de Coaliţie, încrederea reciprocă și colegialitatea”.

Cine-și mai amintește, și în acordul precedent pe care l-au semnat aceiași politicieni (acum lipsind doar incoruptibilul opozant Mihai Ghimpu), era stipulat angajamentul partenerilor de a se respecta reciproc și de a avea încredere unii în alţii.

Ziceam și atunci că după negocieri „la sânge”, cu lovituri sub centură și șantaj reciproc, este caraghios să se vorbească despre respect și

încredere. Pentru că încrederea ori este, ori nu este, iar respectul, ca și dragostea, cu de-a sila și printr-un efort de voinţă nu se face. Drept primă expresie a acestei încrederi fără margini a fost alegerea spicherului, când aliaţilor li s-a cerut să plieze într-un anumit fel buletinele de vot.

Transparenţa este un alt principiu special la care s-a ajuns în cadrul unor negocieri purtate în condiţii obscure, la miez de noapte, departe de ochii și urechile lumii.

Ceea ce caracterizează noul acord este instituirea unor mecanisme, și mai „stufoase”, de exercitare a guvernării, menite să anihileze orice „mișcare în front”, orice iniţiativă, orice încercare de a scoate actul decizional de sub strictul control al intereselor de partid. Aceste mecanisme emană din profunda neîncredere dintre parteneri și din dorinţa de a folosi cât mai eficient „pârghiile” care le-au revenit în urma partajului (rectific, în urma asumării responsabilităţilor). Sistemul complicat de garanţii și mecanisme de control reciproc ar putea îngreuna ori chiar bloca întreaga activitate, ceea ce ar putea duce, mai devreme sau mai târziu, la încălcarea prevederilor respectivului Acord, așa cum s-a întâmplat și anterior.

După cum am spus, noua organizare a Coaliţiei prevede, în afară de Consiliul Coaliţiei (în trecut, Consiliul Alianţei), instituirea altor câteva structuri care vor transforma întregul proces decizional în unul deosebit de greoi și ineficient. Astfel, Adunarea Generală a Coaliţiei, forul ce întrunește toţi deputaţii și miniștrii Coaliţiei, conducerea partidelor-membre, va discuta problemele de interes major ale ţării și se va convoca nu mai rar decât o dată în semestru.

Reuniunea liderilor Coaliţiei va întruni liderii partidelor și entităţilor politice semnatare ale Acordului Coaliţiei și se va aduna, de regulă, săptămânal, pentru a coordona subiectele de pe agenda guvernării și chestiunile principiale de organizare și funcţionare a Coaliţiei.

Consiliul parlamentar al Coaliţiei este format din deputaţi reprezentanţi ai părţilor semnatare și se va convoca, de regulă, cu 24 de ore înainte de ședinţele Biroului Permanent al Parlamentului pentru a stabili priorităţile agendei legislative a Coaliţiei.

Prezidiul Guvernului, neconstituţional, dar rămas în vigoare Ședinţele Executivului vor fi precedate de ședinţele Prezidiului Guvernului, care va aproba ordinea de zi a ședinţelor Guvernului și va discuta proiectele în privinţa cărora vor exista divergenţe de opinii. Și aici ar putea exista pericolul ca viziunile șefului Cabinetului de Miniștri privind ordinea de zi ori anumite proiecte să nu coincidă cu viziunile membrilor Prezidiului, care vor exprima poziţia conducerii partidelor care i-au delegat. Pentru ca premierului să nu-i treacă prin cap să se opună ordinii prestabilite, Iurie Leancă a fost obligat să semneze o “Declaraţie politică de atașament” faţă de prevederile Acordului. Ceea ce înseamnă că acesta a devenit, în mod automat, o marionetă în mâinile liderilor de partide. Iar Guver-

nul va putea lua nestingherit decizii doar în chestiuni minore, care nu vor atinge interesele oligarhilor, politicienilor ori ale clientelei din jurul partidelor de la putere.

Amintim că respectivul Prezidiu a fost instituit prin Acordul de constituire a AIE 2 și a provocat nedumeriri la vremea respectivă, acesta amintind de Prezidiul Sovietului Suprem din perioada sovietică. El a fost perceput drept un organ anacronic, de șantaj, menit să promoveze interesele politicienilor aflaţi la putere. În toamna anului 2011, premierul de atunci, Vladimir Filat, nu mai vroia să aibă un „Prezidiu” în Guvern, declarând că acesta este neconstituţional și că a fost constrâns să accepte instituirea acestuia. Filat declara că va cere lichidarea lui, pe motiv că blochează activitatea Executivului. Apoi și deputaţii din formaţiunea condusă de prim-ministru au venit cu propunerea de „abolire a Prezidiului”. Chiar dacă anterior au votat in corpore pentru modificarea Legii Guvernului și instituirea organului respectiv.

Mai mult decât atât, în proiectul de Acord al noii coaliţii, propus iniţial de PLDM, se insista iarăși asupra excluderii Prezidiului Guvernului, dar vedem că acesta a rămas neatins. Să fi fost vorba iarăși de constrângere?

Să revenim însă la celelalte organisme ale noii coaliţii de guvernământ. Consiliul Coaliţiei, format din delegaţiile părţilor semnatare ale Acordului, ”în număr de până la 4 persoane pentru fiecare delegaţie”, stabilește agenda comună și are drept de decizie în privinţa proiectelor înaintate în cadrul Consiliului Parlamentar sau a Prezidiului Guvernului. Consiliul coaliţiei se va reuni ori de câte ori va fi necesar, dar nu mai rar decât o dată la două săptămâni și va adopta deciziile pe bază de consens. Prin urmare, dacă nu va fi atins consensul, mai exact, dacă unuia dintre partide nu-i va conveni o anumită decizie, nu va fi interesat în adoptarea unui proiect de lege, fie și unul necesar, el va putea bloca adoptarea respectivei decizii, pentru ca, ulterior, o altă componentă a coaliţiei să se răzbune și să blocheze, la rându-i, luarea unei alte decizii. Schema a funcţionat perfect și în cadrul AIE 2. În opinia unor analiști, prerogativele extrem de extinse ale Consiliului uzurpează o bună parte din prerogativele Parlamentului, Guvernului și ale deputaţilor. Practic,

legislatorii, miniștrii și alţi demnitari de stat nu vor acţiona în interesul alegătorilor, ci în interesele Coaliţiei, în strictă conformitate cu indicaţiile Consiliului. În afară de aceasta, va mai exista și un Secretariat al Coaliţiei – o entitate permanentă cu funcţii tehnice, care să asiste activitatea Coaliţiei pe toate dimensiunile: politică, legislativă și executivă. Secretariatul va fi condus de Secretarul General al Coaliţiei. Întrebarea este, din ce bani vor fi plătiţi acești funcţionari?

Nemaivorbind de faptul că un calcul sumar arată că guvernanţii își vor consuma timpul mai mult prin diverse ședinţe, decât pentru a se achita de obligaţiunile lor nemijlocite.

Guvernanţii, la adăpostul „echilibrelor şi garanţiilor” Și mai interesant este capitolul care stipulează „echilibrele și garanţiile în cadrul coaliţiei”. Astfel, membrii Coaliţiei, semnatari ai Acordului și reprezentanţii mandataţi ai acestora, inclusiv cei delegaţi în instituţiile statului, nu vor întreprinde acţiuni ce ar aduce prejudicii de imagine Coaliţiei. Miniștrii și alţi reprezentanţi ai coaliţiei în autorităţile publice nu se vor expune prin luarea unor poziţii publice contradictorii și critice faţă de deciziile adoptate de partenerii de Coaliţie, în alte domenii de activitate decât cele asumate.

Orice redistribuire a competenţelor, funcţiilor, orice schimbări instituţionale se vor decide doar în bază de consens în cadrul Consiliului Coaliţiei. Iar nerespectarea acestui principiu ar putea duce chiar “la încetarea Acordului” și la destrămarea Coaliţiei.

Precizând că semnatarii Acordului se obligă să renunţe la atacuri politice reciproce și la acuzaţii publice, în document se mai menţionează că Coaliţia „nu va admite numirea sau menţinerea în funcţii de răspundere a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie”. Înţelegem însă că nu este și cazul persoanelor asupra cărora planează suspiciuni de corupţie sau care chiar figurează în dosare intentate pe fapte de corupţie.

Dar cum se va proceda totuși cu acele persoane condamnate? Să nu credeţi că vor fi destituite imediat și înlăturate de la guvernare. Acordul spune că dacă vor exista asemenea cazuri pe parcursul guvernării, “confirmate prin decizii sau acţiuni ale

instanţelor de drept”, ele nu vor fi utilizate în scopul unor atacuri politice între parteneri, ci se vor lua în mod solidar măsuri. Măsuri care pot să nu însemne neapărat demiterea sau lipsirea de imunitate parlamentară, de exemplu.

Altfel spus, partenerii s-au angajat prin semnătură să nu cârtească împotriva unor ilegalităţi sau derapaje care se vor produce în coaliţie, să nu dezvăluie eventuale nelegiuiri sau acte de corupţie, să nu se amestece în treburile unor instituţii pe care nu le gestionează, să nu aducă vorba, mai ales public, de persoanele corupte și să nu ceară demiterea acestora. Atunci când a fost ticluit acest punct din Acord, democraţii s-au gândit, fără îndoială, și la deputatul Valeriu Guma, condamnat definitiv de Curtea Supremă de la București la patru ani de închisoare pentru corupţie și dat în urmărire generală de Interpol și Poliţia Română.

O confirmare în acest sens este și reacţia președintelui de onoare al PD în ședinţa de joi, 6 iunie, a Parlamentului. “Nu cunoaștem nimic, nu am văzut vreun dosar”, a declarat acesta, afirmând că se judecă, deocamdată, doar în baza informaţiilor vehiculate în presă. Mai mult decât atât, Diacov consideră că Guma a fost condamnat doar pentru că instanţa română ar fi dorit să aibă ce raporta la Consiliul Europei „despre diferite cazuri”. În acest context, ne putem face o închipuire și despre măsurile care se vor lua.

Formarea Coaliţiei și învestirea noului Guvern înseamnă pentru partidele puterii, care par să se fi compromis iremediabil, un moment de respiro, un răgaz în care să-și pună la cale treburile și interesele, dar și să încerce să-și cosmetizeze imaginea șifonată. La adăpostul unui Acord care ar trebui să le lege mâinile și să le închidă gurile celor care le-ar putea periclita în vreun fel liniștea.

Onorabilul democrat Dumitru Diacov afirma că Voronin, prin votul său care a dus la demiterea Guvernului, a lui Plahotniuc și a lui Lupu, le-a dat „o palmă” care a făcut să le revină raţiunea. Nu știm de câtă raţiune ar putea fi vorba. Cert este că potentaţii zilei au mai încasat o palmă răsunătoare, de data aceasta din partea electoratului, în cadrul recentului sondaj de opinie. Iar în cazul acesta nu mai este vorba de revenirea raţiunii, ci de revenirea la putere după viitoarele alegeri parlamentare. Care pare tot mai puţin probabilă.

Ioana FLOREA, FLUX

3

Politic

7 IUNIE 2013

FLUX

Câştigători şi perdanţi la marea împărţeală a funcţiilor Cadrele decid totul în noua coaliţie de guvernământ. Funcţiile au fost împărţite cu chiverniseală, dar ca la orice împărţeală “frăţească”, cineva a reușit să se căpătuiască cu mai mult, altcineva s-a mulţumit cu ce i s-a dat. Distribuirea funcţiilor, inclusiv ordinea în care au fost aleși demnitarii, a fost specificată cu stricteţe chiar în acordul de constituire a Coaliţiei Proeuropene, inclusiv numele celor care urmau să fie unși.

Ordinea a fost următoarea: mai întâi a fost ales președintele Parlamentului, democratul Igor Corman, și doar apoi șeful Executivului, liberal-democratul Iurie Leancă. De asemenea, semnatarii Acordului s-au obligat să voteze, în aceeași zi, alegerea vicepreședinţilor Parlamentului, numirea președinţilor Comisiei Juridice, Numiri și Imunităţi și a Comisiei Politică Externă. Chiar dacă ziua s-a prelungit până pe la miezul nopţii. Astfel, partenerii și-au luat toate măsurile pentru a exclude orice surpriză.

După ce cărţile au fost deschise, acordul și anexele publicate, lumea a început să contabilizeze “responsabilităţile” care le-au revenit partidelor, încercând să deslușească cine a avut de câștigat și cine de pierdut. Și cum nu dai, tot democraţii par să fi ieșit cu câștig în urma negocierilor obscure, purtate mai mult pe la sediul acestora. Pentru că Partidul Democrat nu s-a mulţumit doar cu șefia Legislativului, ci a mai pretins și o funcţie de vicespicher. Aceasta i-a revenit lui Adrian Candu, finul fostului prim-vicespicher Vladimir Plahotniuc. Cu funcţia de vicepreședinte al Parlamentului s-a ales și

reprezentantul liberalilor reformaţi, Oleg Bodrug, în semn de recunoștinţă pentru contribuţia la constituirea noii majorităţi. În total, Legislativul va avea patru vicepreședinţi (inclusiv unul din partea opoziţiei), până la accederea actualei guvernări existând doar două funcţii de vicepreședinţi.

Liberalii care au părăsit tabăra lui Ghimpu s-au mai ales cu o funcţie, cea de președinte al Comisiei Politică Externă, aceasta revenindu-i Anei Guţu. De asemenea, ei și-au păstrat și fotoliile de miniștri (Vitalie Marinuţă și Gheorghe Șalaru), cu excepţia Ministerului Transporturilor, pe care le-au suflat-o democraţii, instalându-l în funcţia de ministru pe Vasile Botnari, cu specificarea în acord că este responsabilitatea comună a părţilor constituante.

O altă funcţie importantă pe care și-au arogat-o democraţii este cea de președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunităţi, deţinută anterior de liberalul Victor Popa, actualmente judecător la Curtea Constituţională.

Funcţia i-a revenit Raisei Apolschi, care, după cum s-a spus în mediile de informare, este nașa aceluiași Vladi-

mir Plahotniuc. Prin urmare, omul de afaceri pare să fie pe deplin consolat și împăcat cu demiterea sa din Prezidiul Legislativului.

Nici Marian Lupu nu ţine supărare și este mulţumit de cel care l-a înlocuit la șefia Parlamentului, pentru că „important este să prevaleze partea rațională”. În pofida „părţii emoţionale”, fostul spicher a ales să ofere „stabilitate ţării” și noului Guvern. În acest context, șeful comuniștilor Vladimir Voronin a arătat chiar oarecare compasiune faţă de ex-premierul Filat, care a fost călcat și „înjosit definitiv”. „Cumătrismul și nănășismul e răspândit în toate structurile. Partidul cu 15 mandate deține postul

de președinte și de vicepreședinte al Parlamentului, jumătate de Guvern”, a declarat Voronin.

Pentru consolarea lui Filat, au fost efectuate modificările structurale dorite de acesta, fiind instituit Corpul de control al Prim-ministrului, cu funcţii de verificare a modului în care se execută deciziile Guvernului și Agenţia veniturilor publice, subordonată Guvernului, care va încorpora Serviciul Vamal și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Marele perdant rămâne “nereformatul” liberal Mihai Ghimpu, care nu mai are, practic, niciun reprezentant în structurile statului, nemaivorbind de pârghii (cu excepţia șefului SIS, Mihai

Balan, dacă va mai rămâne în funcţie și dacă mai este al bătrânului liberal).

Așa cum a promis “categoric” Vladimir Filat, din instituţiile guvernamentale dispar “cei care au fost delegaţi de către cel care este acum în opoziţie”.

După înlocuirea miniștrilor Anatol Șalaru și Mihai Moldovan, în ședinţa de ieri a Executivului le-a venit rândul șefilor de la Agenţia Moldsilva, Ion Ceban, de la Inspectoratul Ecologic, Veaceslav Untilă, și de la Agenţia de turism, Ludmila Dumitraș.

Să sperăm că celelalte demiteri și numiri se vor face exclusiv pe criterii de competenţă și nu pe apartenenţă de partid.

Ioana FLOREA, FLUX

Familia, căsătoria şi homosexualii.

Neînţelegeri fundamentale în USL Familia, căsătoria și Constituţia.

Homosexualii bagă zâzanie în USL. Crin Antonescu și Victor Ponta s-au întâlnit pentru a domoli spiritele. În schimb, au declarat că au poziţii fundamental diferite.

Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat miercuri, 5 iunie, un amendament care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat și o femeie, renunţându-se la forma actuală, care prevedea că familia se întemeiază pe căsătoria între soţi. „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor” – este amendamentul adoptat de comisie la articolul din Constituţie privind familia.

Premierul Victor Ponta a venit joi, 6 iunie, la Palatul Parlamentului pentru a discuta cu președintele Senatului, Crin Antonescu, și cu membrii liberali ai Comisiei de revizuire a Constituţiei cu privire la modificarea Legii fundamentale. Discuţiile, la care au participat și social-democraţii din Comisia de revizuire a Constituţiei și care ar viza definirea căsătoriei în Constituţie, s-a desfășurat în biroul lui Crin Antonescu de la Senat.

Premierul Victor Ponta a declarat, cu privire la definirea căsătoriei, ca fiind între un bărbat și o femeie, că Legea fundamentală nu trebuie să prevadă tot. „Eu, de principiu, cred – și asta am discutat și cu colegii mei – că o Constituţie nu trebuie să prevadă tot, altfel, facem o Constituţie de 5.000 de articole și după aceea o să ne pară rău”, a spus Ponta, întrebat cum vede definirea în Constituţie a căsătoriei: ca fiind între un bărbat și o femeie. El a susţinut că Legea fundamentală trebuie să prevadă niște lucruri la nivel de principiu.

De asemenea, după discuţiile de ieri, Victor Ponta și-a menţinut poziţia, spunând că, „dacă ceva funcţionează, nu trebuie schimbat” (n.red. – referire la formularea existentă în actuala Constituţie „familia se întemeiază pe căsătoria între soţi”). La rândul său, Crin Antonescu a spus clar că nu este de acord cu Victor Ponta, optând pentru „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat și o femeie”.

Crin Antonescu a declarat că votul în cazul amendamentului privind definirea în Legea fundamentală a căsătoriei ca fiind între bărbat și femeie ar putea fi reluat în situaţia în care se va solicita acest lucru, punctând că în cadrul USL există opinii diferite vizavi de această definiţie. „Noi am dat un vot pe chestiunea aceasta.

Dacă se va solicita reluarea votului, cum s-a întâmplat și în alte cazuri, o repronunţare, o vom face. În ce mă privește, îmi menţin poziţia”, a spus Antonescu, la Palatul Parlamentului,

după întâlnirea cu premierul Victor Ponta. El a afirmat că nu există o decizie la nivelul USL în cazul reluării votului, arătând că hotărârile se iau în cadrul Comisiei de revizuire a Constituţiei. „Da, pe acest subiect, în contextul în care el a ajuns să fie discutat, există niște puncte de vedere diferite. Este foarte simplu. Se va reveni finalmente asupra articolului. Dacă el va avea două treimi pentru forma veche sau forma care s-a adoptat ieri va trece, dacă nu, nu. Domnul prim-ministru are o părere. Eu am o alta”, a adăugat Antonescu. „Aș dori să fac o precizare, fiindcă am văzut că există această teamă în legătură cu faptul că s-ar dilata foarte tare Constituţia, ar deveni foarte stufoasă și așa mai departe. Sigur că aici s-a discutat, s-au făcut foarte multe amendamente, le-am luat în considerare pe toate – amendamente de la grupurile politice, de la societatea civilă, dar și acest lucru se va vedea la final. Noi am avut și avem în vedere textul, volumul Constituţiei să nu crească sau

nu crească semnificativ. Faptul că se discută mai multe variante, uneori se discută pe un cuvânt, nu suplimentează textul, iar în ceea ce privește calendarul suntem încadraţi în ceea ce s-a propus”, a subliniat președintele Comisiei. El a indicat că lucrările comisiei se desfășoară într-un ritm alert, dar „fără ca cineva să fie împiedicat să-și susţină punctul de vedere sau vreun amendament să fie trecut cu vederea”. „Cred că așa cum decide Comisia așa merge în plen. Eu nu sunt vreun expert extern. Comisia a lucrat foarte bine și lucrează foarte bine sub presiunea timpului. Important este să arătăm voinţa politică a noastră ca lideri USL, să avem o Constituţie europeană foarte eficientă și să ne ţinem de program. Dacă nu reușim să ţinem calendarul ieșim din anul acesta și efectul principal ar fi acela referitor la regiuni, acolo e graba”, a afirmat Victor Ponta, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă varianta cu doi soţi privind definirea căsătoriei ar fi fost mai bună decât cea decisă miercuri de Comisie: ca uniune dintre un bărbat și o femeie.

Premierul a mai explicat că actuala prevedere din Constituţie referitoare la căsătorie este foarte clară și nu crede că „este necesar să se modifice ceva ce până acum a mers foarte bine”. “Eu cred că actuala prevedere constituţională referitoare la căsătorie, după care, desigur, avem Codul civil, e foarte clară. Această modificare constituţională trebuie să fie cât mai suplă. Pentru noi este important să avem o Constituţie care să ne permită în următorii 10–20 de ani să nu trebuiască să schimbăm Legea fundamentală din șase în șase luni. Nu e un lucru normal. Trebuie să avem Constituţie îndreptată spre ideea de supleţe și de a nu pune în Constituţie o mulţime de interdicţii care, după aceea, nu știm ce să facem cu ele”, a mai spus Ponta.

Sursa: ziuaveche.ro

FLUX

4

Sondaj 7 IUNIE 2013

Criza politică şi instituţională a şubrezit situaţia partidelor de la putere Criza politică prelungită nu a trecut fără urmări pentru partidele de la guvernare. În cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, cele trei formaţiuni componente ale fostei AIE ar acumula împreună mai puţine voturi decât opoziţia comunistă.

Astfel, potrivit datelor sondajului „Barometrul Socio-Politic”, realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, PCRM conduce detașat și ar acumula 39 la sută din sufragii, fiind urmat de PLDM – cu 12,6%, PD – cu 8,6 % și PL – cu 7,5%.

Numărul indecișilor se ridică la 21,5%, iar 6,2 la sută dintre respondenți nu ar merge la vot.

Directorul IMAS, Doru Petruți, consideră că în cea mai mare parte, voturile indecișilor se vor redistribui în favoarea Partidului Comuniștilor, care ar putea acumula peste 50 la sută din voturile alegătorilor.

Sondajul demonstrează că opoziţia a avut doar de câștigat în urma certurilor și luptelor dezagreabile pentru putere și influenţă la care s-au dedat partidele din coaliţia de guvernământ, PCRM înregistrând o creștere de aproximativ 15 la sută în intenţiile de vot, în comparaţie cu ultimul sondaj IMAS, din noiembrie 2012. Cel mai mult au avut de pierdut liberal-democraţii – aproape 10 la sută din numărul potenţialilor votanţi. Partidul Democrat și Partidul Liberal din Moldova au rămas, practic, la nivelul din anul trecut, în jur de 8 procente din voturile respondenţilor.

După bălăcăreala publică ce a durat aproape o jumătate de an, când au fost scoase la lumina zilei numeroasele scandaluri de corupţie în care s-a împotmolit guvernarea, când s-a văzut clar cum și-au subordonat partidele instituţiile statului, gestionându-le în propriul interes, era inevitabil ca respectivele formaţiuni să piardă drastic din încrederea populaţiei. Comparativ cu noiembrie trecut, AIE în totalitate a pierdut jumătate din încrederea de care s-a bucurat, ajungând de la 22 la 11% în sondaj. Partidul condus de ex-premierul Vladimir Filat a avut de pierdut cel mai mult, PLDM scăzând

Partidul în care aveţi cea mai mare încredere

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri, cu cine aţi vota?

Politicianul în care aveţi cea mai mare încredere

în topul încrederii cu 12%, de la 30 la doar 18 la sută. Au suferit prejudicii de imagine și celelalte două formaţiuni: PD – 8, iar PL – 10 la sută din încrederea celor chestionaţi. Prin contrast, PCRM are o creștere spectaculoasă, bucurându-se de încrederea a 43% la sută din alegători (27% la ultimul sondaj).

De asemenea, pentru cei mai mulţi dintre intervievaţi, PCRM este partidul cu cea mai mare autoritate – 39%, urmat de PLDM – cu 22%, PD – cu 8% și PL – cu 4%. Și tot PCRM este considerat partidul care poate face cel mai mult pentru Republica Moldova (34%). În schimb, PLDM este perceput

drept partidul care are în rândurile sale cei mai corupţi politicieni. Cel puţin, asta cred 29 la sută dintre cei chestionaţi. Și tot PLDM este partidul care a dezamăgit cel mai mult, aproximativ o treime din populaţie declarându-se decepţionată.

Drept urmare, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj consideră că anume Partidul Comuniștilor ar fi în măsură să îmbunătăţească situaţia din ţară (38,7%), urmat de PLDM – 14,4%, PD – 8,7 și PL – 7,5 la sută.

La fel ca și partidul pe care-l conduce, Vladimir Voronin se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei – 44 la sută, înregistrând o creștere de 12 la sută comparativ

Ţara se află în criză şi se îndreaptă într-o direcţie greşită Rezultatele sondajului de opinie realizat de IMAS arată că cea mai mare parte a populației consideră că direcția în care merge Republica Moldova este una greșită. Numărul persoanelor care împărtășesc această opinie a ajuns la 77%, în creștere cu 21 la sută faţă de sondajul anterior, efectuat în noiembrie 2012.

A crescut și numărul respondenţilor care au apreciat că anul în curs este unul prost pentru Republica Moldova, până la 42 de procente, cu aproximativ 8 la sută mai mult comparativ cu datele din anul trecut.

Doar 11 la sută s-au declarat mulţumiţi de felul în

care trăiesc (10% mulţumiţi și 1% foarte mulţumiţi), în timp ce ponderea nemulţumiţilor este de aproape 60 la sută. În opinia celor intervievaţi în cadrul „Barometrului Socio-Politic”, principalele îngrijorări ale populaţiei sunt șomajul (39,5), sărăcia (26,9% ), corupţia (23,9%), salariile și pensiile mici (18,9). Dar în top cinci al îngrijorărilor s-a regăsit și instabilitatea politică (35,1%), care a fost dominantă în ultima perioadă, inclusiv în perioada în care a fost efectuat sondajul.

Populaţia consideră că ţara trece printr-o profundă criză politică (87%). În opinia unui sfert dintre respondenţi, criza a fost provocată de prea multă corupţie în Guvern. Aproape la fel de mulţi consideră că aceasta a fost cauzată de neînţelegerile dintre Vlad Filat și Vlad Plahotniuc, apoi de dorinţa PLDM de a avea o putere mai mare, de incidentul din Pădurea Domnească etc.

Sondajul a fost realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, în perioada 10-26 mai 2013, la comanda agenției de știri Info-Prim-Neo. Au fost intervievate 1143 de persoane din 76 de localităţi, marja de eroare fiind de +/- 3%.

După părerea dumneavoastră, care partid politic poate îmbunătăţi situaţia în ţara noastră?

cu ultimul sondaj IMAS. Liderii partidelor care au constituit fosta Alianţă și-au diminuat substanţial popularitatea. Vladimir Filat a scăzut în sondaj mai mult chiar decât a scăzut partidul pe care-l conduce, cu 15%.

Marian Lupu a pierdut 10%, iar Mihai Ghimpu – 9%.

Componentele coaliţiei de la guvernare nu au devalorizat doar încrederea în propriile partide și în liderii acestora, ci și în instituţiile statului pe care și le-au subordonat politic și le-au folosit drept pârghii în lupta pentru putere și influenţă.

Datele sondajului arată că cetăţenii au tot mai puţină încredere în aceste instituţii. Astfel, doar 18,7 la sută dintre respondenţi au spus că au încredere în Președinţie, aproximativ același este procentul încrederii în Guvern, 19,2% au încredere în Parlament, 22,6% au încredere în justiţie, iar în partide – 23,7 la sută.

Populaţia are cea mai mare încredere în Biserică – 70,6%, urmată de mass-media, în care au încredere 53 la sută dintre respondenţi.

Chiar dacă majoritatea de la conducere și-a declarat ostentativ orientarea proeuropeană, după mai bine de trei ani de guvernare, numărul celor care consideră că politica externă promovată de conducerea ţării ar trebui să se îndreptate către Uniunea Europeană este egal cu al celor care optează pentru Federaţia Rusă, aproximativ 36 la sută.

Totodată, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru aderarea la UE, dacă s-ar face un referendum în acest sens, 21% fiind împotrivă.

Altă jumătate din numărul intervievaţilor s-ar vedea, mai degrabă, în Uniunea Rusia–Belarus–Kazahstan, 22 la sută fiind împotriva aderării la această uniune.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1143 de persoane, în perioada 10-26 mai 2013, la comanda agenției de știri Info-Prim-Neo. Marja de eroare este de +/- 3%.

Ioana FLOREA, FLUX

N.B. Graficele au fost preluate de pe unimedia.info

5

Comentariu 7 IUNIE 2013

FLUX

Locul lui Filat, ocupat fără drept de apel de Leancă Steaua lui Filat apune, cel puţin așa arată rezultatele ultimului sondaj sociologic realizat de Institutul de Marketing și Sondaje (IMAS). Dacă în noiembrie 2012, atunci când deţinea și funcţia de prim-ministru, liderul PLDM se bucura de o încredere de 38% din partea populaţiei, iată că în aprilie 2013, când era doar prim-ministru interimar, a scăzut la 23%.

S-ar putea ca, în scurt timp, steaua lui Filat să asfinţească definitiv, dacă ţinem cont că el nu mai este și, prea în curând, nici nu are cum să fie prim-ministru. Filat nu este nici măcar parlamentar, fapt care i-ar fi asigurat ceva vizibilitate, ci un simplu cetăţean, care nu deţine nicio funcţie importantă în stat.

Nici formaţiunea sa, Partidul Liberal Democrat din Moldova, nu are o situaţie mai bună. La capitolul încredere, PLDM a căzut de la 30% la doar 18%. Este adevărat că și celelalte componente ale fostei AIE au căzut vertiginos și la intenţie de vot, și la nivelul de încredere. Numai comuniștii au crescut, în special liderul lor, Vladimir Voronin. Dar la ei ne vom referi cu altă ocazie, acum să vedem care este povestea lui Filat.

Privită în context, căderea înregistrată de PLDM nu este una chiar catastrofală, pentru că, așa cum am spus, toate partidele care s-au aflat la guvernare și-au diminuat popularitatea, iar comuniștii, care nu au guvernat, ci s-au aflat în opoziţie, și-au sporit-o. Asta, până la urmă, este și firesc. Atunci când comuniștii vor ajunge la putere (dacă vor ajunge) vor suporta și ei un prejudiciu

de imagine, iar celor care vor fi în opoziţie le va crește popularitatea. Și acest lucru s-ar putea întâmpla și cu PLDM, dar nu și cu Vladimir Filat, care este liderul acestei formaţiuni.

De ce? Pentru că Filat are deja un înlocuitor, locul lui a fost ocupat fără drept de apel de Iurie Leancă.

Priviţi cu atenţie graficele din pag.

4. Dintr-un anonim, care nici nu se regăsea în sondajele din toamna trecută, Leancă ajunge să se bucure de o mare încredere din partea populaţiei – 30%, ceea ce e doar cu 14% mai puţin decât încrederea de care se bucură liderul comunist Vladimir Voronin și cu 6% mai puţin decât primarul Dorin Chirtoacă, care nu a fost implicat în scandalurile intestine din AIE. Dar, atenţie, încrederea de care se bucură Leancă este cu 7% mai mare decât cea de care încă se mai bucură Filat.

Că Leancă s-a înșurubat cu brio în

fotoliul lui Filat, dar și în inimile oamenilor, o confirmă și răspunsurile date la întrebarea privind cine ar trebui să fie prim-ministru în Republica Moldova. Astfel, 25% dintre cei chestionaţi vor ca Iurie Leancă să fie premier, depășindu-l pe șeful său de partid, Vladimir Filat, care este văzut premier de doar 14 la sută din respondenţi. Între altele fie spus, Vladimir Voronin este considerat bun pentru această funcţie de 18% din cei chestionaţi, iar 30 la sută nici nu știu cine dintre cei propuși ar fi potrivit pentru fotoliul de șef al Cabinetului de Miniștri.

Vladimir Filat lunecă în jos pe panta politicii moldovenești, fără șanse prea mari de a reveni în forţă, cel puţin, în curând. Afirm acest lucru pornind de la faptul că în cadrul sondajului IMAS, 60% dintre respondenţi consideră că decizia Curţii Constituţionale, prin care i s-a interzis lui Vladimir Filat să mai candideze pentru funcţia de prim-ministru, din cauza suspiciunilor de corupţie, este corectă. Și, atenţie, doar 19% au apreciat-o drept incorectă, în timp ce 21% nu și-au făcut o opinie în această chestiune.

Sondajul IMAS ne mai servește o informaţie extrem de utilă, și anume că 46% dintre cei chestionaţi consideră că decizia liderului PLDM de a rupe Acordul AIE a fost una greșită.

Deci, pe 13 februarie, Vladimir Filat și-a semnat propria sentinţă la moarte politică. Fără îndoială că el a stat mult și a chibzuit, a calculat care pot fi consecinţele acestui gest. Și calculele lui au fost, probabil, în mare parte, corecte, dar incomplete. Filat nu a putut să le prevadă pe toate, și, mai ales, că cel care îi va smulge coroana de pe creștetul său nu va fi nici Voronin, nici Ghimpu, nici Lupu și nici măcar Plahotniuc, ci subalternul său – Leancă.

Dar tu, Vova, nu uita că eu sunt primministru!

Iura, nu uita că eu sunt șeful tău de partid!

Să fiu înţeles corect, prin acest articol nu mi-am propus să-i scriu epitaful domnului Filat, pur și simplu, asta spune sondajul IMAS sau, mai bine zis, astfel se citește sondajul IMAS. Dacă sondajul IMAS a fost realizat de-o manieră onestă și nepărtinitoare, atunci putem constata că soarta liderului PLDM este ca și pecetluită.

De fapt, Filat mai are o șansă de supravieţuire, adevărat, una mai mult ipotetică: să provoace alegeri parlamentare anticipate cât mai curând

Ungaria le-a interzis străinilor să cumpere teren agricol

posibil, în toamnă, să spunem. Asta ar însemna că Leancă își pierde fotoliul de prim-ministru, iar Filat redevine de facto liderul PLDM, nu doar de jure. Numai că această șansă ipotetică pentru Filat se va transforma într-o mare neșansă pentru Republica Moldova, pentru că va însemna instabilitate, reluarea războiului dintre instituţiile statului și partidele politice aflate la guvernare și, drept consecinţă, multă, multă sărăcie și nedreptate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi Duminicć, 2 iunie 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 2 iunie, ora 7. Sosirea ora 21.

UCRAINA

ȱUCRAINA > Odesa ûi Crimeea creûtinć – un paradis la Marea Neagrć

12 – 17 iunie 2013 (6 zile / 6 nopŖi) Grup: 16 pers. PreŖ: 160 eur/pers. Plecarea: MarŖi, 11 iunie, ora 19. Sosirea: Luni, 17 iunie, ora 23.

Traseu: Chisinau–Simferopol–Topoliovka-Ialta–Livadia–Alupka–Foros–Sevastopol–Incherman–BahcisaraiSimferopol–Odesa–Chisinau. Mćnćstiri: Topolivka, Bahcisarai: Lavra Crimeii cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, Incherman, Kasperski, Adormirea Domnului ûi Sf.Ilie din Odesa, Sf.Gheorghe. Moaûtele întregi ale SfinŖilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kukûa, Iona ûi Inochentie.

Catedrale> Sf.Treime, Invierii Domnului, Sf.Alexandru Nevschi, Schimbarea la FaŖć, Vladimir, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Palatul Livadia, Palatul Mansandra, Castelul Cuibul Randunicii, oraûul rupestru Ciufut-Cale. Oraûe: Simferopol, Ialta, Sevastopol, Odesa.

M O L D O V A ûi B U C O V I N A

100 ani de la naûterea Sf.Cuv.Ioan Iacob de la NeamŖ – Hozevitul Mćn.Putna – Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare / Acasć la Mihai Eminescu 22 – 24 iunie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup 7/18 pers PreŖ 100/90 eur/pers. Plecarea Vineri, 21 iunie, ora 19. Sosirea Luni, 24 iunie, orele 22-24.

Mćnćstiri: Agafton, Sf.Ioan cel Nou, Bogdana, Putna, Sihćstria Putnei, SuceviŖa, MoldoviŖa, VoroneŖ, Dragomirna, NeamŖ, Vovidenia, Mina, Sf.Trei Ierarhi. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi. Ipoteûti: Casa muzeu Mihai Eminescu. Crćiniceni: Casa muzeu MSf.Ioan Iacob. Oraûe: Botoûani, Suceava, RćdćuŖi, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

Ungaria și-a modificat Constituţia, interzicându-le străinilor să cumpere terenuri agricole pe teritoriul ţării, scrie France24. Guvernul maghiar susţine că este o decizie „istorică”, reprezentând „o nouă eră în agricultură”, dar France24 notează că noua prevedere ar putea cauza „fricţiuni” cu Uniunea Europeană.

Măsura urmărește ca preţurile terenurilor agricole din Ungaria să nu crească pentru a ajunge la nivelul celor din UE, notează sursa. Legea controversată era în vigoare din

2003, însă era doar provizorie și ar fi urmat să expire în aprilie 2014.

Legea a fost votată de majoritatea covârșitoare a parlamentarilor maghiari, 263 de parlamentari fiind de acord cu noile modificări, în timp ce 87 s-au opus. „Constituţia va proteja terenurile Ungariei – o comoară naţională, moștenirea noastră comună – de speculatorii locali și străini”, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria. „Doar ungurii vor putea să cumpere terenuri în viitor”, se mai arată în același comunicat.

Guvernul ungar condus de primul ministru Viktor Orban a luat aceste măsuri deoarece terenul agricol trebuia protejat faţă de marii speculatori și bancheri în favoarea

proprietarilor mici și medii de terenuri agricole, dar și a agricultorilor.

Actul de aderare a Ungariei la Uniunea Europeană în 2003 prevedea menţinerea interdicţiilor privind achiziţia de terenuri agricole de către străini doar pentru o perioadă tranzitorie.

Interdicţia trebuia să reprezinte o excepţie temporară cu privire la libertatea de circulaţie a capitalurilor garantate de către tratatele europene pentru a răspunde temerilor autorităţilor ungare în ceea ce privește majorarea preturilor la terenuri. Excepţia a fost autorizată de Ungaria într-o primă etapă până în 2011, după care a fost prelungită până la 30 aprilie 2014, după care nu va mai putea fi prelungită.

Sursa: gandeste.org

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

FLUX

6

Dosar

7 IUNIE 2013

Raiderul nu e chiar raider, la “Moldova-Agroindbank” Urmare din pag. 1

Raiderii – nişte acţionari nemulţumiţi Luni, 3 iunie, portalul infomoldova. net a publicat un material în care prezintă conţinutul unei scrisori deschise care vine de la proprietarii celor 26 la sută din acţiunile băncii, adică de la presupușii raideri. Aceștia cer convocarea de urgenţă a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor băncii pentru a alege o nouă conducere. Șase deţinători ai 26,5% din acţiunile MAIB susţin că vor să numească o altă persoană în funcţia de președinte al Comitetului de conducere al MAIB pe motiv că actualul președinte, Natalia Vrabie, are o vârstă înaintată.

Unul dintre noii proprietari ai acţiunilor MAIB, Compania “Diarstamia Management Limited”, consideră că toate declaraţiile conducerii MAIB privind pretinsul atac raider sunt nefondate și duc societatea în eroare. În scrisoarea deschisă la care face referinţă portalul infomoldova.net, noii proprietari ai celor 25,6% de acţiuni solicită instituţiilor de drept, dar și conducerii ţării să nu se lase influenţaţi de declaraţiile conducerii MAIB: “Acestea urmăresc scopul de a distrage atenţia de la adevăratele probleme ale băncii și de a împiedica exercitarea drepturilor noilor acţionari”.

Un atac raider insinuat În același context vom aminti că până la difuzarea scrisorii deschise a noilor acţionari de la MAIB, unul dintre aceștia, și anume cetăţeanul german Benyamin Rosenberg, a cerut în mod public conducerii băncii “să nu insinueze atacuri raider”. „Am primit de la avocaţii mei informaţii despre comunicatul “Moldova-Agroindbank” și o amplă campanie mediatică, potrivit căreia banca ar fi devenit ţinta unor acţiuni frauduloase de transferuri ilegale cu acţiunile băncii din partea unui grup de persoane, care ar acţiona concertat. În acest sens, am încercat să iau legătura cu responsabili din cadrul “Moldova-Agroindbank” și a Băncii Naţionale a Moldovei, însă nu am reușit să obţin o audienţă. Consider regretabile aceste declaraţii și ar fi bine ca “Moldova-Agroindbank” să nu genereze publicului emoţii, dar să dea explicaţii clare și precise vizavi de achiziţiile de acţiuni”, a declarat Benyamin Rosenberg.

Adevărul, dar nu tot adevărul Deci, așa cum am spus-o și mai sus, există un conflict în sânul acţionarilor de la Moldova-Agroindbank, pe care conducerea băncii s-a grăbit să-i spună atac raider, probabil, ca să atragă de partea sa opinia publică. În realitate, este greu de deslușit care sunt dedesubturile acestuia, totul e foarte nebulos, căci asta se întâmplă în Republica Moldova! Toţi operează cu tot felul de probe, cifre, date, care, luate în parte, sunt corecte, dar niciodată nu creionează tabloul întreg ca să poţi înţelege ce se întâmplă. Adică spun adevărul, dar nu tot adevărul, lasă ca ceva să rămână în ceaţă, în umbră.

De la Moldavskie Vedomosti cetire: „MoldovaAgroindbank” navighează sub pavilion pirateresc Există mai multe versiuni ale motivaţiilor acestui conflict, una dintre ele

a fost lansată de publicaţia Moldavskie Vedomosti, pe care o reproducem în câteva teze și care pare să fie veridică.

Moldavskie Vedomosti afirmă că “cea mai mare vină pentru problemele celei mai mari bănci din Republica Moldova o poartă președintele instituţiei, Natalia Vrabie, care conduce banca «sub pavilion pirateresc»: „Oamenii care cunosc situaţia de la „Moldova-Agroindbank” nu doar din auzite rămân cu impresia că președintele acesteia, Natalia Vrabie, niciodată nu a trăit în pace cu acţionarii, urmărindu-le orice pas, și îi pedepsea aspru de fiecare dată când apărea riscul de a pierde frâiele conducerii.

Dar nici aceasta nu e principala cauză de „divorţ”. Acţionarii plecau singuri când înţelegeau că pentru Vrabie toate mijloacele sunt bune în goanăa după venituri, care nu întotdeauna sunt legale. Banca cu cea mai mare autoritate din ţară, de fapt, navighează sub pavilion pirateresc! În prima jumătate a anului 2012, „Moldova-Agroindbank” a deschis conturi ilegale unor persoane juridice de suma totală de aproximativ 100 de milioane de lei. Intrând prin corupţie în cârdășie cu organele fiscale, banca a scăpat cu o amendă de 100 de mii de lei în loc de 30 de milioane de lei care trebui să fie plătite dacă s-ar fi aplicat legea. Acum, această afacere frauduloasă este cercetată în cadrul unui dosar penal”, scrie Moldavskie Vedomosti.

„Maşina de spălat bani”, sub acoperirea BERD? În același context, Moldavskie Vedomosti aduce acuzaţii și celor de la Banca Europeană pentru Reconstrucţii și Dezvoltare: ”Natalia Vrabie a inventat schema piraterească în complicitate cu consiliul de administraţie și cu consiliul de observatori de la „Moldova-Agroindbank”. „Mașina de

Dorin Drăguţanu spălat bani” a fost creată sub acoperirea Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, un partener solid al MAIB. În consecinţă, contribuabilii au devenit victime ale titularilor conturilor ilegale, care șiau câștigat capitalurile în economia subterană, apoi cei care au spălat bani împreună cu banca nu au achitat impozitele a doua oară, iar a treia oară banca s-a eschivat de la plata amenzii de 30 de milioane de lei.

Victime ale escrocheriei puse la cale de Natalia Vrabie au devenit și deţinători de acţiuni cinstiţi, care nu doresc să câștige bani pe căi ilicite, nu vor să participe la afacerile murdare ale bancherului.

Nu oare de aceea unii acţionari, care ţin la reputaţia lor, caută să se debaraseze de pachetele lor fără a dezvălui adevăratele motive? Actuala conducere a băncii riscă să piardă puterea – noii acţionari vor alege alt consiliu de administraţie, președintele consiliului, își va pierde fotoliul și Natalia Vrabie.

Deși averea familiei Vrabie era evaluată nu chiar demult la 80 de milioane de lei, lăcomia președintelui băncii nu are limite. Recent, presa relata precum că, potrivit contractului încheiat cu Vrabie, banca trebuie să-i achite cheltuielile legate de concediile de vară și de iarnă, să acopere costurile tuturor fanteziilor estivale care îi trece cucoanei prin cap, precum și cheltuielile de tratament și pentru proceduri

cosmetice etc., etc. Iar în cazul în care va fi eliberată din funcţie, banca va fi nevoită să-i achite Nataliei Vrabie compensaţii de vreo zece milioane de euro. Și toate astea drept recompensă pentru că președintele MAIB clatină luntrea bancară, încercând răbdarea organelor de drept cu diferite scheme ilegale”.

Am spus mai sus că versiunea prezentată de Moldavsckie Vedomosti, care afirmă că MAIB și BERD sunt implicate în spălarea banilor, este una plauzibilă, pentru că anume BERD (care este acţionar la MAIB) s-a implicat public în acest scandal. Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Timofti, Marian Lupu, Vladimir Filat și lui Dorin Drăguţanu, conducerea BERD preciza că a fost informată că au avut loc tranzacţii suspicioase cu acţiuni MAIB, la fel ca în cazul atacurilor raider din vara anului 2011: „Vă solicităm respectuos să examinaţi urgent această situaţie și să vă asiguraţi că se utilizează toate pârghiile legale pentru a suspenda tranzacţiile care au loc și a anula efectul lor dacă acestea sunt ilicite”. Totodată, în scrisoarea expediată autorităţilor Republicii Moldova acum mai bine de o lună, conducerea BERD anunţa că membrii Consiliului Director intenţionează să facă noi investiţii în MAIB, cerând, în schimb, acţiuni decisive pentru protejarea instituţiei financiare de atacuri frauduloase.

De ce tace BERD? Aici ar fi locul pentru concluzii, pe care, deocamdată, nu le putem face. Și asta pentru că deţinem doar declaraţiile părţilor implicate în conflict, dar nu și constatările organelor de control, care promit să facă lumină asupra cazului.

Nu ne rămâne decât să le așteptăm.

Pentru că trăim în Republica Moldova, s-ar putea ca aceste rezultate să se lase foarte, foarte mult așteptate. S-ar putea ca, în general, organele de control să uite despre acest caz și să tacă. Așa sunt organele de control în Republica Moldova. Nu ne miră. Ne miră altceva: de ce BERD tace atunci când este acuzată de Moldavskie Vedomosti că spală bani prin intermediul MAIB? Materialul din Moldavskie Vedomosti a fost publicat încă la începutul lunii aprilie, dar nu am găsit nicăieri replica celor de la BERD. Curios, nu?

O scrisoare devastatoare despre preşedintele MAIB Reglările de conturi de la “MoldovaAgroindbank” au continuat și săptămâna aceasta. Marţi, 4 iunie, pe adresa Băncii Naţionale a Moldovei a fost expediat un mesaj din partea „acţionarilor Moldova-Agroindbank, care nu-și dezvăluie identitatea”, dar care îi cer guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, să intervină imediat, „pentru a preveni furturile de la bancă și devalorizarea acţionară”. Iată textul acestui mesaj, care a fost preluat imediat de mass-media.

„Stimate domnule Drăguţanu, În legătură cu informaţiile dezvăluite referitor la numeroasele cazuri de abuz și corupţie, comise de către conducerea MAIB, noi, acţionarii MAIB, Vă rugăm să interveniţi imediat în situaţia creată pentru a preveni furturile de la bancă și devalorizarea acţionară. Conducerea MAIB evită să dea explicaţii acţionarilor, ignorând cerinţele legitime de transparenţă în principiile și metodele de conducere actuale și strategice. Potrivit informaţiilor noastre, banca este implicată în mod sistematic în acte de spălare de bani în volume destul de mari, fapt ce pune în pericol reputaţia instituţiei și imaginea sa pe piaţa internaţională.

De asemenea, Vă rugăm să luaţi măsuri interne pentru a preveni încercările conducerii MAIB să influenţeze persoanele

Natalia Vrabie responsabile din cadrul BNM prin intermediul ameninţărilor, mitei și altor metode „murdare” și ilegale. Dispunem de informaţii despre numeroase cazuri de negocieri și încercări de corupere a oficialilor din cadrul BNM cu scopul realizării intereselor exclusiv personale ale președintelui MAIB, dna Natalia Vrabie.

Sperăm că această adresare va fi percepută corect de către Dvs. și imediat vor fi luate măsurile necesare pentru a asigura transparenţa și legitimitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea băncii, în special de către președintele ei, dna Natalia Vrabie.

Cu respect, Acţionarii MAIB”.

Preşedintele Ligii Bancherilor: Schimbarea unui preşedinte de bancă nu e cea mai importantă problemă în activitatea acesteia Vom preciza că, deocamdată, președintele MAIB, Natalia Vrabie, dar și alţi reprezentanţi ai conducerii acestei instituţii, nu au dat nicio replică la acuzaţiile ce li s-au adus. În schimb, președintele Ligii Bancherilor, Dumitru Ursu, și-a făcut publică poziţia în această problemă. „Eu nu cred că schimbarea președintelui MAIB e cea mai importantă problemă în activitatea unei bănci. Schimbarea managementului este un lucru absolut real, normal, când au loc adunările generale ordinare, când, din timp, se pregătește o schimbare în activitatea băncii”, a declarat el pentru postul de radio Europa Liberă.

Dumitru Ursu

Președintele Ligii Bancherilor a făcut această declaraţie răspunzând la o întrebare privind solicitarea unui grup de acţionari “Moldova-Agroindbank” de a demite președintele acestei instituţii.

Dumitru Ursu susţine că „dacă activează în cadrul legal, atunci sigur că au dreptul, conform legislaţiei în vigoare, societăţilor pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare de a convoca o astfel de ședinţă a adunării generale unde pot fi puse în discuţie orice chestiuni, inclusiv la organele de conducere ale băncii”. Între timp, Consiliul “Moldova-Agroindbank” a anunţat că a adoptat decizia de a convoca acţionarii băncii la Adunarea generală, tocmai pe 22 octombrie 2013. Asta chiar dacă noii proprietari ai 26,5% din acţiunile “Moldova-Agroindbank” au cerut convocarea de urgenţă a Adunării generale extraordinare a acţionarilor băncii, pentru a demite conducerea existentă, pe motive de corupţie, și a alege o nouă conducere.

Cel din urmă episod, dar nu ultimul, al scandalului de la “MoldovaAgroindbank” Ultimul episod din dosarul “Moldova-Agroindbank” s-a produs joi, 6 iunie, atunci când unul dintre noii acţionari ai Băncii Moldova-Agroindbank, Compania „Diarstamia Management Limited”, a acuzat conducerea băncii că-i limitează drepturile și că a provocat în mod intenţionat scandalul legat de tranzacţiile cu acţiuni din ultima perioadă de timp.

Reprezentantul companiei Vitali Chebanu a declarat într-o conferinţă de presă că a procurat cele 4,99% din acţiuni de la un grup sloven, iar tranzacţia a fost perfect legală și transparentă.

Cu toate acestea, când s-a prezentat la bancă, nu i s-a permis accesul la documentele financiare, ba mai mult, instituţia a difuzat un comunicat de presă în care a invocat „un nou atac raider asupra băncii”. „Nu este vorba de niciun atac raider.

Există acordul vânzătorului și al cumpărătorului. Insinuările nu sunt la locul lor. Scopul este să nu permită accesul noului acţionar la documentele financiare, obţinerea de dividende și să beneficieze de alte drepturi pe care le are conform legii”, a declarat Chebanu.

El a mai spus că un șir de acţionari nu doar că nu au acces nici la un document financiar al băncii, dar nici nu li se permite să participe la dezvoltarea acesteia. Chebanu a precizat că, deși în prezent “Moldova-Agroindbank” este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, dezvoltarea acesteia a stagnat în ultimii ani.

Punem punct aici. Cu alte detalii, deja săptămâna viitoare.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Interviu 7 IUNIE 2013

7

FLUX

Cred în rezistenţa creştină est-europeană Interviu cu Victor Ciobanu, preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat În perioada 30 mai - 1 iunie curent, capitala Estoniei, Tallinn, a găzduit conferinţa „Ordinea economică a Uniunii Europene”, organizată de Fundaţia Robert Schuman pentru foștii stagiari la Parlamentul European.

- Domnule Victor Ciobanu, dumneavoastră aţi participat în calitate de fost stagiar la Parlamentul European la această conferinţă. Cu ce impresii v-aţi întors de la Tallinn?

- Sunt mult mai optimist și încrezător în cauza noastră dreaptă, a creștin-democraţilor din Republica Moldova. Afirm acest lucru cu referire la temerile ţărilor din estul și centrul Europei, care au aderat la Uniunea Europeană în ultimul val și cele care au luat acest curs ca obiectiv strategic, privind pericolul care îl comportă noile „standarde” europene, menite să substituie baza creștină a popoarelor pe care le înrolează. Absoluta majoritate a vorbitorilor s-a arătat îngrijorată de problemele și evoluţiile economice ale UE și pierderea substratului creștin în politicile sociale și economice. Europarlamentarul estonian Tunne Kelam a accentuat că banii nu trebuie să fie prioritari și ei nu reprezintă totul, iar baza trebuie să fie cea spirituală. Iar cu referire la politicile sociale, acesta a menţionat că, din păcate, societatea vestică a devenit una consumistă, punând în prim-plan cariera, banii, consumul, în detrimentul familiei și al copiilor, ceea ce se răsfrânge negativ asupra demografiei.

„Am schimbat comisarii roşii pe cei albaştri” - Și de ce spuneţi că sunteţi mai optimist?

- Deoarece am constatat că nu este totul pierdut. Mai există oameni în structurile europene care conștientizează pericolele îndepărtării de la valorile creștine, pe care s-a bazat comunitatea europeană. Horst Langes, președintele de onoare al Fundaţiei Robert Schuman, a adus exemplul ţărilor din regiunea Mării Baltice, a căror unitate este reprezentată de valorile spirituale sau, așa cum spune învăţătura biblică, dragostea faţă de aproapele. Uniunea Sovietică a distrus moralitatea, valorile crești-

ne, ceea ce a condus și la degradarea economică, socială și politică a ţărilor care au făcut parte din fostul lagăr socialist. Așa cum participanţii la conferinţă provin tot din acest spaţiu, aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la cursul Uniunii Europene, care riscă să alunece în aceeași latură pragmatică și din cauza politicii agresive în detrimentul statelor mai puţin dez-

îndreaptă, afirmând că baza economică și în general a organizării statale trebuie să fie învăţămintele biblice, valorile creștine. Aceste lucruri m-au făcut să mă gândesc la faptul că în ţările europene încă nu a fost distrus definitiv spiritul creștin, iar la renașterea acestuia pot contribui esenţial ţările Europei Centrale și de Est, dar, nu în ultimul rând, și Republica Moldova, ţări în care duhul creștin este mai puternic. De aceea, lupta împotriva promovării curentului minorităţilor sexuale și fiecare victorie oricât de mică ar fi, sunt importante.

Cu Jacques Santer, președintele Fundaţiei Robert Schuman, ex-președinte al Comisiei Europene voltate economic. Europarlamentarul polonez Olbrycht, care este și vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, a accentuat faptul că așteptările polonezilor odată cu integrarea europeană au fost de a găsi un partener de cooperare economică și nu supușenie faţă de stăpânul mare, așa cum își amintesc din experienţa socialistă.

Este același lucru pe care l-a spus și Iurie Roșca în recentul său articol intitulat „Stefan Fule, sodomiţii și despărţirea de iluzii sau Adio integrare europeană”: „am schimbat comisarii roșii pe cei albaștri”.

Pentru noi, cei din Republica Moldova, situaţia este absolut clară. Uniunea Europeană se confruntă cu o criză mare de identitate și bătrânii doctrinari, conștientizând riscul risipirii proiectului european încă nedefinitivat, încearcă să stopeze trendul aspiritual spre care se

Nici regimul liberalizat de vize şi nici acordul de liber schimb propuse de UE nu vor favoriza cetăţenii noştri - Ce alte subiecte au mai fost abordate la conferinţă?

- S-a mai discutat despre viitorul Uniunii Europene, necesitatea monedei unice Euro. Au fost dezbătute subiecte precum dezvoltarea politică și economică în Regiunea Mării Baltice, conceptul economiei sociale de piaţă, dar și rolul bisericilor în Uniunea Europeană și situaţia acestora în Europa de Est. Ar fi de precizat că ideea de cooperare regională, așa cum a fost de la începuturile UE, Comu-

nitatea Cărbunelui și a Oţelului sau astăzi regiunea Mării Baltice, este una de perspectivă și pentru Republica Moldova în Regiunea Mării Negre, spre exemplu. Ţara noastră întotdeauna s-a orientat către anumite blocuri economice și politice mari din care este greu de crezut că poate avea ceva de câștigat. Nici regimul liberalizat de vize și nici acordul de liber schimb propuse de UE nu vor favoriza cetăţenii noștri, deoarece, în primul caz, va fi încuraja exodul, iar, în cel de-al doilea, ne vom pomeni cu o invazie și mai mare de mărfuri europene în detrimentul celor autohtone.

Măsurile care se impun la moment pentru Republica Moldova se referă la protejarea pieţei interne, susţinerea producătorului autohton, descentralizarea administrativă și fiscală, iar atragerea investiţiilor străine să se facă doar în sectoarele unde factorul intern nu poate influenţa. Prietenul nostru creștin-democrat din Germania, Norbert Neuhaus, întotdeauna spunea că Republica Moldova, dacă e să se integreze în Uniunea Europeană, trebuie să meargă cu capul sus, nu să cerșească fonduri europene, ceea ce nu înţelege clasa politică actuală, dar acceptă în orb comandamentele europene.

- Cu referire la modelul economic pe care trebuie să îl îmbrăţișeze Republica Moldova, economia socială de piaţă poate fi o soluţie?

- Acest model a fost o soluţie pentru Germania după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toţii cunoaștem despre „miracolul econo-

mic german”. Cităm din cartea dr.

Norbert Neuhaus „Valorile Democraţiei Creștine”: „economia socială de piaţă este o filozofie socială ordonatoare în care tradiţia liberală a economiei de piaţă s-a unit cu principiile moral-creștine spre binele comun”. Este un model în care funcţionează perfect principiile binelui comun, solidaritatea socială, sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii și tinde spre dezvoltarea unei clase sociale de mijloc largi, în care ponderea săracilor și bogaţilor este foarte mică.

Cu regret pentru ţara noastră nu putem vorbi, deocamdată, despre un asemenea model economic din simplul motiv că la putere se află oligarhii, care au transformat Republica Moldova într-un stat captiv. Clasa politică este una slabă, fără voinţă și caracter, mai degrabă obedientă faţă de comandamentele structurilor internaţionale, decât promotoare a interesului naţional.

Cu toate acestea, eu sunt convins că lucrurile se vor schimba spre bine în ţară și în regiune. Moldova trebuie doar să aleagă calea cea dreaptă pentru interesul naţional.

Cred în rezistenţa creștină est-europeană și în renașterea spiritului creștin al popoarelor europene, dar pentru realizarea acestor deziderate este necesar să fie promovate la conducerea ţării adevăratele elite, care să servească binele comun și să aibă dragoste faţă de aproapele.

- Vă mulţumesc și vă doresc succes!

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

CMYK

FLUX

8

Aniversare 7 IUNIE 2013

PPCD LA 25 DE ANI

Un sfert de veac în apărarea Interesului Naţional I. Era luna mai 1988. Perestroika declanșase spiritele care stătuseră în stare de latenţă timp de aproape o jumătate de secol. Atmosfera de marasm în care intrase ireversibil regimul sovietic, suprapusă pe o criză economică din ce în ce mai accentuată, dar și pe suprimarea culturilor naţionale ale popoarelor fostului imperiu, a determinat un reviriment al societăţii iniţial la nivelul vârfurilor intelectuale. În drum dinspre Uniunea Scriitorilor spre Casa Presei, cele două locuri de unde emana spiritul protestatar și dorinţa de înnoire, în dreptul hotelului „Codru”, îl întâlnesc pe vechiul meu prieten, Andrei Vartic, cunoscutul artist și regizor de teatru. „Iurie, – îmi zice plin de emoţie și entuziasm Andrei, – am auzit la un post de radio că în Estonia, intelectualitatea a creat o mișcare populară. Ce zici, poate să organizăm și la noi o mișcare democratică?”. M-am aprins imediat de ideea enunţată de Andrei. Au urmat câteva zile sau poate săptămâni de pregătiri febrile. Suflul schimbărilor plana în aer. Împreună cu câţiva prieteni jurnaliști și cu colegii mei de la Muzeul de Literatură „Dimitrie Cantemir”, unde activam pe atunci, am început pregătirile pentru formarea unei noi organizaţii, care să reprezinte o alternativă Partidului Comunist.

Marele avantaj era că semnalul venea chiar de la Moscova. Gorbaciov anunţase noul curs al partidului, iar „Perestroika” și „Glasnost” devenise cele mai în vogă slogane. La Chișinău, ca și în alte republici unionale, conducerea de partid se opunea tacit noii orientări spre ceea ce s-a numit „comunism cu faţă umană”.

O expresie contradictorie, oximoronică și poate naivă din perspectiva zilei de azi i-a trezit atunci la viaţă pe cei mai îndrăzneţi.

Aveam deja ceva experienţă organizatorică. Cu vreo doi ani înainte participasem la constituirea Asociaţiei Tineretului de Creaţie, care reunea tineri literaţi, artiști de teatru, pictori și jurnaliști. Fusese o iniţiativă apărută sub egida comsomolului. Printre cei pe care mi-i amintesc acum, din organizaţie făceau parte poeţii Nicolae Popa, Emilian Galaicu-Păun, Boris Vieru, Alexandru Cor-

duneanu, Lorina Băleanu, Valeriu Matei, pictorii Andrei Mudrea și Anatol Rurac, actorii și regizorii Mihai Fusu, Silviu Fusu, Emil Gaju și Tudor Tătaru. Îl alesesem pe Nicolae Popa președinte. La acele ședinţe se rosteau poezii, se prezentau fragmente din spectacole, se discuta despre cultură. Locul întrunirilor devenise Centrul Tineretului „Iuri Gagarin” din parcul „Valea Trandafirilor”. Și cum era moda vremii, într-o seară se organizase o primă transmisiune de la faţa locului la televiziune. Tocmai în acel moment apăruse în „Literatura și Arta” un articol semnat de Vasile Severin, „Amară-i frunza de tutun”, în care jurnalistul critica exploatarea copiilor la muncile de culegere a tutunului. La un moment dat, Mihai Fusu, la care ajunsese microfonul, a spus ceva de genul: „Ceea ce face Comitetul Central cu copiii noștri de la ţară este o adevărată porcărie!”.

Fraza a sunat șocant și revoluţionar.

După care, noua organizaţie a ieșit definitiv din graţiile comsomolului, n-am mai putut obţine săli pentru întruniri, iar în scurt timp am încetat să ne mai adunăm.

Dar acea primă experienţă ne-a fost de folos atunci când ne apucasem să facem o organizaţie obștească, inspirată din noul curs spre deschidere a partidului. Am intrat imediat în contact cu scriitorii, care reprezentau vârful de lance al libertăţii spirituale. Doar în câteva zile, împreună cu colegii mei de la muzeu, Sergiu Burcă, Sergiu Cucuietu, cu lingvistul Vlad Pohilă și pictorul Iurie Zavadschi, cu poetul Alexandru Corduneanu, cu studentul din anul întâi la Jurnalistică, Virgil Zagaievschi, cu prietenul meu de facultate Vasile Năstase și poate alţi câţiva, care îmi scapă acum, am și pornit pregătirile febrile.

Centrul de comandă era în biroul nostru de la Muzeul de Literatură, în care stăteam împreună cu Sergiu Burcă, el – șef de secţie, iar eu – colaborator știinţific superior la secţia Literatură Clasică. Protectorul și mentorul nostru, istoricul literar Vasile Malaneţchi, ne adunase pe mai mulţi la acea instituţie, el deţinând funcţia de director adjunct la muzeu.

Telefonul de contact – 22 50 64. Ţin

să amintesc neapărat aici că cea care ne-a apărat și ne-a dat libertatea să ne ocupăm de activităţile noastre de tineri rebeli a fost prozatoarea Lidia Istrati, care, la scurt timp după evenimentul din 3 iunie, ne-a cedat, lui Sergiu Burcă și mie, biroul său de director, ea trecând în cabinetul nostru înghesuit, improvizat din doi pereţi din carton, între cabinetul unde stătea Mihai Papuc și cel al lui Vasile Malaneţchi. Istrati a avut grijă să mutăm și telefonul din cabinetul nostru în cel de director, ca să nu pierdem contactul cu adepţii. Îmi amintesc și acum cum Lidia Istrati și prietena ei, poeta Leonida Lari, se întâlneau practic în fiecare zi în acea încăpere mică la o cafea și o ţigară, urmărind prin ușa întredeschisă cum alergam noi, tinerii, pe coridor, în activităţile noastre febrile, primind și transmiţând oamenilor de nădejde pachete cu foi volante sau dactilografiind la prima noastră mașină de scris cu alfabetul latin, pe care o adusese de la Riga cu avionul Valeriu Reniţă, achiziţie pentru care adunasem mână de la mână două sute de ruble. Cele două scriitoare, care erau de o inteligenţă și de un umor ieșit din comun, ne încurajau prietenește și ne aruncau câte o glumă plină de bunăvoinţă. Cum ar veni, înainte, băieţi, nu vă lăsaţi, că noi suntem prin preajmă. În dimineaţa zilei de 3 iunie holul Uniunii Scriitorilor se umplea de lume văzând cu ochii. Fotograful Uniunii Scriitorilor, Nicolae Răileanu, clămpănea de zor din aparatul său, imortalizând evenimentul. În sală se adunaseră ceva mai mult de două sute de persoane. În scenă – Andrei Vartic. Întrunirea a fost botezată Adunarea intelectualităţii de creaţie și tehnice. Vorbitorii se succedau pe rând. La un moment dat, Andrei supune votului hotărârea de a forma Mișcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării. Se votează cu entuziasm, unanim. Se adoptă și câteva documente în spiritul Perestroika. După care, din sală, au fost propuși membrii Grupului de Iniţiativă, fiind aleși vreo douăzeci și cinci de persoane. Îi voi pomeni doar pe doi dintre noi, ambii fiind deja în lumea celor drepţi: celebrul pictor Mihail Grecu și remarcabilul traducător și tribun Alexandr Brodschii. (În acest moment nu am lista completă în faţă, iar răscolitul arhivei mi-ar lua ceva timp. Dar într-o bună zi voi reveni ca să-i pomenesc de bine pe toţi cei care au făcut parte din acea primă echipă de conducere provizorie a mișcării noastre.) Sarcina grupului de iniţiativă era elaborarea Programului și a Statutului noii organizaţii, publicarea acestor documente în presă și convocarea Congresului de constituire. Între timp, pe Aleea Clasicilor, începând cu ziua de 15 ianuarie 1988, se adunau în fiecare duminică, la început mai puţini, apoi tot mai mulţi, cei care deveniseră, în acest răstimp, membri ai cenaclului „Alexei Mateevici”, conduși de studentul la medicină Anatol Șalaru. Anume dintre cenacliști selectasem cei mai mulţi delegaţi, inclusiv din raioanele din afara capitalei. Iar începând cu ziua de 3 iunie 1988 eram într-o dublă postură, duminica – membri ai cenaclului, iar pe parcursul săptămânii

– membri ai Mișcării Democratice.

Avântul mișcării de eliberare naţională era încă înainte. Elanul nostru nu cunoștea limite.

Curgea năvalnic, vulcanic, impetuos, nestăvilit din sufletele noastre însetate de libertate și dreptate. Iar printre marii noștri sfetnici și îndrumători erau mereu lingvistul Valentin Mândâcanu, poetul Dumitru Matcovschi și fostul deţinut politic Ion Moraru. Desigur, oameni

cu merite deosebite au fost mult mai mulţi, scriitori și militanţi de vocaţie.

Eu însă i-am numit aici doar pe cei la care puteam apela oricând după un sfat sau un ajutor.

Bunul nostru prieten Mândâcanu, autorul neuitatului eseu „Veșmântul fiinţei noastre”, apărut la revista „Nistru” condusă de Dumitru Matcovschi, a plecat în lumea celor drepţi.

Ca și atâţia oameni dintr-o bucată, cu care am împărtășit bucuria și amarul de-a lungul anilor. Mi-l amintesc și acum pe Matcovschi, viguros ca un brad, Dumnezeu să-i dea sănătate și puteri. Câtă vigoare și bărbăţie emana prin însăși prezenţa lui printre noi! Astăzi dimineaţă primul telefon l-am primit de la Ion Moraru, președintele de onoare al PPCD. „Iura, dragul meu băiat, transmite-le tuturor băieţilor noștri. Să fiţi atleţi veritabili ai lui Hristos! Iar PPCD să fie în continuare osatura neamului nostru în vecii vecilor!”.

După acea zi de neuitat de acum 25 de ani, am tot alergat pe la toate redacţiile ca să publicăm documentele noastre. Dar cenzura regimului încă mai funcţiona aproape impecabil. Motiv pentru care am și organizat prima noastră acţiune stradală la 31 octombrie 1988, întâmplător, chiar în ziua mea de naștere. Eram în faţa Comitetului Central cam vreo zece inși. Cu lozinci improvizate, prin care ceream publicarea platformei noastre. A urmat un proces de judecată la Judecătoria raionului Frunze de atunci, azi Buiucani. Cei de pe banca acuzaţilor erau Alexandr Brodschii, Ala Mândâcanu, Vasile Năstase și eu. În acel moment, în fruntea judecătoriei se afla Tudor Panţâru. El a fost cel care a tras sforile și ne-a învăţat ce să spunem ca să ne achite. Vremurile erau mai blânde decât altă dată, așa că am scăpat relativ ușor din încurcătură.

La 16 iunie 1988 am fost invitaţi, Virgil Zagaievschi și cu mine, de către doi jurnaliști de la redacţia de tineret a televiziunii, Sandu Osadcenco și Valeriu Postică, pentru a prezenta noua organizaţie. Însă, ajunși acolo, am aflat că cenzura a interzis apariţia noastră pe post. Pentru mine nu era nimic nou, șocant sau neobișnuit. Lucrasem la TV ca redactor între 1985 și 1988, înainte de a pleca la muzeu, așa că știam bine ce era cenzura. Înainte să plecăm de acolo, am

intrat pe la foștii colegi de redacţie ca să dau un telefon acasă. În acele zile așteptam din oră în oră nașterea celui de-al doilea copil. Însă nu a răspuns nimeni. Atunci am sunat-o pe mama, am întrebat-o dacă știe ceva.

Nu primise nicio veste. Am alergat la maternitatea de la spitalul numărul unu. Ajuns acolo cu sufletul la gură, aflu că, între timp, mi se născuse o fiică. Am numit-o Ruxanda. De atunci încoace îmi place să repet că prima mea fiică este cu treisprezece zile mai mică decât partidul nostru.

Așa încât nu pot să uit niciodată câţi ani au cei doi colegi de generaţie, PPCD și Sanda.

Cum aș putea să uit acele nopţi pline de încordare de la Uniunea Scriitorilor, când, în liniștea nopţii, dactilografiam foile noastre volante și rezoluţiile viitoarelor mitinguri în biroul de la muzeu? Sergiu Cucuietu, colegul nostru de muzeu, care lucra deja de câţiva ani acolo, avea o relaţie de prietenie cu un bătrân care era paznic la Uniunea Scriitorilor. Ne împrietenisem și noi cu el. Era poetul de origine bulgară Chiril AldeaCuţarov, un om de mare suflet, pe care îl îmbunam cu un pahar de vin ca să ne permită să sustragem discret mașinile de dactilografiat din anticamera președintelui Uniunii Scriitorilor și din cea a redactoruluișef al săptămânalului „Literatura și Arta”. Și așa ne făceam cu trei mașini de scris, una fiind a noastră, altele două ale șefilor de la etajele de sus.

Le așezam pe mese una lângă alta și, după ce elaboram de mână textele, unul se apuca să ne dicteze, iar alţii trei dactilografiam de zor textele noastre incendiare. Sergiu Cucuietu, Sergiu Burcă, Vlad Cubreacov, proaspăt angajat la muzeu, și cu mine eram cvartetul nocturn, care ţăcănea muzica atât de dragă inimilor noastre, cea a libertăţii. Uneori ne ajuta și Natalia Pascal, angajată și ea a muzeului. Iar atunci când cineva obosea să tot bată clapele, ne înlocuiam, rânduindu-ne de la dictat la scris. Marea provocare era să găsim hârtie și panglici cu cerneală pentru mașina de scris, o raritate la acea vreme. Iar până dimineaţă reușeam să facem cel mult câteva sute de foi volante, în fiecare mașină de scris putând fi plasate cinci, cel mult, șase coli de hârtie. Zgomotul produs de mașinile de scris ne părea asurzi-

CMYK

Aniversare 7 IUNIE 2013

tor în liniștea nopţii. Bătrânul poet nea Chiril veghea munca noastră clandestină la ușa de la intrarea în Uniunea Scriitorilor, pe care o ţinea încuiată cu strășnicie. Din când în când Aldea-Cuţarov trăgea delicat de ușă, ca să nu ne sustragă de la treabă, zâmbea conspirativ, ne făcea din ochi și, ducând degetul la buze în semn de discreţie, ne făcea din cap că totul e sub control. Peste perete, la doi pași, era sediul Procuraturii raionului Frunze. Așteptam din clipă în clipă să apară securiștii sau miliţienii. Iar la fiecare zgomot, care se auzea afară, ne opream din dactilografiat, ascultam cu încordare, ne iţeam prin ferestruica de sus și ne continuam munca noastră subversivă. Către dimineaţă, imediat ce se mijea de ziuă, căram la loc mașinile de scris, iar nea Chiril, care era și chelarul Uniunii, avea grijă să ne deschidă și să vadă să așezăm bunurile sustrase provizoriu exact în poziţia în care le găsisem. Cel la care păstram în taină foile volante era prietenul nostru Dumitru Marian, șeful Clubului Literaţilor, care stătea într-un birou din fundul clădirii, în preajma Sălii Mari a Uniunii. Așa era mai sigur, deoarece așteptam percheziţii din clipă în clipă. După care foile cu pricina ajungeau duminicile în mâinile cenacliștilor sau ale participanţilor la mitingurile noastre.

Un an de zile am activat în formula de Mișcare Democratică, fără a primi recunoaștere oficială de la autorităţi. Eram porecliţi pe atunci „neformalî”, adică informalii, cei fără statut oficial. Iar la 20 mai 1989, tot în Sala Mare a Uniunii Scriitorilor, am convocat Primul Congres al Frontului Popular din Moldova. Ca să adoptăm noua titulatură, am recurs la fuzionarea Mișcării Democratice cu cenaclul „Alexei Mateevici” și cu Mișcarea Verzilor.

Obţinând aprobarea de la conducerea Uniunii Scriitorilor să ne adunăm în Sala Mare, ne-am apucat să pregătim în condiţii de „Samizdat” mandate ale delegaţilor, am luat legătura cu prietenii noștri din raioane, am redactat câteva documente și am stabilit ziua congresului. La intrare, băieţii noștri îi verificau pe cei care soseau, trecându-i în lista

delegaţilor și înmânându-le mandatele. În dimineaţa acelei zile, când sosiseră doar câţiva delegaţi, eram în biroul nostru, fiind absorbiţi de pregătirea evenimentului care urma să aibă loc. Și iată că în acel moment ușa se deschide brusc, iar în faţa noastră apar doi bărbaţi solizi, îmbrăcaţi la costum, încruntaţi și cumva ameninţători. Unul dintre ei, care era, probabil, șeful, ni se recomandă că ei sunt de la Comitetul Central și ne întreabă pe un ton răstit ce facem acolo? La care Burcă îi răspunde senin că, de fapt, noi suntem în cabinetul nostru de muncă și că noi lucrăm aici. „Dar astăzi e zi de duminică și voi n-aveţi ce căuta la lucru!” -, unde face spre noi cel care se vroia fioros.

Burcă nu se lasă: „Da noi suntem băieţi harnici și lucrăm și duminica!”. Și atunci tipul își dezvăluie scopul vizitei inopinate: „Da ce adunare, mă rog, puneţi voi aici la cale? Voi știţi că ea nu e autorizată de Comitetul Central? Vreţi să aveţi probleme?”. La care Burcă îi răspunde ușor nervos: „Domnule, auzi, nu te răsti la noi, că noi nu suntem membri de partid. Și vă rog să eliberaţi biroul, că avem de lucru!”. Fiind șocaţi de formula de politeţe cu „domnule” și cumva descumpăniţi de impertinenţa cu care au fost înfruntaţi, cei doi au aruncat ceva de genul să avem grijă de urmări, care se anunţau a fi grave, și duși au fost.

Abia la 25 octombrie 1989 Guvernul RSS Moldovenești a înregistrat oficial Frontul Popular din Moldova. Pe atunci șef al secţiei juridice a Guvernului era Vasile Cozma, cel care ulterior a devenit primul președinte al Curţii de Conturi. Peste câţiva ani, la Congresul III din 15-16 februarie 1992, care s-a ţinut la Teatrul de Operă și Balet, am adoptat denumirea de Frontul Popular Creștin Democrat. Îmi amintesc și acum discursul vibrant al poetului creștin Ioan Alexandru, care emana lumină și dragoste. El ne îndemna să înţelegem că un patriotism fără Hristos este unul steril, și doar alierea cu Dumnezeu ne poate face invincibili și ne poate învăţa cum să ne trăim viaţa în slujire și dăruire neamului.

Peste alţi câţiva ani, la 11 decembrie 1999, în sala Palatului Naţional,

delegaţii Congresului al VI-lea au adoptat hotărârea de a îmbrăţișa titulatura Partidul Popular Creștin Democrat.

Revin aici la un episod important din viaţa noastră. La 9 iunie 1996, sala Palatului Naţional era arhiplină. Delegaţii la Congresul al V-lea ascultau cu sufletul la gură discursul poetului Dumitru Matcovschi. Vocea lui răsuna solemn și dureros. În liniștea sălii, Matcovschi, cel de care ni se făcuse atât de dor după tragicul accident din mai 1989, recita din nou imnul nostru „Eu sunt cu Frontul Popular”.

La un moment dat, colegul Dumitru Osipov, cel care era responsabil de pază la reuniunea noastră, urcă pe scenă și-mi șoptește la ureche că a primit chiar acum o informaţie de la poliţie că sala este minată și că sunt somat să anunţ delegaţii despre asta și să părăsim imediat clădirea. „Mitică, – i-am zis, – nu-l pot întrerupe pe Matcovschi. Lasă-l să încheie.

Iar poliţiștilor spune-le că gluma nu trece și că vom ieși de aici după ce vom încheia lucrările congresului”.

Iar în pauză, când delegaţii au ieșit să servească o cafea, geniștii căutau de zor bomba cu efect întârziat. Nu au găsit nimic, firește. Bomba eram chiar noi, mesajul nostru.

II. Acum un sfert de veac se consuma marea iluzie a comunismului.

URSS scârţâia din toate încheieturile. Atunci mișcarea de emancipare naţională și-a realizat misiunea istorică. Eram romantici, neînfricaţi și nesăbuiţi, ca toţi cei care fac ceva demn de reţinut în timp. Nu-mi regret trecutul, așa cum nu și-l regretă atâtea zeci de mii de oameni care au trăit acele momente de vârf, urmate de coborâșuri, eșecuri și neîmpliniri.

Dar nici nu trăiesc doar cu trecutul. Îl reevaluez din perspectiva experienţei personale și colective de un sfert de veac.

Cinste celor care sunt din prima zi și până astăzi în sânul familiei noastre politice și spirituale. Dumnezeu să-i odihnească pe cei plecaţi dintre noi, de bătrâneţe, de boli sau de mâna criminalilor. Eu îi am pe toţi în inima mea. Chiar și pe cei care la un moment dat au obosit, au renunţat sau poate s-au rătăcit pe alte cărări ale vieţii.

Astăzi, după mai bine de două decenii, ne este dat să consumăm o altă iluzie, care a substituit-o pe cea comunistă în minţile noastre – iluzia

liberalismului. Sistemul pe care îl credeam a fi de alternativă vechiului regim este într-o stare de dezagregare vertiginoasă: instituţională, economică, socială și morală. Atâta doar că inerţia noastră de gândire încă ne mai ţine pe mulţi dintre noi captivi ai acestor mituri ale democraţiei și economiei de piaţă, care s-au dovedit a fi o societate dominată de plutocraţie, cleptocraţie și ohlocraţie. Marea confuzie e că doar noi, moldovenii, uite că suntem așa de proști, provinciali și corupţi, încât nu suntem în stare să ne ridicăm la standardele unui Occident paradiziac. Dar pentru cine are ochi de văzut este deja limpede că am scăpat de o societate nedreaptă și am nimerit în una și mai strâmbă. De la cultul lui Lenin și al partidului-stat am ajuns la cultul banului, la libertatea fără limite, la dreptul câtorva șmecheri de a acapara întreaga avere naţională în mâinile lor. Anume ei sunt cei care ne tot ameţesc cu povești despre integrarea europeană, plus o duzină de „idioţi utili”, cum le-ar zice Lenin, analiștii de serviciu, cărora le lipsește uneori clarviziunea, iar alteori – bunul-simţ. Astfel, de la un soi de păgânism antihristic am plonjat în altul, nu mai puţin distructiv.

Astăzi a venit timpul să renunţăm la propriile iluzii tinerești, să ne debarasăm de prejudecăţi, care au ţinut atâta amar de vreme loc de adevăr incontestabil. Dacă acum 25 de ani împărtășeam etnocentrismul sau patriotismul etnic ca pe o manifestare supremă a aspiraţiilor noastre, astăzi este momentul să îmbrăţișăm hristocentrismul ca forţă spirituală unificatoare a poporului nostru. Nu individualismul egoist și hrăpăreţ al societăţii de consum, care ne atomizează și ne destramă definitiv neamul nostru risipit prin toată lumea, ne va salva. Nu corporaţiile sau grupurile financiare, care au acaparat statul nostru sub protectorat extern și ne ademenesc în mrejele unei fericiri iluzorii prin gura noilor apostoli ai capitalismului speculativ, sunt cele de urmat. Așa cum acum mai bine de două decenii am spus hotărât: „Adio, URSS!”, astăzi este momentul să spunem la fel de ferm: „Adio, integrare europeană cu tot cu comisarii voștri venali și cu valeţii voștri locali!”.

Suntem una dintre cele mai omogene ţări sub aspect religios. Sun-

9

FLUX

tem un popor ortodox, atât cei care reprezentăm majoritatea, cât și minorităţile etnice. Iar bisericile creștine minoritare își au și ele locul lor în corpul nostru social. Așadar, prima idee fundamentală pentru naţiunea noastră, din care fac parte organic toţi cetăţenii, indiferent de originea lor etnică, este Credinţa Creștină. Întregul nostru subconștient colectiv, mentalitatea noastră, etica noastră socială se întemeiază pe tiparul creștinismului oriental, bizantin, pe Ortodoxie. Iar libertatea fără limite și ideologia drepturilor omului nu trebuie lăsate să surpe cel mai important element identitar al nostru – spiritualitatea religioasă.

Cea de-a doua idee de bază a renașterii noastre naţionale ţine de economie. Nu de cea a liberului schimb sau a comerţului liber, care marginalizează statul și majoritatea cetăţenilor în avantajul oligarhiilor naţionale și transnaţionale, ci un alt model de economie. De la patriotismul etnic, practicat preţ de două decenii și mai bine, trebuie să avansăm spre patriotismul economic. De la suveranitatea politică, declarată la 27 august 1991, trebuie să avansăm spre suveranitatea economică. De la naţionalismul axat pe diferenţele de ordin etnic, necesar în momentul renașterii de atunci, să avansăm spre naţionalismul economic. Protejarea pieţei interne, sprijinirea producătorului autohton, orientarea sistemului bancar spre servirea interesului economic larg, distribuirea justă și echilibrată a proprietăţii privare, dezvoltarea propriilor industrii performante, alături de asigurarea unei ample acţiuni de renaștere a agriculturii – iată doar câteva dintre urgenţele de prim ordin pentru ţara noastră. Avem nevoie de un stat puternic, responsabil, solidar cu propriii cetăţeni, care înţelege și își asumă plenar vocaţia unică în lume a poporului nostru.

Concluzionez. Astăzi două sunt ideile care trebuie să stea la baza renașterii naţionale și a dăinuirii noastre în timp: 1) Creștinismul Ortodox și 2) Independenţa Economică.

La mulţi ani, PPCD! Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

Hristos a înviat!

Iurie ROŞCA 3 iunie 2013

FLUX

10

Externe 7 IUNIE 2013

Ce se întâmplă în Turcia lui Erdogan Evoluţia evenimentelor Nu insist prea mult, totul a început ca un protest pașnic al unor tineri față de inițiativa guvernului de a transforma Parcul Gezi din Istanbul în complex turistic ce va cuprinde, printre altele, și un mall. Se intenționează revitalizarea și valorificarea turistică a cazărmii otomane Topcu Kișlasi.

Cum se întâmplă frecvent, protestul tinerilor ecologiști este preluat, denaturat și folosit de militanții secularismului turc sau al pseudovalorilor occidentale ca instrument de luptă împotriva premierului Erdogan. Poliția intervine în forță, să nu uităm totuși că suntem la Istanbul, printre „protestatari” se află suporterii echipelor Galatasaray, Fenerbahce ori Beșiktaș, recunoscuți pentru agresivitate, care, de această dată, nu se mai luptă între ei, ci împreună cu forțele de ordine.

Mass-media internațională a relatat pe larg, punctând decisiv cu fotografii lacrimogene. La figurat și la propriu, deoarece poliția a folosit în mod generos spray-ul cu piper.

Care sunt „păcatele” lui Erdogan Personalitate carismatică, cu largă popularitate, profund tradiționalist, ancorat în nevoile Turciei profunde, premierul Recep Tayyip Erdogan se află acum la al treilea mandat. Lider al Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare, a condus Turcia pe calea progresului încă din 2002, de când a preluat puterea. Voi enumera doar câteva dintre realizările sale: - A scos țara din recesiune prin aplicarea reformelor de stimulare a afacerilor și a investițiilor străine.

Turcia a avut, în medie, de la venirea sa, o creștere a economiei de 7,3% pe an (sursa: http://www.telegraph. co.uk). Iată cum arată PIB-ul Turciei, de la venirea lui Erdogan. Este făcută comparația cu România, iar, atenție, valorile sunt raportate constant la valoarea dolarului din anul 2000, cu această ocazie putem vedea că PIBul României nu a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, creșterea de PIB în cazul nostru fiind anulată de deprecierea monedei naționale, lucru care nu s-a întâmplat în Turcia; - A aplicat intensiv reforme de creștere a calității în educație și de dezvoltare a resurselor umane. Spre exemplu, nu este o întâmplare că în București, cel mai bine cotat liceu privat are proprietari turci (ca și la Chișinău, de altfel – nota FLUX); - Susține economia prin investiții masive în infrastructură. La Istanbul a demarat construcția celui mai mo-

dern aeroport din lume, acesta va avea o capacitate de aproximativ 100 de milioane de pasageri pe an. Ca o comparație, Otopeni va avea, după dublarea capacității, o capacitate maximă de aproximativ 12 milioane de pasageri pe an (sursa: wall-street.ro); - Reformele conduse de Erdogan au redus dependența de capitalul străin ÎN TOTALITATE. Turcia avea o datorie la FMI, în 2003, de aproximativ 23 de miliarde de dolari. De atunci a plătit toată datoria și s-a transformat în creditor al FMI (sursa: Business24. ro). Întâmplător sau nu, Turcia a plătit ultima rată la FMI pe 14 mai 2013. În comparație, România are de plătit 20 de miliarde de dolari până în 2016; - Din aceeași categorie a măsurilor menite să reducă dependența de capitalul străin face parte și politica lui Erdogan de atragere a banilor pe care turcii îi plasează în străinătate. Astfel, toți cetățenii turci ce vor repatria economiile până la 31 iulie anul acesta, vor beneficia de o reducere de la 35% la 2% a taxei percepută de stat la repatrierea averilor deţinute în străinătate. Se apreciază că vor intra în Turcia 100 de miliarde de dolari din această facilitate fiscală (sursa: Bursa.ro).

Fațada originală a cazărmii otomane Topcu Kislasi

Proiectul de fațadă propus

Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan, pe 10 mai 2013, la întâlnirea anuală BERD, ce a avut loc la Istanbul Sursa: The Wall Street Journal Este, cred, destul de clar că astfel de măsuri nu îi pot asigura și popularitatea pe plan internațional, în prezent independența financiară a unei țări este privită ca o amenințare directă la adresa lumii occidentale pentru că nu mai există metode coercitive de acțiune împotriva unei națiuni.

Lupta dintre tradiţie și secularizare în Turcia Ultimul sultan turc, Vahideddin (Mehmet VI), care părăsește reședința sa, palatul Dolmabahçe din Istanbul,

Imagini de la demolare

în 1922, este declarat „persona non grata” și pleacă în exil împreună cu familia. Dinastia otomană dispare.

Anul următor, la 29 octombrie 1923, ia naștere Republica Turcă, iar Ataturk începe reforma de secularizare și laicizare (de inspirație iluministmasonică – el fiind mason) a țării.

Profund tradiționalistă, Turcia nu putea fi „modernizată” cu ușurință, iar Ataturk instituie ca garant (câine de pază) al laicității statului Armata, instaurând, în locul dinastiei otomane alungate din țară, dinastia militară a generalilor de armată.

Această nouă dinastie militară este ruptă de abia în iulie 2011, când reprezentanții elitei militare turce și-au dat demisia din structurile de conducere, în urma dejucării planurilor lor de către Erdogan. Printre demisionari, șeful Statului Major al forțelor armate ale Turciei, generalul Isik Kosaner, comandanții infanteriei, marinei și forțelor aeriene, ș.a. Alți 42 de generali au fost încarcerați ca urmare a participării la un complot început în 2003, imediat după preluarea puterii de Erdogan și care viza răsturnarea guvernului Partidului Justiției și Dezvoltării. Complotul ar fi presupus aruncarea în aer a unor moschei și provocarea unor tensiuni cu Grecia, pentru a aduce haos politic în ţară și a justifica o preluare a puterii de către Armată. Armata susține însă că erau doar scenarii de pregătire, pentru a preveni o eventuală tulburare politică.

În politica internă, primul ministru are o poziție clară proviață, afirmând de mai multe ori că AVORTUL ESTE O CRIMĂ și că „uciderea unui copil în burta mamei este totuna cu uciderea lui ulterioară nașterii”. De asemenea, promovează o legislație care pune în valoare valorile tradiționale ale Turciei și educația corectă a tinerilor – a promovat măsuri împotriva băuturilor alcoolice prin interzicerea reclamelor la acestea și vânzarea lângă școli sau moschei și interzicerea băuturilor alcoolice la vânzare în magazine între orele 22 și 6. Este de menționat că vânzarea băuturilor alcoolice este permisă în restaurante și baruri, deci nu este o interzicere de tip radical-islamic, ci una educativ-corectivă. Chiar dacă pentru noi, poate părea o măsură strictă, trebuie precizat că în lumea islamică, consumul de alcool este privit mult mai restrictiv. Bineînțeles, grupările radical-feministe și cele care promovează pseudovalorile occidentale (printre care consumul de alcool de pe băncile școlii, așa cum se întâmplă în statele occidentale), organizații sponsorizate din afara țării, sunt acum în stradă strigând că vor parc și spațiu verde în Istanbul.

Observăm că primul ministru turc nu are mulți prieteni nici în țară, nici în afara ei, în afară de Turcia tradițională, profundă, care i-a acordat trei mandate de prim-ministru până acum. Însă Turcia, ca și România, este din fericire ancorată în mediul rural (40% din populație locuiește la țară) cu singura diferență că Turcia rurală este profund tradiționalistă, iar aici încrederea în măsurile care s-au dovedit de succes ale lui Erdogan este deplină.

În loc de rezumat Premierul turc a reușit să articuleze o politică sustenabilă de dezvoltare a țării pe scheletul valorilor tradiționale, așa cum nu a mai reușit nimeni în istoria modernă a țării. Modelul turc de dezvoltare economică este dat ca exemplu de oficialii BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).

Economistul-șef al instituției, Erik Berglof, a lăudat măsurile de stabilitate ale guvernului Erdogan, felicitând o ”aterizare lină” a economiei turce după criza economică, cu oca-

zia întâlnirii anuale, ce a avut loc la Istanbul, pe 10 mai anul acesta.

Pe plan internațional, premierul turc a promovat o politică externă demnă, țara sa dispunând de a doua forță militară din NATO, după SUA, lucru „recunoscut” și de Obama, care a făcut aici prima sa vizită externă după ce a preluat mandatul de președinte și prin realizarea unei complete independențe financiare a țării de împrumuturile externe.

Poziția sa tradiționalistă în problemele etice i-a atras eticheta de „radical-islamist”, asemănătoare celei de „ultraortodox”, promovată și de unele restrânse și nereprezentative cercuri prooccidentale și antiumane din România. Este o manipulare verbală deja cunoscută, promovată de mass-media main-stream din țările așa-zis dezvoltate.

Premierul Erdogan este un turc mândru de istoria țării sale (la turci istoria a fost preponderent imperialistă și și-o asumă), așa că restaurarea cazărmii militare de la Topcu Kișlasi are o valoare simbolică, mai presus de cea comercială. Apărătorii parcului – și mă refer aici strict la militanții ecologiști, nu și la cei care au deturnat ulterior protestul lor – trebuie să țină seama că pe amplasament s-a aflat inițial o cazarmă, o construcție cu o valoare istorică deosebită, dărâmată de Ataturk. Deci, prima utilizare publică a spațiului a fost de cazarmă. Și vin cu următoarea situație ipotetică: să presupunem că în locul Halei Matache se construiește un parc. Apoi, după o vreme, se propune un proiect de reconstrucție a Halei Matache, după proiectul original, pe amplasamentul inițial. Care ar fi poziția celor două tabere civice din București, respectiv apărătorii monumentelor-simbol ale orașului și apărătorii spațiului verde?

Voi cum vă poziționați? În situația dată, o soluție arhitectonică ar putea fi amenajarea unui spațiu verde în curtea interioară.

Erdogan este un bărbat de stat ce va construi „cazarma” cu sprijinul Turciei profunde, tradiționale, iar modelul său de lider ancorat în nevoile țării este unul de urmat și de oamenii politici din România, care au uitat de mult să se gândească la țara lor sau, și mai important, să facă istorie.

Sursa: vastea.blogspot.ro

Cultur= 7 IUNIE 2013

11

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

„ISTORIA ESTE UN COŞMAR DIN CARE AŞ VREA SĂ MĂ TREZESC”…

(Pagini de jurnal)

4.X.1990 În colective, asociaţii, instituţii se iscă certuri interne care ne dezbină. Să ne amintim că la 1453, când sultanul Mehmet al II-lea a asediat Constantinopolul, marea majoritate a acestei urbe era antrenată în discuţii aprige teologice, inclusiv dorind să clarifice de ce sex sunt îngerii. Constantinopolul căzu.

Să nu uităm că și noi suntem asediaţi.

Dacă nu dorim ca, direct sau implicit, să apropiem dezastrul naţional, avem datoria de a ne păstra unitatea. În caz contrar, chiar nemeritând, marile învinuiri vor cădea pe seama intelectualităţii, în special – a scriitorilor. Și totuși, în pofida a orice, trebuie să servim numai și numai adevărul, onestitatea.

A culturaliza naţiunea și de a contribui la formarea capitalului ei spiritual. Ne vom salva numai prin știinţă și cultură!

Cred că Matevici, când scria: „De nu veţi ridica din neamul vostru un proroc”, avea în vedere ceva mai mult și mai profund decât am priceput noi până astăzi. Știindu-ne colonizaţi, apăsaţi de imperiul rus, s-o fi gândit, probabil, la destinul Israelului, care a avut de vecini marile imperii: Asiria, Egiptul, Persia, care, de altfel, până la urmă, i-au spulberat populaţia prin lume. Profeţii însă, au salvat ovreii, menţinându-le unitatea sufletească, etnică.

Iată și bileţelul studentei de la „Creangă”, de care aminteam: „Sunteţi un labirint de personalităţi aici (ce expresie!), inspiraţi încredere. Poate ne spuneţi pe ce se sprijină optimismul oamenilor care aruncă atâtea vorbe în spaţiul dintre Ștefan cel Mare și V. I. Lenin, tulburându-le acestora liniștea. Oare discordanţa aceasta dintre vorbe și fapte nu a devenit încă distrugătoare? Domnule Leo Butnaru, sunteţi poet, deci și profet, credeţi în renașterea sufletului îmbibat de morbul dezamăgirii? O dezamăgire violentă…” (Svetlana Voloșciuc, an. III.)… Dar – suntem și noi oameni, nicidecum profeţi.

Iar întrebarea e la locul ei, dramatică.

Mihai Cimpoi zicea că scriitorii se împart în: pașoptiști și șoptiști. Al doilea termen, umoristic, poate că l-a reinventat Cimpoi, însă, într-un context dramatic, l-am întâlnit în Biblie – „Epistola lui Pavel către romani”, 1-29: "(Oamenii) sunt șoptitori, bârfitori”.

Firește, nuanţa lui Cimpoi dă vervă noţiunii. (Șoptitorul-ciripitorul Tocușor…) „Arbore sau Cruce, e vorba de același mister al morţii și învierii” (Mircea Eliade, „Încercarea labirintului”). Eliade nu e de acord cu afirmaţia lui Sartre că „omul nu poate să se lipsească de sens, dar acest sens el îl născocește într-un cer pustiu”. Eliade vorbește despre surprinzătorul fapt „să vezi fizicieni, mai ales astrofizicieni și specialiști ai fizicii teoretice, reconstruind un univers în care Dumnezeu își are locul său, precum și ideea de cosmogonie, de Creaţie” (p. 44).

Deseori îmi revine în memorie (în văzul ţinerii de minte) un simbol excepţional, reliefat pe marmora de mormânt din curtea mănăstirii Golia din Iași: o clepsidră cu nisipul-timp la pământ; de o parte și de alta a clepsidrei – două aripi desfăcute, această imagine fiind încercuită (cerc perfect) de șarpele care se împreunează cu el însuși, mușcându-și

(devorându-și) propria coadă (Ouroboros). Și încă două detalii, întâlnite, de altfel, și pe piatra de pe mormântul lui Aron Pumnul din cimitirul din Cernăuţi: o pereche de făclii cu flacăra întoarsă spre pământ. Ceea ce e reprezentat pe aceste pietre de mormânt – mare artă și filozofie profundă. În trei zile am încheiat, pe apucate, lectura volumului „Încercarea labirintului” al lui Mircea Eliade. O bună parte o cunoșteam de la „Europa liberă”. Să extrag notiţele, citatele. Mi-au rămas circa 20 de pagini din „Arhitectura valurilor” de Ana Blandiana – e cel mai bun volum de poeme, din ce am citit din ea, de altfel – o autoare cam monotonă. În cazul ei, mă disociez de aprecierea generală care mi se pare puţin cam exagerată. Am impresia că „Atlasul” ei completează o delicată dorinţă de a… leșina estetic.

5.X.1990 La volumul „Anul 1989” cu poezii scoase în grabă, cât nu s-au învechit, afirmaţia interlocutorului lui M. Eliade din „Încercarea labirintului” (p. 119): „Știm cu toţii că un poem nu se reduce la mecanismul său, nici la condiţiile istorice care i-au făcut posibilă apariţia”. Pe când avalanșa de texte „la zi” de pe aici e îngrozitoare.

Eliade, „Încercarea labirintului”, p. 127: „Istoria religiilor poate juca un rol extrem de important în criza pe care o cunoaște.

Crizele omului modern sunt în mare parte religioase, în măsura în care sunt o conștientizare a unei absenţe de sus. Când omul are simţământul că a pierdut cheia existenţei sale, când nu mai știe care este semnificaţia vieţii, e vorba întru totul de o problemă religioasă, deoarece tocmai religia este un răspuns la întrebarea fundamentală: care este sensul existenţei?”.

6.X.1990 „În general, îţi trăiești viaţa în frânturi” (Mircea Eliade).

Din „Iov” – Despre cel ce a hotărât măsurile pământului nostru și, totodată, a aruncat peste el frânghia de măsurat, arătând până unde să vină, să se oprească și să nu treacă mai departe mândria valurilor marilor ape.

Despre cel ce face să iasă la vremea lor semnele zodiacului.

7.X.1990 Dacă am fi fost budiști, spiritul democraţiei se încetăţenea la noi mai ușor și mai firesc, deoarece credincioșilor întru Buddha li se permite, dacă doresc, să fie catolici sau luterani, prezbiterieni sau calviniști, mahomedani sau creștini. Și încă ceva foarte esenţial: în unele mănăstiri chineze și japoneze sunt propuse meditaţii în desfășurarea cărora călugării ar pune la îndoială existenţa lui Buddha. Pe când noi, toţi ceilalţi dogmatici, mai putem fi altceva decât creștini? Putem pune la îndoială – Doamne ferește – existenţa lui Dumnezeu și să ne simţim, în același timp, credincioși?!

Deci, budismul, încă până la consolidarea modernă a noţiunii de democraţie, nu numai că a acceptat, ci chiar a încurajat diversitatea/ pluralismul de opinii, a cultivat toleranţa faţă de acţiunile și felul de a fi al aproapelui…

Dar noi, fiind educaţi într-un mod rigid, dogmatic, ne deprindem mai greu cu democraţia. Creștinismul impune, budismul propune.

9.X.1990 Borges, „Poezia sau frumuseţea ca senzaţie fizică”.

Francis Bacon susţinea că a ignora în-

FLUX

seamnă să știi să uiţi.

Milton, căutând pentru „Paradisul pierdut” o temă care i-ar interesa nu numai pe englezi, ci pe mai mulţi oameni, alege bine, considerând că această temă ar fi: Adam.

Dar ar fi de spus că personajele ilustre aduse în literatură n-au haz, dacă scriitorii nu pot și nu știu să le facă a fi mai mult decât numele lor.

Joyce: „Istoria este un coșmar din care aș vrea să mă trezesc”.

Politeţe maximă! „Era un moment în care Buddha trebuia să străbată un deșert nisipos. Era ora de amiază. Atunci zeii din cele treizeci și trei de ceruri îi aruncă, fiecare, câte o umbrelă pentru a se proteja de soare”. (Atenţie la cele 33 de ceruri. Să fie oare vreo legătură – foarte… indirectă! – cu cei 33 de ani ai lui Hristos, care, exact la această vârstă, s-a urcat la ceruri? Probabil, nu ar fi o eroare să credem că cifra 33 devenise emblematică la hinduși, apoi a trecut la semiţi.) Mai departe din relatarea cu umbrelele: „Iar Buddha, care n-ar fi vrut să fie nepoliticos cu niciunul dintre zei, se multiplică în treizeci și trei de Buddha”. Asta e: și din politeţe se poate naște minunea.

Buddha susţine că nu trebuie să pierdem timpul, deci și viaţa, cu întrebări inutile de genul: Universul este finit sau infinit? (Un procedeu al necunoscătorilor, și ei, de la un punct încolo: Nu mai cerceta! Crede pe cuvânt în… absenţa cuvântului purtător de informaţie.)

Ce portrete: Un patriarh budist, dedat profund credinţei sale, pentru a medita nestingherit, fără să vadă lumea din jur, se așeză în faţa unui perete. În această poziţie, a meditat ani mulţi, lungi; atât de mulţi, încât imaginea sa a rămas imprimată pe perete.

10.X.1990 Ce înseamnă să atingi Nirvana? Înseamnă că faptele tale, pur și simplu, nu mai lasă umbră. (Iar cineva pledează pentru Umbra ca martor – titlul unei cărţi de eseuri.) În antichitate, „Cartea era considerată un înlocuitor al cuvântului oral. Era privită numai în acest fel. Să ne amintim de acel fragment din Platon în care se spune: cărţile sunt ca statuile sau ca efigiile: par fiinţe vii, dar când sunt întrebate ceva, nu știu a răspunde. Pentru a depăși această dificultate, el a inventat dialogul platonian, în cuprinsul căruia se exploatează toate posibilităţile unei teme”.

De unde pornește celebra frază „Magister dixit”? Posibil, și din ambiţia lui Pitagora, care nu a dorit să lase niciun rând scris, nutrind speranţa că, astfel, după ce se trece din viaţă, gândirea sa va dăinui în intelectul (și oralitatea) discipolilor săi.

A iubi ceva înseamnă a simţi că acel lucru ne lipsește. Dar fiinţa? Iar când fiinţa iubită nu ne mai lipsește, ci e împreună cu noi, o iubim altfel, decât o iubeam când ne lipsea?

11.X.1990 Arta ca imaginea unei lumi „ireale”, complementară lumii propriu-zise. Și visul ar fi lume complementară lumii (în care ne trezim din vis).

Tot pe aici, în preajmă ideea lui Faucault despre faptul că „a cunoaște constă în a raporta limbajul la limbaj”, ceea ce ar însemna că însuși limbajul (suprema abstracţiune) este creator de realitate (…complementară realităţii propriu-zise; ba se poate spune – inclusă în realitatea… reală).

7 iunie Evenimente 1340: A fost fondat în Olanda orașul Rotterdam 1494: Spania și Portugalia au semnat Tratatul de la Tordesillas, prin care Lumea Nouă (America) era împărțită între cele două țări 1654: Ludovic al XIV-lea este încoronat rege al Franței 1775: „Coloniile Unite” își schimbă denumirea în Statele Unite ale Americii 1780: Revoltă anticatolică la Londra 1929: Vaticanul devine stat suveran 1958: La București, atleta Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial la săritura în înălțime – 1,78 metri 1995: Regizorul Lucian Pintilie a primit distincția franceză Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor 2001: Partidul Laburist al lui Tony Blair rămâne la putere după ce câștigă alegerile generale 2004: Printr-un decret emis pe 7 iunie de președintele Franței, Jacques Chirac, actorului român Ion Lucian i-a fost decernat titlul de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, ca o recunoaștere a meritelor excepționale în domeniul teatrului

Nașteri 1840: Charlotte a Belgiei, soția împăratului Maximilian I al Mexicului (d. 1927) 1848: Paul Gauguin, pictor francez (d. 1903) 1862: Philipp Lenard, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1947) 1886: Henri Coandă, inginer român în aviație (d. 1972) 1893: Ludovic Feldman, muzician evreu din România (d. 1987) 1914: Hogia Ahmad, scriitor și cineast indian 1915: Constantin Constantinov, artist moldovean 1920: Georges Marchais, politician francez (d. 1997) 1928: James Ivory, regizor din SUA 1940: Tom Jones, pe numele adevărat Sir Thomas Jones Woodward, cântăreț britanic 1952: Orhan Pamuk, scriitor turc 1952: Liam Neeson, actor irlandez 1954: Jan Theuninck, pictor și poet belgian 1958: Prince, cântăreț din Statele Unite ale Americii

Decese 1394: Ana de Bohemia, prima soție a regelui Richard al II-lea al Angliei (n. 1366) 1710: Louise de la Vallière, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (n. 1644) 1716: Stolnicul Constantin Cantacuzino, diplomat, istoric și geograf român 1876: Josephine de Leuchtenberg, soția regelui Oscar I al Suediei și Norvegiei (n. 1807) 1935: Ivan V. Miciurin, horticultor și genetician rus (n.

1855) 1954: Alan Turing, matematician, logician, criptanalist englez (n. 1912) 1966: Jean Arp, sculptor, pictor și poet francez (n. 1886) 1980: Henry Miller, scriitor american (n. 1891) 2008: Dino Risi, regizor italian de film (n. 1916) 2009: Hugh Hopper, basist englez (Soft Machine) (n.

1945).

G`ndul s=pt=m`nii “Când cineva nu îndrăzneşte să spună ce gândeşte, va sfârşi prin a nu gândi ce spune”.

Zenon

FLUX

12

Magazin 7 IUNIE 2013

AU FOST DESEMNAŢI LAUREAŢII CRONOGRAF, EDIŢIA A XI-A

Trofeul festivalului a rămas în ţară Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF și-a desemnat câștigătorii luni, 3 iunie, la cinematograful „Odeon”. În competiţia finală a festivalului au participat 18 documentare din 20 de ţări la Secțiunea Principală, 12 filme din 5 ţări la Secţiunea cadRO și 9 lucrări de la diferite posturi de televiziune și studiouri independente din Republica Moldova la Secțiunea Producții TV Locale. O noutate a Festivalului a fost Secțiunea un LIKE pentru documentar, unde au fost proiectate 7 filme din 5 țări.

Marele Premiu și Trofeul Festivalului, în valoare de 1500 de euro, oferit de Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chișinău, i-a revenit filmului „La marginea pădurii”, realizat de tânărul cineast Ion Donică. „Juriul a decis să acorde Trofeul unui film care ne-a convins că există speranță și la marginea societății, pentru onestitatea demersului și măiestria prelucrării acestei mici bijuterii cinematografice”, și-a argumentat decizia juriul de la Secțiunea Principală, din care au făcut parte cineastul Vadim Prodan, președintele Juriului (Republica Moldova), producătoarea Ada Solomon (România), directorul de imagine Jacek Petrycki (Polonia), istoricul și criticul de film Zviad Dolidze (Georgia) și directorul Festivalului de Film Documentar de la Duisburg, Werner Ružička (Germania).

Pentru cea mai bună developare a temei dragostei în familie; o viziune deosebită asupra materialului filmat timp de 37 de ani, documen-

tarul „Univers privat / Private Universe”, realizat de Helena Trestikova (Cehia), a primit Premiul pentru Regie, în valoare de 1 000 de euro, oferit anul acesta de Organizația Internațională pentru Migrație Misiunea în Moldova.

Premiul pentru Imagine, oferit de Centrul Cultural German Accente, a fost acordat filmului „Căldură / Warmth”, în regia lui Victor Asliuk (Belarus).

Premiul Special al Juriului, oferit de Ministerul Tineretului și Sportului, a mers către documentarul lui Marius Iacob (România), „24 de găleţi, 7 șoareci, 18 ani”.

La Secţiunea cadRO, unică prin specificul ei, pentru că oferă o imagine de ansamblu a vieţii și destinului comunităţilor românești și a românilor de pretutindeni, documentarele au fost jurizate de Ecaterina Dimancea-Dumbrăveanu (Republica Moldova / România), filmolog, doctor în cinematografie și media, referent principal relații în cadrul ICR „Mihai Eminescu” din Chișinău, Adela Matvievici (Moldova), producătoarea și directoarea Societății MoldCinema, și Dan Curean (România), director de imagine, doctor în cinematografie.

Trofeul cadRO și premiul I în valoare de 10 000 de lei a revenit filmului „Masacrul Inocenţilor”, de Victor Bucătaru. Premiul a fost oferit de Uniunea Cineaștilor din Moldova, partener al Festivalului.

Filmul s-a învrednicit și de un premiu special din partea Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

Premiul II la Secţiunea cadRO, oferit de Societatea MOLDCINEMA, a fost acordat filmului „Spaţiu

comun / Common Ground” (Belgia, Luxemburg), în regia lui Charlotte Gregoire și Anne Schlitz.

OWH Studio a oferit Premiul III, care a plecat în Portugalia, către filmul „Doisprezece / TWELVE”, realizat de Maria Eça, Miguel Bretiano, Vasco Crespo. „Un film fain”, în regia lui Andrei Dăscălescu (România), a obținut menţiunea specială a Juriului cadRO. Juriul Secțiunii Producții Locale a fost format din: Dorin Scobioală, jurnalist, director CAT Studio, Elena Pahomova, jurnalist, director de programe la Publika TV, și Andrei Dumbrăveanu, regizor, doctor conferențiar universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, USM. Premiul I și Trofeul Secţiunii Producţii TV Locale pentru cea mai bună lucrare l-a obţinut documentarul realizat de Natalia Ghilașcu și Sergiu Ene – „Prigoana din Basarabia”.

Lucrarea „O crenguţă de scoruș”, semnată de Olga Lucovnicova, a obținut Premiul II. Premiul III a fost acordat ex aequo producțiilor „Tunelul”, în regia Marinei Vatav, și „Antract”, realizat de Ilinca Stâncă. Premiile la această secţiune sunt acordate, al doilea an consecutiv, de Publika TV. Trofeele CRONOGRAF sunt realizate de sculptorul Valentin Vârtosu.

Pentru ediția din acest an a Festivalului organizatorii au instituit o nouă secțiune competitivă, destinată publicului adolescent, un LIKE pentru documentar. Juriul secțiunii, compus din 5 liceeni, a decis să acorde premiul secțiunii, în valoare de

200 de euro, scurtmetrajului „Covorul roșu / RED CARPET”, în regia lui Iosu Lopez (Spania). Premiul a fost oferit de OIM Misiunea în Moldova.

Anul acesta s-au înscris în concurs mai multe documentare realizate de străini despre Republica Moldova și locuitorii ei, acasă sau în lume. Aceste filme au fost proiectate sub genericul „Cu ochii pe Moldova în fiecare seară”, adunând cel mai numeros public. Pentru această secţiune, OWH Studio a decis să acorde câte un premiu special pentru toate documentarele din cadrul acestei proiecții.

Ediția a XI-a a Festivalului Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF a avut loc între 30 mai și 3 iunie, la Chișinău. FIFD CRONOGRAF este organizat de OWH Studio, începând cu 2001.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C A H U L (2) După autorizarea statutului de reședinţă judeţeană, la Cahul încep lucrări de edificare a orașului, se înfiripă viaţa culturală a cahulenilor, își fac apariţia mici întreprinderi industriale. Se constată o intensă activitate de culturalizare și instruire a populaţiei. În 1858 ia fiinţă școala urbană de băieţi, având 36 de elevi, apoi se deschide și cea dintâi școală urbană de fete, acestea pe lângă prima școală parohială din localitate (din 1842).

Recensământul din 1864 fixează pentru orașul Cahul 926 de case, 1146 de familii, 2 biserici. Catedrala Sf. Arhanghel Mihail, construită în 1837-1850, este ctitoria familiei guvernatorului P.I. Fiodorov. Biserica rusă din mahalaua Lipovanca a fost ridicată în anii 18561857. Sursele documentare atestă pe teritoriul orașului la vreo 20 de mori de vânt, câteva oloiniţe, ateliere de fierărie și lemnărie, mici fabrici de olane și cărămizi, o topitorie de său, o instalaţie de prelucrare a lânii, o boiangerie.

Principala ocupaţie a locuitorilor era, bineînţeles, agricultura și creșterea animalelor.

Cahulenii, împreună cu plugarii satelor, au participat, în 1859, la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, înfăptuind prin aceasta unirea Principatului Moldova cu Ţara Românească. Și românii basarabeni, și coloniștii bulgari, găgăuzi, germani, ruși, ucraineni etc. au beneficiat de aceleași drepturi de împroprietărire la reforma agrară din 1864, efectuată de înţeleptul domn al tuturor ţăranilor. Și intelectualii, și ţăranii au profitat de pe urma introducerii prin lege a învăţământului elementar obligatoriu, general și gratuit. Tot în acea perioadă, grafia chirilică a fost înlocuită prin scrierea latină, traducându-se în fapt aspiraţiile generaţiei cutezătoare de la 1848. În 1878, la 19 februarie/3 martie, în conformitate cu Tratatul de pace rusoturc de la San Stefano, judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail sunt reanexate la Imperiul Rus. Pe teritoriul de la est de Prutul inferior se reinstaurează regimul administraţiei ţariste.

Documentele vremii fixează în analele urbei numeroase evenimente, fapte, întâmplări: 1878. 992 de case, 4474 de locuitori, 2 biserici, 2 sinagogi, 2 școli elementare, 69 de prăvălii, 4 100 desetine de pământ, 460 de cai, 1402 vite cornute mari, 5066 de oi, prisăci, grădini, livezi; 1897. 7077 de locuitori, inclusiv 3599 de bărbaţi și 3478 de femei; 1918. Basarabia este eliberată de sub ocupaţia ţaristă de către Armata Română, la Cahul se instaurează autorităţile române de administrare; 1920.

La reforma agrară din acest an 1670 de ţărani din Cahul au fost împroprietăriţi cu 11 233 ha de pământ arabil și de pășune; 1923. 2000 de clădiri și menaje, 12 000 de locuitori stabili și aproximativ 3000 de locuitori flotanţi, suprafaţa orașului fiind de 262 ha, segmentată în 5 sectoare, cu 45 de străzi, un parc și 4 pieţe, poștă, telefon, telegraf, liceu de băieţi, liceu de fete; 1934-1940. În cen-

Ioan Vodă trul orașului este înălţat monumentul lui Ioan Vodă cel Viteaz, sunt pavate trotuarele, la tipografia „Rapoport” este editată revista „Cahulul literar”. În perioada postbelică se deschid mai multe instituţii de învăţământ: Școala pedagogică (1945), Școala de medicină (1946), Școala internat nr. 1 (1961), școli tehnice și de meserii (1969). Încep să activeze: Fabrica de bere (1957), Combinatul industrial (1966), Fabrica de produse lactate (1968), Fabrica de conserve (1971), Tipografia orășenească (1972). Se construiește linia de cale ferată Basarabeasca-Cahul, cu primul tren sosit în gara locală

în 1971. Ulterior este inaugurat Teatrul muzical-dramatic „B.P. Hasdeu” (1987). În 1990, podul Cahul-Oancea găzduiește primul „Pod de flori” peste Prut.

Reședinţa raionului Cahul avea în 1994 10 377 de apartamente și case individuale, 42 904 loc., dintre care 21 085 români, 9 794 ruși, 6 728 ucraineni, 2572 bulgari, 1245 găgăuzi, 1479 persoane de alte etnii. Infrastructura economică și socială a orașului: 6 întreprinderi și organizaţii din sfera materială (AP „Tricon”, fabricile de conserve, brânzeturi, de băuturi fără alcool, de panificaţie ș.a.), 9 unităţi de prestări servicii, policlinică, spital, 12 instituţii de învăţământ superior, mediu și tehnico-profesional, 15 grădiniţe de copii, teatru, 2 cinematografe, 5 case de cultură, 8 biblioteci, 9 oficii de telecomu-

nicaţii, 3 bănci, 6 case de economii, 34 de cantine și cafenele, 68 de magazine, 2 hoteluri, bază turistică ș.a. În 1998 – municipiu, reședinţă a judeţului Cahul (până în 2003). Centru economic și cultural. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aerodrom. Pod peste Prut. Centru vamal de frontieră. Teatrul „B.P. Hasdeu”. Muzee. Monumente istorice. Staţiunea balneoclimaterică „Nufărul Alb”.

Astăzi, în raza urbei activează 3800 de agenţi economici, inclusiv 44 în industrie, 37 în construcţii, 67 în transport, 2000 în comerţ, 684 în agricultură. Întreprinderi mari industriale: SA Combinatul de Panificaţie, cu capacitatea de 32 de tone de produse de panificaţie în 24 de ore ; SA Fabrica de conserve “Provit”, cu capacitatea de 119 mil. borcane convenţionale pe an; SA Agrofirma Cahul, cu capacitatea de prelucrare de 20 de mii de tone de struguri pe an; SA Fabrica de Brânzeturi, cu capacitatea de 70 de tone de produse lactate în 24 de ore; SA “Tricon”, care fabrică articole de confecţii și tricotate, comercializate atât pe piaţa internă, cât și pe cea externă, distinsă cu premii și menţiuni internaţionale, participantă la numeroase expoziţii-târguri din diverse orașe europene; SA “Zidarul”, cu capacitatea de producere de 3500 m2 de locuinţe pe an ș.a.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 7 IUNIE 2013

SĂNĂTATE Porţi tocuri înalte?

Află la ce pericole te expui

Pantofii cu toc vor fi mereu la modă deoarece dau vestimentaţiei o notă de eleganţă. Specialiștii atrag atenţia însă că, pentru menţinerea echilibrului, în timpul mersului pe tocuri, ne modificăm poziţia corpului.

Purtarea frecventă a pantofilor cu toc poate favoriza apariţia discopatiei lombare și de asemenea, afectează genunchii, articulaţiile și pot favoriza uzura prematură a cartilajelor.

Femeile care umblă toată ziua pe tocuri înalte pot avea probleme cu șoldurile, genunchii și spatele, lucru ce prezintă un risc pentru sănătate. Cel mai indicat este să-i porţi doar pentru câteva ore, când mergi la un eveniment special, la o petrecere. În rest, dacă știi că ai multe drumuri de făcut pe jos, optează pentru o pereche fără toc. În afara luxaţiilor, a entoreselor, a bătăturilor și a durerilor de picioare cauzate de pantofii cu tocuri înalte, femeile se expun unor riscuri mult mai mari, aceștia putând avea efecte grave asupra coloanei, a mușchilor și a echilibrului general al corpului.

Unica.ro

Bogate în vitaminele A, B1, C, acizi organici, săruri de fier, calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, potasiu și oligoelemente precum zinc, cupru, mangan ori cobalt, cireșele au excepţionale proprietăţi depurative, remineralizante, energizante, antireumatismale și laxative. În plus, aceste fructe dulci sunt recomandate în boli de nutriţie cum ar fi obezitatea, în artrite, litiaze biliare, afecţiuni renale ori colite de fermentaţie. În toate aceste cazuri este indicat să se consume zilnic circa un kilogram de cireșe proaspete pe toată perioada sezonului.

Reduc ţesutul adipos din jurul taliei cu 54% Consumul zilnic de cireșe întărește, echilibrează și remineralizează organismul, favorizează digestia, iar cercetătorii de la Universitatea Michigan au observat că persoanele

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

care au ţinut o cură pe bază de cireșe au reușit să reducă ţesutul adipos din jurul taliei cu 54%. Cireșele normalizează tranzitul intestinal, previn îmbătrânirea, favorizează transpiraţia și ameliorează stările febrile. Întrucât conţin până la 90% apă și numai 57 de calorii per 100 de grame, cireșele sunt ideale în curele de slăbire.

De la aceste fructe minunate nu e bună doar pulpa, ci și codiţele. Acestea conţin săruri de potasiu, saponine, flavonoide, tanin, uleiuri volatile.

De aceea, ceaiul este antiinflamator și diuretic, îndepărtând excesul de lichide din organism. Preparatul se recomandă în caz de infecţii urinare (cistite, pielite) și litiază urinară, dar și pentru combaterea obezităţii. Infuzia se prepară fierbând o linguriţă cu cozi de cireșe în 300 ml apă timp de trei minute. Se beau două-trei căni cu ceai pe zi neîndulcite.

Apără de boli de inimă și de atacuri cerebrale O mână cu cireșe mâncată în fiecare zi, în timpul sezonului, are un puternic efect antiinflamator. Une-

le studii au arătat că antocianinele (substanţele din cauza cărora aceste fructe au culoarea caracteristică) calmează durerea mult mai eficient și mai rapid decât aspirina, fără niciun fel de efecte adverse asupra stomacului. De asemenea, aceleași antocianine sunt antioxidanţi puternici ce previn stresul oxidativ.

tatea toxinelor din corp vor fi eliminate. O porţie pe zi reduce nivelul de acid uric din sânge în cazul femeilor.

Datorită vitaminei C, cireșele au o acţiune favorabilă asupra imunităţii naturale.

Au multă vitamina C

S-a dovedit că sucul de cireșe (obţinut prin zdrobirea fructelor proaspete) elimină durerea, dar și tensiunea din mușchi.

Dacă veţi consuma măcar o jumătate de kilogram de cireșe, cel puţin o zi sau două pe săptămână, majori-

STUDIU

Cât de bun este cititul pentru creier Lectura este benefică pentru creier, afirmă autorii unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii, potrivit huffingtonpost.com.

Pentru a verifica această teorie, susţinută de majoritatea profesorilor în ultimele secole, cercetătorii în neurobiologie de la Universitatea Stanford, coordonaţi de Natalie Phillips, au examinat fluxul sangvin din creierele unor voluntari care citeau pasaje din romanul “Parcul Mansfield” (Mansfield Park) de Jane Austen, în timp ce efectuau un test de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN).

Rezultatele au fost surprinzătoare. Voluntarii au fost rugaţi să citească mai întâi anumite pasaje pe îndelete, în tihnă, iar apoi au fost rugaţi să citească cu o mai mare putere de concentrare alte pasaje. În ambele situaţii, savanţii americani au constatat o creștere a fluxu-

1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

FLUX

Talie de viespe şi inimă sănătoasă cu cireşe

SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

lui sangvin în creierul voluntarilor, care a depășit nivelul înregistrat în mod obișnuit în timpul activităţilor recreative. În cazul lecturii “mai concentrate” – tipul de lectură utilizat de oameni atunci când scriu un eseu sau citesc diverse texte pregătindu-se pentru examene, creșterea fluxului sangvin s-a manifestat dincolo de regiunile cerebrale asociate funcţiilor executive, legate de mecanismele responsabile cu rezolvarea unor teste în timpul examenelor.

Savanţii americani susţin că ambele tipuri de lectură aduc beneficii majore din punct de vedere neurologic și depășesc astfel sfera care ţine de “lărgirea orizonturilor culturale” ale unei persoane.

Coordonatoarea studiului a combătut cu această ocazie conceptul de “nostalgie istorică” – un concept potrivit căruia oamenii au tendinţa să creadă că cititorii din secolul al XVIII-lea erau mai puţin distrași decât sunt cititorii din zilele noastre.

Gandul.info

UN NOU TREND: ÎMBĂIATUL doar o dată pe săptămână.

DERMATOLOGII spun că e bine!

Dușurile zilnice au devenit o obișnuinţă a trecutului, iar noul trend de înfrumuseţare, numit “reducerea curăţării”, ia avânt. În locul băilor zilnice, adepţii noului trend susţin că reducerea numărului dușurilor la o dată pe săptămână poate avea mari beneficii asupra pielii, a părului și a uleiurilor naturale.

Cu toate că trendul poate părea absurd, acesta prinde avânt, potrivit unui sondaj efectuat de un producător de șerveţele – SCA. Acesta a arătat că 41 la sută dintre bărbaţii englezi și 33 la sută dintre femei nu fac duș în fiecare zi.

Mai mult, 12% dintre respondenţi au explicat că se îmbăiază doar o dată pe săptămână.

Cu toate că pare dezgustător, perioadele lungi dintre băi nu reprezintă o situaţie recentă, potrivit sociologului Elizabeth Lancaster. “Credem că este un lucru normal să facem cel puţin un duș pe zi, acest obicei devenind în ultimii ani unul esenţial, nu opţional. Cu toate acestea, lucrurile

nu au stat mereu așa, iar unii oameni nu îl acceptă nici azi”, a spus Lancaster, citată de “Daily Mail.”.

Un studiu efectuat anul trecut a arătat că peste jumătate dintre bărbaţii din Marea Britanie nu fac baie dimineaţa, iar unii specialiști cred că acest lucru este benefic pentru corp.

“Un duș viguros zilnic poate deranja flora de pe piele, cât și uleiurile naturale de pe corp”, a spus John Oxford, profesor de virologie la Queen Mary’s School of Medicine and Dentistry.

Evz.ro

Contribuie la refacerea organismului

Vrei o memorie mai bună?

Schimbă-ţi stilul de viaţă Obiceiurile proaste îţi pot afecta memoria, cel puţin aceasta este concluzia unui studiu prezentat în Jurnalul american de Epidemiologie. Cercetătorii au urmărit evoluţia a 5.100 de bărbaţi și femei în diferite stadii de vârstă (44, 56, respectiv 61 de ani), avându-se drept criterii de evidenţă consumul de alcool, tutun, alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică.

Indiferent de vârstă, cele mai slabe rezultate la testele de memorie le-au avut persoanele care fumau și nu aveau în dieta lor un aport sporit de fructe și legume.

Spre deosebire de persoanele cu un stil de viaţă echilibrat, cei care aveau trei-patru obiceiuri proaste prezentau un risc cu 84 la sută mai mare de a avea probleme de memorie. O altă remarcă interesantă este faptul că persoanele abstinente la alcool au avut rezultate mai slabe de memorie decât cei care au consumat între 5 și 14 unităţi de alcool pe săptămână (o unitate = un pahar de bere, vin, lichior).

Sfaturi care îţi ajută creierul pentru a avea o memorie bună: - Consumă mai multe fructe și legume.

- Fă mai multă mișcare. Specialiștii spun că două ore și jumătate de activităţi de intensitate medie (plimbările, grădinăritul, dansul) și o oră și 15 minute de exerciţii viguroase (jogging, aerobic, săritul corzii, înotul) ajută la îmbunătăţirea activităţii creierului.

- Bea moderat. Atât timp cât nu faci abuz, creierul tău poate fi stimulat de consumul de alcool. Nu întrece măsura.

- Renunţă la fumat. Nu numai că îţi va creste speranţa de viaţă (studiile arată că persoanele care au renunţat la ţigări în primii 50 de ani de viaţă, și-au redus la jumătate riscul de a muri în următorii 15 ani), însă creierul tău va fi mai bine oxigenat și va funcţiona mai bine.

Sfatulparintilor.ro

FLUX 10

14

Programe

Luni IUNIE

7 IUNIE 2013

11

Marţi IUNIE

12

Miercuri IUNIE

13

Joi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. Știinţă și vinul - un nou pact”. 10.10 Orchestra de muzică populară “Busuioc Moldovenesc”. Program muzical. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Film.

“MEȘTERUL MANOLE”. (“Telefilm-Chișinău”). 12.30 Documentar.

“Euromaxx”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 E.Ionescu. “Regele moare”.

Spectacol de licenţă al studenţilor AMTAP, profesor N. Cozaru.

15.45 Tezaur. 16.00 Fotbal non-stop. 16.30 Magazinele UEFA. 17.15 “În mijlocul horelor”. Ansamblul de dans popular “Veselia”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.00 Medalion muzical. Mihai Ciobanu. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania.

5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Drumeţii”. 6.45 “Mă mândresc cu “Lăutarii”. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”. 9.40 Magazinele UEFA. 10.05 Documentar. “Orezul luat cu japca”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 13.40 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 15.20 Focus. Magazin TV. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 16.55 Prin ani cu “Dor”. 17.15 Documentar. “Arts 21”.

17.45 Un scop în viaţă. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Melodii populare cu Z. Julea. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. Pavel Vlad, academician. 6.55 Prin ani cu “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”. 10.10 Medalion muzical. Gheorghe Macarov. 10.30 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2. 15.10 “Norișor”. Spectacol pentru copii. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.15 Documentar. “Euromaxx”. 17.45 Un scop în viaţă. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Alexei Leahu. 22.20 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia).

Episodul 1. 0.10 Documentar. “Orezul luat cu japca”. 1.05 Music Mania.

1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Medalion muzical. Ion Suruceanu. 5.10 Mă mândresc cu “Lăutarii”. Program muzical. 5.25 ARTelier.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la “Înălţarea Domnului”.

Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău.

9.30 “Doru-i dor”. Cântă fraţii Bârnaz. 10.00 Gagauz ogea. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Mihai Ciobanu. Concert aniversar. 15.40 Prin ani cu “Dor”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус).

17.15 Documentar. “Crucea codrilor” - mănăstirea “Frumoasa”. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar.

“Veteranii”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia).

1.00 Știri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.20 Templul muzicii. 5.05 Ritmuri populare cu orchestra “Busuioc moldovenesc”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV.Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Serial: Eva Luna (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Alarmă de gradul - 1 (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4504 15:00 Film: Nopţi în Rodanthe 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.1, 2, an 1 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 17:15 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Пускепалис, Андрей Смоляков, Сергей Газаров в многосерийном фильме “Защита свидетелей” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 “Познер” 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LA SAGA DES HALLES DE PARIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 RAMSÈS II, LE GRAND VOYAGE 16:32 FLASH INFO 16:34 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DUO 20:22 DUO 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 COUSINADES - L’HEURE DU SECRET 22:45 COUSINADES - L’HEURE DU SECRET 23:32 COUSINADES - L’HEURE DU SECRET 0:13 TV5MONDE LE JOURNAL 0:23 LE JOURNAL DE LA RTS 0:49 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:05 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:09 LA FILLE DE D’ARTAGNAN 3:14 ARTE REPORTAGE 4:06 TV5MONDE LE JOURNAL 4:30 DESTINATIONS GOÛTS

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nopţi în Rodanthe (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4505 15:00 Film: Omul în costum maro 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Închisoarea infernului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.14, an 8 23:45 Serial: CSI: New York, ep.15, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste- minibiografie 13:20 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Omul în costum maro (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4506 15:00 Film: Tânăra Victoria 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Doctor Dolittle 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.16, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:25 “Я подаю на развод” 17:10 “Поле чудес” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Сергей Пускепалис, Андрей Смоляков, Сергей Газаров в многосерийном фильме “Защита свидетелей” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Премьера. Пол Джаматти, Дастин Хоффман в фильме “По версии Барни” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

06:00 Новости 06:15 “Звезды эфира. Юрий Левитан” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости 10:20 Фильм “Весна на Заречной улице” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 Приключенческая комедия “Дачная поездка сержанта Цыбули” 13:35 “Мария Шукшина. Расскажите мне о моем отце” 14:25 Сергей Бондарчук, Василий Шукшин, Юрий Никулин, Вячеслав Тихонов в фильме “Они сражались за Родину” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Фильм “Они сражались за Родину”. Продолжение 17:25 Лауреат премии “Золотой орел-2013”. Премьера. Максим Суханов, Андрей Панин в фильме “Орда” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Фильм “Орда”. Продолжение 19:40 “ДОстояние Республики”. Лучшее 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Легендарный фильм в цвете. “Офицеры” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:15 Юбилейный концерт Николая Расторгуева и группы “Любэ” 01:45 Скотт Гленн в остросюжетном фильме “Пожар” 03:05 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.45, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.20, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10, 3.30 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia.

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal.

8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.15, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.40, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10, 3.25 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20, 6.45 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 HIMALAYA, LES VALLÉES OUBLIÉES DU PALDAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DUO 15:51 DUO 16:40 FLASH INFO 16:45 ÉCHO-LOGIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NE ME LIBÉREZ PAS, JE M’EN CHARGE 21:22 LA CARTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DE L’ENCRE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 360° - GÉO 4:47 PEUPLES DU MONDE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 ANNE LAUVERGEON, L’ART DE DIRE NON 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 J’INVENTE RIEN 16:32 ROCK N’BLED 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:20 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste- minibiografie 13:20 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tânăra Victoria (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4507 15:00 Film: O lovitură îndrăzneaţă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Schimb de prizonieri 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.17, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:25 “Я подаю на развод” 17:10 “Свадебный переполох” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Егор Бероев, Ольга Красько в фильме “Турецкий гамбит” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 Сьюзан Сэрэндон, Натали Портман в фильме “Где угодно, только не здесь” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.15, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:06 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:37 MANGE, CUISINE, AIME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:49 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DE L’ENCRE 21:04 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE BAL DES MENTEURS - LE PROCÈS CLEARSTREAM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:58 HIMALAYA, LES VALLÉES OUBLIÉES DU PALDAR 2:52 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LA 2CV : AUTO-PORTRAIT

Programe 7 IUNIE 2013

14

Vineri

15

IUNIE

Sâmbătă IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Drumul amforelor, istoria cuceririi Galiei”. 10.05 Magazinul copiilor. 10.35, 5.25 Vector European.

11.05 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Русский мир. 14.10 Portrete în timp. Alexei Leahu. 14.40 “Dor de Eminescu”. Romanţe pe versuri de M.Eminescu.

15.45 Știri pozitive. 16.05 Documentar. “Familia Stein - o fabrică de artă modernă”. 17.15 “A fost odată...”. Ștefan Petrache. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “Marica”. 20.45, 3.50 Prin ani cu “Dor”. 21.25 Documentar. “Shift - viaţă în era digitală”. 22.20, 4.10 TVC. Umor studenţesc. 23.20, 0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.30, 5.10 Music Mania. 1.40 Chișinăul de ieri și de azi.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“TROIȚA” (“Telefilm-Chișinău”). 7.40 Documentar. “Grecia - insula Folegrandos”. 8.40 “Doru-i dor”. Cântă fraţii Bârnaz. 9.05 Documentar. “Familia Stein - o fabrică de artă modernă”. 10.00, 1.35 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 “Hanuma”. Spectacol al Teatrului Naţional “M.Eminescu”. 14.00 “Dor de Eminescu”. Romanţe pe versuri de M.Eminescu. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. Episodul 4.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive.

18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 4.10 O seară în familie. 20.50 Prin ani cu “Dor”. 21.25, 3.10 Dor. Program muzical. 22.20 “Amintiri, amintiri...”.…Program de romanţe.

23.20, 0.20 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.05 Medalion muzical. Arsenie Botnaru. 2.20 Documentar. “Marica”. 3.40 Descoperă Moldova. 3.45 La curţile dorului. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertsment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste- minibiografie 13:20 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste- minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Doamne de poveste- minibiografie 13:20 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducție 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O lovitură îndrăzneaţă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4508 15:00 Film: Echipa trăsnită 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Eu, Robotul 22:45 Film: Jocul domnului Ripley 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:25 “Я подаю на развод” 17:10 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Олег Меньшиков в фильме “Статский советник” 00:40 “Primele știri” (rus) 00:55 Международный музыкальный фестиваль “Белые ночи Санкт-Петербурга”. День 1-й 02:35 Энди МакДауэлл, Дрю Бэрримор в фильме “Плохие девчонки” 04:10 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal.

8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.35, 5.15 Divertisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.50, 5.50, 6.30 Reporter.

11.10, 2.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 JAMAIS SANS MES PALMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DE L’ENCRE 16:40 FLASH INFO 16:42 CE CHEMIN DEVANT MOI 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DUO 22:47 DUO 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 TICKET GAGNANT 2:32 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AVOIR 32 ANS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

16

15

FLUX

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Drumul amforelor, istoria cuceririi Galiei”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate.

“Sandocan”. 9.35 Copilărie, vis cu pălărie. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Artiștii în afara scenei”. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 2.15 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical. 16.30 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50 Raisa Bârnaz și discipolii ei. Spectacol muzical. 20.50 Prin ani cu “Dor”. 21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “MĂREȚUL HAR” (Marea Britanie). 0.20 Erudit-cafe. 1.05 Medalion muzical.

A.Chiriac. 3.45 Chișinăul de ieri și de azi. 5.05 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Divertisment. Forza ZU 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Dragostea învinge (r) 08:00 Serial: Eva Luna (r) 09:00 Poveștiri adevărate (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Videoclipuri 10:30 Serial: Que bonito amor (r) 11:30 Videoclipuri 11:45 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:45 Teleshopping 13:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste- minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste- minibiografie 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reteta de acasa (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

7-14 iunie Berbec Cheltuiești inteligent o sumă de bani, iar încântarea îţi face zilele mai frumoase. Descoperi o virtute care nu îţi e străină – răbdarea, de care ai mare nevoie.

Taur Te contrazici cu toată lumea, inclusiv cu partenerul de cuplu ori cu asociaţii. Nimic nu îţi convine, dar nu are nimeni nicio vină pentru acest lucru.

Gemeni În ciuda unor evenimente care contrazic așteptările, îţi păstrezi intactă încrederea într-o evoluţie pozitivă, mai ales în problemele de sănătate.

Rac O veste bună de la un prieten îţi va însenina perioada, dar încă nu are condiţii ca să acţioneze în forţă pentru a-ţi asigura eliberarea de o mare problemă.

Leu Se rezolvă o mare problemă de la serviciu, ceea ce îţi va aduce bucurie, dar nu atât cât ai sperat. Poate și din cauză că între timp au apărut altele.

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Zâmbiţi, vă rog!

11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Antrenorul Carter 16:15 Film: Dă mai departe 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Indiana Jones și templul blestemat 22:45 Film: Fără complicaţii 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:30 Film: Dă mai departe (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Gemenele cuceresc orașul 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! 15:30 Film: Indiana Jones și templul blestemat (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Greu de ucis 2 23:00 Film: Appaloosa 01:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:30 După 20 de ani (r) 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:25 Олег Стриженов в фильме “Неподсуден” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Коммунальный рай” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 14:40 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 16:30 “Форт Боярд” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:50 Премьера. “Отпуск с риском для жизни” 19:55 “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Что? Где? Когда?” 00:45 Международный музыкальный фестиваль “Белые ночи Санкт-Петербурга”. День 2-й 02:25 Арнольд Шварценеггер в приключенческом фильме “Коммандо” 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 Дэвид Карузо в детективе “Холодные сердца”

06:00 Новости 06:25 Павел Луспекаев в приключенческом фильме “Голубая стрела” 08:05 Teleshopping 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания” 13:05 “За кулисами “Большой разницы” 14:00 Олег Видов в фильме “Всадник без головы” 15:45 Анатолий Папанов в фильме “Дети Дон Кихота” 17:10 “Призвание”. Премия лучшим врачам России 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Музыкальный фестиваль “Голосящий КиВиН” 01:25 Премьера. “Вышка” 03:05 Международный музыкальный фестиваль “Белые ночи Санкт-Петербурга”. Финал

Reușești să pui la punct o înţelegere cu o rudă care își va asuma o parte din obligaţiile financiare comune. Numai că va pune și condiţii care nu îţi vor plăcea.

7.00, 14.30, 0.00, 6.20 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.30, 6.35 Reporter. 1.50, 3.40, 6.00 Teleenciclopedia. 2.00 Ne vedem la TVR. 3.50 Zestrea românilor.

4.15 Viaţa satului.

7.00, 19.00, 4.10, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi...

8.20, 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00, 3.55 Telejurnal. 14.45, 6.25 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 0.40 O dată’n viaţă. 4.45 Universul credinţei.

O perioadă confuză, cu dificultăţi care apar sub forma unor solicitări diferite în același moment, ceea ce te stresează. Cu puţin calm, le vei onora pe toate.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 INTERDIT DE VIEILLIR : LE PRIX À PAYER 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:35 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:32 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE MARI DE LA COIFFEUSE 23:18 THE END 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:54 ILS NE MOURAIENT PAS TOUS MAIS TOUS ÉTAIENT FRAPPÉS 3:16 A SHADOW OF BLUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

O perioadă cu dulce și amar de la aceeași persoană dragă care fie nu se poate decide să se implice deplin în relaţie, fie mai are o variantă tentantă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 COMBAS SANS LIMITE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:07 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 CHABADA 1:46 NOUVO 2:05 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:26 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Fecioară Te strecori pe lângă o serie de obligaţii faţă de cei dragi care te supraveghează atent. E o victorie de scurtă durată și lipsită de glorie.

Balanţă

Scorpion O sancţiune poate veni din partea unui asociat, pentru o greșeală mai veche, pe care ai crezut că a și uitat-o, dar nu ai cerut să fii iertat pentru ea.

Săgetător

Capricorn

Vărsător Cercetezi în profunzime un subiect care te interesează. Poate fi legat de trecutul familiei, de o decizie radicală pe care o pregătești sau de o afacere.

Peşti Ești tentat să folosești un ton aspru pentru a ţine la distanţă unele persoane. Vei reuși, dar tot tu vei dori să revii asupra acestor respingeri.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1098 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 7 IUNIE 2013

Energia alternativă poate să ne reducă din costurile facturilor Interviu cu Dragoş Bivol, consilierul Asociaţiei pentru Energie Alternativă BioEnergGroup - Dragoș, în calitatea ta de consilier al Asociaţiei pentru Energie Alternativă BioEnergGroup, te rugăm să ne spui mai multe despre această companie. Prin ce este ea diferită de celelalte centre?

- Trebuie să menţionez că conceptul acestei asociaţii a fost propus de unul dintre cei mai activi antreprenori din Hâncești. Este vorba de domnul Victor Bujor, căruia, după un studiu amplu al sectorului energetic în lume, i-a venit această idee.

BioEnerGroup și-a propus pentru început să pregătească societatea pentru ceea ce urmează a fi – energia alternativă. Ne propunem ca Asociaţia pentru Energie Alternativă să fie catalizatorul unei ample mișcări de conștientizare și de promovare a noilor tehnologii. Avem în stafful nostru tineri școliţi în universităţile românești cu tradiţii, în Suedia și tineri energici, profesioniști de la noi. Împreună, avem convingerea că putem pregăti societatea pentru valul de expansiune a energiei alternative pe care statul nostru, mai devreme sau mai târziu, îl va adopta. Suntem diferiţi de ceilalţi, pentru că nu urmărim un scop pecuniar, ne oferim benevol, ca prin conexiunile avute cu specialiștii de înaltă clasă din domeniu, din ţări cu o vastă tradiţie în astfel de proiecte, să oferim garanţia unor investiţii viabile, perfect adaptate pentru fiecare aplicaţie în parte.

Viziunea și mișcarea “revoluţionară” colectivă începe prin a gândi global, dar a acţiona local. Asta am și făcut.

- Există suficient vânt și soare în Republica Moldova pentru a produce energie alternativă? Cu ce soluţii și concepte privind sistemele de generare a energiei vine BioEnergGroup?

- Există! Energiile regenerabile, deși încă scumpe la prima vedere și inaccesibile multora, reprezintă o investiţie în viitor, din punctul de vedere al unei surse de energie cu emisii zero. O să mă întrebaţi de ce nu beneficiem pe deplin încă de avantajele acestor instalaţii? Pentru că, fiind un domeniu strategic, jucătorii care ne ţin în „captivitate” energetică scot de la naftalină marile mituri: imprevizibilitatea vântului care “astăzi poate să bată foarte bine, iar mâine poate să nu bată deloc”. Soarele trebuie și poate să ne reducă din costurile facturii.

Panourile solare cu tuburi vidate, folosite pentru încălzirea apei, devin și la noi din ce în ce mai populare. Noi venim cu un set de soluţii și sisteme

care încorporează echipamente produse de furnizori cu renume mondial ce au costuri reduse de operare și de întreţinere. Noi putem pune la dispoziţie cele mai bune oportunităţi, putem ajuta să se interacţioneze cu firma producătoare și să consiliem în a alege soluţiile cele mai inteligente.

Spre exemplu, cca. 3.300 de euro este suma care vă poate scăpa definitiv de facturile lunare la electricitate.

Investiţia în sursele regenerabile se poate amortiza în aproximativ patru ani, însă poate să dureze și 25 de ani, în funcţie de costul sistemului.

Un sistem hibrid performant, care combină energia eoliană cu cea fotovoltaică, costă aproximativ 16.000 de euro și poate satisface orice nevoi casnice ale unei familii cu patru membri. Morile de vânt, panourile solare au început să capete și la noi o expunere mediatică intensivă și, deși foarte puţini moldoveni au ales să-și instaleze astfel de sisteme, cei care au făcut-o sunt convinși că au avut doar de câștigat.

- Activaţi în orașul Hâncești? Aveţi deja și unele realizări la nivel local?

- Da, activăm în orașul Hâncești.

Avem planuri ambiţioase și ne dorim să fim primii la atragerea investiţiilor.

De îndată ce am început să promovăm segmentul regenerabilelor, am adus în Hâncești, în cadrul unui proiect internaţional, un expert destul de cunoscut din Olanda, care ne-a învăţat pe noi și pe cei pentru care vrem să fim utili (agenţi economici, școli, licee, grădiniţe) cum trebuie să ne îmbunătăţim eficienţa energetică.

Am propus ca la nivel local să creăm împreună cu finanţatorii un Centru de Excelenţă în Domeniul Energiei Alternative, acolo unde am putea să-i adunăm laolaltă pe toţi cei cointeresaţi, unde am demonstra tehnologiile date și unde oamenii ar vedea cu ochii lor și ar pipăi noile tehnologii.

Proiectul nostru, înaintat către finanţare, nu a trecut, cel mai probabil, de „filtrul” politic. Ne-am adresat administraţiei publice locale cu propunerea iniţierii unui proiectpilot de iluminat public cu ajutorul panourilor solare, demonstrând tehnic randamentul, discutând în prealabil cu companiile, găsind cele mai bune oferte. Însă mai tot ce e util rămâne, deocamdată, doar pe hârtie. Noi însă, avem certitudinea că trebuie să existe într-un final și voinţa autorităţilor.

- Te știu interesat, dacă nu chiar pasionat, de domeniul politic. În

acest sens vreau să te întreb care este, după tine, calitatea „surselor de energie politică” de la noi?

- Proastă și incapabilă de generare! „Sursele de energie politică” s-au pietrificat, nu prea mai ai ce să le faci.

Avem o clasă politică de tip degenerativ. Spunea cineva, la un moment dat: „avem rachete teleghidate și oameni politici derutaţi”. Simplu, nu au conștiinţa ţării! Nu avem o clasă politică cu bune intenţii, ei sunt structuraţi sufletește să devină insensibili la destinul poporului.

- Ai revenit în ţară după ce ai făcut două facultăţi în România: Falegislative create de tineri sub 23 de ani din România și din afara ţării. Am avut oportunitatea să fiu ales atât în Parlamentul României, cât și în proiectul Parlamentul Tinerilor de la Chișinău. Consider utilă experienţa, întrucât Parlamentul Tinerilor este o instituţie de dezbatere și de acţiune a tinerei generaţii și a noilor elite.

cultatea de Drept și Sociologie la Brașov și Facultatea de Știinţe Politice de la București. De ce ai ales anume aceste domenii de studiu și ce-ţi propui să faci pe viitor?

- Conștientizez că suntem într-o falsă democraţie, care ascunde un stat de tip mafiot, un stat cu un guvern-marionetă în mâna forţelor oculte internaţionale. Eu încerc, în primul rând, prin credinţa și după pregătirea mea să fac curat. Nu există energie morală risipită în zadar.

Sunt două din domeniile în care, după mine, trebuie să existe viziune.

Dacă îi întrebi pe oamenii aceștia, ei nu știu nici până mâine să gândească.

Viziunea incomodează, ea trebuie să fie foarte bine condusă pe dedesubt.

Am revenit acasă pentru că, în ultima vreme (mai mult ca oricând), Republica Moldova îmi dă motive de îngrijorare. Dispoziţia colectivă este pentru ca să dăm mâinile în jos și să lăsăm totul baltă. M-am reîntors pentru că realizez că este nevoie de mine. Sunt atâtea de făcut aici. Tinerii prin definiţie trebuie să acţioneze în funcţie de gradul necesităţilor acolo unde se află

ei. Totul este trecător, și dacă ai șansa să faci ceva în viaţă, măcar să faci ceva bun. Mișcările și acţiunile tânărului de la Hâncești nu pot fi exact aceleași ca ale tânărului din oricare altă parte.

Specificul agendei e ceea ce face diferenţa. Niciodată nu voi crede că totul în jur e așezat, aranjat și nu e nevoie să schimb ceva. Este cazul ca tinerii să înţeleagă că trebuie să se conștientizeze la nivel de grup că pot reuși indiferent de mediul în care se află sau de instrumentele puse la dispoziţie.

Nu contează că în Moldova scrii cu un pix chinezesc și că în Franţa scrii cu un MontBlanc. Cu adevărat important este modul în care o faci.

- Ai obţinut numeroase premii și distincţii pentru abilitatea de a ţine discursuri și pledoarii. Pentru un politician, un avocat este absolut necesar să poată vorbi și să-și apere cauza. Ai vreun model de orator care te inspiră?

- Nu am un model de orator, am un model de conduită și acţiune.

Alexandru Macedon, Napoleon au înfăptuit lucruri măreţe. Au construit imperii, naţiuni, la vârste de 25-27 de ani. Ei nu au așteptat să le vină rândul, nu au stat cuminţi în bănci poate vor primi ceva, ei nu au stat l-a lipit afișe. Ei au luptat și au demonstrat că pot face istorie.

- În România, ai participat în cadrul proiectului Parlamentul Tinerilor. Este vorba de un stagiu sau de o activitate similară cu cea din Republica Moldova?

- Proiectul Parlamentul Tinerilor în varianta românească este o simulare a procesului decizional din cadrul Parlamentului României atât pe grupuri politice, comisii parlamentare, cât și în plen. În cadrul proiectului au fost selectate cele mai bune proiecte

CMYK

- Mai nou, ești student (dacă pot spune așa) la Școala de Cercetare Politică din Moscova, Rusia. În ce constă această activitate și la ce etapă de instruire ai ajuns?

- Școala de Cercetare Politică din Moscova este unul dintre cele mai prestigioase centre de pregătire a specialiștilor în domeniul cercetărilor politice. Am ales Rusia pentru că o consider încă o zonă nedescoperită de noi. Ne tot aplicăm etichete gen „omul rușilor” sau „omul românilor ”, fără măcar să învăţăm a beneficia de multitudinea de avantaje pe care le putem asimila și de la unii, și de la alţii. La școala moscovită învăţ cum să dezvolt atitudinea civică. În cadrul întâlnirilor cu iluștrii profesori de acolo mereu mă preocupă cum putem dezvolta acel proiect geopolitic deosebit al Republicii Moldova, cum facem ca poziţionarea noastră în zona de bilingvism, zona slavono-latină, zona de ortodoxie, de spirit românesc și slavon, poate să ne fie utilă. Rușii sunt foarte importanţi în plan internaţional, însă prea mulţi se-nghesuie aiurea să paraziteze această relaţie. Mulţi politicieni sunt oameni fără busolă, care habar n-au ce să discute când merg acolo, alţii sunt simpli șmecheri careși fac poze cu statuile din Piaţa Roșie, să se poată lăuda apoi acasă, în organizaţiile de partid. Treburi neserioase.

Cât despre Moscova, e bine să ajungă acolo doar oameni cu planuri concrete, de preferat în acord cu un eventual master-plan al statului nostru, pentru că altfel ne facem un deserviciu. Încerc să fiu util și, în discuţiile cu prietenii mei de acolo, înţeleg că, dincolo de dimensiunea politică, noi trebuie și putem să fim cooperanţi.

Sunt la finele acestei „provocări” și chiar vara aceasta voi deveni absolvent al școlii.

- Viitorul ţi-l vezi legat de Republica Moldova?

- Da, categoric. Un mare filozof american, Edward Abbey, spunea: “Un patriot adevărat trebuie să fie gata oricând să-și apere ţara de propriul guvern!”.

- Mulţumim. Multă perseverenţă.

- Mulţumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX