Limba și literatura română. Teste și fișe de lucru, clasa a VIII-a

Page 1

VREAU SĂ ȘTIU

Limba şi literatura română Teste și fișe de lucru

Marilena Pavelescu Sorina Toma

BIBLIOTECATA TADIGITALĂ DIGITALĂ BIBLIOTECA cu cumii miide deebookuri, ebookuri, audiobookuri, audiobookuri,videobookuri videobookuri șișifișe fișede delucru! lucru!

TOT CE TREBUIE TOT CE TREBUIE SÃ SÃ ȘTII CA SÃ SÃ ȘTII CA FII AS LA FIIMATE AS LA MATE

Ghid de studiu complet pentru gimnaziu EBOOK Ghid de studiu complet pentru gimnaziu

EBOOK

Tradit,,ie din 1989 ISBN ISBN 978-606-33-4402-2 978-606-33-7982-6

/2 0

8

CLASA

rm

22

N r. 7 4 C o nf o

Limba și literatura română

Editura Litera vă recomandă:

Monica Petcu Teste și fișe de lucru. Clasa a VIII-a

• Auxiliarul pentru Limba și literatura română are în centru evaluarea ca proces de susținere a învățării, nu ca modalitate de ierarhizare. • Testele propuse pot fi convertite în fișe de lucru la clasă sau lucrate ca temă pentru acasă. Rezolvarea lor îi încurajează pe elevi să se evalueze și să-și construiască propriul progres pentru a-și dezvolta abilitățile de comunicare. Prin faptul că foarte mulți itemi sunt de tipul celor de la Evaluarea Națională, auxiliarul îi ajută să se pregătească și pentru primul lor examen important. • Auxiliarul cuprinde: teste formative cu punctaj atribuit, teste sumative, teste de remediere/ de dezvoltare și fișe de lucru, precum și fișe cu informații teoretice pentru cunoașterea și înțelegerea unor concepte noi și actualizarea celor din anii anteriori. • Prin organizarea pe trei niveluri – Inițiere, Dezvoltare și Excelență –, auxiliarul le oferă elevilor șansa de a descoperi, de la un exercițiu la altul, cum să devină mai eficienți în arta comunicării. Auxiliarul poate fi folosit indiferent de manualul utilizat la clasă, constituind un excelent suport adresat elevilor și cadrelor didactice din învățământul gimnazial.

O M 30 74

Limba și literatura română Teste și fișe de lucru



VREAU SĂ ȘTIU Marilena Pavelescu Monica Petcu Sorina Toma

8

CLASA

Limba și literatura română Teste și fișe de lucru


Limba și literatura română. Teste și fișe de lucru. Clasa a VIII-a Marilena Pavelescu Monica Petcu Sorina Toma

Copyright © 2023 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Emanuel Alboiu Corector: Carmen Bîtlan Copertă: Vladimir Zmeev, Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Simona Bănică

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PAVELESCU, MARILENA Limba și literatura română: teste și fișe de lucru: clasa a VIII-a/Marilena Pavelescu, Monica Petcu, Sorina Toma – București: Litera, 2023 ISBN 978-606-33-7982-6 I. Petcu, Monica II. Toma, Sorina 811.135.1 821.135.1.09


CUPRINS TESTĂRI INIȚIALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Figuri de stil. Raportul de coordonare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Rezumatul. Predicatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 MONITORIZAREA PROPRIEI LECTURI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor. Elemente specifice argumentării. Dezbateri pe marginea textelor citite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 TEXTUL EPIC. PERSONAJUL. CONSTRUCȚII ACTIVE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 CONSTRUCȚII PASIVE. COMPLEMENTUL DE AGENT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Construcții active și pasive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 CONSTRUCȚII CU PRONUME REFLEXIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Construcții impersonale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 CONSTRUCȚII SINTACTICE (ACTIVE, REFLEXIVE, PASIVE, IMPERSONALE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 CONSTRUCȚII INCIDENTE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Atitudini. Opera epică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 TEXTUL EPIC. NARATORUL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 MODELE COMPORTAMENTALE ÎN TEXTELE LITERATURII UNIVERSALE. CARACTERIZAREA PERSONAJULUI. . 51 Construcții sintactice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Complementul direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 FRAZA. RAPORTURI SINTACTICE ȘI MODALITĂȚI DE REALIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Raportul de coordonare (reactualizare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Comunicarea nonverbală. Semnele de punctuație. Raporturile sintactice dintre propoziții . . . . . . . . . 58 Raportul de subordonare prin conjuncții subordonatoare, pronume relative și adverbe relative. . . . . 61 PĂRȚI DE PROPOZIȚIE ȘI REALIZĂRILE LOR PROPOZIȚIONALE. CONTRAGERI. EXPANSIUNI. . . . . . . . . . 65 Realizarea propozițională a complementului direct. Completiva directă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Derivarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Compunerea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Derivarea și compunerea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Conversiunea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 VOCABULARUL. RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Categorii semantice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului (împrumuturi lexicale). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Contacte constructive. Noi și ceilalți . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Paronimie. Pleonasmul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 FRAZA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Compararea a două texte sub raportul conținutului și al structurii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 ORGANIZAREA COERENTĂ A TEXTULUI. FOLOSIREA CORECTĂ A TIMPURILOR VERBALE. . . . . . . . . . . . 99 Succesiunea ideilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Limba vorbită. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Momentele subiectului. Secvența argumentativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 ATRIBUTUL ȘI REALIZAREA SA PROPOZIȚIONALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Atributul (actualizare). Exprimarea opiniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Realizarea propozițională a atributului. Coerența. Folosirea corectă a pronumelui relativ în introducerea atributivei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 INTERPRETĂRI MULTIPLE. STRUCTURA TEXTULUI DESCRIPTIV. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 APOZIȚIA. NORME DE PUNCTUAȚIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Secvența explicativă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 REDACTAREA DE MÂNĂ. REDACTAREA COMPUTERIZATĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Strategii de concepere și de comprehensiune a textului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Compararea. Pro sau contra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 ELIPSA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 ANAFORA. COERENȚA TEXTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 COMPLEMENTUL INDIRECT ȘI REALIZAREA SA PROPOZIȚIONALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

3


Realizarea propozițională a completivei indirecte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Complementul prepozițional și realizarea sa la nivelul frazei. Completiva prepozițională. . . . . . . . . . 128 CIRCUMSTANȚIALUL DE TIMP ȘI REALIZAREA PROPOZIȚIONALĂ A ACESTUIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 CIRCUMSTANȚIALUL DE LOC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 Strategii de concepere și de comprehensiune. Compararea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Folosirea circumstanțialelor în texte. Succesiunea ideilor. Folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 CIRCUMSTANȚIALUL DE MOD ȘI REALIZAREA PROPOZIȚIONALĂ A ACESTUIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZĂ ȘI PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Secvența explicativă. Secvența argumentativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Realizarea propozițională a circumstanțialului de cauză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 CIRCUMSTANȚIALUL DE SCOP ȘI REALIZAREA SA PROPOZIȚIONALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Circumstanțialele de scop și de cauză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 CONSTRUCȚII CONDIȚIONALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .161 Secvența argumentativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 CONSTRUCȚII CONCESIVE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 TEXTUL DRAMATIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Circumstanțiale de cauză și de scop. Limba vorbită. Registre stilistice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 PERSUASIUNEA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Tipare textuale (criterii de clasificare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Apelul la patos și etos. Grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului. . . . . . . . . . . . . . . 178 MODALITĂȚI DE EXPRIMARE A PREFERINȚELOR ȘI A OPINIILOR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 Elipsa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 ORGANIZAREA COERENTĂ A TEXTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 Antiteza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 STRATEGII DE INTERPRETARE A TEXTULUI EPIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Antiteza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 STRATEGII DE COMPREHENSIUNE A TEXTULUI LIRIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189 Antiteza. Compararea a două sau mai multe texte. Elemente de versificație. Fonetică. . . . . . . . . . . . 189 Aliterația. Elemente de prozodie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 Interpretarea limbajului figurat. Aliterația. Eufonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 CONSTRUCȚIA FRAZEI ÎN LIMBA VORBITĂ ȘI ÎN LIMBA SCRISĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 Modalități de exprimare a acordului. Opera epică. Momentele subiectului. Caracterizarea personajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 COMPREHENSIUNE. STRATEGII DE INTERPRETARE. STRUCTURI TEXTUALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201 Rezumatul. Raporturi sintactice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201 VARIAȚII DE REGISTRU. LIMBAJ COLOCVIAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 Instanțe narative. Naratorul. Argou. Jargon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 COMPARAREA A DOUĂ TEXTE SUB ASPECTUL STRUCTURII ȘI AL CONȚINUTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . 212 Antiteza. Compunerea narativă. Texte care combină diverse structuri textuale. Întrebările jurnalistului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212 STRATEGII DE INTERPRETARE A LIMBAJULUI FIGURAT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215 Hiperbola în limba vorbită și în literatură. Compararea a două texte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215 REFLECȚII ASUPRA TEXTULUI LIRIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Compararea mai multor texte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 LUCRĂRI SEMESTRIALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224 ANEXE. FIȘE TEORETICE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

4


PREFAȚĂ A te face înțeles și a-l înțelege pe celălalt nu este întotdeauna ușor, chiar și atunci când mesajele sunt transmise și auzite/citite prin intermediul aceleiași limbi. Abilitatea de a comunica clar, expresiv și convingător presupune efort susținut și timp. Ea se formează cu sprijinul profesorului și prin străduință proprie, exersând permanent strategii de lectură, de redactare, de selectare și de combinare a cuvintelor preluate din tezaurul limbii române. Prin auxiliarul de față, ne alăturăm profesorului de la clasă și manualului, pentru a vă facilita nu doar reușita la primul vostru examen important (Evaluarea Națională, la sfârșitul clasei a VIII-a), ci și, sau mai ales, reușita în viață, într-o societate din ce în ce mai competitivă. Spre deosebire de manual, auxiliarul are în centru evaluarea, privită într-un context în care nu mai este o sursă de stres provocat de etichetarea/controlul și sancțiunea care o întovărășesc. Testele din auxiliar te invită să te raportezi la propriile progrese, te provoacă la autodepășire prin reflecție și autoreglare și îți dezvăluie în cât de multe situații de viață îți este de folos ceea ce înveți la clasă. Auxiliarul a fost conceput plecând de la următoarele convingeri: • un alt mod de abordare a noțiunilor predate la clasă sau prezentate în manual oferă o altă perspectivă, contribuind astfel la o mai bună asimilare a lor; • învățarea modului cum funcționează limba stă la baza dezvoltării gândirii și a reușitei voastre, așadar exercițiile de gramatică au o justificare solidă; • comunicarea înseamnă utilizarea eficientă a tuturor domeniilor: gramatică, redactare de text, înțelegere de text literar și nonliterar; • nu este neapărat necesar să fii încruntat când înveți; multe sarcini pot fi distractive; • dacă înțelegi bine cum funcționează limba, poți folosi mai responsabil cuvintele în diverse contexte școlare/extrașcolare; • reușita la examenul final se pregătește chiar din clasa a V-a. Auxiliarul cuprinde: • teste formative (15-20 de minute) cu punctaj atribuit sau cu posibilitatea de a-i fi atribuit; • teste sumative (50 de minute); • fișe cu informații teoretice pentru cunoașterea și înțelegerea unor concepte noi care stau la baza înțelegerii și producerii de texte/mesaje diverse. Prin organizarea pe trei niveluri: Inițiere, Dezvoltare și Excelență, vă oferim șansa de a descoperi, de la un exercițiu la altul, cum deveniți mai buni/mai eficienți în arta comunicării. Testele, prin sarcinile propuse, nu verifică exclusiv un concept nou, chiar dacă se insistă asupra lui, ci solicită actualizarea și, implicit, fixarea altor concepte/noțiuni corelate cu el, ajutându-vă să observați cum înțelegerea și cunoașterea înseamnă, de fapt, legături între cunoștințe/concepte diverse din cadrul aceleiași sau a mai multor discipline. În realizarea testelor și a fișelor de lucru am utilizat întrebări după modelul celor de la Evaluarea Națională (clasa a VI-a sau a VIII-a), precum și al celor folosite în cadrul evaluărilor PISA. Indiferent de forma pe care o îmbracă materialul (test, fișă de lucru), am acordat un spațiu generos problemelor de scriere și de exprimare corectă. Modul de aranjare și de prezentare a materialelor ține cont de faptul că există mai multe manuale aprobate, deci are un caracter flexibil, permițând să devină cu adevărat „un auxiliar” pentru oricare dintre manualele aprobate și utilizate la clasă. Auxiliarul vă invită să abordați învățarea limbii, a noțiunilor de literatură și de comunicare ca pe o aventură a cunoașterii, o călătorie la capătul căreia veți deveni mai îmbogățiți și mai pregătiți pentru viață.

5


Precizări privind structura, tipul și durata testelor. Repere pentru înțelegerea și respectarea criteriilor de evaluare a unei compuneri Structură și organizare Testele reprezintă activități de învățare cărora li s-au atribuit puncte. Itemii sunt diverși: de completare, cu alegere multiplă sau duală, de motivare, de asociere, redactare de text. Formula‑ rea lor este în concordanță cu itemii specifici unor teste naționale și internaționale. Itemii au fost grupați, în ordinea dificultății, pe trei niveluri: Inițiere, Dezvoltare, Excelență. În cazul itemilor cu alegere multiplă, verbele de comandă folosite pentru semnalarea răspun‑ sului corect sunt de tipuri diferite: încercuiește, subliniază litera variantei corecte, scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Se evită astfel formarea unei rutine și se dezvoltă abi‑ litatea de a fi atent la cerință. Sarcinile verifică și antrenează gândirea, perspicacitatea, spiritul de observație, abilitatea de a înțelege textul și rolul noțiunilor de gramatică în realizarea sensului și a unei exprimări corecte. Testele se pot folosi împreună cu oricare dintre manualele alternative alese la clasă și cu orice planificare utilizată, deoarece acoperă toate conținuturile din programa clasei a VIII-a, reluând și noțiuni/concepte din anii anteriori. Administrare

Timpul de lucru rămâne la latitudinea profesorului și a elevului. Pentru testele formative, tim‑ pul sugerat este de 15-30 de minute, în funcție de numărul de întrebări. Testele sumative care conțin și redactarea unei compuneri de 100 de cuvinte se pot rezolva în 40-50 de minute. Desigur, în funcție de clasă, există o marjă de 10 minute în plus sau în minus. Testele pot fi parcurse independent de către elevi ca teme pentru acasă, urmând apoi să fie evaluate la clasă de către profesor sau de către colegi. Criterii de notare a compunerilor libere. Explicare și ilustrare

Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare. Itemii care solicită elaborarea în enunțuri a unor răspunsuri la diverse întrebări, inclusiv de gramatică, au prevăzute 1-2 puncte pentru respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat și pentru corectitudinea logică. Punctajul pentru compunerea liberă de minimum 100 de cuvinte se acordă astfel: – conținutul:12 puncte; – redactarea compunerii: 8 puncte. Evaluarea și notarea conținutului (12 puncte)

Evaluarea conținutului se face atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Cele 12 puncte se repartizează astfel: – 3 puncte pentru fiecare rezolvare nuanțată a unui reper;

6


– 2 puncte pentru fiecare rezolvare schematică a unui reper; – 1 punct pentru fiecare încercare de prezentare.

Exemplu de prezentare nuanțată: „Ioana este foarte talentată la dansurile de societate. De fiecare dată când apare în lumina reflectoarelor este primită cu ovații de spectatori. În tangou, de exemplu, după ce partenerul său îi atinge mâinile și talia, învârtind-o pentru scurt timp, Ioana alunecă într-o mișcare fluidă. Deși pare spontană, această mișcare a fost exersată de nenumărate ori. Talent și muncă, iată explicația pentru succesul Ioanei”. Exemplu de prezentare schematică: „Ioana este foarte talentată la dansurile de societate. Ei îi plac mult asemenea dansuri. Știe tangou și vals. A participat la multe concursuri”. Exemplul unei încercări de prezentare: „Ioanei îi plac dansurile de societate și se descurcă bine la ele”. Nu uitați! Compunerea trebuie să dezvolte subiectul propus în cerință!

Evaluarea și notarea redactării compunerii (8 puncte)

Cele 8 puncte se repartizează astfel:  Marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; Un paragraf trebuie să fie o secvență care să cuprindă o idee principală, pe care o dezvoltă cu ajutorul mai multor idei secundare. Orice compunere trebuie să aibă minimum trei paragrafe corespunzătoare celor trei părți ale compunerii (introducere, cuprins și încheiere). Observație! Un număr foarte mare de paragrafe (formate din 2-3 rânduri) indică sărăcia de‑ taliilor și schematism în prezentare, după cum un paragraf prea lung este dificil de urmărit. Paragraful trebuie marcat corect: primul rând scris în interiorul paginii cu aproximativ doi centimetri.  Coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte. Pentru a înțelege ce reprezintă coerența și care sunt problemele pe care le ridică realizarea unui text coerent, urmărește anexa 7.  Proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte. Cuvintele trebuie folosite cu sensul lor corect, de dicționar. În cazul celor polisemantice, se vor selecta sensurile potrivite contextului (în funcție de intenția vorbitorului, de timp, de spațiu și de ascultător). Atenție! În literatură apar adesea folosiri surprinzătoare ale cuvintelor, dar abaterea este conștientă și intenționată, scriitorul urmărind să producă anumite efecte. În limbajul cotidian cuvintele folosite impropriu neintenționat fac înțelegerea dificilă. Exemplu: „Du-te pe Ceahlău! Este o locație strașnică pentru iubitorii muntelui.” Termenul „locație” este folosit în mod greșit cu sensul cuvântului „loc”. O expresie argotică de tipul „a da un tun” pentru „a se îmbogăți pe căi ilegale” nu este acceptată într-un discurs la televiziune sau într-un context formal (o instituție publică).  Corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte. 7


Corectitudinea gramaticală are în vedere respectarea normelor de morfologie și de sintaxă, folosirea limbii standard. Dintre diversele probleme care cer atenție, se pot menționa: • realizarea acordului între subiect și predicat, între adjectiv și substantivul determinat. Adjectivul trebuie să se acorde și în caz! Exemplu: S-a spart geamul ferestrei deschisă de vânt. Corect este: S-a spart geamul ferestrei deschise de vânt; • folosirea corectă a articolului hotărât în cazul substantivelor proprii feminine aflate la genitiv sau dativ: Ioanei, și nu lui Ioana (dar lui Jeny, lui Carmen). Rea‑ lizarea dativului cu prepoziția „la” este o formă nonstandard și trebuie evitată; • folosirea corectă a flexiunii verbale (exemplu: voiam sau vream, forma vroiam fiind greșită) și a celei nominale (substantiv, pronume, numeral). Semnalăm dificultățile pe care le ridică pronumele relativ care la cazurile genitiv și dativ (singular) sau folosirea cu prepoziția pe atunci când are funcție sintactică de complement direct. Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor de gramatică vin în sprijinul exprimării corecte, alături de utilizarea permanentă a dicționarelor explicative sau normative.  Claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte. Un mesaj/text trebuie să fie clar formulat, dacă vorbitorul dorește să fie ușor înțeles și să-și atingă scopul. Claritatea unui text se realizează prin: • folosirea echilibrată a raporturilor sintactice și a frazelor. Alternăm fraze lungi cu unele mai scurte, folosim atât coordonarea, cât și subordonarea; • dozarea informației, evitând orice extremă: nici prea multă (divagații), nici prea puțină (elipse nejustificate); • evitarea pleonasmului, a contradicțiilor (greșeli constând în alăturarea a două cuvinte cu sens contrar sau a două cuvinte incompatibile); a echivocului (sec‑ vențe care se pot interpreta în mai multe feluri, ca în următoarele exemple: Legile nescrise ale satului sunt respectate cu strictețe de Vitoria, Gheorghiță și de câinele lor. Mandatul lui X în fruntea consiliului urmează să expire în curând, pentru că a atins vârsta de pensionare. Reflectați: Câinele respectă legile nescrise ale satului?, Mandatul a atins vârsta de pensionare?; • evitarea termenilor prea specializați, rari sau argotici.  Respectarea normelor de ortografie: 0-1 greșeli – 1 punct; două sau mai multe greșeli – 0 puncte. Semnalăm câteva situații care ridică probleme: • scrierea fără diacritice; • scrierea cu a sau cu ea după literele j, s (se așază/se așează); cu e sau ie (statuetă/statuietă) etc.; • cuvinte ortografiate fie cu s, fie cu z (filosofie/filozofie; peisaj/peizaj; trăsni/trăzni etc.); • cuvinte ce se scriu fie cu x, fie cu cs, scrierea cu i sau cu ii; • scrierea cu sau fără blanc (spațiu), folosirea cratimei (fie lipsește, fie este greșit pusă): multianuală, niciunul (pronume negativ). 8


 Respectarea normelor de punctuație: 0-1 greșeli – 1 punct; două sau mai multe greșeli – 0 puncte. Dintre diversele probleme care cer atenție, se pot aminti: • scrierea cu majusculă; • folosirea corectă a semnelor de punctuație. Atenție mai ales la virgulă! Atât folosirea ei nejustificată, cât și lipsa acesteia atrag depunctarea. Atenție la folosirea ghilimelelor pentru a marca citatele!  Lizibilitate: 1 punct. Pentru a fi lizibil, un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • scrisul să fie citeț și ordonat; • literele trebuie legate între ele în cadrul cuvântului pe care-l formează; • între cuvinte să existe spațiu alb.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum de cuvinte solicitat și dezvoltă subiectul propus. Mult succes tuturor elevilor care s-au decis să răspundă provocării lansate de acest auxiliar!

9


TESTĂRI INIȚIALE FIGURI DE STIL RAPORTUL DE COORDONARE

TESTARE INIȚIAL Ă 1 Citește textele pentru a răspunde cerințelor.

A. „Împărecheri ciudate de slove..., o, cuvinte! Ce farmec se deșteaptă când vă rostește gura... De n-ați fi fost voi oare, atunci cu ce veșminte S-ar fi-mbrăcat pe lume și dragostea și ura? [...] Cuvinte, juvaere, ecouri depărtate Al altor suferințe și bucurii, cuvinte, Cu voi trăiesc trecutul și clipa care bate, Și viața care-ncepe dincolo de morminte.

Subt bolta cărei peșteri ați răsunat voi oare, Ca după vremuri strânse, vers după vers, cu greu, În ganga unei strofe pe veci nemuritoare, Să răsunați prin gura și harfa lui Orfeu?” (Imn, de Dimitrie Anghel)

Dicționar

gangă, gange – s. f. Materie minerală (inutilizabilă) conținută sau legată strâns de minereurile metalice sau nemetalice utile. slovă, slove – s. f. (Pop.) 1. Literă (chirilică). ♦ Scriere; alfabet. 2. Scrisul cuiva, cu caracteristicile lui, după care poate fi identificat. 3. Știință de carte; învățătură. giuvaier, giuvaiere – s. n. Obiect de podoabă făcut (cu artă) din metal prețios (și pietre scumpe); bijuterie. ♦ Fig. Obiect de mare valoare (artistică); persoană cu deosebite calități. [Pl. și: giuvaieruri. – Var.: juvaiér]

B. „Imnul este creația lirică în versuri, solemnă, închinată unei personalități, unor idei mărețe, unor sentimente nobile sau unui eveniment. Imnul este compus pentru a admira, a prețui, a lăuda, a adora zeități, pe Dumnezeu, idei, figuri importante ale istoriei, mitologiei etc. Imnul național este o compoziție muzicală care aduce în prim-plan istoria, tradițiile și reușitele unei națiuni, și este recunoscut de către guvern în mod oficial, ori de către persoanele care îl folosesc, prin convenție. Cuvântul imn este foarte vechi și derivă, în toate limbile moderne, din greaca veche, din cuvântul hymnos, care înseamnă cântec de laudă. Imnul este o poezie lirică închinată unei personalități, unei idei mărețe, unui sentiment nobil.” (adaptare după Wikipedia.org) 10


Inițiere

1 Rescrie două cuvinte din câmpul lexical al poeziei, în afara cuvântului slove.

8p

X în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, 2 Notează bazându-te pe informațiile din fragmentul B.

8p

_______________________________________________________________________________________________________________

Enunțul

Adevărat

Fals

Cuvântul imn provine în unele limbi moderne din greaca veche. Există imnuri naționale. Cuvintele sunt alcătuite din slove. Imnurile sunt scrise într-o tonalitate solemnă.

enunțul Cuvinte, juvaere, ecouri depărtate/Al altor suferințe și bucurii, înlo‑ 3 Rescrie cuind cuvintele subliniate cu sinonimele potrivite contextului. 8 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Dezvoltare Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 4 p 4 Există doar adjective participiale în seria: a. închinate, vechi; b. solemn, strânse;

c. strânse, închinate; d. nemuritoare, depărtate.

Răspunsul corect: 

Selectează din fragmentul În ganga unei strofe pe veci nemuritoare,/Să răsunați 5 prin gura și harfa lui Orfeu? două substantive la cazuri diferite pe care le vei preciza. 8 p Substantivul Cazul

Prezintă un titlu alternativ care s-ar potrivi fragmentului A, explicând alegerea în 6 15-20 de cuvinte. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

7 Interpretează o figură de stil din fragmentul A, în 20-25 de cuvinte. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

11


Numește funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența anume pentru a 8 admira, a prețui, a lăuda, a adora sau a se ruga și precizează tipul de raport care se

stabilește între ele. 6 p Funcția sintactică

Tipul de raport sintactic

o propoziție pe care să o adaugi enunțului Imnul este o poezie lirică 9 Formulează închinată unei personalități, astfel încât să formeze o frază cu două propoziții în raport de coordonare.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

6p

Excelență Enunțurile următoare reprezintă însemnările unui elev făcute în jurnalul său după lectura poeziei. Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. Regăsim în textul ................................. (pronume relativ care, genitiv) titlu tocmai l-.................. (a citi, timpul perfectul compus, persoana I) un elogiu extraordinar adus ......................... (poezie, cazul dativ). Într-adevăr, dacă nu ......................................... (a exista, modul condițional-optativ, timpul perfect) poeții, acești .......................... (giuvaiergiu) ai cuvintelor, multe ar fi rămas în negura uitării. Redactează un text, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să prezinți un subiect căruia consideri că ar merita să i se închine un imn. Vei include o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: Conținut: 12 p; Redactare: 8 p.

10 p

20 p

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

12


Construcții active. Verbul a fi copulativ și predicativ Predicatul verbal. Predicatul nominal (recapitulare) • Exprimarea părerii •

TEXTUL EPIC. PERSONAJUL CONSTRUCȚII ACTIVE

TEST UL 1

Textele epice sunt pentru multe persoane mai atractive decât cele lirice. Numărul mare de verbe predicative fac acțiunile vii, iar verbele copulative dau viață personajelor și locurilor. Citește textul scris de un elev de clasa a VII-a, rezolvă sarcinile și vei evolua în arta povestirii.

Dănuț privea atent la televizorul cumpărat de curând, luptându-se îndârjit cu o pungă de pop-corn, tocmai bune de ronțăit, așa cum se procedează într-o sală de cinema. De alături, răsună chemarea surorii lui, care ar fi avut nevoie de ajutor. Deși un frate grijuliu de obicei, acum filmul era prea palpitant pentru a-l abandona. Se făcu pur și simplu că nu a auzit-o. Punga îi scăpă din mână. O! Rainbow tocmai evadase, iar bandiții acoperiți cu măști erau în spatele lui! Fuga înseamnă pentru el salvarea. Dar nu! Ticăloșii luară ca ostatică o femeie ce devenise palidă de teamă că aceștia o vor ucide! „S-o părăsească Rainbow? Niciodată!” își spuse el scrâșnind din dinți. Apoi către șeful bandiților: „— Pregătește-te de luptă, nu o să înfrunți un neputincios, ci tocmai pe neînfricatul Rainbow! După ce va fi sosit el, o să vă adunați dinții de pe caldarâm și nu o să vă mai ardă de speriat femei. Apropie-te!”

Inițiere în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile 1 Scrie din fragmentul citat. 6 p a. Rainbow este un personaj dintr-o carte. b. Dănuț era la cinema și mânca pop-corn. c. Dănuț se pregătea s-o ajute pe sora lui. d. Rainbow era protagonistul unui film de acțiune.

Răspunsul corect: 

într-un enunț cărui moment al subiectului crezi că ar corespunde paragraful 2 Scrie al doilea.

8p

în 20-30 de cuvinte, o trăsătură a textului narativ ficțional identificată în 3 Prezintă, fragmentul citat.

8p

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

27


4 Rescrie câte un verb pentru fiecare mod învățat, completând tabelul.

8p

Modul (personal) Verbul

Dezvoltare

5 Precizează timpul verbelor din tabelul următor. 8 p strigă

era

înseamnă

au luat

devenise

vor ucide

evadase

va fi sosit

cu atenție textul și completează rubricile din tabel cu elementele compo‑ 6 Recitește nente ale predicatelor nominale, corespunzătoare subiectelor din prima coloană. 8 p Subiect

Verb copulativ

Nume predicativ

Filmul Fuga

Alcătuiește o propoziție dezvoltată, negativă, în care verbul a fi din secvența era 7 prea palpitant să fie predicat verbal (1) și o propoziție dezvoltată, afirmativă în care verbul subliniat în secvența Fuga înseamnă pentru el salvarea să îndepli‑ nească funcția sintactică de predicat verbal (2). (1) ................................................................................................................................................................. (2) .................................................................................................................................................................

10 p

Excelență primul paragraf din textul citat și transcrie, în tabelul de mai jos, primele 8 Recitește cinci predicate (verbale/nominale) care formează construcții active. 10 p greșelile de orice natură din mesajul primit și rescrie forma rezultată. 12 p 9 Corectează Ce tare vorbii tipul! Beton frate! Toată banda vor fi anihilați. Biata femeie! Deveniseră palidă, pentru că nu știa că va intervenii teribilul Rainbow! Să creeăm și noi o piesă cu el. Sigur o să aivă succes!

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

28


Transcrie, în tabelul de mai jos, formele verbale nepersonale din secvența: Dănuț privea atent la televizorul cumpărat de curând, luptându-se îndârjit cu o pungă de pop-corn (floricele tocmai bune de ronțăit), așa cum se procedează într-o sală de cinema.

12 p

Forma verbală nepersonală Denumirea

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

TEST UL 2 Inițiere în enunțurile date, predicatele verbale cu o linie, iar pe cele nominale, 1 Subliniază, cu două linii. 24 p — Uite ce mi-a spus Andrei: „Crezând că nu e rău a relua legătura cu foștii colegi, am făcut demersuri să le găsesc adresele. Știam că mulți vor fi încântați de revedere. Personal, am devenit foarte nerăbdător”.

modul și timpul pentru primele patru verbe din construcțiile active, din 2 Indică fragmentul de la exercițiul 1. 12 p Modul

Verbul Timpul

Dezvoltare enunțurile de mai jos, care reprezintă nota din jurnalul unui elev, corec‑ 3 Rescrie tând greșelile de orice fel. 18 p Mi-ar place să aivă și părinți noștri parte de un program cu atâtea ore de studiu și, să le efectueze cu responsabilitatea pe care ne-o cere nouă. Am decât respect pentru cine, i-ar pune la lucru. Să vază și ei cum este cu atâtea teme. Ar fii interesant de urmărit reacția lor.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

29


_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

primele șapte predicate din enunțurile de mai jos. Subliniază predica‑ 4 Identifică tele verbale cu o linie, iar pe cele nominale, cu două linii. 14 p Afară era o toamnă târzie. Gutuile se copseseră și deveniseră cât dovlecii, piersicile erau aurii ca soarele blând al toamnei ce se apropia de bătrânețea pe care i-o va aduce mohorâtul noiembrie, când cerul se va face plumburiu. Doar crizantemele rămăseseră singurele flori cu ținută demnă, chiar trufașă. O umbră de tristețe cobora și peste oameni. Curând va ajunge la noi și „buzduganul” noului anotimp.

Excelență câte un enunț în care verbele din secvențele piersicile erau aurii și 5 Formulează curând va ajunge la noi și buzduganul, să formeze alt tip de predicat, pe care îl vei preciza.

Enunțul 1 ............................................................................................................................................. Tipul predicatului .................................. Enunțul 2 ............................................................................................................................................. Tipul predicatului ..................................

12 p

o secvență narativă, de 20-30 de cuvinte, care ar putea reprezenta intriga 6 Scrie unui text narativ cu titlul Buzduganul iernii. 10 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

30


TEXTUL EPIC. NARATORUL TEST UL 1 Atunci când naratorul povestește la persoana I, adesea se pune semnul egalității între el și autorul textului (în mod greșit). Citește fragmentul de mai jos și rezolvă sarcinile pentru a exersa abilitatea de a te folosi de context ca să înțelegi mesajul.

„7: SÂMBĂTĂ […] Acum mă uitam la terierul familiei Fisher (și dacă există vreun animal pe lume care ar trebui să aibă scris pe cușcă MARE GRIJĂ, acela ar fi terierul familiei Fisher!). Bine, da, am sâsâit la el. Nu a fost decât un câhâit micuț. Practic, ar fi trebuit să ai urechi bionice ca să îl auzi. Și am și mârâit puțin. Dar cred că el este mult mai priceput decât mine la mârâit. În fond, el este câine, pe când eu sunt numai o pisică. Și da, bine, am scuipat puțin. Dar numai puțin. Un gest pe care nu l-ai observa decât dacă ai vrea cu tot dinadinsul să te iei de cineva. Ei bine, cum era să știu eu că el nu se simte deloc bine? Nu toți cei care așteaptă la veterinar sunt bolnavi. Eu nu eram bolnavă, nu-i așa? De fapt, eu nu am fost bolnavă niciodată în viața mea. Nici măcar nu știu cum este să fii. Dar mă gândesc că, și dacă aș fi fost pe moarte, iar o chestie blă‑ noasă închisă într-o cușcă ar fi făcut un zgomot mic-mititel spre mine, nu aș fi ajuns să chelălăi, să mă chircesc și să zgârii cu labele până ce ajung sub scaun, ca să mă ascund în spatele genunchilor stăpânului. Mai degrabă o găină lașă decât un Scotch Terrier, dacă vreți părerea mea. — Ați putea, vă rog, să țineți sub control pisica aceea rea a dumneavoastră? a spus răutăcioasă doamna Fisher. […]” (Jurnalul unei pisici asasine, de Anne Fine)

Inițiere

în casetă, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1 Scrie, Enunțul interogativ: Ei bine, cum era să știu eu că el nu se simte deloc bine? reprezintă:

a. o solicitare; b. o justificare; c. o încurajare; d. o sugestie.

Răspunsul corect: 

6p

2 Transcrie din text două cuvinte din câmpul lexical al animalelor domestice. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

48


un enunț în care să prezinți cine/ce este naratorul din acest fragment. 3 Formulează Indică două elemente care ajută cititorul să-l identifice. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

în spațiul punctat, răspunsurile la întrebările referitoare la întâmplarea po‑ 4 Scrie, vestită. 6 p Ce se întâmplă?

………..........................................................................................................................................................

De ce?

………..........................................................................................................................................................

Cine participă la acțiune?

………..........................................................................................................................................................

Unde se petrece?

………..........................................................................................................................................................

Când are loc?

………..........................................................................................................................................................

Cu ce scop acționează personajul?

………..........................................................................................................................................................

Dezvoltare din text câte un indice spațial care să facă parte din câmpul lexical pre‑ 5 Transcrie cizat în coloana din stânga. 6 p Termen geografic precis

Termen care indică așezarea obiectelor Spațiu cultural (Nume de instituții)

într-un enunț o faptă pentru care a fost acuzat naratorul-personaj. 6 Indică Vei folosi două pronume în acuzativ. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

în tabel momentul subiectului care crezi că ar corespunde fragmentului citat 7 Bifează din Jurnalul unei pisici asasine. Motivează alegerea, amintindu-ți specificul fiecăruia. 6 p Expozițiunea

Intriga

Motivarea alegerii

Dezvoltarea acțiunii

Punctul culminant

Deznodământul

_______________________________________________________________________________________________________________

49


fragmentul citat din Jurnalul unei pisici asasine și rescrie două construc‑ 8 Recitește ții incidente care marchează intervenția naratorului. 6 p ………......................................

………......................................

Excelență

din fragment două cuvinte/structuri prin care personajul încearcă să mic‑ 9 Rescrie șoreze gravitatea faptelor sale. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

Prezintă sub forma unei scheme (unui desen) relațiile dintre personaje. 6 p

Imaginează-ți că întâmplările din primul paragraf ar fi povestite de doamna Fisher. Scrie primul paragraf modificat astfel încât să fie evident că naratorul și perspec‑ tiva sunt diferite. Vei folosi și o construcție incidentă.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

10 p

_______________________________________________________________________________________________________________

Asociază cu un alt text literar fragmentul din Jurnalul unei pisici asasine, de Anne Finn, prezentând, în 50-90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

50

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

20 p


CONSTRUCȚII SINTACTICE

MODELE COMPORTAMENTALE ÎN TEXTELE LITERATURII UNIVERSALE CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

TEST UL 1 Citește fragmentele următoare, rezolvă sarcinile ca să reflectezi asupra unor valori care nu au granițe (adevărul, binele, dreptatea), exersând în același timp abilitatea de a înțelege și a exprima emoțiile.

A.

„Sus, dominând orașul, pe un soclu înalt, se afla statuia Prințului Fericit. Era placat din cap pâ‑ nă-n picioare cu foițe subțiri de aur fin; drept ochi avea două safire sclipitoare, iar un rubin mare, roșu, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adevăr, foarte mult admirat. Într-o noapte, un Rândunel zbură peste oraș. Prietenii lui plecaseră spre Egipt cu șase săp‑ tămâni în urmă; el însă rămăsese fiindcă se îndrăgostise de o Trestie dintre cele mai frumoase. O întâlnise la începutul primăverii, pe când zbura în josul râului după un fluture mare, galben și fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei mlădios, încât se oprise ca să-i vorbească. […]”

B.

„Rândunelul zbură ziua întreagă și când se înnoptă ajunse la oraș. Coborî deci și se opri drept între tălpile Prințului Fericit. «Am un culcuș de aur», își zise Rândunelul, privind în jur și pregă‑ tindu-se să se culce. Dar tocmai când își vâra căpșorul sub aripă, o picătură mare de apă căzu pe el. «Ce curios!», exclamă el. «Pe cer nu-i nici urmă de nor, stelele limpezi sclipesc și totuși plouă. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare!» […] Dar nu apucă să-și întindă aripile și un al treilea strop pică pe el. Și ridicându-și ochii văzu… Ochii Prințului Fericit erau plini de lacrimi, iar lacrimile îi șiroiau pe obrajii aurii. Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lună, încât Rândunelului i se muie inima de milă. — Cine ești tu?, întrebă el. — Sunt Prințul Fericit. — Atunci de ce plângi? îl întrebă din nou Rândunelul. M-ai udat binișor. — Pe când încă trăiam și aveam o inimă omenească, nu știam ce sunt lacrimile, fiindcă locuiam în Palatul Sans-Souci, unde tristeții nu i se îngăduia să pătrundă, răspunse statuia. În timpul zilei mă jucam în grădină cu tovarășii mei, iar seara mă aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. Grădina era împrejmuită cu un zid foarte semeț, dar nu m-am sinchisit niciodată să întreb ce se întâmpla dincolo de el, căci în jurul meu totul era nespus de frumos. Curtenii mă numeau «Prințul cel Fericit». […]. Așa am trăit și tot așa am murit. Iar după moarte m-au cocoțat aici atât de sus, încât pot vedea toată urâțenia și mizeria din orașul meu. Și, deși am inimă de plumb, nu mă pot stăpâni să nu plâng. «Cum, nu e din aur masiv?» își zise în gând Rândunelul, prea politicos pentru a da glas mirării sale. […] 51


— Departe, departe – continuă statuia cu voce șoptită, melodioasă – pe o ulicioară, se află o casă sărăcăcioasă. Una din ferestre este deschisă și prin ea văd o femeie șezând la o masă. Are chipul supt și-i obosită, iar mâinile ei aspre și roșii sunt pline de înțepăturile acelor, căci ea e cusătoreasă. Ea brodează florile suferinței pe rochia lungă de satin a celei mai fermecătoare domnișoare de onoare a Reginei, pe care o va îmbrăca la viitorul bal de la Curte. În pătuțul din colțul odăiței zace bolnav băiețelul ei. Îl scutură frigurile și cere portocale, dar mama nu îi poate da decât apă de izvor, de aceea micuțul plânge. — Rândunel micuț, Rândunel drăguț, n-ai vrea să-i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu și nu mă pot mișca. […] Fii solul meu. Băiețelului îi e tare sete, iar mama e atât de tristă! […]”

C.

„[…] «Ce lucru ciudat!» a spus șeful muncitorilor de la turnătorie. «Această inimă de plumb crăpată nu s-a topit în cuptor. Trebuie să o aruncăm de aici.» Așa că au azvârlit-o peste o grămadă de gunoi unde se găsea și trupul mort al rândunicii. — Adu-mi cele mai valoroase două lucruri din oraș, i-a poruncit Dumnezeu unuia din îngerii săi; iar îngerul i-a adus inima de plumb și pasărea moartă. — Dreaptă alegere ai făcut! zise Dumnezeu. Rândunelul va cânta de-a pururi în grădina Para‑ disului meu, iar Prințul Fericit mă va proslăvi în cetatea mea de aur. […]” (Prințul Fericit, de Oscar Wilde)

Dicționar

proslăvi, proslăvesc – vb. IV. 1. Tranz. A ridica în slavă; a slăvi, a preamări, a glorifica. 2. Refl. (Înv. și reg.) A se simți, a-i merge bine, a fi mulțumit, satisfăcut; a se odihni în voie; a se răsfăța. – Din sl. proslaviti.

Inițiere să te adresezi Rândunelului. Încercuiește litera corespunzătoare variantei 1 Vrei care conține accentuarea corectă a substantivului: 4 p a. Rândunel;

b. Rândunel;

c. Rândunel;

d. Rândunel.

două substantive proprii, grupându-le în tabel după informația pe care o 2 Notează redau. 6 p Nume de ființe/persoane

Nume de locuri

3 Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele următoare. 6 p a. Era placat din cap până-n picioare cu foițe subțiri de aur fin; drept ochi avea două safire sclipitoare, iar un rubin mare, roșu, scânteia pe mânerul spadei sale.

52

Tiparul textul este: ..........................................................................................................................


b. Coborî deci și se opri drept între tălpile Prințului Fericit. „Am un culcuș de aur”, își zise Rândunelul, privind în jur și pregătindu-se să se culce. Dar tocmai când își vâra căpșorul sub aripă, o picătură mare de apă căzu pe el. Tiparul textul este: ..........................................................................................................................

Alege varianta corectă. În timpul vieții, Prințul Fericit vedea/nu vedea urâțenia și 4 mizeria din orașul său. Justifică alegerea în 20-30 de cuvinte, valorificând ideile

textului. 6 p

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Dezvoltare Transcrie din secvența În pătuțul din colțul odăiței zace bolnav băiețelul ei două 5 derivate diminutivale care redau compasiunea Prințului Fericit pentru oamenii

aflați în suferință. 8 p

_______________________________________________________________________________________________________________

un enunț în care să explici de ce Rândunelul nu dă glas mirării când află că 6 Scrie Prințul nu este cu totul alcătuit din aur. Ce trăsătură a personajului reiese de aici

în mod indirect? 8 p

_______________________________________________________________________________________________________________

cui crezi că îi aparține inima de plumb pe care îngerul i-o aduce lui Dumnezeu. 7 Scrie Motivează-ți părerea. 8 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

în fraza de mai jos și rescrie în rubrica potrivită din tabel câte un exem‑ 8 Descoperă plu din fiecare tip de construcție sintactică. 8 p Grădina fusese împrejmuită cu un zid foarte semeț, dar nu m-am sinchisit niciodată să întreb ce se întâmpla dincolo de zid.

Construcție activă

Construcție pasivă

Construcție reflexivă

Construcție impersonală

53


Excelență părerea, în două enunțuri, cu privire la momentele subiectului în care 9 Exprimă-ți s-ar încadra fragmentele A și C din Prințul Fericit, de Oscar Wilde. 8 p Fragmentul

A

C

Momentul subiectului

Motivare

În secvența i-a adus inima de plumb și pasărea moartă există două complemente directe coordonate copulativ. Care crezi că ar fi elementul comun între cele două obiecte redate prin complementele directe? Motivează-ți părerea în 20 de cuvinte, valorificând textul citat. 8 p

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Alcătuiește o compunere de minimum 100 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din fragmentul citat. Vei avea în vedere: • numirea a două trăsături fizice/morale și ilustrarea lor; • numirea a două mijloace de caracterizare folosite și ilustrarea lor; • prezentarea unei valori care ghidează personajul.

20 p

Punctajul se acordă astfel: Conținut: 12 p; Redactare: 8 p.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

54


FRAZA. RAPORTURI SINTACTICE ȘI MODALITĂȚI DE REALIZARE RAPORTUL DE COORDONARE (REACTUALIZARE)

TEST UL 1 Inițiere numărul de predicate și de propoziții din fraza de mai jos și precizează tipul 1 Indică raportului care se stabilește între primele două propoziții. 15 p Făt Frumos îl apucă pe zmeu și-l trânti cu fața-n jos spunându-i că și-a semnat condamnarea la moarte când a răpit-o pe fata împăratului și a dus-o în pustiu. Numărul predicatelor ............................................................................. Numărul de propoziții ............................................................................ Raportul care se stabilește între primele două propoziții ............................................

tabelul de mai jos pentru a preciza valoarea morfologică pentru fiecare 2 Completează apariție din frază a cuvântului și. 15 p și 1

și 2

și 3

Valoarea morfologică

Dezvoltare Transformă fraza Făt Frumos îl apucă pe zmeu și-l trânti cu fața-n jos spunându-i 3 asta., astfel încât să existe între primele două propoziții un raport de coordonare prin juxtapunere.

_______________________________________________________________________________________________________________

10 p

rolul virgulei în următoarele enunțuri: 20 p 4 Explică — Nu, vai, nu pot fi de acord! Știu că tu, bineînțeles, ești de altă părere, dar eu nu pot ignora minciunile, reaua lui voință și toate celelalte. Virgula 1 ............................................................................................................................ Virgula 2 ............................................................................................................................ Virgula 3 ............................................................................................................................ Virgula 4 ............................................................................................................................

57


Excelență un enunț dintre cele de mai jos în care este corect folosită virgula și 5 Selectează unul în care aceasta este utilizată greșit. Justifică alegerea de fiecare dată.

20 p

a. Va fi recompensată deoarece a mers și la cursurile de artă, și la cele de informatică. b. Notele de la evaluarea curentă, precum și notele de la examen reflectă munca elevului. c. A greșit, deci trebuie să plătească. d. Mi-a spus, adevărul. e. Am greșit când am omis să-ți vorbesc, despre problemele, îngrijorările și neliniștile mele. Virgula este corect folosită în enunțul ........ , deoarece ....................................................

........................................................................................................................................................................

Virgula este incorect folosită în enunțul ......... , deoarece ...............................................

........................................................................................................................................................................

un enunț imperativ în care substantivele proprii Vlad și Roxana să aibă 6 Alcătuiește funcția sintactică de complement indirect și să fie coordonate prin joncțiune (1) și un enunț asertiv în care adjectivele inteligent și leneș să aibă funcție sintactică de nume predicative, coordonate prin conjuncții adversative (2). (1)

....................................................................................................................................................................

10 p

(2)

....................................................................................................................................................................

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

COMUNICAREA NONVERBALĂ. SEMNELE DE PUNCTUAȚIE RAPORTURILE SINTACTICE DINTRE PROPOZIȚII

TEST UL 2 Reușita noastră în plan personal și profesional depinde de calitatea comunicării cu ceilalți. O comunicare eficientă se realizează prin cuvinte potrivite, adresate la momentul oportun, per‑ soanei potrivite, cu un ton, o intonație, o mimică și o postură corespunzătoare. Felul în care vor‑ bim și ascultăm (comunicarea nonverbală) este de multe ori mai important decât cuvintele pe care le folosim. Citește textul cu atenție, rezolvă sarcinile de lucru, dovedind că poți participa activ la o conver‑ sație pe diverse teme (concrete sau abstracte), folosind și indicii comunicării nonverbale. 58


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI DERIVAREA

TEST UL 1 Citește textul cu atenție și rezolvă cerințele, dovedind că folosești eficient cunoștințele despre derivare.

Cum se însera, fetița se pregătea să asculte poveștile uluitoare ale bunicii. Suferea alături de personaje, își imagina zborul trist al prinților transformați în lebede și-și simțea mâinile arse de firele aspre și usturătoare ale urzicilor. Când tonul bunicii prevestea că personaje malefice vor învinge pe moment, închidea ochii ca să-și ascundă părerea de rău că nu le putea ajuta deloc pe acele ființe nevinovate. Oricât i-ar fi spus bunica sa că totul e numai poveste, rareori ochii îi erau uscați. Nu reușea cu niciun chip să înțeleagă de ce unii oameni își folosesc puterea pentru a-i chinui pe alții.

Inițiere Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 6 p 1 S-au format prin derivare cu prefix ambii termeni din seria: a. închidea, nevinovate; b. deloc înțeleasă;

c. transforma, ființe; d. prevesti, nevinovat.

Răspunsul corect: 

din text primele patru derivate. Indică pentru fiecare rădăcina și cuvântul 2 Rescrie de bază, subliniind cu o linie sufixul și cu două prefixul lexical. 12 p Cuvântul derivat

Cuvântul de bază Rădăcina

3 Indică valoarea morfologică (ce sunt ca părți de vorbire) a cuvintelor derivate din tabel. 12 p puterea

chinui

usturătoare

ființe

Dezvoltare

4 Încercuiește varianta corectă, justificându-ți răspunsul. 74

12 p


Românește și românesc reprezintă:

a. amândouă adverbe derivate; b. amândouă verbe derivate; c. un verb și un adverb, amândouă derivate; d. derivate: un adverb și un adjectiv. Justificarea răspunsului:

................................................................................................................................................................

un enunț imperativ (1) în care substantivul propriu Bogdan să pri‑ 5 Alcătuiește mească un sufix diminutival și un enunț asertiv (2) în care să existe un adjectiv format prin derivare de la substantivul portocală.

(1)

............................................................................................................................................................

12 p

(2)

............................................................................................................................................................

toate tipurile de greșeli și rescrie textul de mai jos în forma refăcută. 12 p 6 Corectează Am refăcut din nou tema la română. Am conlucrat împreună cu Ioana la corectarea ei. Fără ajutorul ei nu aș fi reușit, deoarece căldura văratecă a acestei zile de vară adusese cu ea o moleșeală neproductivă. În plus, eu nu citisem basmul lui Andersen la care făcea referire fragmentul, citisem doar „Crăiasa zăpezii”.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Excelență o scurtă secvență explicativă în care să arăți de ce cuvintele numai și 7 Redactează mâinile nu sunt derivate. 12 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

titlu crezi că s-ar potrivi fragmentului citat? Prezintă părerea ta, motivându-ți 8 Ce alegerea în 20 de cuvinte. 12 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

75


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI CATEGORII SEMANTICE

VOCABULARUL RECAPITULARE

TEST UL 1 Citește enunțurile, apoi rezolvă sarcinile.

Pământurile, altădată împădurite, acum erau golașe, iar poluarea crescuse. Sătenii, ajutați de copii, plantaseră câțiva pomișori, dar eforturile lor nu au îmbunătățit prea mult situația dată.

Inițiere Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 1 Conține doar cuvinte obținute prin conversiune seria: a. poluarea, sătenii; b. împădurite, au îmbunătățit;

10 p

c. plantaseră, pământurile; d. suferinzii, împădurite. Răspunsul corect: 

a îmbunătăți vine de la substantivul bunătate (bun). Subliniază varianta 2 Verbul corectă. Acest cuvânt a fost/nu a fost obținut prin conversiune. Motivează. 12 p _______________________________________________________________________________________________________________

3 Explică scrierea cuvintelor următoare: înnopta, neegalat, înotat, nou-născuți. înnopta

neegalat

înotat

nou-născuți

12 p

Dezvoltare două enunțuri în care să existe câte un derivat cu un prefix care im‑ 4 Formulează primă cuvântului următoarele sensuri: 12 p a. negația: ............................................................................................................................................. b. transformarea: ..............................................................................................................................

cuvântul de bază de la care s-a format substantivul pomișori. Indică tipul de 5 Scrie sufix folosit în formarea acestuia. Alcătuiește un enunț în care același cuvânt de bază să apară derivat cu un sufix colectiv. Cuvântul derivat

Cuvântul de bază

Tipul de sufix

16 p

pomișori 87


Derivatul cu sufix colectiv

Enunțul în care apare derivatul colectiv

Excelență din fragmentul următor, trei părți de vorbire obținute prin conversi‑ 6 Selectează, une, completând tabelul de mai jos. 18 p Personajul meu preferat din romanul „La Medeleni” este Monica. M-au impresionat calmul și maturitatea acesteia în gândire, surprinzătoare la o tânără de vârsta ei. Cuvântul obținut prin conversiune Partea de vorbire reprezentată în text Partea de vorbire din care provine

greșelile de orice tip din enunțurile următoare și scrie forma rezultată. 10 p 7 Corectează Varianta finală este de o calitate perfectibilă care poate fi îmbunătățită. Ne-am reîntâlnit din nou. Trebuie înpădurit dealul. Este o greșală inacceptabilă.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

Aritmogrif

Completând corect aritmogriful dat, vei obține pe linia A–B numele unei forme verbale neperso‑ nale care devine frecvent adjectiv prin conversiune. 1. E vară cu vara și s-a născut înaintea ei (substantiv compus prin subordonare). 2. Conjuncție coordonatoare, omonim al unui sinonim pentru cadou. A 3. Prefix insistent. 1 4. Sufix colectiv (ban). 2 5. Sufix alintat. 3 6. Fenomen prin care valorile morfologice emi4 grează, preluând obiceiurile țării respective. 5 7. Prefix negativist. 6 8. Prefixoid generos. 7 9. Sufix căruia îi place colectivitatea. 8 10. Sensul a două cuvinte care formează un 9 compus trebuie să fie... 10

B

88


FRAZA COMPARAREA A DOUĂ TEXTE SUB RAPORTUL CONȚINUTULUI ȘI AL STRUCTURII

TEST UL 1 Citește cu atenție textele de mai jos pentru a putea rezolva cerințele. A.

„Tatăl lui George nu era încântat de noul membru al familiei. Era el vegetarian, dar asta nu însemna că îi plăceau animalele. De fapt, prefera plantele, care erau mult mai ușor de îngrijit: nu făceau mizerie, nu lăsau urme de copite prin bucătărie și nici nu se furișau înăuntru ca să mă‑ nânce biscuiți lăsați pe masă. Dar George era fericit la culme să aibă propriul lui porc.” (George și cheia secretă a universului, de Lucy și Stephen Hawking)

B.

„Porci versus câini! Care sunt cele mai bune animale de companie? Cercetătorii din Ungaria dezbat un subiect extrem de controversat: sunt cumva porcii din rasa pitică mai bune animale de companie decât cei mai buni prieteni ai omului. Specialiștii spun că porcii de rasă pitică, crescuți ca animale de companie, sunt capabili să rezolve anumite probleme mai grele în mod independent, spre deosebire de câini care caută să obțină ajutorul stăpânilor, transmite DPA, citat de Agerpres.” (https://www.animalzoo.ro/porci-versus-caini-care-sunt-cele-maibune-animale-de-companie/)

Inițiere primul și ultimul personaj numite în textul A. 8 p 1 Indică Primul personaj este .......................................................................................................................

Ultimul personaj este .....................................................................................................................

o idee principală și una secundară corespunzătoare textului A. 8 p 2 Formulează Idee principală ..................................................................................................................................

Idee secundară ..................................................................................................................................

fraza de mai jos în propoziții. 6 p 3 Desparte Era el vegetarian, dar asta nu însemna că îi plăceau animalele. _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

96


4 Rescrie conjuncțiile din fraza de la exercițiul 3 și precizează-le felul. 8 p Conjuncție

Tipul conjuncției

Dezvoltare în 20-30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutu‑ 5 Prezintă, lui, între cele două texte citate. 8 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

cu A (adevărat) sau cu F (fals) enunțurile de mai jos. 8 p 6 Notează În fraza Pe masă nu făceau mizerie, nu lăsau urme de copite prin bucătărie și nici nu se furișau înăuntru ca să mănânce biscuiți lăsați:

a. Ultima propoziție este introdusă printr-o conjuncție subordonatoare compusă. b. Ultima propoziție este introdusă printr-o conjuncție coordonatoare simplă. c. Primele trei propoziții sunt de același fel, așadar se leagă toate prin virgulă. d. Primele trei propoziții sunt de același fel și se leagă prin virgulă și conjuncție coordonatoare.

... ... ... ...

litera corespunzătoare variantei corecte. 8 p 7 ÎnÎncercuiește al treilea enunț din textul A, semnul două puncte (:) este: a. un semn de punctuație interior care introduce o explicație; b. un semn de punctuație final care marchează vorbirea directă; c. un semn de punctuație final care marchează o concluzie.

că este neobișnuit ca unui vegetarian să nu-i placă animalele? Motivează-ți 8 Crezi răspunsul în 20-50 de cuvinte, valorificând cunoștințele tale de cultură generală. 8 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Explică de ce cuvântul care din enunțul De fapt, prefera plantele, care erau mult 9 mai ușor de îngrijit. nu este conjuncție, deși leagă două propoziții. 8 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

97


Excelență Te numești Andrei/Andreea și ai primit în dar de la părinții tăi un animal de com‑ panie. Redactează o scrisoare, de cel puțin 100 de cuvinte, adresată unui prieten/ unei prietene, în care să-i prezinți emoțiile încercate în primele zile. Vei include o secvență descriptivă și una dialogată. Data redactării scrisorii este 1 martie 2022, iar localitatea, Iași.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel: Conținut: 12 p; Redactare: 8 p (marcarea corectă a paragrafelor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea termenilor folosiți – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; claritatea exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor de ortografie – 1 p; respectarea normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 punct).

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

98

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

20 p


CIRCUMSTANȚIALUL DE TIMP ȘI REALIZAREA PROPOZIȚIONALĂ A ACESTUIA TEST UL 1 Inițiere din fragmentul de mai jos trei circumstanțiale de timp exprimate prin 1 Transcrie, părți de vorbire diferite, pe care le vei preciza. 30 p Am aflat adevărul târziu, după ceilalți, într-o toamnă aurie, când crengile gutuiului se-mpodobiseră cu flori, așa cum nu se mai întâmplase niciodată. Circumstanțialul de timp Partea de vorbire prin care se exprimă

Alcătuiește un enunț în care cuvântul toamna să fie circumstanțial de timp, dar să 2 aibă altă valoare morfologică decât în enunțul anterior. 5 p _______________________________________________________________________________________________________________

Dezvoltare enunțurile în care formele verbale nepersonale au funcții sintactice de 3 Precizează circumstanțiale de timp. 30 p Ajungând prea târziu, mama m-a certat. Sosind acasă, a început ploaia. Înainte de a vorbi, gândește-te la ce vei spune. Mergând spre casă, am găsit soluția unei probleme mai vechi. Circumstanțialul de timp Numele formei verbale nepersonale

Excelență mesajul pe care o persoană intenționează să-l introducă într-o scrisoare. 10 p 4 Corectează De mult obișnuiam și eu să merg săptămânal la țară, la bunici, dar o dată cu mutarea la oraș, începând cu data de 30 iunie 2021, vizitele au devenit mai rare. Aveam un autobuz care circula de la 8‒16 după amiaza, iar eu terminam serviciul la 17.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

131


tiparul textual al secvenței de mai jos și subliniază patru circumstanțiale 5 Precizează de timp prin care se stabilește cronologia faptelor, succesiunea logică a acestora. 15 p După ce-și făcuse plimbarea de seară și se scutură pe lăbuțe, motanul privi atent în odaie. Înainte de a vedea că floarea își schimbase culoarea, fu surprins de liniștea deosebită a odăii. Întotdeauna frunzele prietenei sale foșneau „Bine-ai venit” când motanul crăpa ușa. Acum tăcerea îl asurzea. Se aștepta la ce este mai rău. Tiparul textual al secvenței ......................................................................................

Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

TEST UL 2 Rezolvă sarcinile pentru a exersa și dezvolta deprinderea de a înțelege relațiile temporale dintre procese și acțiuni.

Inițiere

1 Completează spațiile punctate cu propoziții circumstanțiale de timp.

a. Atunci mă simt singur, când ............................................................................................... b. Atunci mă simt rușinat, după ce ....................................................................................... c. Atunci sunt dezamăgit, ori de câte ori ........................................................................... d. Mi-e teamă când ..................................................................................................................... e. Mă simt bine în timp ce.........................................................................................................

15 p

Rescrie secvența Când stau la soare, sunt vesel. înlocuind adverbul subliniat cu si‑ 2 nonimul adecvat din lista: după ce, în timp ce, înainte ca, oricând, până, după ce. 10 p Secvența rescrisă .........................................................................................................

Dezvoltare

circumstanțiala de timp din fraza Când stau la soare, sunt vesel. într-o 3 Transformă parte de propoziție corespunzătoare ca funcție sintactică și sens. Scrie enunțul rezultat. Circumstanțiala de timp transformată .................................................................................... Secvența cu forma rezultată ........................................................................................................

132

10 p


propoziția de mai jos (un proverb al indienilor sioux) într-o frază care 4 Transformă să conțină două circumstanțiale de timp coordonate, pe care le vei sublinia. 15 p O, Mare Spirit, oferă-mi înțelepciunea de a putea merge în mocasinii altuia înainte de a critica sau a judeca.

_______________________________________________________________________________________________________________

Excelență folosirea virgulelor în enunțurile Pe când tu, omule... și Când m-a întâlnit, 5 Explică eram abia la începutul proiectului. 20 p Prima virgulă s-a folosit pentru a marca grafic ................................................................... A două virgulă marchează grafic ...............................................................................................

că ai ajuns într-un loc în care nu cunoști pe nimeni. Scrie o notă de 6 Imaginează-ți jurnal, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să-ți prezinți stările, emoțiile și gându‑

rile resimțite. Vei include o secvență narativă, una descriptivă și una argumenta‑ tivă. Data redactării jurnalului este 10 mai 2021. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: Conținut: 12 p; Redactare: 8 p.

20 p

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

133


LUCRĂRI SEMESTRIALE

• Strategii de interpretare. Opera lirică • Elemente de vocabular

LUCR ARE SEMESTRIAL Ă 1 (semestrul I)

A.

Citește textele pentru a răspunde cerințelor.

„Zâmbind printre-ale primăverii ruguri, În taină, liliacul timpuriu Întredeschide buzele din muguri. Dar cerul s-a schimbat în plumburiu. Zăpada, ploaia, uite, și-au dat mâna, Alături bat cu pașii uzi țărâna, De parcă primăvara n-a venit. Țărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit. [...]

Mi-am însoțit prietenul acasă Și prin grădina-i tristă am trecut În pâlcuri liliacul timpuriu Se legăna scheletic și pustiu, Cu crengile-n cârlig, ca niște căngi. Muguri căzuți se destrămau sub crengi...” (Liliacul timpuriu, de Nicolae Labiș)

Dicționar

rug, rugi – s. m. 1. Tulpina (târâtoare) a unor plante. 2. Mur. 3. Măceș. pâlc, pâlcuri – s. n. 1. Grup mic și neorganizat de oameni: p. ext. grup de păsări, de animale, (rar) de plante sau de lucruri. ◊ 2. (Înv.) Unitate militară la sfârșitul Evului Mediu, în Moldova și în Țara Românească, corespunzătoare unui regiment, formată dintr-un anumit număr de ostași; stol. cange, căngi – s. f. Prăjină lungă de lemn, cu cârlig de fier în vârf, utilizată la acostarea sau la îndepărtarea de mal a navelor mici, la împingerea sau la prinderea de departe a unui obiect. ♦ Gheară ascuțită și întoarsă a păsărilor răpitoare. B.

„Fugit-au plăpândele păsări spre caldele țărmuri departe, Nori grei, plumburii, se coboară prin nordul ce-mprăștie moarte.

Oștire grozavă și mută, cu scuturi și coifuri de gheață Ce umple văzduhul cu triste și umede flamuri de ceață.

Zac galbene smulsele frunze și-n van le jelește ograda Căci biruitoare se lasă a morții solie, zăpada.

Și-abia se prelinge lumina de pare că-i veșnică seară… Adâncă durere cuprinde pe toți de la om pân’ la fiară.

E-n toți un fior de primejdii, o grabă, ca-n vremuri Zadarnic se luptă copacii și vântul și lâncedul de bejenii… soare Copiii se bucură numai, gătind de colinde și sănii!” S-alunge puhoiul iernatic, oștirea cotropitoare, (Iarna, de Vasile Voiculescu)

224


Dicționar lânced, lâncezi – adj. 1. (Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. van, vani – adj. (Rar) Zadarnic, inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. În van = în zadar, degeaba. ♦ Neîntemeiat; iluzoriu. băjenie, băjenii – s. f. (Înv.) Fugă (vremelnică) a populației din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi; p. ext. timpul petrecut în această situație; băjenărie, băjenărit.

Inițiere în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul. 6 p 1 Scrie Tema poeziei este: a. călătoria; b. creația;

c. istoria; d. natura.

Răspunsul corect: 

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 4 p 2 Fac parte din câmpul lexical al iernii toate cuvintele din seria: a. gheață, zăpadă, nori; b. iernatic, gheață, zăpadă;

c. nori, vântul, zăpadă; d. iernatic, gheață, frunze.

Răspunsul corect: 

3 Transcrie din textul A două figuri de stil diferite. Precizează-le! Figura de stil

Denumirea ei

8 p

din fragmentul următor trei cuvinte obținute prin mijloace de îmbogă‑ 4 Transcrie țire diferite, pe care le vei preciza. 12 p Zâmbind printre-ale primăverii ruguri,/În taină, liliacul timpuriu/Întredeschide buzele din muguri./Dar cerul s-a schimbat în plumburiu. Cuvântul Mijlocul de îmbogățire

Dezvoltare secvența Nori grei, plumburii, se coboară prin nordul ce-mprăștie moarte, 5 Rescrie înlocuind cu câte un sinonim cuvintele subliniate. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________

225


modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența Zac galbene smulsele 6 Indică frunze și-n van le jelește ograda/Căci biruitoare se lasă a morții solie, zăpada. 6p Cuvântul

Modul de formare

smulsele Căci

în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul con‑ 7 Prezintă, ținutului și una la nivelul formei, între cele două texte. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

8 Rescrie din textul B o metaforă, un epitet și o enumerație. Metaforă

Epitet

6 p Enumerație

Care este emoția transmisă prin peisajul descris în textul A? Motivează-ți răspun‑ 9 sul, în 20-30 de cuvinte, valorificând textul citat. 6 p _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Excelență Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând gândurile unui iu‑ bitor al primăverii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

10 p

Redactează un e-mail de minimum 100 de cuvinte, în care să-i prezinți unui pri‑ eten/unei prietene din altă țară o întâmplare petrecută la bunici în perioada de‑ scrisă în versul: Copiii se bucură numai, gătind de colinde și sănii! Vei insera în mesaj o secvență descriptivă și una explicativă. Adresa de e-mail a prietenului tău este pierre.caron@hotmail.fr, iar a ta este ion95@abc.ro sau ioana95@abc.ro.

20 p

(a dori, modul condițional optativ, persoana I, singular) ............................................... să fie mereu primăvară. Este un anotimp ............................................... (pronume relativ în acuzativ, complement direct) nu poți să nu-l îndrăgești, când vezi cum norilor ....... ..................................... (plumburiu) le iau locul cei albi. Flori ........................................... (tim‑ puriu), precum ............................................ (ghiocel) înfruntă cu succes ultimele zăpezi.

226


Punctajul pentru compunere se acordă astfel: Conținut: 12 p (respectarea succesiunii logice a evenimentelor în concordanță cu cerința dată, inserarea unei secvențe descriptive și a uneia explicative); Redactare: 8 p.

_______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

227


ANEXE. FIȘE TEORETICE ANEXA 1A. OPERA EPICĂ. INSTANȚELE COMUNICĂRII NARATIVE Opera epică este un termen folosit pentru a denumi textul narativ literar, în care, pe lângă autor, se regăsesc elemente specifice. I. Autorul este creatorul operei și al naratorului. Nu trebuie confundat cu ultimul. Autorul este persoana reală, aparține realității, iar naratorul aparține ficțiunii, este o voce a scriitorului. II. Naratorul ‒ o voce care povestește o întâmplare. Reprezintă o construcție a autorului, care există doar în lumea fictivă a operei. El este cel care controlează timpul povestirii, relatând în aceeași ordine în care se produc întâmplările sau într-o ordine diferită. • Naratorul poate apărea în diverse ipostaze: ca anonim (o voce neidentificabilă, care știe, vede tot – omniscient), ca personaj, martor, confident, transmițător. • Relatarea se poate face: la persoana I sau la persoana a III-a. • Naratorul poate avea față de cele povestite: ‒ o atitudine obiectivă (neutru, neimplicat afectiv); ‒ o atitudine subiectivă (implicat afectiv). Mărci ale implicării afective: construcțiile incidente (acord/dezacord/diminuarea gravității/ încercarea de a scuza) stabilirea unui contact cu cititorii prin enunțuri exclamative, interogative, ziceri tipice, vocative etc.). III. Personajele (persoanele) În narativul nonliterar se folosește pentru a denumi autorul/autorii întâmplării termenul persoană, iar în narativul literar (textul epic) se folosește termenul de personaj. Tipuri de personaje (criterii): • după importanța în operă: principal (central/protagonist), secundar, episodic, figurant; • după raportul cu realitatea: fictiv/istoric (a existat cândva); • după gradul de individualizare: individual ‒ personajul este o entitate singulară; colectiv ‒ personajul este un grup uman: clasa, gașca, un grup de prieteni, o familie, poporul, mulțimea etc. • după valoarea pe care o reprezintă: pozitiv/negativ, simbolic/tip/eroic etc. • după evoluția lui: personaj neschimbat; personaj în evoluție. IV. Acțiunea care este structurată pe momentele subiectului, etapele desfășurându-se în timp și spațiu.

ANEXA 1B. REPERE PRIVIND REDACTAREA UNUI TEXT NARATIV Cu o povestire bine spusă/scrisă unii politicieni au câștigat alegerile ori au fost vândute multe produse prin reclame care au inserat o mică povestire. Construiește‑ți propriile povestiri, gân‑ dindu‑te la structura unui text narativ care ți‑a plăcut și ținând cont de recomandările următoare:

252


• Stabilește tema: despre ce vrei să vorbești. Restrânge apoi subiectul/tema la câteva as‑ pecte specifice. De ce scrii: pentru a amuza, pentru a emoționa sau a transmite o morală? • Stabilește tipul de narator. • Oprește-te asupra unui tip de narator și asupra atmosferei pe care vrei să o creezi. • Prezintă personajele. • Construiește cadrul spațial.

I. SPAȚIUL UNIVERSULUI FICȚIONAL

Oferă indici spațiali generali și apoi individualizați prin detalii; nume proprii, poziție geografică (în apropiere de…, străbătut de apele râului, pe malul etc.). Indică schimbarea locului, odată cu acțiunile personajelor, folosind structuri/verbe precum: a coborî, a se îndrepta, a se ridica etc. Fixează acțiunea în timp pentru a da iluzia realității, prin: Cuvinte care indică direct timpul

Cuvinte care indică indirect perioada/epoca istorică

Date concrete/vagi (aproximare). Date calendaristice. Repere temporale care se identifică doar prin raportare la acțiunea relatată.

Prezentarea unor anotimpuri. Prezența unor nume de sărbători laice/religioase. Elemente de vestimentație și de civilizație. Formule de adresare (cuvinte vechi).

Atenție la modul de folosire a mărcilor gramaticale: timpurile verbelor, adverbe și locuțiuni adverbiale.

II. SUBIECTUL

Ideile trebuie să fie legate prin secvențe logice; acțiunile au un scop (ca să), o cauză (fiindcă), o consecință (încât), se petrec într-un timp și un spațiu care se pot modifica. Nu uita de personaje! Expozițiunea (situația inițială) Prezintă succint cadrul spațio‑temporal și personajul principal. Se folosesc verbe la timpurile imperfect și prezent.

Intriga (declanșatorul) Creează o tensiune în atmosferă, aduce o schimbare care va declanșa acțiunea propriu-zisă. Factorul declanșator poate fi divers: o dorință neîmplinită, pierderea unui obiect, a unei per‑ soane, o dispariție, încercarea unei emoții puternice, aflarea unei vești, izbucnirea unui conflict, o întâlnire neașteptată, o glumă care va avea consecințe, producerea unei confuzii etc.

Dezvoltarea acțiunii Prezintă gradat acțiunile, declanșate prin intrigă într‑o succesiune de trei‑patru momente, gradarea acțiunii (ascendentă/descendentă, suspansul, stilul alert, dinamic). Trezește interesul prin amânări, complicații ale acțiunilor. Pentru a pune acțiunile în paralel, poți folosi conjuncțiile/locuțiunile: iar, în timp ce, în vremea asta etc. Tema centrală va fi dezvoltată prin agravarea sau ameliorarea acțiunii, utilizând conectori de tipul: mai întâi, apoi, în curând, în sfârșit, înainte de…, în timp…, după etc., care conferă operei un aspect dinamic. Punctul culminant Această etapă reprezintă momentul de maximă tensiune, pe care o poți crea și folosind verbe/ expresii de stare ce exprimă tensiune, precum: eram hipnotizat, nu‑mi puteam dezlipi ochii, rămăsesem fără grai, eram fascinat, devenisem livid, mi‑am pierdut cunoștința, simțeam că mă ia cu frig, se dărâmase cerul, mi se înecaseră toate corăbiile etc. 253


Deznodământul În acest moment al subiectului, conflictele își găsesc rezolvarea, iar prezența naratorului iese mai bine în evidență, fie prin comentarii: construcții incidente (scurte intervenții cu privire la evenimente sau la personaje), fie prin stabilirea contactului cu cititorii (adresare directă, propoziții interogative, exclamative, proverbe, ziceri tipice, verbe și pronume la persoana a II‑a). Observație! Nu toate operele literare respectă această ordine. Există texte care încep cu intriga sau dezno‑ dământul, după cum, în unele texte, deznodământul lipsește.

III. PERSONAJELE

Trebuie să existe cel puțin două personaje care să interacționeze de-a lungul traseului. În ge‑ neral, o narațiune reușită presupune următoarea schemă: Personajul dorește ceva. Încearcă să obțină acel ceva. Apar obstacole în atingerea obiectivului. Cineva sau ceva i se opune, altcineva îl ajută. Se implică în diverse acțiuni pentru a-și atinge scopul. Personajul reușește/eșuează în încercarea de a obține obiectul dorit. În urma încercărilor, personajul suferă transformări sau rămâne același. Personajele sunt individualizate prin gen, vârstă, statut social, mimică, câteva trăsături fizice, un element de vestimentație relevant! Descrierile trebuie să fie integrate firesc în context.

ANE XA 2. RE ZUMAT UL . GHID DE REDACTARE     

Citește cu atenție textul pentru a sesiza sensul global/subiectul/tema lui. Identifică ideile principale, prin împărțirea pe fragmente logice sau pe momentele subiec‑ tului (dacă este un text integral). Dă un titlu fiecărui fragment/paragraf astfel delimitat. Dacă există în text, rescrie ideea principală redată explicit, dacă nu, formuleaz-o. Urmărește numărul de paragrafe (de obicei, unui paragraf îi corespunde o idee principală). Concentrează informația, redu dimensiunile textului prin: ‒ introducerea informației esențiale; ‒ eliminarea descrierilor, a citatelor, a figurilor de stil și a comentariilor autorului; ‒ renunțarea la cifre, exemple; ‒ contragerea unor propoziții subordonate în părți de propoziții corespunzătoare; ‒ trecerea verbelor din construcții pasive în construcții active; ‒ înlocuirea unei înșiruiri de termeni, a unei enumerații, printr-o generalizare.

Rezumatul tău trebuie să fie un text unitar, coerent, ușor înțeles și de cei care nu au citit textul de bază. De aceea, recitește textul-suport și apoi rezumatul pentru a verifica și, eventual, corecta, posibilele greșeli.

254


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.