Lideri Română a mai plătit câte ceva, dar că Registrul Auto Român nu v-a plătit nimic până în acest moment. De când am fost numit, Registrul Auto Român nu a plătit nimic. ARR a plătit o sumă infimă, având în vedere că ea, Autoritatea Rutieră Română, se prelevă de faptul că nu are buget, cu toate că în bugetele celor două instituţii pentru anul 2012 au fost cuprinse la venituri şi cheltuieli, anul trecut, sume pentru a fi virate la ISCTR. Ambele instituţii invocă faptul că trebuie să le prestăm servicii, ori, fiind o instituţie de control, nu putem presta servicii. La acest moment, aşteaptăm un punct de vedere al Ministerului Finanţelor, care a avizat anul trecut actul normativ prin care cele două instituţii sunt obligate să vireze un procent din venituri către ISCTR, lege făcută pe genunchi. Nu ştiu cum a fost făcută. A fost voinţă politică, s-a îndeplinit. Se putea realiza altfel, mult mai uşor, mult mai simplu şi mai eficient din punct de vedere al desfăşurării ulterioare a controlului. Ori, cred că s-a dorit să fie mai mulţi inspectori din afară sau de la alte instituţii şi cât mai puţini de la ARR. Momentan mai avem bani, dar funcţionăm la avarie. Mai avem bani să ne putem finanţa două-trei luni. Până atunci se va clarifica într-un fel sau altul, cu procentele pe care trebuie să ni le dea ARR şi RAR. Dacă nu, o să găsim alte forme de finanţare. Este datoria Ministerului, în ceea ce ne priveşte, am făcut demersurile necesare. Dânşii vor hotărî, nu noi.
Este ISCTR o instituţie de control viabilă în acest moment? Pe mine dacă mă întrebaţi, am fost de acord cu unificarea controlului de foarte mulţi ani. Ceea ce era înainte pe stradă, nu era plăcut. Problema este cum s-a unificat, în subordinea cui şi la ce formă de control s-a ajuns. Pentru că, ce se întâmpla atunci: erau trei inspectori: cel de la ARR, cel de la RAR şi cel de la CNADNR, fiecare verifica partea lui. Mi se părea o aberaţie că unul controla licenţa, unul rovinieta şi greutatea, iar unul verifica starea tehnică a autovehiculului. Era o mare prostie. Erau cel puţin trei. Mai venea şi Poliţia Rutieră. Această unificare este perfectă, eu sunt pentru ea. Dacă mă întrebaţi cum s-a făcut şi cum se face şi ce s-a vrut să se facă înainte, mod de finanţare, de lucru, mai sunt probleme de rezolvat. Că s-a înfiinţat de sine stătătoare, că se putea înfiinţa în cadrul unei alte instituţii, era şi este de discutat. Nu ştim ce o să se întâmple. Nu cunosc amănunte.
Există mai multe voci care susţin că ISCTR nu răspunde obiectivelor pentru care a fost creat. Există o opinie că ar trebui să funcţioneze în interiorul ARR. Care este punctul dumneavoastră de vedere? Credeţi că ISCTR ar trebui să se
16
întoarcă într-un fel ca un inspectorat în subordinea ARR? Nu ar fi nicio problemă, nici asta. Este o chestie de voinţă politică, exact cum a spus şi domnul Sorin Supuran, directorul general al ARR, în interviul pe care vi l-a acordat în ediţia din luna august a revistei TIR Magazin. Voinţa politică a fost să se despartă. După mine, nu a fost bine că s-a despărţit de ARR şi se vede. Dar poate e mai bine să rămână aşa. Nu pot să vă spun în acest moment cum va fi mai bine. ISCTR va trebui să funcţioneze aşa cum e acum, că va fi finanţat de ARR, de RAR, de CNADNR, că va fi în subordinea directă a ministrului sau a secretarului de stat, dar va trebui să rămână aşa cum este acest sistem de control implementat, o entitate unică. Că va deveni inspectorat de control în cadrul ARR, nici asta nu e o problemă, pentru că eu am lucrat în acel inspectorat şi ştiu cum funcţiona. Aveam toate competenţele, inclusiv cântărire, până prin noiembrie, când s-a destrămat ARR-ul. Care a fost motivul pentru care s-a separat?! Trebuia doar pus piciorul în prag şi separate clar, în fiecare judeţ, cele două lucruri: licenţele şi controlul. Am fost şef de agenţie şi la mine niciodată un inspector de la control nu a emis vreo licenţă sau invers. Era o activitate separată, bine structurată. Se vor pierde, în opinia mea, 1-2-3 ani până se va pune în mişcare controlul la capacitatea care era atunci când se făcea în subordinea ARR.
Până la schimbarea puterii, era o problemă: o rivalitate între şeful ARR şi şeful ISCTR, care proveneau din acelaşi partid. Mă refer la domnul Meluş Coman, pe de o parte, şi la domnul Virgiliu Cucliciu, pe partea cealaltă. Nu se puteau suporta şi aveau un conflict deschis, cunoscut de toată lumea. Acum s-a schimbat puterea, dumneavoastră sunteţi membru PSD, domnul Sorin Supuran, şeful ARR, este membru PNL. Cum colaboraţi? Foarte bine. Colaborarea este între oameni, nu între partide. Şi cu asta am spus tot. Eu îl cunosc pe domnul Supuran de foarte mult timp. Mi-a fost director general când eram şef de agenţie. Repet, colaborarea este între oameni. Dacă doi oameni vor să colaboreze şi vor să facă ceva bun, indiferent sub ce partid şi influenţă sunt, pot să facă treabă. Atât pot să vă zic şi nu am nicio problemă în a colabora, dovadă că noi colaborăm foarte bine în continuare.
Care sunt priorităţile dumneavoastră în următoarele luni, ştiut fiind faptul că alegerile generale reprezintă un moment de ruptură în societatea românească?
INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro
Vin din stradă. Am fost şi sunt inspector de trafic. Vreau ca inspectorul de trafic să simtă că este susţinut şi ajutat, că i se dau pârghiile necesare desfăşurării activităţii. Pentru că, în cele şase luni cât am fost inspector de trafic, până a venit domnul Laszlo Sajtos, când s-a mai mişcat ceva, nu ştia nimeni ce se întâmplă în acest ISCTR. Ceream relaţii, n-aveam cui. Dacă omul care conduce o instituţie nu a trecut prin toate compartimentele instituţiei începând de jos, nu are cum să le înţeleagă. Nu ştie ce să ceară şi ce să dea. Şi e foarte greu să stai în stradă, să te lupţi cu şoferii pentru a-ţi îndeplini sarcinile de serviciu. Apropo, am fost sunat de la Dolj, au oprit inspectorii o maşină, au verificat, se pare că trebuia amendat şoferul. Acesta din urmă s-a urcat la volan, a dat înapoi şi a lovit duba de control intenţionat. Au sunat la 112, nu am la acest moment toate datele privind modul în care s-a finalizat incidentul. Demonstrează clar că ne confruntăm cu mari probleme şi, dacă e să o luăm aşa, ISCTR are o mare putere de control, nu vreau să jignesc pe nimeni, la nivelul Poliţiei, poate şi mai mult. Amenzile pe care le dăm noi au valori mult mai mari şi de aici rezultă faptul că desfăşurăm o activitate cu un grad crescut de risc şi periculozitate pentru persoana care realizează controlul. Avem semnale că şoferii sunt nervoşi şi, pe bună dreptate, pentru că unele amenzi sunt exagerate. Încercăm să le unformizăm, în sensul ca amenda să fie proporţională cu gravitatea faptelor.
Vom avea această uniformizare până la alegerile generale? Nu. Mai ales că lumea va intra în campanie electorală. Eu nu am venit aici să „vorbesc discuţii”, ca să zic aşa, şi să dau termene de genul „mâine facem totul”. Eu vă spun, pentru că ştiu Ministerul, am lucrat din 1984 în acest Minister, ştiu ce se întâmplă, ştiu care este mişcarea hârtiilor şi e grea, cu toate că forţăm să avem această ierarhizare a amenzilor după gravitatea faptelor. Ceea ce se întâmplă cu HG nr. 69/2012, pe care o ştiţi foarte bine, pentru că transportatorii o contestă, este adevărat. Noi nu putem să spunem decât că avem obligaţia să o aplicăm. Nu am cum să controlez în trafic un şofer, care urmare a verificării nu deţine atestat, fără să îi aplic şi sancţiunea amenzii de 14.000 de lei. Sunt probleme deosebite. Dacă vrem să fim corecţi şi să nu ajungem la situaţii în care inspectorii să fie cercetaţi de organele abilitate sau chiar condamnaţi pentru fapte săvârşite în legătură cu actul de control, atunci trebuie să le oferim un cadru legislativ riguros şi care să nu permită interpretari de niciun fel.
A consemnat, Emil POP