INVESTIGATORUL Decembrie 2011 by emil pop

Interviu exclusiv: CRISTIAN SIMION

Utile cInfo oloana a cinc ea

INVESTIGATORUL

ANUL V , NR. 12/2011(47)

În poezia „Rânduieli”, a lui Marin Sorescu, este un pasaj în care spune că lumea s-a întors cu fundul în sus. Când a recitat poezia, actorul Cristian Simion a spus acel pasaj "într-un mod mai tranşant".

5 949992 750119

DECEMBRIE 2011 1,1 lei

Bineînţeles că lumea a râs, dar eu m-am înroşit, înverzit, albăstrit... Îmi venea să ies de pe scenă, simţeam că nu mai ajung să ies de pe scenă!

info

TIR MAGAZIN | IANUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Să ne cânţi cobzar bătrân ceva. Să ne cânţi ce ştii mai bine. Că bani ţi-om da, şi vin ţi-om da, şi faza cu haina nu ţine!

Barack, Silvio şi Dmitri, toţi din Dej, prin criza economică au băgat spaima-n "burgeji"!

M-au dat afarrră din parrrtid şi au pierrrdut prrreşedinţia Senatului. Ei, cine-i Prrrostănacul acum?!

Presei, Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a

materialele publicate în această revistă reprezintă

cincea" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare. Pentru

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL, vă

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute

SRL. Rubricile Playback, Departamentul Securităţii

prin intermediul reţelelor de distribuţie.

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

INVESTIGATORUL

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

De când a fost retrogradat în politică, Mircea G. Oană nu mai primeşte mâncare caldă de la "Mihaela, drrragostea mea".

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, Bucureşti Director General: Emil POP mobil: 0722-55.44.72 director@investigatorul.ro ISSN 1584-6202 tiraj: 20.000 exemplare Tel/fax 021-317.90.74

Coloana a cincea

Lanţul percheziţiilor

Potrivit unor surse din DNA, "lanţul percheziţiilor" de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) nu au pornit de la modul găunos în care se cheltuie banii publici şi NU se construiesc drumuri. Direcţia Naţională Anticorupţie a început investigaţiile în urma unei sesizări a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Această din urmă instituţie a descoperit un dubios transfer financiar, din conturile firmei de construcţii de drumuri Petroconstruct Grup SRL, către firma offshore a soţului Danei Galben Răchilă, şefa Direcţiei Generale Infrastructură, Transport Multimodal şi Participarea Sectorului Privat din MTI. Deşi se pare că are o firmă offshore în aceeaşi localitate din Cipru cu soţul Danei Galben, din neglijenţă, Lazăr Popescu, patronul Petroconstruct, a făcut transferul de bani fără să folosească firma intermediară. Procurorii DNA suspectează că sumele transferate către firma soţului Danei Galben sunt de fapt nişte şpăgi oferite "cu perdea" directoarei din MTI. Potrivit surselor din DNA, la controlul făcut la Petroconstruct nu s-au găsit documente explicative pentru transferul sumei de bani în contul din Cipru. Procurorii au extins ancheta şi la CNADNR pentru că, în ultimii ani, firma Petroconstruct a fost beneficiara unor lucrări de infrastructură rutieră, luate în subantrepriză de la mari firme italieneşti, care au primit contracte de la CNADNR. Spre exemplu, Petroconstruct este subantreprenor al consorţiului Impresa Pizzarotti-Tirrena Scavi, pe un segment al A3, Bucureşti-Ploieşti. În loc de concluzie: Gurile rele susţin că cea mai supărată de această situaţie a fost Petronela, secretara directorilor CNADNR Mircea Epure şi Petre Dumitru, dar şi nevastă de poliţist. Femeia a primit cu indignare acţiunea DNA împotriva lui Lazăr Popescu, un prieten de-al ei "mai mult decât apropiat", de vreo 15-16 ani.

Macaronela de Cornetu

DNA a căutat-o pe şefa CNADNR acasă de două ori. La cele două percheziţii făcute la Cornetu, procurorii au găsit un mare număr de bijuterii şi ceasuri foarte scumpe. Pentru moment, oamenii legii le-au luat cu ei. După un timp, unele bijuterii i le-au returnat Danielei Drăghia iar pe altele le-au ţinut o perioadă mai lungă pentru a le expertiza.

GENUL PROGRAMULUI: PAMFLET

În loc de concluzie: Cei doi avocaţi pe

care şi i-a angajat Macaronela au făcut eforturi disperate să o ajute pe şefa CNADNR să explice de unde are ea ceasuri Cartier sau Mont Blanc. Poate că, în cele din urmă, în ciuda zvonurilor, Macaronela nu a înapoiat ceasul Mont Blanc primit "cado" de la Plastidrum în ziua numirii ei pe funcţie.

Pasiunile Macaronelei

"Directoarele generale de la CNADNR "este" şi ele "muieri". "Este" agramate şi "face" pasiuni teribile pentru şoferi.", cam aşa ar trebui să sune o manea compusă în această perioadă în Cornetu. Şi asta pentru că, de când concubina sa este pe val, fostul şofer de la CNADNR Claudiu Nan calcă pe urmele lui "Nea Nicu". După ce, cu sprijinul financiar al Macaronelei, a părăsit funcţia de "conducător auto" de la CNADNR, Nanul a reuşit chiar să expedieze "la apelul bocancilor" o facultate şi a devenit "jurist cu patalama la mână". Mai mult, Claudel a reuşit să înfiinţeze şi două firme, "compatibile cu obiectul de activitate al CNADNR". Acum şoferul Macaronelei e mare. Precum Ceauşescu, Nan merge la vânătoare cu 6 hăitaşi şi, la fel ca fostul dictator, are un om care îi încarcă arma. Şofer cu sânge albastru, ce Macaronela mea?! În loc de concluzie: Despre Daniela Drăghia se cunoaşte că, de-a lungul vieţii, a avut trei relaţii sentimentale stabile. Toate cu şoferi!

Minciunici ministeriale

Într-o vizită "de lucru" pe şantierul Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, ministresa Anca Boagiu a apucat să "scoată porumbelul". Ea i-a ameninţat pe constructori că vor suporta penalizări dacă nu termină lucrările până la 15 decembrie 2011. Acum Boa nu mai ştie pe unde să îşi scoată cămaşa. Firmele lui Costel Căşuneanu şi Dan Besciu&Sorin Vulpescu nu se încadrează cu siguranţă în termen. Cum scriam cu multe luni în urmă, în revista TIR Magazin, "cuplul fericit de la Golden Blitz" nu reuşeşte să încheie lucrarea până pe 15 decembrie, iar podul de la Cociovaliştea este încă într-o fază incipientă de construcţie. În mod normal, dacă ar fi să respecte cauzele contractuale, Boagiu&Company ar trebui să le pretindă constructorilor neserioşi penalizări uriaşe. Euroconstruct Trading '98 a reuşit de-a lungul timpului să devină o firmă îndrăgită de locatarul de la Cotroceni, iar Boagiu ştie că nu poate să îi atingă pe bescii şi

pe vulpeşti fără să primească un pumn în botişor de la Băse. În loc de concluzie: Urmează comedia în care Boagioaica se face că nu a zis nimic de penalizări sau dă penalizările doar în declaraţii de presă şi nu în bani!

Fără capitala Elveţiei

Berna nu este numai capitala "Switzerlandului" ci şi numele patronului de la Tehnologica Radion. Această din urmă firmă a dat peste cap "şmenăraia boagisto-drăghistă" de la licitaţiile de pe Coridorul IV Paneuropean. Theodor Berna a cerut în instanţă reevaluarea licitaţiei organizate de Compania Naţională de Autostrăzi pentru lotul 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj, în lungime de aproximativ 25 de kilometri. Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea procedurii de atribuire către asocierea condusă de Tirrena Scavi SPA şi a cerut reevaluarea ofertelor pentru tronsonul de autostradă. Culmea ironiei este că, la licitaţia şmecherită de la CNADNR, Tehnologica Radion a fost lăsată în "cursă" tocmai pentru că avea un preţ cu mult mai mare decât Tirrena Scavi, firma care "trebuia" să fie scoasă câştigătoare. Aşa a fost lăsat Berna în licitaţie: au crezut că nu va contesta rezultatul! Pe ceilalţi contracandidaţi ai asocierii italiane Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d"Acqua-Cossi Costruzioni i-au eliminat "din hârtii", înainte de licitaţie. Potrivit legii româneşti, o firmă care participă la o licitaţie publică trebuie să aibă o lichiditate de minimum 100%. În caietul de sarcini al licitaţiei nu au trecut o asemenea cerinţă, dar legea românească se aplică oricum. Întrebarea cea mai mare este cum a aflat Berna că firma Cossi Costruzioni, din asocierea italienească, are o lichiditate mai mică de 100%?! Mai ales că, în premieră, membrii comisiei de licitaţie au fost aleşi "bob cu bob", adică au fost numai oameni de încredere ai cuplului BoaMacaronela. În loc de concluzie: Probabil cineva din comisie a băut "la ceas de seară" o cafea cu Berna şi, nemulţumit că şpăgile au plecat în totalitate spre "cel mai înalt nivel", a făcut un mic "ciubuc" cu Tehnologica Radion!

Macaronarii Macaronelei

Firmele italieneşti Tirrena Scavi şi Impregilo nu au reuşit să intre doar în graţiile Danielei "Macaronela" Drăghia, şefa CNADNR. Cele două companii sunt mari şi acasă la ele. În presa peninsulară s-a vorbit despre presupuse comisioane plă-

TIR MAGAZIN | I A N U A R I E |2DECEMBRIE 0 1 2 | w w2011 w . t |i www.investigatorul.ro rmagazin.ro INVESTIGATORUL

Coloana a cincea

tite de Tirrena Scavi chiar fostului premier Silvio Berlusconi. De asemenea, şefii Impregilo sunt prieteni de casă a lui Berlusconi, atât de apropiaţi încât se vorbeşte că nu ar fi străini de pasiunea pentru "copile" a lui Silvio. În loc de concluzie: În condiţiile în care Băse e "fiert" cu ruşii, iar, dintre cei patru lideri mari europeni, se înţelege bine doar cu Berlusconi, "returul" primit de Tirrena Scavi a venit ca un uragan peste planurile de politică externă ale Cotrocenilor.

Fără Nan

Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că Daniela Drăghia şi Eduard Hanganu...?! Răspuns: Da. Este adevărat, dar şoferNanul nu ştie nimic!

Pregătire contrainformativă

Anca Boagiu nu este numai ministru al Transporturilor dar şi ofiţerul însărcinat cu protecţia contrainformativă a şpăgarilor de la CNADNR. Pe data de 2 noiembrie, în preambulul unei întâlniri cu firmele care au contracte cu Compania Naţională de Autostrăzi, Boa a avut o întrevedere de aproape trei ore cu drumarii şefi. Astfel, între orele 14 şi 17, ministresa i-a "prelucrat" pe subalternii săi cei corupţi. Cei care au fost prezenţi la întâlnire au rămas cu gura căscată după ce au înţeles mesajul şefei MTI. Pe scurt, Boagioaica le-a spus oamenilor ceva de genul: "Ascundeţi bijuteriile, ardeţi hârtiile şi agendele, duceţi banii de acasă, pentru că urmeză un control al DNA!". Pe tehnica terenului pârjolit, în aşteptarea procurorilor "invadatori" de la DNA, ceneadeneriştii au "ars holdele şi au otrăvit fântânile". Gurile rele susţin că, în urma celor două percheziţii ale DNA şi a "indicaţiilor preţioase" venite de la Boagiu, Macaronela a ars documente cu cherosen. În loc de concluzie: Maneaua cea mai la modă în CNADNR este: "Vine poliţia şi-o ia pe Drăghia!".

Protecţie politică

La cleveteala cu ceneadeneriştii, Boa i-a întrebat cam ce cred ei că ar trebui să discute la întâlnirea cu constructorii, care era programată pentru ora 17.00. "Daţi-le la gioale!", acesta a fost mesajul "jmecherilor " care conduc în prezent CNADNR. Într-o lipsă totală de respect pentru obiectivitate, companiile străine de construcţii de drumuri au venit la întâlnirea cu Boagiu însoţite de către ambasadorii ţărilor

lor: Germania, Franţa, Italia, Grecia etc. Au fost vreo 11 ambasadori. De unde se vede că şi politicienii vestici mănâncă politicoşi din mânuţele firmelor care au contracte pe bani publici! "Cine nu vrea să lucreze în România să plece!", la această frază s-ar putea rezuma mesajul dat de Boa escrocilor de la conducerea firmelor de construcţii de drumuri. Potrivit unor surse, şmecheraşii au fost puşi în dilemă de "etica socialistă" a Boagioaicei, înţeleasă ca: "Ori furăm împreună, ori nu furăm!". "Aveţi facturi neplătite?", i-a întrebat Boa pe constructori. Niciunul nu s-a ridicat să spună că ar avea sume facturate şi neîncasate! Explicaţia este simplă: din cauza unor idioţi şi a unor corupţi de la CNADNR, constructorii au contracte foarte avantajoase pentru ei, în care preţurile sunt indexate continuu. Pe măsură ce mai aşteaptă, încasează mai mult. Fără să facă nimic în plus! "Nu mai veniţi cu intervenţii. Tot licitaţia hotărăşte!", a fost un alt mesaj şmecheresc transmis de Boa antreprenorilor. Ministresa le-a transmis golăneşte, în public, o directivă consultanţilor, să îi plătească pe antreprenori fără ca aceştia să îndeplinească toate condiţiile. "Daţi-le banii înainte!", le-a transmis Boa consultanţilor. Un îndemn şmcheresc. În loc de concluzie: Ce consultant săvârşeşte cu bună ştiinţă o infracţiune şi confirmă la plată lucrări neexecutate?!

Pesedista de PD-L

Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că Macaronela încearcă să se pună bine direct cu PSD? Răspuns: Nu. Prin intermediul lui Mişel Stanciu, ăl de-a luat-o de nevastă pe Mihăilescu. Care nu are nicio legătură cu Miky Şpagă! :)

Nuntă cefeistă

Şeful Serviciului Control Financiar Intern din CNADNR este şi el om. De aceea s-a înscris în sindicat şi a devenit liderul de la sediul central. Dar tot pentru că este biped, el a hotărât că este timpul să renunţe la relaţiile ocazionale cu colegele de muncă şi să se însoare. Fericita câştigătoare a verighetei este Raluca Palamariu, şefă de proiect din CNADNR, aflată în concediu de creştere a copilului. La nunta lui Rusoiu, care a avut loc undeva pe lângă Piaţa Cotroceni, a fost prezent trecutul, prezentul şi viitorul companiei de drumuri. Şi dacă Macaronela Drăghia şi-a cerut scuze că nu poate să participe, Naşa CNADNR, Ecaterinca Munteanu a fost adusă în lacrimi de către

T I R M A G A| DECEMBRIE Z I N | I A N2011 U A R| Iwww.investigatorul.ro E 2012 | www.tirmagazin.ro INVESTIGATORUL

cântările lui Nelu Ploieşteanu. Marele cercetat penal Dorin Debucean, fost şef al CNADNR pe vremea liberalului Sică Orban, a descălecat şi el cu mare fast la nuntă. În acest timp, fosta prietenă a lui Rusoiu, Cristina Pantazescu îşi linge rănile pe la DRDP Bucureşti. În loc de concluzie: Rusoiule, dac-ai şti ce poze avem noooooi!!!

Este adevărat

Întrebare la Radio Iaşi: Este adevărat că Dorina Chubaka Tiron a fost invitată să cânte la Opera din Milano? Răspuns: Da, este adevărat. Dar nu la Opera din Milano, ci la DNA şi nu să cânte, ci să guiţe!

Şmecherie drumară

Gurile rele dar bune susţin că pe A1, Autostrada Bucureşti-Piteşti, între kilometrii 22 şi 41, marcajul este neobişnuit de depărtat de parapetul median. Mişcarea golănească s-a făcut pentru ca lumea să nu observe că umplutura nu a fost făcută cum trebuie şi că e foarte subţire. În loc de concluzie: În timpul acesta, Mihai Başulescu, fostul şef al CNADNR, care a lucrat în trecut pe la Urban şi pe la o firmă a lui Cristian Burci, s-a "regrupat" la firma Romstrade a lui Nelu Iordache.

Realizări

Pe lângă două percheziţii acasă la ea, Macaronela mai are şi o altă realizare. De când e ea director general la CNADNR, pentru o mai bună "transparenţă", facturile au fost scoase de pe site-ul companiei. În loc de concluzie: Să nu mai vadă ghiolbanul cum sunt plătiţi peste rând cei care dau şpăgi!

Uşor cu şpaga pe scări

În data de 18 noiembrie, şeful ARR Satu Mare, Nicolae Jurj, a fost prins în flagrant de către procurorii DNA în timp ce primea 2.500 de lei, sumă pe care ar fi cerut-o pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Satu Mare pentru ca aceştia să favorizeze firma unui om de afaceri la momentul efectuării unui control de specialitate. În aceeaşi zi, Nicolae Jurj a fost reţinut pentru 24 de ore, iar, o zi mai târziu, Tribunalul Satu Mare a dispus arestarea lui preventivă pentru 29 de zile. Procurorii DNA îl acuză pe Jurj de luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă. Potrivit reprezentanţilor DNA, în luna mai, Jurj i-a pretins unui denunţător suma de 2.500 de lei pentru ca subor-

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET donaţii săi să nu efectueze controale la firma denunţătorului. Din suma pretinsă, Jurj a primit de la denunţător 2.000 de lei. Tot în luna mai, şeful ARR Satu Mare a mai pretins de la un colaborator al denunţătorului o cantitate de motorină sau suma de 1.000 lei, echivalentul combustibilului. În loc de concluzie: Ca şef al agenţiei ARR Satu Mare, Jurj mai încasa legal lunar şi vreo 2-3.000 de lei pentru cei 200-300 de cursanţi pe care îi trecea, ca membru al comisiei de examinare din învăţământul profesional. Unii nu se mai satură!!!

Reguli noi pentru deszăpezire

Din ciclul "Cincinalul în patru ani jumate", Anca Boagiu a semnat Ordinul pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, Indicativ AND 525-2011, prin care se modifică o serie de prevederi privind deszăpezirea în vederea reducerii costurilor şi a timpilor de intervenţie. Potrivit comunicatului de presă emis de MTI, "în vechiul normativ deszăpezirea drumului de nivel de intervenţie 1 pe minim o bandă de circulaţie s-a făcut la maxim 10 ore după încetarea viscolului, iar în noul normativ se face după maxim 8 ore", "curăţirea zăpezii de pe platforma drumului de nivel de intervenţie 1 în vechiul normativ s-a făcut în maxim 4 zile, iar în noul normativ se face în maxim 2 zile" şi aşa mai departe! În loc de concluzie: Cu alte cuvinte, dacă firmele private care au luat întreţinerile multianuale fac ceva pe normati-

vele CNADNR, Boagiu vrea măcar să simuleze că ea le-a cerut să facă mai mult şi mai repede!

Presa Macaronelei

Băgată în corzi de procurorii DNA şi înghesuită de jurnalişti, Daniela "Macaronela" Drăghia a decis să îşi facă o revistă. Pe banii contribuabililor. Şi dacă drumuri CNADNR nu face, să facă măcar presă. Pentru "numai" 127.215 lei lunar, adică aproape 30.000 de euro, Macaronela vrea să tipărească 800 de exemplare din Buletinul Tehnic Rutier. Publicaţia va avea între 80 şi 100 de pagini, format A5, şi va conţine informaţii şi reglementări tehnice pentru domeniul rutier. În loc de concluzie: Şi pentru că Macaronela a decis ca CNADNR să se ocupe de presă, nouă celor din presă nu ne rămâne decât să ne apucăm de făcut drumuri!

Bogătaşul de la SDN

Potrivit unor informaţii apărute în presă, Sorinel Viorel Duducea, adjunctul şefului Secţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Turnu Severin, structură subordonată Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Craiova, din cadrul CNADNR, este milionar în euro. Apropiat al PD-L, el este unic asociat în firma Via Vita Construcţii (fostă Tehno Proiect). "Soţia sa, Manuela Duducea, este asociată, alături de alte două persoane, în societatea Via Vita SRL, unde încasează şi salariul de director. Una dintre cele două persoane, Victor Bâlbă, este parteneră cu Sorinel

Duducea în firma Eurosorvi Invest SRL. Directorul Secţiei de Drumuri Turnu Severin a fost, înainte de a avea această funcţie, respectiv până în 2008, şeful Grupului Suport Tehnic nr. 2 din Prefectura Mehedinţi. Firma sa, Via Vita Construcţii, a încasat de la autorităţile publice locale, în special de la Consiliul Judeţean Mehedinţi, dar şi de la Primăria Drobeta Turnu Severin, peste 18,2 milioane lei (aproximativ 4,5 milioane euro) din lucrări de reabilitare sau întreţinere de drumuri şi infrastructură, inclusiv poduri. Societatea Manuelei Duducea, Via Vita, a adunat în conturi 28,7 milioane de lei (aproximativ 7 milioane de euro) din contracte cu acelaşi obiect încheiate cu autorităţile locale, mai ales Consiliul Judeţean Mehedinţi (24,5 milioane lei), dar şi cu Direcţia Regională de Drumuri Craiova (1,9 milioane lei). Soţia directorului de la Secţia de Drumuri Turnu Severin nu s-a oprit la Craiova, ci a mers până la Bucureşti pentru a încheia un contract chiar cu CNADNR. Toate lucrările ambelor firme au fost contractate în perioada 2007-2011.", se spune întrun cotidian. În loc de concluzie: Mai e vreun şef necorupt în CNADNR?

Le mulţumim prietenilor noştri care ne sprijină lunar cu informaţii de cea mai bună calitate din MTI şi instituţiile subordonate! news@tirmagazin.ro

„Praga văzută de poliţia secretă”- o expoziţie de fotografie cu stil Berea blondă, STAROPRAMEN i-a convins pe invitaţii la vernisaj că au parte de o seară 100% cehească. Perioada controversată a comunismului a prilejuit dezbateri aprinse la Institutul Cultural Român din Bucureşti, în 17 noiembrie 2011. Temele abordate de organizatori -"Viaţa într-un regim totalitar" şi "Cum facem faţă trecutului?"- au deschis numeroase direcţii de analizare a vastului subiect. Discuţiile au precedat manifestarea culturală organizată de Centrul Ceh din Bucureşti. Institutul Cultural Român a găzduit, în aceeaşi zi, vernisajul expoziţiei de fotografie "Praga prin obiectivul poliţiei secrete". Imaginile surprinse în acest oraş, între anii 1970 şi 1980, au fost obţinute cu ajutorul reprezentanţilor Institutului pentru Studiul Regimurilor Totalitare, care au colaborat cu

cei de la Arhiva Departamentului Securitaţii Statului din Cehia. Spiritul din acea vreme al capitalei Cehoslovaciei a fost surprins de militarii care au lucrat pentru poliţia comunistă. René Kubášek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti, a subliniat că apreciază interesul românilor pentru cunoaşterea istoriei recente a cehilor. Hradec Králové, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehe în România, a arătat importanţa relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări şi a vorbit despre valoarea fotografiilor care vor fi expuse în Institutul Cultural Român până în 5 decembrie. Invitaţii au avut ocazia să vizioneze filmul "Strânsoarea", regizat de Radim Spacek. Cel mai bun film ceh al anului 2010 a dezvăluit o poveste fascinantă care ilustrează cu acurateţe întâmplările tragice din perioa-

da comunistă cehoslovacă. Pelicula a creionat lupta continuă între datorie şi o iubire interzisă a unui membru din poliţia secretă a acelor vremuri. Discuţiile despre imaginile sugestive surprinse în Praga din perioada comunistă au fost un bun prilej pentru invitaţi să savureze aroma specială a berei Staropramen. Berea pragheză numărul 1 în lume, aşa cum o caracterizează producătorii, marca emblematică a Grupului StarBev, este originară din Cehia şi se distribuie în peste 30 de ţări. Românii pot căuta licoarea magică şi aici. Berea se produce sub licenţă la fabrica Bergenbier din Ploieşti, unde se respectă cu stricteţe reţeta, procesele tehnologice de fabricaţie şi controlul calităţii impuse de producătorul ceh.

Alina ANTON

INVESTIGATORUL TIR MAGAZIN | I A N U A R I E |2DECEMBRIE 0 1 2 | w w2011 w . t |i www.investigatorul.ro rmagazin.ro

Lideri Potrivit actorului Teatrului Constantin Tănase, ritmul unui actor ar trebui să fie acela al unui atlet, să aibă cursuri de dans, cursuri de vocalize, de cântat, să ştie să rostească un cuvânt într-o melodie

CRISTIAN SIMION: „ŞCOLILE DAU PE BANDĂ RULANTĂ ACTORI CARE NU-ŞI GĂSESC LOCUL.” Faceţi parte din noua generaţie de actori foarte talentaţi. Vorbind despre copilărie, sunteţi parte din aşa zisa categorie „cu cheia de gât”? Eu am crescut la casă, deşi părinţii mei stăteau la bloc. Nu am stat niciodată cu cheia de gât, am crescut la curte împreună cu bunicii mei. Eu mă simţeam bine atâta vreme cât părinţii mei nu apăreau în peisaj.

De ce spuneţi asta? Adică, atunci când apăreau, îmi părea rău că pleacă. Pentru că mie mi-a plăcut foarte tare să stau cu bunicii. Ei m-au crescut de la patru luni şi asta a însemnat un avantaj pentru mine dar şi un dezavantaj pe planul părintesc. Nu am avut părinţii foarte aproape. Ei stăteau la depărtare de câteva cartiere, în oraşul Galaţi, unde m-am şi născut.

Gândindu-vă la parfumul copilăriei, ce sertare din categoria amintirilor deschideţi în prezent? Era o atmosferă extraordinară. Pe vremea aceea nu exista „bombardamentul” acesta cu foarte multe informaţii.

Cum vă petreceaţi timpul? Mergeam la teatru foarte des, citeam, aveam o mulţime de jocuri care ţineau de logică. Într-un fel era un avantaj atunci din punctul ăsta de vedere pentru că dezvolta omul din tine. Acum mă uit la fetiţa mea şi ne surprinde în fiecare zi cu câte un cuvânt.

Se dezvoltă mult prea repede copiii din ziua de astăzi? Într-adevăr, copiii de astăzi parcă nu-şi mai trăiesc copilăria ca cei din generaţiile anterioare. Se maturizează mult prea repede.

Ce meserie doreaţi să aveţi atunci când eraţi copil? Dintotdeauna mi-a plăcut mediul acesta al actorilor. De când am deschis ochii am admirat mari artişti cum ar fi Bănică, Bibanu. Îi vedeam la televizor, în acele albume duminicale, în acele revelioane, emisiuni de divertisment. Eram efectiv fascinat.

Cei din familie aveau legături cu partea artistică, v-au îndemnat în vreun fel să iubiţi actoria? Absolut nimeni. Ţin minte că mama a făcut o perioadă pian şi dansuri populare. Probabil că de la ea am prins drag de latura asta artistică, dar şi de la bunica mea, care era

extrem de talentată şi la cântat şi la dansat. Dar ele nu au continuat lucrul acesta, numai eu am continuat studiile.

Cum au fost serbările din cadrul şcolii primare, eraţi timid? Eram extrem de timid. Trăgeau de mine învăţătoarele şi profesoarele să intru în serbări. Cred că făceam totuşi o impresie bună pentru că lumea era pe jos de râs.

Când v-aţi detaşat de această timiditate?

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

Foarte târziu. Nici în facultate nu am scăpat de timiditate. Eram pur şi simplu încremenit. Când trebuia să fac ceva în domeniul actoricesc îmi era foarte greu.

La 15 ani aţi trecut prin experienţa Revoluţiei. Ce vă aduceţi aminte din acea perioadă? Era un film pentru mine. Mi-am dat seama abia după două zile de importanţa situaţiei. Auzeam împuşcături, vedeam la televizor tot felul de scene printre care şi oameni de-

Lideri cedaţi. La ora respectivă mă gândeam că pică Ceauşescu. Aşa... şi?...

Aşadar Revoluţia din 1989 vi s-a părut o mare regie... Exact! Eu îl vedeam pe Caramitru, credeam efectiv că este un film. Mai apoi, văzând imaginile mi-am dat seama, după câteva zile, că lucrurile sunt foarte serioase. Ţin minte că a doua sau a treia noapte s-a auzit o împuşcătură foarte aproape de casa noastră. Era un penitenciar mare din Galaţi în vecinătate şi probabil cineva a încercat să evadeze. A fost emoţionant dar părerea mea este că au murit degeaba nişte oameni.

Cât au contat cursurile de la Şcoala de Artă din Galaţi? Am urmat această şcoală, în perioada '92'93. Ţin minte că profesorul meu Grig Dristaru m-a ajutat foarte mult să mă „dezgheţ” şi îi mulţumesc pe această cale. Au fost unele dintre cele mai frumoase momente. Aceste Publicitate

cursuri mi-au deschis orizontul către meseria de actor. Dacă până atunci vedeam la televizor sau dacă mai participam la câte o serbare, din momentul acela am înţeles litera „A” a acestei meserii. Am început să învăţ poezii şi să îmi dau seama ce înseamnă profesia de actor.

Care au fost primele spectacole în care aţi fost protagonist? Am participat la câteva spectacole. Erau un fel de gale ale Şcolii de Artă, unde participam ca actor dar şi ca prezentator.

Vă prinde mai bine postura aceasta de prezentator? Ţin minte că de atunci mi se trage mie chestiunea aceasta cu prezentarea. Am o mare emoţie când sunt pus să prezint, pentru că la început am făcut o mare gafă. Într-o poezie de-a lui Marin Sorescu, „Rânduieli”, este un pasaj în care spune că lumea s-a întors cu fundul în sus. Eu am spus-o într-

un mod mai tranşant. Bineînţeles că lumea a râs dar eu m-am înroşit, înverzit, albăstrit... Îmi venea să ies de pe scenă, simţeam că nu mai ajung să ies de pe scenă. Mi se părea interminabil drumul dintre microfon şi culise. Probabil că am spus altfel pentru că am gândit-o de prea multe ori şi a ieşit porumbelul...

S-a întors lumea cu fundul în sus?

Da! Chiar din anii '90 a început să se întâmple asta. Nu vreau să comentez mai multe pe tema asta pentru că toată lumea o ştie.

De la cursurile Şcolii de Artă din Galaţi aţi optat pentru Facultatea de Teatru din Brăila. Părinţii au văzut cu ochi buni această alegere? În şcoala generală şi în liceu îmi tot scriam pe caiete: IATC, actorie, actor. Eram înnebunit după asta. Mama m-a întrebat înainte de bacalaureat ce facultate vreau să urmez. Eu am spus hotărât că vreau să dau la actorie. Ai mei credeau că nu vorbesc foarte serios. Tatăl meu vroia să mă facă militar de carieră. Mama mea vroia să mă facă poliţist sau stomatolog. După ce am absolvit bacalaureatul, ai mei m-au întrebat din nou unde vreau să dau. Au înţeles că eu chiar îmi doresc asta când am intrat la facultate.

Cum era văzută această meserie de părinţii dumneavoastră? Părinţii mei au încercat să îmi deschidă ochii, ei vedeau meseria de actor ca fiind superfluă. Mai târziu şi-au dat seama că este foarte serioasă. Întâmplarea fericită, deşi la ora respectivă era nefericită, a făcut ca o mătuşă de-a mea să vadă un anunţ în ziar cu date privitoare la admiterea la facultatea particulară în Brăila înfiinţată de George Motoi. Am intrat acolo. Fiind foarte aproape de casă, făceam naveta. Privind acum în urmă a fost o perioadă mai frumoasă ca în Bucureşti. Acolo veneau Radu Beligan, Virgil Brădăţeanu, foarte mulţi oameni cu adevărat mari. L-am avut ca profesor pe Victor Moldovan, un mare profesor de teatru. A fost cea mai bună atmosferă de a învăţa meseria asta.

Ce v-a marcat în acea perioadă? Citeam Constantin Sergheevitci Stanislavski. El avea laboratorul lui de creaţie şi de dezvoltare a teatrului şi se închidea undeva într-o fermă şi acolo rămânea pur şi simplu cu lunile. În 1897, a fost cofondatorul Teatrului de Artă din Moscova, alături de Vladimir Nemirovici-Dancenko. Una dintre primele piese puse în scenă a fost Pescăruşul al lui Anton Cehov. În Teatrul de Artă, Stanislavski a început dezvoltarea faimosului său "Sistem", bazat pe tradiţia realismului lui Alexandr Puşkin. El este părintele actoriei moderne.

Aţi fost distribuit în piesele de teatru încă din acea perioadă? Cum am intrat la facultate m-au şi distribuit într-o figuraţie unde trebuia să pun două scaune. Scaunele respective nu le aşezam niciodată bine. Trebuia să le pun într-un anumit ritm şi fel, pe o anumită replică. Era o întreagă nebunie, m-am întrebat dacă pot

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

Lideri să fac meseria asta... După multe repetiţii poţi să muţi şi munţii din loc. Erau zile şi zile de repetiţii monstruoase, a fost foarte greu! După această figuraţie am trecut direct la roluri principale. Am fost onorat să mi se întâmple lucru ăsta, şi speriat în acelaşi timp, pentru că un regizor ca Grigore Gonza mi-a dat un rol principal în „Domnişoara Anastasia”. Jucam rolul Luca. Încă din perioada facultăţii am colaborat cu Teatrul Maria Filotti din Brăila. Acolo a fost cel mai mare prag al meu de început de meserie. Acolo spectatorii plângeau în sală, iar când am ieşit la aplauze eu şi Anastasia pur şi simplu lumea plângea şi ovaţiona în acelaşi timp...

Cum aţi trăit această senzaţie? Când s-a deschis cortina şi când am văzut că lumea mă aplaudă, mi-a deschis un nou orizont. Este o meserie extraordinară!

Cu ce regizori aţi mai colaborat în acea perioadă? Am mai lucrat cu Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu... Am avut şi o nominalizare pentru un rol în Chira Chiralina. la Piatra-Neamţ. la categoria interpretare.

Sunteţi construit pentru rolurile de june-prim? Eu sper să nu! O perioadă mi-a plăcut această impresie. dar nu e bine să te bage lumea într-un stereotip, într-un lucru în care eu nu m-am regăsit niciodată. Poate doar la început, în primele spectacole. La un moment dat, prin faptul că joci mereu roluri de june-prim ar fi nedrept pentru tine ca actor să spui că te simţi bine. Înaintezi în vârstă, trebuie să gândeşti practic. Nu ai cum să te stabileşti într-un singur gen. Am vrut întotdeauna să diversific, la facultate, în Bucureşti, am jucat numai roluri negative alese special. De multe ori în rolurile negative găseşti esenţa, multe valenţe, personajul este mult mai complex.

Aţi trecut printr-un moment de cumpănă atunci când aţi dat pentru prima oară examenul la UNATC. Într-adevăr, a fost un şoc pentru mine. Nu am luat din prima. Am picat în 1995. Am fost primul sub linie. Stăteam în fiecare zi la telefon şi sunam din Galaţi... Nu-mi venea să cred, luasem o notă mare. Mă pregătisem foarte bine! A fost ceva total neaşteptat.

A urmat anul de graţie 1996... Exact, în acel an am intrat cu o medie mai mică. A fost iarăşi un şoc pentru mine. Facultatea din Bucureşti mă obliga să uit tot ceea ce învăţasem până atunci. Aşa ziceau ei!

Aveau dreptate profesorii?

Nu au avut deloc dreptate. Trebuia să uit tot ce jucasem pe scena din Brăila şi din alte turnee? Bineînţeles că nu. Meseria asta se fură... Cu mine s-a lucrat şi uneori nu s-a putut lucra.

Cum a început colaborarea cu Teatrul de Revistă Constantin Tănase?

S-a petrecut întâmplător. Treceam pe Calea Victoriei, aveam într-o mapă mai multe CVuri şi am văzut Teatrul Constantin Tănase. Nici nu ştiam cu ce se mănâncă. Am intrat şi m-am dus la resurse umane, iar doamna de acolo m-a îndemnat să intru pe o uşă care era deschisă. Am băgat capul pe uşă să văd dacă e cineva înăuntru. Eram împietrit! Domnul Alexandru Arşinel mi-a făcut semn cu degetul să intru. Am intrat şi astfel m-am întâlnit cu dumnealui. M-a întrebat cine sunt şi ce vreau, iar eu am răspuns că sunt Cristian Simion şi că vreau să muncesc. În cinci minute aveam un rol în teatru. Pentru asta îi mulţumesc foarte mult, mi-a dat girul. Am stat o jumătate de oră de vorbă şi cred că i-a plăcut de mine. Am jucat pentru prima dată aici o piesă pentru copii. De atunci a început aventura mea la Teatrul Constantin Tănase.

A urmat o perioadă plină în care v-aţi întâlnit cu marii actori ai României. A fost aşa cum vă aşteptaţi? Nu aveam de unde să ştiu. La început eram ca vrăjit. Am cunoscut apoi o serie de mari actori precum Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Stela Popescu, Alexandru Arşinel.

Cum a fost acomodarea la acest nou gen de teatru? Eu făcusem înainte dramă, acum era teatru de revistă. Uşor, uşor, m-am obişnuit cu noile cerinţe. Doamna Stela Popescu îmi spunea că degeaba placi tu revista dacă ea nu te place pe tine. Cred că asta se întâmplă în timp.

Sunteţi considerat ca fiind unul dintre „moştenitorii” teatrului de revistă... Eu am aproape 11 ani de când lucrez la teatrul de revistă şi îmi place să cred că sunt unul dintre aceşti „moştenitori”.

Povestiţi-ne o întâmplare şocantă care vi s-a întâmplat pe scena de teatru sau pe platoul de filmare.

Am tras 32 de duble la un film. Nu i se întâmplase în istoria regizorului respectiv. Nu

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

ştiam să trag cu pistolul şi îmi era frică. Ţin minte că ori nu îmi pocnea capsa, ori nu apăsam destul de tare ca să pocnească. Era un pistol adevărat. Probabil m-am lăsat intimidat şi mai uitam şi replica sau nu o spuneam corespunzător. A fost groaznic.

Care a fost prima filmare în care aţi jucat? A fost o filmare cu doamna Maia Morgenstern şi cu domnul Mircea Rusu. Viaţa unui actor este ca un carusel, se pot întâmpla multe lucruri frumoase şi mai puţin frumoase.

Este greu să te menţii în top? Nu ai cum să te menţii în top, viaţa oricărui om este compusă din urcuşuri şi coborâşuri. Poate fi o perioadă lungă de succese, poate urma o perioadă mai neagră.

Ce modele aveţi? Mi-au plăcut foarte tare Amza Pellea, Bibanu. De afară, pot să îi pun în categoria actori preferaţi pe Anthony Hopkins, Anthony Quinn, care pentru mine este cel mai mare actor de film născut vreodată. Pe partea de comedie îmi place de Robin Williams. Învăţ în fiecare zi de la colegii mei din teatru. Am un respect mare pentru Victor Rebengiuc, cel mai mare actor în viaţă.

Sunteţi profesor de actorie, lucraţi cu cei mici. Este greu? Sunt îndrumător a unor copii din grădiniţe, unde chiar am avut nişte satisfacţii enorme. Dat fiind faptul că acei copii au terminat, ei şi acum mă sună să îmi spună poezii, deşi au ajuns la 10-12 ani. Ei vor să facă această meserie şi sunt plini de entuziasm. Sper să rămână la aceeaşi concluzie şi mai târziu.

Este mai greu să lucrezi cu adulţii?

Da. Adulţii sunt mai dezordonaţi şi au mintea în zece zări. Copiii se concentrează extraordinar de bine, când le place şi reuşeşti să-i prinzi. Este foarte uşor să lucrezi cu ei.

Lideri Cele mai mari rezultate şi satisfacţii le avem în copii.

De cât timp jucaţi rolul de tată şi cum este acest univers? Fetiţa mea are trei ani şi nouă luni. Suntem în perioada întrebărilor. De ce-ul este în fiecare zi, de dimineaţa până seara. Uneori ai răbdare, alteori nu. Încerc să am multă răbdare... Ne certăm. Are foarte multă personalitate, la fel ca şi mama ei. Este o luptă cruntă între mine şi copilul meu. A început să înţeleagă multe lucruri.

tru meseria asta, nu degeaba citeşti mii şi mii de cărţi.

Ce ar trebui schimbat? În UNATC am înţeles că nu ar mai fi profesori. Un actor care termină facultatea trebuie să ştie să danseze foarte bine, să cânte, să devină un artist cât mai complet. Acestea sunt minusurile de la noi. Nici nu ne comparăm cu ce se întâmplă "afară". Am văzut un spectacol în Madrid, unde actorii dansau şi cântau patru ore şi jumătate. În România nu vezi aşa ceva! Dacă vine cineva să

Lumea vine la spectacole, dar mi-ar plăceasă rupă uşile, la figurat vorbind. Biletele sunt foarte ieftine. Sigur că suntem într-o perioadă de mizerie politicienească, dar ar trebui să căutăm lucrurile de valoare. Numai aşa putem să le găsim: într-un teatru, la cinematograf, la un spectacol...

Absolut, da! Mă pune pe gânduri. Sper să nu facă meseria asta. Chiar am să fac tot posibilul să nu o facă.

De ce spuneţi lucrul ăsta?

Trăim într-o epocă informatizată. Tehnologia poate fi considerată salvatoare dar şi un inamic al copilăriei. Sunteţi de acord cu această afirmaţie? Cred că părinţii trebuie să-şi protejeze, cel puţin la început, copiii de calculator. Toată lumea are un calculator în casă şi copiii sunt înebuniţi după tehnică. Dacă îi laşi foarte mult în preajma calculatorului, rişti ca acei copii să rămână în urma celorlalţi. Este destul de frustrant pentru părinţi. Prea multă informaţie strică. Din punctul meu de vedere, „pe piaţă” circulă foarte multe mesaje greşite şi needucative. Primii şapte ani, acei ani de acasă, sunt cei mai importanţi. Cred că părinţii trebuie să se implice şi să dea copilul la un sport, să îi dea să citească, să vadă filme de calitate.

Televiziunea face parte din viaţa dumneavoastră. Cum se împacă cu teatrul? Am avut câteva experienţe destul de pregnante, care şi-au pus o ştampilă foarte clară pe mine. Am fost co-prezentator la „Surprize, surprize”, pe o perioadă de un sezon. Fiind o producţie deosebit de mare şi având o audienţă fantastic de mare, am avut o foarte mare ambiţie să reuşesc din acest punct de vedere. A fost o amprentă semnificativă asupra mea, am înţeles ce înseamnă televiziunea.

Ne lipsesc acele şcoli de actorie care să îndrepte artistul direct către film? În România, Şcoala de Actorie se axează pe teatru, mai puţin pe film. Am fost un pic dezamăgit de UNATC pentru că, din punctul ăsta de vedere, a avut mari lacune. Existau nişte aşa-zise cursuri, care ne-au ajutat foarte mult. Am înţeles filmând ce înseamnă actoria de film. Am căpătat ceva experienţă în domeniul acesta, al filmului de televiziune, în primul rând.

Poate schimba o mentalitate, poate schimba esenţa gândirii unui popor. Dacă lumea ar prefera să închidă televizorul şi să citească o carte... Sigur că este mai comod să butonezi la telecomandă. Dar schimbă canalul, uită-te la ceva educativ. Există Discovery, oameni buni!

Vine lumea la spectacole?

Cunoaşte replicile dumneavoastră din spectacole?

Pentru că este foarte greu în România. Din păcate... Dacă vrea totuşi să facă această meserie atunci să practice în străinătate. În afară un actor reuşeşte să trăiască decent, în România nu poate trăi deloc.

Teatrul poate schimba atitudinea unui popor?

regizeze un spectacol de genul musical, acesta are o reţetă importată din străinătate, aceleaşi mişcări, aceeaşi muzică... Noi nu facem nimic altceva decât să executăm o reţetă din alte ţări. Se găsesc într-un final actori care să şi cânte şi să danseze dar nu într-atât de bine ca cei de afară. Ritmul unui actor ar trebui să fie acela al unui atlet, să aibă cursuri de dans, cursuri de vocalize, de cântat, să ştie să rostească un cuvânt într-o melodie. Acest lucru nu se întâmplă la noi. Vezi că şcolile dau pe bandă rulantă actori care nu-şi găsesc locul. Teatrul Constantin Tănase, din fericire pentru mine, mi-a oferit totul. Eu mi-am dorit să fac şi musical.

Ce proiecte urmează pentru Teatrul de Revistă? Sper să facem proiecte şi mai mari decât până acum în care să putem demonstra că noi, cei care practicăm genul acesta, o facem foarte bine. Nu mai poţi trăi în secolul XXI numai cu Shakespeare, Cehov, trebuie căutaţi autori noi care trebuie stimulaţi.

Ce piese originale se joacă la Teatrul Constantin Tănase? Aici s-a montat o piesă muzicală „O premieră furtunoasă”, de Octavian Sava şi Cezar Ghioca, iar muzica este compusă de marele compozitor Marius Ţeicu. Este pur muzical românesc! Nu ştie multă lume. Nu din cauza noastră, fiindcă noi am făcut publicitate. Din cauză că UNITER-ul nu se interesează, mass-media care se interesează mai mult de starlete şi de oamenii care nu au nicio valoare.

Asta gustă publicul sau numai asta emit televiziunile? A doua variantă. Dacă ieşim într-un sondaj pe stradă, o să vedem că mai multă lume preferă artiştii mari în detrimentul celorlalţi. Ce o fi însemnând rating nu pot să-mi dau seama... Din păcate televiziunile particulare sunt mult prea comerciale. Ar trebui să existe o alternativă. Publicul este avid după artişti adevăraţi. Nu degeaba faci studii pen-

Le este teamă oamenilor să mai iasă din case? Aici intervine şi comoditatea. Din punct de vedere psihologic, pierzi foarte mult dacă nu te duci la un teatru. Fără să îţi dai seama „înghiţi” o mulţime de mizerii pe când la teatru te cureţi.

Vă doriţi să practicaţi această meserie peste hotare? Mi-aş dori foarte tare. Dacă ar fi să colaborez în filme străine, cred că aş urma această cale, măcar pentru o perioadă. Din păcate, aici intervin „românaşii” noştri, care distribuie actorii în filmele venite de afară, produse cu bani din străinătate. Eu nu am participat niciodată la un casting pentru cinematografia românească. Am avut o colaborare fericită la un film franţuzesc unde, din fericire, nu am fost distribuit de firmele de casting româneşti.

Ce este în neregulă cu aceste firme de casting din România? Te jecmănesc de bani şi de energie. Nu poţi să pătrunzi dacă nu renunţi la bani, dacă nu stai la o bere cu ei... Ei sunt găşti pur româneşti. Nu spun că în străinătate nu sunt găşti dar ei merg pe principiul „hai să facem bani” şi „omul potrivit la locul potrivit”. La noi vezi aceeaşi actori în filmele româneşti. Nu am nimic cu actorii mari. Vorbesc de categoria tânără, care se rotesc între ei cu regizorii şi ajung la Cannes, dar nu la cea mai importantă secţiune. Se poate mult mai mult! Trebuie să existe transparenţă şi corectitudine. Aveţi vreun mesaj pentru cititorii noştri? Trebuie să rămânem optimişti şi trebuie să avem mult mai multă atitudine. Îndemn cititorii dumneavoastră să vină la teatru şi să ne lase să le deschidem un nou orizont.

A consemnat, Cătălin VĂCARU

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

Wine Club

Un eveniment care a reunit 200 de producători

Primul Salon Naţional de Vinuri din România

Bucureştiul a fost, în această toamnă, amfitrionul primului Salon Naţional de Vinuri din România. În perioada 2730 octombrie 2011, la pavilionul Romaero din Capitală, industria vinului autohton s-a reunit pentru unul dintre cele mai distinse evenimente de profil. Pe lângă producătorii de vin, la târg au participat şi cei din serviciile conexe, distribuitorii şi firmele de turism vitivinicol. Nu puteau lipsi de la eveniment persoanele publice, ambasadori, experţi degustători, vedete din lumea show-biz-ului şi mulţi iubitori ai vinului. Pe parcursul a patru zile, "fanii licorii lui Bachus" au fost invitaţi să participe la degustări, să-şi dea cu părerea asupra noilor game de vin, să-şi rezerve concediul într-unul dintre locurile frumoase ale ţării, acolo unde se găsesc cramele autohtone. Vizitatorii au avut, de asemenea, şansa de a se întâlni

cu măiestria barmanilor şi de a degusta mâncăruri gătite de bucătari celebri. Salonul Naţional de Vinuri din România -Vintest a fost o adevărată oportunitate prin care ţara noastră a putut dovedi încă o dată în plus calitatea vinului, tradiţia produselor româneşti şi splendoarea zonelor care găzduiesc cramele. Nu în ultimul rând s-a scos în evidenţă ospitalitatea pur românească. Acest târg de vinuri a fost unul de real succes pentru că, în primul rând, aproape toţi producătorii de vinuri din România au participat. Pe lângă vinurile produse din soiuri de struguri internaţionale pe care România le produce, la eveniment au participat şi acele vinuri autohtone mai puţin cunoscute. După opt ediţii de târguri de specialitate desfăşurate în Timişoara, a venit rândul acest salon internaţional. Asociaţia Somelierilor din România, Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, Organizaţia Somelierilor şi, nu în ultimul rând, Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România au muncit din greu pentru a le oferi vizitatorilor mâncăruri care să se asorteze cu vinurile. De asemenea, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti a participat la eveniment şi a creat o atmosferă deosebită în rândul audienţei. Ideea înfinţării târgului este destul de veche. "În momentul

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

în care a luat naştere Vinvest, acum opt ani de zile, el a fost conceput să voiajeze în patru mari oraşe. Pe un fond de criză economică, târgul s-a amânat. Anul trecut, în Timişoara, am stabilit cu ministrul Valeriu Tabără să venim şi la Bucureşti. Este un câştig pentru consumatorul final, indiferent că este vorba de HORECA sau omul simplu.", a declarat Lucia Pîrvu, expert degustător, director al Salonului Naţional de Vinuri al României–Vintest. La eveniment au participat şi potenţiali cumpărători şi investitori. După cum declară organizatorii, salonul a fost autorizat să vândă produse dar au existat şi expozanţi care au dorit să facă numai marketing. "Ne bucurăm că percepţia de a cunoaşte vinul românesc a fost foarte bună, bineînţeles şi serviciile conexe au avut un ecou pozitiv.", a mărturisit Lucia Pîrvu. Pe lângă vinurile româneşti, la salon vizitatorii au putut să deguste şi vinuri

Wine Club

din Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Aus-

tralia, Republica Moldova sau Bulgaria. Plaja de preţuri întâlnită în cadrul târgului a fost accesibilă, cu preţuri de start de la 11-12 lei până la 200-300 lei pentru o sticlă. Segmentul de sus al preţurilor a fost

dat de vinuri de colecţie, soiuri alese şi rezerve. Peste 200 de producători de vin, companii de servicii şi accesorii, asociaţii profesionale, instituţii şi reprezentanţi mass-media au participat la prima ediţie a Salonului Naţional de Vinuri al României. Dintre aceştia, 119 au fost expozanţi şi parteneri. În privinţa audienţei, aproximativ 5.800 de persoane au trecut pragul Salonului

Vintest. Pentru a face mai simplă şi mai accesibilă degustarea, toţi vizitatorii au primit câte un pahar într-un săculeţ. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul a două ministere direct interesate de industria vinului: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, prezent la deschiderea oficială, a vizitat fiecare stand în parte, a discutat cu expozanţii, în timp ce Ministerul Turismului a fost prezent cu un stand de promovare a turismului vitivinicol. „Promovarea vinului românesc într-un cadru profesionist este o necesitate. În România nu exista un Salon Naţional de Vinuri, adică un loc în care vinul să fie prezentat şi promovat de la cultivarea viei sau tehnologia vinificaţiei până la arta degustării. După prima ediţie Vintest, salonul pe care-l merită vinurile româneşti încă nu are consistenţa pe care ne-o dorim. Noi am făcut primul pas. Ne pregătim de al doilea. Am adunat şi analizat greşelile primei ediţii pentru a le evita în viitor şi am strâns reuşitele, care vor fi punctul de plecare al următoarelor ediţii. Am avut parte de sprijinul unor oameni care au crezut în valoarea evenimentului, dar ne-au motivat să mergem înainte şi cei care au încercat să ne împiedice. Am reuşit să creăm cadrul şi ambianţa prielnice ca oamenii de afaceri din industria vinului şi cei interesaţi de vin să stabilească relaţii de business şi chiar să încheie afaceri. Am fost plăcut impresionaţi de calitatea vinului şi modul de

prezentare al micilor producători. Feedback-ul primit de la vizitatorii cunoscători a conţinut şi un mesaj de apreciere pentru producătorii de mai mică anvergură. Suntem conştienţi că nu am reuşit să facem tot ce era necesar. Ne-am fi dorit să găsim calea eficientă de a aduce mai mulţi reprezentanţi din HORECA, dar acest neajuns a devenit unul dintre obiectivele ediţiei viitoare. Am reuşit să aducem oficiali ai ambasadelor şi delegaţii străine şi toţi au plecat cu impresii favorabile, concretizate în vi-

nul cumpărat şi chiar în contactele stabilite. Am primit un sprijin enorm din partea unor instituţii de învăţământ prin grupurile de liceeni şi studenţi care au fost prezente atât în sectorul gastronomic, cât şi alături de somelieri. Acolo unde am reuşit, succesul se datorează în primul rând celor care au fost alături de noi, iar lipsurile au rostul de a

ne impulsiona să fim mai buni în ediţia viitoare.”, a declarat Lucia Pîrvu, directorul Vintest. (C.V.)

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

Hoţii!!! Continuaţi, măi, nesimţiţilor!

Vardiştii!!! Corupţii!!! Terminaţi, măi, nesimţiţilor!

Vând chiloţi tetra orice mărime!

Premierul Emil Boc, la Alba Iulia: a) a fost huiduit; b) a fost; c) aaaaaa!!!

Dacă nimeni nu îl OPREA, Oprea s-a gândit că O PREA golăneşte cu elicopterele!

Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, "se dă" cu elicopterele MApN în drum spre şedinţele de partid.

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

umr umr umr umr biberoane!

JJJJJJJ Cum aşezi patru blonde pe un scaun? Întorci scaunul invers!

JJJJJJJ

Soţia îşi întreabă soţul: - Te-ai căsătorit cu mine din dragoste sau din interes? - Cred că fost dragoste că nu mă mai interesezi de mult.

JJJJJJJ Un evreu se duce la rabin şi îi spune: - Rabbi, nu ştiu ce să mă fac cu fiul meu pentru că, deşi l-am crescut în spiritul religiei mozaice şi am avut grijă ca el să respecte mereu căile şi legile iudaice, mi-a spus că vrea să devină creştin. Cu ce am greşit? La care rabinul răspunde: - E interesant că mă întrebi tocmai pe mine, pentru că şi eu l-am crescut pe fiul meu cât am putut de bine şi l-am îngrijit şi am avut grijă să respecte CALEA, dar şi el mi-a spus că vrea să devină creştin. - Bine, şi ce ai făcut? - Am căutat răspunsul la Dumnezeu. - Şi? - Şi El mi-a răspuns: "E interesant că mă întrebi tocmai pe mine, pentru că şi eu..."

JJJJJJJ Scrisoare către postul de televiziune: - Vă rog, terminaţi o dată cu ştirile difuzate pe banda din josul ecranului! Soacră-mea crede că e karaoke!

JJJJJJJ Doi scoţieni în compartimentul unui tren: - Ştiţi, sunt în voiaj de nuntă, fac o călătorie în Italia, spune unul. - Dar soţia dumneavoastră unde este?, întreabă celălalt. - A, pe soţie am lăsat-o acasă, ea a mai fost măritată şi a mai văzut Italia...

JJJJJJJ Un tip vizitează o fabrică de diverse produse din latex. Prima dată a remarcat maşina de produs biberoane, datorită zgomotului de "fssss-pac" pe care îl făcea. Ghidul explică: - Acel fâsâit este cauciucul pe care-l injectează, iar "pac"-ul este dat de înţepătura care i se face în vârf. Ceva mai încolo intră în secţia de produs prezervative. Un zgomot infernal şi aici: "fsss-fsss-fsss-pac". Intrigat, omul nostru întreabă: - Bine-bine, am înţeles de ce face "fsss", dar de ce se mai aude şi "pac"? - Normal, aparatul funcţionează ca şi cel de produs biberoane, la al patrulea prezervativ îi trage o gaură. - Asta-i bună! Daţi găuri la prezervative? - Da! Face bine la afacerea cu

- Bulă, ce este patria? - Nu ştiu. - Eşti prost. - Vasile ce este patria? - Patria este mama mea. - Corect. Bulă ce este patria? - Patria este mama lui Vasile. - Idiotule, patria este şi mama ta, ai înţeles? - Înţeles. - Ce ai înţeles? - Că sunt frate cu Vasile.

JJJJJJJ Un tip la un bar comandă ceva de băut. Plictisit, se apleacă spre blonda de lângă el şi o întreabă: - Nu te supăra, vrei să auzi un banc tare cu blonde? Blonda: - Înainte să începi să spui bancul hai să clarificăm câte ceva, sunt blondă, am 1,80 înălţime, 85 de kilograme şi sunt campioană mondială la judo. Tipa de lângă mine este blondă, are 1,85 înălţime, 90 de kilograme şi este dublă campioană la lupte libere. Tipa de lângă ea are 1,78 înălţime, 80 de kilograme, este campioană mondială la aviaţie, şi da, ai ghicit este tot blondă! E, acum mai vrei să zici bancul acela despre blonde? Stă tipul se gândeşte puţin după care adăugă: - Nu, pentru că nu am chef să explic poanta de trei ori!

JJJJJJJ Copilul către tată: - Tată, ce este iubirea? Tatăl: - Fiule, Iubirea este încălzirea vieţii... Fiul:

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

umr umr umr umr - Şi căsătoria ce e? Tatăl: - E... Căsătoria e factura la încălzire...

JJJJJJJ Animalele îi pun întrebări lui Dumnezeu. Întreabă elefantul: - Eu de ce am pielea aşa groasă? - Ca să te apere de toate. De exemplu, nici ţânţarul nu te poate pişca. Întreabă girafa: - Eu de ce am gâtul aşa de lung? - Aşa ajungi şi la frunzele care se afla la mare înălţime. Găina nervoasă: - Nici nu încerca să-mi explici! Ori faci oul mai mic, ori gaură mai mare!

JJJJJJJ Un poliţist urcă în taxi, pe bancheta din spate ca orice om civilizat. Lângă el, o maimuţă. - Domnule taximetrist, ce faceţi cu maimuţa asta? - Ştiţi, domnule poliţist... vă arăt! Taximetristul opreşte maşina, ia maimuţa, o dă cu capul de bord de câteva ori. Maimuţa îi descheie pantalonii şi începe “procedura orală”. - Aţi văzut, domnule poliţist? Vreţi şi dumneavoastră? La care poliţistu`: - Da, dar numai să nu mă dai aşa tare cu capul de bord!

JJJJJJJ JJJJJJJ Soţul se întoarce de la medic şi soţia îngrijorată îl întreabă: - Ei, ce ţi-a zis medicul? El răspunde: - Începând de azi, nu mai putem face dragoste. Mi-a spus doctorul să nu mă mai ating de grăsimi...

JJJJJJJ Un fotbalist la preot: - Părinte, în Rai se joacă fotbal? - Trebuie să mă documentez, vino mâine! Mâine: - Părinte, ei? - Am o veste bună şi una rea. Cea bună: da, se joacă fotbal în Rai. - Şi cea rea? - Joi ai meci!

Bărbaţii sunt precum pantofii: - cei care îţi plac, te costă; - foarte puţini merită păstraţi mai mult de un sezon; - dacă nu îi iei potriviţi, s-ar putea să te bată; - cei comozi nu te atrag, iar cei care te atrag nu vor să intre; - oricât le-ai vorbi, nu devin mai maleabili; - unul singur nu e de ajuns decât pentru cenuşărese; - unii merită lăsaţi la uşă; - lumea te judecă în funcţie de ei; - alte femei te invidiază pentru ai tăi, iar tu invidiezi alte femei pentru ai lor; – cei şireţi trebuie legaţi; – toţi trebuie călcaţi în picioare.

JJJJJJJ Iţic şi Ştrul acasă la Rabi. Iţic îl întreabă pe Rabi: - Rabi, albul este culoare? Rabi se uită în Tora şi zice: - La nuntă, mireasa se îmbracă în alb, deci albul este culoare. Iţic îl întreabă din nou pe Rabi: - Dar negrul este culoare? Rabi se uită în Tora şi zice: - La înmormântare, se poartă negrul, deci negrul este culoare. Aflând acestea, Iţic se întoarce către Ştrul: - Vezi, mă, că televizorul pe care ţi-l vând este color?!

JJJJJJJ Într-o zi, doi cocoşi se plictiseau. Unul dintre ei spune: - Hai să mergem la alimentară! Celălalt mirat: - De ce? - Să vedem puicuţe goale!

JJJJJJJ - Draga mea, să ştii că băutura te face mai frumoasă. - Dar eu n-am băut nimic! - Tu nu, dar eu da.

JJJJJJJ JJJJJJJ - Nevastă, pregăteşte-mi ceva de

mâncare, că mă duc la pescuit. - Măi, Bulă, nu ne-am înţeles noi că nu te vei duce la pescuit decât în zilele care îl conţin pe “R”? Azi ce zi e? - Râmbătă...

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

M-am gândit de câteva ori să mă retrag, posibil după finala Europa League de pe 9 mai 2012, dar probabil după ce mă saltă procurorii DNA!

Scene din comedia "Cu Naşul la pshihiatru, după ce a fost pus sub acuzare".

Sutană albă, minune mare, nu-s eu popă ca oricare, România poate fi făloasă şi poate decarta 600 de milioane de euro că mă are!

Închiderea spitalelor din toată ţara îi va ajuta pe români să ajungă mai repede la Catedrala Mântuirii Neamului. Cu picioarele înainte!

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro

Domnu' Benjamin Netanyahu, sunteţi rudă cu domnu' Benjamin Franklin? Aşadar, vom începe consultările cu o consultaţie psihiatrică!

Premierul New Kid on the Boc a mers, la finalul lunii noiembrie 2011, tocmai până la Ierusalim pentru nişte consultări interguvernamentale.

Iar aceea, domnu' ministru este o oaie Merinos!

MERI ÎN OS?! Vorbeşte, bă, frumos!!!

Gaddafi, conducătorul "unei anumite părţi" a Libiei, o întâlnire de lucrual Ca asăavut rămână ministru cu cei doi Agriculturii, foşti preşedinţi francezi: Jac Valeriu este mereu şi Rac. gata să treacă în altă Tabără!

INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2011 | www.investigatorul.ro