TIR Magazin - August 2011

Page 1

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TATO R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A T R A N S P O R T U R I L O R

anca boagiu: p r i n s ~ c u PAG. 24 magazin o c a u a m i c ~ ! magazin w w w.tirmagazin.ro 5 949992 750102

00108

TIR Magazin - revista transporturilor

AUGUST

2011

Tir

3.9 LEI

R E V I S T A

AUGUST 2011 nr. 8 (108) / 2011 info e

USIV: IU EXCL INTERV RĂDULESCU PAULA

Info Util VICTIMA CLANULUI SOV

ORUL INVESTIGAT

®

ANUL V ,

a ulescu ei Răd tarea vocii Paulprin interpre la! abe Timbrul iei Mir România cucerit onicăi şi Mar vocii Ver

R: CNADN cu e întâlnir tatorii or transp pag. 29

S: BONU l gatoru Investi

2011 AUGUST 1,1 lei (42) NR. 7/2011

am fost e Blondă una! Oric întotdea e despre s-ar spun tot blondă eu blonde, rămân!

TIR

ZIN MAGA

U | AUG

11 ST 20

w | ww

.tirm

agaz

in.ro

1

ilometri k i ţ l u : mai M ombustibil s o tr c c Noul A u mai puţin pag. 16 c TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

1


2

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


REVISTA TRANSPORTURILOR

T IR magazin

Adresa redacţiei: Str. 11 Iunie nr. 7 etaj 1, apt. 2

4

Michelin: noua gamă de anvelope pentru camioane

6

Rolex Suceava - partener Scania România

tel./fax: 021-317.90.74 Director General: Emil POP mobil: 0722.554.472 e-mail: director@tirmagazin.ro Publicitate: Tatiana MIHAI tel: 021-317.90.74 mobil: 0741.700.614 e-mail: publicitate@tirmagazin.ro Secretar General de Redacţie: Tudor CAPATOS Redactori: Simona SIMIONESCU C`t`lin V~CARU Ioana BOTEZ Claudiu CHIVU Fotoreporteri: George MUSCALU Florin MIHALACHE R`ducan PETRE Corectur`: Liana NICHIFOR

20 Cu Fiat Doblo Maxi Cargo pe Transfăgărăşan

DTP: Ciprian COSTACHE ISSN 1583-7564 tiraj: 10.000 exemplare www.tirmagazin.ro office@tirmagazin.ro tirmagazin@gmail.com Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista.

29 CNADNR şi-a dat întâlnire cu transportatorii

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

3


P

Eveniment

Michelin: noua gamă de anvelope pentru camioane MICHELIN a lansat pe piaţa din România noua gamă de anvelope pentru camioane X MultiWay 3D. Această gamă oferă garanţia unor condiţii optime de condus pe toate tipurile de drum. X MICHELIN MultiWay 3D este prima gamă de anvelope pentru traficul regional care ajută la economisirea energiei. Aceasta aduce pentru prima dată în gama Michelin anvelopa de direcţie cu marcaje M+S şi asigură aderenţă în toate condiţiile meteorologice datorită noilor Michelin Durable Technologies. Noua gamă de anvelope de la Michelin vine cu două produse distincte, care aduc camioanelor o soluţie completă: X MultiWay 3D XZE, pentru puntea faţă, şi X MultiWay 3D XDE, pentru puntea spate. Companiile de transport, în special transportatorii regionali, întâmpină în prezent obstacole majore. Clienţii solicită transportul unor cantităţi cât mai mari, mai rapid şi la un preţ mai redus. Acesta, deşi costurile de exploatare se află în continuă creştere. Solicitările sunt cu atât mai numeroase cu cât, în Europa de Vest, transportul regional reprezintă 62% din transportul rutier. În plus, provocările sunt de multe ori contradictorii. Companiile de transport trebuie să facă economii într-un domeniu în care costurile înregistrează permanent creşteri. MICHELIN a investit masiv în cercetare şi dezvoltare. Compania alocă, anual,

4

aproape 500 milioane de euro în centrul său tehnologic, cu scopul de a oferi soluţii inovatoare. În acest caz, soluţiile ajută companiile de transport să depăşească problemele pe care le întâmpină. Noua anvelopă MICHELIN X MultiWay 3D reprezintă un exemplu în acest sens, datorită optimizării performanţelor. Importanţa anvelopei derivă din capacitatea sa de a combina performanţe care aparent par ireconciliabile, o realizare care ar fi fost imposibil de atins fără utilizarea unor tehnologii adecvate. Denumirea gamei de anvelope, MICHELIN X MultiWay 3D, reflectă misiunea acesteia: - asigură tracţiune optimă pe toate tipurile de carosabil; - a fost concepută pentru rularea pe drumuri judeţene, drumuri naţionale şi autostrăzi; - poate fi folosită în orice anotimp. Mai mult, economiile realizate cu MICHELIN X MultiWayTM 3D trebuie văzute ca un întreg. Datorită reducerii consumului de carburant, longevităţii şi faptului că poate fi reşapată, această anvelopă ajută la reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Prin consumul redus de carburant şi randamentul kilometric sporit, companiile de transport pot deveni mai productive. Datorită tracţiunii îmbunătăţite, indiferent de condiţiile de rulare, activitatea transportatorilor devine mai eficientă şi mai sigură. Prin aderenţa sa sporită, anvelopa MICHELIN X MultiWay 3D reduce riscul incidentelor care pot încetini livrările, sporind astfel productivitatea. Anvelopa MICHELIN X MultiWay 3D XZE

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

Seria 80 a fost lansată în aprilie 2011, fiind urmată, în iulie 2011, de anvelopa XDE Seria 80. Anvelopele MICHELIN X MultiWay 3D XZE Seria 70 şi XDE Seria 70 au fost lansate în mai 2011.

Despre Grupul Michelin

Michelin este cel mai mare producător de anvelope pe plan mondial, deţinând aproximativ 20% din piaţă. În prezent, Michelin activează în 170 de ţări şi are 111.090 de angajaţi.

Despre Michelin România şi Balcani Grupul Michelin şi-a început activitatea în România în august 2001 şi a cunoscut o dezvoltare rapidă. Începând cu ianuarie 2005, România a devenit centrul regional pentru activităţile comerciale ale Grupului din Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Michelin deţine în România trei fabrici, două la Zalău şi una la Floreşti, un atelier de reşapare şi o reţea comercială. Activităţile grupului în România constau în producţia de diferite tipuri şi mărci de anvelope, comercializarea de anvelope noi şi reşapate printr-o reţea naţională de distribuţie, exportă anvelope şi cord metalic în Europa şi America de Nord. Anul acesta, Michelin aniversează 10 ani de activitate în România, cu investiţii de peste 265 de milioane de euro, aproape 3.000 de angajaţi şi trei unităţi de producţie la cele mai înalte standarde internaţionale.

Cătălin VĂCARU


filosofia noastrã:

Fiecare picãturã conteazã. Economiseºte pânã la 7% cu I-Shift, transmisia noastrã inteligentã. Aflã mai multe la www.volvotrucks.com/everydropcounts Volvo TIR MAGA Z I N |Trucks. A U G U SDriving T 2 0 1 1progress | www.tirmagazin.ro

5


P

Eveniment

Rolex Suceava - partener Scania România Societatea comercială Rolex SRL a reuşit să se alinieze la standardele impuse de compania Scania şi a devenit primul dealer autorizat Scania, din zona de nord-est a României. La împlinirea unui an de la începerea dialogului privind un parteneriat cu Scania România şi la 20 de ani de la înfiinţare, firma Rolex a inaugurat o nouă clădire administrativă în cadrul actualei locaţii din Suceava. La inaugurarea noului punct de service

câteva dintre punctele forte ale compa-

Mihai Paşol, director de marketing Sca-

Scania au participat peste 150 de invitaţi:

niei Rolex Suceava. “La sfârşitul anului

nia România.

clienţi Scania, oficialităţi, printre care şi

2010, am început colaborarea cu Scania

primarul Sucevei, parteneri din industrie.

România, colaborare care este reciproc

Rolex, una dintre firmele cu tradiţie din

avantajoasă, drept pentru care am devenit dealer Scania şi vă mulţumim pentru încrederea acordată.”a declarat Mihail Cuciureanu, directorul tehnic al Rolex Suceava .

Suceava - o importantă zonă strategică “Dacă Rolex SRL împlineşte anul acesta Suceava, a ajuns la un portofoliu impor-

20 de ani de la înfiinţare, compania Sca-

tant de clienţi. Cei 48 de angajaţi ai firmei

nia împlineşte 120 de ani. Încă 100 de ani

pot asigura toată gama de servicii auto

îi dorim şi firmei Rolex SRL să împlineas-

pentru orice tip de autocamion şi asigu-

că. Suceava, fosta capitală a Moldovei,

ră derularea activităţii la zece camioane

are o importanţă strategică foarte mare

simultan. În plus, activităţile Rolex includ

pentru firma Scania, pe aici trecând trafi-

comerţul cu piese de schimb originale

cul rutier spre Ucraina, Rusia, Polonia şi

Lucrările de la noua clădire administrati-

Scania, anvelope, servicii de alimentaţie

Belarus. De-a lungul celor 120 de ani de

vă s-au desfăşurat într-un ritm alert, mai

publică şi spălatorie auto. Pregătirea şi

existenţă, trei valori principale au ghidat

puţin de patru luni fiind suficiente pentru

calificarea angajaţilor, comerţul cu piese

compania Scania -clientul pe primul loc,

construirea a aproximativ 400 mp.

originale Scania, asistenţa permanentă,

calitatea şi respectul pentru individ. Sun-

"Ţinând cont de reputaţia foarte bună a

implementarea de programe informatice

tem convinşi că Rolex SRL împărtăşeşte

companiei Rolex din industria transpor-

şi metodele de lucru Scania sunt numai

aceleaşi valori ca şi Scania.”, a declarat

turilor, de faptul că sunt cu adevărat pa-

6

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


Interviu

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

7

P


P

Eveniment

Parteneriatul Rolex-Scania România şi împlinirea celor 20 de ani de activitate a service-ului au fost salutate şi de primarul Sucevei, Ion Lungu, care a urat “Bun venit!” companiei Scania la Suceava. “Rolex SRL este o firmă care face onoare oraşului nostru, care îşi plăteşte contribuţiile la bugetul de stat şi local şi va asigura o mai veche problemă a zonei, locurile de muncă.”, a spus Lungu, care a promis că anul viitor va fi asfaltată şi amenajată corespunzător, strada Ştrandului, la intrarea cărei se află service-ul Scania. În prezent, reţeaua Scania România cuprinde nouă puncte de service: în Busionaţi de ceea ce fac şi că reprezintă un

şi spălătorie auto.

partener extrem de serios, suntem con-

Întreaga platformă va fi desfăşurată pe

vinşi că împreună vom putea oferi clien-

o suprafaţă de cinci hectare şi se esti-

ţilor Scania din zona Suceava, cele mai

mează că va fi finalizată, la finele anului 2012. Jan Karlsson, director after sales Scania România şi Bulgaria, i-a înmânat administratorului Rolex, Gheorghe Roşu, certificatul oficial care atestă faptul că firma îndeplineşte standardele de operare Scania. „Acest certificat nu este oferit pentru clădire ci pentru angajaţii Rolex şi

cureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa, Arad, Sibiu, Galaţi şi, mai nou, Suceava.

pentru domnul Roşu, care au dovedit că împreună fac o treabă excelentă.”, a declarat Karlsson. În cadrul evenimentului a fost prezent şi Mike Sells, director de vânzări Scania România şi Bulgaria. Acesta i-a înmânat administratorului Rolex un tablou cu un camion Scania. „Mulţumesc echipei Rolex pentru munca depusă, a fost fantastică, şi pentru angajamentul bune şi mai prompte servicii.", a spus

dovedit!”, a ţinut să spună Mike Sells.

Paşol. În cadrul conferinţei de presă care a precedat lansarea unităţii service, a fost făcut public şi noul proiect Rolex, proiect ce va cuprinde înfiinţarea unui nou punct de Service Scania pe noua şosea de centură a Sucevei, o parcare de aproximativ 150 de camione, hotel, benzinărie

8

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

Despre Scania România Scania este unul dintre cei mai importanţi producători de autocamioane şi autobuze pentru aplicaţii de mare tonaj, precum şi de motoare industriale şi marine, fiind reprezentată în aproximativ 100 de ţări. Compania are peste 35.000 de angajaţi. În România, reţeaua Scania cuprinde nouă puncte de service.

Cătălin VĂCARU


Interviu

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

9

P


P

Eveniment

Ţinta Ministerului Transporturilor pentru 2020:

10 miliarde euro la PIB şi 140.000 de locuri de muncă! Investiţiile în infrastructura de transport şi schimbările legislative ce trebuie realizate până la finalul anului în acest domeniu au fost analizate de autorităţi şi reprezentanţi ai transportatorilor la conferinţa „Mediafax Talks about Transport & Logistics". "Este o chestiune de bun simţ ca transportatorii să poată să-şi aducă contribuţia. Plecând de la un prag minim în ceea ce priveşte directivele europene, lucrurile trebuie lăsate într-o stare simplă şi trebuie racordate la mediul administrativ românesc. Depinde de Ministerul Transporturilor cui dă birul să facă o astfel de lege.”, a declarat Radu Dinescu, secretar general UNTRR. Dinescu a subliniat importanţa implicării mediului de afaceri din transporturi prin întâlniri cu oficialităţile şi a accentuat însemnătatea transparenţei acestor discuţii. „Nu trebuie să ne dăm bătuţi! Este singura cale de a încerca să schimbăm ceva.”, a spus secretarul general al UNTRR. Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a declarat că este conştient de impactul pe care recesiunea economică l-a avut asupra companiilor din România. ”Anul trecut a reprezentat maturizarea pieţei de transporturi de la noi.” a declarat Pistru. Ministerul Transporturilor vede primele

rilor a asigurat că va continua dialogul cu mediile implicate, pentru modificarea legislaţiei, care pune în continuare multe probleme transportatorilor. Astfel, secretarul MT a declarat că legea transporturilor trebuie adoptată până în decembrie 2011. Vechea lege datează din 2006, fiind modificată şi completată ulterior. Anul viitor va aduce liberalizarea cabotajului între România şi statele Uniunii Europene. Ministerul Transporturilor preconizează că, în anul 2020, volumul de transport, asociat activităţilor noi de ansamblare care vor fi efectuate în România, va reprezenta o contribuţie la PIB de aproximativ 10 miliarde euro şi va oferi aproape 140.000 de locuri de muncă. România mai are o oportunitate în ceea ce priveşte portul Constanţa, care poate

semne de însănătoşire al companiilor mari dar deplânge situaţia firmelor mici care sunt îndatorate. În ciuda condiţiilor economice, 84% dintre operatorii mari de transport şi logistică au continuat invesţiile în tehnologie în vederea creşterii eficienţei, conform spuselor lui Pistru. ”Restul operatorilor s-au axat pe investiţii menite să scadă costurile de funcţionare”, a completat secretarul de stat. Reprezentantul Ministerului Transportu-

facilita flux mai direct de mărfuri între Europa Centrală şi de Est, în locul rutelor curente prin nord-vestul Europei. "Avem concurenţă mare din partea porturilor de la Marea Adriatică şi din Hamburg. Trebuie gândite strategii din care România să iasă învingătoare.", a declarat Pistru. La nivelul Uniunii Europene există strategii de stimulare a transportului de mărfuri pe cale ferată. În prezent, doar 10% din

10

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

mărfurile transportate la nivel european mai folosesc căile ferate. Acum 20 de ani, aceste cifre erau de două ori mai mari. Strategia globală pe care ar trebui să o adopte ministerul român este orientarea către transportul multimodal şi dezvoltarea serviciilor unitare intermodale, interoperabile cu sistemele statelor vecine.

Alternative de finanţare pentru sectorul Târgu Mureş-Braşov Ministerul Transporturilor nu poate să susţină de la buget sectorul Târgu Mureş-Braşov al Autostrăzii Transilvania şi caută soluţii pentru finanţarea acestui proiect. În acelaşi timp, MT renegociază cu constructorul american Bechtel intrarea într-un calendar financiar care să ţină cont de posibilităţile bugetare pentru tronsonul Târgu Mureş-Borş. „Până la sfârşitul lui 2013, vom avea 350 km de autostradă finalizaţi, în prezent fiind în execuţie 277 de kilometri. În ceea ce priveşte Autostrada Transilvania, pentru tronsonul Târgu Mureş-Borş negociem cu Bechtel pentru a reduce costurile, acest tronson fiind finanţat de la buget, iar pentru sectorul Târgu Mureş-Braşov căutăm soluţii de finanţare. Astfel de soluţii încercăm să găsim şi pentru autostrada Sibiu-Piteşti-Râmnicu Vâlcea, care ar putea fi realizată în parteneriat public-privat, iar pentru tronsonul Ploieşti-Comarnic-Braşov am putea aplica soluţia concesiunii.”, a declarat Pistru. Oficialul MTI a precizat că, până în 2013, va fi gata aproape întreg Coridorul IV Paneuropean, cu finanţare de la Uniunea Europeană, cu excepţia unei părţi a tronsonului Lugoj-Deva, ce va fi gata în 2016. La sfârşitul acestui an se vor finaliza Arad-Timişoara şi centura Arad, în timp ce Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, primii 27 km de pe Lugoj-Deva, Deva-Orăştie, Orăştie-Sibiu vor fi gata în 2013. Tronsoanele Cernavodă-Constanţa şi Centura Constanţa vor fi finalizate în 2012.

Cătălin VĂCARU


Logistică

Gefco a expediat pe tren peste 200.000 de vehicule Dacia

Logistica este una dintre cele mai importante activităţi din industria auto. Ea asigură atât materia primă pentru fluxul de fabricaţie, cât şi transportul către destinaţia finală a maşinii. A treia entitate ca mărime a Dacia, Direcţia Logistică, a implementat, începând cu 2008, un parteneriat de transport feroviar cu Gefco, primul operator de transport vehicule Dacia pe tren. „Am investit foarte mult în sistemul informatic, care este unic la nivelul întregii reţele a grupului Gefco. Putem opera uşor informaţia de la plecare până la destinaţia mărfurilor. Targetul este să construim o soluţie potrivită pentru a oferi clientului aceste servicii door-to-door. Transportul rutier, pe mare sau pe cale ferată, şi depozitarea pot fi incluse în astfel de soluţii personalizate“, a menţionat Denis Renard, director general al Gefco România. Dacia şi Gefco au marcat cele peste 200.000 vehicule transportate şi 700 trenuri expediate împreună până în prezent printr-o călătorie inedită într-un vagon ataşat trenului care transportă vehicule-

le de pe platforma industrială de la Mioveni, către portul comercial Constanţa. La bordul trenului a avut loc o conferinţă de presă susţinută de oficialii celor două companii. „Direcţia Logistică este esenţială pentru Dacia. Cei 600 angajaţi ai acestei direcţii gestionează atât furnizarea de piese pentru producţie, cât şi distribuirea maşinilor către clienţi. În 2010, Direcţia Logistică a expediat 341.872 vehicule şi alte peste 412.000, sub formă de colecţii CKD, Dacia fiind uzina sursă care furnizează piese pentru celelalte nouă uzine care asamblează gama entry.”, a declarat Jérôme Olive, Director General Automobile Dacia.

Columbia, Africa de Sud, India şi Brazilia. Se utilizează mai multe tipuri de fluxuri: cu camionul, pe rutele din Turcia, Europa Centrală şi de Est; cu trenul, pe rutele din Europa de Vest, şi multimodal (tren şi vapor), pe rutele din Europa de Vest, Orientul Mijlociu, ţările din Golf şi Africa, în timp ce fluxul în amonte este asigurat prin transportul săptămânal a 1.750 de camioane cu piese, de la 70 furnizori din România, din care cinci de pe Platforma Dacia, şi 279 furnizori externi. Dacia fabrică la Mioveni 1.400 de vehicule pe zi, în trei schimburi. Anul trecut, exporturile Dacia au reprezentat aproximativ 90% din producţie.

Soluţia feroviară Renault Industrie Roumanie-International Logistics Network, centrul de logistică de la Mioveni, asigură un flux de piese, pentru fiecare dintre cele nouă uzine care produc X90 din Maroc, Rusia, Iran,

Piaţa locală de transport feroviar s-a dezvoltat de la o piaţă de monopol la una de perfectă competiţie, fiind una dintre puţinele pieţe din centrul şi Estul Europei ai cărei jucători principali au înregistrat

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

11

P


P

Logistică

ferată şi calea rutieră pentru a livra autoturisme sau a transporta mărfuri. În prezent, grupul utilizează în procent de 25% soluţii alternative la transportul rutier, situându-se peste media europeană de17%.

creşteri de două cifre a afacerilor. Într-o perioadă în care ritmul de creştere a comerţului internaţional înregistrează recorduri şi pune presiune puternică pe distribuţia fizică a mărfurilor, iar concurenţa se intensifică atât în interiorul sectorului, cât şi cu celelalte moduri de transport, se impun noi strategii de dezvoltare. Integrarea operatorilor feroviari în reţelele lan-

ţurilor de furnizori, liberalizarea, logistica multimodală, transportul containerizat, valoarea „verde” a transportului feroviar sunt oportunităţi ce pot fi transformate în puncte tari ale operatorilor, generând totodată beneficii pentru clientul final. Dezvoltarea rapidă a sectorului local de logistică şi investiţiile recente în platforme multimodale, porturi maritime şi de uscat, intensifică dinamica sectorului feroviar de marfă. Conform companiei Gefco, transportul feroviar din România este cu până la 25% mai ieftin decât cel rutier şi infrastructura pe calea ferată este mai bună. „Când am venit aici, am constatat că, între Bucureşti şi Satu Mare, se fac între 10 şi 14 ore. De aceea, paradoxal, în România apreciez mai mult infrastructura feroviară. Chiar dacă ea nu e tocmai ideală, e mai bună decât cea rutieră.“, a declarat directorul general al

12

Gefco România, Christophe De Korver. Săptămânal, Gefco transportă cinci trenuri cu automobile Dacia spre portul Agigea şi încă unul-două trenuri spre Italia. Transportul rutier completează restul de 20 de procente din transporturile de maşini. Dezavantajul marfarelor care transportă vehicule, care circulă în Europa cu 40-50 km/h, până la 120 km/h, este că la noi merg foarte încet, cu 25-30 km/h, din cauza calităţii proaste a infrastructurii. Distanţa Mioveni-Agigea se parcurge în 24 de ore. În acest timp, locomotiva este schimbată de mai multe ori la trecerile dintre porţiunile neelectrificate şi electrificate. „GEFCO a fost prima societate din România care a pus în practică soluţia feroviară pentru Dacia, în 2008, soluţie ce oferă mai multe avantaje: capacitate, mediu (impactul CO2 şi poluarea sonoră sunt diminuate), soluţie adaptată nevoilor clientului. Sunt foarte mândru să văd zi de zi know-how-ul şi expertiza câştigate de către echipa locală, din punct de vedere tehnic, calitate şi mediu. Toate acestea fac din acest proiect un veritabil succes, reprezentând un exemplu în cadrul grupului GEFCO, în concordanţă cu valorile sale.”, a declarat Christophe De Korver. Sistemul multimodal segmentează lanţul de transport al unor mărfuri, folosind succesiv diferite modalităţi de transport: rutier, feroviar, fluvial. O dată cu noua ordine a "logisticii verzi", calea ferată devine mijlocul preferat de transport de marfă. GEFCO deţine o vastă experienţă în transportul multimodal. Compania foloseşte de 60 de ani calea

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

"Graţie reţelei sale internaţionale, GEFCO oferă clienţilor săi o mare fiabilitate a fluxurilor, indiferent de dificultăţile sau evenimentele imprevizibile întâlnite pe traseu, oferind cei mai buni timpi de livrare şi o reducere permanentă a costurilor logistice.", a declarat Ralf-Charley Schultze, directorul de logistică multimodală al GEFCO pentru Europa, Rusia şi Asia Centrală. Dacia, parte a Grupului Renault, a devenit un veritabil succes la nivel mondial în decursul a şapte ani. Oferind ceea ce este esenţial în materie de automobile şi afişând cel mai bun preţ, fără a face concesii la nivel de fiabilitate, Dacia şi-a creat o poziţie solidă pe piaţa auto. În 2010, Dacia a vândut 348.723 vehicule în toată lumea, iar în România şi-a adjudecat din nou poziţia de lider, cu o cotă de 31,7% din piaţă.

Gefco este prezent pe piaţa din România începând din 2005. La nivel global, GEFCO este prezent în 150 de ţări din lume şi se clasează între primele zece grupuri europene de logistică, cu o cifră de afaceri de 3,4 miliarde euro în 2010. GEFCO propune soluţii globale şi inovatoare pentru toate cerinţele logisticii industriale, atât pe plan local cât şi internaţional, destinate atât zonei amonte cât şi celei aval a proceselor de producţie.

Cătălin VĂCARU


Eveniment

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

13

P


P

Eveniment

14

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


Vehicule Comerciale

“Cel mai frumos camion Scania din România” – o competiţie a pasiunii şi a cailor putere Eveniment unic pe piaţa autohtonă, “Cel mai frumos camion Scania” aduce laolaltă marile pasiuni şi marile orgolii ale transportatorilor români în cadrul unui eveniment exploziv: premii de peste 13.000 de euro, o excursie exclusivistă la fabrica Scania din Brazilia, vizitarea oraşului Sao Paolo, cel mai mare oraş din emisfera sudică şi participarea la marea defilare de la Sao Marco, un eveniment senzaţional la care participă cele mai frumoase şi mai puternice camioane. „Cel mai frumos camion Scania” este o competiţie organizată de Scania România cu aportul unor sponsori de renume: Bridgestone, MOL România, Schmitz Cargobull

România, Scania Regional Agent de Asigurare şi UNTRR– şi la care sunt aşteptaţi să se întreacă în cai putere cei mai pasionaţi transportatori. Înscrierile în competiţia “Cel mai frumos camion Scania”, ediţia 2011, se vor face pe site-ul www.scania.ro, începând cu data de 18 iulie 2011, iar marele eveniment al transportatorilor români va avea loc, sâmbată, 1 octombrie 2011, la reprezentanţa Scania din comuna Luncani, judeţul Cluj.

Transportatorii selectaţi pentru competiţia din acest an se vor întrece pentru premii a căror valoare totală depăşeşte 13.000 de euro, iar cîstigătorul marelui premiu se va număra printre puţinii europeni cărora li s-a oferit şansa de a participa la faimoasa defilare a camioanelor organizată anual în Sao Marco -oraş cunoscut în Brazilia drept „oraşul Scania”-, eveniment de renume internaţional, care şi-a câştigat notorietatea şi datorită celebrei binecuvântări a camioanelor, oficiată de părintele Osmar João Possamai. Şi, chiar mai mult: acesta va putea vizita Sao Paulo - cel mai mare oraş din emisfera sudică şi cel de-al şaptelea oraş ca mărime al lumii şi - totodată, locul în care se află celebra linie de asamblare a camioanelor Scania. În 2010, „Cel mai frumos camion Scania” a reunit peste 300 de participanţi, care au putut admira cele 13 camioane tunate care au fost selectate în competiţia finală.(E.N.)

Exploziv, evenimentul Scania se anunţă o competiţie a adrenalinei şi a mândriei de breaslă, în cadrul căreia se întrec cei mai importanţi şi mai pasionaţi transportatori din România. În plus, în cadrul evenimentului exploziv desfăşurat pe întreaga durată a zilei, participanţii vor avea ocazia de a se familiariza cu noutăţile din domeniu pe care sponsorii le pun, cu generozitate, la dispoziţie, să asiste la spectacole şi demonstraţii exclusive şi să se implice în activităţi interactive concepute special pentru aceştia.

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

15

P


P

Vehicule Comerciale

Test-drive comparativ pe o distanţă de 10.000 de kilometri

Noul Actros: mai mulţi kilometri cu mai puţin combustibil Este oficial: după 10.000 de kilometri parcurşi, noul Actros de la Mercedes-Benz combină emisiile ultra-scăzute de gaze şi consumul redus de combustibil. Ecologicul camion de mare tonaj, ce se supune standardului Euro VI, oferă emisii reduse care au subcotat standardele valide actuale cu până la 80%. Totodată, noua generaţie de autovehicule, care a fost complet reproiectată în concordanţă cu standardul Euro VI, consumă cu 4,5 % mai puţin combustibil decât actualul camion Actros de mare tonaj. Acest rezultat confirmă angajamentul Daimler de a reconcilia în forma noului Actros cerinţele stricte de protecţie a mediului înconjurător cu performanţa economică sporită. În plus, consumul redus de combustibil scade, de asemenea, impactul emisiilor de dioxid de carbon asupra mediului prin diminuarea acestora la o scară similară. Operatorii de camioane, care vor achiziţiona noul Actros în varianta opţională Euro V, vor beneficia de o eficienţă crescută a transportului per litru de carburant, în comparaţie cu modelul curent. Spre exemplu, un camion Actros 1845 BlueTec 5 model nou a consumat cu 7,6% mai puţin combustibil în cadrul testului comparativ de 10.000 de kilometri decât modelul curent Actros 1844 BlueTec5. Datele absolute obţinute pe parcursul testului de 10.000 de kilometri constituie o lectură impresionantă. Modelul testat, Actros 1844 BlueTec 5 a stabilit o valoare de referinţă de 27,1 litri per 100 de kilometri. Având specificaţia opţională Nardo, autovehiculul testat a fost conceput pentru o rezistenţă minimă la rulare. Cu toate acestea, noul model Actros 1845 BlueTec 6 a detronat acest rezultat impresionant cu un procent de 4,5, rulând cu 25,9 litri per 100 de kilometri. Standardul de emisii Euro VI va fi obligatoriu în Uniunea Europeană începând cu anul 2014. Caracteristica de control al emisiilor Euro V, disponibilă opţional, a redus noul Actros 1845 BlueTec la 7,6 puncte sub linia de referinţă de 100 de procente. În plus faţă de consumul redus de carburant, consumul de AdBlue este, de asemenea, drastic scăzut la noul Mercedes-Benz Actros. Testul comparativ, pe ruta Rotterdam-Stettin şi retur, a pus în lumină o diferenţă de mai mult de 40% între modelul actual Mercedes-Benz 1844 LS (1,55 l/100

16

de km) şi noul Mercedes-Benz Actros 1845 LS (0,86 l/100 de km) ce răspunde standardului Euro VI. Consumul de AdBlue al versiunii Euro V pe această rută s-a menţinut sub 1,1 litri per 100 de km. Testul comparativ realizat cu trei combinaţii Actros semi-remorcă/autotractor, fiecare având o greutate brută de 40 de tone, a început în Rotterdam, în data de 26 iunie, şi a continuat fără oprire. Destinaţia trio-ului testat a fost Stettin. Până târziu în seara zilei de sâmbătă, au fost simulate servicii obişnuite de transport pe o rută transversală est- vest, aşa cum este tipic în operaţiunile europene de cursă lungă. Cele trei modele Actros -un 1844 BlueTec 5 şi două variante noi sub aspectul unui Actros 1845 BlueTec 6 şi al unui BlueTec 5au acoperit fiecare peste 10.000 de km, în şapte ture a câte 24 de ore. Media distanţei parcurse zilnic a fost de 1.600 de km, împărţită în distanţe egale de 800 de km pentru tura de zi şi aceea de noapte. Doi şoferi ai fabricilor Mercedes-Benz au stat la volanul fiecărui autovehicul în cadrul fiecărei ture. Valoarea medie a consumului de combustibil a fost determinată sub supervizarea unui inginer de testare de la agenţia de inspecţie Dekra. Pe lângă operaţiunile de realimentare, întregul test comparativ al consumului s-a realizat sub supravegherea generală a inspectorului Dekra. Valorile atestate ale consumului, relative şi absolute, se bazează exclusiv pe datele de referinţă determi-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

nate în acest regim. Carburantul diesel şi uleiul de motor pentru turul de o săptămână au fost asigurate de Shell, partenerul Mercedes-Benz. Evaluarea iniţială din raportul oficial al Dekra confirmă afirmaţia făcută de Andreas Renschler, membru al Consiliului de Administraţie al Daimler AG, responsabil pentru diviziile Daimler Trucks şi Daimler Buses, la premiera noului Actros. Dl. Renschler a afirmat în mod întemeiat că, în funcţie de standardul de emisii, noul model necesită cu 3 până la 7% mai puţin carburant decât modelul consacrat, ce respectă standardul Euro V. Ca atare, compania a reuşit să stingă un dificil conflict de obiective anterior, rezultând din faptul că standardele mai stricte de emisii, ce impuneau reduceri ale emisiilor NOx, însoţite de emisii mai reduse de particule, au necesitat întotdeauna măsuri de combustie care conduceau către un consum sporit de combustibil. A fost nevoie de o descoperire tehnologică majoră pentru a depăşi acest cerc vicios. Un astfel de salt înainte devine posibil atunci când un autovehicul este supus unei optimizări aprofundate –exemplificată de noul Actros de la Mercedes-Benz. În sistemul de propulsie, crucial pentru consumul de carburant, o nouă generaţie de motoare, transmisii îmbunătăţite şi punţi merg mână în mână cu o nouă gamă de cabine care stabilesc noi standarde aerodinamice. (E.N.)


Vehicule Comerciale

FleetBoard: în dotarea standard a noului Actros O dată cu lansarea noului Actros, Mercedes-Benz este primul producător de autovehicule care oferă ca dotare standard un sistem de telematică. Sistemul FleetBoard, un proiect intern al Mercedes-Benz, va fi disponibil pentru noile camioane Actros din întreaga Europă, fără a presupune costuri adiţionale pentru componentele hardware. Sistemul va funcţiona eficient, de asemenea, în cazul flotelor mixte, compuse din brand-uri diferite de autovehicule. Noii clienţi vor avea oportunitatea de a testa gratuit serviciile Managementul vehiculelor şi Managementul timpului pentru o perioadă de patru luni. FleetBoard oferă, pe durata acestei faze de testare, un instructaj gratuit privind practicile economice de conducere. Experienţa demonstrează că utilizarea FleetBoard reduce în scurt timp consumul de combustibil cu 5% până la 15%. Un stil de conducere preventiv şi economic reduce de asemenea uzura. Ca rezultat, intervalul de mentenanţă pentru autovehiculele cu sistemul FleetBoard activat poate fi prelungit cu până la 30.000 de km. Companiile care utilizează deja un sistem diferit de telematică pot de asemenea testa FleetBoard. Rularea în paralel a două sisteme instalate la bord este posibilă. La sfârşitul fazei de testare, clientul poate decide în mod activ să prelungească durata contractului de servicii. Clientul poate apoi să selecteze, dintr-un portofoliu vast, serviciile individuale pe care doreşte să le utilizeze în continuare. Tariful lunar minim rezultat este de 59 de euro per autovehicul. După finalizarea fazei de testare, poate fi plătită o taxă unică de utilizare de 800 de euro. Totuşi, clientul poate evita acest cost prin optarea pentru un contract de service complet Mercedes-Benz pentru camioane, care acoperă toate operaţiunile de reparaţii şi mentenanţă. Aceasta are ca rezultat o reducere de 50% a costurilor de hardware şi servicii, în comparaţie cu oferta FleetBoard anterioară–incluzând, de asemenea, o gamă mai largă de servicii. Markus Lipinsky, director general al Daimler FleetBoard GmbH, subliniază: „Odată cu această ofertă inovatoare de produs, FleetBoard face un pas important, prin faptul că le permite clienţilor să realizeze economii concrete chiar din primul kilometru parcurs. În combinaţie cu cel mai economic camion disponibil, FleetBoard asigură managerilor de flotă posibilitatea de a exploata la maxim potenţialul autovehiculelor. Presupunând

costuri entry-level acum reduse dramatic pentru sistemul profesionist de telematică, orice motiv de a nu utiliza asemenea sisteme dispare.” FleetBoard EcoSupport–trainer la bord FleetBoard EcoSupport oferă şoferului un instrument care îi analizează stilul curent de conducere, oferindu-i acestuia feedback direct în timp real. FleetBoard EcoSupport este disponibil pentru toate camioanele Actros, indiferent dacă sistemul FleetBoard este activat. Criteriile referitoare la stilul economic de conducere, precum viteza constantă, mişcarea pedalelor, utilizarea frânei fără uzură, comportamentul de rulare şi alte variabile asemănătoare sunt analizate şi evaluate în mod continuu. Calcularea algoritmului este complet compatibilă cu serviciul FleetBoard Analiza performanţei. Serviciul Truck Maintenance Management şi telediagnoza reduc timpii de imobilizare Suplimentar, Mercedes-Benz le oferă utilizatorilor săi încă un un serviciu special bazat pe datele furnizate de sistemul FleetBoard. Serviciul Truck Maintenace Management îi permite operatorului flotei să aloce programul de întreţinere a camioanelor companiei unui service partener Mercedes-Benz. Astfel, reprezentantul service-ului monitorizează datele scadente pentru revizia următoare şi o planifică împreună cu managerul de flotă, cu scopul de a reduce la minimum timpii de imobilizare. Minimizarea timpilor de inactivitate este, de

asemenea, şi scopul telediagnozei reactive/ proactive. În timpul unei defecţiuni, şoferul poate transmite datele obţinute prin diagnoză către service utilizând FleetBoard prin simpla apăsare a unui buton. Membrii echipei de service pot analiza simptomele înainte de a porni către locul defecţiunii şi pot lua măsuri preliminare adecvate remedierii rapide a situaţiei pe teren. O gamă largă de servicii disponibile Pachetul de servicii Managementul vehiculelor ajută la optimizarea utilizării autovehiculelor şi la îmbunătăţirea stilurilor de conducere. Aceasta are drept rezultat reducerea consumului de combustibil şi a costurilor legate de uzură. Pachetul de servicii Managementul transportului sprijină procesele logistice în privinţa planificării fluxului de lucru. DispoPilot, un terminal adiţional plasat în autovehicul, afişează datele referitoare la comenzi şi facilitează comunicarea cu şoferul. Cu ajutorul acestuia, se poate personaliza un flux de lucru individual în funcţie de cerinţele fiecărei companii. Pachetul de servicii Managementul timpului permite înregistrarea orelor de lucru ale şoferilor în vederea prelucrării ulterioare, de exemplu pentru sistemele de ştat de plată sau de cheltuieli contabile. Funcţiile de Management al tahografului aparţin, de asemenea, acestui pachet de servicii. Descărcarea cardurilor de şofer şi a memoriei de masă oferă o modalitate simplă de îndeplinire a cerinţelor legale privind stocarea datelor, într-un mod automat. (E.N.)

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

17

P


P

Actualitate

EUROPE NET: Decision Maker Event 2011 greşelilor de natură profesională şi gestionarea proceselor într-o manieră transparentă; 8.Ofertă de maximă flexibilitate. Dezvoltarea şi aplicarea rapidă a proceselor de natură administrativă. Harald Preyer, CEO şi fondator al EUCUSA, producător de turbine eoliene, a menţionat discrepanţa dintre aşteptările clienţilor, pe de o parte, şi experienţa în exploatare a produselor, pe de altă parte. Aşteptările clienţilor faţă de furnizorul de servicii sunt definite de următorii factori: aşteptările proprii, imaginea furnizorului de servicii, experienţele de până acum, promisiunea de serviciu, cunoaşterea alternativelor posibile cât şi cele mai bune servicii de pe piaţă. Indiferent de modul de personalizare a soluţiei, există câteva funcţionalităţi comune:

Calculul costului are o însemnătate capitală pentru tot ceea ce urmează să facă o societate. De aceea, atât în teorie cât şi în practică, i se acordă o mare atenţie. În domeniul transporturilor sunt la mare modă trasabilitatea şi controlul costurilor şi al facturilor. Simpozionul EUROPE NET din acest an, pe tema „controlul costurilor”, a avut loc la 28 iunie şi a fost concentrat pe schimbul de informaţii şi de experienţă, pe dezvoltarea de soluţii inovatoare pentru industria de vehicule utilitare. Tematica a fost "Învaţă de la cei mai buni-excelenţa în servicii ca element-cheie pentru a câştiga clienţi şi menţinerea lor pe termen lung". Acest eveniment a avut loc pentru a treia oară la castelul Schönbrunn din Austria. Singurul reprezentant din ţară a fost Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Prezentările şi discuţiile din cadrul evenimentului s-au concentrat pe contribuţia serviciilor deosebite la succesul antreprenorial. S-au stabilit câştigători, în urma modului în care companiile pot pune în aplicare beneficiul pe valoarea adăugată. Aceştia au primit un premiu de excelenţă şi pentru partea de service. Pentru prima dată, simpozionul s-a orientat către sectoarele de activitate, dincolo de industria de vehicule utilitare. La sfârşitul simpozionului, s-au stabilit opt

18

caracteristici importante care rezumă serviciile excelente. Acestea au fost definite de peste 100 de participanţi, fiind specificate într-un "Grafic de excelenţă în servicii". 1. Clientul potrivit şi înţelegerea business-ului. Identificarea nevoilor clienţilor, modelelor de afaceri din sectorul industriei, a provocărilor şi a concurenţei; 2. Funcţionarea fără probleme a infrastructurii. Stabilirea procesului de garantare a transparenţei şi a flexibilitatăţii clienţilor; 3.Experienţa vastă în mediul de afaceri. Identificarea imediată a problemelor, în scopul de a găsi soluţii adecvate; 4.Nevoia de a surprinde mereu clientul. Dezvoltarea permanentă a înţelegerii mediului antreprenorial. Satisfacerea cerinţelor clienţilor şi chiar depăşirea aşteptărilor acestora; 5.Oferirea de servicii care creează valoarea adăugată. Obiectiv: Îmbunătăţirea eficienţei, cifră de afaceri în creştere, o mai bună cunoaştere, îmbunătăţirea serviciilor existente şi a produselor; 6.Soluţii personalizate. Nu trebuie să existe produse standardizate care urmează să fie oferite clientului. Obligativitatea adaptarii unor concepte de servicii care să coincidă cu cerinţele clientului şi nevoia îmbunătăţirii continue; 7.Garantarea calităţii. Monitorizarea permanentă a calităţii serviciilor, evitarea

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

- planificarea şi optimizarea transportului în amonte şi aval. Se constituie astfel grupaje pentru optimizarea fluxurilor; - funcţionalitatea este rezervarea şi angajarea mijloacelor de transport. Odată constituit fluxul, nevoia se transferă de la clienţi la prestatori; - gestiunea execuţiei fizice a transportului şi urmărirea trasabilităţii operaţiunilor şi a gestiunii evenimentelor. Cele trei funcţionalităţi reprezintă instrumente de gestiune pe termen scurt. Se realizează zilnic şi reprezintă baza pentru obţinerea unor avantaje pe termen mediu, legate de gestiunea automatizată a costurilor şi de urmărirea calităţii prestaţiilor.

Despre Europe Net

Europe Net este o organizaţie europeană, care oferă pachete de mobilitate individuală şi servicii pentru sectorul vehiculelor utilitare din Europa. Compania, cu sediul la Bruxelles, are ca scop asigurarea celor mai înalte standarde cu privire la calitatea serviciilor, disponibilitate şi diversitatea serviciilor. Organizaţia cooperează cu parteneri de servicii din întreaga Europă. Misiunea Europe Net este aceea de a fi partenerul principal, în întâmpinarea nevoilor de mobilitate ale tuturor camioanelor din spaţiul european cât şi pentru producătorii de componente, precum şi a altor jucători din industria de vehicule comerciale.

Cătălin VĂCARU


Actualitate

TRUCKERMANIA–26 de şoferi de camion în finala International Driver’s League Peste 9.000 de şoferi de camion au acceptat provocarea competiţiei internaţionale pentru conducere economică, ce a avut loc între 1 şi 30 iunie 2011. În cadrul ligilor naţionale, au concurat participanţi din România, Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Spania, Elveţia, Republica Cehă, dar şi din Africa de Sud şi Orientul Mijlociu. În competiţiile din ţările respective, şoferi ai unor companii cunoscute, precum 8TIM SA, Transcar SRL, Dreier AG, Sieber Transport AG, DOEGO Fruchthandel und Import eG, S.T.B. SRL, Smeets Beheer B.V., CTR group a.s. sau Readymix Qatar LLC au ajuns în finală. Acum, cei mai buni performeri ai ligilor naţionale aşteaptă cu nerăbdare finala Drivers’ League din data de 3 septembrie 2011, ce va avea loc în Münsingen. Acolo concurenţii îşi vor putea demonstra performanţele în probele de economie, siguranţă şi abilitate la conducere. Totodată, în cadrul finalei Drivers' League, va avea loc şi ziua FleetBoard telematics.

Aceasta va include sfaturi importante şi factori de succes ai aplicaţiei optimizate de telematică, demonstrate de către utilizatori pentru utilizatori. „Ne bucură în mod deosebit faptul că primele cinci locuri din România au fost adjudecate fiecare de către o companie diferită, acest lucru demonstrând înaltul grad de competivitate al întrecerii din acest an,” a declarat Andrei Gartner, FleetBoard Manager România.

Răspunzând la un sondaj lansat de FleetBoard, 50% dintre companii au indicat competiţia sportivă ca fiind motivul principal al participării. 40% dintre clienţi erau în special interesaţi de comparaţia internaţională a nivelurilor înalte de performanţă. 62% sunt „clienţi vechi” ai Drivers' League şi au tradiţie în participare, 42% dintre respondenţi au fost chiar participanţi ai unor sesiuni de instructaj în prealabil, pentru a se asigura de obţinerea celor mai bune rezultate posibile. 78% dintre cei intervievaţi au raportat un nivel special al motivaţiei în companie pe durata Drivers' League, caracterizat prin entuziasm, o înaltă motivare, competiţie amicală şi discuţii mult mai intense cu privire la şofatul economic. Împreună, 3.535 de şoferi au atins o notă de 8,5 sau mai mare (pe o scară de la 1 la 10), ceea ce indică stiluri foarte bune de şofat. În diferite regiuni, liderii naţionali au înregistrat note ale stilurilor de condus între 8,59 şi 9,99. (E.N.)

Publicitate

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

19

P


P

Test Drive

Cu Fiat Doblo Maxi Cargo pe

Transfăgărăşan

Am ales să vorbim în testul din ediţia de luna aceasta despre Fiat Doblo Maxi Cargo. Am ţinut în mână volanul versiunii diesel Multijet de 1,6 litri care dezvoltă o putere maximă de 105 CP la 4.000 rpm. Noul Doblo Cargo este primul vehicul din segmentul van-urilor mici care a fost înzestrat cu un volum de încărcare şi o sarcină utilă specifice segmentelor superioare, în ciuda dimensiunilor sale compacte. În plus, este economic şi ecologic.

Aceste atribute au permis noului model de la Fiat Professional să-şi ceară dreptul de a fi primul şi singurul vehicul din categoria sa. Ca să iasă test-drive-ul ceva mai picant, automobilul testat fiind roşu, am ales să „plimbăm” cea mai iubită autoutilitară compactă a momentului, pe Transfăgărăşan. Dacă Jeremy Clarkson, James May şi Richard Hammond, moderatorii show-ului auto „Top Gear” au ales această destinaţie pentru bolidurile testate, a venit şi rândul utilitarei italiene să facă acelaşi lucru. Este adevărat că nu ne-am dat în spectacol, având la noi numai un aparat foto şi voinţa de a testa în condiţii cât mai grele o maşină de acest gen. Aşadar, am preluat maşina de la reprezentanţa AUTOITALIA, iar primii 100

20

de kilometri i-am parcurs în Capitală. În mediul urban, sistemul Start&Stop aduce un avantaj la capitolul eficienţă. Motorul a consumat 6,4 litri la suta de kilometri, în condiţiile în care am circulat în orele de vârf ale traficului din Bucureşti. A urmat „traseul de noapte”. Cu misiunea clară de a ajunge la Bâlea Lac, am parcurs autostrada Bucureşti-Piteşti în miez de noapte. Senzaţia pe care ţi-o creează condusul la volanul acestui model a fost una de plutire. Fiabilitatea propulsoarelor Multijet este recunoscută chiar şi de concurenţii din Germania. Dacă am trăi din meseria de şofer am alege să ne petrecem cele opt ore de muncă într-o astfel de maşină. Asta dacă ne-am permite-o, pentru că vehiculul costă 17.150 euro, cu TVA inclus, datorită unui discount oferit de importator. Preţul

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

CIP este de 14.634 euro. Unii ar prefera, poate, cu aceşti bani să achiziţioneze două Dacia Logan VAN. Asta este însă altă gâscă în altă traistă sau, cum ar spune un italian: „un’altra oca in un altro sacchetto”. În regim de croazieră, pe „autobahn-ul mioritic” A1, maşina a consumat fix 6 litri la suta de kilometri. Pe o porţiune scurtă, ne-am grăbit un pic şi am ajuns până la viteza de 170 km/h. Dacă Poliţia Rutieră se autosesizează, cifra reprezintă de fapt o greşeală de tipar! :) Dacă ai o comandă urgentă, un pic de viteză te-ar putea ajuta! Puterea totală, resimţită la 1500 de rotaţii, este combinată cu un cuplu motor decent şi suficient de 290 de Nm, care începe să îşi arate “dinţii de lapte”. Momentul motor se dovedeşte a fi suficient pentru a pune


Test Drive

în mişcare utilitara compactă italiană şi pentru a-i oferi un comportament dinamic, care nu impresioneză dar îşi face datoria. Cum era de aşteptat, unităţii diesel îi este alipită o cutie manuală cu şase rapoarte, cunoscută bine de publicul din România. Modelul nou a adus cu sine şi noi trasături de bază la acest capitol. Cursa a devenit mai scurtă şi mai precisă, îmbucurător am putea spune, chiar dacă senzaţia că levierul agaţă atunci când caută raportul ideal, încă se mai simte puţin. Dacă ne referim însă la funcţionarea cutiei, trebuie să notăm pozitiv etajarea treptelor de viteză şi faptul că resursele motorului pot fi exploatate bine la turaţii scăzute. Prezenţa cuplului la 1500 de rpm ajută mult la imprimarea unui caracter dinamic şi la păstrarea senzaţiei de disponibilitate a resurselor chiar şi în cazul unui motor timid, cum este Multijet de 1,6 litri testat de noi.

Traseu peTransfăgărăşan

A urmat partea cea mai spectaculoasă a test-ului cu noul Fiat Doblo Maxi Cargo, „cursa” pe Transfăgărăşan. Preţ de aproximativ 10 km, pe bucata de drum de la Vidraru spre cabana Capra, maşina a suferit din cauza gropilor existente şi a trebuit să suportăm zgomotul produs în cabină de materialele care compun

automobilul. Nimic de reproşat celor de la Fiat, dar poate cineva, cândva, o să repare şi acest sector de drum. Nu ne abţinem să nu menţionăm faptul că muncitorii lucrau la marcajul drumului, nu însă şi la gropi. Trecând peste asta, am mers cu o viteză medie de 41 km/h, consumul a fost decent, de 7 litri/100 km. Un amănunt pe care trebuie să îl luăm în calcul este computerul de bord, care anunţă necesitatea schimbării într-o

axiale, asigurând, de asemenea, un balans insesizabil. Deşi dimensiunile nu-l recomandă, având o înălţime de 1880 mm, ampatamentul mare, de 3105 mm, reduce acţiunile forţelor fizice şi coboară centrul de greutate, astfel încât tendinţa supraviratorie este practic inexistentă.

anumită treaptă de viteză, superioară, sau inferioară, după caz. Ca şi comportament de drum, Doblo Cargo a făcut faţă cu brio. Suspensia faţă, de tip McPherson, cu braţe oscilante, amortizoare hidraulice, telescopice şi arcuri elicoidale, plus bara stabilizatoare, este o reţetă care nu mai are nevoie de prezentări suplimentare, fiind întâlnită la majoritatea vehiculelor moderne. Suspensia spate, independentă, de tip Bi-link, este o altă reţetă a succesului, asigurată din amortizoarele telescopice şi arcurile elicoidale. Totodată, această construcţie nu permite transferul şocurilor

alte utilitare. Contrastul dintre culorile exterioare se păstrează şi la interior, care este, de asemenea, realizat în roşu şi negru. Zona destinată celor doi pasageri este plină de spaţii de depozitare, cel mai amplu dintre ele fiind poziţionat deasupra parasolarelor şi este întinsă pe toată lăţimea cabinei.

Interior

În primul rând, calitatea materialelor este net superioară celor întâlnite în

Capacitatea de încărcare

În comparaţie cu un Doblo normal, acest Maxi Cargo are o lungime totală de 4,740 m, faţă de 4,390 m al versiunii de bază. Capacitatea de încărcare al unui asemenea model este de 954 kg, greutate mai mare chiar şi decât cea permisă maşinilor pick-up de talie mare

în Europa. Volumul interior este de 4.200 litri, detaliu care face din acest Doblo cea mai mare utilitară din segment.

Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

21

P


AUTOSTRADA TIRMAGAZIN – supliment de infrastructură rutieră –

O treime din şoselele României sunt supraaglomerate Aproape o treime din totalul şoselelor naţionale, respectiv 4.000 km, din totalul de 15.000 km, cât însumează întreaga reţea de drumuri aflate în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), au capacitatea de transport depăşită. Aceasta este concluzia analizei rezultatelor finale ale recensământului traficului efectuat anul trecut de către CESTRINCentrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, din subordinea CNADNR. Recensământul este realizat o dată la cinci ani, iar, pe baza lui, printre altele, oficialii de la Bucureşti planifică modernizarea şose­lelor existente sau construirea altora noi şi aleg soluţiile tehnice constructive. Calculele de proiectare făcute în interiorul celor cinci ani dintre recensăminte sunt estimative şi pornesc de la indici de creştere anuală a traficului, faţă de anul precedent, iar recensământul are un rol de regularizare a estimărilor. Recensământul a fost efectuat pe aproximativ 930 de tronsoane de drum, a căror lungime a fost cuprinsă între 5 şi 40 de km. Pentru a deservi în condiţii medii de calitate transportul vehiculelor, pe o şosea cu două benzi nu pot circula mai mult de 6.000 de vehicule, medie zilnică anuală (MZA). În total sunt 4.606 km pe care traficul depăşeşte această valoare, însă trebuie scăzuţi aproximativ 600 de km de autostradă şi de drumuri cu două benzi pe sens, rămânând 4.000 de km de şosea cu câte o bandă pe fiecare direcţie, pe care traficul a fost cuprins între 6.000 de vehicule şi 55.000 de vehicule. „De la 17.000-18.000 de vehicule MZA se consideră necesară construirea de autostrăzi", explică un specialist pentru trafic al unei firme de consultanţă proiectare în domeniul drumurilor. Cum autostrăzile şi şoselele cu două benzi de circulaţie sunt o raritate, rezultă că şoferii români nu au avut decât să se înghesuie şi să circule cu viteze reduse pe treimea menţionată din reţeaua rutieră.

22

Centurile ocolitoare îşi arată utilitatea Densitatea cea mai ridicată de trafic a fost înregistrată în jurul localităţilor importante, a arătat recensământul, sugerând că proiectele de construire a centurilor ocolitoare a oraşelor trebuie să fie, după construirea autostrăzilor, una dintre priorităţile CNADNR. Astfel, în jurul localitaţilor Deva, Reşiţa, Iaşi, Timişoara, Sighişoara, Timişoara, Focşani şi Sinaia au fost înregistrate 20.000 vehicule MZA. Cel mai intens trafic a fost înregistrat în jurul Capitalei, pe DN1, DN2 şi autostrada A1. Sectorul cuprins între Bucureşti şi Aeroportul Otopeni a înregistrat un trafic de 53-54.000 de vehicule Medie Zilnică Anuală (MZA). Porţiunea de pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, cuprinsă între km 10 (ieşirea din centura Bucureşti) şi km 49, au urmat în clasamentul aglomeraţiei, cu 45.000-47.000 de vehicule MZA. Ieşirea din Capitală, pe DN2, până în Centură, a avut şi ea un trafic MZA de 42.000 de vehicule. Aproape 40.000 de maşini MZA au fost înregistrate la intrarea în Ploieşti pe DN1 şi în Constanţa, dinspre DN2A. Ca urmare a faptului că are un rol mai degrabă sezonier, pe Autostrada Soarelui au circulat zilnic, în medie, aproape 20.000 de vehicule, cel mai aglomerat tronson fiind Fundulea-Lehliu. Pe DN1, în zona localităţii Câmpina, traficul a fost de 25.00030.000 de vehicule, pentru ca, pe aceeaşi şosea, în vecinătatea Sibiului, după intersecţia cu DN7 (Piteşti-Sibiu) să atingă nivelul de 20.000 de vehicule.

Viitorul nu sună bine Dacă statul nu va urgenta modernizarea reţelei rutiere, aceea în perspectiva a 15-20 de ani, o mare parte a principalelor rute de transport riscă blocajul. Perspectivele pentru 2025 sunt cât se poate de îngrijorătoare. Potrivit estimări-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

lor unui institut de cercetare proiectare în domeniul infrastructurii rutiere, pe DN1, între Bucureşti şi Ploieşti, traficul va atinge, în 2025, nivelul de 52.892 MZA (media zilnică anuală), pe toată lungimea acestui tronson, nu doar pe unele sectoare. Dacă s-ar construi autostrada, traficul ar fi de 43.933 vehicule pe autostradă şi de 35.297 vehicule pe DN1, deci cu aproape 20.000 de vehicule mai puţin. În 2030, traficul fără autostradă între Bucureşti şi Ploieşti va ajunge la 85.000 de vehicule, ceea ce corespunde unor rulaje de 4km/oră, spune un specialist al unei firme de consultanţă. Calculele acestuia iau în considerare o dublare a indicelui de motorizare, până în 2025, şi o triplare în 2040. Nu doar şoferii de pe DN1 vor întâmpina probleme. Aceleaşi estimări arată că traficul va atinge 41.000 de vehicule MZA între Turda şi Cluj, 39.000 între Bucureşti şi Giurgiu, 27.000 între Reghin şi Târgu Mureş şi 23.000 între Constanţa şi Urziceni. Pe mii de kilometri de drumuri naţionale, traficul va fi peste limita de 16.000 de vehicule pe care se poate circula decent (în cazul celor cu patru benzi pe sens). Fără autostrăzi, doar pe drumurile naţionale secundare traficul va fi, în 2025, sub 10.000 de vehicule. Însă, inclusiv o autostradă paralelă cu DN1 nu va rezolva problema în 2030. Traficul ar putea depăşi 115.000 de vehicule, acesta putând fi acoperit doar de trei benzi pe sens. Cele două autostrăzi care merg spre graniţa de vest vor fi pline. Estimările specialiştilor arată că, în 2030, acestea vor fi folosite de 80.000 de şoferi dacă vorbim de Deva-Sibiu şi de 75.000 de utilizatori între Târgu Mureş şi Turda.

Tudor CAPATOS


AUTOSTRADA Ce face Boagiu când nu face vizite de lucru?!

Raportarea „principalelor realizări cu impact pozitiv” Ministrul Transporturilor Anca Boagiu a

loc la voia întâmplării ci să se desfăşoare

blocate autostrada Transilvania, auto-

mai găsit o modalitate de a îşi ameliora

organizat, prin ordin se stabileşte că fie-

strada Bucureşti-Ploieşti, ca să nu mai

imaginea publică. Dacă pentru electorat

care direcţie şi serviciu din minister vor

vorbim de concesiunea Comarnic Bra-

e suficient să se mai ducă, aşa, la fine-

desemna oameni care să se ocupe de

şov, autostrăzile Sibiu-Piteşti şi Buzău-

le săptămânii pe câte un şantier şi să îşi

raportări. Raportul săptămânal către pre-

umfle muşchii în faţa constructorilor, mai

mier este definit în ordin ca o sinteză a

Focşani-Albiţa“.

ales dacă sunt televiziunile de faţă, ame-

„principalelor realizări cu impact pozitiv”.

ninţând constructorii ba că îi amendează, ba că îi trimite cu avionul înapoi în ţara lor

O invenţie marca Boagiu

de origine, pentru Guvern aceste metode

Surse din ministerul condus de Anca

nu ţin. Ca urmare, ministrul a decis să ra-

Boagiu au declarat presei că punerea

porteze şefilor săi săptămânal realizările,

în practică a ordinului ministrului se face

tinând sub preşul ministerului rateurile.

completând un formular-tip, valabil pentru toate unităţile instituţiei. „E o invenţie

Cine cu cine vorbeşte Deoarece lucrurile nu ar merge în Ministerul Transporturilor pentru că angajaţii nu sunt de găsit la telefon, ei au primit ordin de la ministrul Boagiu să răspundă la acesta inclusiv când sunt în concediu. Ministrul a semnat, tot recent, un ordin prin care adaugă un articol la regulamen-

Un ordin emis de ministrul Boagiu recent

a Ancăi Boagiu cu scopul de a se lăuda.

este grăitor pentru circuitul realizărilor.

Plimbat de hârtii dintr-o parte în alta, asta

Primul pas: lucrurile bune se raportează

înseamnă raportările astea pozitive. Nu

săptămânal joia Direcţiei Management,

ştiu să fi fost ideea lui Boc, cert este că,

Strategie şi Mediu. „Art. 1: Direcţiile ge-

pe vremea lui Berceanu, chestia asta nu

oriunde.

nerale/direcţiile/serviciile din cadrul Mi-

se făcea”, au spus angajaţii din Ministe-

"Să răspundă la apelurile pe telefonul

nisterului Transporturilor şi Infrastructurii

rul Transporturilor unui site de ştiri. Nici

mobil de serviciu atât în timpul de muncă

au obligaţia de a formula sintetic şi de a

biroul de presă al ministerului, nici cel al

cât şi în timpul liber, inclusiv în perioada

comunica Direcţiei Management, Strate-

guvernului nu au oferit răspunsuri la în-

concediilor, indiferent de natura aces-

gie şi Mediu, săptămânal, în fiecare zi de

trebarea: „raportarea săptămânală este

tora", se arată în documentul intern. Şi

joi, principalele realizări cu impact pozitiv

o iniţiativă proprie a ministerului sau e o

pentru a fi clar înţeleasă, Anca Boagiu dă

din domeniul de activitate specific pentru

sarcină trasată de Executiv pentru toate

şi detalii: "În situaţia în care angajatul se

săptămâna curentă“, spune ordinul.

ministerele?“.

află într-o zonă în afara ariei de acoperi-

Pasul doi: ministrul Boagiu trece prin fli-

tul intern al personalului şi care prevede în mod expres obligativitatea de a răspunde la telefonul de serviciu oricând şi

re a operatorului de telefonie mobilă, în

tru şi aprobă împlinirile subalternilor săi.

Ce realizări are Boagiu?

„Art. 2: Direcţia Management, Strategie

Probabil că, în privinţa atragerii fonduri-

şi Mediu va centraliza datele preluate

lor europene nerambursabile pentru con-

(…) şi va înainta (…) spre aprobare mi-

struirea infrastructurii rutiere, una dintre

nistrului Transporturilor şi Infrastructurii

raportările Ministerului Transporturilor

forma sintetizată a acestor informaţii, în

către Guvern ar putea suna astfel:“am

cursul fiecărei zi de vineri a săptămânii.“,

avansat la absorbţia fondurilor de la foar-

arată acelaşi ordin. Pasul 3: Guvernul ia

te puţin la foarte puţin spre puţin“. Mi-

aminte la realizările ministrului chiar dacă

nisterul este codaş, în ceea ce priveşte

acestea nu prea se văd pe teren. „Art. 4:

stadiul absorbţiei, cu o rată cuprinsă între

Direcţia (…) va transmite sinteza în for-

2 şi 3%, aceasta la patru ani de la dema-

ma aprobată de conducerea ministerului

rarea finanţării UE. Sau, în privinţa mo-

către Aparatul Propriu de Lucru al primu-

dernizării şoselelor şi construirii autostră-

lui-ministru, săptămânal, în fiecare zi de

zilor: „suntem ministerul care am tocmit,

o infrastructură de transport care să se

luni (pentru săptămâna anterioară), în

prin licitaţiile nenumărate făcute de noi şi

ridice la nivelul sumelor plătite de la bu-

format electronic”, explică în ordin minis-

prin contractele date, viitorul surselor de

getul de stat pentru construirea ei.

trul cum Guvernul ia la cunoştinţă despre

finanţare pentru toţi miniştrii de după noi,

realizări. Pentru ca raportările să nu aibă

fără a mişca proiecte importante, ţinând

momentul revenirii semnalului, angajatul are obligaţia să apeleze numerele de telefon de la care a fost căutat în perioada în care nu a avut semnal. La plecarea în străinătate, atât în interes de serviciu cât şi în interes personal, angajaţii care au telefoane de serviciu au obligaţia de a solicita Direcţiei Administrative şi Protocol activarea serviciului de roaming". Suntem convinşi că, odată respectate cele două ordine ale ministrului Anca Boagiu, automobiliştii vor avea parte de

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

23


AUTOSTRADA CE nu ne-o cere: Boagiu prinsă cu ocaua mică în privinţa taxei de autostradă Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, este doar un alt ministru care preferă să îndrepte furia românilor către Comisia Europeană (CE) atunci când vine vorba să fie adoptate măsuri nepopulare, decât să îşi asume măsurile în cauză şi să explice populaţiei raţiunea introducerii măsurilor respective. Este vorba, în cazul de faţă, de nepopulara taxă de autostradă, anunţată aproape periodic de miniştrii Transporturilor din ultimii ani. În urmă cu doi ani, şi colegul de partid al Ancăi Boagiu, Radu Berceanu, lansa public ideea că taxa ar fi cerută de CE.

Trei neadevăruri în două fraze Nici nu venise bine la Transporturi că Anca Boagiu s-a şi apucat să explice românilor că taxarea autostrăzilor ar fi cerută de Comisia Europeană. În octombrie 2010, la o lună de la instalarea ei la minister, Boagiu se declara forţată să introducă taxa. "Nu pentru că cineva are plăcerea introducerii taxelor, este o măsură europeană pe care toate statele membre au luat-o. Pentru noi, ca ţară membră, este şi o condiţie pe care Comisia Europeană ne-a impus-o şi anume aceea de a demonstra că, după momentul finalizării construcţiei de autostrăzi, avem fonduri pentru mentenanţa acestora", a declarat ministrul Transporturilor. Boagiu a reuşit ca, în câteva fraze, să strecoare mai multe neadevăruri. În primul rând, nu toate ţările UE cer taxe pe autostrăzi, în cazul autoturismelor. Spre exemplu în Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Germania, Suedia, Olanda, traficul acestei categorii nu este taxat. În al doilea rând, întreţinerea riguroasă a autostrăzilor nu are legătură cu taxarea, ci mai degrabă cu concesiunea construirii sau întreţinerii autostrăzilor, taxa fiind doar una dintre modalităţile prin care concesionarul îşi recuperează resursele investite în întreţinere. În al treilea rând, CE nu are cum să ceară

24

României aplicarea unei măsuri ce nu este obligatorie în legislaţia europeană, anume taxarea traficului autoturismelor pe autostrăzi. Perseverentă, Anca Boagiu a reluat şi în luna iunie ideea taxării. Aceasta este una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană, dar încă nu a fost stabilită valoarea acestei taxe, a declarat Anca Boagiu. Chiar dacă în România nu prea există kilometri de autostradă care să fie taxaţi, Boagiu a început să viseze cu ochii deschişi la cum se va face aceasta. CNADNR lucrează la calcularea taxei, precum şi la modul în care aceasta va fi aplicată, respectiv prin puncte de colectare sau cu ajutorul sateliţilor prin Programul Galileo al Uniunii Europene (sistem european de radionavigaţie), care va intra în vigoare în 2013, declarau luna trecută oficiali din minister.

Ce zice CE? În faţa fluturării taxei ca obligaţie venită de la CE, jurnaliştii s-au adresat Directoratului Transporturi al Comisiei Europene cu întrebarea dacă taxarea este într-adevăr impusă de către Comisie. Răspunsul arată că românii sunt minţiţi. "Introducerea taxării nu este o condiţie pentru primirea contribuţiilor din fonduri europene", spune Szabolcs Schmidt, director în cadrul Directoratului Transporturi. Introducerea obligativităţii ar fi abuzivă atât timp cât, după cum recunosc oficialii CE, "taxarea autoturismelor este neacoperită (legal - n.r.) de directive, singura cerinţă fiind ca taxele să nu ducă la discriminarea şoferilor în funcţie de rezidenţă sau cetăţenie". În faţa răspunsului negativ al Directoratului Transporturi, ministerul lui Boagiu a schimbat macazul. De fapt, taxa ar fi cerută nu de Directoratul Transporturi ci de cel de Politici Regionale, dar nu au ştiut ziariştii unde să întrebe. "Finanţarea proiectelor de infrastructură de transport, inclusiv autostrăzi, prin Pro-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

gramul Operaţional Sectorial de Transport este gestionată în cadrul Comisiei Europene de către Directoratul General Politică Regională (DG Regio), şi nu de către Directoratul General pentru Mobilitate şi Transporturi (DG Move)", au precizat Transporturile. "Corespondenţa,

precum

şi

discuţii-

le avute cu reprezentanţii DG Regio în vederea aprobării cererilor de finanţare pentru proiectele de autostradă au avut în vedere şi subiectul asigurării resurselor financiare pentru mentenanţa acestor tronsoane de autostradă, după finalizarea lor", susţin oficialii ministerului. Taxa prezentată “obligatorie” de către Boagiu nu era deci decât o ipoteză discutată.

DG Regio infirmă Directoratul pentru Politici Regionale al CE, asemenea

celui pentru Trans-

porturi, nu îşi asumă însă paternitatea obligativităţii taxării. România nu este obligată de legislaţia europeană sau prin angajamente luate în faţa Uniunii Europene să introducă taxarea autostrăzilor, chiar dacă adoptarea unor astfel de taxe ar asigura viabilitatea financiară a proiectelor curente de autostrăzi, au declarat presei oficialii DG Regio. "Nu, Comisia Europeană nu a cerut Ministerului român al Transporturilor taxarea autostrăzilor", spune Marie-Pierre Jouglain, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn. Mai mult România nu are semnat niciun angajament cu CE, chiar şi luat în mod benevol, privitor la introducerea taxei. Dacă ar fi să aleagă un termen pentru introducerea

taxării

autostrăzilor,între

"obligaţie" şi "recomandare", oficialii Directoratului pentru Politici Regionale l-ar prefera pe al doilea.

Tudor CAPATOS


AUTOSTRADA CNADNR, sinecura lipitorilor de afişe de la partid Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a devenit un loc călduţ şi bine plătit nu doar pentru directorii aduşi de miniştrii Transporturilor pe linie de partid (şi care părăsesc compania odată cu plecarea protectorilor lor) ci şi pentru zeci de proaspăt absolvenţi de facultate al căror principal merit este lipirea de afişe pentru partidul la putere în campania electorală. Să obţii un salariu lunar de 2.000-3.000 de lei la absolvirea facultăţii nu este un lucru uşor pentru majoritatea absolvenţilor de învăţământ superior. Excepţie fac cei care s-au zbătut în studenţie pentru binele partidului de guvernământ şi care au fost răsplătiţi cu câte un loc cald la CNADNR.

Boagiu: am angajat o sută de tineri absolvenţi Cu două-trei luni în urmă, într-o intervenţie ţinută în cadrul unui seminar pe tema infrastructurii de transport, ministrul Transporturilor Anca Boagiu se lăuda că ar fi împănat CNADNR cu proaspăt absolvenţi de facultate, desigur, în mare parte ingineri constructori. În realitate, mare parte a celor aduşi sunt orice numai absolvenţi de construcţii nu. „Au fost angajaţi metalurgi, arheologi, agronomi şi nu numai acum, în mandatul lui Boagiu, ci şi în cele ale foştilor miniştri Radu Berceanu şi Ludovic Orban. Majoritatea au fost aduşi de la partid, unde au lipit afişe”, spune un fost director al CNADNR. Rodul acestei politici de personal este că firma de stat a ajuns să strângă de-a lungul ultimilor ani nu mai puţin de 30 de specialişti în comunicare, arată lista angajaţilor, a posturilor acestora şi a salariilor pe luna mai, prezentată recent pe site-ul revistei TIR Magazin. Raportat la numărul total de personal al companiei aceasta înseamnă că, la fiecare 20 de angajaţi, există cel puţin un astfel de specialist, ca să nu mai vorbim de ceilalţi specialişti în relaţii sociale, etc. Trebuie ştiut că, din total, doar vreo doi-trei angajaţi în relaţii publice sunt şi activi, aceştia fiind cei care formulează

răspunsuri presei sau utilizatorilor de şosele nemulţumiti. Restul sunt răspândiţi în compartimente fără nicio legătură cu aşa-zisa comunicare. Găsim specialişti în comunicare în departamentul ce se ocupă de reabilitarea centurii Bucureşti sau în cel destinat concesiunilor în derulare. Acestea nici nu prea există în România, însă, CNADNR a angajat specialiştii probabil pentru momentul la care vor apărea şi concesiunile. CNADNR mai deţine doi specialişti în relaţii sociale, poate pentru a preîntâmpina revolta şoferilor nemulţumiţi de aglomeraţie, gropi şi risipa banilor strânşi de stat din taxele lor. Un specialist în relaţii sociale este angajat la "serviciul investiţii şi reparaţii capitale". Un caz special este cel al fostului consilier de presă al directorului general, ziarista Mădălina Dârvaru, care s-a distins până la venirea sa la CNADNR prin scrierea unor articole de presă cu subiect Traian Băsescu, Anca Boagiu sau PD-L. Ea a beneficiat în luna anterioară intrării în vigoare a noii organigrame (în care posturile de consilier al directorului general nu mai figurează) de un venit brut de 13.414 lei. Acesta a fost format din salariul de încadrare, la nivelul unui director general adjunct şi dintr-un spor de lucru cu fonduri europene de 8.680 lei. Dârvaru a confirmat presei veridicitatea datelor în ceea ce o priveşte. Întrebată dacă a obţinut aceste venituri, ea le-a spus ziariştilor unui cotidian central: "Nu ştiu cât a fost brut. Net a fost într-adevăr acesta (peste 9.000 lei-n.red). De la 1 iunie, cu noua organigramă, voi fi însă şef de birou, căci dispar funcţiile de consilier al directorului general", a afirmat ea.

Salarii de încadrare modeste Privind salariile de încadrare, cineva poate crede că la CNADNR se face economie bugetară. Ele nu sunt uriaşe. Astfel, un director în cadrul CNADNR poate atinge nivelul de încadrare de 5.900 de lei, un şef de proiect 3.800 de lei, un inginer sau un şef de serviciu 2.950 lei, iar un şef de birou 1.970 lei. La limita inferioară se situează îngrijitoarele şi şoferii, prima categorie cu salariu maxim de 690 lei şi, respectiv, de 1.180 lei. În realitate,

CNADNR a pus la punct un sistem bazat pe aproximativ 10 sporuri, prin care rotunjeşte dincolo de privirea lumii veniturile date angajaţilor. Peste 30 de angajaţi, în majoritate directori, au obţinut salarii brute în luna mai cuprinse între 10.000 şi 17.000 lei. Spre exemplu, cel mai bine plătit angajat al companiei, directorul de licitaţii Mihai Horia Nicolae, a avut un salariu de încadrare de 5.900 de lei, la care s-a adăugat 4.425 lei, spor de lucru cu fonduri comunitare, 4.646 lei, spor de conducere de 45%, şi 2.096 lei, spor de vechime egal cu 14%. În total, directorul de licitaţii al CNADNR a plecat acasă luna trecută cu suma de 17.067 lei, adică 12.584 lei net, echivalentul a peste 3.000 de euro. Daniela Drăghia, şefa companiei, a avut, în luna mai, venituri mai mici decât directorul de licitaţii. Nivelul acestora a fost de 10.352 lei, adică 7.282 lei net. Misterul veniturilor relativ mici constă în faptul că Drăghia nu a beneficiat de sporul de 75%, acordat pentru lucrul cu fonduri europene.

Sporul european la Resurse Umane Deşi anunţurile oficiale ale guvernanţilor afirmă că sporul de 75% de lucru cu fonduri europene s-ar acorda doar celor implicaţi în astfel de proiecte, la CNADNR se poate acorda oricărui angajat, dacă există o decizie în acest sens a directorului general Daniela Drăghia. Astfel, sporul a ajuns să fie acordat, în luna mai, inclusiv unor angajaţi de la Resurse Umane (HR). Prevederea acordării sporului nu numai celor implicaţi în proiecte europene figurează în Contractul Colectiv de Muncă, semnat pe 2011 de şefa companiei cu sindicatele. Contractul cuprinde nu mai puţin de 10 sporuri, cuprinse între 10 şi 75%. Trebuie precizat că legea salarizării unice, intrată în vigoare la începutul acestui an, aplicabilă însă doar angajaţilor din administraţia publică plătiţi şi ei ca şi angajaţii CNADNR din fonduri publice, obligă la includerea oricăror sporuri în salarii.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

25


AUTOSTRADA A dat Search Corporation copy/paste pentru autostrada Cernavodă-Medgidia? Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru-

ch Corporation. Aceştia au păstrat ali-

În plus, există şi un conflict de interese.

muri Naţionale din România (CNADNR)

niamentul aprobat şi au modificat linia

Constructorul îşi va baza oferta pe stu-

va scoate din nou la licitaţie contractul de

roşie, ca să nu mai semene cu proiectul

diul de fezabilitate efectuat de Search

construire a autostrăzii Cernavodă-Med-

COLAS. Investigaţiile geotehnice, studii-

Corporation, firmă care va face şi con-

gidia, după ce, în luna aprilie, a reziliat

le topografice şi cele hidrologice, au fost

sultanţa proiectului (urmărirea lucrărilor

precedenta înţelegere cu firma franceză

cele făcute de COLAS", spun sursele.

ca reprezentant al CNADNR). Dacă fir-

Colas.

"Iată o licitaţie organizată chipurile după

ma constructoare va reclama greşeli în

Cum ministrul Transporturilor, Anca Boa-

un studiu de fezabilitate nou", spune

giu, ţine public să demonstreze că lucră-

sursa indicată. "Noua" autostradă este

studiul de fezabilitate, pe care şi-a bazat

rile vor fi definitivate mult mai rapid decât

identică cu cea veche însă are firul roşu

în situaţia în care contractul ar fi rămas

ridicat cât de cât, fapt pentru care au fost

la COLAS (firma franceză solicitând fără

introduse ca elemente de noutate două

succes o amânare de doi ani, faţă de

pasaje noi, acolo unde terasamentele

termenul iniţial-2011, pentru încheierea

deveniseră prea înalte.

contractului) CNADNR a trasat sarcini firmei Search Corporation, consultantul

Punctele slabe ale noului proiect

lucrării, să realizeze cât mai rapid un stu-

Deoarece licitaţia este organizată în gra-

diu de fezabilitate (SF) care să poată sta

bă, noul proiect ce stă la baza ei are şi

la baza licitaţiei programate pentru luna

puncte slabe. Astfel, deoarece CESTRIN

iulie. Promptitudinea firmei condusă de

a realizat anul trecut un recensământ al

Mihai Michael Stanciu a fost exempla-

traficului, trebuiau refăcute atât calculele

ră. În condiţile în care toţi constructorii

de eficienţă economică cât şi cele privi-

spun că un studiu de fezabilitate serios

toare la rata internă de rentabilitate. Ac-

se poate face în cel puţin şase luni, firma

tualul proiect se bazează însă pe vechi-

lui Stanciu a reuşit elaborarea SF-ului în

le studii de trafic realizate de CESTRIN

doar două luni, desigur, inspirându-se

în 2005. Consecinţa folosirii unor date

din cel efectuat de firma COLAS.

vechi poate avea un impact major asupra costului proiectului. Folosirea unor

oferta (soluţii tehnice greşite, cantităţi de materiale inexacte), corectitudinea reclamaţiei sale va fi judecată de consultant, adică exact de către cel acuzat că ar fi făcut un studiu de fezabilitate greşit.

Când va fi gata CernavodăMedgidia? Pentru noua licitaţie, ale cărei oferte vor fi primite la finele acestei luni, termenele anunţate de CNADNR sunt strânse. La începutul lunii septembrie, este aşteptată semnarea contractului, iar noul constructor va avea la dispoziţie 39 de luni pentru încheierea lucrărilor, din care 24 de luni este termenul minim de garanţie acceptat de CNADNR. Aceasta înseamnă că lucrările propriu-zise vor dura aproximativ 15 luni, perioadă care va include şi durata necesară proiectării, de trei luni.

Search Corporation şi vechiul SF

studii de trafic învechite pe centura nord

Potrivit Ordinului 28 din 2008 al ministru-

Bucureşti a dus la o creştere importantă

lui Transporturilor, orice studiu de fezabi-

a costurilor după semnarea contractelor

litate trebuie să conţină câteva elemente

(şi implicit la majorarea profiturilor pentru

esenţiale. În primul rând, acesta trebuie

asfaltatorii prezenţi), deoarece a trebuit

să indice traseul autostrăzii, firul roşu al

modificat proiectul drumului din docu-

acesteia (poziţionarea autostrăzii în plan

mentaţia de licitaţie iniţială.

va fi gata la finele lui 2012.

vertical), lucrările de artă de pe viitoarea

În al doilea rând, deoarece "noul" pro-

Termenul de garanţie dat de participanţi

autostradă, investigaţii geotehnice, studii

iect prevede în plus două pasaje în plus

va putea urca până la 4 ani, caz în care

topografice, studii hidrologice şi studii de

pe traseul autostrăzii, CNADNR ar avea

aceştia vor primi la licitaţie punctaj sporit.

trafic. Surse din cadrul CNADNR afirmă

nevoie de un nou certificat de urbanism

Valoarea estimată a lucrărilor, fără TVA,

însă că o bună parte din aceste date au

de la CJ Constanţa. Instituţia condusă

este de 726 milioane lei, adică 172 mili-

fost fie cele din SF-ul făcut de COLAS,

de pesedistul Nicuşor Constantinescu a

oane euro, respectiv 8,64 milioane euro/

fie au suferit, în cel mai bun caz, mici

pus beţe în roate, anul trecut, CNADNR

km (sumă ce include şi podurile sau pa-

modificări ca să pară rodul unei munci

la acordarea acestui aviz şi ar putea fo-

sajele prevăzute).

personale. "Studiul de fezabilitatea fost

losi modificările pentru a obstrucţiona din

comandat în regim de urgenţă la Sear-

nou proiectul.

26

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

Dacă nu vor exista contestaţii la licitaţie, dacă lucrările se vor desfăşura în termenul stabilit şi dacă nu vor mai apărea dispute între Ministerul Transporturilor şi constructor, acest sector de autostradă

Tudor CAPATOS


AUTOSTRADA Costul incompetenţei la Transporturi: preţ dublu la kilometrul de autostradă! Românii plătesc dublu preţul pentru construirea unui kilometru de autostradă, cel puţin faţă de vecinii de la sud de Dunăre, ca urmare a unui cumul de cauze ce includ incompetenţa, reaua credinţă, tunurile date de asfaltatori în cooperare cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), dorinţa miniştrilor de a îşi face imagine tăind panglici. Sporul de incompetenţă sau de hoţie, cum vreţi să îl numiţi, nu e de ici de colo. La 500 de kilometri de autostradă construiţi sau în proiect, sporul menţionat atinge un miliard de euro, dacă luăm în considerare că, pentru fiecare kilometru, se puteau plăti două milioane de euro mai puţin. Afirmaţiile nu sunt gratuite, dacă luăm în considerare ceea ce se întămplă spre exemplu în Bulgaria.

Bulgaria:preţuri la jumătate Cu trei săptămâni în urmă, Agenţia de Infrastructură Rutieră a Bulgariei a deschis ofertele pentru construirea a 16,78 km de autostradă, lotul I adică, din autostrada Struma (Dolna Dikanya–Dupnita). Potrivit presei bulgare, ofertele, fără TVA, s-au situat între 58 şi 117 milioane leva, adică între 29 şi 58 milioane euro, de unde rezultă un preţ pe kilometru între 2 şi 3,5 milioane euro. Chiar şi la aceste preţuri mici a fost înregistrată înghesuială la construirea autostrăzii. Agenţia bulgară de stat a înregistrat nu mai puţin de 17 oferte din partea unor firme de construcţii din Italia, Bulgaria, Austria, Grecia, Spania, Turcia, Azerbaidjan şi Germania, iniţial documentaţia de licitaţie fiind achiziţionată de 50 de firme. Proiectul autostrăzii este finanţat din fonduri europene nerambursabile, asemenea autostrăzii scoase recent la licitaţie de către CNADNR, Nădlac-Sibiu. În acest ultim caz, preţurile au fost cuprinse între 4,1 milioane euro pe kilometru, pentru tronsoanele Nădlac-Arad sau TimişoaraLugoj, şi 7,1 milioane euro pe kilometru, pentru Orăştie-Sibiu. Se poate spune deci că diferenţa între kilometrul de autostradă din Bulgaria şi cel din România este de la simplu la dublu.

De unde diferenţele

folosesc mult mai multe profile, aproxi-

Cum cele două ţări au economii cu un grad comparabil de dezvoltare iar nivelul de trai e şi el aproximativ acelaşi, nu există motive pentru care am putea crede că materialele de construcţii sau forţa de muncă sunt mai ieftine acolo şi mai scumpe la noi. Diferă însă felul în care se derulează proiectul acolo şi aici. La licitaţia pentru construire, organizatorul acesteia, în cazul de faţa CNADNR, trebuie să asigure participanţilor documentaţia care le spune acestora din urmă ce se doreşte a fi construit. Există două posibilităţi: fie organizatorul licitaţiei realizează anterior acesteia proiectul tehnic al autostrăzii, mai puţin detaliile de execuţie a căror influenţă asupra preţului e mică (tip de licitaţie numit, după Federaţia Internaţională a Inginerilor în Consultanţă FIDIC, roşu), fie realizează doar un studiu de fezabilitate (tip de licitaţie numit în FIDIC galben). Fiecare tip are avantajele şi dezavantajele lui. În cazul FIDIC-ului roşu, un proiect tehnic pentru o autostradă poate dura unu-doi ani, însă apoi constructorul ştie exact ce i se cere. În cazul FIDIC galben, e suficientă doar realizarea studiului de fezabilitate–care durează doar câteva luni, însă constructorul ştie doar aproximativ ce se aşteaptă de la el. „În cazul folosirii FIDIC roşu, preţurile pot scădea şi la jumătate. Una din explicaţii este că, având proiectul tehnic, dispar rezervele de 20% pe care le adaugă la preţul estimativ firma care face studiul de fezabilitate. Apoi, nici constructorul nu îşi mai ia rezerve când depune oferta sa pentru cazurile în care pot apărea descoperiri arheologice, mutări de utilităţi sau în care nu au fost efectuate foraje corespunzătoare, iar stratul freatic este prea sus“, spune un consultant în infrastructură rutieră. Spre exemplu, în cazul în care se face doar studiul de fezabilitate, oferta se realizează pentru un număr redus de profile transversale ale autostrăzii. De aici rezultă cantităţi acoperitoare, mai mari, de materiale luate în calcul la întocmirea ofertei. Dacă există şi proiectul tehnic, se

maţiile sunt mai mici iar de aici şi preţuri mai mici. În cazul FIDIC galben (licitaţii doar pe baza studiilor de fezabilitate), cantităţile de materiale luate în calcul sunt mai mari. În cazul FIDIC roşu, deoarece proiectul este cunoscut în detaliu, sunt mai mici, apropiate de realitate.

De ce nu doresc Transporturile FIDIC roşu De-a lungul timpului, în cadrul Ministerului Transporturilor, au exista opinii pro şi contra unuia sau altui mod de organizare a licitaţiei. Unul dintre susţinătorii FIDIC roşu era Ovidiu Barbier, fost director general adjunct al CNADNR, până în toamna anului trecut. La instalarea sa la cârma companiei, el dorea să scoată la licitaţie doar proiecte de autostrăzi nu şi studii de fezabilitate. Liviu Costache, primul director general al CNADNR sub coordonarea lui Anca Boagiu, s-a declarat oponent al sistemului îmbrăţişat de Barbier. Punându-li-se la dispoziţie proiectul, constructorii nu şi-ar mai putea arăta creativitatea lor la îndeplinirea acestora, spunea el. Creativitate poate doar la obţinerea unor profituri de 50% la derularea unui contract, spunem noi. Pus în situaţia de a alege varianta care face economii substanţiale la bugetul de stat şi cea care aduce voturi şi bani din comisioane, conducerea Ministerului Transporturilor optează pentru a doua. Cert este că, dacă ar fi să aştepte doi ani realizarea unui proiect, Ministerul Transporturilor şi CNADNR nu ar mai putea să taie panglici electorale de deschidere a şantierului (vezi inaugurarea lucrărilor la Deva-Orăştie, la care a participat premierul Emil Boc), iar comisioanele primite de la constructori ar fi încasate de urmaşii lor la cârma ministerului şi companiei.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

27


AUTOSTRADA Regi ai asfaltului, feriţi-vă, vine Fiscul!!! Ca şi cum nu erau suficienţi regi ai asfal-

comisionul, în septembrie 2010, CNAD-

bii participanţi oferă acest termen însă,

tului care să se încaiere pentru contracte-

NR scoate la licitaţie lucrări de moderni-

pentru a câştiga puncte, Vectra-Spediti-

le plătite din bani publici, în ultima perioa-

zare a DN 73 Piteşti-Câmpulung-Braşov,

on mai oferă şi un termen de realizare de

dă a mai apărut o firmă cu şanse maxime

km 13-km 42 şi km 54-km 128. Preţul

doar un an, spre deosebire de Azvi-Stra-

la licitaţiile organizate de către Compania

ofertei contează în proporţie de 65%, în

co-Piomar care cere 28 de luni pentru a

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţio-

timp ce punctajul tehnic e important pen-

nale din România (CNADNR).

tru restul de 35%. Punctajul tehnic ia în

face lucrările.

Firma în cauză, pe numele său Piomar

calcul atât durata de execuţie cât şi cea

Development SRL, are dezavantajul de

de garanţie a lucrării, care nu poate fi

a fi specializată doar în construcţia de

mai mică de 5 ani. „Durata de execuţie

blocuri de locuinţe, dar şi un mare avan-

nu poate fi mai mică decât cea minimă

taj, anume cel că o are printre angajaţi pe

calculată conform standardelor şi nor-

una din primele doamne ale Agenţiei Na-

mativelor aplicabile, în raport cu tehno-

ţionale de Administrare Fiscală (ANAF),

logia de lucru în cauză şi cu cerinţele din

adică pe soţia şefului Corpului de Control

caietul de sarcini aferent procedurii, sub

al ANAF, Marius Simion Gaga.

sancţiunea respingerii ca neconformă a ofertei“, precizează CNADNR în docu-

Cu ce se ocupă Piomar?

mentaţia de licitaţie.

Vectra-Spedition UMB descalificate La analiza ofertelor, DRDP Bucureşti decide că oferta firmelor Vectra şi Spedition UMB nu este corespunzătoare, ca urmare a duratei reduse propuse, şi le descalifică. Oficialii firmei Vectra dar şi proiectanţi de drumuri susţin însă că termenul de realizare de un an pentru cei 100 de km de şosea era realizabil dacă ar fi fost îndeplinite câteva cerinţe. „Am construit în câteva luni cinci kilometri din

Firma Piomar Development SRL are

Regii asfaltului propun un an

centura Sibiu, pornind de la zero, ceea

conform site-ului Ministerului de Finanţe

Licitaţia trezeşte interesul mai multor fir-

ce arată că se putea. Termenul de un an

obiect de activitate lucrări de construcţie

me, CNADNR, prin Direcţia Regională

era realizabil, însă ei vor să stea ani de

a clădirilor şi avea, în 2009, un număr de

de Drumuri şi Poduri Bucureşti, primind

zile pe această lucrare“, spune Butuza.

10 angajaţi şi un profit de 5.000 de euro.

şase oferte. Două dintre acestea merită

Directorul unei importante firme de pro-

Piomar Development s-a distins prin re-

atenţia. Prima ofertă e depusă de un con-

iectare de drumuri afirmă şi el că terme-

alizarea a mai multe proiecte imobiliare,

sorţiu din care fac parte Azvi SA, Straco

nul nu era imposibil. „Este posibil, dar ar

câteva dintre acestea de tip ANL, adică

Grup SRL, Piomar Development SRL şi

tot contracte plătite din bani publici. Fir-

Tractebel Engineering SA, liderul fiind

trebui efectuată o organizare bună de

ma a aparţinut iniţial şefului Corpului de

Azvi. Este surprinzătoare prezenţa unei

Control al ANAF, după care acesta a tre-

firme de blocuri alături de constructori

cut-o pe numele părinţilor săi, iar acum

consacraţi, precum firma spaniolă Azvi

soţia se află pe ştatele de plată ale aces-

sau cea românească Straco, ultima deţi-

teia. Potrivit Jurnalului Naţional, Marius

nută de nişte "regi ai asfaltului", fraţii Hor-

Gaga a recunoscut calitatea soţiei sale

pos. Singura explicaţie pentru prezenţa

de angajat Piomar, calitate care rezultă,

neexperimentatei Piomar Development

de altfel, şi din declaraţia sa de avere.

este posibila calitate a acesteia de a face

Cert este că şeful Corpului de Control şi

intrarea la licitaţie. A doua ofertă este

familia sa nu sunt străini de activitatea

depusă de o asociere condusă de Vec-

Piomar.

tra Services Braşov (cea mai importantă

respinge contestaţia. Lucrările se esti-

companie de drumuri şi poduri din zona

mează că vor începe la finele acestei luni

Piomar- licitaţie de 275 milioane lei

Braşovului, deţinută de Marcel Butuza) şi

şi vor dura 28 de luni, primele patru fiind

Din categoria licitaţii fără număr ce vor fi

mai include Spedition UMB, firmă deţinu-

destinate proiectării.

plătite de urmaşii noştri la cârma Ministe-

tă de Dorinel Umbrărescu. Cum garanţia

rului Transporturilor, dar la care luăm noi

lucrării este limitată la maxim 10 ani, am-

28

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

şantier, folosite structuri metalice la poduri (pentru a se evita timpii tehnologici mai îndelungaţi necesari la turnarea betonului–n.r.) şi asigurat un cash flow pentru lucrare pentru a nu exista timpi morţi“, spune directorul menţionat. La finele lunii martie, Vectra-Spedition UMB şi Egis contestă descalificarea lor la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, iar o lună mai târziu, în aprilie, instituţia

Tudor CAPATOS


Actualitate

Vechile probleme revin în actualitate!

CNADNR şi-a dat întâlnire cu transportatorii Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), prin Cosmin Popescu, noul director al Direcţiei Comerciale, a decis să stabilească întâlniri periodice cu reprezentanţii principalelor asociaţii ale transportatorilor rutieri şi cu presa de specialitate. Principalele scopuri ale acestor adunări sunt identificarea problemelor ce ţin de specificul domeniului rutier, protejarea infrastructurii, precum şi eventuale iniţiative de modificări legislative. Prima întâlnire de acest fel a avut loc la sediul CNADNR, pe 21 iulie 2011. Au fost prezenţi reprezentanţi ai UNTRR, ARTRI şi FORT. Au fost aduse în discuţie atât problemele legislative din domeniu, cât şi cele care ţin de infrastructură. Cu acest prilej, au fost stabilite 45 de probleme, mai vechi sau mai noi, legate de drumurile din România şi de restricţiile impuse, de legislaţia din domeniu, a rovinietei electronice şi a AST-urilor. Una dintre problemele legislative aduse în discuţie a fost Ordonanţa 43, cea care permite ca transportatorii de materiale de construcţii să primească amenzi pentru supragreutate de aproximativ 500 de lei, iar cei cu paleţi de 30.000 de lei. În această privinţă, reprezentanţii asociaţiilor de transport au cerut încă o dată scăderea cuantumului amenzilor şi aplicarea lor în funcţie de gravitatea faptei. S-a cerut înfiinţarea unei linii hotline, care să acopere toate nelămuririle transportatorilor şi oferirea de soluţii în orice problemă specifică domeniului. O altă cerere a fost introducerea pe site-ul CNADNR a unui sistem care să permită şoferilor profesio-

nişti să acceseze informaţii referitoare la restricţiile impuse pe toate sectoarele de drum şi actualizarea lor permanentă. Există frecvent cazuri în care transportatorii primesc amenzi pentru depăşirea greutăţii pentru că traseul lor obişnuit are noi restricţii şi modificări. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a cerut eliminarea sancţionării duble a transportatorilor aşa cum se întâmplă în prezent. Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR, a explicat că, în aceeaşi ordonanţă, există un articol care prevede că administratorul drumului poate impune taxe suplimentare, ceea ce permite introducerea de taxe de

drum pe drumurile europene care trec prin diferite localităţi. Un exemplu este taxa de la Timişoara, care, deşi în prezent este suspendată, pentru anul viitor a fost din nou cuprinsă în buget. "Drumurile pe care noi le administrăm sunt cele din afara municipiilor şi reşedinţelor de judeţ. O parte din aceste sectoare de drum încă le administrăm.", a explicat Cosmin Popescu, care a promis că se va informa asupra regimului juridic al drumurilor pe care se percepe taxă. O altă problemă ridicată a fost nevoia introducerii indicatoarelor, de presemnalizare şi semnalizare rutieră, corespunzătoare pe anumite segmente de drum. S-a dat exemplul tragediei de la Nădlac, acolo unde s-a produs un accident rutier grav, iar prezenţa unor astfel de marcaje ar putea salva pe viitor vieţi. „Sunt chestiuni elementare care ar trebui rezolvate imediat. La Nădlac se formează cozi interminabile de camioane la ieşirea din ţară. Am solicitat lărgirea drumului cu măcar jumătate de bandă, ca să poată circula şi autoturismele.”, a spus Radu Dinescu. Răspunsul primit la această solicitare a fost că se va construi o autostradă în anul 2012. Următoarea întâlnire CNADNR cu reprezentanţii principalelor asociaţii ale transportatorilor rutieri şi cu presa de specialitate a fost stabilită pentru 21 august 2011. Cosmin Popescu a ţinut să menţioneze că nu face nicio promisiune în rezolvarea problemelor ridicate dar că va face tot posibilul în vederea soluţionării lor.

Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

29

P


Coloana a cincea Goga şi "Scoica"

5

Pe 21 iunie 2011, fostul şef al Direcţiei Juridice din CNADNR, Alin "Octavian" Goga, a aterizat la Craiova. El a reuşit să obţină o iertare parţială din partea şefei CNADNR, Daniela "Macaronela" Drăghia, după ce a fost la un pas de a fi dat afară de către gruparea lui Şmecheradu Berceanu. Macaronela i-a impus însă un exil la Craiova şi lui Goga nu i-a displăcut ideea de a se întoarce acasă. Decizia de numire în funcţia de şef al Departamentului Juridic la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova a fost emisă pe data de 20 iunie. În aceeaşi zi, Macaronela a mai semnat o altă decizie, cea de schimbare din funcţie a lui Ştefan "Scoica" Stoica, din funcţia de şef al DRDP. În locul lui a fost numit Ştefan Brânaru, directorul tehnic al Direcţiei Regionale. Fin al şefului PD-L Dolj, Şmecheradu Berceanu, Scoiculiţă a fugit imediat cu decizia în mână la protectorul său. Înfuriat la maximum, berceanul a venit în mare viteză la Bucureşti, s-a întâlnit cu premierul Pitic Boc şi l-a ameninţat că trece cu toată filiala la PSD. Speriat de eventualitatea pierderii fragilei majorităţi parlamentare, piticotul a cedat şi a sunat-o pe ministresa Transporturilor pentru a anula decizia de schimbare din funcţie a "finuţului". La rândul ei, Ancuţa "Boa" Boagiu a sunat-o pe Macaronela Drăghia şi i-a ordonat să trimită o "contra-decizie". Potrivit jurnalistei Iuliei Barbu (3.500 euro/lună) de la Jurnalul Naţional, "actualul director al DRDP Craiova a fost lipitor de afişe al partidului, având ghinionul să fie tăiat cu cuţitul într-un incident cu nişte simpatizanţi ai PRM, în anul 2000. După acest nefericit eveniment, tânărul Stoica a fost luat sub „aripă” de Radu Ber­cea­nu, care l-a angajat la una din fir­ me­le sale. La scurt timp, l-a promovat ca şi consilier judeţean şi director la Apele Române–Administraţia Bazi­na­lă de Apă Jiu–Craiova (ABA Jiu), func­ţie pe care a ocupat-o până la înce­putul anului 2009. Pe atunci, Radu Ber­ceanu, ministru al Transportu­ri­lor, a decis să-l numească director re­gional în CNADNR–DRDP Cra­io­va. Ştefan Stoica a avut grijă să îşi lase pe mâini bune postul de director la Apele Române (ABA Jiu), în consecinţă l-a lăsat moştenire prietenului său, Călin Cosmin Petruţ, membru al Biroului Permanent Judeţean al PDL Dolj." La DRDP Craiova, Scoica nu a venit singur ci cu Ion Vasilescu, tot de la ABA Jiu, pe care l-a pus şef al Departamentului Juridic al regionalei. În data de 22 iunie, când a sosit reveni-

30

rea la decizia de schimbare din funcţie a lui Scoica, la DRDP Craiova a fost o mare vânzoleală. Vasilescul a crezut că a fost anulată şi decizia de înlocuire a sa cu Alin Goga. În loc de concluzie: Ionică s-a înşelat! Scoica s-a întors la şefia DRDP, iar Goga a rămas şef la Juridic!

Fane şi Ionică

Fane Scoica nu prea stă pe la muncă, pe la DRDP Craiova. El este şi secretar general al PD-L Dolj şi i-a convins pe drumari că este mai mult pe la partid. Din discuţiile pe care le-am avut cu pedelei olteni, am aflat cu surprindere că nici pe la sediul partidului nu îşi face prea mult veacul Fane. Cu alte cuvinte, Scoica face doar combinaţii grele şi, în rest, leneveşte. Dar banii şi-i primeşte! La DRDP Craiova, locotenentul său de bază a fost încă de la început Ionică Vasilescu. Ca şef al Departamentului Juridic, acesta din urmă e executat tot timpul fără să comenteze ordinele şefului său. Şi pe cele legale şi pe cele ilegale! Datorită acestui gen de loialitate cretinoidă, Vasilescu a fost recompensat, pe lângă funcţia de la DRDP, şi cu o jumătate de normă, sub pretextul de consultanţă, la ABA Jiu. Nici "nevăstuica" lui Vasilescu nu a fost uitată. Ea este medic şi, prin firma ei, SC BLOWJOBMED SRL, Cristina Vasilescu, a primit contracte şi de la ABA Jiu şi de la DRDP Cra­io­va. Toate contractele i-au fost date prin încredinţare, fără licitaţie. Pentru a putea face acest lucru în mod legal, niciun contract nu depăşeşte suma de 15.000 de euro. Şi, ca umilinţa angajaţilor DRDP să fie totală, Scoica i-a retras din sistemul de medicină a muncii al Ministrului Transporturilor şi i-a dat pe mâna lu' madam Vasilescu. Pentru angajaţi aceasta a însemnat: alţi bani, altă distracţie! Potrivit declaraţiei de avere, prin BLOWJOBMED SRL, soţii Vasilescu au cel puţin cinci contracte cu statul. Valoarea totală a contractelor fiind de 37.000 de lei. Printre clienţii soţilor Vasilescu se numără: Registrul Auto Român Craiova, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Garda de Mediu şi ABA Jiu. Potrivit unor articole de presă, "pentru ca această faptă penală, o atribuire directă de aproape 15.000 de euro pentru servicii medicale, să nu se afle, directorul Ştefan Stoica a dispus ca acest contract să fie derulat de Serviciul Administrativ. Direcţia este condusă de nimeni alta decât verişoara lui, Gabriela Stoica. Mai departe, responsabilă de contract este cumnata directorului de la Drumuri Cra-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

iova, Golstein Luminiţa." În loc de concluzie: Şi, ca o încununare a faptului că Scoica nu prea merge pe la muncă, Ionică Vasilescu şi-a tras o Toyota Corolla cu super-opţiuni!

Scoica se întoarce

Reîntors, negru de mânie, după numai două zile, la conducerea DRDP Craiova, Scoiculiţă a decis să îl execute pe Goga pentru a-l repune pe Ionică al său pe postul cheie pentru combinaţii, acela de şef al Departamentului Juridic. În acest sens, după trei zile de şedinţe cu lacheii săi, el a emis un document, 191/23.06.2011, care avea un singur scop: de a-l obliga pe Goga să plece cu coada între picioare de la DRDP Craiova. Acesta din urmă a intrat însă, începând cu 24 iunie, în concediu de odihnă şi nu a apucat să primească documentul. Iată câteva fragmente din documentul mişelesc semnat de către Ştefan Scoica: -începând cu 24.06.2011, "se deleagă pentru o perioadă de 60 de zile la SDN Râmnicu Vâlcea [...] pentru verificarea tuturor proceselor verbale de contravenţie aflate în evidenţa contabilă a SDN Râmnicu Vâlcea, începând cu data de 01.01.2009." - "la sfârşitul perioadei de delegare, d-nul Goga Alin Mihăiţă va prezenta directorului regional al DRDP Craiova, în termen de două zile de la revenirea din delegaţie, un raport în care să se evidenţieze următoarele: - numărul şi data adresei de comunicare a procesului verbal de contravenţie către contravenient; - numărul şi data de comunicare a procesului verbal de contravenţie către organele fiscale (DGFP, DFP pentru contravenţii persoane juridice şi Direcţii de Taxe şi Impozite Locale din cadrul primăriilor, pentru contravenţii persoane fizice; - numărul şi data procesului verbal de afişare a procesului verbal de contravenţie în cazul în care nu s-a reuşit comunicarea prin poştă; - să verifice prin sondaj operaţiunea de afişare a proceselor verbale de contravenţie emise de CESTRIN privind rovinieta electronică;" - "În acest sens, se va deplasa personal împreună cu persoanele împuternicite cu afişarea proceselor verbale de contravenţie la sediul sau domiciliul contravenienţilor şi va verifica prin sondaj (ori de câte ori se efectuează operaţiunea de afişare la 5 contravenţii persoane juridice şi 5 persoane fizice), modul cum se efectuează operaţiunea de afişare a proceselor verbale de contravenţie".


5

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET - pe perioada delegării, lui Goga i se impunea "obligaţia de a reprezenta CNADNR SA şi DRDP Craiova în litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti din judeţul Vâlcea". În loc de concluzie: Mai rămânea să îi ceară lui Goga să facă din apă vin!

Delegare "reloaded"

Pe 4 iulie, Alin Goga s-a reîntors la muncă după concediu. Cu acest "fericit prilej", lacheii lui Scoica i-au înmânat o a doua decizie, cu acelaşi text ca prima, dar adusă la zi. Goga a refuzat să plece la Râmnicu Vâlcea, începând cu 12 iulie, aşa cum i se solicita în noua decizie. El a continuat să meargă la muncă la DRDP Craiova. Pe 15 iulie, Goga a fost chemat la o cercetare disciplinară, în care a fost întrebat de ce nu s-a prezentat la SDN Râmnicu Vâlcea şi de ce nu a început să execute aberantele sarcini pe care i le cerea Scoica în decizia "reloaded". "Am fost numit în funcţia de şef al Departamentului Juridic al DRDP Craiova prin decizia directorului general al CNADNR, contractul de muncă este încheiat de CNADNR Central, iar modificarea atribuţiilor de serviciu, respectiv coordonarea Departamentului Juridic, nu poate fi făcută printr-o decizie cu putere juridică inferioară.", a fost unul dintre răspunsurile lui Goga la cercetarea disciplinară. "Nu am absentat nemotivat în perioada 12.0715.07.2011, aşa cum rezultă din condica de prezenţă, ci mi-am desfăşurat normal activitatea la sediul DRDP Craiova.", a adăugat şeful Departamentului Juridic de la regională. "Delegarea subsemnatului la SDN Râmnicu Vâlcea constituie un abuz al directorului regional Stoica Ştefan, menit să acopere actele ilegale făcute în detrimentul intereselor companiei şi al Statului Român.", a concluzionat Alin Goga la şmechereasca cercetare disciplinară. Fiind practic doar o execuţie publică şi mai puţin o cercetare disciplinară onestă, Goga nu a fost lăsat să aducă documente. Cercetarea disciplinară a început în dimineaţa zilei de 15 iulie şi în aceeaşi zi i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă pentru că "a absentat nemotivat 4 zile consecutive în perioada 12-15.07.2011 de la sediul SDN Râmnicu Vâlcea, unde a fost delegat". Fin al lui Şmecheradu Berceanu, Scoica a ignorat decizia 469/19.07.2011, sosită la DRDP Craiova pe fax de la CNADNR Central şi semnată de către Daniela "Macaronela" Drăghia. "Vă comunicăm că aveţi obligaţia la numirea lui Goga Alin Mihăiţă

în funcţia de şef departament al Departamentului Juridic [...] doar angajatorul dispune de prerogativa modificării elementelor contractului individual de muncă al salariaţilor în condiţiile legii [...]. Începând cu data prezentei, în completarea mandatului special nr. DG/388/12.04.2011, orice delegare, detaşare, numire, promovare, schimbare din funcţie a persoanelor din cadrul DRDP Craiova se va putea face doar cu acordul prealabil al Directorului General". În loc de concluzie: Alin Goga nu are o altă cale decât să atace în justiţie decizia de concediere a lui Scoica.

Scrisorile lui Goga

Două articole publicate în Jurnalul Naţional de către jurnalista Iulia Barbu (3.500 euro/lună) l-au determinat pe Alin Goga să îi facă două adrese lui Ştefan Stoica, pe care le-a şi înregistrat la registratura DRDP Craiova. "Domnule Director Regional, subsemnatul Goga Alin Mihăiţă, în calitate de şef al departamentului juridic al DRDP Craiova, având în vedere articolul din ziarul Jurnalul Naţional intitulat "Caracatiţa lui Berceanu sufocă drumurile la Craiova", ţinând cont de lucrurile grave, de natură penală, devoalate în acesta, prin prezenta vă rog în mod imperios să dispuneţi efectuarea unui control, tragerea la răspundere a persoanelor vinovate din punct de vedere al încălcării prevederilor legate de disciplina muncii şi înaintarea tuturor documentelor relevante organelor abilitate pentru cercetarea aspectelor de natură penală! Cu stimă, Alin Goga, 19.07.2011"- aşa sună prima scrisoare. După ce a primit această hârtie, Scoica l-a chemat la el pe Ionică Vasilescu şi l-a pus să facă o cerere din partea BlowjobMed, ca să rezilieze retroactiv contractul firmei nevestei lui. Ionică s-a mişcat repede şi solicitarea, făcută pe 19 iulie 2011, a fost înregistrată fictiv pe data de 25 mai 2011. Şi, tot retroactiv, adică pe 27 mai 2011, a fost înregistrat şi răspunsul lui Fane Scoica, în care el îşi exprima acordul pentru întreruperea contractului. A doua scrisoare a lui Goga către Scoica are următorul text: "Subsemnatul Goga Alin Mihăiţă, în calitate de şef al departamentului juridic al DRDP Craiova, ţinând cont de noile dezvăluiri din Jurnalul Naţional, referitoare al un presupus "dezmăţ pe bani publici la DRDP Craiova", sunt obligat să revin şi să vă solicit să daţi curs adresei nr. 19642/19.07.2011, pentru a verifica aceste aspecte grave ce prejudiciază

atât imaginea companiei cât şi bugetul acesteia, deoarece, în caz contrar, voi fi nevoit să sesizez conducerea companiei pentru verificarea aspectelor de natură penală menţionate de mass-media centrală. Cu stimă, Alin Goga, şef Departament Juridic, 20.07.2011". Ce-a de-a doua scrisoare a lui Goga se referă la un articol scris de aceeaşi jurnalistă Iulia Barbu (3.500 euro/lună) în care se spunea că firma nevăstuicii lui Vasilescu, a beneficiat, în fiecare dintre ultimii trei ani, de contracte de aproape 15.000 de euro cu DRDP Craiova. "Potrivit de­claraţiei de avere, Stoica are dividen­de de peste 337.000 de lei, de la firma sa SC TOPOSURVEY SRL, condusă de un alt prieten de-al său, Irinel Gresita. „Acest domn, care administrează firma lui Ştefan Stoica, conduce o maşină de teren, maşină care aparţine Direcţiei de Drumuri Craiova şi bene­ficiază, bineînţeles, şi de bonuri de benzină. Mai mult, Irinel Gresita, face drumuri dese la primarii PD-L din judeţul Dolj, trimis de consilierul judeţean şi directorul DRDP Craiova, Ştefan Stoica. Vizitele au un scop pre­cis: să încheie contracte de proiec­ta­re sau de cadastru cu firma SC TO­PO­SURVEY SRL. Şi nu sunt puţine aceste contracte, încredinţate direct: au semnat cu pri­măriile co­mu­­nelor Apele Vii, Murgaşi sau Ce­laru. Contractele nu depăşesc 15.000 de euro, ca să evite licitaţiile publice. În schimbul acestor sume, firma se angajează să revi­zu­iască PUG-uri, sau să întocmeas­că planuri parcelare”, au preci­zat surse din Direcţia Regională Cra­io­va.", se mai spune în articol. În loc de concluzie: Porcului de rasă, de nimic nu-i pasă!

Misterioasa decizie

Angajaţii CNADNR au fost nedumeriţi de o decizie pe care Macaronela Draghia, şefa CNADNR, a emis-o la 20 iulie 2011. Iată ce se spune în Decizia 1041/20.07.2011 a directorului general al CNADNR: "Art.1. (1) Începând cu data prezentei, directorii regionali, directorii adjuncţi, directorii economici DRDP 1-7 şi CESTRIN, precum şi directorii executivi din cadrul CNADNR SA Central, care gestionează programe de investiţii cu termen de finalizare în cursul anului 2011, îşi vor efectua concediile de odihnă ulterior punerii în funcţiune a respectivelor obiective de investiţii. (2) Prezenta decizie constituie rechemare din concediu de odihnă pentru persoa-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

31

I


Coloana a cincea

5 Control Intern al CNADNR: Elena Dobrescu, Cristina Miron şi Tamara Mazilu. La ordinul expres al fostului director general a Companiei Naţionale de Autostrăzi, Liviu "Conservache" Costache, Ani Luţu, şefa Serviciului Control Intern a demarat un control "cu rezultat aşteptat" la Serviciul Comunicare şi Relaţii Internaţionale. Specializat în anii '90 în "raşchetarea" conservelor din ajutoare, Costache nu a avut-o la inimă din clipa în care a venit în companie pe Carmen Dincă, poreclită "Gheişa", cea care la acea oră conducea Serviciul Comunicare şi Relaţii Internaţionale. Liviu Conservache dorea să "combine" el cu o firmă a unui prieten toate achiziţiile de bilete de avion şi de servicii turistice derulate prin serviciul Gheişei. Mai mult,

nele prevăzute la alin. (1) şi care la data punerii în aplicare a deciziei se află în concediu de odihnă. Art. 2 Nerespectarea prevederilor prezentei decizii conduce la eliberarea din funcţie a persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1). Art. 3 Compartimentele de resurse umane din cadrul CNADNR SA Central, DRDP 1-7 şi CESTRIN vor asigura comunicarea prezentei decizii[...]". Documentul este semnat de directorul general Daniela Drăghia, de Andrei Filipescu, director Direcţia Legislaţie, Contencios şi Contracte, şi de Gianina Filip, consilier juridic la Serviciul de Resurse Umane. Misterul s-a destrămat după ce s-a aflat că "marele plecător în concediu de odihnă" era Ştefan Stoica, directorul DRDP Craiova. Pentru că nu a vrut să se întoarcă la muncă, Scoica şi-a transformat concediul de odihnă într-un "binemeritat" concediu medical. Şi, astfel, pentru că omul "era bolnav", Macaronela Drăghia l-a numit provizoriu la comanda DRDP Craiova pe Şerban Constantin. Acesta din urmă a mai fost şef al Direcţiei Regionale de două ori în trecut. Prima oară a fost schimbat din funcţie de PSD, iar a doua oară de PNL. În loc de concluzie: Pentru că Şerban Constantin i-a preluat toate atribuţiunile, atunci când se va întoarce la muncă, Fane Scoica va putea cu succes să plimbe pixuri dintr-un birou în celălalt!

Raportul rapoartelor

Am intrat în posesia unui uimitor raport de control, nr.8/147/16.03.2011, redactat de trei prostănace din cadrul Serviciului

32

el avea şi un "pafarist" preferat pentru conducerea serviciului. "Am eu un băiat. Am să aduc aici un băiat că văd că nu vă înţelegeţi!", obişnuia să le spună Conservache angajatelor de la Comunicare. Cele trei prostănace care au redactat raportul demonstrează încă de la început că dormeau cu sforăituri la orele de literatură şi gramatică. "În perioada în care s-au efectuat verificările, Serviciului Comunicare şi Relaţii Internaţionale a fost reprezentată de dna Dincă Carmen, şef serviciu.", scriu agramatele în raport. Încă din start, prostănacele observă două elemente care dărâmă toate concluziile de mai târziu ale raportului: "● Atribuţiile serviciului, aprobate prin ROF şi preluat în fişele posturilor, nu includ sarcini privind întocmirea formalităţilor în vederea deplasărilor externe şi nici privind arhivarea tuturor documente-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

lor în dosarul deplasării, sarcină dispusă prin decizia Directorului General nr. 67/02.03.2006 (anexa nr. 2); ● Atribuţiile/sarcinile şefului de serviciu sunt identice cu cele ale personalului de execuţie. Fişa de post a şefului de serviciu nu cuprinde nici un fel de răspunderi privind organizarea, conducerea şi coordonarea activităţilor ci doar sarcini de elaborare, participare, redactare etc;". În fapt, principala misiune a acestui serviciu, desfiinţat în noua organigramă a companiei, era aceea de a se ocupa de relaţiile cu mass-media ale CNADNR. Acesta este şi motivul pentru care echipa fostului ministru Şmecheradu Berceanu a adus la conducerea Servicului Comunicare un jurnalist cu mare experienţă, pe Carmen Dincă. La propunerea ei, fosta şefă a CNADNR, Dorina Tiron, a semnat două contracte cu agenţia de ştiri Mediafax. Unul dintre ele avea ca obiect "realizarea monitorizării presei centrale (cotidiene, săptămânale şi lunare) şi a posturilor de radio şi de televiziune", iar cel de-al doilea "transmisia serviciului de ştiri On-line News". Trimise cu un scop concret, acela de a o "arde" pe Gheişă, prostănacele fac în raport o afirmaţie de râsul curcilor: "Analizând comparativ serviciile de care a beneficiat CNADNR SA conform celor două contracte, se constată că în esenţă, ele sunt identice. Diferenţa rezidă din modul de transmitere a ştirilor către companie şi preţul contractului, care este substanţial mai mare în cazul serviciului On-line News". Dacă monitorizarea presei este acelaşi lucru cu fluxul unei agenţii de ştiri, atunci despre Dobrescu, Miron şi Mazilu se poate spune că "în esenţă, ele sunt identice", adică prostănace! Pornind de la această aberaţie, fetele lu' Ani Luţu au concuzionat că "prin neinformarea directorului general al CNADNR SA a faptului că se derulează în paralel două contracte cu acelaşi obiect [...] dna Dincă Carmen a favorizat plata aceluiaşi serviciu de două ori". Un pretext pueril de a-i imputa Gheişei "modesta" sumă de 6.950,40 lei. În fine, cele trei controloare ale lui Conservache fac mare caz în raport despre faptul că, la reînnoirea contractelor, dintr-o eroare, cele noi se suprapun pe câte trei zile peste cele vechi. De aici, prostănacele au ajuns la concluzia că Dincă ar trebui să plătească suma de 1.280 lei (inclusiv TVA), "reprezentând prestaţii neefectuate dar facturate şi acceptate la plată". Cum contractele nu au fost semnate de către Gheişă ci de către fosta şefă a CNADNR Dorina Tiron, e greu de spus


5

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET în ce măsură cineva poate să îi impute în mod legal ceva fostei şefe a Serviciului Comunicare. În loc de concluzie: Deşi controlul a fost ordonat de către Conservache, raportul prostănacelor a fost aprobat de către noua şefă a CNADNR, Macaronela Drăghia. "Fascinant" este faptul că în raport apar o serie de gafe făcute chiar de către cea care conduce în acest moment compania. Printre altele, prostănacele susţin că Macaronela a depus la Serviciul Cominicare un raport de activitate al unei deplasări după 122 de zile şi nu cinci cum ar fi trebuit. De asemenea, despre Drăghia se spune în raport că a făcut deplasări fără aprobarea directorului general.

"Am-fost-un-dobitoc" la cuţit

Fostul ministru al Transporturilor Gheorghe "Am-fost-un-dobitoc" Dobre, actualmente secretar general al MTI, a fost tăiat de medici. Ficatul lui, îmbâcsit de băutură, a cedat şi a fost nevoie de bisturiu pentru a-l scoate din alcool. În loc de concluzie: "Dobrică, cui ne laşi!", strigau în cor Dana Galben, şefa Direcţiei Infrastructură Rutieră din MTI, şi o directoare de la Juridic de la CFR Infrastructură, cu nişte extensii de păr, de care se ţinea des fostul ministru Ludovic Orban. De extensii!!! :)

Boa aproape remaniată

Comisia Europeană a sistat finanţările pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T). Jose Manuel Barroso a scris în acest sens o scrisoare pe care a adresat-o Guvernului României, în care explica faptul că, la baza acestei decizii, stau suspiciunile de fraudă ale echipei de la MTI şi structurile subordonate. Mai mulţi miniştri, printre care şi Anca Boagiu, au fost chemaţi la Cotroceni pentru a-i da explicaţii preşedintelui. Surse din PD-L susţin că, în această perioadă, se face analiza miniştrilor pentru remanierea care va avea loc cel mai probabil în luna septembrie. Unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai ministresei Boa este Nuţi Udrea, ministresa de la Dezvoltare. Nuţi a auzit că Boa o vorbeşte de rău şi vrea să îi ia gâtul. În loc de concluzie: Şi, în acest timp, gaşca de şmecheraşi ai lui Boagiu au umplut scările ministerului de flori la ghivece cumpărate contra para-ndărăt, fără licitaţie!

Adio Mărioaro!

Mărioara Capră nu a suportat poziţia de

şef de birou pe care Macaronela i-a dat-o în noua organigramă. În loc de concluzie: Şi unde altundeva putea să plece Capră dacă nu la Mişel Stanciu, pe care l-a umplut de contracte şi de bani pe vremea în care "ierea" directoare!

Cine mişcă?

Pentru că (e clar!) la atragerea de fonduri europene nu se pricepe, gaşca de grăsuni ai ministresei Boa se ocupă la greu de probleme administrative. În loc de concluzie: Mai nou, din ordinul şerpoacei cu chiloţei, la bariera de la MTI are şi ea un om. Nu mai intră oricine cu maşina în curte!

Cine cântă?

După ce a fost trimis în decor, Liviu Conservache ne-a răspuns în sfârşit la telefon. L-am întrebat pe fostul şef al CNADNR, după ce a fost demis şi din funcţia de director comercial, cum şi-a permis să îi dea lui Dan Bittman, aprobarea ilegală de a-şi racorda balta de peşte printr-un drum la Autostrada Soarelui. Am vorbit cu Conservache la telefon vreo 5-10 minute. În tot acest timp, se auzea un guiţat constant. Doamna Conservache îi dădea lui Liviuţ instrucţiuni non-stop în legătură cu ce să spună la telefon. În loc de concluzie: De aceea făcea Conservache la CNADNR pe micul despot. Omul era frustrat pentru că acasă la el cânta, zi şi noapte, găina!

Supărat...

Pentru că a ameninţat-o pe ministresa Boagiu că va guiţa vrute şi nevrute, fostul şef al CNADNR Liviu Costache este la un pas de un dosar penal. În cazul avizului pe care i l-a dat cântăreţului Dan Bittman, Conservache a încălcat două reglementări. Mai întâi, avizul semnat de Liviuţ încalcă Normativul privind proiectarea autostrăzilor extraurbane, PD 162/2002, în care se spune: "Art. 111Accesele pe autostrăzi se fac prin puncte special amenajate, denumite noduri de circulaţie, noduri rutiere [...] Art. 136- al.1Dotările autostrăzii pot fi grupate în următoarele tipuri, în funcţie de caracteristicile funcţionale ale spaţiului: a) parcări şi spaţii pentru servicii". Avizul semnat de Conservache încalcă şi Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobat prin Ordin al Ministrului Transporturilor 45/1998 (adică de actualul preşedinte Traian Băsescu): "Cap. 4, pct. 4.2 Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se

fac denivelat". Mai mult, avizul semnat de Liviu Costache este datat 18 martie 2011, în condiţiile în care marele hoţ de conserve a plecat de la conducerea CNADNR începând cu data de 15 martie. La ora la care este scris acest text, Conservache se află încă în concediu de odihnă. Lui i s-a comunicat oficial, înainte de plecare, faptul că a fost schimbat din funcţia de director comercial al CNADNR şi numit şef de birou la CESTRIN. "Nu mor caii când vor câinii!", le spunea tuturor celor cu care a vorbit în concediu Liviuţ. El afirma că are încă lucruri de spus şi de aceea nu va accepta funcţia de la CESTRIN. În loc de concluzie: După ce a început să ameninţe că va guiţa despre Boagiu, cardul lui Conservache de acces în CNADNR a fost brusc anulat!

Boagiu şi autostrada Vinului

După ce, prin 2006, foştii miniştrii Radu Berceanu şi Ludovic Orban inventaseră autostrada inaugurată pe jumătate în lung, actualul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, face progrese inventând autostrada inaugurată pe sfert, respectiv pe o jumătate din lungime, împărţită apoi în două pe lăţime. La finele lunii trecute, ministresa, despre care gurile rele spun că este pe lista de remainere şi care până acum nu a făcut decât să împartă contracte la preţuri umflate, însoţită pe premierul Emil Boc, a inaugurat 21 de kilometri de autostradă, din care şapte kilometri la două benzi pe sens (centura sud Constanţa), restul de 14 km, între localitatea Murfatlar şi centura Constanţa, la o bandă pe sens. Boagiu are şanse astfel să facă patru inaugurări. Una la o bandă din prima jumătate, apoi la cealaltă bandă tot pe prima jumătate şi tot aşa mai departe. Nu e vorbă, că nici în vestul Europei nu se predau sute de kilometri de autostradă dintr-o dată. Acolo însă miniştrii şi primii-miniştri de regulă nu participă la inaugurări de autostrăzi şi, dacă o fac, au decenţa de a participa doar când autostrada e gata sută la sută. În loc de concluzie: Boagiu a inaugurat autostrada Vinului: când pe o bandă, când pe alta!

Beşciu, maniere de ospătar

Supărat de ţepele pe care le primea când practica meseria de ospătar, Dan Beşciu, patronul firmei Euroconstruct Trading '98, s-a gândit să se răzbune. Presat de un constructor să îşi achite o datorie de câ-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

33

I


Coloana a cincea

5

teva sute de mii de euro, Beşciu i-a semnat acestuia un bilet la ordin fără a trece pe el suma şi fără a îl andosa (trecerea numelui creditorului pe spatele acestuia), ceea ce îi oferă o valoare de hârtie igienică biletului la ordin. În loc de concluzie: Cu astfel de maniere, nu va fi de mirare dacă partenerii de afaceri ai lui Beşciu îl vor servi în viitor doar cu plata notei înainte.

Birocraţia Meluşului

Meluşul Florian Coman, politrucul de la conducerea Autorităţii Rutiere Române (ARR), a reuşit performanţa istorică de a ���������� ��������� �������� ��� ������������ �� ����������� �������������

�����������������

������������������������������������������������ ��������� �!"#�$�%����&���'��(!$�)��!(�"#! *!�

333333

��������� �!"#�$�%����&���'��(!$�)��!(���!)�$��

/���4

��������� �!"#�$���!(� ��$(*%*��'��(!$�)��!(��+�����( �!��!�*

����������� ������������ � ��������

333333

�,�����!$(�!�'��(!$�)��!(-+�(!��!��'�!��333333333333333333333333333� 333333333333���������#���������������5����������������������!�����!�����333�������333333 +��(�"��*%��!'��$�&���'��*!.��&#�$�/*0�!�*%*���!���12-�113��!�0��'�(!$�)��!(*!�%��!*(��!���$�!�4$(#��*� "�'� ��#!� � 5� � ��"�%�(#!� � �!�� � ��.�$ � �!� � �1�-�116 � 5� � $% � � �!"�%�! � �!�0��' � �!.$��7$!�$ � 5� � � ��(*$!�$� (!$�)��!(*!�%�! � !*(��!� � 5� � $ � $�(�0�(#&�%�! � ����8� � $��)(�!$ � $�!�4$(� � �!�� � �!'��*%*� � "���)(!*%*�� (!$�)��!(*!�%�!� � ���)(!*�&��%�! � 5� � (*!�)"*%*� � �!� � �92�-�116� � )�%���( � ����� � ��� �!"# � $ � %����&�� � '�� (!$�)��!(-��������� �!"#�$���!(� ��$(*%*��'��(!$�)��!(�+�����(��!��!�*����(!*�*!"#(�$!�%��0�:��*%�;

�����������������

�������������

��� ���������� %

������� ������� &

���� ������� '

��!��������� (

��!������� ������"��# )

������� ������� �

���� ������ �*

����������������

���� �������� �� +

�����������������

�������������

� �

��� ���������� %

������� ������� &

���� ������� '

��!��������� (

��!������� ������"��# )

�������������

� �

��� ���������� %

������� ������� &

���� ������� '

��!��������� (

��!������� ������"��# )

�������������

� �

��� ���������� %

������� ������� &

���� ������� '

��!��������� (

��!������� ������"��# )

���� ������ �*

�� +

,

������� ����!�� �� -

/

0

1

2

.

1

2

1

2

1

2

$�������!���� �� �

+

/

0

����������������

���� �������� �� ,

������� ����!�� �� -

������� ������� �

���� ������ �*

$�������!����

���� �������� ��

������� ������� �

���� ������ �*

.

����������������

+ �����������������

-

������� ������� �

+ �����������������

,

������� ����!�� ��

.

$�������!���� �� �

+

/

0

����������������

���� �������� �� +

,

������� ����!�� �� -

.

$�������!���� �� �

+

/

0

birocratiza excesiv tot procesul de lucru cu publicul. În "nemernicia sa", Meluşul s-a îngrijit personal ca, pentru a putea obţine o copie conformă a licenţei de transport, adică un document minor, reprezentanţii unei firme de transport să fie obligaţi să completeze un formular greoi, din patru pagini: În loc de concluzie: Păi, dacă pentru o copie e nevoie de un asemenea formular, pentru licenţa de transport va fi nevoie în curând ca un transportator să scrie un roman-fluviu!

Acţiunea "Dorelii"

De luni de zile, o firmă de Doreli blochează circulaţia pe DN7 la Cozia. În loc să o ia dintr-un capăt cu lucrările de reabilitarea, "Dorel&friends" au atacat un segment uriaş cu o maşinărie de raşchetat drumul. Pe lângă acea maşinărie, au mai fost văzute de-a lungul timpului şi vreo două basculante: mai întâi o "janghină" Roman, apoi un camion mai nou.

34

În loc de concluzie: În loc să o ia te-

meinic pe bucăţi, cum se procedează în Vest, Dorelii ard tot drumul şi numai apoi se vor apuca de asfaltare. Ei generează astfel nişte pagube uriaşe economiei româneşti prin cozi zilnice de 5-10 kilometri în zona segmentului DN7 pe care îl repară.

Meluşul legii transporturilor

În septembrie 2010, legea transporturilor a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27. Această ordonanţă trebuia să fie aprobată de Parlament. Când documentul a ajuns la fostul deputat PSD Ioan Bivolaru-"Pesedilă", actualmente referent la Camera Deputaţilor, acesta a avut o "revelaţie": de ce Parlamentul doar să aprobe o ordonanţă de urgenţă când de fapt textul poate fi modificat şi astfel să aprobe de fapt un nou proiect, adică noua lege a transporturilor?! Băiat de la ţară, sprijinit de mafia din transporturile de persoane, Pesedilă s-a apucat de treabă şi, în luna martie a acestui an, el a trimis la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii un proiect de lege a transporturilor. Atunci, Sorin Sîrbu, şef al fostei Direcţii Transport Rutier din MTI, i-a trimis lui Bivolaru un răspuns evaziv, o respingere elegantă a proiectului. La începutul lunii iunie, consilierul ministresei Boa, Aurelian Dumitrescu, Pesedilă şi Meluş Coman, şeful ARR, au început, în secret, la etajul 8 al clădirii MTI, lucrul la noua lege a transporturilor, pe baza proiectului prezentat în luna martie de Bivolaru. Secretomania "meluşistă" a făcut ca lucrul la proiectul de lege să se facă fără ştirea şi participarea a două persoane direct implicate la acea oră în transportul rutier: secretarul de stat Eusebiu Pistru şi şeful defunctei DGTR, Sorin Sîrbu. Proiectul realizat de cei trei combinatori a fost prezentat în Comisia de Servicii şi Industrie a Camerei Deputaţilor, la mijlocul lunii iunie. Surprinşi de această mişcare, reprezentanţii MTI, Eusebiu Pistru şi Sorin Sîrbu, au cerut amânarea discuţiilor pe marginea proiectului, pentru că nu aveau nici cea mai vagă idee despre ce conţine documentul. După două săptămâni, la presiunea lui Pesedilă, documentul a fost din nou adus în discuţie la Comisia de Servicii şi Industrie a Camerei Deputaţilor. Între timp, în redactarea proiectului de lege s-a implicat, alături de cei trei "purceluşi", şi George Ionescu, deputat PD-L de Prahova. De această dată, Pistru şi Sîrbu au solicitat amânarea dezbaterii pentru sesiunea din toamnă a

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

Parlamentului pentru a avea timp să îşi formuleze o poziţie. În mod curios, deşi sunt membri ai aceluiaşi partid, Pistru şi Ionescu s-au contrat pe faţă în Comisia de Servicii şi Industrie. În loc de concluzie: După amânarea discuţiei din Camera Deputaţilor, proiectul de lege a fost din nou încredinţat spre lucru unui grup de "tovarăşi", coordonat tot de Meluş dar şi de deputatul Ionescu. Şi discuţiile se poartă tot în mare secret!!!

Şmecheriile Scoicii

Un convoi impresionant de transporturi agabaritice s-a prezentat, pe data de 12 iulie 2011, la intrarea în ţară de la Calafat. Camioanele transportau peste 80 de utilaje, folosite la construcţia de drumuri, şi nu aveau niciun fel de autorizaţii speciale pentru transport agabaritic. În primul moment, angajaţii CNADNR de la ACI Calafat nu au vrut să lase convoiul să intre în ţară. A fost nevoie de un telefon de la conducerea DRDP Craiova pentru ca drumarii să lase camioanele să transporte utilajele fără nici un fel de autorizaţii cu plată, care trebuie în mod normal achitate în acest gen de situaţii. Ca să preseze, şeful DRDP Craiova le-a transmis oamenilor că transportul agabaritic nu se taxează pentru este şpaga ministresei Anca Boagiu. Utilajele au fost duse de la Calafat la şantierul firmei austriece Strabag, de pe tronsonul Deva-Orăştie al Coridorului IV Paneuropean. Cele 80 de utilaje veneau din Kosovo şi Turcia şi au fost transportate de două firme: una românească şi una austriacă. Se pare că destinatarul utilajelor ar fi fost o firmă austriacă, subantreprenoare a Strabag. În loc de concluzie: Şi golăneala a fost atât de pe faţă făcută încât angajaţii de la ACI Calafat au primit ordin să nici nu înregistreze transporturile în baza de date a CNADNR.

Golănelile ospătarului

Niculae Cismaru-"Ospătaru", figurantul pedelist care conduce în acest moment DRDP Bucureşti, nu pierde niciun prilej de a-şi mai arunca nişte bani publici în propriul buzunar. El este decis ca, în septembrie, să se retragă din CNADNR pentru a merge să îşi pregătească atent campania electorală pentru Primăria Brăneşti. Şi, ca să aibă bani pentru campanie, în ultima perioadă "n-are mamă, n-are tată"! De când este la şefia celei mai mari Direcţii Regionale a CNADNR, la toate acţiunile de anvergură, salubrizare pe A1, cosire de vegetaţie, întreţinere


5

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET curentă pentru sezonul estival, Niculăiţă "Minciună" aduce oameni din subordine, de la 5-6 districte, pe perioade mai lungi de timp. Şi, ca să "mănâncă şi gura lui", în toate aceste perioade, lucrătorii de la districte sunt hrăniţi cu alimente cumpărate pe bani grei de la restaurantul lui, Casa Pustinicu din Brăneşti. De fapt, de la restaurantul lui, CismaruOspătaru cumpără mâncarea şi băutura pentru toate parangheliile, toate simpozioanele DRDP. Şi, ca lucrurile să fie şi mai simple, o parte din evenimente sunt ţinute direct la Casa Pusticu. Mai mult, din ciclul "Raşchetează tot ce poţi", Cismaru a achiziţionat gardul de protecţie şi stâlpii de pe A1 tot printr-o firmă a lui. Gurile rele susţin că, în această iarnă, prin firme interpuse, Niculăiţă şi-a băgat maşini la deszăpezire: să dea şi el o parte din tunul pe care îl ia CNADNR când vremea se răceşte! Pe vremea când lucra la Consiliul Judeţean Ilfov, Cismaru a făcut o pasiune nebună pentru o fată angajată acolo. Când a venit şef la DRDP Bucureşti, Ospătaru a luat-o cu el pe cea cu care "se iubea pe tunuri". Ba, mai mult, pe "Trompeta Carpaţilor" Mihaela Voinea a făcut-o chiar director adjunct al regionalei. Din această postură, Trompeta se ocupă de investiţiile DRDP, adică exact de locul de unde scoate Cismaru cei mai mulţi bănişori. În opoziţie cu aceasta, buna prietenie pe care o avea pe vremuri cu Radu Munteanu, soţul Ecaterincei "Naşa CNADNR", a intrat într-o perioadă de umbră. Cei doi au uitat de orgiile de pe vremuri de la Casa Pusticu şi acum nu mai schimbă două vorbe. Niculăiţă îl suspectează pe Răducu de faptul că îl sapă pentru a-i lua locul. De aceea, directorul Cismaru nu mai vorbeşte cu adjunctul său Munteanu. În loc de concluzie: Comic de meserie, Niculăiţă a profitat de mai multe momente în care Anca Boagiu nu era prezentă la sediul central al PD-L, pentru a se plânge că ministresa Transporturilor are obiceiul să îl facă "hoţ" în şedinţele cu CNADNR.

Problemele "fetelor vesele"

Fetele vesele Anca "Boa" Boagiu, ministresa Transporturilor, şi Daniela "Macaronela" Drăghia, şefa CNADNR, apar în ultima vreme tot mai des în rapoartele scrise de băieţii cu ochii albaştri cu calificative ca "incompetenţă" sau "management defectuos". Pentru că a declarat că, în ministeriatul ei, fondurile europene vor curge râuri-râuri, Boa are acum o mare problemă: a promis şi nu a livrat! Mai mult, l-a atacat

o bună parte de timp pe fostul ministru Şmecheradu Berceanu, că nu a reuşit să absoarbă fonduri europene, pentru ca ea acum să se afle cam în aceeaşi poziţie. Declaraţiile ei optimiste referitoare la banii pe care îi va aduce au fost demontate una câte una de către presă. Mai mult, cuplul Boa-Macaronela are o problemă majoră cu o licitaţie de pe Coridoul IV Paneuropean câştigată de către un consorţiu condus de Tirrena Scavi. Licitaţia a fost contestată de către Tehnologica Radion, care a câştigat şi la Curtea de Apel şi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). În asemenea condiţii, "cuplul vesel" trebuie să încheie acum contractul cu Tehnologica-"Radi-tot". În loc de concluzie: Problema mare e că nu este clar ce se va întâmpla acum cu banii pe care i-au luat ca şpagă de la Tirrena Scavi. E uşor să iei un 3-5% din valoarea proiectului, dar e foarte greu să dai banii înapoi.

Locotenentul Macaronelei

Deşi este pusă oficial sub acuzare de către DNA, Silvia "Big Mamma" Ciobanovschi este locotenentul numărul unu al Danielei "Macaronela" Drăghia. Cu delegare de competenţe de la Macaronela, Big Mamma semnează în acest moment aproape toate documentele CNADNR în locul directorului general. Astfel, după ce a fost schimbată din funcţia de director la Reabilitări Proiecte DN cu Finanţări Externe, Silviuţa a rămas doar cu un post de execuţie la Calamităţi şi cu trei pătrimi din semnăturile pe documentele CNADNR. În loc de concluzie: Singurele documente pe care nu îşi pune semnătura Big Mamma sunt cele care se leagă de combinaţii pe bani. Pe acestea le semnează doar Macaronela!

Grija de bani

Şi, după ce a desemnat-o pe Macaronela "puşculiţa" sa neoficială, ministresa Boa i-a dat două avocate, consiliere de-ale ei de încredere. Aşa se face că cele două "piţi roz" stau aproape non-stop în biroul Macaronelei. În acest fel, Drăghia se păzeşte de o eventuală situaţie în care vreo firmă de construcţii ar spune că i-ar fi dat vreo şpagă. În loc de concluzie: În acelaşi timp, Boa are grijă de "puşculiţa ei" ca de ochii din cap! Nu degeaba a declarat ea că nu mai vrea să plece după acest mandat săracă, aşa cum a plecat după primul!

Prietenia Macaronela-Purcelachis

Gura lumii "slobodă" susţine că un constructor ar fi încercat să îi dea Macaronelei Drăghia o geantă cu mai mult de un milion de euro pentru a-i da câştig de cauză pentru contractul de modernizare a DN5 Bucureşti-Adunaţii Copăceni. Omul a fost refuzat şi a avut nevoie de ceva timp să înţeleagă de ce. Potrivit lui, pentru că nu putea să îşi permită să piardă o lucrare în fieful său, Adunaţii Copăceni, Nelu "Iordachis-Purcelachis" a plusat şi i-ar fi dat cash Macaronelei nu mai puţin de trei milioane de euro. În loc de concluzie: Cum a luat exact banii Macaronela sunt puţini cei care ştiu! Probabil nu în acelaşi lan de porumb în care aparatele de fotografiat ale băieţilor cu ochi albaştri au surprins-o pe fosta şefă a CNADNR, Dorina Tiron, luând "caşcaval" de la Dorinel UMBrărescu!

Din nou pe val

Iordachis Purcelachis, patronul Romstrade, este din nou pe val. Inventat de fostul ministru Ludovic Orban şi consilierul lui Mişu Popescu "Pricopsitu", Purcelachis a avut serioase probleme sub ministeriatul lui Şmecheradu Berceanu. De la golăneala celui mai mare contract câştigat vreodată de vreo firmă românească, de aproape 400 de milioane de euro, pentru reabilitarea unui drum fantomatic prin munţi, DN67C Bengeşti-Sebeş, Neluţu a ajuns la probleme grave de cash-flow pe vremea lui Şmecheradu. Gurile rele spun că, prin interpuşi, Berceanul i-ar fi cerut lui Purcelachis o sumă mare de bani pentru "a cădea la pace". Patronul Romstrade s-a executat şi a "marcat" banul, după care a mers la o întâlnire cu Şmecheradu. Acesta din urmă i-a spus cum l-a văzut că e cazul să dea bani dacă vrea să fie prietenie între ei. "Păi, v-am dat!", a spus dezorientat Purcelachis. "Da, ai dat, dar numai jumătate!", i-a răspuns şmechereşte fostul ministru, acum senator de Dolj. Supărat, Iordache a refuzat să mai "decarteze" şi, la cererea ministrului oltean, fosta şefă a CNADNR, Dorina Tiron, a făcut o plângere la DNA în legătură cu mega-contractul pentru DN67C. Pe lângă Nelu Iordache, în acest caz sunt anchetaţi şi adjunctul de la DRDP Craiova, Ştefan Brânaru, şi Constantin Şerban, fost şef al Regionalei, care a preluat de curând toate prerogativele de şef de la Ştefan Stoica, plecat în concediu medical, direct din concediu de odihnă.

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

35

I


Coloana a cincea

5

Cu Macaronela la şefia CNADNR, Purcelachis pare că începe să îşi revină. El a reuşit să îşi plătească împrumuturile luate de la cămătari şi o parte din datoriile companiei aviatice Blue Air, aflată în permanenţă pe marginea falimentului. Mai mult, Romstrade va construi pasajul suprateran din zona Mihai Bravu-Splaiul Unirii, după ce a câştigat unul dintre cele mai importante contracte scoase la licitaţie în ultima perioadă de către Primăria Capitalei. De asemenea, gurile bune susţin că Purcelachis este pe cale să câştige o mare lucrare la Primăria Otopeni, reabilitarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare, în valoare de 140 milioane euro. În loc de concluzie: Se pare că frauda de pe DN67C estimată în acest moment de DNA trece de 100 de milioane de euro! Probabil aşa a reuşit Iordache să nu se aleagă cu mâinile şi picioarele rupte de către cămătari!

Exportul ţepei

După ce a reuşit să ţepuiască şi autorităţile locale şi pe cele naţionale, Nelu Iordachis Purcelachis vrea mai mult. El vrea să exporte ţeapa românească în Irak. Purcelachis a câştigat anul trecut un contract de construcţie a 35 de kilometri de autostradă în ţara arabă. Dar, datorită birocraţiei şi pretenţiilor excesive de şpagă, Romstrade nu a reuşit nici până acum să obţină toate avizele necesare demarării lucrărilor. În Irak, Purcelachis se bate cu rechini mai mari decât Umbrărescu şi Besciu! În loc de concluzie: Vorba teroriştilor sinucigaşi chiar înainte de a apăsa detonatorul: "Allah Akbaaaar!".

Premiul "Prostănacul lunii"

Suntem onoraţi să vă prezentăm, începând cu această ediţie a revistei TIR Magazin, premiul "Prostănacul lunii". "Pe Arad-Nădlac, din informaţiile pe care le avem neoficial, pentru că încă nu neau informat constructorii, eu ştiu că sunt într-o fază avansată cu proiectarea. Ne aşteptăm ca, până la finalul lunii august, să aibă proiectarea deja făcută, să intre în execuţie", a spus, în iulie 2011, ministresa Transporturilor Anca Boagiu, citată de Mediafax. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii ar trebui să ceară raportări de la constructori înainte de a face declaraţii. Este foarte probabil ca acest gen de raportări să existe la CNADNR, dar să nu le cunoască Boa conţinutul. Şi să vorbeşti

36

fără să ştii este un semn de prostie. Pe de altă parte, dacă aceşti constructori de drumuri, la miliardele de euro pe care le încasează, nu vor să dea raportări, aceasta denotă din nou o stare deplorabilă la MTI. Dacă Anca Boagiu nu se poate impune în faţa constructorilor, acesta este din nou un semn de slăbiciune şi prostie! În loc de concluzie: Pentru declaraţia belicoasă de mai sus, îi oferim Ancăi Boagiu premiul "Prostănacul lunii august 2011"!

Probleme la Straco

Firma de construcţii de drumuri Straco Grup are mari probleme financiare. Straco a apărut relativ recent, doar în anul 2008, în peisajul "raşchetatorilor" de bani de la CNADNR. Atunci Straco a licitat pentru centura de sud a Capitalei. Patronii firmei, fraţii Traian şi Alexandru Horpos, precum şi Vlad Vameşu, i-au convins pe racheţii de la firma ucrainiană OJSC Mostobud să "decarteze" 3 milioane de euro şpagă pentru lucrări la CNADNR şi la Primăria Sectorului 1. Şpăgile s-au dat dar, până acum, lucrările pe care Straco este asociată cu Mostobud nu au început şi nici avansurile de la CNADNR şi Primăria Sectorului 1 nu le-au încasat încă. Racheţii ucrainieni au început să facă urât pentru banii lor şi au trecut la ameninţări cu pedepse fizice. Mai mult, presaţi de lipsa banilor, fraţii Horpos au o serie de probleme şi cu buna funcţionare a clubului Player din Ştrandul Tineretului din Bucureşti, principala "pepinieră" de prostituate de lux pentru oficialii din primării şi CNADNR. La CNADNR, Straco a fost favorizată şi pe vremea lui Berceanu dar şi acum pe vremea ministresei Boagiu. La Primăria Sectorului 1, firma fraţilor Horpos este ţinută în braţe de primarul Andrei Chiliman şi de omul său de încredere, Vlad Moisescu, vicepreşedinte la PNL Bucureşti. În loc de concluzie: Gurile rele dar bune susţin că Vlad Moisescu s-ar afla la un pas de a fi arestat dar că, a fost iertat pentru moment pentru că a promis că în toamnă va presa din interior ruperea alianţei USL.

Căsătorie la locul de muncă

Consilierii ministresei Boagiu "fac şi ei pasiuni nebune pentru femei"! Asta dacă este să îi cităm pe cei de la trupa Taxi! Aceasta i s-a întâmplat lui Adrian Gabri-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

el Moşneag, consilier personal al ministresei Boa. El a făcut o pasiune nebună pentru Doina Tănase, o altă consilieră personală a aceleiaşi ministrese. Cei doi au stabilit deja nunta şi au invitat-o pe Anca Boagiu să le fie naşă. În loc de concluzie: Şi uite-aşa, în curând, vom avea un consilier personal mai mic, pentru că ceea ce naşte din consilieri personali pe Boa o consiliează!

Secretul lui Ionel

În ciuda nenumăratelor combinaţii descoperite şi a slabelor rezultate manageriale, Ion Pantelimon, şeful DRDP Cluj rămâne în mod misterios tot pe poziţie. Într-o "anumită parte a presei" a apărut şi secretul: Ionică a creat o oază de "boci" la el în instituţia pe care o conduce. Fiica fratelui premierului este angajată, împreună cu soţul ei, la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj. Acesta ar fi motivul pentru care Boc nu-l înlocuieşte din funcţie pe directorul instituţiei, Ion Pantelimon, în ciuda ameninţărilor pe care le-a proferat în trecut. Nepoata premierului Emil Boc, Dorina Perşa Boc, este şefa compartimentului de relaţii publice şi câştigă peste 4.000 de lei pe lună. Soţul acesteia, Dan Perşa Boc, este şeful unui serviciu din cadrul DRDP, cu un salariu de peste 5.000 de lei lunar. Cei doi soţi au fost angajaţi în instituţie de către Pantelimon, la puţin timp după ce acesta din urmă a fost numit în funcţie. Dan Perşa Boc are 37 de ani şi este şef Serviciu Trafic la DRDP, din iulie 2009. El a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai", în 2006, şi Horticultura, în 1998. Adică numai bun pentru a se ocupa de drumuri!:) "A fost un concurs la care m-am înscris. E greşit să fii angajat la DRDP?", a răspuns Dorina Perşa Boc, printr-o întrebare, la întrebarea cum a ajuns să ocupe postul de la DRDP Cluj. Înainte de a fi şef al departamentului de comunicare al DRDP, Perşa-Boc a fost angajată a punctului de lucru al Primacons Group din Cluj, pe postul de secretară, iar, înainte de această funcţie, a administrat Pensiunea Maria din satul natal Răchiţele, din proprietatea părinţilor ei. În loc de concluzie: BOC: "Ne angajăm rudele la DRDP... că ne place! Ne place, place, place!!!".

Le mulţumim tuturor celor care ne onorează şi ne oferă lună de lună informaţii de o calitate premium pentru realizarea acestei rubrici de pamflet! news@tirmagazin.ro


Buletin informativ realizat în parteneriat cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România

Prezentarea stadiului proiectului legii transporturilor rutiere şi a condiţiilor generale de transport În perioada ianuarie–iunie 2011, UNTRR a pregătit două documente principale pentru domeniul transporturilor rutiere. Acestea sunt: 1.Amendamente la legea transporturilor rutiere (OUG 109/2005); 2.Condiţii generale de transport pentru membrii UNTRR. Amendamentele la legea transporturilor rutiere au fost pregătite în urma consultărilor cu membrii UNTRR (consultări directe şi prin intermediul unui chestionar) şi au fost postate pe site-ul Uniunii şi prezentate în InfoUNTRR. Pe lângă discuţiile cu transportatorii rutieri de mărfuri şi persoane, UNTRR a purtat discuţii cu reprezentanţi ai MTI, ARR, Camerei Deputaţilor şi cu reprezentanţii celorlalte asociaţii profesionale din domeniu (FORT şi COTAR). Demersurile întreprinse de UNTRR în sensul obţinerii unui acord cât mai larg din partea transportatorilor s-au finalizat cu două puncte de vedere comune–în lunile martie şi iunie–care au fost semnate şi transmise MTI şi Camerei Deputaţilor sub semnătura preşedinţilor UNTRR, FORT şi COTAR. Considerăm că astfel s-a adus la îndeplinire una dintre cerinţele Consiliului Director al Uniunii în sensul că:

- s-a realizat o consultare cu două dintre asociaţiile patronale care activează în domeniu, - s-a dovedit capacitatea UNTRR ca factor de coagulare a intereselor transportatorilor, - s-a ajuns la soluţii acceptate de toate părţile implicate în acest proces. Totuşi, ţinând cont de faptul că: - modificarea legii transporturilor prin intermediul legislativului s-a amânat pentru luna septembrie 2011, respectiv după vacanţa parlamentară, - s-a obţinut includerea în proiectul european a realizării proiectului propriu de lege al UNTRR,. - noile reglementări la nivel european vor intra în vigoare la 4 decembrie 2011. În cursul acestei luni şi al lunii august se va continua lucrul la proiectul legii transporturilor iniţiat de UNTRR, astfel încât în cursul lunii august să fie transmis autorităţilor române pentru a avea o bază de negociere cu acestea. Propunerea survine ca urmare a faptului că este posibil ca pe parcursul vacanţei parlamentare, MTI să promoveze o nouă ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, care să modifice complet legea transporturilor rutiere. Referitor la Condiţiile de transport UNTRR, precizăm că acestea au fost

pregătite în cursul lunilor aprilie-mai şi urmăresc stabilirea unor elemente care să fie acceptate de transportatori, beneficiari, intermediari şi asigurători, precum şi a stabilirii clare a responsabilităţilor transportatorului şi a celorlalte părţi din cadrul lanţului de transport. Proiectul condiţiilor a fost transmis membrilor UNTRR şi, în plus, a fost prezentat în cursul conferinţelor organizate în mai, la Poiana Braşov şi iunie, la Bucureşti, precum şi cu ocazia unor reuniuni organizate de UNTRR cu prilejul târgului TransportAR. Totodată, acest proiect al condiţiilor de transport a fost postat pe situl UNTRR şi în buletinul info-UNTRR. Precizăm că acest proiect de condiţii a plecat de la condiţiile de transport utilizate de membrii asociaţiei omologe UNTRR din Marea Britanie. Pentru a ajunge la o formă finală, UNTRR a solicitat punctul de vedere al transportatorilor şi a purtat discuţii cu dl. Robin Martens–organizatorului Târgului de logistică româno-olandez. În urma discuţiilor cu dl. Martens, s-a convenit să aibă loc o nouă reuniune, în data de 8 iulie, la sediul UNTRR, pentru a se discuta această propunere şi din punctul de vedere al logisticienilor.

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

37


info

Info Utile

38

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


info Editorial

Cu cărţile

Teoretic, aşa ne dorim cei mai mulţi dintre noi să se desfăşoare orice “joc” în societate–cu cărţile pe faţă. În esenţă, asta ar însemna a acţiona cinstit, a fi corect în relaţiile cu alţii. De ce teoretic? Pentru că se pare că, la partea practică, totul devine relativ funcţie de interes şi de avantajul obţinut. Astfel, jocul are alte componente majoritatea jucătorilor trişează, doar unii sunt depistaţi şi de cele mai multe ori plătesc alţii, vinovaţi doar pentru că există. Uitându-ne în grădina transporturilor rutiere, constatăm că sunt reorganizate direcţii, sub nişte premise oficiale mai mult sau mai puţin digerabile, cu ţinte reale în zona reglării unor conturi personale. Prin reorganizarea direcţiilor din minister, s-a realizat o împărţire aviaţia direcţie distinctă, iar restul au fost grupate într-o direcţie atotcuprinzătoare–serviciul naval, serviciul feroviar şi ceva rutier (nu există serviciu rutier). Este greu de acceptat ca modul de transport predominant din România (peste 60% din mărfuri sunt transportate rutier) să fie umilit şi condamnat să nu aibă nici măcar un serviciu ca formă de organizare în noile structuri. Personal, nu cred că ţinta a fost transportul rutier ci mai degrabă persoana care era în fruntea Direcţiei Transport Rutier. Singura mare compensare existentă este aceea că în fruntea acestei noi direcţii atotcuprinzătoare este o persoană cu experienţă îndelungată în domeniul rutier. Îi doresc multă putere de muncă noului director al acestei direcţii atotcuprinzătoare pentru că va trebui să muncească cât trei persoane şi să reprezinte cele trei moduri de transport la întâlniri cheie, pentru a le soluţiona problemele reale în timp util o sarcină extrem de grea. Numai din zona transportului rutier internaţional de marfă solicităm să facă demersuri la omologii din Rusia şi Turcia pentru suplimentarea autorizaţiilor de terţă ţară, pentru că acum România a epuizat deja contingentele alocate pe acest an. Directorul direcţiei nou înfiinţate este singura persoană care poate rezolva această problemă, în acest gen de situaţii întâlnindu-se cu directori din ministerele ţărilor menţionate, neputând să delege nimic din această competenţă şi responsabilitate, pentru că, şi dacă ar vrea, nu are cui, neexistând un serviciu rutier în cadrul direcţiei! În acest context, sunt convins că este necesară realizarea unei corecţii de urgenţă în acest domeniu prin acordarea consideraţiei corespunzătoare transportului rutier şi totodată a unui sprijin real noului director al acestei direcţii mari, plecând de la importanţa transportului rutier şi lăsând alte aspecte emoţionale/personale în afară. Tot în zona transporturilor rutiere, se discută, se elaborează şi nu se finalizează iniţiativa noii legi a transporturilor rutiere. A existat un material înaintat şi către asociaţiile profesionale, mai mult

pentru a le da ceva de lucru. UNTRR a făcut o serie de observaţii pe marginea diferitelor proiecte de lege primite şi, în limita aspectelor abordate cu alte asociaţii, s-a reuşit formularea unor puncte de vedere comune toate aceste materiale fiind publice pe pagina de internet www.untrr.ro. Consider că, atâta vreme cât această nouă lege se adresează segmentului de transport rutier, cel mai activ dintre toate modurile de transport din România, toţi cei care vor trebui să o aplice au dreptul să fie informaţi şi dreptul să îşi exprime punctele de vedere pentru a obţine o lege simplă, în linie cu regulamentele şi directivele europene, racordată la sistemul administrativ românesc (sancţiuni, amenzi, proceduri de aplicare a acestora) şi, cel mai important, aplicabilă de către cei cărora le este destinată. Dar au mai existat şi alţi autori ai altor versiuni ale acestei noi legi, din păcate nu însă cei care în mod oficial ar trebui să facă acest lucru. Aceşti alţi autori par să fi avut girul ministerului (oficial sau neoficial !?!?) altfel nu ar fi putut ajunge să prezinte un proiect de lege în comisia de specialitate din Parlamentul României. La momentul dezbaterii proiectului, ministerul a dat gir, de această dată, celor care ar trebui în mod oficial să elaboreze o astfel de lege şi care nu au fost implicaţi în proiectul aflat pe masă (se pare că nici oficial, nici neoficial), iar subiectul a fost amânat. Cu cărţile pe faţă, această misiune de elaborare a noii legi a transporturilor rutiere trebuie încredinţată noii Direcţii de Reglementări în Transporturi, în a cărei subordine se află şi transporturile rutiere. Această direcţie are dreptul să consulte alte organisme subordonate ministerului şi obligaţia să îi consulte pe cei cărora li se adresează noua lege–transportatorilor rutieri, în cadrul procesului de transparenţă decizională prin publicare pe pagina de internet a ministerului, cu acces liber al oricărei persoane interesate, urmată de o dezbatere, modificare şi aprobare în cadrul Comisiei de dialog social împreună cu patronatele şi sindicatele, urmând apoi parcursul administrativ în vederea publicării în Monitorul Oficial. În realitate, istoric vorbind, s-a întâmplat frecvent ca proiectele de acte normative să nu urmeze întocmai circuitul normal, ele fiind mai întâi publicate în Monitorul Oficial şi apoi aduse la cunoştinţa Comisiei de dialog social. Cu tot avansul tehnologiei în domeniul comunicaţiilor internet, e-mail, mobile, date pe mobile, tablete etc- deşi există un potenţial substanţial al unei comunicări mult mai facile decât în trecut, aceasta pare a fi mai mult simulată–nu aţi primit e-mailul? Vai, tehnologia, bat-o vina! Vi-l mai trimit încă o dată, dar decizia asupra conţinutului urmează a fi luată mâine! În privinţa elaborării noii legi a transporturilor rutiere, în esenţă, este obligatoriu a fi modificată, cel puţin pentru a elimina orice text contrar prevederilor celor trei Regulamente europene (aplicabile din 4 decembrie 2011), ocazie cu care ar putea fi operate şi alte modificări în vederea simplificării şi obţinerii unei legi aplicabile, neinterpretabile în fel şi chip. În Germania, legea transporturilor se compu-

pe faţă! ne din Legea transporturilor de persoane din 1961 şi din Legea transporturilor de mărfuri din 1998. Propunerile de modificare ale celor două legi, pentru alinierea la Regulamentele 1071, 1072, 1073, au fost făcute publice şi vor fi înaintate Parlamentului German în sesiunea de toamnă, cei interesaţi putând să transmită observaţii dacă au la ce, ţinând cont de simplitatea, transparenţa şi corectitudinea abordării nemţeşti! Legile sunt extrem de concise, simple, nu repetă nimic din textele actelor normative europene care reglementează domeniul în prezent, sunt permisive faţă de categoriile care nu fac subiectul transportului rutier comercial, nu reglementează nimic din ceea ce nu este reglementat la nivel european (cum ar fi casele de expediţie) şi, în spiritul jocului cu cărţile pe faţă, stabilesc drepturile şi obligaţiile diferitelor autorităţi cu privire la aplicarea legilor, precum şi sancţiunile. Aceste legi din Germania, alături de pachetul de modificări propus, precum şi legile transporturilor rutiere din Olanda, Ungaria, Cehia şi Polonia sunt disponibile, traduse în limba română pe www. untrr.ro . România pare să tindă spre preluarea modelului italian de societate, având însă capabilităţi mai apropiate de cele ale Greciei. În concluzie: cu cărţile pe faţă!? Nu aici şi nici acum, că nu e timp! Aici şi acum "Cu cărţile pe faţă" puteţi urmări poveşti şi vedea filme! Nimic nou, dacă luăm în calcul estimările sociologilor care arată o predispunere a generaţiilor actuale de români în a sacrifica viitorul pentru prezent! Dacă românii (angajaţi şi angajatori) ar fi întrebaţi: Ce doriţi? Să puteţi consuma mai mult azi şi mâine sau să puteţi consuma moderat în prezent şi să construim ceva şi pentru viitor, autostrăzi de exemplu? Răspunsul real al majorităţii se vede în jurul nostru, în ceea ce trăim! Fără îndoială, argumentat emoţional şi prin lipsa de încredere în orice din jur… Radu DINESCU Secretar General UNTRR

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

39


info

Actualitatea

6 iulie 2011 Noua lege privind taxa de poluare: nefundamentată, incorectă şi cu efecte dure pentru transportatori şi economia naţională Conform cu uzanţa devenită comună pentru ministerele româneşti, Ministerul Mediului şi Pădurilor propune Parlamentului României un nou act normativ făcut „pe genunchi” şi având ca scop doar preîntâmpinarea demarării procedurii de încălcare de către Comisia Europeană. Astfel, ca urmare a rezoluţiei Curţii Europene de Justiţie în Cauza C-402/09 Tatu, ministerul anterior menţionat a pregătit un proiect de act normativ care nu face altceva decât să încerce să amelioreze situaţia creată prin ordonanţele anterioare prin care bugetul de stat a încasat, în mod discriminatoriu şi incorect, sume importante de la transportatori la achiziţionarea de vehicule. Precizăm că în fundamentarea acestui proiect de act normativ se pleacă de la o serie de premise eronate–dispoziţiile Directivei 2009/33, care se referă la achiziţionarea de vehicule nepoluante de către autorităţi şi firmele care realizează servicii publice–extinzând domeniul de aplicare al acesteia pentru toţi posesorii de ve-

hicule, dar uită să precizeze faptul că, în baza Regulamentului 800/2008, ar trebui să acorde ajutoare de stat pentru achiziţia de vehicule cu grad redus de poluare care, în cazul retehnologizării vehiculelor existente, să ajungă până la 55% din costurile eligibile. În plus, proiectul de act normativ nu ţine cont de taxele şi impozitele plătite de transportatori şi nici de dispoziţiile Directivei 1999/62, cu ultimele modificări, respectiv de ultimele amendamente, care tocmai au fost aprobate de Parlamentul European, respectiv internalizarea costurilor externe determinate de poluarea fonică, atmosferică şi de congestie. În acest fel, Ministerul Mediului şi Pădurilor nu face altceva decât să vină cu o nouă propunere divergentă faţă de dispoziţiile legislaţiei europene în domeniul transporturilor, mediului şi al taxării, încercând să crească mai mult povara fiscală de pe umerii transportatorilor rutieri. Având în vedere cele precizate mai sus, UNTRR consideră că cea mai bună variantă este o abordare simplă, aplicabilă tuturor, care

să stimuleze achiziţionarea de vehicule noi, dar să prevadă şi o diferenţiere corectă prin impozitare şi taxarea utilizării infrastructurii în funcţie de gradul de poluare al vehiculului. În acest sens, UNTRR consideră că un exemplu de urmat ar putea fi considerat cel german, iar rezultatele ar fi: plata unei taxe doar în cazul în care vehiculul circulă, valori ale rovinietei mai reduse pentru vehiculele mai puţin poluante, o reducere a impozitului în funcţie de gradul de poluare şi vechimea vehiculului şi o creştere a încasărilor la bugetul statului, indiferent că este vorba de bugetul general sau de fondul de mediu. Reamintim autorităţilor faptul că, în prezent, transportatorii sunt susţinători ai bugetului local prin taxele şi impozitele achitate, iar neabrogarea taxei de poluare şi doar modificarea acesteia printr-o taxă cu alt nume nu va face altceva decât să îi oblige pe transportatori să practice tarife superioare, ceea ce va determina un efect în lanţ la nivelul economiei româneşti.

REUNIUNEA MINISTERIALĂ „Facilitarea Comerţului şi Transportului de-a lungul Drumului Mătăsii” Declaraţia ministerială de la Tbilisi Miniştrii de transport şi reprezentanţii lor acreditaţi, invitaţi şi găzduiţi de Vera Kobalia, Ministrul Economiei şi Dezvoltării Durabile din Georgia, au participat la Reuniunea Ministerială de la Tbilisi privind „Facilitarea Comerţului şi Transportului de-a lungul Drumului Mătăsii”, ţinută la Tbilisi, Georgia, pe 16-17 iunie 2011. Miniştrii: ●Ţinând cont de rezultatele unei serii de Conferinţe ministeriale similare anterioare, dintre care ultima a fost ţinută la Alma-Ata, Kazakhstan, pe 12 iunie 2009, adoptând Declaraţia Comună a Reuniunii Ministeriale Eurasiatice din cadrul Conferinţelor de Transport Rutier Eurasiatice şi Reuniunilor Ministeriale ●Apreciind cooperarea strânsă între agenţiile guvernamentale, industria privată şi reprezentanţii acestora, ca şi organizaţiile internaţionale care urmăresc facilitarea operaţiunilor comerciale şi de transport în Asia, ca şi pe teritoriul Eurasiatic ●Considerând că impactul negativ al crizei economice globale asupra comerţului şi transportului rutier de marfă poate fi diminuat cu succes în perioada post-criză prin promovarea şi facilitarea pe mai departe a comerţului şi transportului rutier ●Convinşi că rutele comerciale şi legăturile de transport, aşa cum sunt determinate de transportul rutier, sunt inseparabile şi se întăresc reciproc, trebuie acordată prioritate înlăturării barierelor procedurale şi construirii legăturilor intercontinentale lipsă ca şi rutelor de distribuţie pentru populaţiile locale, industrie, agricultură şi comerţ

40

●Recunoscând că transportul rutier interconectează fiecare afacere şi fiecare mod de transport între Europa şi Asia şi că are capacitatea să asigure livrările de marfă, din poartă în poartă, către toate comunităţile, fără discriminare ●Recunoscând importanţa facilitării liberului acces la pieţe utilizând transportul rutier internaţional prin implementarea instrumentelor legale multilaterale internaţionale cheie şi a principiilor incluse în acestea, ale ONU şi ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului ●Amintind rezultatele empirice ale caravanelor de camioane IRU şi operaţiunile comerciale de transport rutier de-a lungul Drumului Mătăsii, ale Noii Iniţiative de Transport Terestru a IRU (NELTI 1 & 2), care au relevat faptul că 40% din timpul de transport este pierdut la frontiere ●Considerând eforturile susţinute ale IRU pentru accelerarea şi securizarea operaţiunilor de trecere a frontierei prin intermediul PreDeclaraţiei Electronice TIR a IRU (TIR-EPD); RealTime SafeTIR (RTS - aplicaţia SafeTIR în timp real); carnetelor TIR cu 4 voleţi, pentru traficul bilateral; Observatorului Timpilor de Aşteptare la Frontieră (IRU BWTO); instrumentului interactiv şi web de înregistrare şi căutare a zonelor de parcare pentru camioane (IRU TRANSPark) Au decis să întreprindă acţiuni comune pentru ●Înlăturarea barierelor non-fizice la comerţ şi transport rutier, precum timpii mari de aşteptare la frontiere, birocraţia, corupţia, dificultăţile în emiterea vizelor pentru şoferii profesionişti şi alte condiţii nefavorabile de ordin social, fiscal, legal şi tehnic împiedicând operaţiunile eficien-

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

te de transport rutier ●Aderarea la şi implementarea Convenţiilor cheie ale ONU asupra facilitării comerţului şi transportului rutier ca şi regulilor internaţionale în legătură cu libertatea de tranzit; simplificarea documentaţiei de transport şi raţionalizarea taxelor şi impozitelor; şi alinierea acordurilor guvernamentale bilaterale şi regionale referitoare la transportul rutier internaţional la Convenţiile multilaterale existente ●Coordonarea politicilor de transport naţionale şi regionale care guvernează dezvoltarea reţelei de drumuri şi autostrăzi cu accent special pe serviciile auxiliare de-a lungul drumurilor, inclusiv zone de parcare sigure/securizate şi confortabile pentru camioane ca şi o reţea dezvoltată de staţii de realimentare cu combustibil şi ateliere, conform Iniţiativei IRU a Autostrăzii Model ●Introducerea de noi tehnologii de transport permiţând consolidarea unei abordări integrate de transport, în particular tehnici RO-RO, cu considerarea în special a poziţiei geografice a Georgiei Au solicitat ●Tuturor actorilor să mobilizeze resurse pentru facilitarea comerţului şi transportului rutier pentru a realiza obiectivele acestei Declaraţii ●Participanţilor la această Reuniune Ministerială să transmită această declaraţie Guvernelor lor şi să ţină următoarea reuniune în cadrul Celei de a 7-a Conferinţe Eurasiatice IRU de Transport Rutier care va fi organizată în Iordania în 2013.


info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

41


info UNTRR Intervine

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII Doamnei Ministru Anca BOAGIU Stimată Doamnă Ministru, În perioada 16-17 iunie a.c., a avut loc la Tbilisi, Georgia, Reuniunea Ministerială şi cea de-a 6-a Conferinţă IRU Eurasiatică privind Transportul Rutier, ocazie

cu care au fost aprobate în unanimitate următoarele Declaraţii şi Declaraţia Comună a celei de-a 6-a Conferinţe IRU Eurasiatică privind Transportul Rutier: - Declaraţia IRU de la Tbilisi – „Transportul rutier: interconectând toate afacerile şi toate modurile de transport din Europa şi Asia”, aşa după cum a fost ea aprobată în unanimitate de către participanţii la Conferinţă din peste 40 ţări; - Declaraţia Ministerială de la Tbilisi aprobată în unanimitate de Reuniunea Ministerială care a avut loc în cadrul celei de-a 6-a Conferinţe IRU Eurasiatică privind Transportul Rutier; - Declaraţia Comună privind rezultatele Reuniunii de Coordonare dintre Şefii Organizaţiilor Internaţionale şi Instituţiile Financiare privind dezvoltarea viitoare a legăturilor de transport Eurasiatice în cadrul celei de-a 6-a Conferinţe IRU Eurasiatică privind Transportul Rutier. Având în vederea importanţa strategică a acestor Declaraţii care confirmă rolul

Publicitate

42

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

Nr.2189/05.07.2011

vital jucat de transportul rutier în promovarea progresului, prosperităţii şi în cele din urmă a păcii în lumea întreagă, precum şi măsurile care trebuie luate într-un adevărat parteneriat public privat pentru promovarea şi mai departe a facilitării comerţului şi transportului rutier, vă transmitem, anexat, pentru informarea dumneavoastră, textul acestor declaraţii. În acelaşi timp, vă atragem atenţia asupra problemelor şi soluţiilor propuse, şi totodată vă asigurăm de angajamentul nostru, precum şi al membrilor noştri privind conlucrarea cu autorităţile de resort pentru realizarea obiectivelor identificate în aceste documente importante. Cu deosebită stimă, SECRETAR GENERAL, Radu Dinescu Această scrisoare a fost trimisă şi domnului Popa Eusebiu Manea PISTRU, secretar de stat MTI, şi doamnei Lizeta VOLCINSCHI, director general Direcţia Generală Reglementări din MTI.


Informaţii utile în timp real: www.untrr.ro - cu secţiune dedicată membrilor e-info@untrr.ro - newsletter bazat pe e-mail InfoUNTRR - buletin informativ lunar gratuit Mailing direct - informare dedicată InfoSMS - pentru informare urgentă

Parteneriate spre beneficiul membrilor:

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

43


info UNTRR Intervine

Comsia de Supraveghere a Asigurărilor În atenţia Doamnei Angela Toncescu – Preşedinte tori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

Stimată doamnă preşedinte, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România, (UNTRR), organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, promvează şi apăra interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 13.000 membri – opera-

Cunoscând misiunea Comsiei de Supraveghere a Asigurărilor de a pune în aplicare legislaţia din domeniul asigurărilor imparţial, cu onestitate şi promptitudine şi de a proteja, în temeiul legii, consumatorii de produse de asigurări, ne adresăm dumneavoastră nemulţumiţi fiind de creşterea tarifelor asigurărilor în industria transporturilor, fără consultarea prealabilă a industriei transporturilor rutiere şi fără introducerea unor corelări între majorările tarifelor şi calitatea serviciilor prestate de societăţile de asigurare prezente pe piaţa asigurărilor din România. De asemenea, este cunoscut că, deşi reglementările sunt în cele mai multe cazuri, suficient de detaliate, aplicarea acestora poate fi imperfectă. Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să analizaţi următoarele aspecte:

corelarea tarifelor societăţilor de asigurări din România cu calitatea serviciilor oferite clienţilor. Realizarea unor studii de impact şi consultarea industriei de profil înainte de promovarea unor proiecte de acte normative. Realizarea unei statistici publice a termenului mediu de realizare a plăţilor pentru daunele în industria tranporturilor (pe tipuri de asigurări, CASCO, RCA, CMR, medicale) şi a procentului plătit din suma solicitată pentru fiecare societate de asigurare astfel încât clienţii să-şi poată alege societate de asigurare pentru fiecare tip de asigurare, în deplină cunoştinţă de cauză faţă de promptitudinea acestora în executarea contractelor de asigurare. Vă mulţumim anticipat pentru sprijinul acordat şi vă transmitem distinsele noastre salutări. Cu deosebită stimă, Radu DINESCU Secretar general al UNTRR

Direcţia Generală Reglementări şi Autorizări Asigurări Obligatorii Nr. VI/30908/09.12.2008 Nr. VI/971/09.12.2008 Către: Uniunea Naţională a Transportatorilor din România În atenţia: Domnului secretar general, RADU DINESCU Subiect: răspuns la adresa 2785/26.11.2008 Vă mulţumim pentru scrisoa-

Considerăm că aţi subliniat co-

reglementările de practică pru-

rea dumneavoastră şi pentru

rect faptul că CSA acţionează

denţială a asigurării RCA, acţi-

aspectele sesizate obiectiv în

în calitatea sa de reglementa-

unea noastră se concretizează

legătură cu practica din Româ-

tor al pieţei româneşti de asi-

în promovarea unor reguli care

nia în ceea ce priveşte asigu-

gurări în mod echidistant astfel

să ofere obiecte consumatori-

rarea vehiculelor.

încât în condiţii compatibile cu

lor, în acest caz – terţii preju-

44

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


info UNTRR Intervine

rare ori prin constituirea unui

Obligaţia fiecărui asigurator

termen direct proporţional cu

de a-şi stabili propriile tarife de

creşterea/descreşterea preţu-

primă pentru asigurarea RCA

lui poliţiei.

i-a condus către interpretarea propriilor rezultate înregistrate

diciaţi şi totodată controlul permanent al indicatorilor specifici care permit asiguratorului să ofere protecţie prin contractul de asigurare. Dorim să precizăm, în legătură cu afirmaţia dumneavoastră despre calitatea serviciilor că, fiind în discuţie o asigurare de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule pentru terţi, calitatea acestor servicii nu poate fi cuantificată în niciun caz în relaţie cu preţul poliţei de asigu-

Subliniem că potrivit preve-

în anii anteriori, apelând inclu-

derilor din normele privind

siv "la datele statistice pe care

asigurarea obligatorie de răs-

s-a bazat acest calcul" aşa

pundere civilă pentru prejudi-

cum este prevăzut şi în art. 21-

cii produse prin accidente de

(4).

vehicule, puse în aplicare de

CSA nu poate interveni în

Ordinul nr. 20/2008 al preşe-

aceste calcule sau în criteriile

dintelui Comisiei de Supra-

stabilite de fiecare asigurator

veghere a Asigurărilor, în art.

în parte, în scopul influenţării

21. -(1). “Asiguratorii RCA au

lor, cresterii-descresterii tarife-

obligaţia de a stabili tarifele de

lor primelor de asigurare.

primă pentru fiecare categorie

Tarifele de primă de asigura-

de vehicule, pe perioade de un

re sunt notificate Comisiei de

an, calculate pe baze acturiale

Supraveghere a Asigurărilor

pentru limitele de despăgubire

şi afişate atât la sediul social,

stabilite în baza prevederilor

cât şi la unităţile teritoriale ale

art. 24, astfel încât să garan-

asiguratorilor precum şi pe si-

teze permanent îndeplinirea

te-urile proprii.

obligaţiilor ce decurg încheierea contractelor de asigurare

Considerăm că liberalizarea

RCA, constituirea rezervelor

preţurilor reprezintă gestiona-

tehnice prevăzute în legislaţia

rea cea mai corectă a acestui

în vigoare şi plata contribuţii-

tip de asigiurare din partea fi-

lor către fondurile stabilite în

ecărui asigurator, deciziile de

conformitate cu legislaţia în

modificare a tarifelor de prime,

vigoare precum şi acoperirea

care se poate face după mini-

cheltuielilor de achiziţie şi ad-

mum 3 luni de la ultima modifi-

ministrare.”

care, potrivit prevederilor alin.

Referindu-ne la celelalte as-

(3) al art. 22 din normel men-

pecte, adică studii de impact şi

ţionate, aparţinându-i în totali-

consultarea industriei de profil,

tate.

subliniem că acestea au fost şi sunt permanent realizate.

Director General Marius BULUGEA

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

45


46

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


��� ���

���

� � ! $ �

������������������������������������������ ��������������������������� ������������������������������������#�� ������������������������������������������������ ������������� �������������� ��������������������� % �#�������&������������� � �#�������&������������� �������������������������$%$�&'��()��*� " �� ��� ��������� �� ��� ��������� �� ���������������������� �! �����������#���������������� �$ �����������#������#�����$������

��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ����� ����� ��� ��� ����������������

����� ������

����������������� ��������������

/010�� �

������)/010�� �*

������ � ��� ���$ � ��" �� � ���� ����� ���� ������ ���� ��$� ����� ��� � ���

� ���� �!��" $��� ����� ���$ �� � � �!� !��! ������ �� � ��$� ����� ��� �$�!%

����� �$��� �$��� �!��� ����� ����� !��� �%�"�

�$��� �$��� �!��� �!��� ����� ����� ����� ���"�

%���� ��$� ��$� �!��� ����� ����� ����� "��$ "��$ �$� � �$��� !��� !��� ! "��� !""��� $!���� %����� " � $ %��$! �"�$� $��!$ ���� !""��� �""��� �%� � �����

���� ��$� ��$� ����� ����� ����� ����� ��$� ��$� ���$� ����� ���� ����

�� ����������������

� �% �� �"

���$������� $���������� ���� ������� '�� ������� �����������#�����������$������ �����������#������������������ �����������#������������� ������ �����������#������(���������������

���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ����������������

�� �� �� �! �$

�� � �% �� �" !� !� !� !! !$ !� ! !% !� !" $� $� $� $!

���������������������������)$��������* ������������������ �������������&���� #�������������������)�����������������������������������������������* �����$"���� ������""���� '�������� #������������������ #������������������� #���������������������������������������� #������������������������������������� #������������������������������� ����������������������� ����������� ���$+,(-.,������/�#� ����������� ���$+,(-.,���������� ����������� �������������������� ����������� ���������0�����0��������������111 ������������������� �#��������� ������������������� �#���������� ������������������-��� ����������$��-� � �������������������$��-�!���� ���������������������������������������������������� ���������������������������������������������������� ���������������������������� ���������#�����������������

��� ��� ����������������� ����������������� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ����)�$�+�,���+�* ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ���

!��������� !���������

! "��� !""��� $!���� %����� "��$$ "�%� � ��" !%��� ���� !""��� �""��� �%� �

�"���

����� $$ $� �����������������������)���*��� ��������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $ �����������������������)���*���$��������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $% �����������������������)���*���!�������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $� �����������������������)���*���� �����. ��������������� �����!��������� !����$��������� '�$��������� ������������������ ���!��������������������� $" ������������������������"� ��������������#��� �� �� ���������� ���������� �� �� ������������ �! ������������������������������� �$ ������#���������������� �� ����������)21340�40562010��216357�6�46�89420�19/:9+2;16<0529���/010�21054=;12* � �������������� �% �����������������

!��������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������� ������������� ������������� ������������� ������������� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ���

��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ����� "��� "��� ���� ���� $ ��� %""��� ����� !�%� %���� ����� %���% !%��� �$��"

%��$ � $ ��$ �� $ ���$ %��$ � $ ��$ �� $ ���$ %��$ � $ ��$ �� $ ���$ "��$ ��%$ ���$ %�%$ %��$ $ ��� %""��� �����

47

��������� ������������������� ���������������������>>>?21054�07?1; T I R M A G A Z I����������� N | A U G�������������������� U S T 2 0 1 1 | w w w . �>>>?9�1;8656920?1; tirmagazin.ro

!�! ���� ���$" !��% !��%% ��� �


info

Info Utile

7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH TAHOGRAF DIGITAL úL CARD ù2)(5 &HULQĠH GH VLVWHP FDUG FRPSDQLH GHVFăUFDUH '$.2 WDKRJUDI FDSDELO GHVFăUFDUH GH OD GLVWDQ‫܊‬ă GH JHQHUD‫܊‬LD D WUHLD WDKRJUDI FX SRUW GH GHVFăUFDUH vQWU XQ VHUYLFH IRORVLQG '7&2 5HO SRUW &$1 vQUHJLVWDUHD ,' XO FRPSDQLHL GYV ‫܈‬L FDUGXO XULOH GYV GH FRQGXFăWRU DXWR SH www.tachoweb.de $YDQWDMH SHQWUX XWLOL]DWRU QX HVWH QHFHVDUă FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD PDQXDOă D GDWHORU ‫܈‬L QLFL SUH]HQ‫܊‬D FDUGXOXL GH FRPSDQLH vQ WDKRJUDIXO GLJLWDO FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD DXWRPDWă GH OD GLVWDQ‫܊‬ă D WDKRJUDIXOXL úL D GDWHORU GH SH FDUGXO FRQGXFăWRUXOXL DXWR vQ DFHVW IHO RE‫܊‬LQkQGX VH HFRQRPLL PDUL GH WLPS ‫܈‬L QH¿LQG QHFHVDU SHVRQDO GHGLFDW SHQWUX DFHDVWă DFWLYLWDWH WUDQVIHUXO VHFXUL]DW FULSWDW GH GDWH SULQ *356 FăWUH '$.2 6HUYHU UHVSHFWDUHD SHULRDGHORU GH GHVFăUFDUH GH¿QLWH SULQ OHJH SULQ GHVFăUFDUHD WUDQVIHUXO ‫܈‬L DUKLYDUHD DXWRPDWă D GDWHORU

0DQDJHPHQWXO ÁRWHL DXWR FX DMXWRUXO 7DFKR :HE /RFDOL]DUHD 9HKLFXOXOXL

Avantaje: WUDQVIHU vQ WLPS UHDO D GDWHORU UHIHULWRDUH OD SR]LĠLH úL WDKRJUDI vQ SRUWDOXO 7DFKR:HE SR]LĠLD FXUHQWă D WXWXURU YHKLFXOHORU vQUHJLVWUDWH SH R KDUWă GDWH SULYLQG DFWLYLWDWHD FXUHQWă vQWU XQ WDEHO YL]LRQDUHD SH R KDUWă D XQXL VLQJXU YHKLFXO LQFOXVLY D SR]LĠLHL úL UXWHL QLYHO GH ]RRP SH R KDUWă LVWRULFXO FRPSOHW DO WXWXURU UXWHORU SHQWUX XOWLPHOH GH OXQL GDWH SULYLQG WLPSXO ]LOQLF GH FRQGXFHUH UăPDV PRQLWRUL]DUH JHR D ¿HFăUXL YHKLFXO LQFOXVLY 606 DODUPă SURWHFĠLH DQWL IXUW LQFOXVLY 606 DODUPă %HQH¿FLL FRVWXUL UHGXVH GH FRPXQLFDUH YLD UHĠHD PRELOă WLPS FRPLVLRQDUH úL UHDFĠLH UHGXV QX VXQW QHFHVDUH PLúFăUL vQ H[FHV UH]XOWkQG DVWIHO UHGXFHUH GH FDUEXUDQĠL HFRQRPLH PDMRUă GH WLPS DORFDW DFHVWXL WLS GH DFWLYLWDWH LQIRUPDĠLL DFWXDOL]DWH DFFHV OD GDWH GH OD RULFH 3& FRQHFWDW OD LQWHUQHW VLVWHP PXOWL XWLOL]DWRU FDUG VLP úL FRVWXUL GH WUDQVIHU LQFOXVH vQ SUHĠXO GH ED]ă SRUWDO ZHE QX HVWH QHYRLH GH LQVWDODUH GH VRIW PDQHYUDUH XúRDUă QX VXQW QHFHVDUH FXUVXUL GH VSHFLDOL]DUH VDX PHQWHQDQĠă ,7

48

3HQWUX RULFH DOWH LQIRUPDĠLL Yă UXJăP Vă FRQWDFWDĠL HFKLSD QRDVWUă GH YkQ]ăUL &217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RI¿FH#XQWUU UR TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


LETTHE PARTY BEGIN !

'$.2 7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH 7DKRJUDI GLJLWDO üL &DUG üRIHU ,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

3UHĠ

,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

2 VLQJXUă GDWă

¼

3ODWă DQXDOă vQ DYDQV

¼

,QFOXVLY SUHĠ DQXDO SHQWUX DQXO FDOHQGDULVWLF FXUHQW 3UHĠ DQXDO SHQWUX DQXO XUPăWRU DQ FDOHQGDULVWLF

3DFKHW GH SURGXVH

3UHĠ

'$.2 750 7DFKR5HPRWH0RGXO LQFOXVLY SRUW NLW

¼

'$.2 750 *36 7DFKR5HPRWH0RGXO ORFDOL]DUH YHKLFXO LQFOXVLY SRUW NLW

¼

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750

¼

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750 *36

¼

7RDWH RIHUWHOH SHQWUX WDKRJUDIH FRPDQGDWH GH OD GLVWDQĠă LQFOXG UHWXUQDUHD WDKRJUDIHORU VFKLPEDWH FăWUH '$.2 9D H[LVWD R WD[ă VXSOLPHQWDUă GH ¼ GDFă QX VH UHWXUQHD]ă WDKRJUDIHOH YHFKL 9ă UXJăP Vă UHĠLQHĠL Fă DU SXWHD H[LVWD XQ SRVLELO IXUQL]RU OkQJă VHGLXO GYV

3UHĠ OXQDU GH XWLOL]DUH FX 6,0 &DUG LQFOXV (XURSD 5RPkQLD

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă WLPS GLVSRQLELO

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă ORFDOL]DUH

¼

¼

¼

¼

¼

¼

ÌQ YHGHUHD XWLOL]ăULL 7DFKR5HPRWH'RZQORDG SH ZZZ 7DFKR:HE GH WUHEXLH Vă vQUHJLVWUDĠL ,' XO GYV GH FRPSDQLH ,' XO DVLJXUă R DGUHVă H[SOLFLWă DORFDUH GH DGUHVă SHQWUX FRPSDQLD GYV 'DWHOH GH DFFHV YRU ¿ WUDQVPLVH SH H PDLO GXSă vQUHJLVWUDUH 'DFă GHMD DYHĠL XQ ,' GH FRPSDQLH QX PDL HVWH QHFHVDUă vQUHJLVWUDUHD ÌQ DFHVW FD] YD H[LVWD GRDU R VLQJXUă WD[ă GH DFWLYDUH GH ¼

3UHĠXO GH XWLOL]DUH vQ (XURSD LQFOXGH XUPăWRDUHOH ĠăUL *HUPDQLD %HOJLD %XOJDULD 'DQHPDUFD (VWRQLD ,QVXOHOH )HURH )LQODQGD )UDQĠD *X\DQD )UDQFH]ă *LEUDOWDU *UHFLD 0DUHD %ULWDQLH *URHQODQGD *XDGHOXSD *XHUQVH\ ,UODQGD ,VODQGD ,QVXOD 0DQ ,WDOLD -HUVH\ /D 5HXQLRQ /HWRQLD /LHFKWHQVWHLQ /LWXDQLD /X[HPEXUJ 0DOWD 0DUWLQLFD 2ODQGD 1RUYHJLD $XVWULD 3RORQLD 3RUWXJDOLD 5RPkQLD 6XHGLD (OYHĠLD 6ORYDFLD 6ORYHQLD 6SDQLD 5HSXEOLFD &HKă 7XUFLD 8QJDULD &LSUX 3UHĠXULOH VH FDOFXOHD]ă vQ /(, OD FXUVXO %15 GLQ GDWD IDFWXUăULL úL QX LQFOXG 79$ úL FKHOWXLHOLOH GH H[SHGLHUH

&217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RIÀFH#XQWUU UR

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

49


50

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro


Interviu exclusiv: PAULA RĂDULESCU

info

victiInfo Utile ma clanului sov

INVESTIGATORUL

®

ANUL V , NR. 7/2011(42) 23 5 949992 750119

AUGUST 2011 1,1 lei

Blondă am fost întotdeauna! Orice s-ar spune despre Pentru a puteaeucititot revista blonde, blondă Investigatorul,rămân! cea mai bună soluţie este să vă abonaţi! Puteţi face acest lucru prin oficiile Poştei Române din orice localitate din ţară

Timbrul vocii Paulei Rădulescu a Valoarea lunară a unui abonament la revista cucerit România prin interpretarea Investigatorul de 0,7 lei lună Mirabela! vociieste Veronicăi şi pe Mariei

TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro

1


Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

Talon abonament revista Tir Magazin Nume [i prenume ......................................................................................

Nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

cu sediul în localitatea ............................................................

strada..................................................................................................... nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate ...........................................................................

,

solicit`m

s`

fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca TIR Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia TIR Magazin.

judeţul

...............................................................................

strada ............................................................................... nr........ bloc .......ap......având ca obiect de activitate .................................... solicit`m

s`

fim

inclu[i

în

baza

dvs. de

date

pen-

Doresc s` primesc [apca TIR Magazin [i publica]ia la adresa:

tru a primi în mod gratuit [apca TIR Magazin ca bo-

str. ...............................................................................................................

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

Datele

mele

jude] ..................................................cod po[tal .............................................

str.

..............................................................................

Datele mele de contact:

n.....bloc ...........etaj ......localitate ...................................................

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

-fax .............................................................................................................. - e-mail : ......................................................................................................... Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / O.P., nr. ......... din data ............. Am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

de

contact:

adresa:

telefon fix / mobil.......................................................................... fax ................................ e-mail : ................................................... website / blog .............................................................................

Data ..................................

Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................

nr.

Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la TIR MAGAZIN, 46,8 lei, \n contul SC Investigatorul SRL*, RO 86BRDE 445 SV 32217954450, deschis la BRD - Sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!! Completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

.........................................................................................

Am expediattcontravaloarea de 111 lei. Data ..........................

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

83

*S.C. INVESTIGATORUL SRL este \nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n IN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro Bucure[ti, Str. Sf. Petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unic de T I R M A G A Z.............................................................................................. \nregistrare RO 14860447


Cu noul serviciu de carduri Dieselpoint Access, reducerea pierderilor devine o joac�.

Reducerea costurilor /LGHUXO SLHĠHL SH VHJPHQWXO VWDĠLLORU GH LQFLQWă úL FHO PDL PDUH GLVWULEXLWRU LQGHSHQGHQW GH PRWRULQă GLQ 5RPkQLD 2VFDU 'RZQVWUHDP YLQH GLQ QRX vQ vQWkPSLQDUHD FHULQĠHORU SDUWHQHULORU VăL LPSOHPHQWkQG UHĠHDXD QDĠLRQDOă GH VĠDWLL ',(6(/SRLQW $FFHVV DPSODVDWH SH SULQFLSDOHOH UXWH FRPHUFLDOH 6WDĠLD ',(6(/SRLQW $FFHVV HVWH XQ FRQFHSW ÄEXVLQHV WR EXVLQHVV´ GH DOLPHQWDUH FX PRWRULQă SHQWUX ÀRWH DXWR DOH FRPSDQLLORU SULQ LQWHUPHGLXO H[FOXVLY DO FDUGXULORU SHUVRQDOL]DWH 3UHĠXULOH ÀH[LELOH DGDSWDWH úL LQGLYLGXDOL]DWH FRQVXPXULORU ¿HFăUXL SDUWHQHU úL VLVWHPXO IRDUWH VLPSOX GH PRQLWRUL]DUH DO DOLPHQWăULORU ¿HFăUXL FDUG ',(6(/SRLQW $FFHVV RIHUă EHQH¿FLDULORU FRQWUROXO VWULFW úL UHGXFHUHD H¿FLHQWă D FRVWXULORU FRQVXPXOXL GH PRWRULQă 3DUWHQHULL 2VFDU 'RZQVWUHDP FDUH XWLOL]HD]ă VHUYLFLXO ',(6(/SRLQW $FFHVV REĠLQ FX VLJXUDQĠă HFRQRPLL LPSRUWDQWH GH WLPS úL UHVXUVH ÌQ DFHVW IHO vQĠHOHJH 2VFDU 'RZQVWUHDP Vă UăVSXQGă FHULQĠHORU SDUWHQHULORU VăL

Tel.: 0733 222 377 E-mail: card@dieselpointaccess.ro TIR MAGAZIN | AUGUST 2011 | www.tirmagazin.ro www.dieselpointaccess.ro

84


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.