decembrie 2010 issuu by emil pop

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TATO R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A R E V I S T A

T R A N S P O R T U R I L O R

ANIVERSARE: T I R M A G A Z I N PAG. 6 magazin1 0 0 d e e d i } ii magazin

TIR

TIR Magazin - revista transporturilor DECEMBRIE 2010

DECEMBRIE

2010

3.9 LEI 5 949992 750102

00100

w w w.tirmagazin.ro

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

REVISTA TRANSPORTURILOR

T IR magazin

Adresa redacţiei: Str. 11 Iunie nr. 7 etaj 1, apt. 2

Nominalizările TIR Magazin 2011

King of the road strikes back!

tel./fax: 021-317.90.74 Director General: Emil POP mobil: 0722.554.472 e-mail: director@tirmagazin.ro Publicitate: Tatiana MIHAI tel: 021-317.90.74 mobil: 0741.700.614 e-mail: publicitate@tirmagazin.ro Secretar General de Redacţie: Tudor CAPATOS Redactori: Alina ANTON C`t`lin V~CARU Ioana BOTEZ Claudiu CHIVU Fotoreporteri: George MUSCALU Florin MIHALACHE R`ducan PETRE Corectur`: Liana NICHIFOR

12 Conferinţa Internaţională ARILOG

DTP: Ciprian COSTACHE ISSN 1583-7564 tiraj: 10.000 exemplare www.tirmagazin.ro office@tirmagazin.ro tirmagazin@gmail.com Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista. Revista TIR Magazin este semnatara Cartei Europene a Siguranţei Rutiere

15 Interviu Valentin Rieber

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Editorial

O metodă alternativă de rezolvare a conflictelor

Suntem certăreţi. Ne plac procese-

ajunge chiar şi la câteva ore, spre de-

ramurile în care nu suntem compe-

le sau suntem împinşi în judecăţi de

osebire de luni sau chiar ani, în cazul

titivi. După realizarea investiţiilor cu

abuzuri şi “ţepe”. Recesiunea econo-

instanţelor. Mediatorul este neutru şi

fonduri europene, după expirarea pe-

mică a adâncit dramatismul conflicte-

imparţial iar procedura şi discuţiile

rioadelor de angajament contractual,

lor şi parcă fiecare conflict e o luptă

sunt şi rămân confidenţiale.

companiile care vor implementa cu

pentru supravieţuire. Am auzit că

Sunt motive suficiente să direcţioneze

succes aceste investiţii, nu vor putea

sunt termene date de instanţe deja

multe dintre conflictele noi sau chiar

fi împiedicate să fuzioneze sau să fie

pe toamna lui 2011. În stilul ăsta, co-

din cele existente în afara sălilor de

preluate de altele din exterior.

piii noştri vor beneficia de dreptatea

tribunal. Succesul acestei posibilităţi

Nu cred că o culoare politică sau alta

care ni se va face prin tribunalele ro-

este doar o chestiune de timp, care

pot avea merite deosebite în rezolva-

mâneşti.

ţine de educaţia noastră, în care min-

rea situaţiei actuale prin care trece

Lipsa îndemânării în a planifica, atât

tea limpede prevalează asupra senti-

România. Măsurile care trebuie adop-

datorită deficienţelor micilor întreprin-

mentelor negative, distrugătoare.

tate nu au culoare politică, ci sunt sub

zători cât şi a “flexibilităţii” sistemului

Nu numai în aceste cazuri, ci, în ge-

imperiul urgenţei economice şi al op-

fiscal, creează sincope pe care apoi

neral, încăpăţânarea de a obţine o

timizării managementului administra-

fiecare şi le reglează cum poate, ast-

anumită sumă de bani sau un anumit

ţiei publice. Ceea ce ne lipseşte e mai

fel încât el să fie cel mai puţin “şifo-

avantaj la care ne simţim îndreptăţiţi

degrabă o coordonare şi o coerenţă

nat”. Aşa că toate acestea sfârşesc

face ca discuţii şi conflicte să dege-

în ceea ce facem (Ce facem? De ce

în justiţie. Şi de aici... Dumnezeu cu

nereze ajungând în tribunale, iar ba-

facem? Cu ce scop? Cum facem?)

mila.

nii care ni se datorau nu mai au mare

şi un control permanent în unităţi de

Mica reformă în justiţie se pare că a

valoare, mai ales dacă, Doamne fereşte, între timp dăm faliment.

timp mici al rezultatelor intermediare.

scos la lumină o profesie care există în România, de ceva ani, iar în restul

Fie în viaţa privată, fie în situaţii de

lumii civilizate de mai multe decenii,

afaceri, adaptabilitatea rezolvă multe

profesia de mediator. Puţin cunoscută

bătăi de cap. Doar că această adapta-

la noi până în prezent, medierea pare

bilitate presupune controlul orgoliului.

că îşi găseşte locul ei între metodele

Chiar dacă suntem un popor viteaz

alternative de rezolvare a conflictelor.

şi “mândru de istoria noastră”, să nu

Deşi este o metodă mai “de fineţe”,

uităm că suntem totuşi o ţară mică.

sunt curios dacă va fi îmbrăţişată la

Suntem o ţară mică, cu oameni care

noi. Sunt avantaje care, dacă vor fi

îşi fac simţită prezenţa în toată Euro-

făcute cunoscute, le vor genera be-

pa într-un mod amestecat, presărat

neficii tuturor. Instanţele vor fi degre-

de neplăceri şi generalizări rasiste. În

vate de multele dosare aflate pe rol.

rarele cazuri în care primim bani gra-

Părţile sunt cele care preiau împre-

tuit (vezi fondurile europene) ne bâl-

ună responsabilitatea asupra soluţi-

bâim în a face ceea ce trebuie ca să-i

onării conflictului, iar timpul necesar

acceptăm. Şi va veni şi nota de plată,

ajungerii la o soluţie este în totalitate

de asta trebuie să fim siguri! Până

în responsabilitatea părţilor, putând

în 2013, avem obligaţia să “peticim”

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Din păcate, la noi, stânga şi dreapta (şi aici vorbesc în sens larg, de la doi colegi până la cele două mari curente politice) nu ştiu una de cealaltă şi parcă aparţin unor organisme diferite. Aşa că ce am putea să ne dorim pentru anul care vine? Să avem parte măcar de bine, dacă nu se poate mai bine.

Bogdan MĂNĂILĂ bogdan.manaila@ymail.com (Autorul acestui editorial este consultant de afaceri specializat în sectorul transporturilor. El a fost, până în iunie 2008, director general al Scania Credit România IFN SA.)

00 wa. tz ii rnm. raog a z i n . r o T I R M A GTAI R ZIM N A| GDAEZCI ENM| B D R EI EC E2 M 0 1B 0R I|E w2w w9. t |i r w mw ag

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), în parteneriat cu revista TIR Magazin, organizează, la 7 decembrie 2010, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, Gala Laureaţilor Transporturilor Româneşti. Prima ediţie a premiilor TIR Magazin 2011 este dedicată ediţiei aniversare cu numărul 100 a revistei transporturilor TIR Magazin. Cu acest prilej, se vor decerna 11 premii, din care trei premii speciale. Nominalizarea companiilor, a produselor şi a personalităţilor care au intrat în competiţie s-a făcut în baza centralizării formularelor completate de cititorii revistei TIR Magazin şi ai site-ului www.tirmagazin.ro. De asemenea, pentru Premiile TIR Magazin 2011 au putut să facă nominalizări şi fanii TIR Magazin TV, emisiune de transporturi care este difuzată pe internet pe site-urile www.TIRMagazin.ro, www.Investigatorul.ro, www.PolitiaRutiera.ro şi pe canalul www.YouTube.com/tirmagazin. Nominalizaţii la opt dintre categoriile la care se face premierea au intrat în faza votului unui juriu, alcătuit de 14 specialişti din lumea transporturilor şi a domeniilor conexe.

Nominalizări Premiile TIR Magazin 2011 Premiul TIR Magazin 2011 pentru:

1. Siguranţă rutieră a) Plastidrum b) Vesta Investment

2. Ecologie

a) Mercedes-Benz Atego BlueTec Hybrid b) Mercedes Citaro FuelCELL Hybrid Bus c) Volvo 7700 Hybrid

3. Cel mai bun van

a) Fiat Doblo Cargo b) Mercedes Vito şi Viano c) Opel Movano d) Renault Master

4. Cea mai bună remorcă/ semiremorcă

6. Cel mai bun camion a) Mercedes Atego b) Scania R730 c) Volvo FMX

7. Cea mai bună firmă de transport marfă

a) Com Divers Auto Ro b) Dunca Expediţii c) EDY International Spedition d) International Lazăr Company e) Vlase Spedition

8. Cea mai bună firmă de transport călători a) Dacos b) Eurolines România c) Atlassib d) Antares Transport e) C&I International

Programul serii

Aniversarea a 100 de ediţii ale revistei TIR Magazin debutează la ora 18.00 cu Gala Premiilor TIR Magazin 2011.

La eveniment se vor decerna şi trei premii speciale. Câştigătorii acestor categorii au fost stabiliţi direct în urma centralizării formularelor trimise de cititorii revistei de transporturi TIR Magazin şi nu mai trec prin jurizare.

Puţin despre filosofia Premiilor TIR Magazin 2011

Prima ediţie a Galei Laureaţilor Transporturilor Româneşti porneşte de la ideea că este necesară o recunoaştere la nivel naţional a valorilor momentului în materie de vehicule comerciale, companii de transport şi personalităţi din industrie. Premiile TIR Magazin 2011 nu punctează exclusiv datele tehnice ale unui vehicul sau profiturile unei firme. Am pornit de la premisa că un produs este cel mai bun nu numai pentru că este conceput de cei mai buni ingineri ci şi pentru că echipele de marketing şi cele de vânzări i-au creat o imagine foarte bună de piaţă. În cazul în care am face o analiza strict tehnică a unui produs, practic i-am elimina de la început pe toţi angajaţii de pe piaţa româ-

a) Krone Cool Liner Duoplex GRP

b) Schmitz Cargobull S.SF Sliding Floor Trailer

c) Schwarzmuller Walking-Floor

5. Cel mai bun autobuz/autocar

a) Mercedes Citaro FuelCELL Hybrid Bus b) Temsa Avenue c) VDL Citea d) Volvo 7700 Hybrid

nească a unei companii. Dacă România nu are o producţie bine articulată de vehicule comerciale aceasta nu înseamnă că nu are oameni talentaţi în vânzări şi în marketing. Situaţia este similară în cazul firmelor. Nu este suficient ca o firmă să aibă un profit foarte mare. Este esenţial să aibă şi o imagine de piaţă foarte bună. De asemenea, un om de afaceri nu va câştiga niciodată un Premiu TIR Magazin dacă are ca singur scop în viaţă profitul. Pentru două dintre premiile speciale, Omul Anului în Transporturi şi Premiul pentru Întreaga Activitate se pleacă de la performanţa profesională şi se punctează capacitatea de dăruire personală, de a face lucruri bune pentru cei din jur.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

De la ora 19.00 este programată o piesă de teatru în regia maestrului Horaţiu Mălăele. Piesa <<Podu'>>, probabil cea mai reuşită comedie a momentului de pe scenele româneşti, abordează într-o manieră plină de umor savuros problema vieţii, privită dintr-o perspectivă tragi-comică a unor sinucigaşi. Pe pod urcă alături de maestrul Horaţiu Mălăele, excelentul actor de comedie George Ivaşcu şi o actriţă talentată, la început de carieră, Meda Victor. Seara se încheie cu o degustare de vinuri roşii oferite de WineRo, unicul distribuitor în România al vinurilor ENIRA, Rose by ENIRA 2009, Cabernet by ENIRA 2008, Easy by ENIRA 2008, ENIRA 2006 şi ENIRA Reserva 2006, produse de Bessa Valley în Bulgaria. Aceste vinuri fine sunt apreciate atât în ţara de origine, cât şi în alte ţări unde sunt exportate (Germania, Austria, Cehia, Luxemburg, Marea Britanie, Elveţia, China, Coreea de Sud, Japonia şi Taiwan), fapt consemnat de diverse foruri internaţionale printre care şi de Expoziţia Internaţională Vinaria, prin acordarea unicului "Golden Rhyton" în 2006.

Inteviu

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Lansare

Scania seria R 730 - spaţiu şi confort la cel mai puternic camion din lume

KING OF THE ROAD STRIKES BACK! PDE. Sistemul şi tehnologia sunt deţinute doar de Scania şi oferă soluţii şi pentru Euro 6- un sistem revoluţionar în care cantitatea de combustibil injectată nu este dependentă de turaţia motorului. Sistemul a fost introdus, încă din 2008, însă numai la motoarele cu cilindrii în linie, acum fiind în premieră introdus la motoarele V8 Euro 5 cu tehnologie SCR, cu ad-blue.

Stilul exterior - principalele elemente

Am testat noul camion seria R de 730 de cai putere de la Scania, pe 29 octombrie, la Sibiu. Camionul a fost pus la dispoziţia clienţilor şi prospecţilor Scania pe parcursul a 5 zile, la sfârşitul lunii Octombrie în Sibiu. Noua serie vine şi cu un nou sistem de schimbare a vitezelor, Scania Opticruise. Noul schimbător este complet automat şi cu acţionare electrică hidraulică. Scania Opticruise determină ca schimbatul vitezelor să se producă mult mai precis şi inteligent, îmbunătăţindu-se conducerea în pantă, economia de combustibil şi confortul şoferului. La evenimentul de la Sibiu au fost prezenţi aproximativ 70 de invitaţi, clienţi Scania şi jurnalişti din presa scrisă şi audiovizuală. Pentru emisiunea TIR Magazin TV, am avut ocazia să realizăm test drive-ul noului R730, alături de omul de afaceri Gheorghe Vlase, patronul firmei Vlase Spedition, o companie cu o flotă de peste 350 de camioane. Gheorghe Vlase este un împătimit al condusului camioanelor şi se declară un fan absolut al Scania. În ultimii trei ani, el a început să ducă un stil de viaţă identic cu cel al şoferilor angajaţi la firma sa. Pentru test drive-ul de la Sibiu, Vlase a făcut o pauză dintr-un transport de cereale din Ungaria la Constanţa. La volanul unui alt camion Scania, el este practic unul dintre cele câteva sute de şoferi pe care îi are firma pe care o patronează.

Ne-a arătat portofelul cu doar 400 de lei în el şi ne-a spus că are la el doar banii pe care îi are în mod obişnuit unul dintre şoferii săi. Gheorghe Vlase a condus tot timpul noul R730 cu atenţia unui transportator care îşi doreşte să deţină în flotă acest vehicul. “În momentul în care conduci un astfel de camion, starea devine relaxantă pentru că ştii că nu ai cum să fii părăsit datorită puterii mari. Datorită acestei puteri a camionului, nu ai emoţii la curbe periculoase sau în pante.”, ne-a spus Vlase. “Este un camion foarte bun, nu degeaba i se spune Rolls-ul camioanelor. Sunt foarte entuziasmat!”, a completat omul de afaceri. Reprezentanţii Scania au prezentat noul motor V8- cu un nou sistem de injecţie (XPI) diferit de motoarele precedente

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

“Modificările exterioare sunt în trend cu vremurile. Scania când face o modificare, aceasta este de top. Trebuie să fii orb să nu te mişte emoţional noul stil V8.”, ne-a declarat Gheorghe Vlase.

Un nou design al cabinei Stilul distinctiv cu trăsături puternice face ca noua Serie R să fie o apariţie hotărâtă pe şosele. Noul design înseamnă, de asemenea, o aerodinamică îmbunătăţită cât şi o răcire mai eficientă. Noul design include noua grilă, un logo mai mare, o nouă formă a barei de protecţie faţă, un stil nou cu linii articulate şi o aerodinamică superbă. Toate au foat testate atent în tunelul aerodinamic, pentru a minimiza turbulenţele laterale şi a îmbunătăţi consumul de combustibil. Cu un consum mic de energie şi o viaţă mai lungă, noul autovehicul oferă o vizibilitate îmbunătăţită. Cabina este acum disponibilă în două noi

Inteviu

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Lansare

culori metalizate: Alb Diamond şi Albastru Carbon. Noua grilă este, de asemenea, disponibiă într-un gri mai deschis decât înainte. Mutând bateriile în partea din spate a şasiului, s-a creat loc pentru rezervoare mai mari (de până la 1500 de litri) şi un spaţiu auxiliar de depozitare mai generos.

Designul interior - principalele elemente

Acest lucru asigură un avantaj important din punct de vedere al asigurării calităţii şi controlului performanţelor. Componentele sunt îmbinate pentru a asigura eficienţă optimă şi robusteţe şi pentru a reduce pierderile de energie. Chiar dacă noul V8 de 730 CP are o concepţie complet nouă, dispune de unele dintre soluţiile fiabile Scania V8, cum ar fi

Şi aici, omul de afaceri Gheorghe Vlase a dat verdictul: “Aceste cabine sunt pentru rutele lungi, internaţionale. Înăuntru este foarte sofisticat, din simplul motiv că este spaţios”. Cei de la Scania pun mare preţ pe finisaje şi asta se vede cu ochiul liber, consideră omul de afaceri. Noul stil, noul material şi paleta de culori contribuie la sentimentul de calitate premium. Cu acest stil deosebit, este totuşi robust şi uşor de curăţat. Producătorul suedez oferă o gamă variată de combinaţii de culori şi materiale pentru tapiţerii, perdele, sertare, bord, volan şi saltele. Pielea naturală, lemnul şi materialele textile întăresc ideea de lux. Marginile bordului sunt disponibile în crom închis, gri închis sau lemn. Sistemul de injecţie a combustibilului Scania XPI (injecţie la presiune foarte mare), unanim apreciat, este utilizat pentru prima dată pe un motor V8. Acest sistem permite injecţii independent de poziţia axului cu came, precum şi injecţii multiple. Rezultatul este o eficienţă mai bună a utilizării combustibilului şi un control mai bun al emisiilor de noxe. Scania are o tradiţie îndelungată în proiectarea propriilor motoare şi transmisii, perfect armonizate, inclusiv toate sistemele electronice, cum ar fi Scania XPI.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

unghiul de 90° între bancurile cilindrilor. Acesta permite motorului să fie complet echilibrat şi asigură clasica transmitere fără întrerupere a forţei de tracţiune a unui Scania V8. Este greu de descris ce înseamnă 3500 Nm în termeni de abilitate de urcare a pantelor şi de confort la deplasarea cu turaţii reduse. La volanul unui R 730 nu simţi nevoia de a schimba vitezele, deoarece motorul pare mai puternic la turaţii mici. Datorită cuplului mare disponibil chiar de la ralanti, pornirea de pe loc este uşoară, indiferent de sarcină. Performanţele la depăşire şi la accelerare sunt de cea mai înaltă clasă. Gama de camioane Scania V8 oferă cele mai multe opţiuni pentru nivelul de putere, între 500 şi 730 CP. De asemenea, motoarele sunt disponibile în variante care respectă diferite norme antipoluare: Euro 3, Euro 4, Euro 5 şi EEV. Cătălin VĂCARU

Inteviu

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Despre cum ar putea ieşi România din criza economică după modelul german

Conferinţa Internaţională ARILOG “Managing Continuous Supply Chain Changes” ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE LOGISTICĂARILOG, asociaţie non-profit profesională a logisticienilor din România, a organizat cea de-a opta ediţie a Conferinţei Internaţionale ARILOG Logistica şi Supply Chain din România “Managing Continuous Supply Chain Changes”. Conferinţa s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, 3 şi 4 noiembrie 2010, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa. Tematica acestui an a adus în discuţie modul de gestionare a schimbărilor continue ale pieţei şi răspunsurile pe care lanţul de aprovizionare le poate da diverşilor factori. În mediul actual, caracterizat prin schimbări continue în tehnologii, economie şi legislaţie fiscală, s-au analizat modalităţile prin care fiecare companie a reuşit să rămână pe piaţă. S-au mai analizat variante prin care firmele să crească şi să facă mereu faţă diferitelor situaţii apărute, sesizând riscurile dar mai ales oportunităţile create de piaţă. Continuând iniţiativa adoptată la ediţia trecută a Conferinţei Arilog, aceea de a vizita o structură logistică (fabrică sau depozit) relevantă la nivel naţional, ARILOG a invitat toţi participanţii în cea de-a doua zi de conferinţă să viziteze Uzina de Vehicule Dacia Mioveni. Pe parcursul celor două zile ale conferinţei, vorbitorii au avut un dialog deschis cu participanţii în cadrul celor 5 paneluri structurate pe domeniile principale din logistică, analizând: - nevoile clienţilor, monitorizând nivelul de serviciu către clienţi pentru a putea maximiza nivelul de satisfacere al acestora; - soluţiile dezvoltate pentru a crea performanţă şi valoare în supply chain; - modul în care capitalul şi procesele

companiei se pot optimiza prin gestionarea continuă a schimbărilor din supply chain; - lupta continuă cu fiscalitatea şi autorităţile pentru păstrarea profitabilităţii afacerii în vremuri dificile; - colaborarea cu furnizorii de servicii logistice pentru optimizarea capacităţilor de livrare şi aprovizionare; Romeo Dumitru, preşedintele Arilog, crede că "o idee foarte importantă s-a desprins dintre toate intervenţiile. Cu cât asociaţia este mai mare cu atât contează mai mult în faţa autorităţilor". El a mai spus că, odată cu trecerea timpului, speră să fie "destul de mari pentru a conta, aşa cum modelul german a dovedit-o". "Parteneriatele cu instituţiile economice, cu instituţiile de învăţământ superior din domeniul economic sunt esenţiale.", a afirmat Romeo Dumitru. Anul trecut, Arilog a demarat o colaborare în acest sens cu ASE. Dintre speakerii acestei ediţii a conferinţei care au susţinut prezentări îi menţionăm pe: -Prof. Dr.-Ing. Thomas Wimmer, Preşedintele Boardului Executiv - BVL, Asociaţia Germană de Logistică, -Marc Vandenplas, Expert LogisticsFITA, Flanders International Technical Agency, -Cezary Mankowski, Assistant Professor, Faculty of Transport Economics – Universitatea din Gdansk, Membru al

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Asociaţiei Poloneze de Logistică, -Cătălin Olteanu Heel, General Manager – FM Logistics, -Daniela Marin, National Program Director – BAS/BERD România, -Dorin Maxim, Supply Chain Manager – Hochland România, -Monica Vrăbiescu – Director General – Hill International, -Matthias Eder, Business Development Manager – DB Schenker-Romtrans, -Herman Wierenga, General Manager – Ortec CEE. Primul dintre vorbitori, Thomas Wimmer, preşedintele boardului executiv – BVL, Asociaţia Germana de Logistică, ne-a declarat că piaţa de logistică din Germania nu se poate compara cu cea din ţara noastră. "În Germania, logistica este în top trei în economia ţării. Sunt 2,8 milioane de oameni care se ocupă în acest segment care generează peste 210 miliarde de euro anual.", ne-a spus Wimmer. El a adăugat că logistica ocupă un loc foarte important în economia ţării lui şi că şi-ar dori ca România să înveţe să preia din ideile şi metodele Germaniei. "Astfel România ar avea o economie puternică şi ar ieşi mai repede din criză", a conchis Wimmer.

Cătălin VĂCARU

Actualitate

De mai bine de 80 de ani noi, la Volvo, am fost deschizãtori de drumuri. Am învãþat mult chiar de la cel mai bun constructor de excavatoare, încãrcãtoare ºi camioane articulate de ºantier Volvo Construction Equipment. Toatã aceastã experienþã este înglobatã în noul ºi robustul FMX. Un camion care dispune de un lanþ cinematic extrem de performant, cea mai bunã transmisie din industrie - I-Shift, un ºasiu înalt ºi robust ºi o siguranþã fãrã egal în lume. Toate acestea, împreunã cu abilitãþile tale de a conduce ºi cu extinsa noastrã reþea de service, te vor face de neînvins. Asigurã-te cã ai de partea ta cel mai bun atu, care te va menþine pe tine ºi afacerea ta în top pentru mulþi ani. Experimenteazã Factorul X acum pe www.volvofmx.com sau mai bine contacteazã-þi reprezentantul local Volvo Trucks! Volvo Romania - Bd. Iuliu Maniu 646-648, sector 6, 061129 Bucureºti, tel.: 021-202.96.30; e-mail: volvoromania@volvo.com Birouri regionale: Braºov - tel. 021-529 97 30 • Cluj (Gilãu) - tel.: 0264-502.200 • Timiºoara: tel.: 0256-227.070 • Bacãu - 0234-551.162

noul volvo fmx volvo trucks. driving progress www.volvotrucks.ro

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Compania îşi consolidează poziţia de referinţă în industria logistică de pe piaţa românească

GEFCO aniversează 5 ani de activitate în România Operatorul logistic GEFCO a organizat, pe 16 noiembrie 2010, la Radisson Blu Hotel, sala Electra, o conferinţă de presă cu ocazia aniversării a 5 ani de activitate a filialei sale din România. Cu o cifră de afaceri de 22,04 milioane euro, înregistrată în primele trei trimestre ale anului 2010, GEFCO România confirmă poziţia de referinţă pe piaţa locală şi devine unul din punctele strategice ale grupului GEFCO în Europa Centrală şi de Est. La eveniment au participat şi au susţinut prezentări Christophe De Korver, Managing Director al GEFCO România, Christian Zbylut, CEO pentru Europa de Est, Rusia şi Asia Centrală al GEFCO, şi Tolga Oran, Sales and Marketing Manager. Principalele teme au inclus realizările GEFCO România de până acum, rezultate şi proiecte de viitor, activitatea şi dezvoltarea Grupului GEFCO în regiunea Europei Centrale şi de Est.

Jucător de referinţă în materie de logistică pentru domeniul industrial, grupul GEFCO este unul dintre liderii mondiali în logistică auto şi se clasează între primele 10 companii de logistică la nivel european. Noul director general al companiei de logistică GEFCO România este Christophe De Korver. El l-a înlocuit pe Denis Renard, care a avut un mandat de şase ani. Christophe De Korver are o experienţă de 16 ani în domeniul logistic, dintre care opt în cadrul grupului GEFCO. "Îmi face o deosebită plăcere să anunţ că, în aceşti 5 ani de când activăm pe piaţa românească, am reuşit să câştigăm încrederea clienţilor atât prin calitatea serviciilor oferite, cât şi prin strategia implementată. Politica noastră vizează pro-

movarea soluţiilor sustenabile şi a inovaţiilor tehnologice, însă cred că secretul reuşitei noastre constă în calitatea şi viziunea echipei GEFCO. Ne propunem să continuăm acest parcurs al performanţei, să ne consolidăm poziţia de referinţă pe piaţa din România şi să creştem numărul clienţilor care aleg serviciile GEFCO", a declarat Christophe De Korver. El a mai declarat că este încrezător în transportul feroviar din România, despre care crede că va deveni foarte puternic. Strategia de extindere a grupului în această regiune continuă prin deschiderea unei sucursale GEFCO în Bulgaria, care va deveni operaţională în decem Profil GEFCO România: -Cifră de afaceri în 2009: 22, 8 milioane euro; -Cifră de afaceri în primele trei trimestre din 2010 (ianuarie-septembrie 2010): 22,04 milioane euro; -71 de angajaţi în prezent; -150 de clienţi; -2 platforme logistice: la Arad şi Bucureşti; -3 centre auto: la Mioveni, Curtici şi Bucureşti; -Certificat de calitate ISO9001, obţinut în iunie 2009, ISO14001 este în curs de obţinere.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

brie 2010. “Rolul Gefco România, datorită celor cinci ani de experienţă în regiune, va fi acela de a ajuta filiala din Bulgaria, iar scopul este consolidarea poziţiei strategice din zonă, alături de Turcia, ţară în care Gefco a împlinit zece ani.”, a spus directorul general al companiei de logistică GEFCO România, Christophe De Korver. GEFCO deţine filiale în 150 de ţări şi înregistrează indici anuali de activitate importanţi: 2,5 milioane de vehicule transportate (50% pe calea ferată şi maritimă), proiectarea a 1.800 de soluţii logistice, 80 de platforme logistice, un parc feroviar şi auto care însumează 4.200 de vagoane, 3.000 de camioane şi 30 de vase. GEFCO România are capacitatea de a oferi întreaga gamă de servicii logistice a grupului GEFCO şi operează în prezent cu peste 150 de clienţi de pe piaţa locală. În cei 5 ani de activitate, GEFCO România a pus accent pe dezvoltarea şi implementarea de scheme logistice complexe ca transportul intermodal, depozitare, transport feroviar, aerian şi maritim. În acest interval, compania şi-a dovedit expertiza în mai multe arii industriale: industria auto, bunuri de larg consum, vehicule pe două roţi, echipamente şi maşini agricole, produse electronice şi electrocasnice.

Cătălin VĂCARU

Inteviu

Directorul general de la Schwarzmüller România sfidează criza.

Valentin Rieber: "Calitatea produselor Schwarzmüller este incontestabilă!" Un domn relaxat şi punctual, Valentin Rieber, directorul general Schwarzmüller România, a acceptat să îmi acorde un interviu în care m-a convins că un manager poate să conducă perfect atunci când are încredere în produs şi în oameni. La bilanţul de sfârşit de an s-a declarat mulţumit de rezultatele pe care le-a înregistrat compania în 2010. Cum a fost acest an de criză pentru Compania Schwarzmüller România? 2010 a fost un an greu, dar cu succese, pot să spun, nu neapărat pe partea de vânzări vehicule, cât pe after-sales-ul pe care ne-am concentrat mai mult. S-a întâmplat să ne atingem toate scopurile pe care ni le-am propus în toamna anului trecut, când ne-am făcut bugetul. Deci a fost un an bun, până la urmă. Cu toate că a fost criză, ne-am propus să fim un service cunoscut şi să avem clienţi de marcă şi flote, iar pe partea de vânzări piese de schimb să mărim cifra de afaceri şi sortimentele. Am reuşit să atingem aceste obiective. E OK! Cu cât s-a mărit cifra de afaceri? A crescut mult, dar trebuie avut în vedere că, în 2009, la început, cifra de afaceri pe service era sub 10.000 de euro, iar acum am ajuns la 50.000- 60.000, în funcţie de lună. Creşterea ar fi foarte mare, neaşteptat, numai că doar de un an ne ocupăm şi de service. Din punctul acesta de vedere este o creştere normală. Ceea ce înseamnă că promovarea v-a adus beneficii, să înţeleg? Da, bineînţeles, bineînţeles. Iar clienţii s-au convins de calitatea produselor şi serviciilor?

Da, calitatea produselor este incontestabilă. Ne-am axat pe calitatea serviciilor, pe o gamă diversificată de piese de schimb livrate de pe stoc, un timp de răspuns mic, servicii paralele- depanare 24 de ore-, care chiar sunt aşa, nu doar le declarăm, echipe care sunt în standby pentru clienţii

care au nevoie de mici reparaţii la vehicule. În felul acesta, cel care are o reparaţie minoră nu trebuie să stea ore în şir să aştepte pentru a-şi rezolva problema. Avem o relaţie corectă, deschisă cu cel care ne devine client, ceea ce este benefic pentru ambele părţi. Cum facem ca aceste politici de servicii să fie puse în aplicare pentru că este clar că la nivelul managementului se ştie exact ce se doreşte, dar în practică se ajunge, de cele mai multe ori, la probleme şi la blocaje? Nu avem o echipă mare. De fapt, am pornit cu o echipă foarte mică, formată din patru inşi, în urmă cu un an şi jumătate şi am căutat să aducem în firmă numai personal cunoscut pentru corectitudinea şi profesionalismul lui. Cum procedaţi? Îi verificaţi pe angajaţi dacă le răspund clienţilor cu promptitudine sau pur şi simplu ei îşi fac treaba. Pe piaţă se ştie care este calitatea fiecărui profesionist şi am încercat să aducem crema branşei pentru a putea face treabă bună. Fără oameni bine plătiţi, fără să structurăm bine colectivul, fără să-i acordăm personalului ceva, înainte de a-i cere o muncă, e greu de făcut o treabă bună. Acum implementăm ideile stând toată ziua printre ei, discutând. Predică, în germană, înseamnă ceea ce face preotul în biserică. Aşa facem şi noi zilnic: «Dar de ce aşa? Dar, te rog, procedează aşa!» Şi facem acest lucru de câte ori trebuie ca până la urmă oamenii care lucrează pentru Schwarzmüller România să capete anumite deprinderi.

Am văzut că ştiţi ce face fiecare angajat. Am concluzionat că vă petreceţi zilele printre ei. Până la urmă suntem o echipă şi este foarte bine să ne cunoaştem şi să comunicăm. Nu trebuie să fie o atmosferă încărcată, iar angajaţii să îşi spună: «Vai, iar merg mâine la muncă!». Nici nu o să moară nimeni de fericire că merge la seviciu sâmbăta şi duminica, dar nici nu trebuie să fie un chin să o facă. Sunt şi alte aşteptări când omul se simte bine în mediul în care munceşte. Aşa este. Am observat că nu aţi lansat alte modele pe parcursul acestui an. Care a fost politica firmei în acest sens? Am îmbunătăţit modelele existente şi am redus costurile de producţie. Un exemplu bun este semiremorca cu podea culisantă "Walking floor". Am păstrat în aria de produse semiremorca "Walking floor", construcţie integrală din aluminiu, dar am adăugat semiremorca "Walking floor" din aluminiu cu şasiu din oţel şi uşi pe toată suprafaţa laterală. Care au fost îmbunătăţirile? De exemplu, s-a perfecţionat procedura de vopsire. Anumite subansamble se construiesc înainte de montajul final. Acestea trebuie să fie grunduite şi vopsite foarte bine pentru ca procedura anticorozivă să fie cât mai eficace. Astfel, calitatea produsului este asigurată pe o perioadă îndelungată.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Interviu

Deci s-a îmbunătăţit procesul tehnologic. Da. Pe lângă acest aspect, nu s-au mai păstrat decât furnizorii cei mai competitivi, nu atât din punctul de vedere al preţului, cât din cel al lipsei de probleme, al garanţiilor. În această perioadă, nu ne permitem să avem rateuri de genul: garanţii multe, produse cu defecte numeroase. Au mai fost persoane fizice sau reprezentanţi de firme care şi-au permis să închirieze vehicule? Cererea a fost foarte mare şi pe închirieri şi pe vânzări de second-hand-uri, aşa cum ne-am aşteptat. Şi pe after-sales şi la second-hand-uri au crescut cererile? Da. Ce n-a funcţionat precum în anii trecuţi, dar conform aşteptărilor, au fost vehiculele noi. Era de aşteptat să se întâmple aşa, în condiţiile crizei actuale. Într-adevăr, au scăzut vânzările peste tot, în general, la vehicule mici şi autoturisme. Cum au evoluat vânzările vehiculelor, concret? S-au vândut mai multe vehicule speciale în comparaţie cu produsele standard. Chiar dacă preţurile acestora sunt cu mult mai mari, ele au fost mai căutate. Firma Schwarzmüller produce aceste vehicule speciale de mult timp, dar până acum nu am fost bine reprezentaţi în România. Atunci ne-am propus, încă de anul trecut, să îmbunătăţim această reprezentare pe vehicule speciale, pe cisterne, pe diverse aplicaţii deosebite. Am avut aceste obiective în primul rând pentru că suntem printre puţinii producători care le fabrică, ceea ce înseamnă o posibilitate în plus pentru noi să vindem şi, în al doilea rând, deoarece sunt vehicule care sunt văzute pe şosea. Sunt brand-uite şi demonstrează, până la urmă, care sunt cunoştinţele tehnice ale profesioniştilor firmei, nu ale unei persoane. Este promovat numele firmei Schwarzmüller, în general. Ce vehicule second-hand s-au vândut cel mai mult? S-au căutat vehiculele cu prelată de orice tip. Preţurile au fost neconcurenţiale, bineînţeles, ca în toată piaţa. A fost, totuşi, în regulă. Spuneaţi despre piesele de schimb că aţi fost mulţumiţi de vânzările lor în acest an? Totul se leagă de puterea de cumpărare a vehiculelor noi. Era de aşteptat să se întâmple aşa. Cum aţi procedat să fiţi cei preferaţi pe piaţă ? Da. Ne-am mărit foarte mult gama de produse şi obligaţi de cerinţele clientului pentru că semiremorcile nu circulă singure pe şosea, iar clientul nu are timp şi nici nu vrea să facă două facturi, să realizeze două drumuri şi nu doreşte să ţină vehiculul în repaus o perioadă îndelungată. A fost normal că am ofertat în gama noastră de piese de schimb şi piese de camioane, cele care se folosesc în accidente la camioane. De asemenea, am diversificat foarte mult gama noastră de piese de schimb. Avem şi piese care sunt necesare în prima echipare la vehicule, deci cele mai scum-

pe, dar de o calitate excepţională, şi avem piese numite «de origine» care au un preţ mai mic, dar o calitate bună. Am mărit şi stocul. De la 300.000 de euro, cât investeam în piese, acum am ajuns la suma de 450.000, în ideea obligatorie că trebuie să avem multe piese de schimb pe stoc pentru a putea să satisfacem cerinţele clientului. Am înţeles că Schwarzmüller Service a fost cel mai de succes în decursul acestui an. Aici a rămas acelaşi colectiv? Da, a fost un câştig. S-a mărit colectivul. Anul acesta am ajuns la 16 angajaţi, iar anul viitor dorim să ajungem să avem 2023 de persoane care să muncească în acest sector. Se va lucra în două schimburi. Vrem să servim mai repede clientul şi pe o perioadă mai îndelungată de timp, adică dorim să îi ajutăm şi pe clienţii care vin după o anumită oră nu numai prin serviciu de Depanare 24 de ore. Bineînţeles că lucrăm şi sâmbăta, atunci când este nevoie, deoarece mulţi clienţi nu pot să scoată vehiculele din circulaţiei în cursul săptămânii când au un contract în derulare. Aşa că, atunci când este cazul, facem eforturi. Avem un program flexibil. Dorim ca anul viitor să mărim capacitatea service-ului. Prevedem, pentru 2011, o creştere mare a vânzărilor şi la piese de schimb. Vom mări numărul vânzătorilor, a zonelor în care vom fi reprezentaţi. Probabil că vom crea şi două-trei locuri în care vom avea personal angajat prezent non-stop.

În ce zone vă veţi extinde? În vestul ţării şi în nord-estul ţării vom fi mai aproape de clienţi, deoarece în sud şi în centru se pot acoperi cerinţele mai uşor cu ajutorul personalului din Bucureşti. Neam concentrat pe închirieri de vehicule, cum vă spuneam mai devreme. Clientul are posibilitatea să verifice dacă ce a stipulat în contractul pe care l-a semnat funcţionează, dacă ceea ce înseamnă câştig şi cheltuieli se află în concordanţă cu aşteptările. După aceea poate returna vehiculul, să-şi cumpere unul nou sau second-hand, ori îl poate păstra sub formă de chirie ori ca achiziţie. Am mărit numărul de vehicule pe care le-am pus la dispoziţie pentru închirieri de la 3 la 14. Nu este o cifră foarte mare, dar nici nu avem specificul doar de a închiria vehicule. Cum se prefigurează anul 2011 în privinţa producţiei şi a vânzărilor vehiculelor Schwarzmüller? Ne-am propus ca, în anul care urmează, să începem producţia de suprastructuri

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Schwarzmüller în România. Am început din septembrie. Avem primele suprastructuri livrate către client. Anul viitor vrem să mărim această producţie de vehicule uşoare la 100 de bucăţi. Nu e o cifră mare, dar este un prim pas spre o viitoare producţie în ţară. Nu mă aştept la o revenire în forţă a vânzărilor de vehicule. Preconizăm să vindem cu 10-20% mai multe ca în acest an. Nu sunt cifre fabuloase, dar trebuie să mai avem răbdare. Se spune că, în Europa, ţările sunt pe creştere economică, deja, deci ar trebui să ne aşteptăm ca şi la noi să înceapă să se mişte economia în bine. Da, aşa se pare, însă după părerea mea, domeniile auto şi transporturi mai au de aşteptat până îşi vor reveni. Totuşi, veţi merge pe investiţii puternic anul viitor? Nu vom face investiţii în infrastructură. Le avem în plan pentru 2012. Anul viitor trebuie doar să consolidăm partea de service şi piese de schimb, să creştem producţia de vehicule din România, cum spuneam, şi să ne pregătim bine bine pentru următorii ani în zona de vânzări de vehicule. Ideea noastră este să oferim servicii calitative şi cantitative pe lângă vânzarea de vehicule. În momentul în care acestea sunt pregătite şi funcţionează cât se poate de bine, atunci vom fi şi pregătiţi, pentru 2012-2013, pentru vânzarea de vehicule. Cum aţi reuşit să păstraţi acelaşi colectiv, ba chiar să-l înmulţiţi, deşi am străbătut ani de criză? Ne facem treaba cât putem de bine. Nu ne-am atins de salarii. Am căutat toţi să micşorăm cheltuielile atât cât a fost posibil. Dacă toată lumea înţelege că risipa afectează şi propriul buzunar, până la urmă, se poate face treabă. Ce le transmiteţi cititorilor revistei TIR Magazin la acest final de an? Cei care vor citi aceste rânduri să încerce să ne devină clienţi. Sper să fie mulţumiţi. Iar eu vă doresc să fiţi fericiţi de Sărbători şi să treceţi în 2011 împliniţi! A consemnat, Alina ANTON

AUTOSTRADA

– supliment de infrastructură rutieră –

Boagiu despre Umbrărescu cel cinstit, cauciucuri de iarnă purtate vara şi sute de kilometri de autostradă... care sunt de fapt 10! Proaspăt instalată la conducerea Ministerului Transporturilor, Anca Boagiu a luat câteva măsuri controversate, printre care introducerea obligativităţii anvelopelor de iarnă, măsură inexistentă în ţări cu trafic mult mai civilizat decât în România. În plus, Boagiu s-a grăbit să inaugureze 10 kilometri din Autostrada Transilvania, în condiţiile în care nu poate spune care este viitorul acestei autostrăzi. Într-un interviu acordat presei, Boagiu a fost nevoită să clarifice misterele, iar abilitatea nu i-a lipsit: când a fost prinsă în dificultate a vorbit despre ce a vrut ea.

Anvelopele de iarnă, de fapt "all seasons" La întrebările referitoare la obligativitatea montării anvelopelor de iarnă, ministrul Boagiu a bătut câmpii cu graţie fără a răspunde unei întrebări simple: de ce românii trebuie să fie mai catolici decât Papa în această privinţă decât alte ţări unde nu există o astfel de obligativitate. Întrebată ce soluţie vede astfel încât un transportator care efectuează curse între România şi ţările mediteraneene să nu fie obligat să îşi dea jos anvelopele de iarnă pentru a şi le pune pe cele de vară, Boagiu a spus "toate autovehiculele utilitare de peste 3, 5 t au în dotare cauciucuri all-season. Deci nu trebuie să vă schimbaţi cauciucurile la intrarea şi ieşirea din ţară". Potrivit ministrului Boagiu, dacă o anvelopă poartă inscripţia M&S, ea va fi acceptată în trafic. Ministrul a demonstrat astfel un talent deosebit de a se face că nu înţelege întrebarea adresată. Unui contribuabil care a întrebat-o de ce anvelopele de iarnă sunt obligatorii într-o perioadă calendaristică când temperaturile pot fi de 10 grade Celsius şi nu doar în anumite condiţii meteo, Boagiu i-a ţinut un discurs despre obligativitatea care ar fi fost în codul rutier încă din 2002, fără sancţiuni, dar care obligativitate nu este cunoscută de români, fapt care arată indiferenţa acestora faţă de o prevedere legală. "Aşa cum nu ieşim afară în sandale pe gheaţă, la fel nu putem ieşi cu maşina cu anvelope de vară când afară ninge", a răspuns înţelept Boagiu unei întrebări referitoare la costul ridicat al anvelopelor şi la resursele limitate ale românilor.

Boagiu- kilometri după metoda Pristanda

După cum Pristanda, din schiţa lui Caragiale, avea probleme în numărarea steagurilor, ministrul Transporturilor a făcut un hocus pocus pentru a demonstra că cei 52 de kilometri de autostradă inauguraţi în ultimii doi ani ar fi de fapt peste 100 de kilometri de autostradă. "Domnul Boc declara că, în ultimii 2 ani, s-au dat în circulaţie 116 km de autostradă, însă majoritatea românilor ştiu de 42+10 (Turda-Câmpia Turzii-Gilău- n.red.). Să fie o deficienţă de comunicare a Guvernului?", a fost ea întrebată. Veritabil avocat al premierului Boc, Boagiu a explicat savant ca în bancurile cu Radio Erevan că era de fapt vorba nu de autostrăzi ci de profil de autostradă, drept pentru care aici Boc ar fi inclus centuri ocolitoare precum Sibiu, Bucureşti Nord sau Ploieşti. Chiar presupunând că acestea ar fi şi ele autostrăzi (deşi profilul de autostradă presupune absenţa intersecţiilor, existenţa benzilor de staţionare, etc) centurile menţionate nu pot fi nici aşa socotite, pentru simplul fapt că nu sunt terminate.

Din categoria "am inaugurat-o şi eu" Curiozitatea cititorilor s-a îndreptat şi spre motivul pentru care un ministru participă la inaugurarea a 10 kilometri de autostradă în condiţiile în care românii aşteaptă ca, la câţi bani papă statul acesta, să predea anual dacă nu sute, măcar zeci de kilometri de autostradă. "Să ne aşteptăm la inaugurări de 1-2 km pe viitor?", i-a fost adresată o întrebare. Răspunsul a fost uimitor. Boagiu a explicat că de fapt nu a inaugurat 10 km, ci "s-a terminat tronsonul Câmpia Turzii- Gilău, care are un total de 52 de kilometri". Singura concluzie a fost că ea a inaugurat un tronson care mai fusese odată inaugurat de Boc şi Berceanu. În plus, a spus Boagiu în acest context, "proiectele de autostrăzi nu se pot face într-un singur an, ci pot dura între 2 şi 4 ani". Ce n-a înţeles este că nu are nicio obligaţie de inaugurare a ceva în fiecare an iar dacă nu are nimic de inaugurat şi nu are norocul să se nimerească în cei 2-4 ani menţionaţi, nu trebuie să se forţeze o inaugurare.

De-a surdu şi mutu Dialogul dintre ministrul Transporturilor şi cititorii care i-au adresat întrebări a dezvăluit capacitatea doamnei Boagiu de a vorbi despre una, când era întrebată de alta. La o întrebare care privea actualitatea autostrăzii de centură a Capitalei, Boagiu i-a vorbit celui care pusese întrebarea de actuala şosea de centură pentru care mai are nevoie de 120 de milioane de euro, iar unei întrebări punctuale privitoare la termenul de definitivare a autostrăzii Transilvania, făcută de Bechtel, Boagiu a răspuns cu felul în care ea intenţionează să folosească banii de la bugetul de stat.

Boagiu: Umbrărescu a fost amendat cu 7.000 de euro Întrebările adresate ministrului Boagiu au privit şi lucrările de deszăpezire desfăşurate în iarna trecută pe raza Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Iaşi, de către firma lui Dorinel Umbrărescu, unul dintre cunoscuţii regi ai asfaltului. Boagiu a fost sesizată asupra unor nereguli cum ar fi facturarea de către Umbrărescu a unor lucrări umflate faţă de cele efectuate în mod real, facturarea unor suprafeţe deszăpezite mai mari decât cele din caietul de sarcini, efectuarea doar a lucrărilor bănoase, cele de migală, fără câştig fiind lăsate de Umbrărescu pe seama DRDP Iaşi. Deşi spusele celui care a pus întrebarea puteau să o convingă pe Boagiu să înceapă un control asupra felului în care se face deszăpezirea pe raza DRDP Iaşi, ministrul a ţinut să ne asigure că totul este în regulă. Lucrările mai sunt din când în când făcute de angajaţii DRDP Iaşi (şi nu de firma lui Umbrărescu) atunci când aceştia au dotarea tehnică, iar suprafeţele sunt mai mari decât cele din caietul de sarcini deoarece s-au mai lărgit unele şosele între timp. Ca să nu credem că ministerul nu îşi face datoria, Boagiu a menţionat că anul trecut Umbrărescu a fost amendat cu 300 de milioane de lei vechi, adică cu 7.000 de euro, în situaţia în care cifra de afaceri a firmelor lui a depăşit 200 de milioane de euro.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

AUTOSTRADA Bechtel dă afară trei sferturi dintre muncitori

Boc se umflă în pene cu încă 10 kilometri din autostrada Transilvania În absenţa unor realizări mari, sunt bune şi inaugurările mai mititele. Însoţit de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, de ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, de cel turc, Ayse Sinirioglu, şi de şeful firmei Bechtel, Mike Swinford, şeful Guvernului, Emil Boc, a descins din Duster, la mijlocul lunii noiembrie, pentru a inaugura alţi 12 kilometri din autostrada Transilvania, adică aproximativ 2,5% din întreaga lungime a autostrăzii, de 415 km. Cu puţin mai mult de un an înaintea termenului iniţial de deschidere a circulaţiei pe autostradă, respectiv anul 2012, stadiul lucrărilor să fie în jurul a 13%. Negocieri ulterioare purtate în timpul mandatului fostului ministru Dobre au amânat termenul de deschidere a întregii autostrăzi pentru 2013. Bucata de autostradă inaugurată recent are practic zece kilometri, plus alţi doi kilometri de bretele care fac legătura cu drumul naţional care leagă Câmpia Turzii de Târgu-Mureş. Noul tronson este unit cu cel dat în folosinţă anul trecut, de 1 decembrie, la Turda, şi care ajunge la Gilău, printr-un nod rutier. În acest moment, sunt terminaţi şi utilizabili 52 de kilometri din A3.

Boc şi cei 1.000 de km

Absenţa unui premier ca Emil Boc, după 1990, face ca România să aibă la acest moment doar puţin peste 300 de kilometri de autostradă, când ar fi putut avea 1.000, a rezultat din cele spuse de Boc. Dacă Guvernele de după anul 1989 ar fi construit câte un segment de autostradă comparabil cu cele inaugurate în timpul mandatului său, România ar fi avut peste 1.000 de kilometri de autostradă, în loc de doar 300 de km, a spus primul-ministru. Calculele lui au fost persiflate de senatorul PNL, Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, care a afirmat că tronsonul ar fi fost gata de 10 zile, dar că oficialii Bechtel nu l-ar fi deschis circulaţiei pentru că ar fi aşteptat venirea premierului Boc la inaugurare. Oricum lucrările nu le-au fost plătite americanilor, iar viitorul acestui proiect este incert. „Bugetul este în momentul de faţă în pregătire şi căutăm soluţii de finanţare a proiectului Bechtel, vom ajunge, sper, la o formulă, în funcţie de resursele bugetare pe care le vom avea la dispoziţie. Sunt mai multe secţiuni în analiză. (...) Coridorul 4 este extrem de important în ceea ce priveşte pentru folosirea banilor europeni, iar autostrada Transilvania, în ceea ce priveşte banii de la bugetul de

stat", a spus Emil Boc. La rândul ei, ministrul Transporturilor Anca Boagiu, care a participat sprijinită în cârje, a spus că "de comun acord cu întreg cabinetul, am decis ca sumele alocate pentru Bechtel să fie în funcţie de bugetul disponibil pentru că prioritatea zero este atragerea celor 5,6 miliarde de euro pentru infrastructură rutieră terestră şi navală". Pentru Bechtel, deci, vor fi alocate fărâmiturile care vor rămâne. Americanii mai au în lucru tronsonul 3C, respectiv Suplacu de Barcău-Borş, lung de 64 de kilometri, însă banii vor lipsi anul viitor deoarece prioritate va avea finanţarea autostrăzilor construite din bani europeni, dar şi fiindcă vistieria companiei este goală.

CNADNR defazată cu un an la plata lucrărilor În acest an s-au plătit către Bechtel datorii de 904 milioane lei (peste 200 de milioane de euro), în contul lucrărilor făcute în 2009. „Datoriile au fost acumulate pentru lucrări efectuate la tronsonul de 42 de kilometri inaugurat în decembrie 2009. În acea lună nu s-au putut plăti banii deoarece pentru aceasta trebuia făcută o rectificare bugetară în favoarea companiei, iar schimbarea Guvernului nu a permis efectuarea acestei rectificări", au declarat surse din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi. Blocajul survenit în 2009 a determinat ca banii să fie plătiţi de abia în acest an. Pe de altă parte, în 2010, Compania de Autostrăzi a acumulat datorii cifrate la 400 milioane de lei (aproape 100 milioane de euro) pentru lucrări efectuate pe cele două tronsoane. Datoriile companiei către Bechtel cuprind lucrări efectuate pe tronsonul 3C (de consolidare şi de realizare a viaductului de la Suplacu de Barcău), construirea a două noduri rutiere pe porţiunea 2B, precum şi realizarea celor 12 kilometri de autostradă inauguraţi în noiembrie. Cât priveşte soarta celor 64 kilometri de autostradă dintre Suplacu de Barcău şi Borş, aceştia ar putea fi definitivaţi anul viitor, cu condiţia ca statul să definitiveze exproprierile necesare (efectuate doar în proporţie de 75%), să mute utilităţile din calea proiectului şi, desigur, să aibă finanţarea necesară. Din suma de 400 milioane de lei datorată americanilor, 160 milioane de lei sunt lucrări efectuate, dar neplătite tocmai pe acest tronson. Chiar dacă stadiul lucrărilor este de doar 40%, acestea

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

s-ar putea termina anul viitor „dacă se vor începe din iarnă", au afirmat sursele menţionate. Viaductul de la Suplacu de Barcău, cel cu care Bechtel se laudă că ar fi cel mai mare din această parte a Europei, este aproape definitivat.

Costuri suplimentare de zeci de milioane de euro pe an

Plimbarea datoriilor dintr-un an în altul, absenţa oricărei politici clare a Ministerului Transporturilor faţă de acest contract (de reziliere sau de continuare a lui prin concesiune sau cu bani de la buget), dar şi lipsa unui grafic clar de lucrări costă România zeci de milioane de euro pe an. Potrivit contractului total avantajos lor, americanii ne percep o dobândă de aproximativ 5% în prezent pentru lucrări neplătite mai mult de 30 de zile, de unde rezultă că pentru datoriile actuale de 400 milioane de lei se plătesc anual câteva milioane de euro. Preţurile unitare convenite cu Bechtel sunt indexate cu o formulă ce cuprinde cursul valutar şi inflaţia, de unde rezultă alte plăţi suplimentare substanţiale. Bechtel ne percepe costuri de staţionare a utilajelor şi costuri de relocare. Modificarea situaţiei din teren faţă de momentul la care s-au făcut proiectele (spre exemplu, apariţia unor noi reţele de utilităţi) sau repararea structurilor construite şi distruse, ca urmare a părăsirii lor şi neprotejării de ploaie, îngheţ, costă alte zeci de milioane de euro.

Bechtel concediază peste trei sferturi din personal

Prea puţini convinşi de discursul premierului Boc cu atenţia pe care cabinetul o acordă construirii de autostrăzi, în ultima decadă a lunii noiembrie firma americană Bechtel a anunţat sindicatele asupra intenţiei sale de a concedia 832 de angajaţi din totalul de 1.054. Liderul sindicatului angajaţilor de la Bechtel România, Mihai Lup, a declarat că a primit notificarea prin care se anunţă iniţierea procedurii de disponibilizare colectivă a 832 de angajaţi. “Am fost notificaţi dimineaţă, procedura durează circa trei luni, deci probabil pe la sfârşitul lunii februarie vor fi disponibilizaţi toţi”, ne-a declarat Lup. Potrivit acestuia, Bechtel a invocat “neplata facturilor de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi despre faptul că nu există teren pe care să se construiască”.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

AUTOSTRADA Umbrărescu, profituri record N-avem şosele reparate sau autostrăzi, avem însă asfaltatori ale căror cifre de afaceri şi profituri cresc ameţitor an de an. Dorinel Umbrărescu este cunoscut drept unul dintre asfaltatorii care niciodată nu spune că îi merge bine. Întotdeauna se plânge, fie că n-are contracte, că i le iau alţii, fie că munceşte fără să fie plătit. Principala firmă deţinută de el, respectiv Spedition UMB, a reuşit anul trecut performanţa de a ajunge la profituri brute de 240,73 milioane lei, în condiţiile unor venituri totale de 981,12 milioane lei, ceea ce indică o marjă a profitului brut de 24,5%, care ar trebui invidiată de oricare constructor. Din datele Ministerului de Finanţe, de unde au fost luate şi cifrele de mai sus, aflăm că în anul 2008, asfaltatorului i-a mers ceva mai greu rata profitului fiind de doar 20%, anume profit brut de 136 milioane lei, la venituri de 660 milioane lei. Nici altor patru firme, deţinute de Umbrărescu în domeniul construcţiilor de şosele, nu le-a mers rău. Tehnostrade a avut venituri de 675 milioane lei şi profituri brute de 188 milioane lei, Com-Axa venituri de 93 milioane lei şi profituri de 54 milioane lei, iar A&R a înregistrat venituri de 127 milioane lei şi profituri brute de 57 milioane lei. Nu în ultimul rând Sped UMB, firmă deţinută tot de el, a avut venituri de 51 milioane lei şi profituri brute de 5,22 milioane lei. În total, firmele asfaltatorului au înregistrat anul trecut venituri totale de 1.912 milioane lei, adică 444 milioane euro şi profituri brute de 546 milioane lei (126 milioane euro), rezultând o marjă a profitului de peste 25%. Trebuie ştiut că cel mai mare producător olandez de electronice şi electrocasnice a avut, în al doilea trimestru al anului curent, o marjă de profit de puţin peste 8% şi îşi propune un nivel al acesteia de 10-13%, la orizontul anului 2015. Care este misterul ce explică o eficienţă mai bună a constructorului Dorinel Umbrărescu faţă de gigantul olandez?

Metoda unu: ceri dublu şi laşi de la tine mai nimic

Una dintre celebrele afaceri ale constructorului român este autostrada Moara Vlăsiei- Ploieşti. Felul în care au fost umflate valorile acestui contract dezvăluie tehnica folosită nu numai de Umbrărescu ci şi de alţi constructori pentru a rotunji valorile încasate. Constructorii participă la licitaţii cu valori mici care duc la câştigarea acestora, după care, folosind punctele slabe ale contractelor şi proiectelor, solicită majorări ale valorii acestora sau renunţarea la anumite lucrări, de preferinţă la cele care sunt prost plătite, dar care presupun mai multă muncă. Dacă constructorii străini sunt maeştrii claim-urilor (solicitări de preţuri suplimentare în urma

incapacităţii Companiei de Autostrăzi de a furniza la timp terenurile, proiectele etc), cei români sunt aşii modificărilor proiectelor pe parcursul lucrărilor, totul desigur în avantajul lor. Modificările se consfinţesc prin decizii ale Comitetului Tehnico-Economic al Companiei de Autostrăzi, o instanţă formată din angajaţi ai firmei de stat, care sunt şi ei oameni. În cazul autostrăzii Moara Vlăsiei- Ploieşti, o astfel de modificare, anume înlocuirea pământului din fundaţie cu balast, le-a adus lui Umbrărescu, Căşuneanu şi Beşciu aproximativ 25 de milioane de euro în plus, în urma umflării preţului la balast cerut companiei. S-a ajuns ca acestora să le fie decontat un preţ de 80 de lei pe metrul cub de balast, în condiţiile în care constructorului de pe tronsonul Bucureşti-Moara Vlăsiei i se decontează 70 de lei, iar altor constructori chiar mai puţin. Negocierile dintre cei trei şi CNADNR au fost antologice. Aceştia au venit cu un preţ umflat la dublu şi apoi la discuţii au mai lăsat câte un leuţ la preţul metrului cub, să nu zică populaţia că sunt prea hulpavi.

Metoda 2: ce nu îţi aduce bani, să facă statul

Dorinel Umbrărescu este şi constructorul care a câştigat la nivel naţional cele mai multe contracte de deszăpezire a unor drumuri naţionale. UMB Spedition a câştigat, la DRDP Iaşi, opt din cele nouă licitaţii de deszăpezire, pentru perioada 2008-2011, organizate, la nivelul Secţiilor de Drumuri Naţionale, de către regionala de drumuri. Lungimea totală a drumurilor naţionale care trebuie deszăpezite anual de Spedition UMB este în jurul la 3.000 de kilometri. Ca să scape în licitaţie de concurentul său, Costel Căşuneanu, patronul Pa&Co, Umbrărescu a inclus în oferta sa preţuri reale la lucrările de deszăpezire (care ştia cu certitudine că vor fi făcute) şi preţuri mici la lucrările de întreţinere pe timp de vară (unde cel mai probabil DRDP Iaşi nu urma să aibă bani să le comande). În urma acestei strategii, Umbrărescu a ofertat preţuri cu până la 40% mai mici, servindu-i pe tavă ieşencei Dorina Tiron, care la acel moment conducea compania, pretextul necesar pentru a îi acorda lucrările magnatului. În plus, de dragul lui Umbrărescu, s-a inventat şi un nou tip de contract. Dacă pe celelalte regionale constructorii erau plătiţi în funcţie de câte ore ieşeau pe drumurile naţionale ca să le deszăpezească, la SDN-urile unde deszăpezea Umbrărescu plata se făcea în sumă fixă, urmând ca el să fie penalizat dacă drumul nu era în stare corespunzătoare. Umbrărescu, patron al unei afaceri de sute de milioane de euro, a fost atât de

dur penalizat încât Compania l-a amendat în iarna trecută cu fabuloasa sumă de 300 de milioane de lei vechi, adică 7.000 de euro. În plus, surse din cadrul DRDP Iaşi afirmă că plăţile au fost făcute nu în funcţie de suprafeţele cuprinse în caietul de sarcini de la licitaţia câştigată de Umbrărescu ci pe baza solicitărilor acestuia. Lucrările mărunte, neaducătoare de bani au fost lăsate de constructor pe seama Direcţiei, în timp ce el s-a ocupat de lucrările la care a ofertat la licitaţie preţurile cele mai mari.

Metoda trei: ia consultantul de pe capul meu

Rodul unei încrederi totale pe care fostele conduceri ale companiei de autostrăzi şi Ministerului Transporturilor (Dorina Tiron şi, respectiv, Radu Berceanu) i-au acordat-o, contractul lui Umbrărescu pentru repararea DN72, Găeşti-Târgovişte-Ploieşti, a fost scos de sub controlul consultantului. Dacă nu ştiţi, firma de consultanţă e cea care are angajaţi ingineri de calitate, de poduri, şefi de proiecte, toţi cu ani buni de vechime în spate şi care verifică cantităţile de materiale, calitatea acestora şi a lucrărilor făcute de un constructor. Pe motiv că nu are să plătească cu un milion de euro serviciile de consultanţă pentru o lucrare de 42 de milioane de euro, Compania de Autostrăzi a lăsat anul trecut verificarea proiectului în sarcina celor câţiva angajaţi ai Direcţiei de Drumuri şi Poduri Bucureşti.

Metoda patru: lucrări pe jumătate din cele ofertate

În lipsă de contracte, Dorinel Umbrărescu a participat cam la momentul sosirii lui Radu Berceanu la cârma Ministerului Transporturilor la licitaţia pentru reabilitarea a patru tronsoane din drumurile naţionale DN12 şi DN15. Deşi prin caietele de sarcini era impusă condiţia că o firmă câştigătoare nu va putea face lucrări la mai mult de două tronsoane, în urma unei retrageri misterioase din licitaţii a grecilor de la Aktor, Dorinel Umbrărescu a reuşit să semneze contracte pentru cel puţin trei tronsoane. Surse din cadrul companiei au afirmat că preţurile asfaltatorului au fost de dumping, pe unele dintre acestea fiind chiar imposibilă efectuarea lucrărilor în condiţiile impuse de caietele de sarcini. Potrivit unor articole apărute în presă, firma Spedition UMB ar fi renunţat să consolideze fundaţia drumului, lucrare scumpă, să refacă anumite podeţe, mărginindu-se doar la lărgirea acestuia, acolo unde i s-a cerut.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

AUTOSTRADA COLAS îl primeşte pe Costache cu braţele pline de facturi Constructorul francez COLAS, care

la companie. Recuperarea banilor

Datorii la 311 firme

printre altele efectuează lucrările de

de la CNADNR este o chestiune

Potrivit datelor remise presei de că-

construire a autostrăzii Cernavodă-

de măiestrie pentru un constructor,

Medgidia, are motive de bucurie.

date fiind datoriile uriaşe pe care

tre CNADNR, la 31 octombrie 2010,

Din 1 septembrie 2010, conducerea

CNADNR le are la aceştia, respectiv

Companiei Naţionale de Autostrăzi

1,7 miliarde lei. Datoriile reale sunt

şi Drumuri Naţionale din România

chiar mai mari deoarece această

(CNADNR) a fost preluată de Liviu

valoare cuprinde doar facturile emise

Costache, despre care presa a scris

însă constructorii nu le emit deoarece

că ar fi avut în trecut relaţii cu firma

odată completate ei sunt obligaţi

structorului american Bechtel pentru

franceză. Informaţii neoficiale apăru-

să verse TVA-ul aferent la stat, fără

lucrări efectuate de acesta anul tre-

te în presă au dat ca sigură calitatea

a avea certitudinea că vor încasa

cut, cele din anul curent urmând să

trecută a lui Liviu Costache de angajat

şi banii de la CNADNR. De aceea

fie achitate de abia în 2011. Deoare-

al unei firme deţinute de COLAS. Mai

constructorii se asigură mai întâi că

probabil, Liviu Costache, om orientat

CNADNR are bani să îi plătească şi

ce CNADNR se află pe lista societăţi-

de simţul câştigului, proprietar a mai

de abia după aceea emit facturile.

multor firme şi deţinător a mai multor case sau apartamente în Bucureşti (inclusiv a unei pensiuni aproape de malul mării, în staţiunea Saturn) a preferat să facă afaceri cu COLAS mai degrabă prin firmele administrate de el, specializate în transporturi în industria construcţiilor, precum Transmar Ialomiţa sau City Invest Group. La calitatea de administrator a acestei ultime firme a renunţat de abia după numirea sa în funcţie de către ministrul Anca Boagiu. Facturile se emit doar când se primesc banii Trebuie

precizat

că

scoaterea

banilor din buzunarele CNADNR pentru lucrările efectuate nu este o sarcină uşoară pentru niciun constructor. patronul

Dorinel

importantei

Umbrărescu, firme

construcţii Spedition UMB s-a aflat chiar în preajma insolvenţei (dacă e să dăm crezare celor declarate chiar de el anul trecut) ca urmare a faptului că avea de plătit furnizorii săi şi nu îşi recupera banii pe lucrări de

Facturi record prezentate de COLAS Venirea lui Costache în septembrie la conducerea CNADNR a coincis cu hărnicia francezilor de la COLAS în a emite facturi către CNADNR a căror aprobare la plată urma să fie dată de fostul lor colaborator. Deşi bugetul CNADNR era mai degrabă gol decât plin în septembrie, COLAS a emis facturi în valoare de şapte milioane de euro, nivel care a mai fost întâlnit doar în luna iunie. Trebuie precizat că în august, anterior venirii lui Costache la cârma CNADNR, COLAS nu a emis nicio factură, iar în iulie au fost emise doar două facturi în valoare totală de nici un milion de euro. Odată potolită foamea de bani, în octombrie, COLAS a mai prezentat la plată facturi cifrate la doar 1,6 milioane euro, adică în media lunară de până la venirea lui Costache la CNADNR. Ipoteza că salturi asemănătoare s-au înregistrat şi în relaţia CNADNR cu alţi constructori e greşită. Firme precum FCC, Astaldi sau Spedition UMB nu s-au grăbit să emită mai multe facturi în septembrie faţă de luna precedentă.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

compania de stat înregistra obligaţii de plată în valoare totală de 1,77 miliarde lei adică 422 milioane euro către 311 societăţi comerciale. 90 de milioane de euro erau datoraţi con-

lor monitorizate de către Fondul Monetar Internaţional, compania a fost nevoită să realizeze un plan de reducere a cheltuielilor şi de restabilire a echilibrului bugetar. „Creşterea încasărilor prin introducerea rovinietei electronice, diminuarea cheltuielilor de întreţinere (telefoane, deplasări, energie electrică, apa etc.) şi sistarea procedurilor de achiziţie publică sunt câteva dintre soluţii“, afirmă oficialii CNADNR atunci când sunt întrebaţi cum vor reuşi să facă faţă cerinţelor FMI. Dacă imaginile cu angajaţi CNADNR care strâng bine robineţii de apă ca aceştia să nu mai picure şi care sting lumina când ies din încăperi pot fi credibile, diminuarea cheltuielilor cu deplasările şefilor din CNADNR este mai greu de crezut. Numai de la venirea lui Liviu Costache la cârma companiei, el şi şefii CNADNR au cheltuit zeci de mii de euro pe bilete de avion şi cazări la hoteluri din străinătate. Tudor CAPATOS

Actualitate

Despre dezvoltarea infrastructurii de transport în 2011

Mediafax Talks about Transport & Logistics Manageri din companiile de transport şi logistică şi reprezentanţi ai autorităţilor au analizat, pe 30 septembrie 2010, la Hotel Radisson BLU din Bucureşti, investiţiile în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, la evenimentul Mediafax Talks about Transport & Logistics. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Guvernului, lideri ai asociaţiilor de transportatori şi directori de firme de transport, logistică, producţie şi distribuţie. Analiza situaţiei din prezent şi concluziile analizelor au evidenţiat faptul că situaţia actuală a sistemului naţional de transport este caracterizată prin existenţa unui număr redus de autostrăzi şi de conexiuni la nivel de autostradă. Puţine sunt şi drumurile cu statele vecine şi membre ale Uniunii Europene, variantele ocolitoare şi liniile feroviare electrificate. În contextul în care sectorul transporturilor a beneficiat, în perioada 2007-2010, de cele mai ridicate alocări din partea Uniunii Europene, dar a înregistrat cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor, participanţii la conferinţă au dezbătut căile prin care banii europeni pot fi absorbiţi mai eficient. La întâlnire au participat printre alţii şi Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi Daniela Dobrila, director al Direcţiei Licenţe şi Autorizări din cadrul Autorităţii Rutiere Române. "Suntem în întârziere cu aceste lucrări din cauza proiectanţilor, şi, de asemenea, organizarea de şantier a durat foarte mult. Contractul a fost semnat, la sfârşitul lui 2008-începutul lui 2009, şi va fi finalizat la începutul anului 2012", a declarat Eusebiu Pistru în conferinţa Mediafax Talks about Transport & Logistics. "Toate contractele sunt acum în verificări şi căutăm anumite lucruri unde să îi penalizăm pe constructori şi pe proiectanţi dacă au întârziat", a afirmat Pistru. Valoarea lucrărilor pentru tronsonul Arad-Timişoara şi centura Arad, la profil de autostradă, este de aproximativ 160 milioane de euro. "Aş putea spune că în 2010 este anul maturizării pieţei de transport din România. Companiile mari, cele care au servicii integrate de transport, logistică şi distribuţie sunt primele care încep să-şi revină. Cele mici au sfârşit, fiind decimate de ratele de leasing sau pur şi simplu din cauza scăderii de comenzi, în condiţiile în care practicau tarife mult sub costurile practicate de marile companii.", a declarat Pistru. Tot ca urmare a recesiunii economice este şi îmbătrânirea semnificativă a flotei naţionale de camioane. "Avem puţine autovehicule de mare tonaj, de peste 3,5 tone, care sunt foarte vechi, 16%, adică 16.000 au peste 15 ani, deci trebuiau de mult casate, iar 60% dintre ele se apropie cu paşi repezi de vârsta de

casare. Dacă până în 2008 aveam un raport de două camioane noi la unul vechi în activitatea import-export, acum acest raport s-a inversat.", a spus secretarul de stat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Eusebiu Pistru a mai dat asigurări că : ""îÎn materie de infrastructură, prioritar pentru România şi UE este culoarul pan-european, pe care se lucrează pe porţiunea Arad-Timişsoara, ce urmează a se finaliza la începutul anului 2012". "Vom scoate la licitaţie mai multe tronsoane de autostrada autostradă, pe culoarul 4, respectiv NadlacNădlac-Arad, TimisoaraTimişoaraLugoj, Lugoj-Deva, OrastieOraştie-Sibiu, pe care intenţionăm să le finalizăm în 3 ani. Un alt proiect major este finalizarea tronsonului din autostrada BucurestiBucureşti-ComarPublicitate

nic, de 110 kmkilometri, urmând ca tronsonul Comarnic-Braşov, de 56 kilometrikm, să fie realizat prin concesiune, cu finalizare în anul 2014.", a adăugat secretarul de stat. " Ministerul Transporturilor are ca obiectiv realizarea unui sistem de transport intermodal care să preia 40% din traficul de mărfuri până în anul 2020., România având are astfel şansa unei poziţionări strategice, în transportul inter-continental, dinspre Asia înspre Europa şi inter-regional. "Putem deveni locaţia perfectă pentru activităţile de ansamblare şi logistica logistică, iar analizele noastre arată ca că, în 2020, aceste activităţi vor aduce 140.000 de locuri noi de muncă şi o contribuţie la PIB de 10 miliarde de euro. ", a declarat Eusebiu Pistru. Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Primul terminal de cale ferată Inter-Modal independent din România Alinso Group: Euro Gate Terminal Ploieşti

Grupul belgian Alinso a anunţat, pe 20 octombrie 2010, lansarea Euro Gate Terminal Ploieşti, primul terminal Inter-Modal de cale ferată independent din România. Euro Gate Terminal Ploieşti reprezintă o investiţie totală de 7 milioane de euro şi este amplasat la intersecţia celor mai importante magistrale rutiere şi feroviare din România, locul ideal pentru realizarea unui terminal Inter-Modal. "Conceput ca un proiect strategic de importanţă naţională, terminalul Euro Gate Ploieşti crează legătura între zonele de est şi de vest ale ţării, inclusiv

între porturile din bazinul Mării Negre. Euro Gate Terminal va stimula în continuare dezvoltarea economică a regiunii Prahova precum şi creşterea competitivităţii economiei naţionale, care se confruntă în prezent cu lipsa unei infrastructuri adecvate", a declarat Ivan Lokere, CEO Alinso Group. Proiectul, cu o suprafaţă totală de 100.000 m2 (10 hectare) şi 3 linii de cale ferată având o lungime totală de 2.200 metri, va avea la finalizare o capacitate de depozitare de 3,5 ha şi va deveni operaţional la începutul lui 2011, într-o primă fază de dezvoltare. Facilităţile terminalului includ: securitate permanentă, sistem de supraveghere video, punct vamal, staţie pentru containere de marfă, staţie de reparare containere, staţie de combustibil, parcare autovehicule şi camioane. Terminalul Euro Gate din Ploieşti va acţiona ca un hub pentru cargourile livrate prin containere standard TEU (atât la o temperatură normală, cât şi la temperatura controlată) şi pentru mărfuri vrac. Investiţia la acest terminal va influenţa

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

pozitiv zona de business în ansamblu şi va crea noi locuri de muncă în regiunea Prahova, care a devenit deja un important centru logistic din România. Alinso Group gestionează un portofoliu substanţial imobiliar, incluzând logistică, imobiliare comerciale şi industriale. Compania are o experienţă vastă în reconversia siturilor industriale, dezvoltarea de parcuri de afaceri, precum şi în furnizarea de logistică personalizată, soluţii industriale şi proiecte de energie verde. Alinso Group este dezvoltatorul Ploieşti West Park, unul dintre cele mai mari şi moderne parcuri industriale şi de afaceri din Europa de Est. Valoarea totală a clădirilor şi a lucrărilor de infrastructură se estimează că va ajunge pe durata proiectului la 750 milioane euro. Depozitele logistice ale Ploieşti West Park sunt potrivite pentru centrele de distribuţie europeană de importanţă regională şi naţională, precum şi pentru activităţile de distribuţie ale oraşelor Bucureşti şi Ploieşti. Cătălin VĂCARU

Buletin informativ realizat în parteneriat cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România

COMUNICAT DE PRESĂ ANVELOPE DE IARNĂ PENTRU VEHICULE COMERCIALE Ultimul proiect de act normativ din do-

Cum majoritatea statelor din Europa de-

torităţile nu ar trebui să aplice amenzi).

meniul transporturilor rutiere şi anume

finesc ca fiind anvelope de iarnă cele

Reamintim că potrivit legislaţiei din Ro-

reglementarea

obligativitatea

care poartă inscripţia cu M+S sau M.S

mânia, adâncimea minimă a profilului an-

echipării autovehiculelor comerciale cu

sau M&S, şi având în vedere şi Regula-

velopelor este de 1,6 mm la autoturisme

anvelope de iarnă, ar putea reprezenta

mentul CEE-ONU nr. 30 intrat în vigoare

şi de 1,8 mm la vehiculele >3,5 t.

pentru transportatori o problemă cu im-

la 10 noiembrie 2007, UNTRR propune

plicaţii majore în activitate, în lipsa unor

definirea anvelopelor de iarnă astfel:

privind

formulări suficient de clare, care să per-

Anvelopele de iarnă sunt anvelopele

Ţări din Europa care definesc anvelope de iarnă în conformitate cu reglementările europene:

mită interpretări.

omologate în conformitate cu Directiva

AUSTRIA (obligatoriu pentru camionete-

Din acest motiv UNTRR a analizat cu

92/23/CE a Consiliului din 31 martie 1992

le de maxim 3,5t)

multă atenţie acest proiect legislativ, le-

privind pneurile autovehiculelor şi ale re-

Este obligatorie montarea pneurilor de

gislaţia europeană în domeniu, precum

morcilor acestora, precum şi montarea

iarnă pe cel puţin o axă motoare pentru

şi legislaţia unor ţări europene privind

lor, şi având inscripţia M+S sau M.S sau

toate autovehiculele de transport călători

circulaţia pe timp de iarnă.

M&S, conform Regulamentul CEE-ONU

şi marfă de peste 3,5 tone în fiecare an

În legislaţia din România în Reglemen-

nr. 30.

între 1 noiembrie şi 15 aprilie. Adâncimea

tările din 8 decembrie 2005 privind

UNTRR consideră că definiţia privind

minimă a profilului pneurilor de iarnă di-

eliberarea

anvelopele de iarnă cuprinsă în legislaţia

agonale trebuie să fie de 6 mm şi 5 mm

cărţii de identitate şi certificarea au-

europeană poate fi utilizată în legislaţia

pentru pneurile radiale. Pneurile trebuie

tenticităţii vehiculelor rutiere ( RNTR

privind utilizarea echipamentelor de iar-

să fie inscripţionate cu M+S, M.S. sau

7), aprobate prin Ordinul nr. 2132 din

nă din România, totodată atenţionând

M&S. Pentru camionetele de 3,5 t sau

8 decembrie 2005 şi modificate cu Or-

asupra formelor legale privind modalităţi-

mai puţin, pneurile de iarnă purtând indi-

dinul 1275 din 22 decembrie 2009, se

le prin care organele de control vor putea

caţia M+S trebuie montate pe cele patru

agreează la art. 11 următoarea definiţie

constata dacă anvelopele respectă sau

roţi.

pentru anvelope:

nu legislaţia.

Vehiculele care transportă pasageri cu

omologarea

individuală,

“Anvelopele utilizate pe vehicule trebu-

UNTRR este conştientă de importanţa

mai mult de 8 locuri, fără cel al şoferului,

ie să fie omologate în conformitate cu

utilizării în condiţii de iarnă a anvelopelor

trebuie să fie echipate cu pneuri de iarnă

Directiva 92/23/CE a Consiliului din 31

corespunzătoare, dar în acelaşi timp con-

pe cel puţin o axă motoare în perioada 1

martie 1992 privind pneurile autovehicu-

sideră că obligativitatea utilizării acestora

noiembrie – 15 martie. Adâncimea pro-

lelor şi ale remorcilor acestora, precum

o perioadă lungă de timp (1 noiembrie-15

filului pentru pneurile de iarnă este de 6

şi montarea lor, Regulamentul CEE-ONU

martie), trebuie corelată cu condiţiile me-

mm şi 5 mm pentru cele radiale de iarnă.

nr. 30 sau Regulamentul CEE-ONU nr.

teo (de ex: pe 1 martie dacă temperatura

Pneurile trebuie să aibă inscripţia M+S,

54, după caz.”

este de peste 7oC, drumul este uscat, au-

M.S. sau M&S.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

info

Legislaţie

SUEDIA (obligatoriu pentru camionetele

al şoferului) precum şi vehiculele de mar-

mm (adâncimea recomandată este de 5

de maxim 3,5t)

fă < 3,5t să fie echipate cu pneuri de iar-

Este obligatoriu pentru toate vehiculele

nă. Pneurile trebuie să poarte inscripţia

mm). Pneurile antiderapante sunt inter-

cu o MMA de 3,5t sau mai puţin să fie

M+S, M.S. sau M&S.

echipate cu pneuri de iarnă între 1 de-

SLOVENIA (obligatoriu pentru camione-

după lunea de Paşte şi 31 octombrie

cembrie şi 31 martie atunci când condi-

tele de maxim 3,5t)

dacă condiţiile atmosferice nu le cer. În

ţiile meteo sunt nefavorabile. Adâncimea

Sunt considerate pneuri de iarnă cele

minimă a profilului este de 3mm. Penuri-

care au indicativul “m+s” şi care au o

le trebuie să aibă marcajele M+S, M-S,

adâncime a profilului de cel puţin 4 mm.

M.S., M&S sau Mud (Noroi) şi Snow

Utilizarea pneurilor antiderapante este

15 octombrie. Autorităţile pot face excep-

(Zăpadă). Dacă vehiculul are o remorcă,

interzisă. Alte exemple de ţări din Europa care

ţie de la această reglementare.

regula se aplică şi acesteia. În fiecare an, când condiţiile meteo o cer, între 1

prevăd in legislaţie anvelope de iarnă

decembrie şi 31 martie, este obligatoriu

Belgia (recomandat, nu obligatoriu)

Nu există nici o legislaţie specifică pri-

pentru toate vehiculele cu o MMA peste

Adâncimea minimă a profilului este 1,6

vind utilizarea pneurilor de iarnă. Cu

3,5t să fie echipate cu pneuri (de iarnă

mm. Utilizarea pneurilor antiderapante

sau vară) cu o adâncime minimă a profi-

este interzisă. Cu toate acestea, când

lului de 5 mm. Această adâncime nu se

este justificat de condiţiile atmosferice,

aplică pneurilor de pe remorcă.

Ministerul Mobilităţii poate să autorizeze

să fie construit, echipat şi menţinut astfel

CEHIA (obligatoriu pentru camionetele

utilizarea lor ca o măsură excepţională şi

încât utilizarea acestuia să nu periclite-

de maxim 3,5t)

în cadrul condiţiilor stabilite.

Este obligatoriu pentru toate vehicule-

CROAŢIA

le transport pasageri şi marfă de peste

În condiţii meteorologice de iarnă, vehi-

sau siguranţa celorlalţi participanţi la tra-

3,5t să fie echipate cu pneuri de iarnă

culele, trebuie să aibă cel puţin 2 pne-

fic. Este interzisă utilizarea pneurilor care

pe toate axele motoare în perioada 1 no-

uri de iarnă pe axa motoare sau pneuri

iembrie şi 30 aprilie pe acele tronsoane

radiale de vară pe toate roţile. Profilul

sunt permanent montate cu echipament

de drum indicate prin panouri indicatoare

pneurilor trebuie să aibă cel puţin 4 mm

cu semnul „Zimni vybava” (echipament

adâncime Utilizarea pneurilor antidera-

MAREA BRITANIE (recomandat, nu

de iarnă).. Profilul minim este de 6 mm.

pante este interzisă.

obligatoriu)

Pneurile trebuie să poarte indicaţia M+S,

FINLANDA

M.S. sau M&S.

Pneuri de iarnă obligatorii pentru vehi-

Este obligatoriu pentru toate vehiculele

culele <=3,5t MMA, din decembrie - în

de 3,5t sau mai puţin să fie echipate cu

februarie. Profilul minim este de 3,0 mm;

MMA >3,5 t, profilul minim legal trebuie

pneuri de iarnă pe toate roţile în perioada

nu este obligatoriu pentru vehiculele >

1 noiembrie – 31 martie pe acele tron-

3,5 t MMA, totuşi profilul trebuie să fie de

să fie de 1mm pe ¾ din banda de rulare

soane de drum indicate cu panouri ruti-

>1,6 mm.

ere. Adâncimea minimă a profilului este

ITALIA (recomandat, nu obligatoriu)

Pentru vehiculele care nu depăşesc 3,5

de 4 mm.

Articolul 6 din Codul Rutier stabileşte că

t, profilul minim legal este de 1,6 mm pe

Pneurile trebuie să poarte indicaţia M+S,

autorităţile competente indică prin mar-

M.S. sau M&S Utilizarea pneurilor anti-

caje rutiere obligativitatea utilizării echi-

derapante este interzisă.

pamentului antiderapant în cazul în care

SLOVACIA (obligatoriu pentru camione-

există zăpadă sau gheaţă.

În ţări ca BULGARIA, DANEMARCA,

tele de maxim 3,5t)

NORVEGIA (recomandat, nu obligatoriu)

GEORGIA,

Din 1 februarie 2009, în condiţii de iarnă

Vehiculul trebuie să aibă pneuri de iarnă

cum ar fi zăpada sau gheaţa, este obli-

dacă se utilizează drumuri pe care exis-

gatoriu pentru toate vehiculele transport

tă zăpadă şi gheaţă. Adâncimea minimă

NIA, TURCIA nu sunt prevăzute în legis-

pasageri cu mai mult de 8 locuri (fără cel

a profilului trebuie să fie de minimum 3

laţie utilizarea anvelopelor de iarnă.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

zise între prima zi de luni care urmează

Nordland, Troms şi Finnmark pneurile de iarnă sunt interzise în perioada 1 mai şi

POLONIA (recomandat, nu obligatoriu)

toate acestea, articolul 66.1 din Legea drumurilor stipulează că vehiculul trebuie

ze siguranţa celor care se află în vehicul

antiderapant.

Nu sunt obligatorii; Pentru vehiculele care au mai mult de 8+1 locuri aşezate sau o

şi aceasta pe toată circumferinţa pneului.

¾ din partea centrală a benzii de rulare şi aceasta pe toată circumferinţa pneului.

IRLANDA,

MOLDOVA,

OLANDA, PORTUGALIA, RUSIA, SPA-

info Editorial

După 20 de ani

Istoria şi startul nu pot fi aranjate de nimeni. Sigur, pot fi uitate, dar nu aranjate. UNTRR ESTE PRIMA ASOCIAŢIE PROFESIONALĂ ŞI PATRONALĂ DIN TRANSPORTURILE RUTIERE- ÎNFIINŢATĂ ÎN MARTIE 1990. Uniunea a evoluat în ton cu societatea românească, astfel a traversat vremuri mai bune şi mai rele, din care am avut mereu ceva de învăţat. Am reuşit, încet dar sigur, să devenim partenerii de drum lung ai transportatorilor profesionişti din România. Deşi de multe ori nu a fost deloc uşor. Ne dorim să avem un parteneriat real cu fiecare firmă de transport care aderă la UNTRR. Regretăm că unele firme au devenit membre doar împinse de o nevoie legalărecomandarea pentru acces la profesie. Cea mai mare provocare pentru organizaţie a fost aderarea la UE, moment în care activitatea de distribuire a Carnetelor TIR s-a redus de peste 20 de ori, din prima zi a anului 2007. Ce am făcut ca să contracarăm acest lucru? Suntem oameni de acţiune şi am ştiut că statul cu mâinile la spate nu este drumul pe care ne-am dori să pornim. Am început să ne diversificăm gama de produse şi servicii, pentru a încerca să oferim conceptul de one stop shop transportatorilor şi întotdeauna un avantaj suplimentar membrilor noştri- produse de calitate la preţuri mai bune decât cele mai bune din piaţă, participări la întâlniri de afaceri în ţară şi în străinătate, pentru a explora noi oportunităţi de afaceri. De asemenea, încercăm să oferim o garanţie a faptului că membrii Uniunii se pot baza oricând pe noi pentru a face rost de informaţii proaspete şi relevante legate

de domeniul în care activează şi astfel am comandat şi pus gratuit la dispoziţia membrilor, în 2009, un studiu amplu despre piaţa transporturilor. Informaţiile sunt cel mai de preţ capital pe care îl oferim, încă neexplorat la potenţialul real de toţi membrii organizaţieiavem exemple frecvente în care firmele sunt amendate în străinătate, în special pentru neaplicarea unor măsuri simplemediatizate de UNTRR atât on-line pe pagina de internet, pe e-Info@untrr.ro şi în InfoUNTRR- buletinul informativ lunar distribuit gratuit membrilor organizaţiei. În timpuri de chibzuinţă, UNTRR este prima şi singura asociaţie din domeniul transporturilor rutiere care a accesat fonduri europene pentru creşterea adaptabilităţii şi eficienţei firmelor de transport din România- un program de doi ani, pe care îl derulăm cu suportul gratuit al Mercedes-Benz România, pentru partea aplicată a cursului de eco-driving pentru conducătorii auto profesionişti. Le oferim condiţii mai bune membrilor noştri prin parteneriate precum cel cu MOL România- reduceri importante la preţul combustibilului- care reprezintă cel mai mare cost direct al unei firme de transport, asigurări adaptate nevoilor fiecărui client prin Vector Broker, parteneriat cu un cabinet de avocatură specializat pentru recuperarea amenzilor din Ungaria- pe baza unei taxe de succes fără alte costuri, parteneriate cu Service 24. Încercăm să le oferim suportul nostru transportatorilor prin simplificarea legislaţiei şi transformarea într-o legislaţie aplicabilă în mod egal tuturor. În România, aplicabilitatea legilor este mai importantă decât conţinutul. Îl salutăm pe "primulministru al Transporturilor" din România, care vorbeşte de aplicarea legii şi nu se ascunde după hăţişul birocratic al unor acte normative- doamna Anca Boagiu. Ne dorim ca transportatorii români să nu mai fie discriminaţi la ei acasă- chiar de propriile autorităţi şi, în acest sens, am avut numeroase intervenţii şi propuneri legislative, unele dintre ele soldate cu succes. Putem astfel să spunem că suntem o uniune cu rezultate, deşi de multe ori eforturile noastre au fost mult mai mari decât efectele vizibile. Am obţinut rezultate în elaborarea legis-

laţiei europene fundamentale în domeniul transporturilor rutiere- regulamentele de acces la profesia şi piaţa transporturilor. Am reuşit menţinerea asigurării pentru dovedirea capacităţii financiare şi am reuşit aplicarea regulamentului în condiţii egale cu toate celelalte state membre, fără discriminare. Ne dorim ca statul român să fie un partener al industriei transporturilor rutiere şi să ofere şansa companiilor româneşti să lucreze cât mai facil atât pe teritoriul României, dar şi în afară. Transporturile rutiere sunt flexibile şi permit firmelor din România să facă operaţiuni pe teritoriul UE sau în afara acesteia chiar şi fără vreo legătură cu agenţi economici din România. Aceşti transportatori trebuie stimulaţi. Încurajaţi. Dacă spun sprijiniţi, probabil că deja este prea mult. Dacă industriile din Europa de Vest au sezizat potenţialul mutării facilităţilor de producţie în Est, de ceva vreme, transportatorii rutieri vestici nu au avut curajul şi priceperea necesară să îşi urmeze clienţii în Est. Şansa transportatorilor români este dată de relaţiile extracomunitare, de est. Acolo unde transportatorii vestici se feresc să meargă, din comoditate. Este adevărat că sunt necesare cunoştinţe suplimentare pentru operarea relaţiilor extracomunitare, însă eforturile celor îndrăzneţi sunt de cele mai multe ori răsplătite- prin tarife mai bune şi costuri mai mici. Noi le mulţumim astăzi tuturor partenerilor noştri- clienţi, furnizori, autorităţipentru colaborarea de până acum şi vă asigurăm că ne străduim să identificăm în continuare cât mai fidel nevoile transportatorilor rutieri şi să le adresăm cele mai efective şi eficiente soluţii posibile la un anumit moment. Lucrăm nu doar pentru rezultate directe şi rapide, dar şi la creativitate şi iniţiativă. Considerăm că aceşti primi 20 de ani nu reprezintă decât un început frumos de activitate şi suntem pregătiţi să ne demostrăm că am trecut de adolescenţă şi am ajuns la maturitate. Să lucrăm împreună pentru un viitor mai bun şi să ne vedem cu bine după alţi 20 de ani! Radu DINESCU Secretar general UNTRR

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

20 de ani

în 20 de momente speciale 1990 In primul an de activitate al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) se pun bazele reprezentării transportatorilor rutieri în faţa autorităţilor; 1993 UNTRR şi Federaţia STAR înfiinţează Fundaţia SETAR – singura organizaţie de formare profesională continuă din domeniul transporturilor din România până în 1999, cu sprijin internaţional al Olandei, Marii Britanii şi Danemarcei; 1994 Devine asociaţie garantă pentru sistemul TIR în România 1994 Infiinţează ASITRANS – firmă de asigurare/reasigurare în domeniul transporturilor, 2002 Organizează împreună cu IRU la Bucureşti în perioada 30 mai – 1 iunie 2002 cel de-al 28 lea Congres IRU cu tema: “Pieţe Emergente: Provocări şi Oportunităţi”; 2002 Infiinţează Fundaţia PROMOTRANS – Centru de formare profesională continuă în domeniul transporturilor; 2003 Sprijină alocarea electronică a autorizaţiilor pentru transportul de marfă pe principii de piaţă. Reprezentanţi ai Consiliului Director al UNTRR au făcut parte din Comisia de transparenţă înfiinţată prin Ordinul Ministrului 1138/2003, aducându-şi o contribuţie semnificativă în procesul de repartizare a autorizaţiilor în perioada de tranziţie, de la apariţia O.G.64/2003 (29 iunie 2003) până la publicarea H.G.1173/2003 (16 octombrie 2003). A fost acordată asistenţă de specialitate pentru racordarea tuturor membrilor UNTRR la sistemul de alocare electronic; 2004 Devine organizaţie patronală reprezentativă la nivel de ramură de transport conform Legii 356/2001 – Legea Patronatelor; Este recunoscută ca partener de dialog de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, participând ca membru în Comisia de Dialog Social la dezbaterea şi avizarea proiectelor de acte normative privind transporturile rutiere; 2004 Se implică activ în definirea zonelor de acces în Bucureşti pentru vehiculele comerciale de marfă modificând propunerea iniţiala a Primăriei Capitalei care defavoriza transportul de mărfuri; 2005 Implementează un sistem de telecomunicaţii modern care permite conectarea permanentă în reţeaua VPN a tuturor reprezentanţelor la sediul central, astfel încât acestea operează într-un sistem informatic centralizat. Cu aceasta ocazie membrii pot obtine informaţii de la oricare dintre birourile regionale pentru orice problemă; 2006 Determina eliminarea taxei de înmatriculare pentru autovehiculele comerciale de peste 3,5t şi autovehiculele de transport persoane de peste 1+8 locuri echipate cu motoare Euro 3 si Euro 4; 2006 Se certifică ISO prin Lloyd’s Register Quality Assurance. Pentru asigurarea calităţii serviciilor oferite membrilor săi, UNTRR a implementat un Sistem de Management al Calităţii pentru activităţile legate de exercitarea atribuţiilor de asociaţie naţională garantă în sistemul TIR, în conformitate cu standardul de referinţă, ISO 9001:2000; 2007 Contribuie la eliminarea taxei de tranzit a Municipiului Giurgiu pentru vehiculele care treceau frontiera, a taxei ecologice şi a taxei de salubrizare; 2008/2009 Dezvoltă noi parteneriate pentru membri cu următoarele companii: MOL România, Dako, Service 24, Cabinetul Individual de Avocat “Szántó Á. Zsolt”, Lufthansa şi Teleroute; 2009 Lansează www.transmag.ro (magazin online de produse de transport cu preţuri speciale pentru membri); 2009 Prezintă studiul “Piaţa Transporturilor Rutiere 2004 - 2013”; 2010 Intervine pentru: blocarea aplicării taxei de acces/tranzit a Timişoarei, atât în colaborare cu Prefectura Timiş, cât şi în nume propriu, înfiinţarea judecătorilor specializaţi în transporturi, introducerea în legislaţia transporturilor a cazierului profesional, returnarea unui procent din accizele din combustibil transportatorilor, alocarea unui procent din accizele din combustibil întreţinerii și dezvoltării drumurilor naţionale/europene, dezvoltarea sistemului info trafic – voce, RDS, TMC; 2010 Obţine adoptarea ordinului 356/2010 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea şi desfăşurarea circulaţiei vehiculelor rutiere cu mase şi/sau dimensiuni depăşite, prin care este reglementată autorizarea şi modul de efectuare a transporturilor agabaritice; 2010 Obţine modificarea Ordinului 245/2008 privind aplicarea unor tarife de către CN ADNR prin care se reuşeşte reglementarea problemei transporturilor de turisme şi reducerea tarifelor aplicate pentru depăşirea limitelor de dimensiuni; 2010 septembrie UNTRR a câştigat procesul cu Consiliul Local Timişoara, împotriva taxei de tranzit instituită de Consiliul local de 200 lei pentru orice vehicul de transport marfă de peste 7,5t care nu e din judeţul Timişoara şi tranzitează orasul Timişoara în condiţiile în care 3 drumuri europene şi 2 naţionale se intersectează în oraşul Timişoara fără posibilitate de ocolire.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

info

Actualitatea

REZOLUŢIA IRU PRIVIND UTILIZAREA DE ECHIPAMENTE CU RAZE X PENTRU CONTROLUL VEHICULELOR ÎN PORTURI ŞI LA FRONTIERE Adoptată în unanimitate de Consiliul de Transport Mărfuri al IRU în data de 4 noiembrie 2010 Rezoluţia IRU vizând limitarea riscurilor asociate cu tehnologia de control cu raze X asupra sănătăţii şi siguranţei conducătorilor auto de vehicule utilitare Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU), reprezentând transportatorii auto, prin intermediul celor 180 de membri din 74 de ţări de pe 5 continente, considerând că • Utilizarea de tehnologii de control non-intruzive (raze X) pentru a vizualiza interiorul vehiculelor este tot mai frecventă la autorităţile de control frontaliere, portuare şi altele • Tehnologiile de acest tip sunt folosite pentru a detecta mărfurile de contrabandă cum ar fi droguri, arme sau bani, precum şi prezenţa de imigranţi ilegali, şi că autorităţile de supraveghere consideră, prin urmare, acest instrument ca o completare eficientă a inspecţiilor manuale de multe ori dificile, efectuate chiar şi de echipe cu câini • Echipamentele de control cu raze X pot fi mobile sau fixe şi razele pot proveni din diferite surse • Procedurile de control şi echipamentele de scanare diferă de la o ţară la alta, demonstrând lipsa de armonizare în punerea în aplicare a acestor controale • Acelaşi vehicul poate fi supus

inspecţiei cu raze X de mai multe ori pe zi, în timpul aceleiaşi curse şi chiar pe aceeaşi rută, fără ca aceste controale să fie recunoscute reciproc de către autorităţi, în timp ce legile naţionale şi internaţionale fac apel la reducerea numărului de controale pe parcursul călătoriei • Nicio măsură preventivă pentru a proteja şoferii şi nicio informaţie privind impactul controalelor asupra sănătăţii şoferului de către razele X nu sunt disponibile Solicită de urgenţă autorităţilor guvernamentale să • Obţină de la producătorii de echipamente cu raze X garanţia că dispozitivele şi aparatele de control cu raze X utilizate sunt sigure, cu alte cuvinte, ele nu dăunează conducătorului auto şi mărfurilor şi să se asigure că nu lasă nici un "reziduu" în vehicul care poate afecta sănătatea conducătorilor auto pe termen lung • Pună la dispoziţia industriei de transport rutier, cu titlul de informaţie generală sau simplă solicitare, garanţia furnizată de producătorii de echipamente cu raze X • Pună în aplicare măsuri preventive care să asigure că şoferii sunt la o distanţă suficientă de vehiculele lor în momentul controalelor pentru a preveni orice pericol pentru sănătatea lor • Pună la dispoziţie informaţii transparente într-un format

simplu şi uşor de înţeles, privind măsurile de prevenire a riscurilor, tehnologiile şi standardele proprii metodelor de control cu raze X. Aceste informaţii trebuie să fie accesibile conducătorilor auto la locurile unde se efectuează controalele şi transmise operatorilor de transport prin

intermediul

organizaţiilor

care-i reprezintă •

Folosească

instrumente

şi

metode de control cu raze X, asigurându-se

că

vehiculul

controlat este imobilizat şi numai ecranele de redare sunt mobile • Solicite ca operatorii aparatelor cu raze X să efectueze inspecţiile tehnice şi asigură întreţinerea tehnică a echipamentelor, şi să garanteze instruirea continuă a personalului de control • Armonizeze

procedurile

control, să efectueze schimburi de bune practici între autorităţile de control şi să adopte un instrument juridic internaţional privind recunoaşterea reciprocă a rezultatelor controalelor cu raze X efectuate de către aceleaşi autorităţi, prin introducerea unui certificat de recunoaştere pentru a limita numărul de controale, reducând riscul pe care ele l-ar putea avea asupra stării de sănătate a personalului şi creşterea eficienţei transporturilor.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

info

Actualitatea

IRU luptă pentru condiţii sănătoase de muncă pentru şoferi IRU adoptă o rezoluţie pentru

şi întreţinerea corespunzătoare

Potrivit lui Pere Padrosa, Vice-

a proteja şoferii împotriva

preşedinte

pericolelor tehnologiei cu raze X

X şi să pună la dispoziţie

Consiliului de Transport Mărfuri

utilizate din ce în ce mai frecvent

toate

al IRU: "Sectorul transportului

şi în mod repetat în timpul

privind procedurile de control,

rutier depinde în

controalelor camioanelor lor

tehnologii, standarde şi măsuri

de serviciile oferite de şoferi

calificaţi şi motivaţi. Pentru

echipamentelor

informaţiile

prevenire

raze

necesare

care

trebuie

şi

Preşedintele

întregime

Geneva - Tehnologiile non-

respectate.

a-şi exercita funcţiile lor la

intruzive cu raze X fiind utilizate

Autorităţile de control utilizează

capacitatea maximă, trebuie să

din ce în ce mai frecvent şi în

aceste aparate cu raze X

ne asigurăm că ei acţionează

mod repetat de către autorităţi

pentru a detecta mărfuri de

într-un mediu sănătos. Există o

pentru a vizualiza interiorul

contrabandă şi prezenţa de

nevoie urgentă de a raţionaliza

vehiculelor utilizate, Consiliul

imigranţi ilegali la bord, şi,

controalele repetitive şi anarhice

de Transport Mărfuri al IRU a

prin

efectuate la ora actuală în

adoptat o „Rezoluţie privind

detrimentul stării de sănătate

folosirea

inspecţiilor lor de multe ori

a conducătorilor auto. Rolul şi

de control cu raze X pentru

dificile.

armonizării

responsabilitatea

controlul vehiculelor" pentru a

procedurilor

control

în această privinţă este de

proteja şoferii de efectele

utilizării echipamentelor de la

necontestat."

secundare nocive ale acestor

o ţară la alta, pe lângă lipsa

Rezoluţia IRU solicită guvernelor

dispozitive asupra sănătăţii.

unei recunoaşteri reciproce a

să pună în aplicare măsurile

Rezoluţia IRU solicită de urgenţă

controalelor

preventive

autorităţilor

fac ca acelaşi camion să poată

astfel încât şoferii să fie ţinuţi la

să se asigure că tehnologiile

fi scanat de mai multe ori zi.

o distanţă sigură de autovehicul

şi echipamentele cu raze X

În plus, în prezent nu există

lor în decursul controalelor şi,

folosite

nicio

preventivă

astfel, să nu suporte nici un

sănătatea conducătorilor auto

pentru a proteja şoferii, şi

risc, şi să introducă un certificat

şi nu lasă reziduuri care pot

nicio informaţie cu privire la

de recunoaştere reciprocă a

afecta conducătorii auto pe

procedurile de control cu raze

inspecţiilor

termen lung, să armonizeze

X şi impactul lor asupra stării

pentru a limita numărul

procedurile de control, pentru a

de sănătate a conducătorilor

controalelor de către autorităţile

oferi inspecţii tehnice periodice

auto nu este disponibil.

naţionale din diferite ţări.

echipamentelor

sunt

guvernamentale

sigure

pentru

urmare,

completare

consideră

eficientă

Lipsa de

şi

autovehiculelor,

măsură

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

care

guvernelor

impun,

autovehiculelor

Informaţii utile în timp real: www.untrr.ro - cu secţiune dedicată membrilor e-info@untrr.ro - newsletter bazat pe e-mail InfoUNTRR - buletin informativ lunar gratuit Mailing direct - informare dedicată InfoSMS - pentru informare urgentă

Parteneriate spre beneficiul membrilor:

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

info

Actualitatea

Deprecierea sistemului comunitar de restituire a TVA-ului: companiile auto se confruntă cu falimentul Adunarea Generală IRU adoptă o Rezoluţie prin care solicită guvernelor să stabilească un sistem de rambursare a TVAului eficient şi interoperabil în cadrul UE şi pentru a simplifica normele de rambursare pentru operatorii din afara UE. Geneva - Adunarea Generală IRU a adoptat astăzi o rezoluţie cu privire la disfuncţia sistemelor naţionale de restituire a TVAului în cadrul UE, avertizând că această deficienţă riscă să antreneze o criză de lichidităţi şi falimentul companiilor de transport rutier în cazul în care această problemă persistă. Redresarea economică fragilă s-ar găsi din nou într-o situaţie dificilă, întrucât aceste companii de transport rutier conectează societăţile cu pieţele lor şi asigură mobilitatea cetăţenilor. Rezoluţia IRU solicită Uniunii Europene şi îndeamnă guvernele să acţioneze decisiv pentru ca operatorii să poată colecta sumele datorate acestora înainte de a fi prea târziu. Începând cu 1 ianuarie 2010, utilizarea de portaluri web naţionale pentru rambursarea TVA-ului persoanelor supuse taxelor într-un alt stat membru decât cel propriu, a devenit o situaţie normală. Lentoarea acestor portaluri internet, cu toate acestea, este inacceptabilă şi lipsa de armonizare a datelor necesare cauzează erori de transmitere, întârzieri de plăţi

şi chiar litigii care implică sume ridicate care au fost pierdute. Acest tip de litigiu reprezintă 80% din cererile anuale de rambursare TVA, efectuate de transportatorii rutieri din UE pentru cheltuielile lor de combustibil, reparaţii sau taxe autostradă. Potrivit lui Janusz Lacny, Preşedintele IRU: "Această incapacitate de a garanta o rambursare a TVA-ului fiabilă şi în timp util înseamnă falimentul companiilor de transport a căror lichiditate este deja întrun stadiu critic din cauza crizei economice. Rambursările de TVA şi rezolvarea rapidă a litigiilor de către guvernele care au nevoie de bani, au un impact considerabil asupra sustenabilităţii acestor întreprinderi. TVA-ul trebuie să fie rambursat şi IRU solicită ca statele membre care nu au încă operaţionale portaluri web pentru a efectua rambursarea la timp, să plătească în întregime dobânzi arieratelor". Statele membre UE au decis recent să prelungească termenul pentru depunerea cererilor din 2009, dar au refuzat să delege armonizarea elementelor tehnice divergente ale mecanismului Comisiei Europene. "Acest lucru este inacceptabil", a declarat Lacny, "totul ar trebui pus în ordine pentru a îmbunătăţi şi armoniza aceste portaluri web. Aceasta nu este o chestiune de

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

prerogativele naţionale, ci a companiilor şi capacităţii lor de a continua să funcţioneze, de a sprijini economia şi de a oferi locuri de muncă!" Rezoluţia IRU solicită prelungirea termenului de depunere a cererii de rambursare TVA din 2009 până ce este restabilit un mecanism de rambursare operaţional, şi de restabilire a posibilităţii de a folosi formularele de hârtie dinainte de 2010 pentru a efectua aceste solicitări, în vederea soluţionării arieratelor existente, precum şi convenirea, în acord cu sectorul, a unui program care să indice toate etapele necesare pentru rezolvarea problemelor tehnice observate în acest sistem. IRU, de asemenea, consideră că este timpul ca UE să găsească o soluţie la fragmentarea normelor de restituire a TVA-ului pentru operatorii non-UE, deoarece multitudinea de acorduri bilaterale între statele membre şi ţările terţe a creat o situaţie distorsionată şi neloială între operatorii de pe aceeaşi piaţă. UE ar trebui să se străduiască acum să armonizeze acordurile la nivel european pentru a fi negociate cu ţările terţe, pentru a asigura un tratament coerent şi echitabil pentru toţi.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

info

Actualitatea

INTRAREA ÎN VIGOARE LA 01.01.2011 A DECLARAŢIILOR SUMARE DE INTRARE (ENS)/DE IEŞIRE (EXS)

La data de 01 ianuarie 2011 vor intra în vigoare Reglementările Uniunii Europene în materie de securitate, respectiv obligaţia operatorilor economici de a prezenta o Declaraţie sumară de intrare (ENS)/de ieşire(EXS) înainte de a intra/ieşi pe/de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene.

de intrare în UE , nu mai este nevoie să se depună declaraţia sumară de intrare. Idem în cazul părăsirii teritoriului Comunitar; titularul carnetului TIR trebuie să se asigure că declaraţia sa electronică TIR conţine numărul de referinţă a Declaraţiei vamale de export.

Titularii carnetelor TIR vor putea insera prin intermediul aplicaţiei TIREPD a IRU numărul de referinţă al Declaraţiei vamale de export precedente conţinând datele de siguranţă necesare pentru Declaraţiile sumare de ieşire.

Aceste reglementări au scopul de a îmbunătăţi siguranţa şi securitatea mărfurilor importate sau exportate, permiţând autorităţilor vamale să efectueze evaluarea riscurilor înainte de sosirea/ieşirea mărfurilor la/de la frontierele UE.

Aplicaţia TIR-EPD a IRU v-a fi actualizată în aşa fel încât ●Pentru intrarea în UE în cadrul procedurilor TIR:

Noua versiune a aplicaţiei TIREPD a IRU va fi accesibilă începând cu data de 20.12.2010. Informaţiile referitoare la siguranţă şi securitate vor fi activate ţară cu ţară, în funcţie de stadiul de pregătire al fiecărei ţări.

În principiu, aceasta înseamnă că orice mărfuri care intră sau ies pe/de pe teritoriul vamal al Comunităţii trebuie să fie precedate de o declaraţie sumară electronică . În cazul transporturilor rutiere, dacă declaraţia electronică TIR a fost transmisă cu cel puţin o oră înainte de sosirea camionului la biroul vamal

Titularii carnetelor TIR să-şi poată comunica datele pentru Declaraţiile sumare de intrare în UE în acelaşi timp cu trimiterea Pre-declaraţiilor lor electronice TIR, întotdeauna gratuite pentru transportator. Această îmbunătăţire va permite evitarea trimiterii a două declaraţii electronice diferite, una pentru vamă şi alta în scopuri de securitate. ●Pentru ieşirea din UE în cadrul procedurilor TIR:

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Aplicaţia TIR EPD a IRU va fi extinsă şi în alte state membre UE, de exemplu Franţa şi Germania, integrând Declaraţiile Sumare ENS/EXS. Titularii carnetelor TIR vor putea continua să respecte noile cerinţe UE, gratuit şi fără să recurgă la serviciile cu plată oferite de terţi.

DIAGRAME FES1 100 Km / 125 Km – de la

ANALIZOR DIAGRAME – de la

10 RON + tva

160 RON + tva

CUTIE PLASTIC DIAGRAME – de la

12,50 RON + tva

SUPORT DIN LEMN PENTRU DIAGRAME – de la

60 RON + tva

HUSA DIN PLASTIC PENTRU DIAGRAME – de la

2 RON + tva

DOSAR ORGANIZARE DIAGRAME (4 TURNURI) – de la

ROLE TAHOGRAF DIGITAL - FES

– de la

60 RON + tva 19,50 RON + tva

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

TIR MAGAZIN

�� !��"��# �$�%&��'�("�!��) *"��'"��+�&%&��'�("�!��)))�� $��,!--$".��&�� /' "�!�$".��%&�� | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

� �� "��"� �� #"@ ��#��" �� !��'��6 � �� "��"� �� #" #��"� !��'��6 ! �� "��#��"�� "��#� �� $�� "�"�� "�� "�� "��#��" �� % �� "��" �� $�� & �� "�� $�� & �� "�� $�� & �� "�� $�� & �� "�� ! ��%��"�� %��"�� "�� "�� #��"�� "�$�� '�� '(�)* �� "�$�� "�� !� �� "�$�� "�� "�$�� $�� "�$�� $�� !� �� "�$�� $�� "�$�� $�� %��"� �! �� "�$�� $�� "�$�� "�$�� !� �� "�$�� "�$�� %��"� � �� +! "��, �� #�� "�� #�� &"�� $��"� ��#� #��"� �� $��"� �� #��"� �! $��"� ��#� �� #��"�� #��"�� $��"� #��"� ��#�� #��"�� $�� #��"�� #��"�� "��"�� !"��#$�%&$�'��(��)*+�� !"��#$�%&$�-��.��)*+�� !"�� 5�-��1��.7��666 !� � �� !"�� 5�-/��/7��666 !� !� #�� "�� %�$�� !� #�� "�� %�$�� " !! #�� "�� /�� !� #�� "�� !��/�� !�� 0 ��'�� '1�"��1��.�.�22�� !� !�� 0 ��'�� '1�"��1��.�.�22�� !�

�� "� ��"� �� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� "�� " � �� " � �� +�!�-�.��-�, �� " ��" ��" ��" ��

��"��

!� �� "�$�� "�� '� ! �� "�$�� "�� "��#��" +��, � � ��" ��

� � � �

��

� � � �

��

� � � �

�� "��#��" +��, � ! ��"

�� "��#��" +��, � � ��"

�� "��#��" +��, ��%��0 �� (�� (�� "� �� 1� ��,�-�� 1� �3�� 1� �3��.�� "�"� '�� 0 � ��"'4�!"�� 5 ��3(�� "�!��' ��!��1��666

��"�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� "�� " �� " �� " �� " �� " ��

�� ! �� !��

��

�� !�� ! �� !��

�� !� �� !� ��!� ��! ��! �!�� !��

(�,�� (,,�� (�� /.��

�� !� �� !�� !�� !�� !�� !� ��!� ��!� ��!� ��!� ��

(�,�� (,,�� (�� /.�� ! ��!� � �!� !��!

(,,�� ,,��

��!! � ��

(,,�� ,,�� !� �� !� �� !� ��!� �� !� �� !� ��!� �� !� �� !� ��

�! (�,�� ,�� (/�� /,,�� .�� #��" �� #��" �� #��"�� "��$� ��"��" �� "�� / �� "�� "�� ! %��"� ��"� �� !�� (12*134 56789 8:1*5:69� 56*71;�* 63<=3-5(6*>:15� 85*1;95(6 :75(� ?3859 63<=3-5(6*>:159@ �� <365: 3853 ?:=:)*=9 A1 =*�*5: 85(-7=7* B*8C(1*)*=� *:6 C6327= B3 ?D1>:63 17 *1-=7B3 "%� E* -�3=57*3=*=3 B3 56:18C(65 +C31567 -(�31>*=3 B3 CD19 =: �� ,@

�� ! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��! ��!

(�,�� ,�� (/�� /,,�� .��

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

�� ! ��

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

�� !�� "#� �� $��

�� !" # ��$%&&%�� '�(� �!" # ��&%))%$*� �+�� ,�-./0�1��%�.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

�� #

��

� �� #��#�� #.�� #��( ��#��#�� #� ��#��( " ��#�� #�� #�� $�� #�#��#��#��#�� #�� %�� #��#�� ! �$��&��#�� $��&��#�� $�� )*)�+,��-.��/� �� %��#�� %��#��#�� " ��#�� #�� #�$��,��,/�01�� #�$��#��"�� #�$��#�� #�$��$�� ! ��#�$��$��"�� #�$��$�� #�$��$��%��#� �� #�$��$�� #�$�� " ��#�$��"�� #�$�� #�$��%��#� �� '"�#��( �� #�� ! �� &#�� $��#�� #� � $��#�� #� � $��#�� #�� #�� $��#�� #�� #�� " $�� #�� #�� #��#�� $��$��)01-231��4 � ��$��$��)01-231�!��4 � ��$��$��&�!��4�� ((( � ! ��#��%�$�� "� ��#��%�$��# "� ��#��+�� "� ��#��"��+�� " �� "" "� ��#�$��#��,� "� ��#�$��#�� "� ��#�� #�'��(��#� �� "� ��#�� #�'��(��"��#� �� "! ��#�� #�'��(�� # �� #�� #�'��(��%�� !�"��#$�� $��%$��&��$#�� $��/�� (((

�� " �� #�� #�� #�� #��$��#��# �� #��+ TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

�� #� ��#� �� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� #�� '�"�)�*��)�( �� # ��# ��# ��# ��

��#��

��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #��#�� #�� #�� #�� #�� #��

��#�%�� #%��'��(

�� !�!� �� " ��! �� "� �� !� �� "� ��"� !��" !��" �"�� "�� !��" ��" �!�"� "�� " �� "� ��!� ��"� ��!� ��"� ��"� ��!� ��"� ��!� ��"� ��"� ��!� ��"� ��!� ��"� �� !�� !�� '��

��#�� #�� #�� #�%�� #%��'��(

�� !�!� � ��! "�� " �� "� �� !� �"� � �"� � ��!� �"� � �"� � � �� !� �� "� ��"� ��"� ��"� ��"� �� !��"" �!�� ! �� !�� " ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" ��" !��" ��" ��" ��" ��" �� '�� "! ��

Coloana a cincea

GENUL PROGRAMULUI: PAMFLET

"Pârnaie", paravan pentru tunuri imobiliare Ciprian Portnoi, poreclit "Pârnaie", a început să îşi vânture coada pe la CNADNR pentru a pregăti alte ţepe imobiliare marca Miron Mitrea-Cristian Burci. Pârnaie a înfiinţat în acest an firma de avocatură "Portnoi şi Asociaţii". Această firmă a fost creată cu un singur scop: să graviteze în jurul CNADNR şi să sustra-

Cristian Burci, zis Piccolo, Pârnaie are în spate o încrengătură de firme dubioase care i-ar face invidioşi şi pe sicilienii de la Cosa Nostra. Firma lui de avocatură are sediu pe strada General Dona Nicolae nr.26, sector 1, din Bucureşti. Proprietarul clădirii este JP Regis Imob SRL, al cărei asociat unic este Investment Group SRL. La rândul său, această din urmă compa-

gă orice bănuţ public care apare în bugetul companiei de drumuri pe zona de exproprieri şi consultanţă juridică. Creaţie a controversatului om de afaceri

nie are sediul social pe strada Nicolae Titulescu nr.48, etaj 2, sector 1 şi îi are asociaţi pe Jan Ionică, zis Johnny, prieten din copilărie cu Cristian Burci, şi Caryston Enterprises Ltd, un offshore cipriot patronat tot de Piccolo.

Investment Group SRL este asociatul unic în Global SDS SRL, societate care a dat un celebru tun imobiliar pe autostrada Bucureşti-Braşov. Tot la adresa din strada General Dona Nicolae nr. 26, are sediul social şi UTG United Travel Grup SRL, care îi are ca asociaţi pe Miturcă Florin, cumnatul lui Miron Mitrea şi Caryston Enterprises Ltd, offshore-ul patronat de Burci. De curând, "Portnoi şi Asociaţii" s-a asociat cu Consitrans pentru licitaţiile desfăşurate în prezent de către CNADNR cu privire la Carei, Galaţi, Alexandria şi Săcuieni. Ciprian Portnoi este văzut des în sediul companiei de drumuri purtând discuţii private cu preşedinţii comisiilor de licitaţii. În loc de concluzie: Cuplul de şnapani, Miron Mitrea, zis Manivelă, şi Cristian Burci, zis Piccolo, se pregătesc intens pentru noi tunuri, unele imobiliare, altele date banului public gestionat de CNADNR.

Tunul imobiliar de pe BucureştiBraşov În baza unui pont servit de fostul ministru al Transporturilor Manivelă Mitrea, Piccolo Burci a organizat "drăguţ" un grup infracţional cu scopul de a "înhăţa" vreo 10 milioane de euro. Din poziţia sa, Manivelă a avut acces din primul moment la proiectul viitoarei autostrăzi BucureştiBraşov şi deci la viitorul traseu al acesteia. El i-a servit această informaţie lui Piccolo Burcione, care, la rândul său, prin interpuşi, a cumpărat, de la ţăranii din comuna prahoveană Dumbrava, 54 de hectare de teren. Ca din întâmplare, pe parcelele cumpărate de cel care a fost în tinereţe piccolo va fi amplasat un important nod rutier al viitoarei autostrăzi. Deşi, pe toate terenurile, escrocii au plătit mai puţin de două miliarde de lei vechi, adică până în 50.000 de euro, pe vremea guvernului Tăriceanu, numai dintr-o "mică" expropriere au primit de la stat două milioane de lei noi, adică în jur de 500.000 de euro. Numai 14% din terenurile din zonă le-a dat Burci statului. Firma

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Coloana a cincea

controlată de el, Global SDS, proprietara terenului, urmează să mai scoată o grămadă de bani şi din vânzarea restului de teren către investitorii care vor amplasa spaţii comerciale sau de birouri, benzinării şi hoteluri de-a lungul noii autostrăzi. Firma Global SDS a fost înfiinţată, în august 2002, de către Stelian Danciu, un moşulică de 69 de ani, nimeni altul decât socrul marelui şmecheroi din media, tăticul şi mămica şantajului post-decembrist de presă, Sorin Roşca Stănescu, zis Şantajel. Câteva luni mai târziu, socrul lui Şantajel a început să bată în lung şi în lat comuna Dumbrava şi să cumpere toate terenurile de pe traseul viitoarei autostrăzi. Imediat după ce a achiziţionat toate terenurile pe firma Global SDS, socrul lui Şantajel a vândut toate acţiunile firmei către o companie controlată de Piccolo şi o angajată a acestuia din urmă. Astfel, 95% din societate a intrat în controlul firmei Investment Group, iar restul de 5% a fost preluat de Denisa Turcu. Acţionariatul firmei Investment Group este împărţit de Jan "Johnny" Ionică şi Caryston Enterprises Limited, un offshore cipriot, controlat de Burci şi reprezentat în România de acelaşi Johnny. În loc de concluzie: Gurile rele spun Că Piccolo Burci ar mişca de fapt o mare parte din banii furaţi de Manivelă în întreaga carieră politică. Şi astfel un fost piccolo de restaurant a devenit paravan pentru afacerile oneroase ale unui fost subinginer de autobază.

Tache versus Stroe Iza Tache-Gherheş, cea de-a doua nevastă a directorului administrativ de la Ministerul Transporturilor, a fost mazilită din funcţia de purtător de cuvânt al Registrului Auto Român. În locul ei s-a instalat confortabil o piţi care a mai avut această poziţie: Lorena Stroe, devenită între timp Buhuhuhuhnici, după căsătoria cu un reporter de televiziune motoscuterist. În loc de concluzie: Şi de abia a reuşit Tache să îşi termine vila din Chitila, folosind la greu maşinile Ministerului Transporturilor şi subalternii săi de la Direcţia Administrativă!!!

Altă golăneală UMBistă Spedition UMB şi Tehnostrade, firme patronate de Dorinel UMBrărescu au primit, la sfârşitul lui septembrie, un cadou de la CNADNR în valoare de "numai" 80,3 milioane de lei. Aceasta este valoarea actului adiţional semnat de UMB-naşullui-Berceanu la contractul de modernizare a DN72 Găeşti-Ploieşti, în valoare de 171,5 milioane de lei, atribuit în noiembrie 2008. Banii au fost luaţi de către şmecheroiul UMBăcăuan sub pretextul că va repara găurile care au început deja să apară pe DN72, la mai puţin de doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare. În loc de concluzie: Aşa face Dorinel, fostul vânzător de "izmenuţe". Mai întâi merge la licitaţie şi câştigă la nişte preţuri de dumping, apoi dă şpăgi la nivel de ministru şi şef CNADNR pentru a obţine bani în plus pe nişte acte adiţionale făcute "la oha". Gurile rele susţin că ministresa Anca Boagiu şi şeful CNADNR Liviu Costache au, la finalul acestui an, o temă importantă: să numere cam 2,5 milioane de euro.

CNADNR-amenzile lui "peşte prăjit" După ce a pus în funcţiune sistemul de distribuire electronică a rovinietei, CNADNR a trimis prin poştă primele amenzi. Naşa CNADNR, Ecaterinca Munteanu, a vrut să se dea rotundă în faţa şarpelui Boa şi a anunţat că aproape 500.000 de şoferi au fost depistaţi fără rovinietă valabilă, graţie camerelor de supraveghere din trafic. Cei surprinşi în trafic fără rovinietă, de către camerele video sau de către echipele de controlori, vor primi acasă amenzile, care variază între 250 şi 4.500 lei. În plus, pe lângă amenzi, contravenienţii vor trebui să achite şi despăgubiri, în funcţie de tipul vehiculului, între 28 şi 1.210 euro. Până să apară proiectul ordonanţei de urgenţă (privind stabilirea destinaţiei sumelor încasate de către personalul cu atribuiţii de inspecţie şi control, în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale specifice activităţii de transport rutier precum şi pentru adoptarea unor măsuri

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

menite a asigura creşterea siguranţei rutiere) amenzile date de CNADNR aveau rolul de a educa participanţii în trafic şi nu de a aduna bani la buget. Acum, prin ordonanţa de urgenţă se cere o derogare de la art 8 alin. 3 şi 4, privind regimul juridic al contravenţiilor. La articolul 4, găsim explicit golăneala ca, din totalul amenzilor, 10% să fie dirijate către bugetul de stat şi restul de 90% să revină CNADNR ca venit extrabugetar. Pe noile reglementări, o amendă aplicată unei firme de transport al cărei vehicul are o depăşire a masei maxim admise este de 30.000 de lei noi. Ce înseamnă acest lucru? Nimic mai simplu: bugetul CNADNR se va face acum şi ţinând cont de valoarea sumelor provenite din amenzi. De aceea, naşa CNADNR Ecaterinca Munteanu a stabilit şi o normă de 5 amenzi pe săptămână pe care trebuie să o îndeplinească fiecare echipaj de control al companiei de drumuri. La o aritmetică simplă, înmulţind cele 98 de echipaje de control cu 5 amenzi pe săptămână, ajungem la 490 de sancţiuni în doar 7 zile. Adică minimum 1.960 de sancţiuni într-o lună, în cuantum de aproximativ 12,5 milioane de euro luate de la firmele de transport doar pentru depăşirea de greutate. Asta fără să luăm în calcul amenzile provenite din taxa de drum şi despăgubiri, cât şi amenzile aplicate în punctele de frontieră.

În loc de concluzie: Şi toţi banii aceştia, colectaţi din ordinul Escroaferincăi Munteanu, urmează să intre în veniturile extrabugetare ale CNADNR, adică în buzunarele fără fund ale celor doi panglicari notorii, Dorinel UMBrărescu şi Nelu Iordache. Prin firmele UMB Spedition şi Romstrade, cei doi "dătători de şpagă" sunt singurii abonaţi prin contracte la bugetul colectat de compania naţională de drumuri din "resurse proprii".

Umbra Coropişniţei De la venirea la putere a şarpelui Boa la MTI şi a hoţului de conserve la CNADNR, angajaţii de la etajul 8 nu mai stau la

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET ţigări şi la cafea pe coridoare. În acest fel s-a creat brusc iluzia că s-au apucat de muncă. De fapt, toată lumea s-a apucat frenetic de jocuri pe calculator. După o perioadă în care toată lumea juca "Triburile", cel mai în vogă pare să fie acum un joc on-line de strategie numit "Ferma". În loc de concluzie: Asta probabil pentru că au reuşit să scape de colectorul de bani al lui Berceanu, Adrian Ionescu, zis "Coropişniţa". Nu mai există acum niciun pericol pentru agricultura făcută pe calculator!!!

Atenţie aterizează Anofelu!

Capra vieneză

1992 şi a supravieţuit tuturor schimbărilor

În luna noiembrie, cel care a absolvit în ianuarie 1990 "conservatorul", adică Liviu Costache, directorul general al CNADNR, a stat o săptămână la Viena într-o deplasare făcută pe banii noştri. Şi ca turma să fie completă, el a luat-o cu el şi pe Mărioara Capră, şefa Direcţiei Tehnice din companie. Angajaţii inteligenţi ai CNADNR se întrebau în acele zile ce limbă o fi vorbit Capră în Austria, în condiţiile în care femeia nu numai că nu cunoaşte nicio limbă străină, dar nici cu limba română nu se descurcă prea bine! În loc de concluzie: La întoarcere, pe Capră o dureau mâinile de atâta behăit în germană!

Moştenirea "tăticului" Temperamentul aprins al mămicii lui Liviu Costache nu a rămas fără urmări. Şi, după ce a ajuns director general al CNADNR, fiul ei se simte în continuare dator să îl recompenseze pe Laurenţiu Stelea, omul care i-a fost "ca un tată". După ce i-a recomandat şarpelui Boa să îl ia pe dubiosul Stelea pe poziţia de consilier personal, Costache l-a recompensat pe moş şi cu o jumătate de normă la CNADNR, la Direcţia Concesiuni. Iniţial, Costachis Conservachis a dorit să îl pună pe Stelea, tot cu jumătate de normă, director general adjunct la Întreţinere. În loc de concluzie: Pălăria era însă prea mare pentru Stelică Măgărică, în condiţiile în care el îşi ia banii fără să presteze nimic la CNADNR şi fără să meargă la muncă!

La presiunile nesimţite ale pedelelului Dorin Florea, primar de Târgu-Mureş, nepoţelul lui de numai 26 de ani a fost numit în funcţia de director general adjunct al Autorităţii Rutiere Române. Ca să îşi facă mâna, Andrei Căprariu, zis Anofelu, a fost pus o perioadă şef al ARR Braşov. Nesimţirea a fost atât de mare încât, pentru a-l pune pe Anofelu şef la Braşov, a fost schimbat din funcţie Constantin Crivineanu, un profesionist care era la conducerea agenţiei din anul politice. Copilului numit director general adjunct la ARR nu îi pasă de muncă. El vorbeşte toată ziua la telefon cu prietenii şi cu diverse piţipoance. Singurele teme de discuţie care îl pasionează sunt maşinile de lux, telefoanele Vertu, hainele de firmă şi saloanele de masaj erotic. Deşi a fost adus la Bucureşti, Anofelu are în continuare blocat, "pentru sufleţelul lui", postul de şef al Agenţiei Braşov a ARR. În loc de concluzie: Pălăria de director general adjunct al ARR este atât de mare pentru ţânţarul anofel Adrian încât îl strânge puţin... la picioare!

Pisswanger reloaded Venirea ţânţarului Anofelu pe poziţia de director general adjunct la ARR nu ne mai miră după ce l-am urmărit cu atenţie pe boul de Eprubetă, tot de 26 de ani, pus în funcţia de director general al CNADNR de către bizonul motociclist Tăriceanu. Pe vremea în care era pus să conducă CNADNR, chimistul Mihai "Eprubetă" Grecu a pus la cale o epurare a personalului companiei, în parteneriat cu o firmă de selecţie de personal numită Pisswanger. În baza recomandărilor acestei din urmă firme, Eprubetă a umplut compania de şefi şi şefuţi care nu aveau nimic de a face cu drumurile. După sute de mii de euro din banii publici cheltuiţi, CNADNR s-a umplut de o armată de incompetenţi, mulţi dintre ei şi extrem de corupţi. La

acea oră concluzionam că Pisswanger ar fi trebuit să îşi lărgească numele pentru a exprima gradul de competenţă în selecţia de personal: "Mai mult piss decât wanger!". Tributar acestor principii sănătoase de para-ndărăt de la firmele de recrutare de personal, Liviuţ Costache Conservache a ales pe ochi frumuooooşi o firmă dubioasă, Profiles Internaţional. Nu a mai fost nevoie de o licitaţie, aşa cum este legal, dacă Dima de la Profiles s-a angajat să îi returneze lui Conservache o parte din sutele de mii de euro pe care le va primi de la CNADNR. Şi, pentru a face evaluarea personalului din companie dintr-o perspectivă cât mai politică posibil, Costache a adus-o la Serviciul Personal pe o piţipoancă, o oarecare Gianina. Pentru a efectua evaluarea personalului, Conservache se foloseşte de actul adiţional 11 la Contractul Colectiv de Muncă pe companie. În acel document se vorbeşte despre evaluarea personalului, dar nu în vederea disponibilizării. Oricum, de când a venit Costache, la CNANDR s-au angajat scurt vreo 20 de oameni, în ciuda restricţiilor impuse de Piticul Porno care se joacă de-a primulministru. În loc de concluzie: În ultima vreme, Dima de la firma Profiles are discuţii tot mai dese cu ministresa Boa. Probabil că vrea şi ea o felie din banii extraşi sub pretextul evaluării profesionale!

Ilegalismele lui Conservache Liviu Conservache, şeful CNADNR, şi-a luat la un moment dat un concediu medical de teamă să nu fie schimbat din funcţie. Pe timpul acestui concediu el i-a făcut oficial o delegare mai întâi lui Mircea Olariu, director general adjunct Întreţinere, apoi lui Mircea Epure, director coordonator pentru variantele ocolitoare. În loc de concluzie: În tot acest timp, Conservache venea la muncă şi semna în mod ilegal documente, deşi era teoretic în concediu medical.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Coloana a cincea

Conservache durul Nimeni nu mai poate să întârzie la CNADNR de când a venit şef Liviu Conservache. La ora 8 şi 10 minute, condica şefilor se ia şi cei care nu au apucat să o semneze sunt trecuţi absenţi nemotivaţi. De aceea, şefii din companie vin devreme şi bagă jocuri pe calculator până seara târziu, să pară că muncesc. În loc de concluzie: Ca toţi şefii incompetenţi, şi Conservache se ocupă excesiv de mult de partea administrativă, mult de partea de şpăgi şi aproape deloc de construcţia de drumuri.

Agenda secretă a şarpelui Boa Fiecare politician care vine la conducerea Ministerului Transporturilor are propria agendă de "ciordeală". De exemplu, Radu Berceanu s-a focalizat pe şpăgile luate de la un grup restrâns de constructori de drumuri. După felul în care se mişcă, Anca Boagiu pare foarte interesată de şmecherelile cu imobile. Nici bine nu s-a instalat în funcţie că este pe cale să prăduiască sediul fostei Regionale CFR Braşov.

poaie gravitează în jurul controversatului Costel Comana, patronul Regiotrans, o companie ce primeşte, de la venirea PD-L la guvernare, subvenţii de la stat de zeci de milioane de euro. În loc de concluzie: Preşedintele IAJO (Ieşi afară javră ordinară!) a declarat că i-a văzut Ancăi Boagiu chiloţeii. S-ar putea să nu mai vrea să îi vadă femeii lenjeria intimă dacă aceasta este murdărită de şmechereli cu imobile.

Tot despre "chiloţei murdari" La numai o zi după ce UMBrărescu a primit cadou un act adiţional de 80 de milioane de euro, ochiul agil al şarpelui Boa a mai făcut o mişcare: i-a dat lui Ion Grecu, patronul firmei Elcomex, un contract de 13 milioane de euro pentru furnizarea de energie electrică către Administraţia Porturilor Constanţa. În loc de concluzie: Ca şi cum Ionică ar avea în curtea vilei sale o mare turbină producătoare de energie electrică! De fapt, el nu face decât să cumpere pe nimic energie electrică de la companiile de stat şi să o vândă apoi la suprapreţ altor instituţii de stat. Încasează milioane de euro doar din combinaţii şi îi "omeneşte" pe politicieni. Sau, mă rog, pe şerpi Boa!

Şmechereala este deja în ultima fază şi clădirea, estimată la 25 de milioane de euro, situată în centrul oraşului, este pe cale să treacă în proprietatea STS Trading Braşov, în urma unui dubios schimb imobiliar. Firma care urmează să ne ju-

Obsesia anvelopelor Pentru sutele de maşini pe care le are în flotă, CNADNR are şi un blat cu un vânzător de anvelope. Din doi în doi ani, compania cumpără la suprapreţ anvelope de la firma Pro Tyres din Oradea, patro-

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

nată de Petru Ţopai. Această companie câştigă licitaţiile pentru că se aranjează mereu să fie singurul competitor. Anul acesta, anvelopele livrate de Petrică au fost folosite pentru dotarea a 77 de maşini, cu 444 de cauciucuri de iarnă şi de vară, de la sucursalele din Cluj, Alba, Satu Mare, Bistriţa, Zalău şi Craiova. Pentru aceasta, Ţopai a încasat "numai" 244.000 de lei. În loc de concluzie: Preţul cu care cumpără CNADNR o anvelopă este cam cu 70 de lei mai mare decât cel al unui cauciuc identic, din magazin. "Că şî gura lu' ceneadeneriştii trebuie să mănâncă"!

Ultima cu Purcelachis Şi, în timp ce rupe presa cu declaraţii despre ce aeroport mare va construi el la Adunaţii Copăceni, Nelu Iordachis Purcelachis a pierdut pentru moment controlul Blue Air. Datorită puzderiei de facturi neplătite, Tribunalul Bucureşti a decis intrarea companiei aviatice în insolvenţă. La sediul Blue Air s-a prezentat avocatul Remus Borza, care, în calitate de reprezentant al administratorului judiciar, i-a anunţat pe oamenii lui Purcelachis că va prelua administrarea oficială a companiei. Gaşca de şmecheroi a lui Neluţu s-a agitat fără niciun succes să blocheze intrarea Blue Air în procedură de insolvenţă. În loc de concluzie: Imperiul lui Iordachis Purcelachis se destramă încet-încet. Nu e suficient doar să dai şpăgi pentru a obţine contracte de la CNADNR. Trebuie să şi ai cap pentru afaceri. Nu este cazul lui Purcelachis! El este acum în mari dificultăţi financiare generate de felul găunos în care şi-a investit banii dar şi de dubioşii manageri pe care îi are. Într-un efort disperat de a se salva, Purcelachis a făcut probabil cea mai mare greşeală a vieţii sale: a luat bani împrumut de la cămătari!

Le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne onorează cu informaţiile pe care ni le oferă. info@tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

După ce-a plecat Chubaka la Iaşi, inginer întins, Şoferul ei Fănică Bădinici şi-a pus gâtul în gips. Să nu fie dat afară de şefii cei noi, de greşesc, Escroci au fost şi-s încă în neamul românesc.

LUMEA FILMULUI MTI Sunt pline comunicatele grăsunei de "gafe-n cu*", E purtătoarea de cuvânt de Boa, Gaura Lafencu.

Nu contează cât ai IQ-ul, dacă suferi de pedelism, Ochelarista Cica Muha e şefă la control la Turism.

Despăgubit de CNADNR cu 150.000 de euro, secretarul de stat ţanţoş calcă, Eusebiu Pistru stă acum mai mult pe la Parlament: i-a dat Boa un pumn în Falcă.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Şi să mai spună cineva că în România escrocii lideri sindicalişti nu au fler! Deşi nu mai e secretar de stat, Gheorghe Popa are în continuare maşină de la minister! Cu băbăciunea Lascu a supt ani de zile lapte şi miere, E şmecheroiul Cristian Călin, de la Direcţia Poliţiei Rutiere.

Spune după mine: porc, purcel, purcic, purcică, Secretar de stat, şpăgar, Dascălu, Costică.

Fostului ministru Gheorghe "Am-fost-un-dobitoc" Dobre noi îi propunem un troc: Dacă eşti un secretar general cuminte, te vom numi pe veci "Sunt-un-dobitoc".

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

E atât de bogat vicepreşedintele sindicatului CFR Voicu Sala, de vă cuprinde ciuda, Mare şmecher în afaceri, l-ar vinde pe Isus pe bani mai mulţi decât a reuşit-o nen's'u Iuda. La Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii vin unii şi combină banul gras, În timp ce alţii fruieră a pagubă şi pleacă la plimbare... cu degetul în nas.

Nu mai secretar general MTI, ci doar adjunct, Radian Tufă, E tare supărat că tocmai colegii săi din PD-L i-au dat mufă.

Poţi să ai geacă de piele, dar să ştii că nu-i frumos, Ziua în amiaza mare să-ţi înfigi mânuţa-n dos!

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

E director pentru drumuri la Ministerul Dezvoltării, cu toţii o ştiu, Deşi îl cheamă Ioan Ioan, e pentru noi un miracol că s-a născut viu. E preşedinte la PDL Giurgiu şi secretar de stat la Mediu Marin Anton, Era catastrofic la Ministerul Transporturilor de parcă îi turnau unii beton.

Pe proiectare de drumuri, cine i-a furat maimuţei de la gură banana? E Cătălin Popescu, director la IPTANA!

De când sunt pedeleii la putere, Udrişte la greu îşi trage caşul, De la firme ce prestează către Metrorex, acolo unde Gheorghe este naşul.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Cu mâinile-n buzunare stă-n faţă Bebe Drugă la macerat, Nu prea are chef de lucru, la CNADNR ca şef de dispecerat! În ziua în care am făcut aceste poze, de la şefia CNADNR a fost schimbată Dorina Tiron. Un prilej de mare necaz pentru Dorinel UMBrărescu: ceasul rău, pisica... maron! :)

La etajul 8, cine are mai nou partea leului? E Daniela Dobrilă, sex-simbolul ARR-ului!

Aşa e Florian Coman, şeful ARR, din fireee, Joacă în ecranizarea piesei "Iubireee... Tu faci tot ce vrei din mineeee... Nu am somn când noaptea vineee...".

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Zică lumea ce o vreeeeeee... Angajaţii MTI tot mai cred în dragosteeee! Nu vă mai uitaţi la el ca la nişte tractoare, E Valentin Stănescu, de la Dezvoltare!

Eşti angajat la stat, nu la lucrat, şi de plictiseală tu înduri, Mai iei o şpagă, un bacşiş... ţi-aduc băieţii prăjituri...

Când furaţi banii de drumuri, nu mai e nevoie să stingeţi lumina, Se ocupă de asta secretara CA al CNADNR Iordache Adina.

TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro

Interviu exclusiv: GELU NIŢU

Pămâ Băses ntul cătr cu şi Isăre e recepţie scu... !

INVESTIGATORUL

ANUL IV , NR. 15(35) 15

Valoarea lunară a unui abonament la

5 949992 750119

DECEMBRIE 2010 0,5 lei

Mă ţineam cu Zamfirescu de braţ, Pentrunea duceam putea citi revista gard dintr-un în celălaltcea şi ne Investigatorul, maimiram bună de ce nu putem să «ţinem soluţie este să vă abonaţi!drumul drept». Zamfirescu mi-a spus Puteţi face acest lucru prin foarte răspicat: «Gelu, dar oficiile Poştei Române din eu nu sunt beat. Vrei săorice localitate din ţară ţi spun Teorema lui Pitagora?».

revista Investigatorul este de 0,7 lei Scene din filmul "Rolul pălincii în pe lună realizarea spectacolelor de versuri", cu Gelu Niţu în rolul principal. INVESTIGATORUL | DECEMBRIE 2010 | www.investigatorul.ro

Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

Talon abonament revista Tir Magazin Nume [i prenume ......................................................................................

Nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

cu sediul în localitatea ............................................................

strada..................................................................................................... nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate ...........................................................................

solicit`m

fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca TIR Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia TIR Magazin.

judeţul

...............................................................................

strada ............................................................................... nr........ bloc .......ap......având ca obiect de activitate .................................... solicit`m

fim

inclu[i

în

baza

dvs. de

date

pen-

Doresc s` primesc [apca TIR Magazin [i publica]ia la adresa:

tru a primi în mod gratuit [apca TIR Magazin ca bo-

str. ...............................................................................................................

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

Datele

mele

jude] ..................................................cod po[tal .............................................

str.

..............................................................................

Datele mele de contact:

n.....bloc ...........etaj ......localitate ...................................................

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

-fax .............................................................................................................. - e-mail : ......................................................................................................... Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / O.P., nr. ......... din data ............. Am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

contact:

adresa:

telefon fix / mobil.......................................................................... fax ................................ e-mail : ................................................... website / blog .............................................................................

Data ..................................

Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................

nr.

Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la TIR MAGAZIN, 46,8 lei, \n contul SC Investigatorul SRL*, RO 86BRDE 445 SV 32217954450, deschis la BRD - Sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!! Completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

.........................................................................................

Am expediattcontravaloarea de 111 lei. Data ..........................

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

*S.C. INVESTIGATORUL SRL este \nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n T de I R M A G A Z I N .............................................................................................. | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro Bucure[ti, Str. Sf. Petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unic \nregistrare RO 14860447

5HGXFHUHD

FRVWXULORU SULQ UHGXFHUHD SLHUGHULORU &HO PDL PDUH GLVWULEXLWRU LQGHSHQGHQW GH PRWRULQă GLQ 5RPkQLD 2VFDU 'RZQVWUHDP HVWH SURPRWRUXO SH SLDĠD ORFDOă D VHUYLFLXOXL GH DOLPHQWDUH FX PRWRULQă D ÀRWHORU DXWR SULQ LQWHUPHGLXO VWDĠLLORU GH LQFLQWă /LGHU GH SLDĠD SH VHJPHQWXO VWDĠLLORU GH LQFLQWă 2VFDU 'RZQVWUHDP RIHUă VHUYLFLXO FRPSOHW LQWHJUDW ',(6(/SRLQW WXWXURU SDUWHQHULORU VăL FD ¿LQG VROXĠLD RSWLPă GH UHGXFHUH D FRVWXULORU FDUEXUDQĠLORU SHQWUX FRPSDQLLOH FDUH GHĠLQ ÀRWă GH DXWRYHKLFXOH úL GRUHVF vQ DFHODúL WLPS R PRWRULQă GH FDOLWDWH VXSHULRDUă FRQVWDQWă OD VWDQGDUGH HXURSHQH %HQH¿FLDULL VHUYLFLXOXL ',(6(/SRLQW YRU DFKLWD GRDU SUHĠXO PRWRULQHL UHVWXO IDFLOLWăĠLORU FXP DU ¿ UH]HUYRUXO FX GLVWULEXLWRU DSOLFDĠLD GH JHVWLXQH D DOLPHQWăULORU DSURYL]LRQDUHD vQWUHĠLQHUHD úL FRQVXOWDQĠD ¿LQG RIHULWH JUDWXLW /LYUDUHD PRWRULQHL VH IDFH vQ PD[LP GH RUH GH OD ODQVDUHD FRPHQ]LL ÌQ DFHVW IHO vQĠHOHJH 2VFDU 'RZQVWUHDP Vă UăVSXQGă FHULQĠHORU SDUWHQHULORU VăL

7HO )D[ HPDLO RI¿FH#GLHVHOSRLQW UR ZZZ GLHVHOSRLQW UR TIR MAGAZIN | DECEMBRIE 2010 | www.tirmagazin.ro