Ziarul Flux, Ed. 12 (985)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 3 aprilie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 3.04.2015

Cuv. Iacob Mărt.; Sf. Toma și Serapion

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţă a curajului.

William Somerset Maugham

1 EURO.............................. 19.0657 1 Dolar american ............. 17.6232 1 Leu românesc ................. 4.3180 1 Rublă rusească ............... 0.3088 Timpul probabil: 3.04.2015

4.04.2015

Noros, 1 7 0C

Noros, -2 11 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Integrarea europeană, pe mai târziu sau de ce nu înţelege Tapiola cum se fură banii în Moldova

3

PAGINA

POLITIC

4

PAGINA

ANCHETĂ

Fiul fostului preşedinte al Moldovei, acuzat de corupţie şi şantaj în România

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Cele trei chipuri ale lui JEAN PARVULESCO, văzute de ALEKSANDR DUGHIN

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 12 (985)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Alegeri locale în iunie, iar reformele pe mai târziu Parlamentul urmează să adopte astăzi proiectul de lege prin care să stabilească data alegerilor locale generale, care vor avea loc, cel mai probabil, în iunie 2015. Proiectul a fost inclus ieri pe ordinea de zi a Legislativului, prin decizia tuturor fracţiunilor parlamentare. Amintim că anterior liberal-democraţii au propus amânarea scrutinului, pentru a fi realizată mai întâi reforma administrativ–teritorială. Șeful PLDM, Vladimir Filat, a deplâns lipsa unei înţelegeri în chestiunea dată, astfel că „suntem puși în situaţia să organizăm alegerile în afara acestei reforme”. Totodată, el a precizat că PLDM este pregătit pentru alegerile locale și nu are niciun fel de temeri în acest sens, respingând „speculaţiile” că și-ar dori amânarea alegerilor din anumite considerente.

Se pare totuși că în alianţă s-a discutat în termeni mai puţin reverenţioși la acest capitol. Astfel, șeful democraţilor Marian Lupu a declarat că doar idioţii pot crede că reforma administrației locale se poate face în

Cele două roluri ale lui Iurie Leancă: de gropar al lui Filat şi de valet al Occidentului

GPF

ABONAREA 2015

doar 3 luni. Iar aluzia este mai mult decât transparentă.

Lupu a făcut trimitere la cadrul legal, care spune explicit „când trebuie să fie organizate alegerile locale generale”.

Sub pretextul luptei cu propaganda străină, se vrea instituirea cenzurii şi monopolului pe piaţa media

Noua guvernare, aceeași care a venit la putere prin acţiuni violente, cu „elemente ale unei tentative de lovitură de stat”, zicea Marian Lupu acum câţiva ani, vrea să-și asigure un mandat mai plin de confort și mai puţin stresant. Promiţând o Moldovă „fără comuniști”, reforme cât cuprinde, transparenţă și depolitizare, ei s-au angajat să asigure și deplina libertate de expresie, încălcată grav, în opinia lor, de fostul regim comunist. Care, trebuie să recunoaștem, nu a închis totuși nicio instituţie de presă, așa cum a procedat noul regim democrat și proeuropean.

Un proiect de lege privind modificarea Codului Audiovizualului, elaborat în secret de deputaţi PD și PLDM și înregistrat în grabă la Parlament, fără a fi discutat public, pare menit, mai degrabă, să închidă gura presei și să instituie un monopol pe piaţa media. PRO TV Chișinău atenţiona miercuri, 1 aprilie (și nu este o glumă), că proiectul a fost prezentat în comisiile parlamentare și în Guvern, urmând să fie dezbătut în plen în regim de urgenţă.

Continuare în pag. 2

Și liberalii sunt de părerea că alegerile trebuie să aibă loc la timp, iar imediat după să înceapă reformele, inclusiv cea a administrației locale.

Nu există însă o certitudine că refor-

ma va fi înfăptuită, dacă ţinem cont de faptul că aceasta a tot fost amânată pe parcursul a cinci ani în care guvernarea a fost una majoritară.

FLUX

Luni, 6 aprilie 2015, ora 13.00

Lansare de carte şi sesiunea de autografe

Romii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală, istoricotradiţională (1414-2014) Dr. Ion DUMINICA, coordonator UNIVERSITATEA POPULARĂ mun. Chișinău, strada A. Corobceanu, 17 Eveniment organizat cu ocazia

SĂPTĂMÂNII INCLUZIUNII ROMILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA XXX

(citiţi pag. 6)

2 Integrarea europeană, pe mai târziu sau de ce nu înţelege Tapiola cum se fură banii în Moldova Actual

FLUX

3 APRILIE 2015

Generaţia mai în vârstă a așteptat venirea comunismului, când toţi urmau să aibă de toate, muncind „după posibilităţi”. Comunismul nu a mai venit, dar pentru că oamenii trebuie să tindă mereu către ceva frumos, să aibă în faţă perspectiva luminii de la capătul tunelului, guvernarea care s-a instalat pe valul violenţelor din aprilie 2009 ne-a îndreptat năzuinţele către o nouă Nirvana, care ar fi Uniunea Europeană. Ajunși la vârfurile puterii prin fraudă, regizorii din umbră și marii profitori ai acelor evenimente s-au dat drept proeuropeni înflăcăraţi, promiţându-ne că Europa ne va salva de sărăcie, de corupţie și de guvernanţii nesimţiţi puși pe căpătuială, ne va face reformele, ne va asigura o justiţie corectă, ne va crea locuri de muncă și ne va da încredere în ziua de mâine. Nu-i vorbă, Europa o fi bună, dar nu și atunci când despre integrarea europeană trâmbiţează hoţii, corupţii și criminalii.

Anul trecut, din primăvară și până în vară, am dus-o tot în veselie și în concerte, sărbătorind laolaltă și Învierea, și „fără vize în Europa”, și ziua Victoriei, și pe cea a Europei, și semnarea Acordului de Asociere, și ce a mai apărut pe parcurs. Artiști în vogă se perindau prin faţa noastră într-o succesiune ameţitoare, politicienii abia pridideau să se mute de pe o scenă pe alta, pentru a ne felicita călduros, a ne îndemna să zâmbim cât mai larg cu putinţă, arogându-și „meritul istoric” de a ne fi dat posibilitatea să plecăm, fără vize, încotro ne-or duce ochii, după ce ţara a ajuns la cheremul clanurilor oligarhice. Și cum alegerile parlamentare băteau la ușă, „artizanii integrării” făceau pronosticuri dintre cele mai îndrăzneţe, cum că prin 2019-2020

am avea toate șansele să aderăm la Uniunea Europeană. „O spun cu toată certitudinea că vom fi membri UE cel târziu în anul 2020. Pentru asta, până în 2017 ne propunem să obţinem statutul de ţară-candidat la aderare”, afirma șeful PLDM, Vladimir Filat.

Fostul premier Iurie Leancă era și mai optimist, acesta declarând că Republica Moldova ar putea deveni membru al Uniunii Europene în anul 2019, când România va deţine președinţia Consiliului UE. Leancă afirma că Moldova va depune o cerere de aderare în 2015.

Iată însă că aceste planuri nu par să aibă sorţi de izbândă. Cel puţin în acest an, și nici într-un proxim viitor, ţara noastră nu va depune cererea pentru obţinerea statutului de candidat. A spus-o recent chiar

ministrul de Externe, Natalia Gherman, care a precizat că obiectivul pentru întregul mandat al actualului Guvern este „pregătirea pentru lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE”. „Cererea de aderare pentru a căpăta statutul de candidat nu este un scop în sine. Acesta este un instrument, o etapă care are drept scop să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic – lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a explicat Gherman în cadrul unei conferinţe de presă.

Tradus din limbaj diplomatic, spusele doamnei ministru ar însemna, de fapt, că poama este acră. Pentru că Uniunea Europeană nici gând nu are să înceapă tratativele de aderare cu noi și nici nu există o perspectivă clară în acest sens. Au spus-o mai mulţi oficiali europeni în ultima perioadă, iar explicaţia cea mai recentă a venit chiar de la șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, care a comentat pe marginea Raportului de progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Astfel, potrivit diplomatului, datele prezentate în raport demonstrează că Republica Moldova nu poate depune acum o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru va fi posibil doar după ce se vor realiza reformele și vor începe să funcţioneze instituţiile democratice.

Raportul indică, între altele, asupra lipsei de progrese în reformarea justiţiei, a problemelor grave din sistemul financiar și a persistenţei fenomenului corupţiei.

„Dezvoltarea politică și economică a Republicii Moldova este împiedicată de corupţia sistemică și cea la nivel înalt”, se arată în document.

Iar instituţiile care ar trebui să prevină și să combată corupţia se află sub controlul politicului. „În acest sens, este foarte important ca autorităţile să lucreze asupra reformării Procuraturii și sectorului judiciar și să asigure independenţa deplină a Centrului Naţional Anticorupţie și a Comisiei Naţionale de Integritate”, recomandă raportorii.

Comentând pe margine jafului de miliarde din sistemul bancar, șeful delegaţiei UE s-a întrebat: „Cum este posibil să furi atât de mulţi bani într-o ţară atât de mică?”, precizând că răspunsul la această întrebare îl depășește.

Evident, răspunsul îl au doar politicienii noștri de la putere, care au ajuns experţi în astfel de furturi.

Iar dezideratul lui Taplola privind aducerea vinovaților în faţa justiţiei

și recuperarea banilor are, practic, șanse nule de realizare.

Tapiola a atenţionat și asupra lipsei de progrese în ceea ce ţine de finanţarea mass-media, a transparentizării proprietăţii mediilor de informare.

Diplomatul european a avertizat că fără progrese în promovarea reformelor și combaterea corupţiei vor fi tăiate tranșele din finanţarea promisă de UE, pentru că aceasta vrea să se asigure că banii acordaţi de contribuabilii europeni sunt utilizaţi pentru dezvoltarea și modernizarea ţării.

Duritatea acestor aprecieri, deși corectă, ar putea fi cam tardivă, în contextul în care puterea de la Chișinău a fost sprijinită necondiţionat de structurile europene, iar tot felul de oficiali occidentali le-au cântat osanale guvernanţilor noștri și au ridicat în slăvi „povestea de succes” făurită de aceștia.

Ioana FLOREA, FLUX

Sub pretextul luptei cu propaganda străină, se vrea instituirea cenzurii şi monopolului pe piaţa media Urmare din pag. 1 Deși formal amendarea Codului se face pentru stoparea transmisiei și retransmisiei unor emisiuni analitice și politice ale posturilor de radio și TV „care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”, experţii, jurnaliștii afirmă că se urmărește cu totul alt scop. „Sub paravanul luptei cu propaganda rusească, se instituie un monopol pe piaţa media din Moldova, eliminând multe dintre televiziunile existente și făcând imposibilă intrarea altor investitori”, afirmă protv.md.

Sursa notează că legislaţia actuală oferă suficiente instrumente Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru a opri difuzarea oricărui program (dar nu post de televiziune) pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care se constată că acestea „pun în pericol sau atentează asupra suveranităţii, integrităţii teritoriale, independenţei statului, securităţii naţionale (…)” etc.

Modificările operate la Codul Audiovizualului îi permit însă CCA să închidă imediat orice post de televiziune pentru „încălcări extrem de vagi”. Respectivul post își încetează imediat emisia și o poate relua doar după ce Curtea Supremă de Justiţie emite o hotărâre care îi este favorabilă. Un astfel de proces poate dura 2-3 ani.

De altfel, interdicţia de retransmisie a unor posturi de televiziune nu-l va afecta pe democratul Vladimir Plahotniuc, proprietarul Prime, care retransmite Pervâi Kanal. Așa cum

notează jurnal.md, postul de televiziune a fost înregistrat în Uniunea Europeană, deci poate emite nestingherit inclusiv emisiuni informativ-analitice, politice și de alt ordin.

Potrivit altei modificări, radiodifuzorii publici nu vor avea dreptul să plaseze p u b l i c i t a t e, „cu excepţia publicităţii sociale și electorale”. „În categoria radiodifuzor public se încadrează compania Teleradio-Moldova și Teleradio Găgăuzia”, precizează agora.md. În cazul în care legea va fi modificată, postul naţional de televiziune Moldova1, precum și televiziunea locală din Găgăuzia nu va mai putea plasa publicitate comercială.

Se dorește oare prin această modificare canalizarea publicităţii comerciale către anumite televiziuni? Răspunsul este la suprafaţă.

Dincolo de dorinţa de a monopoliza piaţa media, oligarhii de la putere, cei care au jefuit bănci, au acumulat averi ilicite, și-au subordonat instituţiile statului, le-au împânzit de nași, fini și cumetri, vor să se pună la adăpost de orice critici și acuzaţii din partea presei. Astfel,

jurnaliștii nu vor mai putea acuza pe cineva fără a prezenta dovezi, chiar dacă presa nu este o instanţă de judecată.

Prin urmare, în cazul modificării Codului, cei care comit fraude, ilegalităţi, care jefuiesc bănci, vor putea sta liniștiţi. În cadrul unor programe audiovizuale, moderatorii vor fi obligaţi să le ceară invitaţilor să-și probeze afirmaţiile acuzatoare, de asemenea, „să solicite dreptul la replică al persoanelor vizate”.

Totodată, noul Cod ar putea să interzică „difuzarea informaţiilor neoficiale sau pe surse”.

Potrivit modificărilor, „autorul informaţiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fie individualizat și identificabil”.

Prin urmare, jurnaliștii, mai ales cei de investigaţie, ar putea fi puși în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea, fiind obligaţi să dezvăluie identitatea surselor. Deși Legea cu privire la libertatea de exprimare prevede expres că orice instituţie media ori persoană „care efectuează o activitate cu caracter jurna-

listic de colectare, de primire și de distribuire a informaţiei către public, precum și persoana care colaborează cu acestea, care au obţinut informaţii de la o sursă, au dreptul de a nu dezvălui identitatea sursei sau orice informaţii care ar putea duce la identificarea sursei”.

Mai mult decât atât, persoana care a distribuit publicului informaţia obţinută din surse confidenţiale „nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea sursei în cadrul unui proces civil sau contravenţional”.

De asemenea, la dorinţa alianţei PD-PLDM, „presa nu va mai putea difuza informaţii despre instituţiile publice, dacă acestea nu vor fi comentate în vreun fel. Orice informaţie cu privire la activitatea unei instituţii publice va putea fi difuzată doar cu comentariul acestei autorităţi publice”. În felul acesta, nimeni nu va putea critica autorităţile publice, nimeni nu va putea vorbi despre neregulile comise într-un minister ori altă instituţie de stat, ci doar va reflecta punctul de vedere al respectivelor autorităţi.

Prin aceste „îmbunătăţiri” aduse Codului Audiovizualului, politicienii, se pare, nu vor altceva decât să-și instituie un soi de imunitate în raport cu presa și să instituie o cenzură fără precedent, așa cum au afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, și deputaţii liberali.

Astfel, de-acum încolo, jurnaliștii vor vorbi exclusiv despre cum înverzește iarba, cât de senin este cerul și cât de bună este guvernarea, în lipsa unor probe din partea unor instanţe de judecată care ar atesta că aceasta este profund perversă și iremediabil coruptă.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Politic

3 APRILIE 2015

3

FLUX

Cele două roluri ale lui Iurie Leancă: de gropar al lui Filat şi de valet al Occidentului Dacă tot ne e dat să vieţuim în „societatea spectacolului”, în care o presă slugarnică scoate șchiopul drept campion la alergări, bâlbâitul – drept maestru al artei vorbirii, iar canalia – drept vârf al virtuţii, de ce n-am avea parte de o nouă scamatorie la scară naţională?

Iată că de la o vreme încoace reprezentaţia ne e servită de un ins șters, pentru care cel mai potrivit clișeu stilistic ar fi „incolor, inodor și insipid”. Aţi ghicit, este vorba de Iurie Leancă, omul-umbră care și-a descoperit nitamnisam vocaţia de lider politic și salvator al naţiunii. Dar asta doar după ce a ratat ocazia de a mai prinde o dată fotoliul de premier, tocmai bun de plimbat pe mica pe ceas la Bruxelles, de tras în poze cu diverși birocraţi europeni și de enunţat inepţii despre „parcursul european” văzut ca un alt „viitor luminos” de către societăţile debusolate grav după prăbușirea comunismului. Și deoarece regulile genului de cacealma politică, urzită de sforarii din exterior, impun selectarea unor indivizi lipsiţi de personalitate și viziune pe post de exponenţi ai unei administraţii neocoloniale, tocmai ignoranţa înfiorătoare a personajului respectiv în materie de economie, geopolitică, construcţie statală, administrare a treburilor publice etc. l-a făcut favoritul numărul unu al centrelor de putere din afară. Că Iurie Leancă nu are niciun fel de convingeri, reprezentând tipul perfect de carierist aciuat prin coridoarele Externelor, o poate înţelege oricine s-ar întreba unde a fost acesta cam din 1988 încoace, de când se tot practică un fel de exerciţiu democratic și prin părţile noastre. L-a cunoscut cumva cineva ca pe un bărbat de caracter, cu atitudini tranșante, cu riscuri asumate personal pentru poziţia adoptată etc.? Nu, desigur. În schimbul acestui anonimat acceptat de bună voie de către respectivul, succesiunea la guvernare din 2009 i-a oferit mult-râvnita ocazie de a ajunge, în sfârșit, în jilţul de la Externe. Și iată că după ce a tot alergat de mânuţă cu Filat prin cancelariile europene după sprijin politic pentru guvernarea lor perversă, coruptă și profund criminală, după ce a leșinat de fericire când a ajuns să-și substituie bossul de partid în fruntea Guvernului, dintr-o dată Leancă s-a apucat să-l sape de zor tocmai pe acesta. De altfel, gestul în sine, ticălos cum e, nu reprezintă nicio noutate în politica noastră. Dimpotrivă, a devenit o legitate. Și niciodată astfel de contestări ale foștilor conducători de partid n-a urmărit alte scopuri decât interesul personal, satisfacerea unor pofte de ordin politic și/sau pecuniar. Dar mai ales a orgoliului inflamat, atât de caracteristic celor care stau în umbra șefului de partid.

Filat cel mazilit versus Leancă cel căftănit Surse bine informate se șușotesc de asurzesc prostimea cum că gata, Filat nu mai e în graţiile Înaltei Porţi a noului Istanbul, Bruxellesul, și că noul favorit al sultanului este nimeni altul decât Leancă. Pentru care merite, veţi întreba? Tocmai fiindcă un mai docil, mai credibil și mai inconștient servant pentru pașalâcul

Uniunii Europene zis Republica Moldova nici că se putea găsi. Mai mult, cică vasalul pe post de cadână favorită în seraiul regional ar avea și firman de la stăpânire, prin care s-a și hotărât deja mazilirea lui Filat și căftănirea lui Leancă pe post de domn. Și imediat ce vestea cea mare s-a răspândit, cohorte de șobolani de serviciu s-au și bulucit să părăsească (cu surle și ţambale) vasul naufragiat al celui ajuns în dizgraţiile Porţii.

(Cum a ajuns acest hoţ de drumul mare în graţiile ei, e o altă poveste, nu mai puţin dezonorantă.)

Așadar, recepţionând semnalul, primii care au ţinut să se afișeze lângă noua speranţă a euro-entuziaștilor sunt nimeni alţii decât eternii bursieri ai fondurilor occidentale, apostolii euro-atlantismului care

de la PD? Vă mai amintiţi de replica memorabilă rostită de Diacov de la tribuna centrală a Parlamentului, care a numit noua creatură „partidul trădătorilor”? Astăzi Leancă repetă cu exactitate gestul respectiv. El a plecat din funcţia de vicepreședinte al PLDM, abandonându-și șeful de partid, la fel cum îl părăsea Filat pe Diacov acum șapte ani. Altfel zis, asistăm la ceva ce am mai văzut sau, cum s-ar exprima franţuzitul nostru protagonist, la un déjà vu.

Euromania ca mască doctrinară Acum două cuvinte despre ideologia, identitatea, orientarea noii creaturi, dacă în general noţiunile respective pot fi atribuite, chiar și cu sens negativ, acestei plastografii politice găunoase, acestui hoit conceptual, vopsit pe dinafară în culorile drapelului UE. Trecem peste degradanta operaţiune, instrumentată de Filat, de înregistrare a unei multitudini de titulaturi de partid în scopul de a-l împiedica pe noul impostor să-și însușească vreo denumire mai sonoră, în consens cu veleităţile de gargariseală proeuropeană a acestuia. Singura sintagmă care ţine loc de viziune a acestei făcături politice este „integrarea europeană”. Și așa cum megastructurile birocratice de la Bruxelles încă mai sunt dominate de Partidul Popular European, Leancă nu s-a trudit câtuși de puţin să-și mai caute alt nume pentru „proiectul” său. Ceea ce arată o dată în plus

internaţională, postura de periferie rezervată unor ţări ca Moldova de către arhitecţii globalismului, ar fi pe deplin justificat, însă totalmente inoperant. Jocul este pornit, mecanismul este declanșat și e aproape sigur că rezultatul va fi cel plănuit de sforarii din umbră. Asta pentru că însăși esenţa democraţiei de masă determină eficienţa campaniei de spălare a creierilor, de manipulare a vulgului prin jocuri de imagine, instrumentate de o presă obedientă, hrănită din palmă tocmai ca să facă din niște nulităţi bărbaţi ai neamului și făuritori de istorie.

Ţara văzută ca un apendice

călăresc televiziunile seară de seară în postura de exponenţi ai noului cler, ce propagă „religia seculară” a occidentomaniei. Și așa cum s-a auzit că noul proiect va fi finanţat din abundenţă din exterior, în teritoriu a și pornit sarabanda de declaraţii încropite la repezeală de către foștii adepţi ai lui Filat, care s-au dezamăgit instantaneu de acesta și s-au lăsat cuprinși de o dragoste neţărmurită faţă de Leancă. Iar pe lângă activiștii de serviciu din PLDM își mai fac loc dând din coate cete de chilipirgii din alte partide, gata și ei să defileze în marș cadenţat pe drumul integrării europene.

De fapt, fugarii din PLDM-ul lui Filat spre noua ambarcaţiune politică a lui Leancă îl vor face, probabil, pe primul să-și amintească de felul cum își încropise el însuși partidul.

Oare Filat n-a evadat în 2007 de la Diacov, părăsind Partidul Democrat din poziţia de vicepreședinte și încropindu-și partidul din transfugi

că numărul de limbi străine pe care le vorbește „tânăra speranţă” a politicii moldovenești (dar mai ales a patronilor săi occidentali) nu poate să confere mai multă consistenţă intelectuală unei minţi paralizate iremediabil de fascinaţia Vestului. Firește, occidentomania mai putea fi o scuză pentru ignoranţa societăţilor postcomuniste acum două decenii. Însă se pare că unor mameluci de genul celui vizat timpul nu are darul să le deschidă ochii. Ei privesc realitatea (geo)politică printr-o optică simplistă, colorată în alb-negru, albul imaculat revenindu-i unui Occident mitizat subtil de o uriașă campanie de propagandă, iar negrul fiindu-i rezervat defunctei URSS, confundată cu Rusia de după dispariţia fostului imperiu.

A-i imputa lui Leancă lipsa de viziune, incapacitatea de a înţelege realităţile geopolitice globale, esenţa capitalismului speculativ, rolul corporaţiilor transnaţionale în politica

Dramatismul situaţiei în care s-a pomenit societatea depășește cu mult povestea unui proiect politic, tipic pentru manipulările în serie, practicate în ţări ca a noastră. Vorba e că întreaga faună politică, la fel ca și cei care o comentează, concepe Republica Moldova ca pe un apendice al unor entităţi statale sau supranaţionale. Prin urmare, șansa ei ar fi doar înglobarea până la dizolvare în cadrul respectivilor giganţi geopolitici. Adică, potrivit acestei logici, Moldovei ar urma să-i revină rolul de parazit în relaţia de simbioză, de coabitare cu un partener pe post de „frate mai mare”. Iar funcţia ce i-ar reveni unei administraţii de la Chișinău reduse la starea de vasalitate ar fi asigurarea unei loialităţi absolute faţă de centrul de comandă respectiv. Anume așa se explică faptul că unul ca Leancă niciodată nu va exprima interesele Chișinăului la Bruxelles sau Washington, ci interesele acestora în ţara noastră. Tot astfel cum un Dodon nu este în stare de altceva decât de afișarea unei jubilaţii neghioabe pentru fericirea de a fi sluga preferată a administraţiei de la Moscova. În ţara orbilor cel cu-n ochi e împărat. Se pare că în topul politicii autohtone nu mai există chiar nimeni în stare să privească realitatea având ambii ochi larg deschiși pentru a putea vedea bine ce este Occidentul și ce reprezintă Ru-

sia. Atâta timp cât va exista nevoia de lachei, de yesmeni, de roboţei fără coloană vertebrală, fără știinţă de carte și fără frică de Dumnezeu, printre politicaștrii locali se vor găsi mereu doritori să facă jocuri străine.

Un salt intelectual care să preceadă transformările Suntem într-un impas istoric fără precedent. Sistemul constituit în ultimii ani nu mai oferă decât naivilor speranţa unor schimbări în bine ca urmare a alegerilor sau prin simpla înlocuire a unui Filat cu un Leancă. Întreaga mașinărie de control asupra procesului politic deocamdată funcţionează fără greș. Influenţa factorului extern asupra evoluţiilor interne continuă să fie una determinantă. Sprijinul politic, mediatic și financiar al clientelei locale transformă întreaga clasă politică în două tabere beligerante de mercenari, aflaţi în slujba unor interese străine.

Fiind înzestraţi de către dispozitivele de comandă din afară cu armele și echipamentul respectiv, ciocoii prooccidentali, ca și cei proruși, au transformat Moldova într-un teren de luptă acerbă pentru graţiile maimarilor curţilor imperiale respective. În aceste condiţii, o schimbare profundă, una de esenţă, poate surveni la nivelul politicului și, în consecinţă, a felului în care ar trebui să fie guvernată ţara, doar în urma unui salt intelectual fără precedent, ce s-ar produce iniţial în mediul elitei. Atâta cât e, tot ea are obligaţia să genereze un set de idei care să articuleze adevăratele interese naţionale ale ţării. Doar o schimbare de paradigmă, de optică asupra realităţii, însoţită de apariţia unor adevărate caractere în prim-planul vieţii publice, ne oferă o perspectivă mai promiţătoare.

Altminteri, nimic nou. Pentru că chiar dacă se va reuși umflarea acestei bule de săpun pe nume Iurie Leancă, ea se va sparge mult mai repede decât se așteaptă cei care la ora actuală mizează pe el.

Iurie ROŞCA

FLUX

4

Anchet= 3 APRILIE 2015

Fiul fostului preşedinte al Moldovei, acuzat de corupţie şi şantaj în România Sergiu Lucinschi, fiul fostului președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, a fost reţinut luni, 30 martie, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România, fiind suspectat de fapte de corupţie. Omul de afaceri ar fi implicat într-o cauză de trafic de influenţă și șantaj instrumentată de DNA. El este acuzat că ar fi pretins suma de 4 milioane de euro în perioada decembrie 2014 – martie 2015, conform Mediafax. În același dosar a fost reţinut și Constantin Comăneanu, ofițer de poliție din cadrul DIICOT, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Fiul unui fost preşedinte, ajutat de ginerele unui fost preşedinte Potrivit ordonanţei procurorilor DNA, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop (ginerele fostului președinte al României, Traian Băsescu) și de procurorul Remus Tudoran Jurj, a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro, pentru a-și retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care și gestiune frauduloasă.

De asemenea, inculpatul i-a promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de „gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează. În aceeași perioadă, pentru a adăuga presiunii un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanţă cu valoarea sumei respective, Sergiu Lucinschi i-ar fi spus că are influenţă, direct și indirect, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care îl priveau pe omul de afaceri. „În acest sens, inculpatul i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluţionarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente”, conform DNA. Pe data de 17 martie, pentru acest „ajutor”, Lucinschi a cerut și a primit de la omul de afaceri dreptul de creanţă asupra sumei de două milioane de euro, în forma unui contract fictiv de împrumut.

Prin acest document, omul de afaceri recunoștea că îi datorează lui Sergiu Lucinschi suma de două milioane de euro, angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.

Conform sursei citate, Radu Pricop l-a sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi, prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal și prin formularea ulterioară a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de 4.000.000 de euro către Sergiu Lucinschi, inclusiv cea privind recunoașterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, „sub imperiul constrângerilor repetate”.

Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe același om de afaceri, l-a sprijinit în mod

constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

Ofiţerul de poliţie de la DIICOT, Constantin Comăneanu, care desfășura activităţi specifice în acel dosar, i-ar fi solicitat o sumă de bani, iniţial neprecizată, printr-un intermediar, omului de afaceri șantajat de Lucinschi, afirmând că poate influenţa modul de soluţionare a cauzei. „Mai mult, pentru a-i întări încrederea, inculpatul Comăneanu Constantin, prin același intermediar, i-a transmis omului de afaceri o copie a plângerii depusă de inculpatul Lucinschi Sergiu și i-a comunicat, totodată, că se va lua împotriva lui măsura arestării, lucru care s-a și întâmplat ulterior”, au mai precizat procurorii.

Având în vedere că informaţiile se confirmaseră, după punerea sa în libertate, omul de afaceri a fost de acord să îi dea intermediarului suma de 30.000 de euro, din cei 50.000 de euro pretinși iniţial, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului său, susţin anchetatorii. În 30 martie, Comăneanu a fost prins în flagrant, după ce a primit de la intermediar 5.000 din cei 30.000 de euro daţi de omul de afaceri.

Sergiu Lucinschi, cercetat sub control judiciar Magistrații Curții Supreme de la București au respins, miercuri, cererea de arestare preventivă a lui Sergiu Lucinschi și au dispus măsura controlului judiciar pe un termen de 60 de zile. În același timp, instanţa a aprobat arestarea preventivă a ofiţerului de poliţie de la DIICOT, Constantin Comăneanu, în dosarul de șantaj și trafic de influenţă. În timpul controlului judiciar, Sergiu Lucinschi are interdicţie să părăsească România și să comunice cu suspecţii, denunţătorii, martorii și experţii din dosar. De asemenea, Sergiu Lucinschi va trebui să meargă la Poliţia Orașului Voluntari, judeţul Ilfov, în zilele stabilite prin programul de supraveghere,

să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori va fi chemat și să anunţe dacă își schimbă locuinţa.

Presa despre afacerile şi scandalurile legate de numele lui Lucinschi Reţinerea fiului ex-președintelui Moldovei a fost comentată pe larg în presa de la noi și de peste Prut, fiind scoase la lumină mai multe aspecte controversate din biografia acestuia. Astfel, stirileprotv.ro notează că Sergiu Lucinschi a ajuns în România în 2011, iar într-un interviu acordat acum 4 ani el afirma că are acolo „un proiect de bussines” și că se mută cu familia „în București”.

„În România, fiul fostului președinte al Republicii Moldova locuiește într-o vilă luxoasă într-un cartier rezidenţial din nordul Capitalei. Conform unui anunţ publicat pe internet, o vilă cu 6 camere într-o astfel de zonă se vinde cu aproape jumătate de milion de euro”, notează sursa. În ţara vecină, Sergiu Lucinschi ar fi căutat companiile de succes, adică cele care aveau contracte mari cu statul român. Pe acest principiu, el s-a asociat cu un om de afaceri, unul dintre cei supranumiţi „regi ai asfaltului”.

Potrivit site-ului Mold-Street.com, Sergiu Lucinschi, în vârstă de 50 de ani, a făcut studii în domeniul artelor la Moscova și chiar era cunoscut ca un bun cântăreţ. În anii 1990-2000 a deţinut mai multe afaceri în domeniul comerţului și construcţiilor din Rusia, inclusiv celebrul club de noapte Most (Podul) din Moscova.

În România, fiul fostului președinte a preluat gestiunea companiei Genesis International, controlată de familia Lucinschi prin intermediul firmei Stipula Financial Inc, din Insulele Virgine, și IPA International Project Agency Establishment, din Liechtenstein. În Republica Moldova, compania Genesis International a devenit cunoscută printr-o serie de contracte de reabilitare a drumurilor naţionale, dar și a zece străzi din Chișinău, în baza unui credit acordat de o companie străină.

Publicaţia romanialibera.ro se referă la scandalurile în care a fost implicat Sergiu Lucinschi, amintind de faptul că acesta a fost acuzat că și-ar fi însușit ilegal licența pentru șampania “Yves-Rocher”, prin șantajarea deținătorului legal, firma germană ST.Leonard Weinkellerei GmbH & Co. „Săptămânalul FLUX relata în 1998 că fiul fostului președinte a obținut „pe căi necinstite un certificat de la Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale a Republicii Moldova”. Firma germană a contestat acțiunea. Tot jurnaliștii de la Chișinău au arătat faptul că Sergiu Lucinschi ar fi fost capul comerțului cu alcool dintre România și Rusia”, relatează sursa.

Totodată, România Liberă mai scrie că tatăl, Petru Lucinschi, a fost considerat un politician care a oscilat între Rusia și România: „Fostul președinte al Republicii Moldova a fost ultimul secretar responsabil cu ideologia din cadrul Uniunii Sovietice. El i-a înmânat personal fostului președinte al Rusiei, Boris Elțin, cheia Kremlinului.

De asemenea, figurează pe post de personaj principal în cartea „Banii negri ai Kremlinului”, care vorbește despre modul în care ar fi fost deturnate fonduri fabuloase ce se aflau la dispoziția liderilor fostei URSS”.

Tata a făcut „combinaţia” Solicitat de prime.md, fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, s-a declarat „șocat” de cele întâmplate și a calificat drept „show” reținerea fiului său de către DNA. „Eu știu numai ceea ce cunosc. Cunosc că fiul meu are un business și

eu nu înțeleg un lucru, un litigiu de business este prezentat ca la un nivel politic. Probabil că e necesar de un show, e cam puțin ce se întâmplă în România și mai este nevoie încă de unul, fiindcă s-ar părea că e un litigiu economic. Din ceea ce știu eu, feciorul meu un an și jumătate în urmă mi-a spus că el pe partenerii lui i-a dat în judecată fiindcă i-au furat businessul. (…) Apoi au vrut să se împace și amabil să rezolve această problemă. A trecut timpul, iar apoi feciorul îmi spune că gata ne-am înțeles. Ei au recunoscut că îi sunt datori și parcă problema a decăzut, ca peste câteva săptămâni să aud această informație la televizor.

Eu, pur și simplu, sunt șocat! El s-a adresat în judecată că l-au furat, ca peste un an și jumătate să se întâmple ceea ce s-a întâmplat acum”, a declarat Lucinschi seniorul.

Aceeași versiune a fost sonorizată și de fratele omului de afaceri, liberaldemocratul Chiril Lucinschi, pentru Anticoruptie.md. „Din câte cunosc, un grup de persoane a avut datorii față de el. Fratele meu i-a acționat în judecată, doar că cererea nu a fost examinată timp de mai mulți ani. Există documente care confirmă acest lucru. În schimb, s-a întâmplat că a fost reținut. Nu cunosc mai multe detalii. Eu sunt aici, în Moldova, el acolo, în România. Nu am comunicat atât de des. E regretabil ce s-a întâmplat. Sper că lucrurile se vor clarifica în instanța de judecată”, a declarat Chiril Lucinschi.

Pe de altă parte, publicaţia internaţională epochtimes-romania.com scrie, cu referire la Agerpres, că Sergiu Lucinschi, acuzat de trafic de influenţă și șantaj, s-ar fi lăudat, într-o discuţie cu afaceristul pe care îl șantaja, că tatăl său „a făcut toată combinaţia” pentru a interveni în dosarul instrumentat de DIICOT care îl viza pe respectivul afacerist, astfel încât acesta să scape basma curată.

Potrivit referatului prin care procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Sergiu Lucinschi, acesta l-a asigurat pe afaceristul Alexandru Horpos că va merge la Chișinău pentru a discuta cu tatăl său, iar apoi „îi va da semne procurorul”, procurorul fiind Remus Jurj, care îl ancheta pe Horpos într-un dosar penal.

FLUX

Geopolitic 3 APRILIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Cele trei chipuri ale lui JEAN PARVULESCO, văzute de ALEKSANDR DUGHIN Redacţia „FLUX” continuă să publice textele luărilor de cuvânt ale vorbitorilor în cadrul colocviului internaţional dedicat gânditorului mistic, geopoliticianului și scriitorului francez de origine română Jean Parvulesco, reuniune ce s-a ţinut la București în zilele de 28.02 și 1.03.2015. Intervenţia prin skype a cunoscutului filozof ortodox, sociolog și geopolitican din Rusia, Aleksandr Dughin, a fost ascultată cu o atenţie sporită. Asta pentru că prestigiul intelectual al acestei figuri emblematice a Doamnelor, domnilor, dragi prieteni, Am să vorbesc astăzi despre Jean Parvulesco, scriitor, filosof și metafizician francez, de origine română.

Este foarte important și simbolic faptul că, în sfârșit, acesta se întoarce, astăzi, în ţara sa natală. În afara Franţei, cărţile sale au fost traduse numai în limba rusă, iar acest lucru este nedrept, întrucât a fost un mare gânditor, care a iubit România. Iată de ce sunt foarte bucuros că Jean Parvulesco începe să fie acum descoperit în Patria sa, după ce în prealabil a devenit cunoscut în Rusia. Aici, opera sa este deja cunoscută. Din păcate, niciuna dintre scrierile sale nu a fost încă tradusă în românește.

Aș dori să fac câteva precizări privind doctrina metafizică a lui Jean Parvulesco. Acesta trebuie privit ca un bard metafizic. L-aș compara cu eroul celtic Taliessin, care spunea că el există dintotdeauna, dinainte de crearea lumii, că a fost prezent de-a lungul istoriei poporului evreu, că a fost contemporan cu Iisus Hristos și că va lua parte și la Judecata de Apoi. Taliessin este eroul celtic care

gândirii conservatoare moderne este unul cu totul aparte în mediile tradiţionaliste europene.

Dughin i-a fost un prieten foarte apropiat și a împărtășit aceleași valori, profund spirituale, axate pe înţelegerea rosturilor mistice ale acestei lumi, pe respingerea radicală a tuturor formelor de Modernitate și Postmodernitate, care au alienat în mod devastator omul occidental, iar odată cu el, a atras în iureșul degradării și al destructurării întreaga umanitate. Pentru cine vrea să înţeleagă mai bine natura relaţiei dintre cele două personalităţi de excepţie din spaţiul de respiraţie

trăiește veșnic. Iar identitatea secretă a lui Jean Parvulesco este tocmai cea a lui Taliessin. Jean Parvulesco a existat dintotdeauna. El a descris, în romanele și în textele sale, stările preontologice de după crearea lumii. Această dimensiune metafizică este extrem de importantă la Jean Parvulesco, care era expert în domeniul teologiei apofatice.

Am vorbit cu el despre aceste chestiuni și mi-a spus că problema ne-fiinţei este problema sa intimă, fiind pentru el foarte importantă, existenţială. El aparţinea timpului primordial, dar era, totodată, foarte ancorat în epoca modernă. Își trăia viaţa din plin, acesta fiind unul dintre aspectele reflectate în întreaga sa operă. Lupta sa politică făcea parte din latura modernă a vieţii sale.

Accepta politica și participarea sa la această lume de pe o poziţie de luptă permanentă împotriva Modernităţii, în numele Tradiţiei. Pentru el, era o luptă în care se angajase cu întreaga sa fiinţă.

A treia dimensiune a lui Jean Parvulesco era cea escatologică. El simţea apropierea Sfârșitului Timpului și era sigur că acest lucru va avea loc acum, și nu mai târziu. Această

complementară eurasiatic, dăm linkul de pe youtube de la conferinţa de comemorare a lui Jean Parvulesco la Paris, în cadrul căreia, în mod firesc, principalul vorbitor a fost profesorul Dughin: https://www.youtube.com/ watch?v=vHH41bQoNAE. Amintim că J. Parvulesco s-a stins din viaţă în 2010.

Așa cum amintește și Dughin, din cele peste treizeci de cărţi aparţinând marelui român stabilit la Paris, încă niciuna n-a apărut în limba română, în timp ce în limba rusă au apărut deja două volume, și anume: „Vladimir Putin și imperiul eurasiatic”

mare luptă între Îngeri și Demoni va fi exprimată printr-un război al continentelor. Iar în ultimul moment al acestui ciclu, toate dimensiunile se vor unifica. De aceea, toate romanele scrise de Jean Parvulesco se desfășoară pe trei nivele: cel al cerului, motiv pentru care zborul este un element central al scrierilor sale; cel terestru, care exprimă istoria omenirii, iar ultimul este planul subteran, infernal. Cele trei paliere ale operei sale sunt legate și de cele trei etape ale timpului: trecutul, prezentul și viitorul.

Astfel, Jean Parvulesco a depășit cu ușurinţă trecutul, reușind să ajungă în viitor, ca o cădere din ceruri în Infern și invers. Acest lucru ne demonstrează personalitatea sa excepţională, ilustrată printr-o identitate secretă. În articolele mele despre Jean Parvulesco am întrebat de fiecare dată cine este, cu adevărat, acesta. Mi se pare o întrebare foarte importantă, pentru că el era, în același timp, metafizician, filosof, politician, scriitor, om de litere și de cultură, și un mare vizionar.

Pentru francezi, a fost foarte greu să îl înţeleagă pe Jean Parvulesco, însă pentru cultura metafizică ro-

și „Servitoarea portugheză”. Ambele au fost scoase de sub tipar la editura „Amphora” din SanktPetersburg, fiind prefaţate de geopoliticianul de la Moscova.

Aceste volume pot fi downloadate în format PDF de pe internet.

La nevoie, doritorii mă pot apela personal pentru a le pune la dispoziţie.

Cel care a asigurat traducerea sincronizată din franceză în română a luării de cuvânt a lui Dughin este moderatorul recentei reuniuni de la București, Vlad Sauciuc, tot el a îngrijit și textul care apare astăzi.

Iurie ROŞCA

Aleksandr Dughin cu portretul lui Jean Parvulesco mânească, din care fac parte Mircea Eliade, Nae Ionescu, Lucian Blaga, este mult mai ușor a-l înţelege, căci Patria sa spirituală este România profundă, în care, în mod paradoxal, pot fi uniţi polii opuși, punctele cele mai înalte cu cele mai joase.

Aceasta este imaginea pe care o păstrez despre Jean Parvulesco, ca un om cu trei chipuri, iar misiunea noastră, a tuturora, este de a înţelege aceste trei feţe ale sale.

Vă mulţumesc.

Aleksandr DUGHIN

Predicţii sumbre pentru producătorii români. În trei ani, industria laptelui ar putea dispărea Cotele de producţie pentru lapte în Uniunea Europeană au fost eliminate începând cu 1 aprilie curent, după ce mai bine de 30 de ani au încercat să ţină în echilibru industria europeană de profil și să evite inundarea pieţei cu lapte și produse derivate din statele cu agricultură dezvoltată. Vestea este una bună pentru marii producători din ţările vestice, dar aducătoare de nori negri pentru fermierii din statele nou intrate în spaţiul comunitar, scrie rfi.ro.

Cât privește România, viitorul pare de-a dreptul sumbru, atrag atenţia asociaţiile de producători, ei susţin că mai mult de 60% dintre fermele de vaci din România vor dispărea, pentru că statul nu a luat din timp măsuri de sprijin. Și oficialii de la Bruxelles vorbesc de un potenţial pericol pentru producătorii de lapte din România și le recomandă fermierilor să se reorienteze.

Eliminarea cotelor de lapte înseamnă, pentru mulţi dintre fermierii români, sfârșitul unei strădanii de mulţi ani, spune Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Bovine. Marile companii din domeniul lactatelor deja i-au anunţat pe fermieri că nu le mai cumpără laptele, așa că o să-l dea la porci,

afirmă Ștefan Muscă. „Se dorește distrugerea fermierilor români. De mai mulţi ani cerem măsuri și nu s-a făcut absolut nimic”, declară acesta.

Investiţiile de sute de milioane de euro în ferme, capa-

cităţi de stocare și material genetic superior par acum fără rost, pentru că laptele românesc va fi prea scump pentru industria prelucrătoare. Așa că problemele vor apărea și în fabrici, susţine președintele APRIL (Asoci-

aţia patronală din industria laptelui), Dorin Cojocaru: ”Cifrele îngrijorătoare arată că România mai are 150 de fabrici de procesare a laptelui, din care 4-5 și-au cerut deja insolvenţa în ultima perioadă, când preţul laptelui a început să coboare, iar piaţa a fost invadată de brânzeturile blocate pe piaţa Uniunii Europene de embargoul rusesc”. Președintele APRIL prognozează că, dacă situaţia actuală se menţine, în cel mult 3 ani industria laptelui din România va dispărea.

Recent, un avertisment a venit chiar de la comisarul european pentru agricultură Phil Hogan, care spunea, fiind în vizită la București, că „după eliminarea cotelor de lapte, România se poate aștepta la o invazie de lactate din import”. Tradus, acest lu-

cru înseamnă sfârșitul pentru producătorii mici și mijlocii din România. Aceștia nu vor putea concura la preţ materia primă din spaţiul comunitar, mai ieftină decât cea autohtonă și preferată chiar și de procesatorii români. În aceste condiţii, marii fermieri din România se gândesc la reconversia sectorului zootehnic spre producţia de carne.

Ieri, sute de crescători de bovine și ovine au protestat la București, în faţa sediului Guvernului, dar și la Cluj.

Aceste proteste ale fermierilor români nu sunt singulare. Astfel, zeci de proprietari ai unor ferme mici au protestat la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, faţă de ceea ce, consideră ei, o politică de falimentare.

FLUX

6 Romii/ţiganii din Republica Moldova: Comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradiţională (1414−2014)

FLUX

Lansare 3 APRILIE 2015

Anul 2014 a fost unul semnificativ pentru comunitatea romilor din Republica Moldova. Acest fapt se datorează celor trei mari evenimente: marcarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a romilor în Ţara Moldovei (menţionată într-un hrisov al domnitorului Alexandru cel Bun emis la 2 august 1414), al doilea eveniment este legat de aniversarea a zece ani de la instituţionalizarea investigaţiilor în domeniul istoriei, culturii și etnologiei romilor și constituirea grupului „Etnologia romilor” (3 ianuarie 2004), iar al treilea eveniment este dedicat Zilei internaţionale a romilor, sărbătorită anual în Moldova la 8 aprilie. Firește că aceste aniversări nu au putut trece neobservate de către comunitatea știinţifică de la noi. Este de remarcat faptul că încă din 2011, grupul „Etnologia romilor” al Secţiei minorităţi etnice a Centrului de etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei și-a propus drept obiectiv de a sistematiza investigaţiile din ultimele secole în ceea ce privește istoria și cultura romilor.

Ca rezultat, la 8 aprilie 2014 s-a desfășurat în premieră Conferinţa știinţifică republicană cu genericul: Romii/ţiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradiţională (1414-2014).

Este foarte important că rezultatele știinţifice ale investigaţiilor prezentate la această manifestare nu au fost lăsate în paragină (așa cum se întâmplă în multe cazuri). Conducătorul proiectului, dr. Ion Duminică, șeful grupului „Etnologia romilor”, a depus toate eforturile pentru ca la ora actuală să avem la dispoziţie o culegere de articole de 435 de pagini.

Lucrarea dată este importantă pentru istoriografia naţională, aceasta cuprinzând studiile mai multor cercetători din Moldova, dar și din străinătate (Bulgaria, Rusia, Ucraina). Ţinuta academică remarcabilă a lucrării ne oferă prilejul de a exprima o apreciere deosebită pentru alcătuitorul culegerii, cunoscutul romolog dr. Ion Duminică, cel care s-a manifestat cu diferite studii ce ţin de etnologia comunităţii rome, dar și a personalităţilor marcante din cadrul acestei comunităţi.

Culegerea conţine o adnotare desfășurată, care este scrisă în trei limbi (română, rusă și engleză). Cititorului îi sunt aduse la cunoștinţă semnificaţiile aniversărilor sus-menţionate. În același timp sunt prezentate informaţii din mass-media naţională cu privire la conferinţa care s-a desfășurat la 8 aprilie 2014. Cel mai important compartiment, Publicaţii știinţifice (p. 15-252), include materialele a mai multor cercetători știinţifici (16 la număr). Acesta se deschide cu lucrarea romologilor bulgari dr. Elrna Marușiakova și dr. Veselin Popov, care prezintă informaţii noi despre comunităţile romilor din

Europa de Est. Autorii au constatat, de exemplu, că în diverse ţări, etnonimul lor se pronunţă diferit, dar în cazul traducerii acestora în engleză se folosește cuvântul „Gypsies” (p.

15-24). Cercetătoarea din Republica Moldova, dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, prezintă specificul dezvoltării ţiganilor în Moldova medievală în perioada sec. XV-XVII. La rândul său, dr. hab. Valentin Tomuleţ face o sistematizare a materialului arhivistic ce ţine de categoriile de ţigani din Basarabia în prima jumătate a sec.

XIX (p. 41-56). Autorul scoate în evidenţă politica promovată de administraţia ţaristă faţă de romi. De asemenea, sunt prezentate datele statistice referitoare la această etnie, iar analiza lor arată o creștere numerică a comunităţii. Autorul se axează în principal pe categoria de ţigani ai Coroanei (foști ţigani domnești), pe care îi clasifică în trei categorii: ţigani ursari (aceștia aveau un mod de viaţă nomad și practicau, în fond, meseria de fierari), ţigani lingurari (trăiau pe pământuri moșierești și se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, îmbinând și meseria de fierar), ţigani lăieși (trăiau în diferite regiuni ale Basarabiei, vara în șatre, iar iarna în bordeie, se ocupau cu meșteșugăritul, muzica, comercializarea cailor și cerșitul).

Un material preţios este prezentat de către dr. Maria Danilov, care a adus o notă știinţifică despre ţiganii din Ţara Moldovei după o carte necunoscută a lui Ange Bally (p. 57-63). Încă în sec. XIX, el exprima presupunerea, ce se va adeveri ulterior, po-

trivit căreia romii sunt originari din India și că ei făceau parte din mai multe categorii, precum: aurarii, ursarii, lingurarii, vătrarii, lăieșii și burcașii (ultimii, după părerea lui, erau mult mai sălbatici, mult mai barbari decât ceilalţi).

Despre căsătoriile românilor (moldoveni) cu ţiganii în Basarabia din perioada ţaristă ne relatează dr.

Alina Felea (p. 64-71). În acest sens, ea publică două documente de arhivă. Autoarea ajunge la concluzia că în primele decenii ale sec. XIX, în Basarabia continua să fie aplicată legislaţia din Ţara Moldovei, potrivit căreia căsătoriile între cei aserviţi și persoanele libere erau interzise.

Preoţii care oficiau cununii ce încălcau această restricţie erau aspru pedepsiţi. Dr. Sergiu Bacalov a prezentat un episod din istoria ţiganilor șerbi ai nobililor basarabeni din familia Pruncul. Acest caz este legat de conflictul dintre fraţii Pruncul – Pavel, Scarlat și Constantin, și sora sa – Casandra Paladi. Ultima, în repetate rânduri, tortura o ţigancă care îi aparţinea, pe când ţiganca era nevoită să se ascundă la Pavel Pruncul (p.

72-78). Cercetătoarea Alina Știrbu vorbește despre activitatea actriţei Marica Balan, care a câștigat simpatia publicului chișinăuian și moscovit, lăsând amprente în filmele în care s-a produs, dar și imprimând un disc de excepţie, asta deși nu avea studii muzicale (p. 79-85).

Dr. Svetlana Procop își axează cercetarea pe imaginea romilor în literatura artistică rusă de la sfârșitul sec.

XVIII-XIX (p. 86-127). Ea subliniază că imaginea romilor reflectată în literatură depindea de atmosfera socialpolitică ce se crea în Rusia. Astfel, în vremurile de relativă bunăstare, când ţiganii trăiau mai bine, despre ei se vorbea în culori romantice și idealiste, în timp ce în perioade de crize de după războaie și revoluţii, când romii erau constrânși la condiţii de viaţă mult mai vitrege, atitudinea faţă de ei devenea mult mai negativă. În același timp, dr. Ilona Mahotina și Ianuș Pancenko analizează dialectul ţiganilor vlahi (p. 128-141). Aceștia au emigrat din Ţările Române nu mai devreme de sec XVII. Bărbaţii erau fierari și meșteșugari, iar femeile – vânzătoare de produse alimentare. Istoria ţiganilor lingurari și a așa-numiţilor chișinăuieni din Rusia este investigată de dr. Mariana Smirnova-Seslavinskaia

(p. 142-165). După estimaţiile ei, primul grup de ţigani a emigrat din Basarabia în Sudul Rusiei în anul 1770. Aceștia erau numiţi chișinăuieni, chiar „Romii/Țiganii din Republica Moldova: dacă nu toţi erau emicomunitate etnosocială, multiculturală, granţi din acest oraș, ceea istorico-tradițională ce se explică prin faptul că (1414 – 2014)” era vorba de principalul oraș al Basarabiei – Chișinău, în mod firesc cel mai cunoscut celor din afara ţinutului. Cercetătoarea din Rusia dr. hab. Natalia Kalașnikova, în articolul său „În ospeţie la baronii ţiganilor din Moldova”, publică un material despre rezultatele expediţiei sale din 2011 (p. 166-168). În discuţie cu Robert Cerari au fost atinse probleCONSILIUL EUROPEI CAMPANIE DE SENSIBILIZARE: DOSTA! / mele păstrării tradiţiilor și AWARENESS-RAISING CAMPAIGN: DOSTA! apariţiei noilor obiceiuri, precum și diverse aspecte ale relaţiilor din cadrul condiţiile de trai, moravurile și ocucomunităţii rome. Dr. Natalia Cauno- paţiile romilor din regiunile Suceava va a analizat identitatea romilor prin și Iași în anul 1941. Sperăm că acest prisma etnopsihologiei (p. 179-188). document va contribui la investigaDrept obiect de studiu au servit tine- rea mai temeinică a istoriei romilor rii romi cu studii, reprezentând elita din această perioadă tragică în treeducativă etnică. Autoarea arată, cutul lor. Întreaga echipă de autori între altele, că integrarea romilor în a efectuat o activitate considerabilă societate este legată de înţelegerea pentru a selecta, a aduna și a sistecorectă a portretului etnopsihologic matiza materialele apărute în presa al acestei etnii nu numai de ei înșiși, de la noi în ultimele decenii. Cele dar și de reprezentanţii altor etnii. douăzeci și două de articole sunt Irina Bucur abordează tema stereo- grupate la rubrica „Publicistica din tipurilor legate de romi, ajungând la Republica Moldova în serviciul Roconcluzia că în multe cazuri, ei înșiși mologiei” (p. 253-316). sunt cei care, prin comportamentul Un deosebit interes îl prezintă și lor, accentuează stereotipurile, dese- compartimentul ce conţine docuori dezagreabile, deja existente (p. mente de referinţă ale Consiliului 189-192).

Europei cu privire la romi (p. 317De o valoare notabilă pentru is- 428). Aflăm din acestea că funcţiotoriografie este și stenograma se- narii europeni în mai multe rânduri minarului romologic internaţional atrăgeau atenţia societăţii asupra fe„Romii în ţările ex-sovietice: istorie, nomenului violenţei rasiste, tratării etnografie, politică”, ce s-a desfășu- antiumane (limitarea la serviciile jurat la Chișinău în perioada 2-4 apri- decătorești, educaţie, medicină ș.a.), lie 2013. Dr. Ion Duminică a tradus migraţia etc. După părerea noastră, din limba rusă și a descifrat prima aceste documente sunt utile penparte a acestui seminar (p. 199-245). tru statele în care locuiesc comuniConţinutul comunicărilor arată că la tăţi mari de romi în ceea ce privește acea reuniune s-au discutat subiecte elaborarea politicilor mai eficiente legate de istoria dezvoltării romilor de integrare social-economică a roîn cadrul imperiilor Rus și Austro- milor. Acest compartiment poate Ungar, Ţărilor Române și URSS. Un servi drept ghid pentru autorităţile interes special pentru cercetători locale, de care s-ar putea conduce în îl reprezintă documentul de arhivă comunicarea lor cu romii. publicat de Ion Duminică și Alina În concluzie ne exprimăm speranȘtirbu, care descrie viaţa cotidiană și ţa că această culegere își va ocupa un loc binemeritat în spaţiul academic naţional, fiind apreciată drept un aport știinţific substanţial în romologia din Republica Moldova.

Iar în viitor problematica vizată de lucrarea recenzată își va găsi o și mai vastă reflectare în studiile și cercetările savanţilor noștri.

Ivan DUMINICA, doctor în istorie, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM

Lansarea publică a Cărţii „Romii/ţiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală, istorico-tradiţională (1414-2014)” va avea loc luni, 06 aprilie 2015, ora 13.00, în cadrul Universităţii Populare (mun.

Chișinău, strada A. Corobceanu, 17).

Programe 3 APRILIE 2015

LUNI, 6 APRILIE 6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 17.45, 3.50 Pur și simplu.

18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Nina Vodă-Mocreac.

22.05 Настоящее время. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 1. 0.05 Basarabia folk. Spectacol muzical. 2.15 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 7 APRILIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Bunavestirea. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 10.35, 17.20 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 11.00 Accente economice. 11.30 Carta drepturilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 I. Nechit. „Coridorul morții”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți. 14.20 La noi în sat. 15.00, 1.20 Săptămâna sportivă.

15.45 Documentar. „Capcana”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”.

22.05 Настоящее время. 22.40 În premieră. 23.40 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 2. 2.05 Basarabia folk. Spectacol muzical.

3.05 Documentar. „Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis”.

5.30 Știință și inovare.

LUNI, 6 APRILIE

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.6 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.13, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.16, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

MARŢI, 7 APRILIE

MARŢI, 7 APRILIE

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit(r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4985 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep 15, 16 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.7 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.14, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.17, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 8 APRILIE

MIERCURI, 8 APRILIE

6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Documentar. „Global 3000”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Tot cu dansul mă mângâi. Program muzical. 22.40 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.50 Integrarea romilor în viața socială. 5.30 Accente economice.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4986 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.17, 18 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 9 APRILIE

JOI, 9 APRILIE

6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”.

9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „... pe ai țării umeri dalbi”. Spectacol al Teatrului „Ion Creangă”. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Superloto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Documentar. „Amazoanele din Versailles”. 23.35 Serial. „LEONE” (Italia). 1.15 Documentar. „Capcana”.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4987 17:15 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.19, 20 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 10 APRILIE

VINERI, 10 APRILIE

6.10 Documentar. „Mănăstirea Frumoasa”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время.

10.15 Destine de colecție. 10.45 Legendele muzicii. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Dumitru Matcovschi. „Amarele confesiuni”. 21.25 Povestea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Amazoanele din Versailles”. 5.35 Reporter de gardă.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 Serial: Las Bravo (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4988 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.21, 22 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 6.10 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.05, 13.35 Documentar. „Moldova - gură de Rai”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 14.45 Film. „TROI|A”. 16.15 „În jurul timpului”. Muzică corală. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Valentina Mihailenco, pictoriță la TV. 22.20 Documentar. „Noapte de Înviere la Putna”. 22.55 Documentar. „Hristos a înviat!”. 23.45 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Învierea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 4.30 Dumitru Matcovschi. „Amarele confesiuni”.

DUMINICĂ, 12 APRILIE 6.05 Documentar. „Noapte de Înviere la Putna”. 6.35 Tradiții și obiceiuri de Paști. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Cântări pascale de la„Sălcuța”. 14.00 Documentar.„Ctitoria |igănești”. 14.45 Tezaur.

15.00„Un dar de Paști”. Maria Iliuț. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.05 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 „La masa de sărbătoare”. Program de Paști.

21.25 Identitate Basarabia. 22.20 „Cu cei dragi de sărbători”.

Program muzical. 23.25 Campionatul RM la lupte libere, grecoromane (seniori). 0.05 Documentar.„Drumeții”. 1.00 Erudit-cafe.

1.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.20 Tezaur. 3.35 Casa mea.

4.40 O seară în familie. 5.40 Știri pozitive.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

LUNI, 6 APRILIE

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4984 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.13, 14 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.8, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.23, 24 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:00 Premios Tu Mundo - Alfombra Azul 23:50 Slujba de Înviere (transmisiune directă) 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă la români (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 12 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Serial: Fugara (r) 13:00 PremiosT u Mundo - Alfombra Azul (r) 14:00 Premios Tu Mundo (r) 16:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.9, an 3 17:00 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:00 Cinema: Partenerul ideal 22:00 Serial: Dragoste de viață 23:00 Serial: Teen Mom, ep 208, sezon 2 00:15 Premios Tu Mundo (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Muzica de Acasă 05:15 O seară perfectă (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

MIERCURI, 8 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.8 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:30 Serial: Las Fierbinți ep.9 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.15, an 9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.6 , sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.18, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 9 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru (r) 15:15 Film: Iisus din Nazareth, partea I 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.9 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:30 Serial: Las Fierbinți ep 10 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.16, an 9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.7, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.19, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 10 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru (r) (r) 15:15 Film: Iisus din Nazareth, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.10 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Film: Garda de corp 23:30 Film: Se mai întâmplă! 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Film: Jurnal de dădacă 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:45 Film: Toate pânzele sus, ep.3 15:30 Film: Iisus din Nazareth, partea a III a 17:15 Garda de corp (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Iisus din Nazareth, partea a IV a 23:45 Slujba de Înviere 00:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 12 APRILIE 07:00 Serial: Inapoi la ferma, ep.12, 13 07:45 Film: Jurnal de dădacă (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Film: Epoca de gheaţă 11:15 Film: Doctorul Dolittle 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Răzbunare cu stil 15:45 Film: Cronicile din Narnia: Călătorie pe mare cu Zori-de-Zi 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:30 Film: Ostatici 23:15 Film: Între două lumi 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 6 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40„Жить здорово!”10:40„Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”(rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня”20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме„Фарца”00:10„Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 „Познер”

ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30„Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца”00:15„Primele știri”(rus) 00:25„Вечерний Ургант”00:55 Ночные новости 01:10 „Структура момента”

СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30„Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца”00:10„Primele știri”(rus) 00:20„Вечерний Ургант”00:50 Ночные новости 01:05 „Политика”

ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30„Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Евгений Цыганов, Алексей Серебряков, Евгений Стычкин, Даниил Страхов в многосерийном фильме „Фарца”00:20„Primele știri”(rus) 00:30„Вечерний Ургант”01:00 Ночные новости 01:15 Премьера. „Эрнст Неизвестный. „Я доверяю своему безумству”. Фильм 1-й

ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30„Фарца”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri”(rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:15 Премьера. „Эрнст Неизвестный. „Я доверяю своему безумству”. Фильм 2-й 02:10 Остросюжетный фильм„12 раундов” 03:50 Фильм„В поисках Сахарного человека” 05:10 „Пока все дома”

СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10„Кио. За кулисами иллюзий”06:55 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 1-я 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Целитель Лука” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Барахолка” 13:55 Леонид Куравлев в фильме „Афоня” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Афоня”. Продолжение 15:40„Красавица”. Многосерийный фильм 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25„Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:20 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:55 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Пасха Христова. Прямая трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 02:30 Марина Зудина, Николай Стоцкий в фильме „Валентин и Валентина” 04:00 Татьяна Конюхова, Изольда Извицкая, Лев Дуров в фильме „Доброе утро”

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 6 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Аватар. Фантастика. США 2009 14:00 Новости. 14:35 Аватар. Фантастика. США 2009 (продолжение) 15:25 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cмокинг. Комедия. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Cмокинг. Комедия. США 2002 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 7 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Ограбление по-итальянски. Боевик. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Ограбление по-итальянски. Боевик. США 2003 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 8 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Джек Ричер. Боевик. США 2012 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Джек Ричер. Боевик. США 2012 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова.

03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 9 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Ходят слухи. Комедия. США 2005 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Ходят слухи. Комедия. США 2005 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 10 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Лицензия на брак. Мелодрама. США 2007 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 11 АПРЕЛЯ

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ

6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00 Лицензия на брак. Мелодрама. США 2007 13:05 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 20:00 Новости. 20:40 Мадагаскар 2. Мульт. США 2008 22:20 Элизабеттаун. Драма. США 2005 23:00 Știri. 23:30 Элизабеттаун. Драма. США 2005 (продолжение) 0:55 Știri.

1:25 „Autostrada”. 2:15 Новости. 3:00 Элизабеттаун. Драма. США 2005 5:00 Дело Астахова.

06:00 Новости 06:10 „Звезда по имени Гагарин” 07:05 Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме „Укрощение огня”. Часть 2-я 08:25 „Служу Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45„Пока все дома”11:30„Фазенда”12:00„Primele știri”(rom) 12:10 Новости 12:20 Премьера. К Дню космонавтики. „Земля в иллюминаторе” 13:15 Премьера. „Горько!” 14:05 „Теория заговора” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 „Леонид Быков. Будем жить!” 16:05 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri”(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Коллекция Первого канала. Продолжение 19:00„Replica”20:00 „Точь-в-точь”21:00„Sinteza săptămânii”(rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10„Танцуй!”03:10 Стив Карелл в комедии „Маленькая мисс Счастье”

6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Мадагаскар 2. Мульт. США 2008 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости.

14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Заплати другому. Драма. США 2000 23:00 Știri. 23:30 Язык нежности. Драма. США 1983 1:45 Știri. 2:15 Дело Астахова. 3:00 Știri. 3:30 Дело Астахова. 4:15 Язык нежности. Драма. США 1983

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 12 АПРЕЛЯ

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 323 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur= 3 APRILIE 2015

Leo BUTNARU

LIBERTATEA – ANTAGONISMUL PĂCATULUI (Pagini de jurnal)

10.VIII.1995 Iar câte odată dă peste tine superstiţia aia, ca în folclor – „când era să scriu frumos,/ mi-a căzut condeiul jos”… Mamă, mamă, uneori te ia o leșietică intoxicaţie cu de ceea ce ţine de voinţa scrisului, cititului, trebăluirilor literare… Despre ce să scrii? Iată, mai alaltăieri, trec din nou pe lângă blocul nr. 1 de pe strada Igor Vieru și observ că zarzărul (caisul pentru bucureșteni) „asasin”, de care s-a spânzurat cu lesa nefericitul tânăr, a fost lichidat; zarzărul acela înclinat, pe care ai fi putut, parcă, urca în picioare, pășind pe tulpina lui ca pe o punte; zarzărul de care s-a spânzurat cu lesa câinelui nenorocitul Wether de la Ciocana Chișinăului… Nu-ţi mai vine să-ţi fie bine între, printre cuvinte, în abstracţiuni existenţiale care să te scutească de a trăi acut mizeriile realităţii, concreteţii acestor confuzii prutonistrene. Și totuși… Proiecte, cu editura „Du Style” a Doinei Uricariu, cu o posibilă carte de conversaţii cu Nicolae Breban, cu… Destulă lehamete și orânduială în toate ale noastre, însă lucrurile ar putea fi cât de cât tocmite, dacă îţi poţi impune să alungi apatia, lehametea, meditând la ce ai de făcut și cum să faci. E necesar curajul și voinţă pentru a te suporta pe tine și pentru a suporta lumea așa cum este ea.

14.VIII.1995 În nr. 3-4 al „Vieţii românești”, Octavian Paler a început să-și publice „Jurnalul grecesc”, pe care, se întâmpla, și-l completa chiar sub ochii noștri, în salonul mare al navei „World Rainessance” sau printre ruinele Efesului, Pergamului, la stadionul olimpic din Delphi… După o foarte insignifiantă altercaţie cu maestrul Paler, după ce-i făcuse acestuia aluzie la conștiinciozitatea cu care își ţinea Jurnalul, Ioan T. Morar zise așa, pentru mai multe urechi, dar oarecum cu sfioșenie: „Poate

scrieţi și despre noi acolo…”. Zău, mai că dăduse o abureală de roșeaţă peste obraji spiritualului meu coleg de, aproape, generaţie. Dar se va vedea în continuarea publicării din „VR” despre ce și despre cine (sub iniţiale) va scrie dl Paler. În abjecta foaie, zisă „Moldova literară”, apar ca protagoniști grafomanii socialismului, visând înrăiţi la bon vieux temps.

Zarzărul înclinat de care se spânzurase cu lesa buldogului nefericitul adolescent a fost tăiat.

Deasupra ţărânii greblate – doar un trunchi de vreo 10 centimetri înălţime. Flori. Și un aer de confuzie tragică. O nedumerire sâcâitoare: „De ce, de ce, prostuţule?...”.

Esinencu își serbează aniversarea de 55 de ani, ca recompensă pentru cea de 50, când el, din anumite motive sau poate… considerente, a tulit-o din Chișinău. Puzderie de fotografii, în care ne regăsim și în doi (poză publicată cândva în revista „Basarabia”). Pare-se, am vorbit inspirat pentru radio: despre Esinencu ai ce spune, și din alea, și mai bune…

Nu cred ca gloata prutonistreană să fie în stare să înţeleagă parabola biblică a dramaticelor întâmplări și încercări grele pe care le-au trăit israeliţii în timpul rătăcirii lor prin deșert, pe când Moise și cu fratele său Aaron îi scotea din robia egipteană! La un moment dat, greu suportabil în vitregiile pustiului, mulţimea bejenarilor se îmbulzește în jurul corturilor celor doi conducători, văicărându-se de viaţă grea, că, vezi, Iahve, mai bine muream de mâna ta în Ţara Egiptului, însă acum stăteam acolo lângă oalele cu bucate și mâncam cât ne era pofta! Pe când Moise și cu Aaron ne-au adus în acest pustiu, unde, iată, nu mai avem mult și vom muri cu toţii.

Auzind aceste gurmande lamentaţii, aceste jalnice doleanţe, Moise pricepu cu sfâșietoare amărăciune, cât de adânc s-a infiltrat în firea conaţionalilor săi spiritul robiei (sătule!), acestora mai scumpe fiindule pâinea și halca de carne, decât Libertatea…

Apoi, post-biblic, a mai spus cineva: cel care schimbă libertatea pe pâine, pierde și libertatea, și pâinea.

Însă acest lucru nu este priceput de lamentabila și pestriţa gloată prutonistreană care se gândește la egipteana ei situaţie ex-URSSistărusistă…

Doar că milostivul Iahve al israeliţilor să abată și spre Prutonistrenia stoluri de prepeliţe care, slăbite de zbor îndelung, să cadă prin curţile cârcotașilor moldoveni, care să le prindă și să le pârpălească pe jarul vetrelor… Doar stolurile de prepeliţe i-ar mai putea face să uite de condiţia de rob sovietic ghiftuit cu surogate…

Apoi va cădea mana cerească, cea cu gust de pâine unsă cu miere, și vor suna optimist trâmbiţele de argint la începutul fiecărei zile din cei 40 de ani necesari pentru a se izbăvi partea aceasta de popor român de robia imperială; zile în care mana va fi pâinea lui cea dată de Dumnezeul Libertăţii.

E mare păcat să nu accepţi libertatea, să nu știi a o suporta cu toate greutăţile provizorii pe care le presupune ea. E mare păcat. Și apostolicește vorbise cel care afirmase că antagonismul păcatului nu este virtutea, ci libertatea… În concepţia lui Valili Kandinski, pictor și poet, arta ar fi rostirea (și rostuirea, adică, zic eu) tainei prin taine. (Acest verb, a rostui, aplică perfect definiţia literaturii.) Rusul a fost „rudă” cu Blaga, când acesta vorbea de grija de a nu strivi corola de minuni a lumii și – direct la obiectul care ne interesează și la care se referi Kandinski: „și nu ucid/ cu mintea tainele/ (…) dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”.

Tandem perfect ruso-româno-germano-francez (Kandinski a fost naturalizat german, apoi francez). Numai că nu știu în ce lucrare a scris acest gând pictorul-novator, în „Du spiritual dans l’art” (1911) sau în „Point et ligne par rapport à la surface” (1926). Oricum, ar fi o concomitenţă și, implicit, o interdependenţă în aceste formulări, „Poemele luminii” ale lui Lucian Blaga fiind publicate în 1919. Poate că aici se reflectă și un principiu estetic mai general, care preocupa primele două decenii ale secolului în curs (spre final).

Artişti plastici din Moldova au oferit lecţii copiilor din India Colaborarea Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova cu SHREE GURU VIDYA PEETHA, GULBARGA, INDIA, are deja o istorie de câţiva ani. Carmen Poenaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici filiala Bacău, este cea care a făcut posibilă participarea reprezentanţilor ţării noastre la evenimentele din India. În 2011, plasticiana Elvira Cemortan-Voloșin a participat din partea Moldovei la Simpozionul Internațional de Pictură și Sculptură din Gulbarga, India, iar artista a ținut să colaboreze și în continuare cu autoritățile și pictorii din regiune. Astfel, în anul următor, la Chișinău a avut loc o expoziție de artă postmodernă a artiștilor plastici din Republica Moldova și India.

Pe parcursul anilor 2013-2014, Elvira Cemortan-Voloșin a purtat

tratative rezultative pentru participarea membrilor Centrului Cultural ARTELIT în cadrul unor proiecte culturale în India. În luna martie curent au avut loc câteva master-class-uri de neuitat în domeniul artelor plastice. Este vorba de ciclul de lecții oferite copiilor de la Școala Shree Guru Vidya Peetha din regiunea Gulbarga, India. Peste o sută de elevi au avut posibilitatea să ia cunoștinţă de noi tehnici de lucru, atractive pentru publicul tânăr.

Profund impresionați, tinerii artiști au realizat compoziții proprii, demonstrând abilități creative în lucrul cu guașa, acuarela și creioane pe bază de pigmenți.

Atât evenimentul din acest an, cât și cele precedente au fost realizate grație colaborării dintre Diggavi Basavaraj, directorul rețelei de școli Shree Guru Vidya Peetha din India, și Elvira

3-10 aprilie BERBEC Veţi câștiga mai mulţi bani ca de obicei. Unii vor obţine o promovare. Dacă profesia vă obligă să plecaţi în deplasări, veţi fi în mod constant pe drumuri. Dacă sunteţi celibatar, veţi cunoaște o persoană încântătoare, dar puţin mai tânără. Plăcerile vieţii vă fac să fiţi plin de energie.

TAUR Dacă lucraţi în comunicare, dacă trebuie să vă întâlniţi în mod constant cu diverși oameni, nu veţi avea nicio clipă de liniște. Iubirea pe care o oferiţi partenerului de cuplu este puţin amestecată și cu o anumită doză de posesivitate. Aveţi o digestie dificilă, ce rezultă dintr-o emotivitate excesivă.

GEMENI Sunteţi o persoană curioasă. Nu numai că doriţi să excelaţi în profesia voastră, dar vreţi și să aflaţi, repede, absolut tot despre cei care lucrează cu voi, dar mai ales despre concurenţii voștri. Bucuraţi-vă de viaţă, pentru că viitorul vă rezervă o sănătate bună și șanse mari de reușită.

RAC Sunteţi foarte abil atunci când vine vorba să favorizaţi o religie sau o categorie de persoane. Profesia voastră este solicitantă. Partenerul de cuplu ar trebui să fie mai înţelegător. În această săptămână ar fi bine să vă luaţi pauze de masă mult mai lungi.

LEU Veţi fi mai puţin concentrat, pentru că o companie mare vă propune un loc de muncă în străinătate. În calitate de părinte, ar trebui să reflectaţi cu atenţie la această propunere. Partenerul de viaţă va ezita însă să vă urmeze. Veţi fi în același timp stresat, dar și fericit.

FECIOARĂ Dacă faceţi parte dintre aceia care se apropie de pensionare, în calitatea voastră de persoană vioaie, orice fel de oprire este pur și simplu imposibilă. Aveţi un spirit viu, sunteţi atât un cugetător, cât și un om de acţiune!

Sunteţi competitiv, indiferent dacă vă aflaţi la mijlocul sau la finalul carierei.

BALANŢĂ Veţi câștiga mulţi bani. Unii vă vor acuza că îi folosiţi într-un mod nejudicios, dar nu au nicio dovadă. V-aţi născut din Venus într-un semn de aer și, dacă puteţi să iubiţi cu ardoare, veţi rămâne mereu un om rezonabil. Odihna în familie este necesară.

SCORPION Veţi avea parte de noi obligaţii personale și profesionale. Vineri veţi atinge obiectivul care v-a fost trasat și eforturile vă vor fi recompensate. Dacă iubiţi și sunteţi iubit, deveniţi un veritabil erou. Este însă absolut normal ca după o perioadă atât de aglomerată să vă simţiţi epuizat.

SĂGETĂTOR

Cemortan-Voloșin, președintele Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, artist plastic, care, de fiecare dată, știe să inspire copiii prin activităţi creative. Calitatea deosebită de a lucra cu tinerii, Elvira a moștenit-o de la mama ei – Stela Cemortan, primul doctor habilitat în pedagogie, care și-a dedicat întreaga viaţă educației copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică. Interacţiunea cu publicul și traducerea a fost asigurată de Stela Voloșin.

Echipa din Moldova a fost întâmpinată cu ospitalitate și bunăvoinţă de gazde. În timpul liber, tinerii plasticieni am avut posibilitatea să viziteze mai multe localități, printre care Maysore, Karnataka, Bangalore, Goa. Ei au rămas impresionaţi și de numeroasele temple executate în aur

sau elemente din argint, care oferă o priveliște de neuitat (Palatul Mysore, Palatul de Aur ș.a.), dar și de textilul indian deosebit de variat, mătasea pictată în tehnica batik-ului, broderia. Bogata cultură a Indiei a inspirat echipa noastră, iar artiștii plastici cu siguranță vor realiza o serie de tablouri pătrunse de multă emoție și culoare.

Colaborarea însă nu se va sfârși aici, pentru viitor fiind preconizată desfășurarea unui Simpozion Internațional de Artă cu participarea membrilor Centrului Cultural ARTELIT și a artiștilor din India, dar și o conferință în cadrul căreia vor fi discutate problemele artei contemporane și a celei tradiționale.

Natalia PROCOP, cercetător ştiinţific, Institutul Patrimoniului Cultural

Vor apărea câteva nereguli la locul de muncă, dar nu veţi ști cine se face vinovat de ele. Pentru a rămâne corect, în niciun caz nu trebuie să aduceţi acuzaţii unora sau altora. Veţi avea parte de o întâlnire amoroasă cu o persoană pe care o veţi cunoaște la o petrecere. Iubirea alungă toate durerile.

CAPRICORN Dacă lucraţi în domeniul comerţului, clienţii vor fi mai numeroși și mai buni cumpărători decât sunt de obicei, pentru că produsele și serviciile voastre sunt foarte utile. Chiar dacă sunteţi incapabil să-i spuneţi partenerului de cuplu că îl iubiţi, el vă cunoaște sentimentele.

VĂRSĂTOR Nu luaţi nicio decizie în grabă atunci când vine vorba de o achiziţie. Dacă vă gândiţi să vă mutaţi economiile la o altă bancă, este imperativ să vă sfătuiţi mai întâi cu o persoană specializată în finanţe. Ca toată lumea, vreţi să vă îmbogăţiţi, dar în această perioadă sunteţi prea impulsiv.

PEŞTI În general, nu sunteţi un mare vorbăreţ. În schimb, știţi să ascultaţi și, astfel, aflaţi multe lucruri despre interlocutor. În zilele următoare veţi avea însă tendinţa de a dezvălui unele dintre secretele voastre, în contextul în care ar trebui să le păstraţi pentru voi înșivă.

Aveţi grijă de familia voastră.