Actualitatea româneascã 2 -15 aprilie 2011
PAGINA
7
ACTUALITATEA SOCIALĂ
Italia descoperă România S-a încheiat pe data de 27 martie, cu acordarea diplomelor de frecvenţă, cursul de limbă, cultură şi civilizaţie română, conceput şi susţinut cu succes de Nicoleta Sprînceană în colaborare cu Universitatea Populară din Castelli Romani. O serie de lecţii, în total 40 de ore, intercalate cu întâlniri pe diferite teme legate de viaţa cotidiană şi culturală a României, la care au participat personalităţi de prestigiu atât româneşti cât şi italiene. Spre marea mea bucurie Prof. Massimo Marciano, rectorul Universităţii, mi-a înmânat şi mie diploma, un moment extrem de emoţionant care într-o oarecare măsură a consacrat viaţa mea cauzei interculturalităţii dintre naţiunea mea şi pământul frate. Dimineaţa de sărbătoare pentru mine şi colegii mei de curs (Nicola Panetta, Draga Rocchi, Dario De Vito, Marco Campilani – lipsea Giorgio Mori, consilier municipal din Roma) a văzut şi dezbaterea pe tema violenţei împotriva femeilor, a cărei victime sunt cu precădere menajerele românce.
Italia nu este “singură la părinţi” aşadar; ea are o rudă foarte apropiată şi, din păcate, prea puţin luată în seamă, deoarece, cum spuneam noi în Italia, glumind evident: “Rudele sunt ca pantofii, cu cât sunt mai strâmţi (apropiaţi, ndr) cu atât ne fac mai rău”. Da, “păcat” că de respectivele rude avem oricum nevoie şi este suficient să ne gândim la menajere, la îngrijitoare care ne ajută în casă sau au grijă de bătrânii noştri… Este mare nevoie însă ca în interiorul comunităţii româneşti să se nască acel simţ al agregării, al unirii, cum spune mai mereu avocatul Giancarlo Germani din PIR, un apel care a fost primit cu căldură de Nicolata Sprînceană care, la rândul său, a construit acest curs încercând să prezinte cât mai multe aspecte sociale ale poporului român din Italia, printre care integrarea populaţiei de etnie rrom în câmpul muncii (cu acea ocazie a fost invitată o femeie rrom, proprietara unei spălătorii la Ciampino care a demonstrat că dacă vrei, poţi).
Au fost şi dezbateri pe teme legate de istoria recentă a României, cu intervenţia regizorului Ovidiu Paulescu, legate de relaţia dintre italieni şi români, cu prezentarea volumului “Şi dacă…” de Chiara Schirosi; în fine, o panoramă a unei lumi extraordinare şi pline de surprize. Trebuie dat un spaţiu amplu de colaborare între asociaţiile româneşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Italiei, fără certuri, într-o atmosferă de înfrăţire şi comunicabilitate care ar putea fi un bun exemplu şi pentru noi, italienii, care suntem des victime ale unei manii exagerate a protagonismului. Nicoleta Sprînceană, mulţumită voinţei de fier pe care o are, a reuşit să realizeze acest proiect al unui curs intercultural, nu fără obstacole, dar în cele din urmă a fost premiată. Dulcis in fundo, dumincă, 3 aprilie, noi “băieţii” de la cursul Nicoletei am vizitat expoziţia “Aurul Antic al României” la Mercati Traiani din Roma. Trebuie să va mărturisesc o chestie: şi eu am cont pe Facebook
şi de când am îmbrăţişat această “cruciadă pro România” au cam început să-mi dispară din contactele mele italiene care m-au categorisit imediat drept una care-şi reneagă originile. Evident, nu fac o dramă din asta, căci e clar că n-am pierdut nimic, oricum nu erau persoane de încredere. Ba mai mult, sunt chiar bucuroasă mai ales că mi-am câştigat multe prietenii din Bucureşti, Craiova şi alte zone limitrofe; oameni care trăiesc în
Italia şi care mă ajută să învăţ limba. Acest lucru însă demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a depăşi bariera lipsei de comunicare şi Italia, dacă vrea să fie în pas cu timpul în care trăim nu se poate comporta precum cele trei maimuţe: nu văd, nu aud, nu vorbesc… politica prin care fiecare îşi vede de-ale sale, a indiferenţei faţă de dramele pe care cei care intră în Italia cerând un ajutor este depăşită. Trebuie întoarsă pagina. Şi, în ceea ce mă priveşte, nu voi sta deoparte dacă va fi nevoie. de Lorella Lattavo