Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul de ministru nr. .......................
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2025–2026.
Clasa Anul școlar Aspectul manualului* la primire la predare
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță, Aurel Constantin Soare
Referenți științifici: conf. univ. dr. Florentina Nițu, Facultatea de Istorie, Universitatea din București prof. dr. Mihai Manea, Colegiul Național „Spiru Haret”, București
Credite foto: arhiva Litera, Shutterstock Layout și copertă: Lorena Ionică Tehnoredactare și prepress: Banu Gheorghe
Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ți altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna națiune, ai voştri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
Unitatea
CUPRINS
Izvoare istorice despre geto-daci:
de caz: Histria
Burebista . Decebal; cucerirea Daciei de către romani (I) . . 31
Burebista . Decebal; cucerirea Daciei de către romani (II) . . 33
Studiu de caz: Sarmizegetusa
35
Studiu de caz: Podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi . . . 36
Recapitulare .
Evaluare
Unitatea 4. E tnogeneza
37
37
Unitatea 8. R omânia modernă
Formarea statului român modern: domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Regatul României – Carol I
Studiu de caz: Constituția din 1866
Studiu de caz: Războiul de Independență
89
Studiu de caz: Opțiuni politice în România modernă . . 90
Studiu de caz: Cultura în spațiul românesc
Recapitulare
91
România și Primul Război Mondial . Marea Unire din 1918 (II)
România interbelică . Economie și societate –lumea urbană și lumea rurală
Studiu de caz: Orașul: arhitectură modernă și tradiții rurale
Studiu de caz: Minoritățile naționale în România . . 103
Studiu de caz: Constituțiile din perioada interbelică 104
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor și reprezentărilor despre timp și spațiu
1.1. U tilizarea coordonatelor de timp și spațiu în rezolvarea unor situații-problemă
1.2. A nalizarea faptelor istorice utilizând coordonate spațio-temporale în contexte diferite
2. Utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice
2.1. Prezentarea unei teme istorice prin valorificarea informațiilor oferite de diverse surse
2.2. A rgumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utilizarea informațiilor provenite din diferite surse
Studiu de caz: Idei politice în lumea românească interbelică .
Studiu de caz: Monarhia după Primul Război Mondial
în Al Doilea Război Mondial .
Studiu de caz: Holocaustul în România: evreii și rromii .
– stat comunist
de caz: Viața cotidiană în perioada regimului comunist
Studiu de caz: Manipulare și propagandă
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socioculturale
3.1. Valorificarea experiențelor istorice oferite de acțiunea personalităților/grupurilor în contexte istorice variate
3.2. Realizarea de proiecte care promovează diversitatea socioculturală
4. Folosirea autonomă și responsabilă a instrumentelor necesare învățării permanente
4.1. Realizarea unor inves t igații istorice prin utilizarea resurselor multimedia
4.2. Inițierea, dezvoltarea și aplicarea de proiecte individuale și de grup valorificând diverse experiențe istorice
4.3. Adaptarea perspectivelor transdisciplinare în abordarea unor probleme sensibile și controversate în istorie și în viața cotidiană
STRUCTURA MANUALULUI
Manualul de Istorie pentru clasa a VIII-a cuprinde nouă unități de învățare, se parcurge ușor, având un conținut atractiv, bine structurat, îmbogățit cu metode de studiu activ-participative, explicate și exemplificate prin numeroase studii de caz, bogat ilustrat și completat de hărți care facilitează înțelegerea.
PAGINA DE PREZENTARE A UNITĂȚII
Titlurile lecțiilor și studiilor de caz
Competențe specifice
Titlul lecției
VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive. Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.
Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să-și dezvolte gândirea critică și să-și sporească interesul și cunoștințele.
AMII statice galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame și hărți conceptuale
AMII animate filmulețe sau animații
AMII interactive jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite
Personalitate istorică reprezentativă
Situații-problemă și modele de rezolvare
Jurnal de învățare
Descoperiți informații utile pentru utilizarea manua lului digital examinând schema de mai jos.
SĂ NE AMINTIM!
A. Identifică în imaginea de mai jos cele șase noțiuni de bază ale istoriei. Realizează câte o matrice conceptuală pentru fiecare dintre acestea.
Matricea conceptuală este un exercițiu de reprezentare a conținutului unei noțiuni, după modelul următor:
Noțiunea
Definiția noțiunii …
Un enunț care să ilustreze sensul acesteia …
Reprezentarea vizuală a noțiunii
B. În anii anteriori ai folosit diverse modalități pentru a învăța mai ușor. Continuă să le folosești și anul acesta!
Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului
Eu Comunic și colaborez cu profesorul și cu colegii
Niciodată
Uneori
Deseori
Întotdeauna
Contribui la activitatea grupului/ mă implic/ acționez
Îmi susțin opiniile argumentat
Cer ajutor când am nevoie
Ascult cu atenție/ Respect regulile și colegii
Îmi rezolv sarcinile de lucru
Sunt preocupat(ă) să îmi descopăr abilitățile, aptitudinile, aspirațiile
Jurnalul de învățare, pe care îl vei găsi la fiecare lecție, reprezintă o colecție de însemnări, observații și gânduri ale tale. Menționarea într-un jurnal a sarcinilor de învățare, a pașilor parcurși, a dificultăților și a reușitelor poate constitui un bun exercițiu de reflecție asupra propriului proces de învățare.
Fișă de autoevaluare – munca în echipă
◗ Cel mai mult mi-a plăcut etapa de documentare și selectare a informației, prezentarea rezultatului către ceilalți colegi, pentru că ... .
◗ În echipa de proiect m-am simțit ... , pentru că
◗ Colaborarea cu colegii mei din echipă a fost
◗ Produsul realizat de echipa noastră a fost apreciat, pentru că ... .
Autoevaluarea
SĂ NE AMINTIM!
Investigarea resurselor multimedia te va învăța cum să navighezi în spațiul virtual.
Ce fel de informații sunt furnizate de aceste tehnologii?
Care este data apariției sursei pe internet și care este frecvența actualizării acestor informații?
De unde provin informațiile vehiculate în aceste surse documentare?
Există în aceste surse anumite idei sau aluzii la concepții care sunt dăunătoare pentru indivizi și pentru societate?
Proiectul este o altă oglindă a muncii tale. Această activitate, mult mai complexă decât investigația, începe în clasă și continuă în afara școlii (individual sau în grup) câteva zile sau săptămâni.
Se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport sau a produselor realizate.
Care este sursa documentară și cine o susține: o instituție, un organism național/ internațional sau o persoană?
Care sunt intențiile celor care au conceput site-ul sau ale autorilor acestor surse documentare?
stabilirea temelor pentru proiect
stabilirea și precizarea perioadei de realizare a proiectului planificarea activității desfășurarea cercetării/colectarea datelor
Portofoliul este „cartea ta de vizită” și se compune din materiale obligatorii și opționale, selectate de tine sau cerute de profesor. Portofoliul tău va inlude: temele, fișele individuale de studiu, proiectele, investigațiile, testele de evaluare, chestionarele, fotografiile, autoevaluările realizate în acest an școlar.
În anul școlar trecut:
Mi-a plăcut …
Activitatea mea preferată a fost …
Abilitățile pe care le-am dezvoltat sunt …
Personalitatea mea preferată a fost …
Evenimentul istoric care m-a impresionat cel mai mult a fost …
ETAPELE PROIECTULUI
Introducere UNITATEA 1
LECȚIA 1
LECȚIA 2
RECAPITULARE
EVALUARE
PROIECT
Spațiul geografic natural
Periodizarea istoriei românilor
Noi nu suntem izolați pe continent… Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi… Noi nu putem fi desfăcuți din întregul complex geografic care ne mărginește și hotărăște în același timp destinul, între două elemente care ne stăpânesc: Muntele și Marea.
Ecosistem = unitate naturală care include toate organismele vii şi mediul în care trăiesc.
Orogeneză = proces de cutare (încrețire) a scoarței terestre, având ca rezultat formarea lanțurilor muntoase.
Spațiu geografic natural = ansamblul formelor de relief, ape, climă şi ecosisteme care definesc o regiune.
Axa cronologică
1856
Internaționalizarea navigației pe Dunăre
514 î.H.
Herodot îi menționează pe geți
cca 65 de milioane de ani Începutul orogenezei carpatice
Cunosc și înțeleg
România este situată în sud-estul Europei Centrale. Suprafața țării este de 238.397 km2. Pământul românesc este străbătut de paralela de 45° latitudine nordică și de meridianul de 25° longitudine estică, având un relief divers, armonios și simetric repartizat: munți, dealuri, podișuri și câmpii. Astfel, aproximativ 30% din suprafață este ocupată cu munți, 40%, de dealuri și podișuri, iar 30%, de câmpii. Pentru că se află situată la distanță egală între ecuator și Polul Nord, România este o țară cu climă temperat-continentală.
Munții Carpați înconjoară Transilvania precum zidurile unei cetăți. În subsol se găsesc zăcăminte de sare, cărbune, petrol etc., iar la suprafață păduri. Zona montană a reprezentat un spațiu de locuire permanent.
Fluviul Dunărea străbate aproximativ 1075 km din spațiul românesc. Pe malurile lui au luat naștere civilizații milenare. Pentru Țara Românească și pentru Moldova, fluviul Dunărea a fost linia luptelor cu Imperiul Otoman. Teritoriul românesc este străbătut și de numeroase râuri: Criș, Jiu, Mureș, Olt, Prut, Siret etc.
Ieșirea la Marea Neagră face din România și o țară pontică, lungimea țărmului românesc fiind de 245 km.
Câmpiile mănoase, precum Câmpia Română și Câmpia de Vest , sunt zone fertile, importante pentru agricultură. Dealurile și podișurile României contribuie la diversitatea peisajului, permițând practicarea
Siret
Legenda râu port
Mangalia
Constanța
Tulcea Sulina
DrobetaTurnu Severin
Brăila Galați
Călărași Oltenița Giurgiu
Podișul Transilvaniei
România, harta fizică
agriculturii, viticulturii și creșterea animalelor. Pescuitul este o importantă ocupație a locuitorilor, datorită existenței numeroaselor râuri, a Deltei Dunării, cel mai nou pământ românesc, și a Mării Negre.
Tradițiile și moștenirea culturală a poporului român l-au determinat pe Lucian Blaga să numească aceste locuri „spațiul mioritic”, cu un specific aparte în diversitatea cultural-europeană.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Pornind de la harta fizică a României, completează în caiet tabelul de mai jos cu câte un exemplu/o informație din zona în care locuiești.
Munți Dealuri și podișuri Câmpii Ape Vegetație Faună Ocupații
Sursa istorică
Studiază cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarea cerință:
„Pământul românesc e legat prin marea arteră a Dunării de Europa Centrală; prin Marea Neagră își întoarce o față spre Orient. Așa cum climatologic influențele Europei Centrale interferează aici cu cele dinspre stepele rusești și dinspre Mediterană, tot astfel civilizația acestui pământ a fost deschisă deopotrivă Europei și Asiei. Filtrarea celor două mari tipuri de cultură și moduri de viață, ca și amestecul lor în subtile proporții conferă o notă aparte istoriei și viitorului.”
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
Realizează, după model, fișa de lectură a sursei de mai sus.
FIȘĂ DE LECTURĂ
Titlul sursei: Istoria României
Autor:
Cuvinte necunoscute:
Idei principale:
Portofoliul personal.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Gheorghe I. Brătianu (1898–1953), istoric român, autor al unor lucrări de referință dedicate spațiului („Marea Neagră”) și poporului român („O enigmă şi un miracol istoric: Poporul român”).
Utilizează instrumente de informare media și formulează un punct de vedere referitor la contribuția lui Gheorghe I. Brătianu în dezvoltarea științei istorice.
Formulează cinci întrebări pentru tema „Spațiul geografic natural”, utilizând metoda „Explozia stelară”.
Ce este spațiul?
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
◗ Descrie cum poți aplica ceea ce ai învățat astăzi în viața de zi cu zi.
PERIODIZAREA ISTORIEI ROMÂNILOR
Dicționar
Epocă = perioadă în dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate, marcată de un eveniment istoric, cultural, ştiințific important, de o personalitate sau caracterizată printr-o trăsătură dominantă.
Cunosc
și înțeleg
Istoria este știința care studiază evoluția omului și a societății umane din cele mai vechi timpuri până în prezent. Termenul grecesc historia se traduce prin „cercetare, investigare de evenimente și povestirea acestor evenimente”. Istoria poate fi văzută și ca o călătorie în timp și în spațiu.
Periodizarea istoriei se referă la împărțirea acesteia în epoci distincte, fiind bazată pe evenimente semnificative din punct de vedere politic, economic, social și cultural. Această organizare permite o înțelegere mai clară a evoluției societății umane de-a lungul timpului.
Axa cronologică
Istoria românilor este împărțită în mai multe epoci, fiecare marcând evoluția politică, economică și culturală a acestui popor.
Epoca contemporană
Epoca modernă 1918
sec. al IX-lea d.H. 1821
Epoca medievală
514 î.H.
Epoca antică
cca 1,5 milioane de ani
Epoca străveche sau Preistoria
Epoca străveche sau Preistoria a acoperit perioada de la cele dintâi urme de locuire umană pe teritoriul actual al României până la primele mențiuni despre geto-daci.
Epoca veche sau Antichitatea a durat până la încheierea formării poporului român și a limbii române. Printre cele mai importante evenimente istorice s-au numărat: constituirea Regatului Dac sub conducerea regelui Burebista, domnia regelui Decebal, cucerirea Daciei de către romani, colonizarea și romanizarea Daciei, retragerea romană (271-275 d.H.), perioada migrațiilor.
Epoca medievală sau Evul Mediu a început cu formarea cnezatelor și voievodatelor, a continuat cu apariția și dezvoltarea statelor medievale (Transilvania, Țara Românească, Moldova, Dobrogea), domniile lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.
Epoca modernă timpurie sau Modernitatea timpurie a corespuns în mare măsură epocii fanariote și reformismului în Transilvania sub Habsburgi.
Epoca modernă (1821-1918) a inclus evenimentele de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu (1821) până la Marea Unire din 1918: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de Independență (1877-1878), proclamarea Regatului României (1881) și Războiul de Întregire Națională (1916-1918).
Epoca contemporană (1918 — prezent) a început cu Marea Unire din 1918, când Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu România. A continuat cu participarea românilor în Al Doilea Război Mondial (1941-1945), cu perioada regimului comunist (1947-1989), cu victoria Revoluției din decembrie 1989 și cu integrarea României în structurile euro-atlantice.
Carte poștală care ilustrează unirea tuturor românilor într-un stat național unitar
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Unități de măsură pentru timp
î.H.
Preistoria
1. Precizează numele epocii istorice care a început cu secolul al IX-lea.
2. Indică mileniul în care a începu t Epoca contemporană.
3. Numește spațiul istoric în care Epoca modernă a început în anul 1821. Model de rezolvare: România
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Istoria începe cu prima știre scrisă. Tot ce este înainte de aceasta formează domeniul preistoriei. Față de epoca istorică, numărând numai vreo 7000 de ani, preistoria cuprinde așadar un interval de timp mult mai mare. Cât de mare anume, nu se poate spune exact. Se crede însă că peste un milion de ani.”
(Constantin C. Giurescu, Istoria românilor)
a) Argumentează, pro sau contra, afirmația din sursa A : Istoria începe cu prima știre scrisă
b) Formulează, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la evoluția instrumentelor de măsurare a timpului de-a lungul istoriei.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Nicolae Iorga (1871–1940), personalitate marcantă a culturii naționale. Istoric, academician, savant de renume mondial, om politic.
Consultă enciclopedii din biblioteca școlii și formulează un punct de vedere referitor la contribuția lui Nicolae Iorga la dezvoltarea istoriei românilor.
învăț
Privește cu atenție sursa C și răspunde la următoarele cerințe:
a) Alcătuiește, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect cu tema „Imaginea celuilalt” în diferite perioade istorice.
b) Compune un cvintet despre timp, după modelul de mai jos:
◗ Precizează unde și cum poți utiliza în viitor această experiență de învățare.
Clepsidră Ceas digital sau smartwatch
B Instrumente de măsurare a timpului
C Istoria modei
A. Spațiul geografic natural
Identifică pe harta alăturată și numește principalele repere geografice care definesc țara noastră.
Model de rezolvare: Dunărea
RECAPITULARE
B. Periodizarea istoriei românilor
Preistoria Antichitatea Evul Mediu Epoca modernă Epoca contemporană ~1,5 mil. – 514 î.H. 514 î.H. – sec. VIII d.H. sec. IX–XIX sec. XIX–XX 1918 – zilele noastre
a) Precizează secolul pentru anii: 753 î.H., 900, 1457, 1904, 2025.
b) Indică anii pentru următoarele date: deceniul șapte al secolului I î.H., deceniul cinci al secolului al XIX-lea, secolul al IV-lea al mileniului al II-lea.
I. Accesează Timeline Maker și inițiază o axă cronologică referitoare la epocile istorice din spațiul românesc. Nu uita să treci în axa cronologică explicațiile evenimentelor marcate. Poți adăuga în dreptul fiecărei date imagini reprezentative.
II. Imaginează-ți că Timpul și Spațiul mioritic sunt două personaje. Reprezintă-le printr-un desen și construiește un dialog între acestea, referitor la mesajele pe care le-ar transmite oamenilor. Discută cu alți colegi din clasă despre desenele și dialogurile pe care le-ați realizat.
Biblioteca
5 minute de istorie cu Adrian Cioroianu: Canalul Dunăre-Marea Neagră 1949-1984 (arhiva TVR)
Extremele altitudinii în România sunt:
Extremele geografice ale României sunt: Știați că?
cel mai jos punct: Marea Neagră, 0 m
cel mai înalt punct: Vârful Moldoveanu, 2.544 m
cel mai vestic punct: Beba Veche, Timiș
cel mai sudic punct: Zimnicea, Teleorman
cel mai estic punct: Sulina, Tulcea
cel mai nordic punct: Horodiștea, Botoșani
România, harta fizică
virtuală
Delta Dunării
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. România este o țară din: a) Europa nordică; b) Europa vestică; c) Europa Centrală.
2. Fluviul care străbate granița sudică a țării este: a) Rinul; b) Dunărea; c) Volga.
3. Lanțul muntos care se află pe teritoriul țării noastre este cel al munților: a) Carpați; b) Alpi; c) Pirinei.
4. România se învecinează la sud cu: a) Ucraina; b) Ungaria; c) Bulgaria.
II. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Marea Neagră a fost într-o foarte lungă perioadă a evoluției ei istorice unul dintre cele mai active centre ale traficului internațional […] o adevărată răscruce a civilizațiilor și a negoțului, dar și, din nefericire, a invaziilor și a războaielor […] comerțul și navigația de pe Marea Neagră constituiau, la sfârșitul secolului al XIII-lea, un centru de primă importanță, de o amploare cu adevărat mondială. Datorită marilor fluvii care se varsă în ea din adâncurile stepei sau din masivele Europei Centrale, datorită rețelei multiple a drumurilor continentale ce ajung în porturile ei, ea, Marea Neagră, merită tot atât de mult, ca și alte mări mai deschise curenților din larg, numele de «placă turnantă» a marelui trafic și a schimburilor internaționale.” (Gh.I. Brătianu, Marea Neagră)
a) Numește elementul de relief precizat în sursă.
0,5 puncte
b) Identifică două dintre ocupațiile pe care le-a generat acest element de relief. 0,5 puncte
c) Redactează, pe baza sursei, un text de aproximativ cinci rânduri despre importanța acestui element de relief în istoria lumii. 1 punct
III. Transcrie în caiet și completează harta de mai jos cu trei elemente de relief definitorii pentru România. 3 puncte
Legendă:
Maro închis – munte
Maro deschis – deal, podiș
Verde – câmpie
Albastru – ape
Model:
IV. Completează axa cronologică cu anii corespunzători epocilor istorice din spațiul românesc.
Preistoria Antichitatea Evul Mediu Epoca modernă Epoca contemporană
Portofoliul personal.
Peisaj din Delta Dunării
PROIECT
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect despre „Patrimoniul natural și cultural românesc de-a lungul istoriei”.
SCOP ȘI OBIECTIVE
a) A lcătuirea unei baze de date digitale (minimum 7 produse/articole): surse scrise și vizuale, înregistrări audio și video care să prezinte tema grupei de-a lungul timpului, sub aspect literar, geografic, cultural-artistic. Este recomandată utilizarea exemplelor de patrimoniu natural local și istoria comunității locale.
b) U tilizarea bazei de date de către fiecare grupă pentru realizarea unui singur produs.
Acestea vor fi prezentate în cadrul unei expoziții virtuale/interactive a clasei sau a unei prezentări multimedia care să integreze contribuțiile tuturor grupelor.
Elevii vor descrie rolul formelor de relief în istoria românilor, vor numi și vor discuta despre operele (literare, artistice) pe care acestea le-au inspirat, despre conservarea și protecția mediului.
◗ Biologie – Flora și fauna. Impactul activităților umane asupra ecosistemelor.
◗ Educație socială – Conservarea elementelor de relief și educația pentru mediu.
◗ Istorie – Rolul elementelor de relief (munți, câmpii, ape) în evenimentele istorice majore (războaie, migrații).
◗ Arte – Pictura peisajelor în diferite perioade istorice. Fotografia și arta contemporană. Crearea de campanii vizuale pentru protejarea mediului.
◗ Religie – Mănăstiri și locuri de cult.
◗ Informatică/TIC – Utilizarea instrumentelor moderne (drone, editare foto) pentru a crea imagini artistice ale formelor de relief.
◗ film documentar despre istoria, miturile și legendele locale, flora și fauna specifică, problemele de mediu și eforturile de conservare;
◗ expoziție de artă: picturi, fotografii, sculpturi sau colaje care să reflecte peisajele naturale, viața sălbatică și tradițiile culturale din regiune;
◗ joc educativ de tip „trivia“, misiuni de explorare sau simulări;
◗ ghid turistic tipărit sau digital care oferă informații despre trasee turistice, flora și fauna, monumente istorice și culturale, opere literare și artistice, recomandări pentru un turism responsabil și sustenabil;
◗ produse artizanale: țesături, obiecte de lemn sau ceramică, inspirate din cultura populară, cu scopul de a susține economia locală și de a promova meșteșugurile tradiționale;
◗ revistă/ziar
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7. Portofoliul personal.
Preistoria în spațiul românesc UNITATEA 2
LECȚIA 1
LECȚIA 2
S TUDII DE CAZ
RECAPITULARE
EVALUARE
PROIECT
Competențe specifice:
Epoca pietrei
Epoca metalelor
◗ Culturile Cucuteni și Hamangia
◗ Cultura Sărata Monteoru
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3
România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6.500 și 3.500 î.H., axată pe o societate pașnică, iubitoare și creatoare de artă, care a precedat societățile indo-europenizate patriarhale de luptători din epocile bronzului și fierului.
MARIJA GIMBUTAS, Civilizație și cultură
Dicționar
Cultură arheologică = totalitatea vestigiilor materiale (unelte, ceramică, podoabe, arme, locuințe, aşezări etc.) şi spirituale (manifestări artistice, magico-religioase şi funerare) păstrate, prin intermediul cărora poate fi reconstituită imaginea comunității omeneşti dintr-o anumită epocă.
Migrator = care se deplasează dintr-un loc în altul.
Monoxilă = barcă cioplită dintr-un singur trunchi de copac.
EPOCA PIETREI
Cunosc și înțeleg
în spațiul nord-dunărean – hartă
Axa cronologică
Inventarea ceramicii 6000 î.H.
50 000 î.H.
Cea mai veche așezare umană din România – Peștera Cioarei de la Boroșteni (județul Gorj)
1,5 milioane de ani î.H.
Primii hominizi
Epoca pietrei este considerată cea mai veche perioadă a preistoriei. Aceasta este împărțită, pe baza progreselor în tehnicile de prelucrare a pietrei, în trei subperioade: paleolitic, mezolitic și neolitic, termeni de origine greacă (lithos înseamnă „piatră”; prefixele palaios, mesos și neos se traduc prin „vechi”, „mijlociu” și „nou”).
Vetrele de locuire umană din preistorie au fost cercetate de către arheologi. Fiecare descoperire (unelte, arme, vase, oase) aparține unei culturi arheologice, denumirea acesteia fiind, de obicei, inspirată din numele primei localități în care au fost găsite artefactele.
Viața oamenilor preistorici s-a schimbat fundamental în momentul în care au descoperit focul, utilizat la prepararea hranei, pentru îndepărtarea animalelor sălbatice, având rol de protecție sau, chiar, în plan spiritual. În această perioadă, modul de viață al oamenilor se baza, în primul rând, pe ceea ce le oferea natura, fiind culegători, pescari și vânători. Nu aveau așezări stabile, erau migratori (nomazi), își căutau adăposturi temporare (păduri și peșteri). Treptat, oamenii au domesticit animale (câinele, oaia, porcul) și au inventat unelte și arme mai complexe: arcul cu săgeți, plasa de pescuit, undița, harponul, monoxila etc. În epoca nouă a pietrei au început să practice meșteșuguri casnice: torsul, țesutul și olăritul. În timp, a avut loc o adevărată „revoluție neolitică”, oamenii au devenit păstori și agricultori și au trecut la un mod de viață sedentar, în așezări stabile: colibe, corturi, locuințe etc. Sedentarizarea a permis oamenilor să-și diversifice activitățile, iar din punct de vedere social, să evolueze de la ginți la triburi
Descoperirile arheologice, picturile rupestre sugerează prezența unor manifestări spirituale, ritualuri magice despre care credeau că pot influența realitatea.
Paleolitic
Neolitic
Epoca bronzului
Preistoria
Oamenii peșterilor (reconstituire)
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Localizează pe harta de la pagina 18 așezările paleolitice și neolitice din județul în care locuiești.
Sursa istorică
Pe baza surselor scrise și vizuale din lecție, elaborează un referat cu tema „Viața oamenilor în preistorie”.
„De-a lungul unei evoluții de peste trei milenii, populațiile neolitice de pe teritoriul României au făcut progrese remarcabile, cucerind toate atributele «revoluției neolitice» în domeniul culturii materiale și spirituale: producerea hranei, noutăți majore în meșteșuguri (olăritul, șlefuirea pietrei, prelucrarea textilelor, începuturile metalurgiei aurului și cuprului), conturarea mai limpede a unor norme de organizare a societății, o viață spirituală bogată, deplin constituită.”
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
1. Împreună cu alți colegi de clasă, propune și rezolvă și alte sarcini de lucru pentru tema „Epoca pietrei”, utilizând metoda „Cubul”.
a) Model de rezolvare: Realizează un desen/afiș despre viața oamenilor în preistorie.
b) Argumentează faptul că descoperirea focului a fost o schimbare importantă în viața oamenilor.
c) Compară viața oamenilor preistorici din zona de munte cu cea a celor din zona de câmpie.
d) Analizează viața spirituală a oamenilor din epoca de piatră.
e) Descrie arta preistorică.
f) A sociază „invențiile” din epoca de piatră cu îmbunătățirea nivelului de trai a oamenilor din această perioadă.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Vasile Pârvan (1882-1927), renumit istoric, fondatorul școlii românești de arheologie.
Vizitează real sau virtual muzeul de istorie din județul/ localitatea ta și informează-te despre o cultură arheologică din epoca pietrei specifică zonei în care locuiești. Pe baza informațiilor obținute, realizează o investigație care să evidențieze diversitatea socioculturală la nivel local.
2. Consultă surse multimedia și stabilește două asemănări și o deosebire între picturile rupestre din Franța și Spania și cele descoperite în spațiul românesc (peștera Cuciulat, județul Sălaj, peștera Coliboaia, județul Bihor).
◗ Numește două dintre ideile discutate care ți s-au părut mai interesante.
◗ Menționează o situație pe care ai dori să o înțelegi mai bine. Jurnal de învățare
Locuință neolitică (reconstituire)
Dicționar
Indo-europeni = populații înrudite din Europa şi Asia care vorbeau limbi asemănătoare.
Necropolă = cimitir mare sau un teren de înmormântare.
Troc = formă simplă de comerț, constând în schimbul de produse în natură, fără mijlocirea banului, caracteristică economiei primitive.
Axa cronologică
650/600-450/400 î.H.
850/800-650/600 î.H. La Tène
Cultura Basarabi
1200-1150 î.H.
Hallstatt
EPOCA METALELOR
Cunosc și înțeleg
EPOCA PIETREI
A doua mare subdiviziune a Preistoriei a fost Epoca metalelor. La rândul ei, aceasta se împarte în Epoca bronzulu i și Epoca fierului. Apariția metalurgiei – prelucrarea metalelor, din cupru (aramă), bronz, fier, aur, argint, din care se confecționau unelte (seceri, coase, topoare etc.), arme (săbii, sulițe, săgeți etc.), podoabe, obiecte de lux – a reprezentat o schimbare semnificativă în viața societății. Metalurgia a devenit o ocupație importantă, dar se practicau în continuare vânătoarea, pescuitul, olăritul, dar și agricultura și creșterea animalelor, meșteșugurile, comerțul și transporturile. A fost înlocuit trocul (produs contra produs) cu schimbul de mărfuri contra monede (sec. VII î.H.). Cele mai cunoscute culturi arheologice ale epocii bronzului în spațiul românesc au fost: Glina, Tei, Verbicioara, Wietenberg, Otomani, Monteoru.
Cele mai vechi obiecte din fier din spațiul românesc sunt topoarele descoperite în necropole, cum ar fi cele de la Lăpuș (jud. Maramureș) sau de la Vârtop (jud. Dolj).
În această perioadă, din punct de vedere social, oamenii erau organizați în triburi și uniuni de triburi, iar în urma migrației indo-europenilor (mileniile III-II î.H.), între triburile de păstori nomazi și autohtonii sedentari a avut loc o simbioză etnico-lingvistică și culturală
La nord și la sud de Dunăre, în epoca bronzului, au trăit tracii, a căror ramură nordică au fost geto‑dacii. Arheologic, individualizarea geto-dacilor în cadrul populațiilor tracice s-a realizat în epoca fierului și este atestată prin cultura Basarabi.
Folosirea metalelor a însemnat progrese economice, dar, pe de altă parte, a dus la o sporire a conflictelor și la apariția războaielor. Așezările încep să fie fortificate, s-au construit cetăți, a crescut numărul armelor folosite și s-a accentuat stratificarea socială. Epoca fierului, cu cele două vârste, Hallstatt și La Tène sunt caracteristice și spațiului carpato-danubiano-pontic, de-o parte și de alta a Dunării.
Schimbări esențiale au fost remarcate și în viața spirituală. Oamenii au trecut de la credințele primitive, manifestate artistic prin picturile rupestre, la o religie politeistă. Cel mai des întâlnit simbol este cel al Soarelui, reprezentat pe vase prin cercuri sau spirale, simbol care se regăsește și în prezent, pe ia românească.
Car ritualic – cultura Basarabi Unelte și arme din epoca bronzului
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Cercetează surse de pe internet și localizează pe harta României culturile arheologice ale epocii metalelor menționate în manual.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele A-C și răspunde la următoarele cerințe:
A „Transformarea radicală a Vechii Europe este evidentă în mărturiile arheologice nu numai prin absența bruscă a superbei ceramici pictate și a figurinelor și prin încetarea utilizării semnelor, ci și prin apariția bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structură social patriarhală care veneau dinspre stepa euroasiatică și pătrunzând în Câmpia Dunării și în alte câmpii fertile din Balcani și din Europa Centrală. Sosirea lor a produs o schimbare dramatică în preistoria Europei – o modificare a structurilor sociale, a modelelor de habitat, a artei și a credințelor – și a fost decisivă în transformarea Europei din ultimii cinci mii de ani. Europa a devenit un amestec de culturi.” (Istoria ilustrată a românilor)
B „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare […]; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt și cu mult mai puternici decât toate semințiile pământului. Tracii poartă multe nume, fiecare după ținutul în care locuiește.” (Herodot, Istorii)
a) Numește, din sursa A , un spațiu istoric.
b) Indică două popoare precizate în sursa B.
c) Realizează trei fișe de lectură referitoare la viața și ocupațiile oamenilor din Epoca metalelor pe baza surselor A-C , după modelul de la pagina 11.
Coiful de aur de la Coțofenești
Topoare de luptă, cultura Wietenberg
Evaluez și creez
Comportament civic
Realizează un afiș/o bandă desenată cu tema „Locuitorii spațiului nord-dunărean în epoca metalelor”.
Personalitate
Grigore George Tocilescu (1850-1909), renumit istoric și profesor, unul dintre fondatorii arheolo giei
mo derne în România.
1. S intetizează principalele aspecte ale epocii metalelor, pe baza schemei alăturate.
2. Alcătuiește o bază de date (surse, fotografii, înregistrări video și audio) cu tema „Epoca metalelor în comunitatea mea locală”.
3. Realizează împreună cu alți colegi de clasă un proiect transdisciplinar în care să prezentați tema cu titlul „Imaginea celuilalt la trecerea dintre Preistorie și Antichitate”, utilizând cunoștințe și abilități dezvoltate la disciplinele: Literatură, Biologie, Geografie, Chimie, Fizică, Religie, Educație plastică, Informatică și TIC (opțional).
Portofoliul personal.
Principalele aspecte ale Epocii metalelor
Jurnal de învățare
◗ Numește o idee/noțiune care crezi că necesită clarificări.
◗ Descrie cum poți utiliza în viitor această experiență de învățare.
Studiu de caz
Culturile Cucuteni și Hamangia
Cultura Cucuteni a fost atestată pentru perioada 5200-3200 î.H. Primele vestigii ale acestei culturi au fost descoperite în anul 1884 în apropierea orașului Iași. Răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova și părți ale Ucrainei, aceasta se caracterizează printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Ceramica culturii Cucuteni este unică în Europa. Culorile predominante ale acesteia au fost roșul, albul și negrul, iar, ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.
Oamenii aveau ca ocupații vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice, cum ar fi: țesutul, olăritul, confecționarea de unelte. Prezența statuetelor antropomorfe indică existența unui cult al zeiței-mamă. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare, evidențiate mai ales prin motivele picturii vaselor de ceramică, constând din spirale și cercuri.
Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.H., care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia, astăzi satul Baia, județul Tulcea. Cultura arheologică s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României, iar într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și, pe alocuri, și la nord-est de Dunăre. Ceramica de tip Hamangia cuprinde vase realizate din pastă (lut) amestecată cu scoică pisată sau nisip fin. Vasele sunt bombate și au gâtul cilindric. Idolii sunt reprezentați, în general, de figurine feminine, în picioare sau în poziție șezândă. Caracteristică acestei culturi este statueta unui bărbat, denumită „Gânditorul”, descoperită la Cernavodă, cunoscută și sub numele de „Gânditorul de la Hamangia”.
G „Tuturor culturilor neolitice le sunt proprii numeroasele statuete și vase antropomorfe și zoomorfe. Majoritatea reprezintă femei […], elemente ce dovedesc apartenența acestor piese la cultul fertilității și fecundității. Tipurile sunt – în trăsăturile lor generale – aceleași ca în Asia Mică, imagini ale Marii Zeițe-Mamă. Cele mai multe sunt din lut ars, mai rar sculptate în os, piatră, marmură sau din aur.”
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
a) Constituie împreună cu alți colegi de clasă un grup de discuții pe o rețea de socializare. Pe baza informațiilor din manual și a surselor A-G, realizează planul unei investigații/cercetări despre ocupațiile și manifestările spirituale ale oamenilor din perioada neolitică.
b) Utilizând diagrama Venn, stabilește două asemănări și o deosebire între ceramica culturii Hamangia și ceramica culturii Cucuteni.
cultura Hamangia cultura Cucuteni DEOSEBIRI
Vase cucuteniene
Barcă și obiecte de pescuit – cultura Cucuteni
Idoli – cultura Cucuteni
Vase de ceramică – cultura Cucuteni
Statuete antropomorfe – cultura Hamangia
Vase de ceramică – cultura Hamangia
Aplic. Analizez. Rezolv
Studiu de caz
Cultura Sărata Monteoru
Cultura Sărata Monteoru este una dintre cele mai importante culturi arheologice din epoca bronzului timpuriu și mijlociu în spațiul carpato-danubiano-pontic. Denumirea acestei culturi vine de la localitatea Sărata-Monteoru, județul Buzău, unde s-au făcut descoperiri arheologice semnificative începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Cultura ocupă un teritoriu întins în regiunile de deal din centrul României (sud-estul Transilvaniei, Moldova centrală, Vrancea și zona de nord a Munteniei până în județul Dâmbovița). Populația care locuia în acest spațiu aparținea grupului tracilor nordici.
Arheologii au scos la suprafață dovezi privind practicarea agriculturii în această zonă și perioadă, fiind găsite urme de cereale – grâu, ovăz, mei – sau legume cum ar fi spanacul, sfecla sau loboda. Animalele precum vitele, oile și porcii erau crescute în gospodării. Vânătoarea ocupa un rol important atât pentru obținerea blănurilor, cât și pentru alimentație. Cercetările arheologice au scos la lumină numeroase oase de porci mistreți, căpriori, cerbi sau iepuri. Cele mai numeroase artefacte sunt vasele ceramice, decorate cu motive geometrice, iar ceștile și urnele funerare reprezintă adevărate piese de artă. Oamenii acestei culturi foloseau unelte din piatră, os, corn și, mai rar, din metal.
Bronzul era utilizat în special la confecționarea armelor, iar piesele de podoabă se făceau din aur și argint.
Se practica inhumația, decedații fiind îngropați în poziție chircită, în gropi dreptunghiulare, acoperite apoi cu piatră. În unele cazuri au fost descoperite gropi săpate în stâncă sau cutii confecționate din plăci mari de piatră. Uneori, defuncții erau incinerați. Inventarul funerar consta din recipiente ceramice, arme (vârfuri de săgeți, topoare din piatră) și podoabe – brățări din bronz, mărgele din caolin sau chihlimbar, inele din os, cercei de buclă din aur și bronz.
Cultura Monteoru a fost expresia unei civilizații marcate de progrese și schimbări semnificative pentru epoca metalelor.
Aplic. Analizez. Rezolv
În siturile arheologice ale culturii Monteoru au fost descoperite obiecte din alte părți ale Europei: arme, piese de harnașament sau podoabe. Într-un mormânt de femeie au fost găsite peste 400 de perle de faianță din Egipt și Grecia.
Elaborează un eseu de aproximativ o pagină în care să explici prezența acestor obiecte în așezările culturii Sărata Monteoru.
Portofoliul personal.
Grotele preistorice de la Năieni – cultura Monteoru
Podoabe de aur – cultura Monteoru
Vas de lut ars – cultura Monteoru
Arme și unelte din piatră – cultura Monteoru
RECAPITULARE
A. A sociază câte o caracteristică din lista de mai jos cu perioada istorică corespunzătoare.
• separarea geto-dacilor din marea familie tracă;
• cea mai lungă epocă istorică;
• apariția metalurgiei;
• meșteșuguri noi: torsul, țesutul și olăritul;
• epoca de mijloc a pietrei;
• descoperirea și utilizarea focului.
Preistoria
B. Stabilește cărei perioade istorice îi corespund imaginile.
C. Privește cu atenție sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:
• Indică epoca istorică în care au fost realizate aceste opere.
• Numește materialele utilizate pentru a crea aceste opere.
• E xplică mesajul sau tema principală a fiecărei lucrări.
• Precizează o asemănare și o deosebiri între cele două opere.
Biblioteca
Epoca pietrei
Epoca metalelor
Epoca fierului
Peștera Coliboaia
B Constantin Brâncuși, Rugăciune
Unelte și arme
Oamenii peșterilor (reconstituire)
Locuință (reconstituire)
A Statuete aparținând culturii Hamangia Portofoliul personal.
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Oamenii din epoca pietrei trăiau grupați în:
a) popoare; b) națiuni; c) ginți.
2. Sedentarizarea și stabilizarea oamenilor au avut loc în perioada: a) paleoliticului; b) mezoliticului; c) neoliticului.
3. S -a caracterizat printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată cultura:
a) Basarabi; b) Cucuteni; c) Monteoru.
4. Făuritorii culturii Basarabi au fost:
a) celții; b) tracii; c) geto-dacii.
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
a) Preistoria este cea mai scurtă epocă istorică.
b) În paleolitic apar meșteșugurile casnice, torsul, țesutul, olăritul.
c) În neolitic apar primele manifestări spirituale.
d) În așezările culturii Sărata Monteoru s-au descoperit obiecte de metal.
III. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos și completează, după model, cu informațiile corespunzătoare.
Perioada istorică
Epoca pietrei Unelte primitive
Epoca metalelor
IV. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Economia paleoliticului și mezoliticului se baza pe vânătoare (bovine mari, cerbi giganți, mamuți, cai), pescuit și cules (flora spontană). În mezolitic se pare că a fost domesticit câinele, iar adaptarea gramineelor aduce cu sine recoltarea, ca formă tranzitorie de la culesul întâmplător spre cultivarea plantelor. Cele mai vechi obiecte de podoabă – coliere din dinți de animal – apar în paleoliticul superior, iar primii idoli feminini din os ori piatră aparțin mezoliticului. O descoperire singulară pentru această parte a Europei o constituie urmele de pictură rupestră (un cal și o felină?) în grota de la Cuciulat (județul Sălaj).“ (Mihai Bărbulescu, Istoria României)
a) Indică două epoci istorice precizate în sursa dată.
0,5 puncte
b) Numește, pe baza sursei, două ocupații practicate de oameni în epocile istorice menționate. 0,5 puncte
c) Prezintă, în aproximativ cinci rânduri, progresele realizate de oameni în epoca metalelor. 1 punct
pentru răspuns corect
maxim:
Ceramică neolitică
PROIECT
Împreună cu alți colegi de clasă, realizați un portofoliu cu tema „Preistoria în spațiul românesc“.
Acesta va conține machete și obiecte inspirate din diferitele etape ale preistoriei românești.
Se vor constitui șapte grupe. Fiecare grupă de elevi va realiza cel puțin două obiecte (machete, diorame, diaporame, desene) care să reflecte unul dintre următoarele aspecte: viața cotidiană, unelte, arme, locuințe, obiecte de cult sau bijuterii. Obiectele vor fi însoțite de o scurtă descriere scrisă (minimum 50 de cuvinte), în care elevii vor explica ce reprezintă obiectul, din ce perioadă provine și cum era folosit în Preistorie. Materialele folosite pentru realizarea produselor pot fi: lut, carton, hârtie, lemn, plastilină, fire de lână, pietre sau alte materiale reciclabile.
Grupa I – Unelte din piatră și os (paleolitic și mezolitic)
◗ Originalitatea . Se va evalua creativitatea în alegerea obiectului și modul de realizare.
◗ Acuratețea istorică. Fiecare obiect trebuie să respecte realitatea istorică și să fie inspirat de descoperiri arheologice autentice.
RESURSE
◗ Prezentarea. Fiecare grupă va prezenta în fața clasei obiectele realizate și va explica rolul lor în preistoria spațiului românesc.
◗ Descrierea scrisă. Claritatea și corectitudinea descrierii atașate fiecărui obiect vor conta în evaluare.
Materiale de referință din manualul de istorie, situri arheologice, documentare și cărți despre preistoria României etc.
◗ Proiectele trebuie finalizate și prezentate într-un portofoliu fizic, cu fotografii și descrieri atașate machetelor și obiectelor.
◗ Prezentarea portofoliilor se va realiza în cadrul unei expoziții a clasei, conform metodei „Turul galeriei”*.
* Lucrările realizate de elevi sunt expuse într-un mod similar unei galerii de artă. Fiecare grup își prezintă și susține produsul prin intermediul unui reprezentant, iar lucrările sunt evaluate și discutate de toți elevii, indiferent de grupul din care fac parte.
Portofoliul personal.
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Cultura Cucuteni, ceramică specifică
Geto-dacii UNITATEA 3
LECȚIA 1
S TUDIU DE CAZ
LECȚIA 2
S TUDII DE CAZ
RECAPITULARE
EVALUARE
PROIECT
Competențe specifice:
Izvoare istorice despre geto-daci: Herodot, Strabon, Cassius Dio
◗ Histria
Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani (I, II)
◗ Sarmizegetusa
◗ Podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3
Cei mai însemnați dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau geții. Împărțiți într-un mare număr de triburi, ei locuiau ținutul cuprins între Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, trecând în unele părți și peste aceste hotare. Astfel, la sudul Dunării, ei se întindeau până la munții Balcani. Spre răsărit, treceau Nistrul, înaintând până spre Bug, iar spre apus, ajunseseră până la Dunărea panonică.
CONSTANTIN C. GIURESCU, Istoria românilor
IZVOARE ISTORICE DESPRE GETO-DACI: HERODOT,
Dicționar
Sciți = nume folosit de scriitorii antici pentru a denumi mai multe popoare din răsăritul Europei.
Axa cronologică
292 î.H.
335 î.H. Dromichaites
Expediția lui Alexandru Macedon
514 î.H.
Campania regelui persan Darius
STRABON, CASSIUS DIO
Cunosc și înțeleg
Individualizarea geto-dacilor din marele neam al tracilor s-a realizat în epoca fierului. Grecii și romanii îi numeau pe locuitorii de la nordul Dunării geți sau daci, două denumiri ale aceluiași popor, geto-dacii. Herodot, „părintele istoriei”, cu ocazia relatării expediției regelui persan Darius împotriva sciților, din anul 514 î.H., îl menționează, în lucrarea sa, Istorii, pe Zamolxe, divinitatea supremă a geto-dacilor și diverse obiceiuri legate de credința lor în viața de după moarte.
Odată cu înființarea coloniilor grecești de la Histria , Tomis și Callatis, contactul dintre autohtonii geți și coloniștii greci s-a intensificat. Izvoarele istorice scrise despre geto-daci s-au înmulțit în măsura în care locuitorii de la nord de Dunăre au intrat în sfera de interes a lumii mediteraneene. Istoricul grec Arrian a oferit informații despre expediția lui Alexandru cel Mare din anul 335 î.H. Regele macedonean a traversat Dunărea, folosind vase improvizate, pentru a supune populațiile getice de pe malul nordic al fluviului.
Relatările despre lumea geto-dacică au continuat și în scrierile altor autori greci și romani. Diodor din Sicilia a descris campania regelui macedonean Lisimah împotriva regelui get Dromichaites (cca 292 î.H.).
Mult mai ample sunt informațiile lui Strabon (sec. I î.H.), care face afirmația că „dacii au aceeași limbă cu geții” (Geografia), subliniind astfel unitatea etnică și lingvistică a geto-dacilor, confirmată și de alți autori antici. Tot Strabon ne-a oferit informații despre regele geto-dac Burebista, în timp ce Cassius Dio (Istoria romană) a fost cea mai amplă sursă pentru războaiele dintre Traian și Decebal. Autorul roman a realizat și o memorabilă caracterizare a regelui geto-dac.
Lumea geto-dacă – hartă
Brățări geto-dacice
Ceramică geto-dacică
Zid dacic (Murus dacicus)
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
1. Identifică pe harta de la pagina 28 și numește cetățile grecești de pe litoralul românesc al Mării Negre.
2. Imaginează-ți că ești un grec ajuns pe litoralul Mării Negre. Descrie într-un jurnal de călătorie primele tale impresii despre oamenii pe care îi întâlnești.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „În 514 î.H., înainte de a ajunge la Istros, Darius îi supune mai întâi pe geții care se cred nemuritori. Căci tracii i s-au închinat lui Darius fără niciun fel de împotrivire, geții însă luaseră hotărârea îndrăzneață de a-l înfrunta, au fost supuși măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci… Aceiași (geți) când tună și fulgeră, trag cu săgețile în sus, spre cer, și amenință divinitatea care provoacă aceste fenomene, deoarece ei cred că nu există un alt zeu în afară de al lor.”
(Herodot, Istorii)
B „Dromichaites, regele tracilor, după ce primi cu multă prietenie pe regele Lisimah, numindu-l și tată, îl conduse împreună cu copiii săi într-o cetate numită
Regele Lisimah (360-281 î.H.)
Helis. Ajungând oștirea lui Lisimah în puterea tracilor, aceștia se strânseră la un loc – alergând în număr mare – și strigară să le fie dat pe mână regele prizonier, ca să-l pedepsească. Căci – spuneau ei – poporul, care luase parte la primejdii, trebuie să aibă dreptul de a chibzui asupra felului cum să fie tratați cei prinși. Dromichaites fu împotriva pedepsirii regelui și-i lămuri pe oșteni că este bine să-l cruțe pe bărbatul acesta. Dacă l-ar omorî pe Lisimah – spunea el –, alți regi au să-i ia domnia și se prea poate ca regii aceștia să fie mult mai de temut decât înaintașul său. Dar cruțându-l pe Lisimah, acesta – cum se și cuvine – are să se arate recunoscător tracilor, care i-au dăruit viața.”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)
a) Precizează secolul la care face referire sursa A .
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Strabon (cca 64 î.H. –cca 24 d.H.), unul dintre cei mai importanți geografi ai Antichității. Monumentala sa lucrare, „Geografia”, oferă o descriere detaliată a lumii cunoscute în perioada în care a trăit.
Pe baza textelor din manual și a surselor vizuale, formulează un punct de vedere despre contribuția geto-dacilor la patrimoniul civilizației europene.
1. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos, apoi completează după model.
Geții se cred nemuritori.
2. Alcătuiește o bază de date digitale (surse, fotografii, înregistrări video și audio) pentru tema „Civilizația geto-dacilor”.
Menționează un fapt istoric pe care ai dori să îl înțelegi mai bine. Jurnal
b) Pe baza sursei B, realizează împreună cu alți colegi de clasă o dezbatere referitoare la atitudinea regelui get Dromichaites. Poate fi considerată atitudinea lui Dromichaites un exemplu de înțelepciune și diplomație? Ar fi trebuit regele get să adopte o atitudine mai fermă pentru a evita viitoare conflicte? Formulează două argumente în favoarea punctului de vedere pe care îl vei susține. ◗ Numește o noțiune pe care ai învățat-o astăzi.
Monedă histriană de argint. Aceasta avea pe revers două capete umane alăturate și inversate, iar pe avers simbolul orașului, un vultur pe un delfin, și legenda ΙΣTPI (Istri).
a) Numește, din sursa A , produsele pe care le dau ținuturile pontice.
b) Menționează două instituții la care se referă sursa B și precizează cărui regim politic le aparțin.
c) A lcătuiește un portofoliu digital (surse, fotografii, înregistrări video și audio) despre cetatea Histria. Discută, apoi, cu alți colegi de clasă despre materialele care v-au impresionat.
Studiu de caz
Histria
Pătrunzând în Marea Neagră, grecii au ajuns pe coastele dobrogene la mijlocul secolului al VII-lea î.H. punând bazele coloniei milesiene Histria (cel mai vechi oraș de pe teritoriul României), pe malul lacului Sinoie. Un secol mai târziu au fost fondate cetatea doriană Callatis și cetatea milesiană Tomis. La început, așezările erau restrânse, apoi s-au transformat în adevărate orașe cu o intensă activitate economică și comercială. Pentru Dobrogea, orașele grecești au fost centre de producție locală care au intensificat schimburile comerciale cu geții din jur. Numele cetății Histria (Istria, în limba greacă) provine de la numele fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare și era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 km. Străzile erau pavate cu piatră. În oraș erau temple dedicate lui Apollo Tămăduitorul, Afroditei și lui Zeus, instituții de educație fizică ( gymnasion) și cultural-artistice (museion). Orașul a avut o viață economică înfloritoare, aici fiind bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României (480/475 î.H.).
Pe plan politic, Histria a participat la revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah și, în jurul anului 260 î.H., s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a desprinde portul Tomis de sub controlul orașului Byzantion.
După o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape un mileniu, orașul a fost părăsit în secolul al VII d.H. Unul dintre motivele abandonării orașului a fost și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, acesta devenind în prezent complexul lagunar Razim-Sinoie.
Aplic. Analizez. Rezolv
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la cerințele alăturate.
A „În privința celor necesare vieții, ținuturile pontice ne dau vite și sclavi, în număr foarte mare și de o calitate mărturisită de toți ca excelentă. Dintre articolele de lux, ne procură din belșug miere, ceară, pește sărat. În schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei și tot felul de vinuri. Cu grâul facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori, iau ei de la noi.” (Polibiu, Istorii)
B „Decret al Sfatului și al (Adunării) Poporului: Întrucât Diodoros, Procritos și Clearchos, trimiși soli la Zalmodegikos... au adus înapoi ostaticii și, convingându-l totodată pe Zalmodegikos să restituie cetății veniturile, Sfatul și Poporul să găsească cu cale ca aceștia și urmașii lor să fie înscriși printre binefăcătorii obștii; să fie încununați, ei și urmașii lor, la toate spectacolele de teatru, pentru bărbăția și râvna față de Popor...” (Inscripție de la Histria, sec. III î.H.)
Orașele grecești – hartă
Cetatea Histria
BUREBISTA . DECEBAL; CUCERIREA DACIEI DE CĂTRE ROMANI (I)
Cunosc și înțeleg
Expediția împotriva boiilor şi tauriscilor (60/59 î.H.)
Expediția de cucerire a Olbiei (după 55 î.H.)
Expediția de cucerire a cetăților de pe țărmul vest-pontic (55 î.H.)
Expediția de la sudul Dunării (48 î.H.)
Dicționar
Sanctuar = edificiu consacrat ceremoniilor religioase; lăcaş de cult.
Axa cronologică
Dacia în timpul lui Burebista – hartă
În perioada de trecere de la civilizația de tip Hallstatt la cultura La Tène s-a constatat o accentuare a stratificării sociale în societatea geto-dacă. Aceasta era împărțită în aristocrați (tarabostes) și oameni liberi (comati ). Geto-dacii erau organizați în triburi și uniuni de triburi. Așezările fortificate din Dacia purtau denumirea de dava. Transformările economico-sociale, dinamica demografică, dar și evenimentele politico-militare au grăbit procesul de formare a primului regat geto-dac , condus de Burebista (82- 4 4 î.H.). Conducătorul dac a unificat triburile de la nord de Dunăre, având sprijinul marelui preot Deceneu
A adus sub stăpânirea sa cetățile grecești de la Pontul Euxin; unele s-au supus fără luptă (Tyras, Tomis, Callatis), altele, în urma unor atacuri violente (Olbia, Histria). Potrivit inscripției de la Dionysopolis, Burebista era „ cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia ”. Centrul spiritual al dacilor era „Muntele Sfânt” – Kogaionon, atestat arheologic pe Dealul Grădiștei din Munții Orăștiei. Statul dac se întindea de la Munții Haemus (Balcani), în sud, la Carpații Păduroși, în nord, de la Olbia și Apollonia, în est, până la Moravia și Dunărea Mijlocie, în vest. Curajosul rege Burebista a dus o politică externă activă, intervenind în războiul civil de la Roma, dintre Cezar și Pompei, de partea ultimului, dar fără sorți de izbândă. Pompei a fost înfrânt înainte ca ajutorul promis de regele dac să ajungă. În anul 44 î.H., Cezar era asasinat în Senatul roman, iar Burebista, în Dacia.
Unitatea regatului dacic va fi refăcută la sfârșitul secolului I d.H., de către regele Decebal (87-106). Stăpânirea lui era mai mică decât cea a lui Burebista, fiind pierdute teritoriile de la sud de Dunăre și zona pontică, dar statul era mult mai dezvoltat din punct de vedere economic
Domnia lui Decebal
î.H.
d.H. Domnia lui Burebista
Steagul geto-dacilor
Personalitate
Burebista (82-44 î.H.), „Ajuns în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât în câțiva ani a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine, ajungând să fie temut chiar și de romani.”
Strabon, Geografia
Personalitate
Decebal (87-106), „Decebal era priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind când să năvălească și când să se retragă la timp, meșter în a întinde curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere.”
Cassius
Dio, Istoria romană
Jurnal de învățare
◗ Numește două dintre calitățile regilor daci care te-au impresionat.
◗ Precizează două idei despre care ai dori să înveți mai mult în continuare.
și politic. Din această perioadă datează cele mai bogate locuințe, cele mai frumoase sanctuare, cele mai mari ateliere metalurgice din afara lumii greco-romane. Armata era bine organizată și înzestrată cu mașini de război. Dacii aveau legături comerciale cu lumea greco -romană și o cultură înfloritoare cu puternice elemente originale. După obiceiurile și tradițiile dacilor, ridicarea cetăților se făcea pe dealuri sau pe munți. Principalele fortificații din zona Munților Orăștiei, cetatea de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, cetățile Costești-Blidaru, Fețele Albe, Piatra Roșie, Piatra Craivii, Tilișca, Căpâlna, Pustiosul etc. sunt dovezi istorice ale existenței unei civilizații puternice în această parte a Europei. Aceste cetăți au servit drept apărare împotriva atacurilor și năvălirilor îndreptate spre inima statului dac.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
1. E xplică rolul așezărilor de tip Sangidava, Buridava și Sucidava prezentate în harta de la pagina 31.
2. C are crezi că au fost efectele unificării triburilor geto-dacice asupra regatului lui Burebista?
Sursa istorică
Alcătuiește un repertoriu* de surse istorice** pentru tema „Burebista și Decebal”.
* Repertoriu = tabel, inventar, listă în care se înscriu (alfabetic) date, nume etc. pentru a putea fi găsite ușor.
** Surse literare antice; surse epigrafice și numismatice; surse arheologice; studii și lucrări moderne; documente și articole de specialitate; surse cartografice și vizuale.
Evaluez și creez
Comportament civic
1. Utilizează instrumente de lucru pentru înregistrarea referințelor bibliografice*** a cinci dintre sursele istorice din repertoriul alcătuit pentru tema „Burebista și Decebal”.
*** Înregistrarea referințelor bibliografice reprezintă procesul de colectare, organizare și prezentare a informațiilor esențiale despre sursele de documentare utilizate într-o lucrare academică/referat, precum autorul, titlul, anul, editura și locul publicării. Pentru detalii deschide manualul digital.
2. Împreună cu alți colegi de clasă, plecând de la informațiile din manual și de la sursele istorice descoperite, realizați o prezentare în format electronic (PowerPoint, Prezi, Canva etc.) a celor două personalități ale lumii geto-dace, Burebista și Decebal.
Folosește diagrama Venn și stabilește două asemănări și două deosebiri între statul dac condus de Burebista și cel condus de Decebal.
Portul dacilor (reconstituire)
BUREBISTA . DECEBAL; CUCERIREA DACIEI DE CĂTRE ROMANI (II)
Cunosc și înțeleg
În iarna anului 85-86 d.H., geto-dacii, sub conducerea regelui
Duras, au atacat provincia romană Moesia, provocând o reacție rapidă din partea împăratului roman Domițian. În anul 87, generalul Cornelius Fuscus a fost trimis într-o campanie împotriva geto-dacilor, dar a fost învins în bătălia de la Tapae, de către Diurpaneus, cel ce va deveni în același an regele geto-dacilor cu numele de Decebal („Cel puternic”). În anul următor, generalul roman Tettius Iulianus a obținut o victorie la Tapae împotriva acestora. Deși Decebal fusese învins, împăratul Domițian a dorit să încheie pace, deoarece nu avea resursele necesare pentru a continua războiul în Dacia. Pacea încheiată în anul 89 a fost avantajoasă geto-dacilor, care, în schimbul unui statut de regat clientelar, primeau bani, meșteri și instructori militari.
Creșterea puterii geto-dacilor a atras atenția noului împărat roman Marcus Ulpius Nerva Traianus, care, începând cu anul 98, a decis să rezolve problema Daciei, regatul lui Decebal fiind considerat o amenințare la granițele Romei.
Primul război (101-102)
Bogățiile dacilor, dar și poziția lor strategică au constituit alte cauze care l-au determinat pe Traian să atace Dacia în anul 101 După mai multe victorii romane, Decebal solicită încheierea păcii în anul 102. Pacea a fost foarte grea pentru daci. Însă nici Decebal, care s-a declarat supus al romanilor, nici împăratul Traian nu aveau planuri de pace. Decebal a încălcat prevederile acesteia, iar împăratul a poruncit construirea unui pod peste Dunăre.
Dicționar
Regat clientelar Romei = regat aflat în relații diplomatice cu Imperiul Roman şi care, în baza unor stipendii (sume de bani), trebuia să ducă aceeaşi politică externă cu cea a imperiului.
Axa cronologică
106
Dacia devine provincie romană
105–106
Al doilea război dintre Decebal și Traian
101–102
89 Primul război dintre Decebal și Traian
88 Pacea cu Domițian
Victoria lui Tettius Iulianus
87
Victoria lui Decebal împotriva generalului roman Cornelius Fuscus
Metopă, Columna lui Traian – Podul de la Drobeta
Harta războiului daco-roman din 101-102
C OSTOBOCI
Al doilea război (105-106)
Romanii au trecut Dunărea pe podul de la Drobeta și pe alte poduri de vase, au înaintat în anul 105 din mai multe direcții și au asediat Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal. La începutul verii anului 106, lipsită de apă și înfometată, cetatea a fost cucerită și distrusă. Decebal s-a retras în munți pentru a organiza o nouă rezistență. Un detașament roman l-a descoperit și, pentru a nu ajunge prizonier, regele dac și-a luat viața. Capul său și mâna dreaptă au fost trimise la Roma; acestea reprezentau dovada că marele dușman al imperiului pierise. Bogățiile luate din Dacia, inclusiv tezaurul lui Decebal, au salvat finanțele Imperiului Roman pentru acel moment, iar serbările dedicate cuceririi Daciei au durat 123 de zile. Dacia a fost organizată ca provincie romană în prezența împăratului Traian. Aici a început un intens proces de romanizare oficială.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Marcus Ulpius Nerva Traianus (98-117 d.H.), unul dintre cei mai mari conducători ai Imperiului Roman. Sub domnia sa, Imperiul Roman a atins maxima întindere teritorială.
Ce strategii crezi că putea adopta Decebal pentru a evita înfrângerea în fața romanilor?
Învăț să învăț
Analizează, împreună cu alți colegi de clasă, cucerirea Daciei de către romani, cu ajutorul metodei FRISCO:
F – Fapte R – Relevanță . I – Idei . S – Surse . C – Concluzii . O – Opinia .
Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
◗ Descrie emoțiile, sentimentele pe care le-ai trăit parcurgând această lecție.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Analizează harta de la pagina 33 și numește direcțiile dinspre care a fost atacat statul dac în timpul războiului din anii 101-102.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Domițian își împodobi triumful cu multe lucruri ce nu fuseseră luate ca pradă. Dimpotrivă, el cheltuise mulți bani pentru încheierea păcii, căci fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar și meșteri pricepuți la felurite lucruri folositoare în timp de pace și de război și făgădui să-i dea mereu mai multe.”
(Cassius Dio, Istoria romană)
B „Prin pacea din 102, Decebal trebuia să înapoieze armele și mașinile de război primite de la romani... să renunțe la teritoriile dacice cucerite deja de romani și să-și dărâme fortificațiile.”
(Mihai Bărbulescu, Istoria României)
C „Foarte bine faci că te pregătești să scrii despre războiul dacic. Vei cânta noi poduri aruncate peste fluvii, tabere așezate pe coastele abrupte ale munților, un rege alungat din reședința sa, izgonit chiar din viață, fără să fi pierdut niciodată nădejdea.”
(Plinius cel Tânăr, Epistole)
D „Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie și toată țara sunt în mâinile dușmanului, că el însuși este în primejdie să fie luat prizonier, își curmă zilele… În felul acesta, Dacia ajunse sub ascultarea romanilor și Traian stabili în ea orașe de coloniști.”
(Cassius Dio, Istoria romană)
a) Plecând de la sursele A-D, construiește o axă cronologică a principalelor șapte evenimente istorice din perioada 87-106.
b) Analizează comparativ pacea din 89 cu pacea din 102, din perspectiva prevederilor și a consecințelor acestora pentru regatul dac.
Studiu de caz
Sarmizegetusa
Sarmizegetusa este numele a două cetăți care au legătură cu istoria dacilor.
Prima, Sarmizegetusa Regia (cea regească), a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac condus de regele Decebal. Nucleul unui sistem defensiv strategic, format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, așezarea a avut inițial rol religios și civil. Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4-5 m. Spre vest se afla o întinsă așezare civilă, cu locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apă. Nobilii daci aveau apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit dovedește că societatea dacică avea un standard înalt de viață. Spre est se aflau sanctuarele, care aveau forme și mărimi variate, patrulatere și circulare. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta estică printr-un drum pavat. În zona sanctuarelor se remarcă și „Soarele de andezit”, un monument cu semnificații simbolice și religioase, de forma unui disc/soare cu razele compuse din segmente de cerc. Exemplu semnificativ al civilizației dacice, având o importanță istorică și culturală deosebită, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în anul 2008 în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Cea de-a doua așezare, Colonia Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmizegetusa, situată la aproximativ 40 km de Sarmizegetusa Regia, a fost capitala provinciei romane Dacia, fondată de împăratul Traian în anul 106. Organizată după modelul orașelor romane, aceasta a fost un important centru administrativ, economic și cultural, având străzi, clădiri publice, foruri, temple, terme, amfiteatru etc.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Călătorește virtual la Sarmizegetusa Regia (tur virtual sau Google Earth). Creează, împreună cu alți colegi de clasă, un grup de discuții pe o rețea de socializare (Facebook, Instagram etc.) și realizați planul unei investigații despre Sarmizegetusa Regia.
2. Pe baza planului, alcătuiți, apoi, o bază de date digitale (surse, fotografii, înregistrări audio și video) despre capitala statului dac.
Sanctuarele de la Sarmizegetusa
„Soarele de andezit”
Drum pavat, Sarmizegetusa Regia
Poarta de nord a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa (reconstituire)
Sanctuarul circular
Studiu de caz
Podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi
Podul de la Drobeta sau Podul lui a fost construit de arhitectul Apolodor din Damasc, între anii 103 și 105, în zona Dunării.
La cele două capete ale podului, sudic și nordic, a fost ridicată câte o poartă monumentală. Podul măsura
1135 de metri în lungime, 18 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
„Nu trebuie oare să ne uimească și felul meșteșugit în care a fost așezat în mijlocul fluviului fiecare stâlp, într-o apă plină de vârtejuri, într-un pământ nămolos, de vreme ce cursul apei nu putea fi abătut? […] Ai zice că au fost făcuți numai ca să facă dovada că firii omenești nimic nu-i este cu neputință.” (Cassius Dio, Istoria romană) Columna lui Traian. „Serbările date la Roma în cinstea victoriei contra dacilor au durat 123 de zile... În amintirea aceluiași eveniment, în anul 113 d.H., în noul for (piață publică) construit de împărat, s-a ridicat celebrul monument numit Columna lui Traian. Este o coloană de marmură albă, înaltă de 40 de metri, cu diametrul de 4 metri, împodobită cu o bandă continuă cu basoreliefuri (suprafețe sculptate), care povestesc în imagini războaiele dintre daci și romani. Monumentul – cel mai mare și mai frumos de acest fel din capitala imperiului – se păstrează și azi la Roma, lângă Piața Veneția, și este considerat actul de naștere al poporului român.”
(Ioan Aurel Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri) Monumentul de la Adamclisi Tropaeum Traiani a fost ridicat din ordinul împăratului Traian între anii 106 și 109. Acesta onora victoria romanilor împotriva dacilor din anul 102. Monumentul face parte dintr-un ansamblu care mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani căzuți în lupta de la Adamclisi și un mausoleu, cu trei ziduri concentrice. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este de aproximativ 40 m. Pe acesta sunt reproduse în basorelief scene de război.
Realizează, cu alți colegi de clasă, o dezbatere referitoare la rolul împăratului Traian în cadrul istoriei romane și al istoriei românilor. Aplic. Analizez. Rezolv
Podul lui Traian – Drobeta-Turnu Severin (reconstituire)
Columna
Traiană
Monumentul de la Adamclisi (reconstituire)
RECAPITULARE
A. Izvoare istorice despre geto-daci
• Geto-dacii s-au desprins din marea familie tracă în epoca fierului.
• Geto-dacii erau împărțiți în aristocrați, tarabostes, și oameni liberi, comati.
• Erau organizați în triburi și uniuni de triburi.
• A șezările fortificate din Dacia se numeau davae
B. B urebista și Decebal; cucerirea Daciei de către romani
• Burebista (82-44 î.H.) a pus bazele primului regat dac.
• Unitatea regatului dacic va fi refăcută la sfârșitul secolului I d.H., de către Decebal (87-106).
• În anii 101-102 și 105-106 au avut loc războaie între geto-daci și romani, care s-au finalizat prin cucerirea celei mai mari părți a Daciei și prin transformarea acesteia în provincie romană.
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Așezările fortificate ale geto-dacilor se numeau: a) agora; b) polis; c) dava.
2. Afirmația că „dacii au aceeași limbă cu geții” îi aparține lui: a) Strabon; b) Herodot; c) Sallustius.
3. Primul stat dac s-a constituit în secolul: a) I î.H.; b) I d.H.; c) II d.H.
4. Decebal devine client al Romei în urma păcii din anul: a) 87; b) 89; c) 102.
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
a) Strabon scrie despre originea tracică a geților.
b) Cetatea Tomis aparținea geților.
c) Dromichaites, regele grec, s-a luptat cu Lisimah, regele geților.
d) Dacii aveau o divinitate supremă, Zamolxe.
III. Precizează două cauze și trei consecințe ale cuceririi Daciei de către romani.
Biblioteca virtuală
Sarmizegetusa Regia
Coson – monedă dacică
Stindardul dacilor
PROIECT
Împreună cu alți colegi de clasă, utilizați metoda teatru-forum * și realizați un proiect despre cucerirea Daciei de către romani. *Teatrul-forum este un teatru participativ, care permite publicului să intervină și să schimbe cursul acțiunii pentru a găsi soluții la problemele prezentate. Tema aleasă va fi prezentată publicului, apoi spectatorii vor intra în interacțiune directă cu actorii, soluțiile propuse de către aceștia putând schimba acțiunea.
Organizare: elevii clasei se vor împărți în actori și spectatori.
Context istoric: statul dac în vremea lui Decebal.
Temă centrală: lupta lui Decebal împotriva romanilor.
Roluri: regele Decebal, împăratul Domițian, împăratul Traian, generalii romani Cornelius Fuscus și Tettius Iulianus, soldați daci și romani, personaje fictive, preoți, negustori etc.
Scenariul inițial: cauzele atacării Daciei de către romani, discuții între
Decebal și daci despre cum să reziste romanilor, momente de negociere între daci și romani, decizia lui Decebal de a nu se lăsa capturat de către romani etc.
EXEMPLE DE SCENE
Decebal și sfetnicii săi discută despre pacea din anul 89
Context: Decebal este învins în anul 88 de către generalul Tettius Iulianus și discută cu consilierii săi dacă să accepte pacea propusă de către împăratul Domițian sau să continue lupta.
Conflict: Unii sfetnici susțin încheierea păcii și acceptarea statutului de stat clientelar, alții doresc să continue luptele cu romanii, să-și păstreze libertatea.
Intervenții: Publicul poate propune alte soluții sau poate încerca să joace rolul unui consilier care încearcă să-l convingă să adopte o altă strategie.
Întâlnirea dacilor cu solii romani pentru negocierea păcii din anul 102
Context: Romanii trimit soli la Decebal pentru a negocia o eventuală predare. Cei doi conducători se întâlnesc pentru a discuta condițiile.
Conflict: Decebal dorește să protejeze libertatea Daciei, dar romanii insistă pe condiții dure. Discuția devine tensionată.
Intervenții: Publicul poate propune alternative pentru negociere sau poate sugera diferite atitudini și strategii diplomatice.
Ultimul consiliu al lui Decebal
Context: Decebal este în fața unei iminente invazii romane și discută cu consilierii săi dacă să ceară pace sau să continue lupta.
Conflict: Unii sfetnici susțin capitularea pentru a salva cât mai mulți oameni, în timp ce alții îndeamnă la rezistență și la continuarea războiului.
Intervenții: Publicul poate propune alte soluții.
CONCLUZII ȘI DEZBATERI FINALE
La finalul spectacolului, se desfășoară o discuție cu întreaga clasă referitoare la lucrurile învățate din aceste momente istorice, ce înseamnă să fii un lider ca Decebal în fața unei puteri precum Imperiul Roman, cum poate fi utilizată în viitor această experiență de învățare.
O întrebare folosită în dezbaterea finală poate fi:
◗ Ce învățăminte despre abilitatea de a conduce și despre rezistență (reziliență) putem deduce din deciziile lui Decebal?
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Sinuciderea lui Decebal – scenă Columna lui Traian
Etnogeneza românească UNITATEA 4
LECȚIA 1
LECȚIA 2
LECȚIA 3
S TUDIU DE CAZ
RECAPITULARE
EVALUARE
PROIECT
Dacia romană. Romanizare. Creștinism
Așezarea slavilor la sudul Dunării. Romanitatea orientală
Poporul român – popor romanic
◗ Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I
Î n spațiul carpatic balcano - d unărean […] romanismul a dăinuit prin fenomenul altoirii pe străvechiul trunchi etnic autohton […] ; căci după cum elementul socialetnic de baștină n-a fost exterminat de expansiunea și ocupația romană, […] tot așa el n-a putut fi evacuat din ordinul lui Domitius Aurelianus la 271-273, nici copleșit de noile valuri dinspre miazănoapte, Răsărit
și Apus, revărsate începând din perioada când forța defensivă romană nu mai putea să țină stavilă puhoiului de triburi în migrație.
I.I. RUSSU, Etnogeneza românească
Dicționar
DACIA ROMANĂ .
ROMANIZARE . CR EȘTINISM
Martir = persoană care s-a sacrificat pentru o religie/ credință.
Misionar = persoană care îşi dedică viața răspândirii unei credințe religioase.
Romanizare = proces lingvistic şi istoric ireversibil, de învățare a limbii latine şi de însuşire a modului de viață al romanilor de către populația cucerită.
Cunosc și înțeleg
Dacia romană
Începând cu anul 106, Dacia fost transformată în provincie romană. Sub administrația imperială nu au intrat teritorii precum: Crișana, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, care au continuat să fie locuite de dacii liberi.
Provincia romană Dacia Augusti era formată din Transilvania (fără colțul sud-estic), Banatul și Oltenia și era administrată de împărat prin intermediul unui guvernator de rang senatorial, cu titlul de legatus Augusti pro praetore. Din cauza atacurilor, provincia a fost reorganizată în timpul împăratului Hadrian, care a creat provinciile Dacia Superior, Dacia Inferior și Dacia Porolissensis. O nouă reorganizare a fost făcută de împăratul Marcus Aurelius (161-180), în anul 166. Acesta păstrează Dacia Porolissensis și înființează Dacia Apulensis și Dacia Malvensis. Împăratul Severus Alexander (222-235) a creat un consiliu al celor trei provincii la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Romanizare
După cucerire, romanii au adus în noua provincie coloniști din diferite părți ale Imperiului Roman. În Dacia au venit negustori, meșteșugari și funcționari, dar au rămas și veteranii, soldații care își terminaseră stagiul militar. Aceștia au adus cu ei limba latină, cultura și obiceiurile romane.
Harta provinciei romane Dacia
Au fost construite așezări noi. Drumurile romane au legat orașele și satele din Dacia, facilitând schimburile economice și culturale. Prin intermediul administrației, coloniștilor, armatei, veteranilor, urbanizării, vieții economice, justiției, educației, vieții religioase, geto-dacii au învățat limba latină. Treptat, vechea populație a provinciei s-a integrat în lumea romană, s-a romanizat.
Romanizarea a durat mai multe secole și a continuat după retragerea administrației și a armatei romane din Dacia în timpul împăratului Aurelian (271-275).
Creștinism
Legăturile cu Roma nu au fost definitiv întrerupte, ceea ce a permis, după secolul al II-lea, răspândirea creștinismului la nordul Dunării. Datorită politicii împăraților Constantin cel Mare (306-337) și Theodosius (379-395) s-a organizat biserica creștină în această zonă, au fost înființate episcopate creștine la Tomis (Constanța) și Durostorum. Prin activitatea unor misionari și martiri din secolele al IV-lea – al V-lea a avut loc creștinarea populației daco-romane. Răspândirea creștinismului s-a făcut în limba latină, dovadă fiind inscripțiile descoperite și termenii creștini păstrați în limba română: cruce, creștin, botez, biserică, altar, Dumnezeu etc.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Identifică pe harta de la pagina 40 capitala și alte două orașe ale provinciei Dacia.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:
A „Romanizarea nu a fost un proces întâmplător. Ea a fost rezultatul unei intenții precizate, pentru realizarea căreia statul roman a inițiat acțiuni îndelungate și dirijate... Aceste intenții reies din grija cu care împărații au vegheat asupra păcii romane în general și în fiecare provincie, în felul în care toți locuitorii Imperiului tindeau să fie cetățeni romani, în investițiile făcute pentru organizarea vieții romane.”
(Dumitru Tudor, Enciclopedia civilizației romane) a) Identifică în sursele A și B factori ai romanizării.
b) Construiește un discurs* cu tema „Romanizare și creștinism la nordul Dunării”.
* Discursul este o formă de comunicare verbală, prin care un vorbitor transmite idei, informații sau opinii unui public, cu scopul de a informa, de a convinge sau de a inspira.
Învăț să învăț
Portofoliul personal.
Utilizează resurse multimedia, cercetează și redactează o fișă de prezentare a sursei B.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Cuviosul
Dionisie cel Smerit sau
Dionisie
Exiguul (cca 470 – cca 545), teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), considerat inițiatorul cronologiei erei creștine.
Formulează o opinie referitoare la importanța noului sistem de numărare a anilor pentru istoria creștinismului și a lumii, informându-te din surse de pe internet despre Dionisie cel Smerit.
B Donariul de la Biertan, cu inscripția „Ego Zenovius votum posui“
Jurnal de învățare
◗ Notează două noțiuni pe care le-ai învățat din această lecție.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin par curgerea acestei lecții.
AȘEZAREA SLAVILOR LA SUDUL DUNĂRII . ROMANITATEA
Dicționar
Etnogeneză = procesul de formare a unui popor şi a limbii sale.
Limes = granița fortificată a Imperiului Roman.
Romanitate Orientală = 1. spațiu ce reuneşte toate populațiile din partea de răsărit a Imperiului Roman, vorbitoare de limbă latină. 2. continuitatea culturii şi identității romane în regiunile estice ale Europei.
Vlah = nume cu care au fost denumiți românii în Evul Mediu.
Axa cronologică
Sec. X
Românii sud-dunăreni
602/Sec. VII
Trecerea slavilor la sudul Dunării
Sec. III-IV
Începutul marilor migrații
ORIENTALĂ
Cunosc și înțeleg
Dacoromână Aromână
Meglenoromână Istroromână
Harta Romanității Orientale
În partea de răsărit a Imperiului Roman, în aria romanității orientale, la nord și la sud de Dunăre, s-a format poporul român , singurul popor romanic din această parte a Europei. Etnogeneza românească este rezultatul unei duble sinteze: asimilarea autohtonilor geto-daci de către romani și asimilarea migratorilor de către populația romanizată, daco-romană. Retragerea armatei și a administrației romane din Dacia nu a întrerupt procesul de romanizare. Acesta a continuat și s-a generalizat în teritoriile locuite de dacii liberi, care nu au făcut parte din provincia romană Dacia. Romanii și-au menținut administrația în Dobrogea și între Dunăre și Balcani până la începutul secolului al VII -lea. Ei au menținut controlul militar pe malul nordic al Dunării pentru a se proteja de invaziile migratorilor. Împărații Constantin cel Mare (306-337) și Iustinian (527-565) au continuat să stăpânească la nord de Dunăre. Cercetările arheologice nu lasă nicio urmă de îndoială cu privire la continuitatea locuirii teritoriului fostei provincii Dacia și după anul 275. Inscripțiile în limba latină, toponimele (Napoca, Drobeta, Apulum, Sarmizegetusa) și hidronimele (Alutus – Olt, Maris – Mureș, Samus – Someș, Crisia – Criș etc.) confirmă prezența populației romanizate la nordul Dunării.
Începând cu secolul al III-lea, au loc marile migrații. Prin spațiul românesc au trecut goții (secolele al IV-lea – al V-lea), gepizii (V-V I), avarii (VI-VIII), slavii (VI -V II), bulgarii (VII-VIII), iar, mai târziu, după încheierea etnogenezei românești, maghiarii (secolul al IX-lea), pecenegii (X-XI), uzii (XI), cumanii (XII-XIII) și tătarii (XIII). Cea de-a doua sinteză a etnogenezei românești a însemnat asimilarea migratorilor de către populația romanizată, daco-romanii.
În anul 602, slavii au rupt limesul danubian al Imperiului Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin) și s-au așezat la sud de Dunăre, separând romanitatea orientală, izolând și dispersând comunitățile romanizate din sudul Dunării. Acestea au aceeași origine cu românii și vorbesc dialecte ale limbii române: aromânii (macedoromânii), meglenoromânii și istroromânii.
MAREA NEAGRĂ
CROAȚIA
Piese din Tezaurul de la Pietroasa
Slavii s-au așezat în număr mare la sud de Dunăre, ceea ce a dus la reducerea numerică a acestora în aria carpatică și asimilarea lor de către autohtoni.
Românii au început să fie menționați tot mai des în izvoarele vremii. Semnalați în secolul al X-lea de către istoricul bizantin Kedrenos, românii sud-dunăreni, vlahii balcanici, aveau ca ocupație păstoritul. Ei sunt cei care vor pune bazele, în secolul al XII-lea, primului stat cu participare românească, la sud de Dunăre, Țaratul Vlaho-Bulgar sau statul Asăneștilor (1185-1396).
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
1. Pe baza cunoștințelor de la limba română, explică semnificația denumirilor din legenda hărții de la pagina 42.
2. Formulează un punct de vedere despre prezența „insulelor de latinitate” la sudul Dunării.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarea cerință:
Menționează faptul istoric reprezentat de sursa de mai sus și precizează numele populațiilor care au trecut prin spațiul nord-dunărean în secolele al III-lea – al VI -lea.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Ioan Asan I (1189-1196), conducătorul primului țarat vlaho-bulgar, care s-a format în urma
răscoalei vlahilor și bulgarilor conduse de Petru și Asan împotriva Imperiul Bizantin
Realizează împreună cu alți colegi de clasă o vizită/vizită virtuală la muzeul de istorie din județul vostru și elaborați o investigație cu tema „Diversitatea socioculturală în comunitatea mea, în primul mileniu al erei creștine”.
Utilizează instrumente de informare media și realizează un portofoliu digital despre Tezaurul „Cloșca cu pui de aur“. Cu ajutorul materialelor din portofoliu, elaborează un proiect transdisciplinar (Literatură, Chimie, TIC etc.) cu privire la acest tezaur.
Jurnal de învățare
◗ Numește două dintre cele mai interesante informații pe care le-ai descoperit în lecția de astăzi.
◗ Menționează o situație pe care ai dori să o înțelegi mai bine.
Harta primelor migrații în Dacia, secolele al III-lea – al VI-lea
Huni
Gepizi Avari Vizigoți
POPORUL ROMÂN – POPOR ROMANIC
Dicționar
Teoria continuității = teorie ştiințifică ce susține formarea poporului român în aria romanității orientale, la nord şi la sud de Dunăre. Această teorie se bazează pe continuitatea toponimiei (nume de locuri), a hidronimiei, a onomasticii (nume), pe dovezi arheologice de locuire neîntreruptă, pe continuitatea lingvistică, pe documente şi cronicari medievali, pe tradiții, folclor, mitologie, elemente de drept şi organizare socială, ritualurile funerare şi pe continuitatea religioasă, dar şi pe lipsa dovezilor privind o migrație masivă a românilor din sudul Dunării.
Teoria imigraționistă (sau teoria lui Rösler) = teorie politică potrivit căreia poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populației a trecut la nord de fluviu după secolele al IX-lea – al XIII-lea.
Romanitatea românilor = descendența romană a românilor din coloniştii aduşi de romani în Dacia Traiană, latinitatea limbii române, unitatea de neam a românilor.
Axa cronologică
Sec. VIII
Încheierea etnogenezei românilor
Sec. VI
Primele cuvinte în limba română
Sec. VI
Cronologia creștină
Cunosc și înțeleg
Structuri etnice și lingvistice neolatine în Europa
Perioada de formare a poporului român este una îndelungată, plecând de la primele contacte ale dacilor cu romanii, secolul II î.H., continuând cu asimilarea geto-dacilor de către romani, asimilarea migratorilor de către populația romanizată, daco-romanii, și se termină câteva secole mai târziu, aproximativ în secolul al VIII-lea. Factorii etnici care au contribuit la constituirea poporului român și la formarea limbii române includ, în principal, autohtonii daci și coloniștii romani, precum și influențele ulterioare ale altor grupuri etnice.
Teofilact Simocatta, Istorie bizantină
Limba română este o limbă romanică, pentru că fondul principal de cuvinte și structura ei gramaticală sunt de origine latină. Influențele slave nu i-au schimbat acest caracter. Formarea limbii române a parcurs etapa romanizării, apoi etapa evoluției limbii latine în limbă română comună, diferită de latina populară, dar și de româna medievală. Limba română are la bază substratul geto-dacic (cca 10%), stratul latin (cca 60%) și adstratul slav (cca 20%). Restul de 10% dintre cuvinte reprezintă împrumuturi din alte limbi.
Din secolul al VI-lea, datează un episod anecdotic, în contextul luptelor dintre bizantini și avari, în care se povestește cum, de pe spinarea unui catâr, a alunecat încărcătura cu provizii și un soldat care a observat episodul i-a strigat tovarășului său în limba sa Torna, torna, fratre!, ceea ce ar însemna „Întoarce-te, întoarce-te, frate!”. Cuvintele au fost înțelese ca un semnal de alarmă, s-a creat panică și avarii și bizantinii au fugit în direcții diferite. Episodul, povestit de Teofilact Simocatta, a fost considerat prima dovadă a rostirii unor cuvinte în limba română.
români
francezi
spanioli
portughezi
Întrebările frecvente despre procesul de etnogeneză românească (Cum?, Când?, Unde s-a format poporul român?) au primit răspunsuri care au reușit să elimine părerile contradictorii privind originea romanică sau neolatină a poporului român enunțate de-a lungul timpului. Teoria continuității aduce argumente științifice, istorice și lingvistice pentru latinitatea și vechimea românilor, în timp ce teoria imigraționistă sau teoria lui Rösler se bazează doar pe argumente politice. Romanitatea românilor este astăzi un lucru de necontestat. Poporul român s-a format prin procesul de romanizare la nord și sud de Dunăre, în spațiul romanității orientale și face parte din familia popoarelor romanice sau neolatine, alături de popoarele: francez, italian, portughez și spaniol.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
„Cum se poate explica existența a cinci popoare romanice și a peste douăzeci de dialecte și limbi neolatine?”
Realizează un portofoliu care să cuprindă materiale grupate pe coordonate de timp și spațiu pentru rezolvarea acestei situații-problemă.
Sursa istorică
Rezolvând corect rebusul, pe verticala AB vei descoperi definiția procesului de formare a unui popor.
1. … daco-romană = locuirea neîntreruptă a daco-romanilor după anul 271 în spațiul carpato-danubiano-pontic.
2. Împăratul roman care a cucerit Dacia.
3. Cuvântul basilica provine din limba … .
4. Î mpărat care a dat libertate de cult creștinilor.
5. Populație migratoare care a trecut prin teritoriul Daciei.
6. Religie monoteistă care a pătruns pe teritoriul Daciei încă din secolul I.
7. Localitate unde s-a descoperit obiectul religios cu inscripția Ego Zenovius votum posui
8. Împăratul care a retras armata din Dacia.
9. Proces prin care geto-dacii au preluat civilizația materială și spirituală a romanilor.
10. Popor migrator care a jucat un rol important în formarea poporului român.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Alexandru Dimitrie Xenopol (1847-1920), istoric, filozof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român, autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, „Istoria românilor din Dacia Traiană”.
Împreună cu alți colegi de clasă organizați o dezbatere referitoare la „Etnogeneza românească, între știință și politică”.
Ești o carte vorbitoare, Limba română. Care sunt cuvintele care îți plac cel mai mult? De ce?
Cercetează și descoperă originea lor.
Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
◗ Descrie emoțiile, sentimentele pe care le-ai trăit parcurgând această lecție.
Substrat:
Substrat: lusitan
Limba română Limba franceză
Limba spaniolăLimba italianăLimba portugheză
Adstrat: slav ~ 20%
Studiu de caz
Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I
Sursele istorice care oferă informații despre români la sfârșitul mileniului I sunt cronicile și relatările bizantine, arabe, armene, slave și maghiare, precum și sursele arheologice.
Acestea fac referiri la originea romanică a românilor. Ei sunt amintiți cu numele de romani în secolul al VII-lea, în tratatul militar bizantin Strategikon, atribuit împăratului Mauriciu, sau cu cel de vlahi, cu variantele sale: valahi, volohi, olahi, blachi etc. care desemnau o populație romanizată. Însemnarea de la mănăstirea Constamonitu, de pe Muntele Athos, îi amintește ca „vlaho-rinchini” sau „păstori”. În secolul al IX-lea, Geografia lui Moise din Chorene menționează țara Balak (Valahia). Împăratul bizantin Vasile al II-lea folosește în anul 980 termenul de „vlahi”, iar istoricul bizantin Kedrenos îi numește „vlahii călători”.
descoperită la Mircea
Descoperirile arheologice arată pentru această perioadă în spațiul românesc existența unei populații sedentare, agricole, o creștere demografică și o intensă viață economică și comercială. Cultura arheologică Dridu (secolele al VIII-lea – al XI-lea) este reprezentativă pentru acest timp istoric. În secolul al X-lea, potrivit mărturiei oferite de principele kievean Sviatoslav, în cele 80 de „goroduri” (orașe) existente la Dunărea de Jos erau aduse aur, țesături, vin și felurite fructe de la bizantini; argint și cai de la cehi și unguri; blănuri, ceară, miere și robi de la ruși.
Pe măsură ce încep să se organizeze și din punct de vedere politic, mărturiile despre români se înmulțesc. Izvoarele istorice din secolele al IX-lea și al X-lea menționează existența primelor formațiuni social-politice în regiunea carpato-dunăreano-pontică, conduse de jupani, cnezi și voievozi. Fortificațiile datate în secolele al IX-lea – al XI-lea confirmă și ele aceste realități. Astfel, inscripția de la Mircea Vodă, din anul 943, îl amintește pe jupan Dimitrie, un conducător local, iar Ana Comnena, în Alexiada, îi menționează în primul secol al mileniului al II-lea, în zona Dobrogei, pe Tatos, Sestlav și Satza.
Mai târziu, Anonymus, notarul anonim al regelui maghiar Béla, relatează în Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor) că, la venirea maghiarilor în Transilvania, în secolul al IX-lea, existau aici organisme prestatale ale românilor de tipul voievodatelor. Mărturiile notarului anonim confirmă una dintre cele mai vechi atestări ale românilor nord-dunăreni, Cronica lui Nestor, numită și Povestea anilor care au trecut. La sfârșitul secolului al XIII-lea, Simon de Kéza precizează că românii sunt „păstori și coloni ai romanilor”.
Aplic. Analizez. Rezolv
Pornind de la informațiile din manual, utilizând instrumente de lucru/informare, alcătuiește un repertoriu de minimum zece surse istorice pentru tema „Românii la sfârșitul mileniului I”.
Sursele pot fi: literare, epigrafice, numismatice, arheologice, cartografice, vizuale, media.
Vodă, Constanța
Obiecte din Tezaurul de la Sânnicolau Mare
RECAPITULARE
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
A. Dacia romană. Romanizare. Creștinism
• Provincia romană Dacia a fost organizată de împăratul Traian și reorganizată de împărații Hadrian și Marcus Aurelius.
• P rocesul de romanizare a autohtonilor din Dacia a fost un proces lingvistic și istoric, ireversibil.
• Din secolul al II-lea s-a răspândit la nord de Dunăre creștinismul.
C. Poporul român — popor romanic
• Poporul român s-a format prin procesul de romanizare a spațiului carpato-danubiano-moesic, la nord și sud de Dunăre, în spațiul romanității orientale.
• Poporul român este un popor romanic sau neolatin.
B. A șezarea slavilor la sudul Dunării. Romanitatea orientală
• Începând cu secolul al III-lea prin spațiul românesc au trecut numeroase populații migratoare care au fost asimilate de către daco-romani.
• În anul 602, slavii au rupt limesul danubian, s-au așezat la sud de Dunăre, separând romanitatea orientală în două.
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Provincia Dacia a fost organizată de împăratul:
a) Domițian; b) Aurelian; c) Traian.
2. Învățarea limbii latine de către populația cucerită de romani poartă numele de: a) colonizare; b) romanizare; c) creștinare.
a) Traian; b) Constantin cel Mare; c) Teodosie cel Mare.
4. Stratul limbii române este: a) latin; b) daco-moesic; c) slav.
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
a) Poporul român s-a format în aria romanității occidentale.
b) Limba română este o limbă neolatină sau romanică.
c) În urma migrației slavilor, populația de la nordul Dunării s-a creștinat.
d) În aria romanității sud-dunărene se formează primul stat cu participare românească.
III. Elaborează, în maximum două pagini, un eseu argumentativ referitor la etnogeneza românească. AUTOEVALUARE I – 2 p II – 2 p III – 5 p Din oficiu: 1 punct Punctaj pentru răspuns corect 0,5 p × 4 = 2 p 0,5 p × 4 = 2 p 5 p Punctaj maxim: 10 puncte
Portofoliul personal.
Biblioteca virtuală
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Evul Mediu românesc UNITATEA 5
LECȚIA 1
LECȚIA 2
S TUDIU DE CAZ
LECȚIA 3
S TUDII DE CAZ
RECAPITULARE
EVALUARE
PROIECT
Competențe specifice:
Primele forme de organizare statală
Statele medievale în spațiul românesc: Transilvania, Țara Românească, Moldova, Dobrogea (I, II)
◗ Diversitate etnică și confesională în spațiul românesc
Spațiul românesc și politica de cruciadă târzie de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul (I, II)
◗ Cetăți medievale
◗ Biserica episcopală de la Curtea de Argeș
1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3
Amintirea domniei lui
Mihai a luminat ca un stâlp de foc căile destinului românesc, cutremurând sufletul genera -
țiilor de mai târziu și înduplecându-l să încerce din nou și cu izbândă îndeplinirea menirii istorice a neamului românesc.
IOAN LUPAȘ, Istoria Unirii românilor
PRIMELE FORME DE ORGANIZARE STATALĂ
Dicționar
Obște sătească = formă de comunitate şi de organizare a muncii în cadrul căreia pământul arabil era împărțit în loturi, iar cel nearabil (păduri, păşuni, fânețe) era stăpânit în comun. Conducerea obştii era colectivă: juzi sau cnezi şi sfatul oamenilor buni şi bătrâni.
Axa cronologică
Sec. XIII
Cnezatele și voievodatele din Muntenia și Oltenia
Sec. XI
Voievodatele lui Ahtum și Gyla
Sec. X
Jupanatele din Dobrogea
Sec. IX
Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut
Cunosc și înțeleg
Harta principalelor formațiuni politice prestatale din spațiul românesc, secolele IX-XIII
În Evul Mediu timpuriu, românii au trăit organizați în obști sătești Acestea erau forme de organizare socioeconomică moștenite de la geto-daci și păstrate de către populația daco-romană și după retragerea stăpânirii romane. Pe fondul procesului de decădere a orașelor, cea mai mare parte a populației a început să trăiască la sat. Obștile au fost conduse de cnezi sau juzi, care aveau atribuții administrative, juridice, militare, cu timpul căpătând și funcții politice. Din organizarea de obște au provenit structurile politice românești prestatale: cnezatele, jupanatele, voievodatele, țările românești. În interiorul arcului carpatic, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), cronica lui Anonymus, menționează în secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești: voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei, cu reședința la Dăbâca), al lui Glad (în Banat, cu centrul la Cuvin) și al lui Menumorut (în Crișana, cu centrul la Biharea). În Legenda Sfântului Gerard sunt amintite pentru secolul al XI-lea, voievodatul lui Gyla (în centrul Transilvaniei, cu reședința la Bălgrad, Alba Iulia) și cel al lui Ahtum (în Banat, cu centrul la Morisena). Începând cu secolul al XI-lea, s-a intensificat procesul de cucerire a Transilvaniei de către regatul maghiar. Acesta s-a încheiat în secolul al XIII-lea. În acest context, în Transilvania au fost colonizați sași și secui, populații care au beneficiat de numeroase privilegii acordate de către regalitatea maghiară. La sud de Carpați, în secolul al XIII-lea, un alt izvor, Diploma cavalerilor ioaniți (1247), oferă informații despre Țara (Banatul) Severinului, voievodatele lui Litovoi (între Olt și Jiu) și Seneslau (în stânga Oltului, în zona Argeș), cnezatele lui Ioan (în sudul Olteniei) și Farcaș (în nordul Olteniei). Documentul ne oferă informații despre bogățiile zonei, existența morilor, a pășunilor, a pescăriilor și iazurilor, despre o ierarhie socială, fiind amintiți maiores terrae, mai marii pământului, și rusticii, oamenii simpli.
La est de Carpați, izvoarele amintesc de „țări”, precum a românilor, a berladnicilor, a bolohovenilor, a brodnicilor, sau de codrii (Orheiului, Cosminului), de câmpuri, de ocoale și cobâle
Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea, s-a aflat o perioadă sub stăpânire bizantină. Izvoarele epigrafice conțin numele jupanilor Dimitrie (943) și Gheorghe. Ana Comnena, în Alexiada, îi amintește pe conducătorii locali Tatos, Satza și Sestlav. În 1230, este menționată, între Mangalia și Varna, Țara Cavarnei
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Analizează harta de la pagina 50 și completează, cu informațiile corespunzătoare, tabelul de mai jos.
Formațiune prestatală
Timp Spațiu
Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut Transilvania
Voievodatele lui Ahtum și Gyla
Voievodatele lui Litovoi și Seneslau
Codri, câmpuri, țări
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Iar ducele Arpad, trecând câteva zile, după ce s-a sfătuit cu nobilii săi, a trimis soli în fortăreața Bihor, la ducele Menumorut […] Atunci Tuhutum aflând despre bunătățile acelei țări (Transilvania), și-a trimis soli la ducele Arpad, ca să-i dea voie să se ducă dincolo de păduri și să se lupte împotriva lui Gelu […] Și când au voit să treacă peste fluviul Timiș le-a ieșit înainte Gelu, ducele acelei patrii, împreună cu o mare armată de călăreți și pedestrași.”
(Anonymus, Gesta Hungarorum, fragment adaptat)
B „Notarul Anonim îl desemnează consecvent pe Ahtum, conducătorul acestei formațiuni în preajma anului 1000, ca descendentul lui Glad și urmașul acestuia la conducerea ducatului, afirmațiile sale fiind susținute și de alte izvoare scrise. Legenda Sf. Gerard ne arată că Ahtum, botezat după ritul grec în cetatea Vidinului, își avea reședința în urbs Morisena […] El se baza pe credința unui mare număr de oșteni și nobili, avea un mare număr de cai neîmblânziți […] avea turme fără număr, numeroase moșii și curți.” (Marea istorie ilustrată a României)
a) Menționează, pe baza sursei A , o cauză pentru care maghiarii au dorit să cucerească Transilvania.
b) Formulează, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la Ahtum, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Evaluez și creez
Comportament civic
Formulează un punct de vedere referitor la contribuția lui Anonymus la înțelegerea istoriei medievale a românilor și a maghiarilor, utilizând instrumente de informare media.
Personalitate
Anonymus, autorul cronicii maghiare „Gesta Hungarorum”, scrisă pe la 1200, pe baza unor izvoare anterioare. Cronica sa ne oferă informații despre istoria timpurie a românilor din Transilvania și a maghiarilor.
Realizează un reportaj* despre personaje sau evenimente istorice din spațiul românesc din secolele al IX-lea – al XIII-lea.
* Reportajul este un gen jurnalistic care combină elemente de informare, analiză și relatare a unui eveniment, fenomen sau subiect de interes public.
Model de rezolvare:
1. T itlul reportajului
2. Introducere
3. Personaje istorice
4. Evenimente importante
5. Concluzie
6. A specte vizuale:
• fotografii
• grafice
Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
◗ Numește o abilitate pe care consideri că ai dobândit-o în urma parcurgerii acestei lecții.
STATELE MEDIEVALE ÎN
SPAȚIUL ROMÂNESC: TRANSILVANIA, ȚARA ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA, DOBROGEA (I)
Dicționar
Autonomie = drept (al unui stat, al unei regiuni etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală.
Descălecat = 1. participarea românilor transilvăneni la întemeierea statelor româneşti extracarpatice; 2. potrivit cronicarilor, întemeiere de țară. Independență = libertate, suveranitate.
Sași = populație de origine germanică; au fost colonizați în zonele Sibiu, Târnava Mare, Mediaş, Rodna, Țara Bârsei.
Secui = populație aşezată de regalitatea maghiară în Bihor, apoi în zona Târnavelor, a Subcarpaților Răsăriteni.
Suzeranitate = raporturile dintre un stat suzeran şi vasalii săi.
Axa cronologică
Principatul Transilvaniei 1541
Bogdan cca 1365
Dragoș cca 1350
Posada 1330 Basarab I 1310? Litovoi 1277-1279
Cunosc și înțeleg
Harta statelor medievale românești în secolele al XIV-lea – al XV-lea
Secolele al IX-lea – al XIII-lea au fost marcate de prezența în spațiul românesc a autonomiilor locale, de tipul cnezatelor, voievodatelor și țărilor românești
Transilvania, țara de dincolo de păduri, situată în interiorul arcului carpatic, a fost prima zonă românească care a început să-și desăvârșească formarea statală. Procesul de organizare a început în contextul mutațiilor politice și religioase din regatul maghiar, unde regele Ștefan cel Sfânt a fost încoronat la Strigonium în 1001, ca „rege apostolic”. Astfel, a fost susținut de autoritatea papală să-și extindă dominația spre răsărit, spre Transilvania și dincolo de Carpați. Luptele coroanei maghiare cu voievodatele românești din zonă vor continua și în secolul al XI-lea, până la anihilarea lor și la preluarea conducerii, conform izvoarelor, în 1111, de către un „ Mercurius Princeps Ultrasylvanus ”. În același an a fost atestat și primul comitat în Crișana, Bihorul.
În 1176, este amintit voievodul Leustachius, ceea ce confirmă prezența formelor de organizare politică românească și eșecul regalității maghiare de a înlocui voievodatul cu principatul. Cu scopul de a apăra granițele de primejdia migratorilor și pentru dezvoltarea economică a zonei, regalitatea maghiară a colonizat în secolele al XII-lea – al XIII -lea, în interiorul arcului carpatic, pe secui și sași, iar, pentru scurt timp, și pe cavalerii teutoni. Orașele săsești (Sibiu, Brașov, Bistrița etc.) au jucat un rol important în dezvoltarea economică a regiunii, fiind centre de meșteșuguri, comerț și cultură.
Din secolul al XII-lea, Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom sub suzeranitate maghiară, statut cu care rămâne până în anul 1541, când a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. Împiedicată să se afirme în interiorul arcului carpatic, construcția de stat românească se desfășoară la sud și est de Carpați.
Cel mai bogat și mai puternic dintre conducătorii de la sud de Carpați, Litovoi, și-a asumat misiunea unificării formațiunilor politice dintre Carpați și Dunăre, dar a fost înfrânt și ucis în confruntarea militară cu maghiarii (1277/1279), în timp ce fratele său, Bărbat, luat prizonier, a plătit răscumpărarea libertății sale. Exponentul politicii de unificare statală a devenit, la începutul secolului al XIV-lea, Basarab I, din zona Câmpulung-Argeș. Țara Românească ar fi avut și un întemeitor legendar, un „descălecător”, un anume Radu Negru Vodă, venit de la Făgăraș la Câmpulung (1290/1291). Istoria certă a Țării Românești începe însă cu Basarab (1310? – 1352), care a unificat formațiunile politice de la nordul Dunării fie prin înțelegere, fie prin forță. Efortul depus de acesta se regăsește în titlul de mare voievod și domn a toată Țara Românească, cumulând puterea politică și militară. Forța sa este relevată de episodul campaniei regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei, în 9-12 noiembrie 1330, asupra noului stat și finalizată cu înfrângerea oștirii maghiare la Posada. Momentul istoric de obținere a independenței tânărului stat muntenesc este redat în Cronica pictată de la Viena, în două miniaturi.
Formarea Moldovei a urmat un tipar asemănător Țării Românești. Teritoriul de la est de Carpați era supus frecvent atacurilor tătare. Pentru a bloca trecerea Carpaților către Ungaria, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, regalitatea maghiară a luat decizia organizării militare a zonei, sub forma unei mărci de apărare, condusă de voievodul Dragoș din Maramureș. Aceasta avea centrul la Baia. A urmat un nou „descălecător ”, voievodul Bogdan din Maramureș, care și-a părăsit reședința voievodală din Cuhea și, trecând Carpații, a participat la revolta populației de la est de Carpați împotriva urmașilor lui Dragoș, Sas și Balc, și a obținut independența Moldovei. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea, a avut ca nucleu de formare Țara Cavarnei. Țara a fost succesiv condusă de Balica, Dobrotici (Dobrotiță) și Ivanco – ultimul ucis în luptele cu turcii. În 1388, Mircea cel Bătrân a încorporat acest teritoriu Țării Românești. Statele românești extracarpatice s-au consolidat prin măsurile adoptate de către urmașii întemeietorilor: Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu, în Țara Românească, Lațcu, Petru Mușat și Roman I, în Moldova. Întemeierea statelor medievale românești a dus la formarea unor instituții centrale puternice, precum domnia, biserica (Mitropolia Țării Românești – 1359 și Mitropolia Moldovei – 1401), armata, Sfatul domnesc. Emiterea monedelor proprii a reprezentat un pas important în consolidarea economică și suveranitatea statului. Aceste instituții au fost esențiale pentru organizarea internă și apărarea împotriva amenințărilor externe.
Basarab I – întemeietorul Țării Românești
Radu Negru Vodă
Stema Moldovei
Bogdan I – întemeietorul Moldovei
STATELE MEDIEVALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC: TRANSILVANIA, ȚARA
ROMÂNEASCĂ, MOLDOVA, DOBROGEA (II)
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o investigație referitoare la întemeierea statelor medievale românești din perspective multiple, selectate pe criterii cronologice și spațiale. Puteți utiliza unul dintre modelele de mai jos.
A. Formarea statelor medievale românești
1. Introducere
• Context istoric: prezentarea pe scurt a perioadei în care s-au format statele românești.
• Obiectivele investigației: definirea scopului și a întrebărilor de cercetare.
2. Perspectiva cronologică
• secolele al IX-lea – al XIII-lea
• secolul al XIV-lea
3. Perspectiva spațială
• Transilvania
• Țara Românească
• Moldova
• Dobrogea
4. Factori care au influențat formarea statelor medievale
• factori interni
• factori externi
5. Concluzii
6. Bibliografie
• cărți, articole, lucrări de specialitate
• resurse online: biblioteci digitale, arhive istorice digitale.
Sursa istorică
B. Formarea statelor medievale românești. Perspective multiple
Analizează cu atenție sursele A și B, apoi răspunde la următoarele cerințe: A „Multă vreme s-a crezut că Țara Românească s-a întemeiat printr-o descălecare din Făgăraș. De acolo ar fi venit Radu Negru Vodă, pe la sfârșitul secolului al XIII-lea, și ar fi ocupat ținutul dintre Carpați și Dunăre, întemeind orașe, făcând curți domnești și ridicând biserici. Așa povestește tradiția literară păstrată în cronica cea mai veche a Țării Românești. […] Astăzi știm că lucrurile s-au petrecut altfel. Întemeierea Munteniei sau Țării Românești nu se datorează unor descălecători veniți din Făgăraș, ci reunirii sub o singură stăpânire românească a diferitelor formațiuni politice, cnezate și voievodate, din dreapta și stânga Oltului. Ea nu s-a făcut dintr-odată, într-un singur an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedată de încercarea neizbutită a lui
B Bătălia de la Posada („Cronica pictată de la Viena“)
Portofoliul personal.
Diversitate etnică și confesională în spațiul românesc
Teritoriul românesc, cu o bogată varietate naturală, a fost un spațiu favorabil locuirii încă din vremuri străvechi. Alături de români, aici s-au stabilit, temporar sau definitiv, populații din diverse culturi, contribuind la dezvoltarea unei civilizații unice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică sunt Banatul, Bucovina, Dobrogea și Transilvania. În secolele al X-lea – al XIII-lea au traversat spațiul românesc pecenegii, cumanii și tătarii. Limba română a păstrat câteva cuvinte de la pecenegi și cumani, precum Bărăgan, Caraiman, cioban, dușman, Teleorman etc. Organizarea regatului maghiar și expansiunea teritorială spre est i-a pus pe unguri (maghiari) în contact direct cu românii. Pentru a consolida stăpânirea noului teritoriu, regalitatea maghiară i-a adus în Transilvania pe secui, sași și cavalerii teutoni. Astfel, Transilvania a devenit leagănul unei civilizații specifice, în care au conviețuit într-o relație complexă, uneori pașnică, alteori dificilă, grupuri etnice diverse, români, maghiari, germani, secui etc. Alături de aceste populații, în Evul Mediu, în spațiul românesc s-au mai așezat și armeni, evrei, rromi, greci, tătari, turci etc.
Religia creștină este predominantă în spațiul românesc. Românii sunt creștini de rit ortodox, iar mitropoliile lor, aflate sub influența Constantinopolului, au fost înființate odată cu formarea statelor medievale. Maghiarii, sașii și secuii, inițial creștini de rit catolic, au trecut începând cu secolul al XVI-lea la riturile protestante: luteranism, calvinism, unitarianism. Evreii prezenți din secolul al XIV-lea practicau iudaismul, iar turcii din Dobrogea, stabiliți mai ales din secolul al XV-lea, erau musulmani. Lăcașurile de cult reflectă diversitatea religioasă: bisericile creștine sunt construite în stilurile bizantin, romanic și gotic, iar sinagogile (lăcașurile de cult ale evreilor), geamiile și moscheile (lăcașuri de cult musulmane) apar mai târziu, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în Dobrogea, în funcție de nevoile comunităților.
Identifică, împreună cu alți colegi din clasă, etniile din comunitatea voastră locală. Alcătuiți un portofoliu cu tema „Imaginea celuilalt”, având în vedere prezentarea unor tradiții și obiceiuri ale acestor minorități naționale.
Pentru documentare puteți folosi: cărți despre istoria și cultura etniei respective, interviuri cu membri ai comunității locale, resurse multimedia. Nu uitați să includeți o scurtă istorie a prezenței acestei etnii în comunitatea voastră locală. Menționați în proiect modul în care sunt păstrate tradițiile acestor minorități. Includeți fotografii ale unor evenimente culturale locale (dacă aveți permisiunea celor fotografiați), adăugați imagini cu portul tradițional, simboluri culturale sau preparate culinare specifice. Reflecția finală (concluzia) va trata despre importanța diversității etnice și despre cum tradițiile fiecărei comunități îmbogățesc identitatea locală.
Studiu de caz Portofoliul personal.
Aplic. Analizez. Rezolv
Costume populare maghiare din Transilvania
Biserica fortificată din Biertan, sat săsesc din Transilvania
Interior de locuință săsească
SPAȚIUL ROMÂNESC ȘI POLITICA DE CRUCIADĂ
TÂRZIE DE LA MIRCEA CEL BĂTRÂN
LA MIHAI VITEAZUL (I)
Cunosc și înțeleg
Harta Țărilor Române în timpul luptei antiotomane
Secolul al XIV-lea a adus în prim-planul istoriei europene confruntări între statele creștine și Imperiul Otoman, dar și relații diplomatice eficiente.
Figură reprezentativă a Țării Românești, Mircea cel Bătrân (1386 -1418) a urcat pe tron în împrejurări dificile, datorate expansiunii statului otoman spre Europa. Cu scopul apărării, statele creștine au organizat cruciadele târzii, cărora li s-au alăturat și Țările Române. După asigurarea alianțelor cu Polonia, respectiv cu Ungaria, Mircea cel Bătrân s-a angajat în lupta cu Baiazid I, la Rovine, în 1395, victorie care a consolidat independența statului valah. Succesul românilor l-a determinat pe regele maghiar Sigismund de Luxemburg să inițieze prima cruciadă târzie, la Nicopole (25 septembrie 1396), soldată însă cu un eșec.
Lupta antiotomană a continuat și în secolul al XV-lea, prin voievodul Transilvaniei, Iancu Corvin de Hunedoara (1441-1456). Printre cele mai cunoscute acțiuni ale sale se numără: campania cea lungă (1443 -1444), Cruciada de la Varna (1444) și apărarea Belgradului, în anul 1456, când a reușit să respingă armata sultanului Mahomed al II-lea. Succesul de la Belgrad a oprit pentru mai mult de jumătate de secol înaintarea otomană spre Europa Centrală. Iancu de Hunedoara a rămas în istorie ca un apărător al creștinismului și un simbol al rezistenței antiotomane.
Lupta pentru păstrarea autonomiei a fost continuată de către domnul Țării Românești, Vlad Țepeș. Cunoscut pentru măsurile sale dure
Dicționar
Cruciade târzii = lupta statelor creştine împotriva expansiunii otomane în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
Dinastie = succesiune de conducători din aceeaşi familie, care îşi transmit puterea de-a lungul mai multor generații.
Rovine = loc mlăştinos.
Axa cronologică
Atacul de noapte de la Târgoviște 1462
Victoria lui Iancu de Hunedoara la Belgrad 1456
Cruciada de la Nicopole 1396
Bătălia de la Rovine 1395
Bătălia de la Nicopole (miniatură din „Cronica” lui Jean Froissart, 1398)
Evaluez și creez
Personalități
Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești între 1386 și 1418.
Vlad Țepeș, domnul Țării Românești (1448, 1456-1462, 1476).
Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1446), guvernator al Ungariei (1446-1453).
Comportament civic
Realizează, după modelul de la pagina 55, împreună cu alți colegi de clasă, câte o prezentare care să valorifice experiențele istorice oferite de acțiunea voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara.
împotriva corupției, domnul muntean a rămas celebru și pentru campania sa de apărare împotriva Imperiului Otoman. Una dintre cele mai remarcabile acțiuni ale sale a fost Atacul de noapte de la Târgoviște (16/17 iunie 1462), în care Vlad Țepeș a surprins armata otomană condusă de sultanul Mahomed al II-lea.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Identifică pe harta de la pagina 57 locurile în care s-au desfășurat bătălii și precizează semnificația acestora.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Asupra acestui Mircea [Mircea cel Bătrân], Baiazid [sultanul Imperiului Otoman] […], găsindu-i vină, a pornit cu război... Dar Mircea, strângând cu grijă oastea țării, nu și-a făcut planul să vină asupra lui să dea lupta […] însă, se ținea și el cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale țării, care sunt multe și acoperă în toate părțile țara, să nu fie ușor de umblat pentru dușmani și nici lesne de cucerit. Și ținându-se pe urma lui, săvârșea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate dușmană rupându-se, se îndrepta uneori prin țară după hrană sau la prădat vite…” (Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice)
B „Dar vlahul [voievodul Vlad Țepeș, în 1462] i-a mutat pe toți supușii lui în locuri strâmte de munte și în locuri acoperite de păduri; și câmpurile le-a lăsat pustii și vitele de tot felul le-a mânat mai înăuntrul hotarelor. […] Tiranul [sultanul Mehmet al II-lea], trecând Danubiul [Dunărea], a străbătut [Țara Românească] mai bine de 7 zile și n-a găsit nimic, nici om, nici cel mai neînsemnat animal și nici ceva de mâncare sau de băut.”
(Mihail Ducas, Istoria turco-bizantină)
a) Numește voievodul român menționat în sursa A .
b) Precizează secolul și spațiul istoric la care se referă sursa B
c) Descrie, pe baza surselor A și B, tacticile de luptă ale celor doi voievozi români.
Jurnal de învățare
Realizează o investigație istorică prin utilizarea resurselor multimedia cu tema „Vlad Țepeș între mit și realitate: impactul stereotipurilor asupra imaginii sale istorice”.
Model de rezolvare:
• Descrierea figurii istorice a lui Vlad Țepeș.
• Originea și evoluția stereotipurilor.
• Vlad Țepeș și mitul lui Dracula.
◗ Notează numele a trei personalități despre care ai învățat în această lecție.
◗ Descrie modul în care vei putea utiliza această experiență de învățare în viitor.
Portofoliul personal.
Theodor Aman, Atacul de noapte de la Târgoviște
SPAȚIUL ROMÂNESC ȘI POLITICA DE CRUCIADĂ
TÂRZIE DE LA MIRCEA CEL BĂTRÂN
LA MIHAI VITEAZUL (II)
Cunosc și înțeleg
Dicționar
Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost renumit pentru vitejia și diplomația sa, care au asigurat stabilitatea țării în fața marilor puteri. Adept al principiului de a nu avea doi dușmani în același timp, domnul Moldovei a îmbinat diplomația cu acțiunile militare, încheind alianțe cu statele creștine și pur tând bătălii pentru menținerea independenței țării. În 1467 l-a învins, la Baia, pe regele Ungariei, Matei Corvin, iar, la Vaslui, în 1475 a obținut o victorie memorabilă în fața armatei otomane. În 1497, Ștefan a triumfat la Codrii Cosminului împotriva polonezilor conduși de Ioan Albert, consolidând astfel independența Moldovei. Recunoscut ca apărător al creștinătății, Ștefan cel Mare a ridicat biserici și mănăstiri, transformând Moldova într-un centru spiritual și cultural. Domnul Moldovei a rămas în memoria colectivă ca un simbol al eroismului românesc și al spiritului de rezistență, o figură respectată de generații și un protector al Moldovei și al credinței creștine.
Sfârșitul secolului al XVI-lea a adus, pentru prima dată în istoria românilor, o realizare de excepție, care va marca evoluția ulterioară a Țărilor Române. Ajuns domn al Țării Românești în anul 1593, Mihai Viteazul a declanșat lupta antiotomană (1594) și a obținut mai multe victorii, dintre care cele mai strălucite au fost la Călugăreni și Giurgiu în anul 1595. Prin aceste victorii, el a consolidat independența Țării Românești. Nemulțumit de politica principelui Transilvaniei și a domnului Moldovei, Mihai Viteazul a organizat o campanie militară în Transilvania. Principele Andrei Báthory a fost învins și, la 1/11 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, fiind recunoscut ca principe al Transilvaniei. În anul 1600 a organizat campania victorioasă în Moldova. Astfel, el a realizat prima unire a Țărilor Române. Asasinarea mărețului conducător pe Câmpia Turzii (9/19 august 1601) a curmat temporar visul de unire al românilor.
Memorie colectivă = totalitatea amintirilor şi interpretărilor despre trecut împărtăşite de un grup (popor), care îi defineşte identitatea şi contribuie la unitatea acestuia. Axa cronologică
1600
Prima unire a Țărilor Române
1595
Bătăliile de la Călugăreni și Giurgiu
1497
Bătălia de la Codrii Cosminului
1476
Bătălia de la Războieni
Bătălia de la Vaslui 1475
Personalitate
Mihai Viteazul (1558-1601), domnul Țării Românești între 1593 și 1600. A realizat prima unire a Țărilor Române în anul 1600.
Harta Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Ștefan cel Mare (1457-1504), domn al Moldovei. Canonizat de către Sfântul
Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române în anul 1992.
Formulează un punct de vedere referitor la contribuția lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în cadrul istoriei românilor.
Istorie și literatură
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Apus de soare
Mihail Sadoveanu, Frații Jderi
Istorie și cinematografie
Mircea (1989)
Vlad Țepeș (1979)
Ștefan cel MareVaslui 1475 (1975)
Mihai Viteazul (1971)
Jurnal
◗ Menționează două dintre cele mai interesante informații pe care le-ai descoperit în lecția de astăzi.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin parcurgerea aces tei lecții.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
1. Completează cu acțiunile militare la care au participat Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul harta tematică, de la pagina 57, Țările Române în timpul luptei antiotomane, utilizând legendă, simboluri și culori.
2. Analizează comparativ politica de cruciadă târzie în timpul domnilor Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul din perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de comunicare*
* Contexte diferite de comunicare: indică modul în care sunt relatate și comunicate evenimentele în cronici, ziare, cărți de istorie sau chiar în rețele sociale contemporane.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:
A „Planul lui Mihai Viteazul, de strângere la un loc, sub aceeași stăpânire, a Țării Românești, a Transilvaniei și a Moldovei, avea să se înfăptuiască treptat [1599-1600], ca o reacție la planurile dominatoare străine […].
Puterile din jur, atât Imperiul Otoman, cât și cel Romano-German, ca și Regatul Polon urmăreau nu numai creșterea influenței lor, ci și înstăpânirea efectivă în acest spațiu de mare importanță economică și strategică.“ (Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, fragment adaptat)
a) Indică secolul precizat în sursa A
b) Descrie elementele componente ale sursei B. c) M enționează evenimentul istoric la care fac referire ambele surse și precizează etapele realizării acestuia.
să învăț
1. Alcătuiește o bază de date digitale (surse, fotografii, înregistrări video și audio) despre bătălii celebre la care au participat conducători ai românilor din secolele al XIV-lea – al XVI-lea (Rovine, Belgrad, Târgoviște, Vaslui, Călugăreni).
2. Documentează-te despre domnitorii români pe care i-ai studiat în aceste două lecții. Împreună cu alți colegi de clasă, organizați o activitate de tip bibliotecă vie ** .
** Biblioteca vie este o metodă în care oameni reali devin „cărți vii” și își împărtășesc experiențele cu cei care îi „împrumută” pentru o discuție. „Cititorii” au ocazia de a interacționa direct cu o persoană care prezintă o anumită experiență, identitate. Alege ce „carte vie“ vrei să fii (domnitor) și prezintă viziunea ta asupra politicii de cruciadă. Povestește cum ai gestionat relațiile cu Imperiul Otoman, politicile de apărare, strategiile militare și diplomatice pe care le-ai folosit.
Barbu Ștefănescu Delavrancea Apus de soare
Mihail Sadoveanu Frații Jderi
B Sigiliul lui Mihai Viteazul
Studiu de caz
Cetăți medievale
Cetățile sunt construcțiile înconjurate de ziduri cu rol de apărare și care serveau la oprirea sau încetinirea înaintării dușmanului. Populația din satele apropiate avea obligația să construiască, să repare, să întrețină și să apere aceste locuri întărite. Construite din piatră și cărămidă, iar altele din lemn și pământ, cetățile aveau forturi, cu turnuri, dar și ziduri cu creneluri. În fort era locuința garnizoanei și tot aici se păstrau munițiile și proviziile. Fortul era înconjurat de un zid sau de o incintă poligonală, prevăzută și ea cu turnuri circulare. Cetățile puteau fi de interior sau de graniță.
Un adevărat sistem de fortificații a fost realizat de către Ștefan cel Mare în Moldova, pe baza cetăților ridicate de predecesorii săi. Moldova istorică avea hotarele apărate de cetăți precum: Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Tighina, Crăciuna, iar altele se aflau în interiorul țării (Roman, Suceava, Neamț). Alături de acestea, în Moldova au mai fost ridicate cetăți și curți boierești fortificate.
În Țara Românească, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș au întărit și reconstruit cetățile Giurgiu, Turnu, Poienari, Târgoviște etc. Și unele mănăstriri au fost fortificate.
Apărarea prin fortificații a avut un rol extrem de important și în Transilvania datorită cetăților de graniță și de interior: Chioar, Ciceu, Unguraș, Cetatea de Baltă, Bran, Feldioara, Râșnov etc. După 1405, în urma deciziei de înconjurare a orașelor cu ziduri, se formează adevărate „cetăți urbane”, cu populație în mare parte germană: Brașov, Sibiu, Sighișoara etc. Tot sașii construiesc, în sudul Transilvaniei, „biserici-cetăți” și cetăți țărănești, locuri eficiente de refugiu în timpul incursiunilor otomane.
1. Identifică în imaginile din această pagină elementele care definesc aceste monumente ca și cetăți medievale.
2. Pe baza informațiilor și imaginilor din manual, utilizând legendă, simboluri și culori, realizează o hartă a cetăților medievale din spațiul românesc. Portofoliul personal.
3. Vizitează real sau virtual o cetate medievală din spațiul românesc și realizează o investigație sau o aplicație media cu titlul „Călătorie în trecut: descrierea unei cetăți”. Investigația ta va avea în vedere:
• poziționarea și importanța strategică;
• arhitectura și elementele de apărare;
• atmosfera medievală;
• oamenii care locuiesc în cetate (soldați, comercianți etc.). Aplic. Analizez. Rezolv
Cetatea Sucevei
Cetatea Hotin
Târgoviște – Turnul Chindiei
Cetatea Făgărașului
Biblioteca virtuală
Situl rural Viscri
Analizez. Rezolv
1. Privește cu atenție imaginile din această pagină și, pe baza cunoștințelor anterioare (istorie și educație plastică), indică stilul arhitectonic al construcției de la Curtea de Argeș și elementele inedite pe care meșterii le-au folosit în decorarea acestui edificiu. Compară cu alte biserici și mănăstiri ridicate în spațiul românesc.
2. Plecând de la informațiile și imaginile din manual, elaborează un eseu argumentativ referitor la adevăr și legendă în construcția bisericii mănăstirii Curtea de Argeș.
Studiu de caz
Biserica episcopală de la Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș este un simbol al ortodoxiei românești și o capodoperă a arhitecturii medievale din secolul al XVI-lea. Aceasta a fost ctitorită de domnul Țării Românești, Neagoe Basarab (1512-1521). Din anul 1793, biserica a devenit reședința Episcopiei Argeșului, având statutul de biserică episcopală.
Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ridicată între anii 1515 și 1517, pe locul vechii mitropolii din secolul al XIV-lea (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați (fragmente picturale sunt păstrate astăzi la Muzeul Național de Artă din București).
Construcția monumentalei mănăstiri a fost învăluită în legendă. Potrivit acesteia, meșterul Manole și-a sacrificat soția (Ana), pentru a da rezistență zidurilor care se dărâmau noaptea. Întrebat de domnitor dacă poate construi ceva mai frumos și răspunzând afirmativ, Manole este lăsat împreună cu meșterii săi pe acoperiș, pentru a se împiedica ridicarea unui nou edificiu. Constructorii, „calfe și zidari”, și-au făcut aripi din șindrile (asemenea lui Icar din Antichitate) și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii, sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți și-au pierdut viața. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – fântâna meșterului Manole.
Construită din piatră fățuită, biserica este un monument remarcabil de care amintesc cu încântare călătorii străini. Paul de Alep, în secolul al XVII-lea, considera așezarea bisericească „una din minunile lumii”. În timpul regelui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României, iar din anul 2009 a fost construită o nouă catedrală, unde sunt amplasate și alte morminte ale familiei regale. Aici își dorm somnul de veci: regele Carol I și regina Elisabeta, regele Ferdinand și regina Maria, regele Carol al II-lea, regina Elena, regina Ana (2016) și regele Mihai (2017).
Aplic.
Neagoe Basarab și familia sa (tablou votiv din biserica episcopală)
Ctitoria lui Neagoe Basarab (cronografie din secolul al XIX-lea)
Catedrala episcopală – Curtea de Argeș
Voievodate sec. IX-XIII
Cnezate și voievodate
Codri, câmpuri, ţări
Jupanate, ţări
RECAPITULARE
Transilvania
Ţara Românească
Moldova
Dobrogea
INSTITUȚII CENTRALE
Mircea cel Bătrân
Vlad Ţepeș
Iancu de Hunedoara
Ștefan cel Mare
Mihai Viteazul
Rovine, Nicopole
Atacul de noapte de la Târgoviște
Campania cea lungă, Belgrad
Baia, Vaslui, Războieni, Codrii Cosminului
Călugăreni, Giurgiu
DIVERSITATE ETNICĂ
• Români
• Maghiari
• S ași
• Secui
• Rromi
EVALUARE
I. Pe o hartă mută a României plasează câte două:
cetăți medievale, locuri de bătălii, capitale, orașe-reședințe domnești/voievodale, biserici și mănăstiri.
Legendă = 1 punct
Conținut = 4 puncte (pentru plasarea pe hartă a oricăror două elemente corecte din fiecare categorie).
II. Citește cu atenție surs a de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Constituite în cursul secolului al XIV-lea și consolidate prin crearea instituțiilor neatârnării, cele două state românești își dezvoltă organizarea internă, își afirmă interesele vamale și comerciale în raport cu politica comercială a celorlalte puteri, își fixează marile opțiuni de politică externă. State independente, cu o neatârnare câștigată prin lupte îndelungate, Țara Românească și Moldova erau pregătite să înfrunte noile mari încercări care aveau să amenințe în deceniile și secolele următoare existența lor statală.” (Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
a) Indică, pe baza sursei, statele constituite în cursul secolului al XIV-lea. 1 punct
b) Explică termenul subliniat în sursă. 1 punct
c) Prezintă, într-un text de minimum 10 rânduri, diversitatea etnică și confesională din spațiul românesc 2 puncte
Portofoliul personal.
AUTOEVALUARE I – 5 p II – 4 p Din oficiu: 1 punct
Punctaj pentru răspuns corect 1 p + 0,5 p × 8 = 5 p 1 p + 1 p + 2 p = 4 p Punctaj maxim: 10 puncte
PROIECT
Pe baza materialelor realizate în cuprinsul acestei unități de învățare, colaborați cu alți colegi de clasă și creați un proiect cu titlul „Spațiul românesc și politica de cruciadă târzie de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul”, după metoda „Pălăriile gânditoare“.
PĂLĂRIA ALBĂ: Informează. Caută informații despre tema pusă în discuție, face conexiuni, oferă informația.
Sarcină de lucru: Alcătuiește o bază de date digitale (surse istorice scrise și vizuale) referitoare la tratatele și alianțele antiotomane, precum și despre contribuția fiecărui domnitor/voievod studiat la apărarea creștinătății.
PĂLĂRIA ROȘIE: Spune ce simte. Își exprimă emoțiile, sentimentele.
Sarcină de lucru: Descrie:
◗ sentimentele populației din acea vreme –frica de invazia otomană și impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi;
◗ reacția la condițiile dificile de trai;
◗ admirația pentru eroii vremii, precum domnitorii care au apărat teritoriile românești;
◗ speranța adusă de alianțele creștine.
contribuția fiecărui domnitor la apărarea spațiului românesc; creșterea prestigiului internațional al domnitorilor români și recunoașterea lor ca apărători ai creștinătății; valorile promovate de domnitorii vremii, precum curajul și dreptatea.
PĂLĂRIA NEAGRĂ: Prezintă aspectele negative. Este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, identifică greșelile.
Sarcină de lucru: Identifică:
◗ provocările și dificultățile întâmpinate de domnitorii români în lupta împotriva otomanilor, inclusiv lipsa de sprijin constant din partea Europei;
◗ absența unei susțineri militare stabile din partea alianțelor creștine;
Sarcină de lucru: Propune activități și materiale interactive care să facă tema mai atractivă pentru colegi.
Exemplu: Organizează o scenetă în care colegii să interpreteze rolurile lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul sau ale altor domni și voievozi. Explică deciziile strategice ale acestora.
PĂLĂRIA GALBENĂ: Prezintă aspectele pozitive. Este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, explorează optimist posibilitățile.
Sarcină de lucru: Explică beneficiile pe termen lung ale cruciadelor târzii și
◗ Se asigură că fiecare membru al echipei își respectă termenul-limită.
◗ Planifică prezentarea proiectului într-un mod clar și organizat.
◗ Stabilește ordinea prezentărilor și realizează un rezumat al fiecărei secțiuni.
◗ Pregătește o concluzie care să evidențieze contribuția spațiului românesc la apărarea creștinătății în Evul Mediu.
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Modernitatea timpurie UNITATEA 6
LECȚIA 1
LECȚIA 2
LECȚIA 3
S TUDIU DE CAZ
RECAPITULARE
EVALUARE
Competențe specifice:
Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir
Iluminism și reformism: Transilvania sub Habsburgi
Secolul fanariot
Școala Ardeleană. Supplex Libellus
Valachorum
Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind, adică dând de-o parte numele de valahi.
DIMITRIE CANTEMIR, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU . DIMITRIE CANTEMIR
Dicționar
Criza (Chestiunea) Orientală sau Problema Orientală = cunoscută şi sub numele de „problema omului bolnav al Europei”, se caracterizează printr-un lung şir de războaie ruso-austro-turce, în încercarea statelor creştine, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Țarist, de a ocupa posesiunile europene ale Imperiului Otoman.
Sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu 1714
iulie 1711
Lupta de la Stănilești
aprilie 1711
Tratatul de la Luțk
Cunosc și înțeleg
Harta Țărilor Române în secolul al XVII-lea
La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, Țările Române se aflau la intersecția intereselor strategice diferite ale imperiilor otoman, habsburgic și țarist (Criza Orientală). În acest timp, s-a accentuat dependența Țărilor Române față de Imperiul Otoman, iar în plan intern situația era tensionată din cauza luptelor pentru domnie între familiile boierești.
În acest context, în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a preluat conducerea Țării Românești.
În anul 1699, Poarta îl recunoaște ca domn pe viață, dar continuă să-l supravegheze. După 1709, s-a apropiat și de Rusia, cu care a încheiat o convenție secretă, cu scopul de a lupta împreună împotriva Porții. Intrigile de la Istanbul și plângerile boierilor au dus însă, pe 15 august 1714, la executarea lui Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii și cumnatul său, Ianache Văcărescu.
Constantin Brâncoveanu a inițiat o serie de măsuri și reforme menite să întărească economia și să modernizeze administrația, a dezvoltat comerțul și meșteșugurile, lărgind legăturile comerciale cu Veneția și Polonia.
Brâncoveanu a fost un mare susținător al ortodoxiei și un ctitor prolific de biserici și mănăstiri (Mănăstirea Hurezi, necropolă a familiei sale, este inclusă astăzi în Patrimoniul UNESCO). Stilul brâncovenesc a devenit un stil artistic distinct, fiind adoptat pe scară largă și având o influență durabilă asupra arhitecturii românești.
PRINCIP A TUL TRANSIL V ANIEI
IMPERIUL HABSBURGIC
UNGARIA
MOLDO VA Ţ ARA ROMÂNEASC Ă
Biserica Mănăstirii Hurezi, principala ctitorie a lui
Constantin Brâncoveanu
Axa cronologică
Constantin Brâncoveanu (1688-1714)
În Moldova, Dimitrie Cantemir a ajuns de două ori domn, în 1693 și în 1710-1711. Cunoscător al situației politice și economice din Imperiul Otoman, Cantemir a decis să încheie o alianță cu Petru cel Mare, țarul Rusiei, cu care a semnat Tratatul de la Luțk , la 13 aprilie 1711, cu caracter antiotoman. În urma confruntării militare cu otomanii, la Stănilești, pe Prut, în iulie 1711, oștile reunite ruso-moldovenești au fost înfrânte. Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde și-a petrecut, în exil, restul vieții. Aici a creat marea sa operă culturală și științifică în spiritul Iluminismului timpuriu.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Cercetează și completează, utilizând legendă, simboluri și culori, o hartă tematică referitoare la ctitoriile lui Constantin Brâncoveanu din spațiul românesc.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Activitatea diplomatică desfășurată de Constantin vodă Brâncoveanu a cuprins toate centrele importante din Europa, care pe acea vreme era centrul lumii […]. Prin diplomația lui, Constantin vodă nu numai că și-a stabilit numeroase relații cu conducătorii europeni, ci, în același timp, cu ajutorul unor informatori risipiți în multe părți ale Europei, el era la curent cu mersul evenimentelor politice sau militare.” (Ștefan Ionescu, Epoca brâncovenească)
B „În schimb, făgăduim noi, marele stăpânitor, măria noastră țarul, pentru noi și pentru urmașii noștri la tronul Rusiei, căci nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova, nici în Țara Muntenească, nici din altă familie străină, ci, pentru această dovadă de credință față de noi a prestrălucitului domn Dimitrie Cantemir, îl vom păstra pe el și pe urmașii lui pe linie bărbătească în acea cârmuire și domnie a țării Moldovei.” (Tratatul de la Luțk, fragment)
a) Precizează un spațiu istoric menționat în sursa B.
b) Argumentează, pornind de la cele două surse, participarea domnitorilor români la relațiile internaționale la începutul modernității și decizia acestora de a se alia cu puterile creștine.
Plecând de la caracterizarea următoare: „Erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez […], un Lorenzo de Medici al nostru” (G. Călinescu), constituie un grup de discuții pe o rețea de socializare și realizează planul unei investigații privind activitatea și personalitatea domnitorului Dimitrie Cantemir.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalilitate
Dimitrie Cantemir (16731723), domn al Moldovei în martie-aprilie 1693 și 1710-1711.
Constantin Brâncoveanu, a fost arestat împreună cu cei patru fii ai săi de către otomani și dus la Istanbul, unde i s-a cerut să se convertească la islam pentru a-și salva viața și a-și proteja familia. Acceptând, ar fi putut trăi, dar aceasta ar fi însemnat renunțarea la credința sa și la valorile pe care le-a susținut.
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere referitoare la decizia domnului muntean Constantin Brâncoveanu. Formulați trei argumente prin care să vă susțineți punctul de vedere.
◗ Descrie emoțiile, sentimentele pe care le-ai trăit parcurgând această lecție. Jurnal de
Constantin Lecca, Uciderea Brâncovenilor
Dicționar
ILUMINISM ȘI REFORMISM:
TRANSILVANIA SUB HABSBURGI
Religii recepte = religii recunoscute, oficiale în Transilvania.
Biserica unită sau greco-catolică = biserică creată în
Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea. Uniții au recunoscut primatul Papei, păstrând ritul, canoanele şi calendarul ortodox.
Axa cronologică
Pacea de la Karlowitz 1699
Prima Diplomă leopoldină 1691
Regimul habsburgic în Transilvania 1688
Înfrângerea turcilor la Viena 1683
Cunosc și înțeleg
După înfrângerea Imperiului Otoman la Viena, în anul 1683, Habsburgii au instaurat, treptat, propriul regim politic în Transilvania. Prin Diploma leopoldină (1691) a fost organizat noul contract politic între austrieci și națiunile țării, păstrându-le privilegiile maghiarilor, sașilor, secuilor și celor patru religii recepte (catolică, calvină, luterană și unitariană). Românii, care formau majoritatea populației, nu aveau reprezentanți în nicio instituție a țării, iar religia lor ortodoxă nu era recunoscută de Viena. Prin Diplomele leopoldine din 1699 și 1701 a fost organizată Biserica Română Unită cu Roma sau Biserica greco-catolică. Din anul 1765, Transilvania a devenit Mare Principat, în care împăratul habsburg avea titlul de principe al Transilvaniei. Iluminismul s-a manifestat în spațiul transilvănean prin influența austriacă și prin reformele inițiate de împărații habsburgi. Împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) a recunoscut legalitatea ortodoxiei și a reglementat obligațiile țăranilor față de nobilime. Prin Ratio Educationis (1777) a fost desființat monopolul bisericii asupra sistemului de educație și a permis românilor accesul la instituțiile de învățământ. Iosif al II-lea (1780-1790) a promovat o politică de protecție pentru țărani, cunoscând situația grea a acestora prin vizitele întreprinse în Ardeal (1773, 1783). În 1784, Iosif al II-lea a fondat Seminarul Teologic de la Blaj, care a devenit o instituție-cheie pentru formarea intelectualilor români. Iluminismul a încurajat românii să ceară drepturi politice și sociale egale cu cele ale maghiarilor și sașilor.
Harta Principatului Transilvaniei în secolul al XVII-lea
Stema Marelui Principat al Transilvaniei
Inocențiu Micu-Klein a deschis calea pentru revendicările ulterioare și a inspirat intelectualii români de mai târziu. Prin Supplex Libellus (1744), înaintat Mariei Tereza, el a susținut cererea de recunoaștere a românilor ca „națiune politică” în Transilvania, cu reprezentanți în Dietă, cu organizarea de școli în limba română, și a militat pentru egalitate cu celelalte națiuni recunoscute din principat.
După înfrângerea răscoalei țăranilor conduși de Horea (1784), în anul 1791 a fost redactat Supplex Libellus Valachorum de către reprezentanții Școlii Ardelene, primul program politic al românilor din Transilvania.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Utilizând hărțile de la paginile 52 și 68, realizează o analiză comparativă a Transilvaniei în Evul Mediu și la începuturile modernității, din perspective multiple (temporală, spațială, politică, economică etc.).
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe: A „Că avea dreptate poporul să se împotrivească unirii, se dovedi cât de curând. Mai întâi, conducătorului românilor uniți nu i se dădea titlul de mitropolit, așa cum se așteptaseră adepții noii confesiuni, ci numai acela de episcop; apoi drepturi politice nu se acordară: rămaseră tot trei națiuni ca și înainte de unire […].
O urmare bună avu totuși unirea cu Roma, și anume, faptul că viitorii preoți fură dați la învățătură mai înaltă, întâi la școlile din Blaj și apoi, cei mai răsăriți dintre dânșii, la Roma. Aci, studiind limba latină și istoria veche, ei putură să-și dea seama de latinitatea limbii noastre, de originile nobile ale poporului român.”
(Constantin C. Giurescu, Istoria românilor)
B „Răscoala lui Horea a avut un puternic răsunet european și american. Era timpul ideilor fericite ale Revoluției Americane și ale Revoluției Franceze. Spiritele luminate ale vremii […] au luat apărarea țăranilor români […]. Răscoala de la 1784 a fost soluția țărănescă a problemei naționale, a fost felul în care țăranii au crezut că pot contribui la eliberarea națiunii române. Dacă țăranii deveneau liberi, atunci întreaga națiune română ar fi ajuns liberă, fiindcă țăranii reprezentau peste 90% din națiune.”
(Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei)
a) Realizează o fișă de lectură pentru sursa B
b) Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere pe tema consecințelor unirii cu Biserica Romei pentru românii din Transilvania, prezentând două efecte (pozitive/negative), utilizând sursele de mai sus.
Evaluez și creez
Personalitate
Comportament civic Ioan Inochentie (Inocențiu) Micu-Klein (1692-1768), episcop greco-catolic român, cunoscut pentru lupta sa în favoarea drepturilor românilor din Imperiul Habsburgic. Activitatea sa a influențat dezvoltarea conștiinței naționale românești.
Formulează o opinie referitoare la rolul episcopului unit Inocențiu Micu-Klein în lupta pentru drepturile românilor din Transilvania. Ce lecții crezi că pot fi învățate din eforturile sale pentru dreptate socială și națională?
Învăț să învăț
Realizează un afiș/poster cu privire la respectarea drepturilor românilor în Transilvania sub stăpânire austriacă.
Portofoliul personal.
Jurnal
de învățare
◗ Numește două dintre ideile discutate care ți s-au părut mai interesante.
◗ Precizează cum poți aplica ceea ce ai învățat astăzi în viața de zi cu zi.
Dicționar
Haraci (tribut) = obligație în bani plătită de un stat creştin sultanului, ca o recunoaştere a supunerii sau ca dovadă a loialității.
SECOLUL FANARIOT
Cunosc și înțeleg
Axa cronologică
Revenirea la domniile pământene 1822
Legiuirea Caragea 1818
Instaurarea fanarioților în Țara Românească 1716
Instaurarea fanarioților în Moldova 1711
Harta Țărilor Române în secolul fanariot
După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir în cadrul războiului ruso-turc și înlocuirea lui Constantin Brâncoveanu, Imperiul Otoman a decis să instituie un sistem de control direct asupra Principatelor, cu numirea de domni proveniți din rândul grecilor din Fanar (cartier al Istanbulului), loiali Imperiului, deoarece aceștia depindeau de sultan pentru a-și menține pozițiile. Astfel, a fost instaurat Regimul fanariot în 1711, în Moldova, și în 1716, în Țara Românească.
În această perioadă a avut loc o reducere a puterii militare a celor două Țări Române, care nu mai aveau armată proprie. Pentru că își cumpărau tronul, domnii erau schimbați des, ceea ce a făcut ca numărul domnilor fanarioți din Țara Românească să fie de 40, iar în Moldova, de 36. În multe cazuri, boierii români au fost înlăturați din funcții importante, în locul lor fiind aduși funcționari greci sau străini, loiali domnului fanariot. Această situație a dus la tensiuni între aristocrația română și elita fanariotă. S-a înregistrat o creștere a obligațiilor financiare ale Țării Românești și Moldovei față de Imperiul Otoman, care pe lângă haraci (tribut), plăteau peșcheș, mucarer etc. Toate acestea au condus la creșterea fiscalității. În această perioadă, Principatele au avut cedări teritoriale, pe fundalul Crizei Orientale ce cuprinsese Imperiul Otoman. Mulți domni fanarioți au introdus reforme administrative și juridice (centralizarea puterii, eliminarea unor practici arbitrare etc.). Remarcabili prin încercările lor de reformare rămân: Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, cu măsuri în domeniile fiscal, juridic și al învățământului, dar și în domeniul poștelor; Scarlat Callimachi și Ioan Gheorghe Caragea, ambii autorii ai câte unui cod de legi.
Mihail Șuțu, ultimul domn fanariot al Moldovei
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Consultă manualul digital și realizează o fișă de prezentare a Supplex
Libellus Valachorum. Pe baza acesteia și a cunoștințelor din anii trecuți, compară Supplex Libellus
Valachorum cu alte documente istorice din aceeași perioadă: Declarația de Independență a Statelor
Unite sau Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din Franța. Alcătuiește o listă cu revendicările comune, precizează două asemănări și două diferențe între aceste documente și discută cu alți colegi de clasă cauzele pentru care această perioadă a fost marcată de numeroase mișcări pentru drepturi și libertăți.
2. S crie, după modelul Supplex-ului, o petiție modernă pentru o problemă care te interesează, cum ar fi protejarea mediului sau drepturile tinerilor.
Studiu de caz
Școala Ardeleană. Supplex Libellus Valachorum
Școala Ardeleană a reprezentat o mișcare culturală și intelectuală inspirată de valorile Iluminismului european. Ea a jucat un rol esențial în formarea conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Cărturarii Școlii Ardelene au fost primii care au susținut și popularizat ideea că românii sunt descendenți ai romanilor, întărind astfel dreptul lor la identitate și autonomie. Acest argument era esențial pentru a cere recunoașterea românilor ca națiune politică egală cu celelalte din Transilvania. Ei s-au preocupat și de înființarea de școli și instituții educaționale, contribuind astfel la ridicarea nivelului de educație a românilor și la formarea unei generații de oameni instruiți.
Scrierile și dicționarele elaborate de reprezentanții Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai - D eleanu, Damaschin Bojincă, Ioan Piuariu Molnar, Gheorghe Lazăr, Dimitrie Țichindeal etc.) rămân lucrări esențiale de patrimoniu cultural. Folosirea alfabetului latin în locul celui chirilic a reprezentat un moment fundamental de schimbare culturală, de întoarcere spre latinitate, spre cultura europeană. Cărturarii Școlii Ardelene au luptat pentru drepturile politice, sociale și naționale ale românilor transilvăneni.
Deviza Școlii Ardelene a fost Virtus Romana Rediviva (prescurtat V.R.R.), care a îndemnat la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba română, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre de activitate ale mișcării de emancipare a românilor au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș și Năsăud. În anul 1791, la Oradea, a fost elaborat de către reprezentanții Școlii
Ardelene actul reprezentativ al națiunii române Supplex Libellus
Valachorum. Pentru a-și susține cererile, reprezentanții Școlii Ardelene au adus numeroase argumente istorice, filologice, economice, au invocat drepturile omului și ale societății civile. Memoriul a fost trimis la Viena împăratului Leopold al II-lea, dar a avut o soartă asemănătoare cu aceea a programului realizat de Inocențiu Micu-Klein, fiind trimis
Dietei de la Cluj, care l-a respins în august 1791. Singurul punct acceptat a fost manifestarea liberă a religiei ortodoxe, dar care nu era considerată o religie receptă.
Primul program politic modern românesc, Supplex Libellus
Valachorum, a avut o importanță deosebită în formarea conștiinței naționale, în redeșteptarea luptei de emancipare pentru drepturi politice și libertăți naționale.
Petru Maior
Gheorghe Șincai
Samuil Micu
RECAPITULARE
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
• A avut cea mai lungă domnie din această perioadă, din Ţara Românească. El a dus o politica externă care s-a caracterizat prin echilibru, o activitate diplomatică activă.
• A fost domnul Moldovei și un mare căr turar. A încheiat un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare, alături de care a luptat la Stănilești pe Prut.
REGIMUL HABSBURGIC
• Instaurat în Transilvania începând cu anul 1688. Politica dusă de austrieci a stat sub semnul absolutismului luminat și a cuprins toate domeniile de ac tivitate.
• Biserica greco-catolică a avut un rol determinant în afirmarea drepturilor naţionale și emanciparea românilor transilvăneni.
Utilizează „Tehnica 3-2-1” și notează:
(1711 – Moldova, 1716 – Ţara Românească) a marcat trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare a Ţărilor Române.
• Reprezintă curentul cultural ce susţine originea romană a poporului român, latinitatea limbii române şi continuitatea românilor din spaţiul carpato -dunăreanopontic.
• SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM – cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea.
3 trei termeni/concepte/noțiuni din ceea ce ai citit/învățat la tema „Modernitatea timpurie”; Model de rezolvare: Școala Ardeleană etc.
2 două idei despre care ai dori să înveți mai mult în continuare;
1 o c apacitate, o pricepere/o abilitate pe care consideri că ai dobândit-o în urma activității de predare-învățare.
Evaluare/Autoevaluare
Nr. crt.
1. Însușirea corectă a conținutului unui termen istoric.
p × 3 = 1,5 p
2. Modul în care ai folosit definiția corectă a unui termen istoric. 0,5 p × 3 = 1,5 p
3. Gradul în care ți-ai fixat cunoștințele din tema dată. 1,5 p
4. Implicarea în îndeplinirea sarcinii de investigator. 1 p
5. Corectitudinea dobândirii unei priceperi. 1,5 p
6. Dovedirea prin exemple a cunoașterii și înțelegerii temei studiate. 2 p
7. Încadrarea în timpul solicitat. 1 p
DIMITRIE CANTEMIR
REGIMUL FANARIOT
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
Portofoliul personal.
1. În încercarea de a scoate Moldova de sub stăpânire otomană, a semnat un tratat cu Imperiul Rus:
a) Constantin Brâncoveanu; b) Dimitrie Cantemir; c) Șerban Cantacuzino.
2. Printre ctitoriile lui Constantin Brâncoveanu se numără:
a) Palatul Cotroceni; b) Palatul Mogoșoaia; c) Palatul Peleș.
3. Chestiunea sau Problema Orientală se referă la:
a) criza Imperiului Habsburgic; b) criza Imperiului Rus; c) criza Imperiului Otoman.
4. Biserica greco-catolică sau unită:
a) recunoaște ca șef pe papa de la Roma și păstrează calendarul ortodox; b) recunoaște ca șef pe patriarhul de la Constantinopol și păstrează calendarul catolic; c) are propria conducere și folosește calendarul ortodox.
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
1. Stăpânirea austriacă în Transilvania se instituie în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
2. Regimul fanariot se termină în primul deceniu al secolului al XIX-lea.
3. În 1795 a fost redactat Supplex Libellus Valachorum.
4. Printre ideile susținute de Școala Ardeleană se înscrie romanitatea românilor.
III. Numește trei caracteristici ale regimului fanariot.
IV. Prezintă, în aproximativ cinci rânduri, două consecințe ale Crizei Orientale pentru spațiul românesc.
V. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Scurtă vreme după alungarea turcilor de sub zidurile Vienei la 1683, austriecii își îndreaptă privirile spre Transilvania, de atâta vreme râvnită de Curtea imperială vieneză pentru bogățiile și importanța sa strategică […]. Pătrunzând în Transilvania, armata imperială a impus un tratat potrivit căruia țara era silită să accepte stăpânirea habsburgică […]. Prin această declarație (9 mai 1688), întărită de Dieta de la Făgăraș în 13 mai 1688, ia sfârșit perioada suzeranității turcești în Transilvania și începe perioada stăpânirii austriece care durează până la 1867.” (Ștefan Pascu, Ce este Transilvania?)
Al doilea asediu al Vienei, 1683
a) Indică secolul la care se referă sursa. 1 punct
b) E xplică, pe baza sursei, semnificația anului 1683 pentru Imperiul Otoman, pe de-o parte, și pentru austrieci, pe de altă parte. 1 punct
Punctaj pentru răspuns corect
Punctaj maxim: 10 puncte
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
UNITATEA 7
Lumea românească până la jumătatea secolului al XIX-lea
LECȚIA 1
S TUDII DE CAZ
Românii între Orient și Occident. Conservatorism și modernizare
◗ Tudor Vladimirescu
◗ Generația pașoptistă. Programe și consecințe ale revoluției
Revoluția română de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără trecut și viitor, fără altă cauză decât voința întâmplătoare a unei minorități sau mișcarea generală europeană. Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza Revoluției române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trudă, suferință și lucrare a poporului român asupra lui însuși.
NICOLAE BĂLCESCU, Mersul revoluției în istoria românilor
ROMÂNII ÎNTRE
ORIENT ȘI OCCIDENT . CONSERVATORISM ȘI MODERNIZARE
Dicționar
Protectorat rusesc = drept obținut de Rusia prin Tratatul de la Adrianopol de a supraveghea şi administra Principatele Române, limitând drastic amestecul otoman.
Rechiziție = măsură excepțională prin care cetățenii sunt obligați la cedarea unor bunuri pentru nevoile armatei sau ale statului.
Separarea puterilor în stat = principiu fundamental al democrației, care, pentru a preveni abuzul de putere, presupune împărțirea autorității statului în trei puteri independente: legislativă (face legi), executivă (aplică legile) şi judecătorească (interpretează şi asigură respectarea legilor).
Axa cronologică
Basarabia este ocupată de Imperiul Țarist 1812
Bucovina este ocupată de Austria 1775
Banatul este ocupat de Austria 1718
La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, Moldova și Țara Românească s-au aflat într-un context geopolitic complex, situate între influențele Imperiului Otoman (puterea suzerană) și ale Imperiului Țarist (puterea protectoare). Războaiele Crizei Orientale și consecințele acestora – ocupații, rechiziții, epidemii, pierderi de vieți omenești, cedările teritoriale la care au fost obligate Țările Române – au împiedicat dezvoltarea firească a societății românești.
Perioada se caracterizează printr-o continuă luptă între boierimea autohtonă și reprezentanții grupării greco-fanarioților. Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea apar tot mai insistent memorii ale boierilor români (1769, 1802, 1817) care solicitau reformarea statului, redobândirea autonomiei depline, înlăturarea domniilor fanariote și formulau soluții pentru regenerarea Principatelor: separarea puterilor în stat, libertate comercială, afirmarea și sprijinirea elementului național, înființarea unei armate naționale etc. Cele mai importante proiecte de modernizare elaborate sub influența valorilor politice occidentale au fost Constituția cărvunarilor (Ionică Tăutu, Iași, 1822), Actul de unire și independență și Osăbitul act de numire a suveranului românilor (Ion Câmpineanu, București, 1837-1838).
Noul război ruso-turc (1828-1829) a creat premisele întăririi puterii Rusiei în Principate. Prin Tratatul de la Adrianopol (1829), Imperiul Țarist a obținut protectoratul asupra Principatelor. În timpul ocupației militare rusești în Principate (1828-1834) au fost elaborate Regulamentele Organice. Aceste coduri de legi aveau rol constituțional, introduceau separarea puterilor în stat, reorganizarea învățământului în limba română, reînființarea armatei naționale, impozit unic, desființarea vămilor interne, interzicerea torturii, înființarea arhivelor etc.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o adevărată revoluție demografică . A crescut numărul așezărilor umane, sate și târguri, fenomen asociat cu extinderea rețelei de căi de comunicație și a pieței. Comerțul a făcut progrese, iar agricultura s-a dezvoltat prin extinderea suprafețelor cultivate. În această perioadă,
Cunosc și înțeleg
Două lumi paralele
un rol semnificativ în modernizare l-au avut elitele intelectuale. S-au înființat școli și instituții de învățământ moderne. Intelectualii și boierii progresiști cu studii în Occident au promovat idei iluministe, susținând reforme în educație, justiție și administrație.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Identifică și descrie din sursa Două lumi paralele spațiul istoric și un element de modernitate.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele scrise și vizuale din lecție și răspunde la următoarele cerințe:
A „Boierimea și burghezia, ce abia se năștea, adoptă cu patimă într-o singură generație îmbrăcămintea, purtările și ideile Occidentului, pregătind totodată revoluția viitoare. Orașele, puncte de negoț între Orient și Occident, cu pitorescul lor pestriț, forfoteau de viață. […] Moda și obiceiurile se schimbă și ele în același timp […] Apar primele semne ale economiei capitaliste. Între 1800 și 1848, Țările Române trec, dintr-odată, de la Evul Mediu la perioada contemporană.” (Neagu Djuvara, Între Orient și Occident)
B „... că civilizația românilor din Principate a fost mai mult orientalizată la 1800 decât a fost la 1700 sau 1600 nu este greu de dovedit: ajunge să ne aruncăm o privire asupra tablourilor reprezentând pe marii boieri sau să citim foile de zestre și testamentele epocii. Dinicu Golescu, în somptuosul său costum oriental, arată aproape ca un pașă turc, pe când strămoșul său, îngropat în 1574, a fost reprezentat pe piatra sa funerară ca un cavaler european […] Dar țărănimea a practicat un mod de viață tradițional ale cărui structuri nu au fost nici orientale, nici occidentale.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor)
a) Indică domeniile la care fac referire cele patru surse (de exemplu: economic, social etc.).
b) P recizează care era idealul boierilor români din secolul al XVIII -lea, așa cum reiese din sursa A .
c) Realizează, pe baza surselor, un text, de aproximativ zece rânduri, referitor la așezările de tip urban din Țările Române din secolul al XVIII-lea.
Învăț să învăț
Portofoliul personal.
Pornind de la sursele din lecție, folosind și alte informații, elaborează împreună cu alți colegi de clasă un proiect transdisciplinar cu privire la viața cotidiană a românilor la începutul modernității.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei și al Țării Românești, a încercat să ducă o politică de modernizare. Deoarece a protestat împotriva pierderii Bucovinei în favoarea Austriei, otomanii l-au asasinat (1777).
Tudor Mușatescu a scris o adaptare a operei dramatice Coana Chirița, în care încorpora piesele lui Vasile Alecsandri. Citește piesa de teatru și participă la o dezbatere, împreună cu alți colegi de clasă, având ca temă societatea românească la început de modernitate. Discutați, pe baza acesteia, conflictul dintre vechi și nou, rolul femeii în societate, influența culturii occidentale. Analizați în ce măsură aceste teme sunt relevante și pentru societatea românească actuală. Prezentați exemple contemporane care sunt asemănătoare cu situațiile și personajele prezentate în piesă.
Jurnal de învățare
◗ Menționează două dintre ideile discutate care ți-au reținut atenția.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin parcurgerea acestei lecții.
Tudor Vladimirescu (1780-1821), originar din Gorj, a fost un spirit întreprinzător, priceput în treburile administrative și negustorești, bun organizator și cu prestigiu în zona Olteniei. A fost voluntar în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, fiind decorat de țarul Rusiei.
Studiu de caz
Tudor Vladimirescu
Revoluția din 1821 – hartă
La începutul secolului al XIX-lea, în Țara Românească, ostilitatea față de abuzurile și corupția din timpul domniilor fanariote s-a accentuat, iar boierii români și-au coalizat forțele în înlăturarea acestui regim atât de apăsător. În ianuarie 1821, murea la București domnul fanariot Alexandru Șuțu. Fruntașii boierimii muntene organizați într-un Comitet de Oblăduire l-au numit pe Tudor Vladimirescu pentru a organiza o acțiune militară antifanariotă.
La 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a lansat la Padeș, Proclamația, un îndemn la înrolare pentru toți cei ce nu mai agreau regimul de stăpânire străină și la organizarea unei „armate a norodului”, întărind ideea necesității unei administrații autohtone și a unei justiții sociale.
Astfel organizat, Tudor Vladimirescu ordonă deplasarea spre București a „adunării norodului”, formată în mare parte din țărani, dar și din panduri. Preocupat de disciplină, dar și de atingerea scopurilor revoluției sale, Vladimirescu a inițiat și un program, cunoscut sub numele de Cererile norodului românesc, ce viza realizarea unor reforme în organizarea și conducerea Țării Românești.
Pentru a-și atinge scopurile, Tudor Vladimirescu a încheiat o alianță cu Eteria, o organizație secretă greacă ce dorea eliberarea Greciei de sub dominația otomană. Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, și Tudor Vladimirescu au intrat în conflict. Acesta din urmă a fost ucis în 27 mai/8 iunie 1821. Moartea lui Tudor Vladimirescu nu a distrus însă și scopul mișcării sale, înlăturarea fanarioților și revenirea la domniile pământene. Figura sa rămâne emblematică în memoria colectivă a românilor, fiind un simbol al luptei pentru dreptate și eliberare socială.
Imperiul Otoman a reinstaurat domnii pământeni în iulie 1822, pe Grigore Alexandru Ghica al IV-lea, la conducerea Țării Românești, iar în Moldova, pe Ioniță Sandu Sturdza.
Reflectează asupra valorilor pe care le-a promovat Tudor Vladimirescu, cum ar fi libertatea, justiția și solidaritatea și scrie un scurt eseu (aproximativ două pagini) în care să răspunzi la întrebarea „Poate fi considerat Tudor Vladimirescu un model de urmat în societatea contemporană?”. Aplic. Analizez. Rezolv
Studiu de caz
Generația pașoptistă. Programe și consecințe ale revoluției
Revoluția română de la 1848-1849 a fost parte integrantă a celei europene prin cauze și obiective, dar și datorită reprezentanților ei, promotori ai spiritului înnoirii societății. Personalități deosebite ale acestei generații pașoptiste au fost: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Avram Iancu, Gheorghe Magheru, Christian Tell, Dimitrie Brătianu, Alexandru Golescu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, C.A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Timotei Cipariu, Eftimie Murgu etc. Aceștia s-au implicat în Revoluția de la 1848 din diverse regiuni românești și au avut un impact esențial în modernizarea și unificarea României.
Obiectivele revoluției române s-au regăsit în programele adoptate în 1848-1849. Acestea erau de ordin național: eliberarea Țărilor Române de sub dominația străină, unirea acestora și crearea unui stat român unitar, bazat pe o identitate națională comună; social: eliberarea țăranilor din starea de dependență și împroprietărirea acestora cu pământ, transformarea societății feudale într-o societate modernă; liberal: drepturi și libertăți cetățenești (libertatea persoanei, libertatea presei, egalitate în fața legii, desființarea pedepselor corporale).
Primele mișcări revoluționare au început în Moldova, la 27 martie 1848. În Țara Românească revoluția a învins în interior pentru o scurtă perioadă în care s-au pus în practică elemente ale obiectivelor proiectate. Intervenția Imperiului Otoman, la solicitarea Rusiei, a pus capăt brutal revoluției din Țara Românească, în septembrie 1848. În Transilvania, la Marea Adunare Națională de la Blaj, s-a auzit strigătul Noi vrem să ne unim cu Țara! Blajul și Munții Apuseni au fost centrul rezistenței românești conduse de Avram Iancu. Tensiunile dintre români și maghiari au dus la conflicte interne, la numeroase victime și au culminat cu reprimarea violentă a revoluției în 1849 de către trupele austriece și țariste. Intervenția imperiilor vecine a dus la înăbușirea revoluției, dar nu și la anularea obiectivelor stabilite. Prin idealurile și acțiunile lor, pașoptiștii au pus bazele României moderne și au deschis calea pentru realizarea unității naționale și pentru tranziția la o societate democratică.
C Programele Revoluției de la 1848 din spațiul românesc.
Program
Iași – Petițiunea-Proclamațiune
Islaz – Proclamația de la Islaz
Blaj – Petiția națională
Brașov– Prințipiile noastre pentru reformarea țării
Cernăuți – Dorințele partidei naționale în Moldova
Cerințe
Desființarea cenzurii, drepturi și libertăți cetățenești
Egalitatea drepturilor politice; Domnul responsabil ales pe cinci ani; Libertate absolută a tiparului
Egalitatea în drepturi a națiunii române cu celelalte națiuni din
Transilvania; Respingerea anexării Transilvaniei la Ungaria
Egalitate în fața legii; Unirea Moldovei cu Valahia într-un stat independent
Libertăți democratice; Unirea Moldovei cu Țara Românească
Aplic. Analizez. Rezolv
Plecând de la sursele A-C:
a) Analizează comparativ, temporal și spațial, evenimentele revoluționare petrecute în spațiul românesc în anii 1848-1849. Stabilește două asemănări și două deosebiri între prevederile programelor revoluționare adoptate atunci.
b) Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere pe tema problemelor sensibile și controversate ale Revoluției de la 1848 din Transilvania.
A Avram Iancu (1824-1872)
B Pictură de C. Rosenthal, România revoluționară
Studiu de caz
Rromii sunt o populație originară din India. Cuvântul rrom provine din limba sanscrită și se traduce prin „om, bărbat”.
Odată cu marea invazie a tătarilor, rromii ajung în spațiul românesc la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima mențiune a rromilor în documente datează din 3 octombrie 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, a dăruit mănăstirii Vodița, între alte bunuri, „40 de sălașe de ațigani”. În Moldova, prezența rromilor este menționată prima dată într-un act din 2 august 1414, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun. În Transilvania, rromii au ajuns fie din Țara Românească, fie pe un traseu care venea direct din Peninsula Balcanică.
Rromii aveau statutul de robi, fiind proprietatea stăpânului, care dispunea de ei ca de orice alt bun, putând să îi cumpere sau să îi vândă, să-i dăruiască sau să-i lase moștenire. Această stare a dus la marginalizarea lor în societate, la discriminare, stigmatizare și excludere din comunitățile locale. Rromii erau meșteri pricepuți în prelucrarea metalelor și a lemnului. La curțile domnului sau ale boierilor ei se ocupau cu treburi gospodărești, erau foarte buni bucătari sau creșteau copiii stăpânilor. Dansau și cântau pentru distracția acestora și a oaspeților lor. La mănăstiri au fost folosiți pe șantierele acestora. Prin pătrunderea ideilor iluministe în Țările Române, s-a dezvoltat treptat, prin acțiunea tinerilor boieri liberali, formați în universitățile occidentale, un curent de opinie favorabil eliberării rromilor din starea de robie. Aceștia susțineau faptul că dezrobirea urma să îi aducă pe rromi egali în drepturi cu ceilalți locuitori ai țării. Astfel, s-a ajuns ca, la 1848, în unele programele revoluționare, să fie solicitată explicit „dezrobirea țiganilor”. A existat printre boierii liberali din epocă un sentiment de rușine pentru o realitate socială anacronică și barbară, perpetuată în lumea românească.
Așadar, între 1843 și 1856, în Țara Românească și în Moldova, au fost adoptate legi care i-au eliberat pe rromi din situația juridică, socială și economică de robi. Eliberarea din robie a adus rromilor o condiție juridică egală cu cea a țăranilor-clăcași. Noile obligații, claca și birul, au făcut ca îmbunătățirea statutului juridic al emancipaților să fie însoțită de înrăutățirea statutului lor economic.
Rromii au influențat îmbogățirea culturii române aducând contribuții remarcabile în dezvoltarea teatrului, a muzicii, a gastronomiei, a meșteșugurilor tradiționale și în ridicarea mănăstirilor.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Investighează, împreună cu alți colegi de clasă, modul în care rromii au fost reprezentați în literatura și arta românească, atât în perioada medievală, cât și în cea modernă. Discutați despre evoluția situației rromilor din punct de vedere juridic și legislativ.
2. Pe baza investigației, organizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere cu tema „Imaginea celuilalt: stereotipii și prejudecăți cu privire la comunitatea rromă din România”.
3. E xistă în comunitatea ta reprezentanți ai populației rrome? Realizează, după modelul din manualul digital, un interviu cu persoane din comunitatea rromilor, care pot povesti despre perspectivele lor asupra integrării și emancipării. Utilizează interviul în cadrul unei prezentări despre diversitatea socioculturală a comunității tale (etnii, limbi, religii, tradiții și obiceiuri, artă și cultură).
Portofoliul personal.
Rromii – de la robie la emancipare
Theodor Aman, Tânără țigancă
RECAPITULARE
A. Românii între Orient și Occident
◗ L a sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, Moldova și Țara Românească s-au aflat într-un context geopolitic complex.
◗ Această perioadă de tranziție și transformare pentru Țările Române a fost marcată de o serie de modificări politice, economice, administrative și sociale, care au influențat profund modernizarea Principatelor Române și trecerea de la stilul de viață oriental la cel european.
B. Tudor Vladimirescu a condus Revoluția din Țara Românească din 1821. Ca urmare a acestui eveniment, în 1822, Imperiul Otoman a pus capăt regimului fanariot în Principate.
C. Generația pașoptistă. Programe și consecințe ale revoluției
Spațiu
Moldova, Iași
Program
Petițiunea-Proclamațiune Țara Românească, Islaz
Transilvania, Blaj
Transilvania, Brașov (program al revoluționarilor moldoveni)
Bucovina, Cernăuți
D. Rromii, de la robie la emancipare
Proclamația de la Islaz
Petiția națională
Prințipiile noastre pentru reformarea țării
Petiția Țării, Dorințele partidei naționale în Moldova
◗ Prima mențiune a rromilor în documentele românești datează din secolul al XIV-lea.
◗ Aceștia aveau statutul de robi, fiind proprietatea stăpânului, care dispunea de ei ca de orice alt bun, putând să îi cumpere sau să îi vândă, să-i dăruiască sau să-i lase moștenire.
◗ Între 1843 și 1856, în Țara Românească și în Moldova, au fost adoptate legi care i-au eliberat pe rromi din situația juridică, socială și economică de robi.
PROIECT
CERINȚE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI
• MOTTO
• DATA APARIȚIEI
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, plecând de la modelul alăturat, un ziar în format electronic, cu minimum două articole, având ca tematică „Lumea românească până la jumătatea secolului al XIX-lea”.
• TITLURILE ARTICOLELOR
• CONȚINUT
• IMAGINI
• TITLUL ARTICOLULUI
• INTRODUCERE (O PREZENTARE GENERALĂ A SUBIECTULUI, DOUĂ-TREI RÂNDURI)
• CUPRINS (8-10 RÂNDURI)
• 1-2 IMAGINI CARE AJUTĂ LA ÎNȚELEGEREA SUBIECTULUI
• CONCLUZII
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Conducătorul mișcării revoluționare din 1821 a fost: a) Nicolae Bălcescu; b) Tudor Vladimirescu; c) Avram Iancu.
2. Domniile pământene au fost restabilite în anul: a) 1820; b) 1821; c) 1822.
3. Programul Petiția națională a fost adoptat în anul 1848 în: a) Țara Românească; b) Moldova; c) Transilvania.
4. Prima mențiune a rromilor în documente românești datează din secolul: a) al XIII-lea; b) al XIV-lea; c) al XV-lea.
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
1. Regimul fanariot în spațiul românesc s-a încheiat în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea.
2. Revoluția română din 1848-1849 a fost parte integrantă a revoluției europene.
3. În programul Dorințele partidei naționale din Moldova s-a cerut unirea Principatelor Române.
4. În deceniile cinci și șase ale secolului al XIX-lea, în spațiul românesc, au fost adoptate legi care i-au eliberat pe rromi din situația juridică, socială și economică de robi.
III. Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „ Din 1711 până în 1821, domni fanarioți, făcând parte din unsprezece familii, se vor urca, de șaptezeci și cinci de ori, pe tronul celor două țări. Vor aduce cu ei moravurile din Fanar, în care se întâlneau câteva tradiții bizantine și multe apucături turcești. La București și la Iași, la curte și în rândul boierimii, treptat, portul și obiceiurile se orientalizează. Pentru călătorul apusean, la sfârșitul veacului al XVIII-lea, Moldo-Valahia însemna intrarea în Turcia – sau, dacă vine dinspre Răsărit, înseamnă că nu a ieșit încă din Turcia.”
(Neagu Djuvara, Între Orient și Occident)
B „București este capitala Valahiei și reședința voievodului. Este un oraș mare și frumos, foarte populat; sunt peste o sută douăzeci de mii de locuitori; există clădiri publice foarte frumoase și mai ales niște hanuri minunate, un fel de hoteluri, ținute de negustori din cei mai bogați, la care se găsesc tot felul de mărfuri din toate țările lumii unde se face negoț...”
(Charles de Peyssonnel, Tratat despre comerțul de la Marea Neagră, 1787)
a) Indică un spațiu istoric precizat în sursa A . 0,5 puncte
b) Precizează secolul la care face referire sursa B 0,5 puncte
c) E xplică în aproximativ cinci rânduri fragmentul subliniat în sursa A 2 puncte
d) Formulează un punct de vedere referitor la evoluția societății românești la sfârșitul secolului al XVIII-lea, susținându-l cu două informații selectate din sursele A și B 2 puncte
Portofoliul personal.
AUTOEVALUARE I – 2 p II – 2 p III – 5 p Din oficiu: 1 punct
Punctaj pentru răspuns corect
Punctaj maxim: 10 puncte
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Conducători revoluționari români din Transilvania
România modernă UNITATEA 8
LECȚIA 1
LECȚIA 2
S TUDII DE CAZ
Formarea statului român modern: domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Abdicare = act prin care o persoană renunță şi cedează funcția sa înainte de expirarea termenului corespunzător pentru exercitarea acesteia.
Adunări (Divanuri) ad-hoc = adunări consultative convocate cu scopul de a exprima voința populației româneşti cu privire la organizarea Principatelor.
Secularizare = trecerea averilor bisericeşti şi mănăstireşti în proprietatea statului.
Cunosc și înțeleg
Într-un context extern înnoitor, ca urmare a pierderii Războiului Crimeii (1853-1856) de către Rusia și datorită victoriei Imperiului Otoman, a Franței, a Angliei și a Sardiniei, problema românească a captat interesul diplomației marilor puteri și a devenit o chestiune europeană Congresul de pace de la Paris (1856) a hotărât intrarea Principatelor sub garanția colectivă a Marilor Puteri, eliminarea protectoratului rusesc, libertate de navigație pe Dunăre, retrocedarea județelor Bolgrad, Cahul și Ismail Moldovei, consultarea locuitorilor din Principate în cadrul unor adunări ad-hoc cu privire la Unire și la viitoarea lor organizare politică. În anul 1857 au fost adoptate rezoluții ale Adunărilor Ad-hoc cu un conținut asemănător care accentua dorința românilor de unire a principatelor într-un singur stat cu numele de România, prinț străin etc. Analizând aceste cereri, Marile Puteri au decis în cadrul Conferinței de la Paris (7/19 august 1858) unirea celor două state românești sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Convenția de la Paris mai prevedea ca noul stat să aibă două guverne, două adunări și domni diferiți, instituții comune cu sediul la Focșani (Comisia Centrală, rol legislativ, și Curtea de Justiție și Casație, rol juridic), abolirea privilegiilor. În urma alegerilor de la Iași (5/17 ianuarie 1859) și București (24 ianuarie/5 februarie 1859), unioniștii au realizat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și în Țara Românească, punând Europa în fața faptului împlinit.
Statul român a început să realizeze unificarea instituțională, iar din 1862 s-a realizat unirea deplină, cu un parlament și un guvern unice,
Harta Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești
Theodor Aman, Proclamarea Unirii
cu o capitală stabilită la București. În timpul domniei sale, Al.I. Cuza a realizat numeroase reforme: Legea secularizării averilor mănăstirești (1863), Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris (2 mai 1864), Legea agrară (1864), Legea instrucțiunii publice (1864), și a adoptat Codul civil, Codul penal, Codul de procedură penală. Însoțite de anumite tendințe autoritare, aceste măsuri înnoitoare i-au atras adversitatea clasei politice care s-a unit în monstruoasa coaliție pentru a-l înlătura pe Cuza de la domnie (11/23 februarie 1866). Alexandru Ioan Cuza a rămas în conștiința poporului ca Domnul Unirii.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Realizează un portofoliu individual despre formarea statului român modern, care să cuprindă materiale grupate pe coordonate de timp și spațiu, pornind de la întrebarea „De ce problema românească a devenit în 1856 o problemă europeană?”.
Sursa istorică
Pornind de la sursele de mai jos, realizează un eseu tematic argumentativ referitor la contribuția lui Alexandru Ioan Cuza la dezvoltarea societății românești.
A „Jur […] că voiu păzi cu sfințenie drepturile și interesele
Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voiu priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voiu avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea Nației române […] Vom fi Domn Constituțional.” (Proclamația către popor a lui Alexandru Ioan Cuza, 8 februarie 1859)
B „Despre obligațiunea instrucțiunii
32. Instrucțiunea obligatorie va cuprinde următoarele obiecte de studiu: citirea și scrierea, catehismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria țării, de drept administrativ al țării, cele patru lucrări din aritmetică, sistemul legal al măsurilor și al greutăților.” (Legea instrucțiunii publice) Învăț să învăț
Realizează împreună cu alți colegi de clasă activități de tipul teatru-forum, după modelul de la pagina 38, pentru tema „Unirea Principatelor Române (1859)”.
Context istoric: Unirea Principatelor
Roluri: politicieni români și străini, Al.I. Cuza, boieri, ofițeri, studenți, țărani etc.
Exemple de scene:
a) Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza: Iași, București.
b) Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol.
c) Marile reforme.
Evaluez și creez
Comportament
civic
Personalitate
Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), militar de carieră, pașoptist, a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862), domn al României moderne (24 ianuarie/5 februarie 1862 – 11/23 februarie 1866).
Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
◗ Descrie modul în care vei putea utiliza aceas tă experiență de învățare în viitor.
Stema Principatelor Unite –propunere din octombrie 1863
Palatul Universității din București (schiță de Alexandru Orăscu)
REGATUL ROMÂNIEI – CAROL I
Axa cronologică
1881
Proclamarea Regatului României
1877
Proclamarea independenței de stat a României
1866
Monarhia constituțională
Dicționar
Constituție = legea fundamentală a unui stat care reglementează principiile generale de organizare a statului, autoritățile publice, drepturile, libertățile şi îndatoririle fundamentale ale cetățenilor. Ereditar = care se transmite prin moştenire, care se moşteneşte.
Plebiscit (astăzi referendum) = consultarea cetățenilor, care urmează să se pronunțe prin „da” sau „nu” asupra unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanță deosebită.
Cunosc și înțeleg
După abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat principe prin plebiscit. El a depus jurământul de credință față de România la 10 mai 1866 Carol I a promulgat Constituția democrată, la 1/13 iulie 1866, consfințind monarhia parlamentară ca formă de guvernământ. Încercările de obținere a independenței României pe cale diplomatică nu au avut rezultatul scontat. Noua Criza Orientală din 1875, izbucnită în Balcani împotriva dominației otomane, a creat prilejul conducătorilor români de a încheia cu succes îndelungata luptă pentru obținerea independenței.
Proclamată de către ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, la 9/21 mai 1877, „independența absolută” a țării va fi obținută prin război (1877-1878) și recunoscută prin tratatele de pace de la San Stefano și Berlin în 1878. Recunoașterea independenței depline a statului român a avut drept consecință proclamarea țării, la 14/26 martie 1881, ca regat, și numirea lui Carol ca rege al României.
Pe plan intern, în cei 48 de ani de domnie, Carol I a asigurat un echilibru de putere, alternând la guvernare, din 1895, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator (rotativa guvernamentală). În această perioadă s-au luat măsuri de consolidare a economiei: a fost fondată Banca Națională a României și a fost emisă moneda națională – leul
Harta județelor României, 1878-1912
Regele Carol I și regina Elisabeta (Carmen Sylva)
Pe plan extern, România a fost nevoită să adere la Tripla Alianță (1883), ca urmare a raporturilor încordate cu Rusia. Tensiunile politice ale statelor din sud-estul Europei au declanșat războaiele balcanice (1912-1913). România a participat, în anul 1913, la cel de-Al Doilea Război Balcanic contra Bulgariei. În urma Tratatului de pace semnat la București în august 1913, României i-a revenit Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra). La izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, Consiliul de Coroană de la Sinaia a declarat neutralitatea țării (august 1914).
Domnia regelui Carol I a însemnat o epocă de prosperitate, de modernizare și de sincronizare instituțională cu monarhiile vestice europene.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Analizează hărțile de la paginile 84 și 86. Stabilește două asemănări și o deosebire în ceea ce privește întinderea teritorială a României în anii 1859 și 1879.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Nu întâmplător el era străin. Și nu întâmplător dintr-o familie domnitoare din Europa (în cazul lui Carol I din familia
Hohenzollern-Sigmaringen care se afla pe tronul Germaniei). Românii voiau să consolideze statul lor amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Ei sperau că un principe străin dintr-o casă domnitoare din Apus, prin prestigiul ei și, de ce nu, prin sprijinul familiei din care venea le va putea fi de folos în redobândirea independenței și în păstrarea ei […] Și mai era un rost al aducerii unui principe străin: curmarea rivalităților pământene pentru domnie.”
(Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți, 1866-1916)
B „Carol I a pus bazele Fundației Universitare Carol I, în mai 1891, a înființat Biblioteca Fundației, în mai 1914. A sprijinit ridicarea Muzeului de Istorie Naturală, inaugurat în 1906, a susținut, sub forme diferite, Academia Română.“
(Ion Bulei, Un Hohenzollern în România, Carol I)
a) Indică, pe baza sursei A, motivul aducerii unui principe străin pe tronul României.
b) Menționează domeniul la dezvoltarea căruia a contribuit regele Carol I, potrivit sursei B
c) Imaginează-ți că ești regele Carol I. Realizează un discurs prin care să îi convingi pe români că ești cea mai bună alegere pentru țară.
Portofoliul personal.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Carol I al României, conducătorul statului român între anii 1866 și 1914. Din anul 1881, rege al României.
Realizează împreună cu alți colegi de clasă o dezbatere referitoare la personalitatea și rolul regelui Carol I în dezvoltarea și modernizarea României.
Folosind resurse multimedia și sursele din manual, realizează un reportaj despre România sub conducerea regelui Carol I.
Podul de la Cernavodă
Jurnal de învățare
◗ Menționează o calitate a regelui Carol I care te-a impresionat.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin parcurgerea acestei lecții.
Studiu de caz
Constituția
din 1866
Constituția, elaborată de Adunarea Constituantă a României, fără niciun amestec din afară, după modelul constituției belgiene, a fost promulgată, fără acordul Marilor Puteri, la 1/13 iulie 1866, fiind considerată printre cele mai progresiste și democratice legi fundamentale din Europa vremii.
Constituția a stat la baza modernizării instituțiilor statului român. Ea a impus ca formă de guvernare monarhia constituțională, ereditară în familia principelui, în linie directă masculină, moștenitorii lui fiind crescuți în religia țării. La baza ei au stat principii democratice precum: suveranitatea națională, separarea puterilor în stat, guvernarea reprezentativă, responsabilitatea ministerială, drepturi și libertăți cetățenești (libertatea conștiinței, libertatea învățământului, libertatea presei, libertatea întrunirilor și asocierilor). Modificări (amendamente) ale Constituției au fost realizate în 1879, 1884 și 1917.
Constituția din 1866 – importantă realizare juridică a epocii lui Carol I – a fost un act de manifestare a independenței statului, făcând abstracție de suzeranitatea otomană și de garanția colectivă a Marilor Puteri și a reprezentat cea mai longevivă constituție (1866–1923) din istoria României.
Senatori de drept:
• moștenitorul tronului de la vârsta de 18 ani;
Consiliul de Coroană
Puterea legislativă
Reprezentanța
Națională
Senat
• câte un membru de la Universitățile din Iași și București
• Mitropolit + Mandat:episcopi 8 ani
Vârsta: ≥ 40 de ani
Venit: ≥ 800 de galbeni
Aleg parțial
Adunarea Deputaților
Mandat: 4 ani
Vârsta: ≥ 25 de ani A fi român de naștere A fi domiciliat în România
Aleg
2 aleși de fiecare județ Alegători bărbați: vot cenzitar (avere, educație)
Corpul electoral este împărțit în
fiecare județ, în patru colegii
Aplic. Analizez. Rezolv
Principe – 1866-1881
Rege – după 1881
Președintele Consiliului de Miniștri
Consiliul de Miniștri
Ministere
Armată
Garda Cetățenească
Consiliu județean
Consiliu local
Finanțe
Curtea de Conturi
1. Indică principalele drepturi și libertăți garantate de Constituția din 1866.
Puterea judecătorească
Înalta Curte de Casație și Justiție
Curți de judecată
Tribunale
CONSTITUȚIA DIN 1866
SEPARAREA
PUTERILOR
ÎN STAT
„Toate puterile statului emană de la națiune.” (art 31)
2. Compară Constituția din 1866 cu Convenția din 1858 și stabilește două asemănări și două deosebiri.
3. Imaginează-ți că ești un om politic din anul 1866. Scrie un discurs în care să formulezi un punct de vedere referitor la necesitatea adoptării Constituției din anul 1866 și beneficiile pe care le-a adus noua lege fundamentală.
Puterea executivă
Studiu de caz
Războiul de Independență
Harta acțiunii de acoperire strategică a Dunării de către armata română (1877)
În 1875 s-a redeschis Criza Orientală. Popoarele din Peninsula Balcanică, oprimate de otomani, au început lupta armată pentru eliberarea lor națională. Rusia, având neutralitatea Austro-Ungariei, a declarat război Imperiului Otoman, în 1877, pentru întărirea poziției sale în Balcani. Interesat de obținerea independenței, guvernul român a organizat negocieri cu reprezentanții Imperiului Rus în septembrie 1876. La 4/16 aprilie 1877, a fost semnată la București convenția prin care românii acordau „liberă trecere” trupelor țariste, în condițiile în care Imperiul Rus garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României.
La 9 mai 1877, în cadrul Adunării Deputaților, ministrul de externe
Mihail Kogălniceanu, într-un discurs memorabil, a proclamat independența României. A doua zi, 10 mai, Senatul a votat Proclamația de independență Înaintarea rusă în Balcani a fost oprită la Plevna. După mai multe atacuri eșuate în fața cetății, comandantul armatei ruse a decis să apeleze la principele Carol I, trimițându-i o telegramă (19/31 iulie 1877), prin care îi cerea ajutorul. Principele Carol I a acceptat intrarea României în război și a devenit comandantul suprem al trupelor ruse și române de la Plevna. La 30 august 1877, după cel de-al treilea asalt asupra Plevnei, a fost ocupată reduta Grivița 1 de către români. Supusă unui îndelungat asediu, Plevna a capitulat în 28 noiembrie 1877. Armata română a luptat și la Vidin, Nicopole și Rahova. Învins, Imperiul Otoman a capitulat.
După Tratatul de pace de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878), impus de Rusia otomanilor, dar nerecunoscut de Marile Puteri, a fost semnat Tratatul de la Berlin (1/13 iulie 1878) prin care țării noastre i s-a recunoscut independența (condiționată de modificarea articolului 7 din constituție și acceptarea schimbului propus de Rusia), Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor reveneau României. Județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) erau cedate Rusiei.
Independența va deschide României noi căi de dezvoltare internă și externă.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Discută cu alți colegi de clasă despre necesitatea obținerii independenței de către România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și formulați două argumente în acest sens.
2. N icolae Grigorescu, unul dintre cei mai importanți pictori români, a fost mobilizat ca pictor oficial de front, unde a surprins imagini impresionante ale soldaților români, ale condițiilor de pe câmpul de luptă și ale spiritului eroic din acea perioadă. Privește Războiul de Independență prin ochii pictorului român.
a) Realizează o bază de date digitală în care să se regăsească operele lui Nicolae Grigorescu dedicate Războiului din 1877-1878.
b) Pe baza acestor opere, realizează un reportaj despre viața soldaților români care au luptat pe frontul de la Plevna.
3. D escoperă în localitatea ta/județul tău monumente dedicate eroilor căzuți în Războiul de Independență a României. Alcătuiește împreună cu alți colegi de clasă un proiect de istorie locală „Eroi mei din Războiul de Independență”, valorificând resursele oferite de istoria orală (interviuri cu urmașii eroilor, membri ai comunității, povești de viață etc.).
Portofoliul personal.
Studiu de caz
Opțiuni politice în România modernă
Două curente de idei – liberalismul și conservatorismul – apărute în societatea românească de la începutul secolului al XIX-lea s-au cristalizat în doctrine, liberală, respectiv conservatoare, care au reprezentat suportul ideologic pentru cele două partide: Partidul Național-Liberal (înființat în anul 1875) și Partidul Conservator (creat în 1880).
Partidul Național-Liberal promova cu precădere interesele burgheziei; a acționat pentru dezvoltarea industriei, pentru afirmarea elementului național, pentru consolidarea independenței economice. Deviza liberalilor era Prin noi înșine! Organul de presă era Alegătorul liber. Partidul Național-Liberal a avut o contribuție importantă la obținerea independenței de stat (1877), la înființarea Băncii Naționale (1880), la ridicarea României la rang de regat (1881), la promovarea politicii protecționiste în domeniul industriei naționale. Membrii marcanți ai partidului: I.C. Brătianu, primul președinte al partidului, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Dumitru Brătianu etc. Partidul Conservator acționa în favoarea intereselor marilor proprietari de pământ și ale unor intelectuali; a militat pentru menținerea echilibrului de forțe politico-economice interne, pentru schimbări organice, lente. Gruparea junimistă ieșeană a jucat un rol deosebit în cadrul conservatorismului românesc. Partidul Conservator a susținut politica „pașilor mărunți”. Organul de presă conservator a fost Timpul. Conservatorii au inițiat acțiuni care corespundeau cerințelor vremii –Legea pentru vânzarea proprietăților statului la țărani (1889), Legea minelor (1895). Membrii marcanți ai partidului au fost Lascăr Catargiu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman etc.
Activitățile partidelor politice au urmărit interesul național și au acționat pentru a apropia România de grupul țărilor civilizate ale continentului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, tabloul politic românesc a fost completat prin apariția Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România și Partida Țărănească
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Sintetizează informațiile studiului de caz potrivit tabelului de mai jos. √ + ?
Dacă ceva din ceea ce ai citit confirmă ceea ce știai sau credeai că știi.
Dacă o anumită informație pe care ai citit-o contrazice sau diferă de ceea ce știai sau credeai că știi.
Dacă o informație pe care ai întâlnit-o este nouă pentru tine.
Dacă găsești informații care ți se par confuze sau dacă dorești să știi mai multe despre un anumit lucru.
2. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, prezentări care să valorifice experiențele istorice oferite de acțiunile principalilor lideri politici români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, menționați în studiul de caz.
I.C. Brătianu – Partidul Național-Liberal
Titu Maiorescu – Partidul Conservator
Lupta electorală dintre liberali și conservatori într-o viziune umoristică
Studiu de caz
Cultura în spațiul românesc
Progresele secolului al XIX-lea s-au făcut simțite și în domeniul culturii. Renașterea națională s-a datorat, mai ales, cărturarilor vremii, intelectualilor formați la școlile europene, scriitori și profesori renumiți. Este secolul în care alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin și s-au pus bazele învățământului modern românesc, ale istoriei naționale, ale culturii moderne a românilor.
Ion Luca Caragiale
Societăți culturale
• Academia Română
• ASTRA
• Gheorghe Lazăr
• Gheorghe Asachi
• Spiru Haret
Literatură Artă
• Vasile Alecsandri
• Dimitrie Bolintineanu
• Alecu Russo
• Costache Negruzzi
• Mihai Eminescu
• Ion Creangă
• Ion Luca Caragiale
• George Coșbuc
• Ács Károly
• Friedrich Krasser
• Viktor Kästner
• Stephan Ludwig Roth
Matematică: Spiru Haret
Chimie: Nicolae Teclu, Petru Poni
Fizică: Emanoil Bacaloglu
Geografie: Simion Mehedinți
CULTURA
NAȚIONALĂ
Istorie: Mihail Kogălniceanu, Nicolae
Bălcescu, Alexandru Papiu Ilarian, Alexandru D. Xenopol
Geologie: Grigore Cobălcescu
Biologie: Grigore Antipa, Dimitrie
Brândză, Ion Ionescu de la Brad, Emil Racoviță, Karl von Ettmayer
Medicină: Carol Davila, Victor Babeș, Ion Marinescu, András Jancsó
Aeronautică: Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă
Tehnică: Anghel Saligny
Aplic. Analizez. Rezolv
Muzică: Ciprian Porumbescu, George Enescu, Károly Csonka
Pictură: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian
Sculptură: Ion Georgescu, Constantin Brâncuși
Teatru: Matei Millo, Costache Aristia
Arhitectură: Ion Mincu, Alexandru Orăscu
• Curierul românesc
• Albina Românească
• Gazeta de Transilvania
• Foaie pentru minte, inimă și literatură
• Familia
• Românul
• Timpul
• Epoca
• Universul
• Erdélyi Híradó
• Magyar Polgár
• Siebenbürgische Zeitung
• Kronstädter Zeitung
1. U tilizează instrumente de informare media și află informații despre istoria aeronauticii mondiale. Formulează un punct de vedere referitor la contribuția românilor în dezvoltarea acestui domeniu.
2. Alcătuiește un repertoriu al operelor literare clasice ale literaturii române (minimum 10 titluri).
3. Utilizează planșa de mai sus, instrumente de informare media și construiește, împreună cu alți colegi de clasă, un joc de cărți cu reprezentanți ai culturii din spațiul românesc. Pe o parte a cărții se va afla numele și imaginea omului de cultură, pe cealaltă față se vor găsi informații despre domeniul și operele/activitățile realizate de acesta. Stabiliți împreună regulile jocului.
Liceul „Gheorghe Lazăr” din București
Ciprian Porumbescu
Mihai Eminescu
Primul aparat cu reacție realizat de Henri Coandă
Matei Millo
RECAPITULARE
A. Formarea statului român modern: domnia lui Alexandru Ioan Cuza
◗ S tatul român modern s-a format prin unirea Moldovei cu Țara Românească în urma dublei alegeri ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5/17 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie/5 februarie 1859, în Țara Românească.
◗ Domnia lui Al.I. Cuza s-a caracterizat printr-o amplă operă de modernizare a statului român.
B. Regatul României – Carol I
◗ Regele Carol I a fost un factor de echilibru în viața politică românească.
◗ În timpul domniei sale a fost adoptată Constituția din 1866 și România și-a câștigat independența de stat.
◗ C arol I a avut cea mai lungă conducere din istoria statelor românești (1866–1914).
C. Constituția din 1866
◗ Reprezenta legea fundamentală a României.
◗ Introduce monarhia constituțională în România.
◗ C onține principii democratice: separarea puterilor în stat, reprezentativitate, drepturi și libertăți cetățenești.
◗ A contribuit la modernizarea vieții politice, a asigurat un cadru de stabilitate al acesteia.
D. Războiul de Independență
◗ L a 9 mai 1877, România și-a proclamat independența pe care o va cuceri pe câmpul de luptă în războiul din 1877-1878 (victorii la Plevna, Rahova, Vidin).
◗ Independența României a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatele de pace de la San Stefano și Berlin din 1878.
• Prin Tratatul de la Berlin, România a cedat Rusiei țariste cele trei județe din sudul Basarabiei și a integrat Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor statului român.
• Independența a contribuit la sporirea prestigiului României, care în 1881 s-a proclamat regat.
E. Opțiuni politice în România modernă
◗ I deile politice ale timpului – liberale, conservatoare, socialiste – influențează și societatea românească.
◗ Se constituie partide politice: 1875 – Partidul Național-Liberal, 1880 – Partidul Conservator.
◗ Cele două partide guvernează alternativ în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
F. Cultura în spațiul românesc
◗ Progresele secolului al XIX-lea s-au făcut simțite și în domeniul culturii.
◗ Renașterea națională s-a datorat, mai ales, cărturarilor vremii, intelectualilor formați la școlile europene, scriitori și profesori renumiți.
◗ E ste secolul în care alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin.
◗ S -au pus bazele învățământului modern românesc, ale istoriei naționale, ale culturii moderne a românilor.
Actul proclamării Regatului România
EVALUARE
I. Transcrie pe caiet și completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare:
Statul român … s-a format în anul … prin dubla alegere, în Moldova și în Țara Românească, a domnitorului … . Acesta se consolidează în perioada următoare datorită … realizate: Legea … . (1864), Legea instrucțiunii , Codul civil. Procesul de modernizare continuă în vremea principelui …, când este adoptată legea fundamentală, … din 1866. La … , România își proclamă independența pe care o va cuceri pe câmpul de luptă. Aceasta va fi recunoscută pe plan internațional prin Tratatul de la din 1 iulie 1878.
(9 mai 1877, 1859, Berlin, Al.I. Cuza, Carol I, rurală, modern, publice, Constituția, reformelor)
II. Apreciază ca adevărate sau false următoarele enunțuri:
1. În rezoluțiile Adunărilor ad-hoc se cerea unirea Moldovei cu Țara Românească.
2. Primul rege al României a fost Carol I.
3. Primul partid politic întemeiat în spațiul românesc a fost Partidul Conservator.
4. Printre pionierii aviației mondiale se numără Traian Vuia.
III. Realizează corespondența corectă dintre imagine, evenimentul pe care îl ilustrează și data în care acesta s-a petrecut.
a) Proclamarea Regatului
b) Războiul de Independență
c) Unirea Principatelor
1) 1859
2) 1881
3) 1877-1878
IV. Precizează două măsuri de consolidare a statului român modern din perioada 1859-1866.
V. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Deja aducerea [...] unui principe străin, în fruntea țării, ca și adoptarea Constituției de la 1866 fără asentimentul Porții [...] erau dovezi de independență. Lor li se adăugau adoptarea unui sistem monetar în 1867 și folosirea unei monede naționale (leul) [...]. Suzeranitatea Imperiului Otoman nu mai îmbrăca decât un aspect juridic formal. [...] Situația nu putea dura...”
a) Precizează secolul la care se referă sursa dată.
(Ion Bulei, O istorie a românilor)
0,25 puncte
b) Numește din sursa dată două fapte istorice considerate dovezi de independență ale României.
c) Menționează un eveniment istoric, din cadrul relațiilor internaționale, la care participă România în deceniul opt al secolului al XIX-lea.
0,5 puncte
0,25 puncte
d) Prezintă într-un eseu de maximum o pagină evenimentul menționat anterior. 2 puncte
Portofoliul personal.
Punctaj maxim: 10 puncte
A. Nicolae Grigorescu, Dorobanțul
B. Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova
C. Carol Popp de Szathmári, Carol I cu suita
PROIECT
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o activitate de tipul „Cafeneaua publică” pentru tema „Cultura în spațiul românesc”.
Într-un cadru amenajat special (sala de clasă, în care băncile sunt așezate la fel ca într-o cafenea), este reînviată în „miniatură” vechea tradiție a cafenelei în care scriitori, oameni de artă, oameni de știință, inventatori, ziariști, istorici, politicieni se adunau în jurul unei cești aburinde de cafea sau de ceai, discutând diverse probleme literare, culturale, de interes sociopolitic și civic.
◗ Colectivul de elevi va fi împărțit în cinci ateliere.
◗ Fiecare echipă își va alege un lider – organizator al activității grupului – și un reprezentant care va comunica opinia generală referitoare la problemele discutate în echipă.
◗ Fiecare atelier va alcătui o bază de date digitale pentru tema pe care o va dezvolta: surse, fotografii, înregistrări audio și video referitoare la cinci-șapte personalități ale domeniului repartizat.
◗ După o lectură atentă a materialelor descoperite, membrii fiecărei echipe își vor exprima, cu argumente, opinia față de chestiunile puse în discuție.
◗ L iderul va avea rol de moderator, îndeplinind și sarcina de a consemna opinia majorității echipei.
◗ Membrul echipei desemnat cu comunicarea va prezenta rezultatul muncii echipei sale.
În cafeneaua voastră se vor întâlni marile personalități ale culturii române: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, George Enescu, Spiru Haret, Emil Racoviță, Nicolae Iorga, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă etc.
TEMELE DISCUTATE VOR FI:
◗ Învățământul în spațiul românesc: trecut, prezent și viitor: Cum credeți că s-a schimbat educația în România de-a lungul timpului?
◗ Primele publicații (ziare) în limba română: Au influențat acestea cultura și opinia publică din spațiul românesc?
◗ Literatura română: Există o legătură între literatura română și istoria națională?
◗ Știință și tehnică: Ce invenții și inovații au realizat savanții români și cum au influențat acestea lumea?
◗ E ste arta românească o expresie a spiritului național?
EVALUAREA SE VA FACE URMĂRIND:
◗ operarea cu termeni din text/texte;
◗ sesizarea legăturii de cauzalitate dintre evenimente;
◗ prezentarea personajelor istorice și a rolului lor;
◗ realizarea unor dialoguri imaginare între personalitățile prezentate;
◗ exprimarea unui alt punct de vedere cu privire la evenimentul/procesul istoric;
◗ manifestarea interesului și a inițiativei în comunicarea orală, în exprimarea opiniei proprii față de problemele puse în discuție.
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Interior de cafenea (reconstituire)
România secolelor XX-XXI UNITATEA 9
LECȚIA 1
LECȚIA 2
S TUDII DE CAZ
România și Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918 (I, II)
România interbelică. Economie și societate – lumea urbană și lumea rurală
Ieșirea Rusiei bolșevice din război a obligat România să ceară armistițiu și să încheie Tratatul de pace de la Buftea-București (1918), nerecunoscut de regele Ferdinand, astfel că ostilitățile au fost reluate. La finalul războiului, România a fost în tabăra învingătoare și a demonstrat, prin jertfa a circa 800.000 de morți, răniți și dispăruți, cu uriașe pierderi materiale, că împlinirea unui vis secular, de realizare a statului național unitar, este posibilă.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Indică și localizează pe harta de la pagina 96 aliații și adversarii României în Primul Război Mondial și precizează alianțele politico-militare din care făceau parte.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele A și B, apoi răspunde la următoarele cerințe:
A „Anii Primului Război Mondial au fost ani de mare restriște și privațiuni, de refugiu, de neliniște și durere și, nu în ultimul rând, de mari pierderi. Cea mai afectată a fost societatea civilă, […] căreia războiul i-a schimbat atitudini și comportamente, i-a zădărnicit idealuri și visuri.”
(Cornel Constantin Ilie, România în Marele Război)
a) Transcrie în caiet tabelul de mai jos și completează cadranele conform cerințelor.
Cadranul I: sunetele și imaginile pe care ți le inspiră cele două surse.
Cadranul II: sentimentele pe care ți le-a trezit conținutul surselor
A și B
Cadranul III: stabilirea unor legături între conținutul surselor, pe de o parte, și cunoștințele și experiența ta de viață, pe de altă parte.
b) C onstruiește un organizator grafic (schemă) referitor la rolul femeilor din România în Primul Război Mondial.
c) Identifică monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial din localitatea ta/jude ț ul tău. Scrie, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect pentru protejarea acestor tipuri de monumente de către comunitatea locală.
Cadranul IV: învățămintele ce reies din conținutul de idei prezentat.
Evaluez și creez
Personalitate
Comportament civic Ferdinand I Întregitorul României (1914-1927)
Literatură și cinematografie
Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților
Felix Aderca, 1916
Ecaterina Teodoroiu (1921, 1930, 1978)
Vitejii neamului (1926)
Baladă pentru Măriuca (1969)
Prin cenușa imperiului (1975)
Triunghiul morții (1999)
Organizează împreună cu alți colegi de clasă activități de tipul teatru-forum pentru tema „România și Primul Război Mondial”.
Jurnal
de învățare
◗ Descrie emoțiile/stările pe care le-ai trăit pe parcursul învățării acestei lecții.
B Regele Ferdinand și regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești
Portofoliul personal.
ROMÂNIA ȘI PRIMUL RĂZBOI MONDIAL .
MAREA UNIRE DIN 1918 (II)
Axa cronologică
18 noiembrie/ 1 decembrie 1918
Unirea Transilvaniei cu România
15/28 noiembrie 1918
Unirea Bucovinei cu România
27 martie/9 aprilie 1918
Unirea Basarabiei cu România
Dicționar
Marea Unire = unirea provinciilor româneşti aflate sub stăpânire străină cu România, în anul 1918.
Personalitate
Regina Maria a României (1875-1938) a devenit prin curajul și devotamentul ei un simbol al unității și speranței pentru români în momentele cele mai dificile.
Cunosc și înțeleg
Harta României Întregite
Procesul de unire a provinciilor românești aflate până atunci sub stăpânire străină – Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat , Crișana, Maramureș – cu România (Vechiul Regat) s-a realizat în 1918. În cadrul fiecărei provincii istorice românești s-au ales instituții care să coordoneze acțiunile unirii, iar reprezentanții fiecărei regiuni au pronunțat hotărârile de unire în cadrul unor adunări reprezentative
Unirea Basarabiei. În teritoriul dintre Prut și Nistru, în octombrie 1917 a avut loc Congresul ostașilor moldoveni, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât alegerea unei adunări reprezentative, numită Sfatul Țării. În decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească (Basarabia). Datorită dezordinii provocate de militarii ruși, Consiliul Directorilor – puterea executivă – a solicitat sprijinul guvernului de la Iași. Armata română a intrat în Basarabia, punându-se la dispoziția Sfatului Țării. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Moldovenești față de Rusia, iar la 27 martie/9 aprilie 1918 a votat unirea cu România.
Unirea Bucovinei. Dezagregarea Imperiului Austro-Ungar a creat premisele pentru bucovineni să își amplifice acțiunile pentru desprinderea de Viena și unirea cu România. În acest context, la 14/27 octombrie 1918, reprezentanții românilor întruniți la Cernăuți au pus bazele Adunării Constituante și au înființat un Consiliu Național. La 15/28 noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, a votat unirea necondiționată a Bucovinei cu România
Coroana României
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. În anii 1917-1918, o stare de entuziasm care susținea cauza națională și viza unirea cu România era întâlnită la majoritatea românilor ardeleni. Ideea unirii cu România era susținută și de românii aflați în străinătate (Franța, Italia, SUA) prin numeroase mijloace (conferințe, presă, memorii, unități de voluntari). Partidul Național Român a elaborat Declarația de la Oradea, prezentată în Parlamentul de la Budapesta pe 18/31 octombrie 1918, în care se afirma hotărârea românilor din Transilvania de a-și hotărî singuri destinul.
La 30 octombrie/12 noiembrie 1918, s-a constituit Consiliul Național Român Central (din 6 reprezentanți ai Partidului Național Român și 6 ai Partidului Social-Democrat), la Arad, ca organ reprezentativ al aspirațiilor românilor. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia, formată din 1228 de delegați, a votat Rezoluția unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în prezența a peste 100.000 de cetățeni.
Regele Ferdinand I și regina Maria au devenit suveranii tuturor românilor.
Pe plan internațional, actele de unire au fost recunoscute prin tratatele de pace încheiate în cadrul Conferinței de la Paris (1919-1920).
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
1. Localizează pe harta de la pagina 98 provinciile care s-au unit cu România în anul 1918.
2. Analizează comparativ, din perspectivă temporală și spațială, Unirea Principatelor (1859) și Marea Unire (1918).
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
a) Pe baza sursei A, imaginează-ți că ești un participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Descrie ceea ce vezi în jur: oamenii, atmosfera, ideile ce se discută.
b) Realizează, pe baza sursei B, un discurs cu tema „Un vis împlinit: Marea Unire din 1918”.
Evaluez și creez
Comportament civic
Descoperă în mediul online materiale vizuale dedicate Marii Unirii. Identifică cinci personalități care au avut un rol important în realizarea României Mari și elaborează, după modelul de la pagina 55, o scurtă prezentare a acestora.
1. Alcătuiește un portofoliu digital dedicat Marii Uniri de la 1918 (surse istorice, fotografii de epocă, înregistrări video).
2. R ealizează un reportaj despre Marea Unire, folosind materialele din portofoliul digital.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin parcurgerea acestei lecții. Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
A Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918
B Regele Ferdinand și regina Maria, Alba Iulia, 15 octombrie 1922
Biblioteca virtuală
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918
ROMÂNIA INTERBELICĂ . ECONOMIE ȘI SOCIETATE –LUMEA URBANĂ ȘI LUMEA RURALĂ
Axa cronologică
An de vârf al economiei
Marea criza economică
Reforma agrară
Dicționar
Perioada interbelică = desemnează intervalul dintre cele două războaie mondiale (1918-1939).
Criză economică = perioadă de declin economic.
Cunosc și înțeleg
La sfârșitul Primului Război Mondial, România întregită a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare politică, economică și socială. Economia își revenea cu greu după război. Refacerea acesteia a durat până în 1923, apoi România a înregistrat o etapă de dezvoltare care a fost încetinită de criza economică mondială din 1929-1933. După această perioadă, a urmat o amplă dezvoltare economică. Agricultura a rămas principala ramură a economiei. Industria a luat amploare și s-au înființat întreprinderi constructoare de mașini, rafinării de petrol, uzine metalurgice, de locomotive, de avioane și de vagoane.
Societatea. Peste 70% din populație trăia la sat. Se remarcă angajarea femeilor în activități industriale (în industria textilă lucrau 40% femei), în comerț și în servicii.
Lumea rurală. Mica proprietate agricolă a devenit preponderentă prin reforma agrară din 1921. Majoritatea gospodăriilor țărănești își realizau singure cele necesare traiului. Utilajele agricole moderne erau foarte puține, iar munca agricolă nu era bine plătită. 20% din locuințele rurale aveau o cameră și adăposteau, de regulă, o familie numeroasă. Existau și ferme agricole (1.500) cu activități moderne.
Lumea urbană. În perioada interbelică, populația urbană a crescut cu 4,5 milioane de locuitori. Migrația de la sat la oraș a fost dominanta
Calea Victoriei din București
Curs practic de gospodărie
România 1938 – hartă
perioadei. Au fost construite noi sedii administrative, tribunale, cinematografe, biserici, catedrale (Alba Iulia, Timișoara, Cluj), școli, mari piețe agroalimentare. Au fost sistematizate bulevardele și piețele, reamenajate parcurile și grădinile publice, unde erau chioșcuri în care cânta fanfara, restaurante cu terasă, grădini zoologice. Viața în orașe era agitată – vânzători ambulanți, trăsuri și tramvaie electrice, autoturisme, teatre, operă și operetă în marile orașe. La periferia orașelor era o altă imagine – cârciumi, prăvălii, străzi desfundate, fără canalizare, case sărăcăcioase, o viață asemenea celei rurale.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Plecând de la sursele vizuale din lecție, alcătuiește un proiect în care să prezinți tema „Imaginea celuilalt/urban-rural” în perioada interbelică.
Sursa istorică
Elaborează un referat, folosind sursele media, cu titlul „Evoluția economiei românești în perioada interbelică”.
Învăț să învăț
Portofoliul personal.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Ștefan Zeletin (1882-1934), filozof, economist și sociolog român.
A susținut că România
trebuie să se modernizeze prin adoptarea valorilor și structurilor occidentale.
Informează-te și compară, stabilind două asemănări și două deosebiri, sistemul de educație din România în perioada interbelică, respectiv în primele trei decenii ale secolului al XXI-lea.
Împreună cu alți colegi de clasă, alege și rezolvă una dintre sarcinile de lucru de mai jos.
a) Elaborați, după modelul din manualul digital, un proiect despre evoluția localității în care trăiți, intitulat „Atunci (perioada interbelică) și acum”, valorificând resursele de istorie locală și orală.
b) Folosind resurse multimedia, realizați un reportaj în care să prezentați aspecte ale vieții cotidiene (familie, educație, divertisment, sănătate, cultură etc.) din comunitatea voastră locală în perioada interbelică. Surprindeți în reportajul vostru diversitatea socioculturală a zonei în care trăiți.
Jurnal
Numește o abilitate pe care consideri că ai dobândit-o în urma parcurgerii acestei lecții.
Cărând lemne din pădure
Concurs auto
Echipa de fotbal Venus
Surse ale istoriei orale
Interviul
Ancheta
Povestiri, tradiții, legende, folclor
Povestea vieții
Biografia
Autobiografia
Filmul documentar
Studiu de caz
Orașul: arhitectură modernă și tradiții rurale
Orașul reprezintă o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și funcții industriale, comerciale, politice și culturale. Un oraș se află la o intersecție de drumuri sau alte căi de transport feroviar, aerian sau naval. În această definiție se înscriu și orașele din România Mare în perioada interbelică. Din punctul de vedere al arhitecturii, perioada interbelică cunoaște o mare varietate de orientări și căutări stilistice, existând diferențe notabile între Vechiul Regat și teritoriile unite după Primul Război Mondial. Astfel, arhitectura clasică va fi întregită după 1935 cu manifestări ale clasicismului modern. Arhitectura de tip Art Deco a fost promovată și a făcut parte dintr-o fază inițială a modernității. Găsim acum și stilul Bauhaus, dar și arhitectură neoromânească, promovată de arhitecți ca Ion Mincu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu. Primele construcții moderniste aparțin pictorului arhitect Marcel Iancu, student în acea vreme la Zürich, unde, împreună cu alte personalități, înființează, în 1916, mișcarea artistică de avangardă DADA
Zone ale orașului românesc interbelic păstrează puternice tradiții rurale: târgurile și piețele unde țăranii aduceau produse agricole. Costumul popular era purtat cu mândrie de femeile venite din mediul rural.
Orașul românesc interbelic a fost un spațiu de interacțiune între modernitate și tradiție, unde obiceiurile rurale și-au păstrat relevanța și au contribuit la crearea unei identități culturale naționale.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Creează un grup de discuții pe o rețea de socializare și realizează planul unei investigații despre orașul interbelic românesc, având în vedere dezvoltarea acestuia din punct de vedere cronologic și spațial, diversitatea etnică, religioasă, socioculturală.
2. Alcătuiește o bază de date digitale (surse, fotografii, înregistrări video și audio) pentru investigația anterioară. Particularizează investigația la așezarea în care locuiești dacă aceasta este un oraș care exista și în perioada interbelică.
Blocul Aro (1929) – clădire manifest a mișcării moderniste, București
Piața Națiunii, București
Coșar la lustragiu
Vânzare de plăcinte calde
Minoritățile naționale în România
Pe teritoriul românesc au trăit de-a lungul istoriei mai multe minorități. Recensământul din 1930 indica faptul că populația din România Mare era de peste 18 milioane de locuitori, dintre care 71,9% erau români, iar restul minorități.
În prezent, minoritățile din România s-au diversificat ca număr de etnii, dar a scăzut procentual la aproximativ 12%. Integrarea acestor minorități în cadrul României Întregite a fost un proces complex, marcat de elemente pozitive, dar și de momente tensionate. Constituția din 1923 consfințea drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor (articolele 5, 7, 8 și 133), egalitate în fața legii, păstrarea patrimoniului etnic și cultural, a limbii și tradițiilor fiecărei minorități etnice. Minoritățile germană, maghiară și evreiască și-au creat partide politice care au avut parlamentari în perioada interbelică. La nivelul cetățenilor s-a statornicit o colaborare benefică între majoritari și minoritățile naționale.
În timpul regimului antonescian (1940-1944) au existat momente de mare încărcătură tragică, prin aplicarea măsurilor de deportare și prigonire a evreilor și rromilor. După război, în perioada comunistă, s-au luat măsuri de „vindere” a evreilor către statul Israel sau a germanilor către Republica Federală Germania.
Cele mai bine reprezentate minorități din România rămân maghiarii, rromii, germanii, ucrainenii, rușii, evreii, turcii, tătarii, bulgarii etc. După 1990, păstrarea și dezvoltarea identității minorităților naționale au devenit politici de stat. Astăzi, 19 minorități etnice sunt reprezentate în Parlamentul României.
Minoritățile naționale – prin contribuția lor la viața culturală, științifică și economică a țării, prin spiritul de conviețuire și acceptare reciprocă pe care îl generează – reprezintă o mare bogăție pentru România.
1) O sursă primară/secundară despre minoritatea respectivă.
2) O imagine reprezentativă.
3) U n link/O pagină/Un instrument de lucru/căutare despre minoritatea respectivă.
4) U n film/O animație/O prezentare multimedia despre minoritatea respectivă.
5) Un element specific de vestimentație/port popular.
1. Formulează un punct de vedere referitor la minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, analizând datele celor două recensăminte cu ajutorul unei diagrame Venn.
2. Utilizând instrumente de informare, descoperă personalități aparținând minorităților naționale și prezintă contribuția lor în domeniul pe care îl reprezintă.
3. Organizează împreună cu colegii de clasă o dezbatere având ca temă „Minoritățile naționale din România. Stereotipuri și prejudecăți”.
4. Analizează, împreună cu alți colegi de clasă, minoritățile naționale din România (conform Recensământului din 1930), folosind metoda „Floare de nufăr”. Aplic. Analizez. Rezolv
6) Un obicei/O tradiție.
7) O p ersonalitate reprezentativă a minorității respective.
8) U n element specific de gastronomie.
Elaborează, după modelul din manualul digital, un proiect pentru dezvoltarea comunității locale prin protejarea valorilor multiculturale.
Constituția din 1923
Art. 5. – Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi.
Art. 33. – Toate puterile Statului emană de la națiune.
Studiu de caz
Constituțiile din perioada interbelică
În perioada interbelică, România a avut două constituții importante, care au reflectat evoluțiile politice, sociale și economice ale țării. Constituția din 1923. Adoptată la 29 martie 1923, ca urmare a Marii Uniri din 1918, Constituția Unificării României a fost liantul politico-juridic al sudării teritoriale românești, a reprezentat „pilonul” de apărare a regimului parlamentar împotriva forțelor politice totalitare interne și a revizionismului extern. A consacrat separarea puterilor în stat: puterea legislativă era exercitată de Parlament (Reprezentanța Națională), de tip bicameral, constituit în baza votului universal, egal, obligatoriu, secret și direct al cetățenilor majori, bărbați în vârstă de 21 de ani, cu excepția magistraților și militarilor. Puterea executivă revenea regelui și Guvernului. Regele desemna prim-ministrul, promulga legile, conducea politica externă și era șeful armatei. Puterea judecătorească era încredințată instanțelor de judecată și era independentă. Constituția consfințea drepturile fundamentale: libertatea individuală, de expresie, de întrunire, de asociere, proprietatea privată și egalitatea cetățenilor în fața legii, fără discriminare de naționalitate, religie sau origine.
Constituția din 1938. A fost adoptată la 24 februarie 1938, în contextul ascensiunii mișcărilor extremiste, al instabilității politice, al instituirii regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Noua constituție înlocuia votul universal cu votul secret, obligatoriu. Majoratul electoral era ridicat la 30 de ani pentru femei și bărbați, știutori de carte. Partidele politice au fost desființate și înlocuite, formal, cu Frontul Renașterii Naționale (Partidul Națiunii din 1940), unica formațiune politică admisă. Regele a devenit autoritatea supremă în stat; în mâinile lui s-a concentrat toată puterea – executivă și legislativă. Parlamentul a fost subordonat regelui și și-a pierdut independența. Regele avea dreptul de a numi și demite guvernul. Puterea judecătorească, deși teoretic independentă, era controlată indirect prin regimul autoritar. Constituția din 1938 a restrâns multe dintre drepturile fundamentale, în special libertatea presei, a întrunirilor și a asocierii. Ea a distrus sistemul democratic, a centralizat excesiv puterea, fără un control efectiv al acesteia, a creat premisele dictaturii personale și a deschis calea către dictaturile ulterioare: regimul lui Ion Antonescu (1940-1944) și regimul comunist după 1947.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Consultă din surse multimedia Constituția din 1923 și Constituția din 1938 și realizează: a) f ișe de lucru referitoare la drepturile și libertățile românilor așa cum apar acestea în cele două legi fundamentale; b) o analiză comparativă a acestora, stabilind două asemănări și două deosebiri, pe baza informațiilor obținute, utilizând diagrama Venn;
2. E xplică diferența dintre un regim democratic și un regim autoritar, folosind și informațiile dobândite la orele de educație socială.
3. C onstituția din 1938 a desființat sistemul pluripartid și a instituit un partid unic, Frontul Renașterii Naționale (FRN). Discută cu alți colegi de clasă dacă este posibil să se mențină o reprezentare corectă a diverselor interese ale populației într-un regim cu partid unic.
Regele Carol al II-lea semnează Constituția din 1938.
Studiu de caz
Idei politice în lumea românească interbelică
Scena politică românească interbelică a fost dominată de diverse partide politice. Provinciile reunite cu România s-au integrat vieții politice românești cu partidele lor specifice, unele au fuzionat cu cele din Vechiul Regat, altele au fost eliminate de electorat prin vot. Apar noi formațiuni politice: democratice – Liga Poporului; totalitare, de extremă stângă – Partidul Comunist din România (1921), ca filială a Internaționalei Roșii, cu sediul la Moscova; totalitare, de extremă dreaptă – Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), cu ideologie anticomunistă, antisemită; partide ale minorităților naționale care au militat pentru autonomie culturală și lingvistică, pentru participare politică și economică egală (Partidul Maghiar, partidele evreiești, Partidul German etc.); alte partide dispar (Partidul Conservator).
Principalele partide politice și ideologiile lor
1. Partidul Național-Liberal (PNL) a avut ca ideologie liberalismul clasic și naționalismul economic (sprijinirea capitalului autohton, legislație favorabilă protecției economice interne) și ca doctrină politică Prin noi înșine! A promovat dezvoltarea economică bazată pe industrializare, protecționism și consolidarea clasei de mijloc. Liderii liberali – Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Gheorghe Tătărescu – au militat pentru dezvoltarea industrială a statului, pentru modernizarea societății.
2. Partidul Național Țărănesc (PNȚ), prin ideologia specifică (dezvoltarea agriculturii, naționalism moderat), a susținut reforma agrară, sprijinirea micilor proprietari agricoli și crearea unei democrații rurale. Liderii partidului au fost Iuliu Maniu și Ion Mihalache – apărători ai democrației parlamentare și promotori ai descentralizării administrative.
3. Partidul Comunist din România (PCR) a avut la bază ideologia comunistă, internaționalismul proletar. Era sub influența organizației fondate de V.I. Lenin, în 1919, Internaționala a III-a, și a promovat ideea revoluției proletare. A susținut autodeterminarea minorităților naționale până la separare (de aceea a fost interzis din 1924), eliminarea proprietății private și egalitate socială. A avut sub 1000 de membri, fiind marginalizat în societate.
4. Mișcarea Legionară (Garda de Fier) s-a concentrat pe un naționalism extremist, pe fascism și misticism ortodox. Liderii legionari – Corneliu Zelea Codreanu și Horia Sima – au impus violențele și crima ca practici politice. Exploatând nemulțumirile sociale, punând presiune pe statul de drept, extremismul românesc a slăbit democrația, a creat tensiuni etnice și sociale, a radicalizat societatea. Perioada interbelică din România a fost una de diversitate ideologică, dar și de conflicte politice intense. Confruntarea dintre democrație, autoritarism și extremism a pregătit terenul pentru schimbările dramatice ce au urmat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. U tilizează instrumente de informare media și completează floarea de lotus cu câte 8 informații referitoare la ideile politice din perioada interbelică.
2. S tabilește două asemănări și două deosebiri între ideile politice din a doua jumătate a secolului al XIX- lea și cele din perioada interbelică.
3. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, după modelul de la pagina 94, o activitate de tipul „Cafeneaua publică”, în care să dezbateți probleme sensibile și controversate referitoare la ideile politice din perioada interbelică.
Idei politice/Partide politice în lumea românească
Ion I.C. Brătianu (1864-1927) Iuliu Maniu (1873-1953)
Studiu de caz
Monarhia după Primul Război
Mondial
Realizările politice, economice, culturale și din alte domenii ale monarhilor au ridicat România din starea unui stat izolat și cu o dezvoltare medievală spre un stat modern, puternic și independent. Din 1918, după Marea Unire, rod al politicii eficiente duse de regele Ferdinand I s-a dezvoltat statul român unitar, în care erau respectate drepturile și libertățile cetățenești și în care s-au aplicat legi noi, cum ar fi: reforma agrară, reforma monetară, reforma electorală etc.
Perioada interbelică a fost marcată de criza dinastică, provocată de renunțarea la tron a lui Carol al II-lea, în 1925, și apoi revenirea sa în 8 iunie 1930, cunoscută cu numele de Restaurația carlistă. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, izolarea diplomatică a României și pierderea credibilității regelui Carol al II-lea au dus la abdicarea acestuia și preluarea conducerii de către Mihai (6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947). Puterea deținută de regele Mihai era limitată, el având funcția de comandant suprem al armatei și posibilitatea desemnării prim-ministrului. În august 1944, în contextul în care Armata Roșie era la granița estică a țării, regele Mihai I a luat decizia apropierii de Aliații Națiunilor Unite și întoarcerea armelor contra Germaniei. Evenimentele politice atât din țară, cât și din plan extern au împins România în sfera de influență a Uniunii Sovietice și impunerea treptată a regimului comunist. În această situație, pe 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost obligat să părăsească țara și i s-a interzis revenirea în locurile natale. În 1997, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să revină în țară. Ultimii ani din viață și i-a petrecut în România.
Regii României au contribuit prin acțiunile lor la afirmarea țării pe plan european, au creat o epocă de afirmare națională și de progres, au consolidat procesele de modernizare și de aliniere a țării noastre cu monarhiile vestice europene.
1. Formulează o opinie despre rolul monarhiei în istoria modernă și contemporană a României.
2. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere cu tema „Ar fi benefică pentru România revenirea la monarhia constituțională?”, având în vedere următoarele aspecte:
Echipa Pro argumentează în favoarea monarhiei constituționale, subliniind beneficiile acesteia.
Echipa Contra contestă revenirea la monarhie constituțională, punând accent pe dezavantajele unei astfel de schimbări.
Reguli și organizare
• Fiecare echipă va avea 8 minute pentru a-și prezenta poziția.
• Urmează o sesiune de întrebări și răspunsuri între echipe (5 minute).
• Fiecare echipă va avea 5 minute pentru concluzii.
• Trei arbitri vor decide echipa câștigătoare.
Criterii de evaluare:
• utilizarea corectă a limbajului; claritatea și structura argumentelor; utilizarea informațiilor istorice relevante; capacitatea de a răspunde întrebărilor adversarilor; respectarea timpului și a regulilor dezbaterii. Aplic. Analizez. Rezolv
Regele Ferdinand
Regele Carol al II-lea (1930-1940)
Regele Mihai (1927-1930; 1940-1947)
ROMÂNIA ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Cunosc și înțeleg
În Europa, Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939. Poziția României a fost de neutralitate. În vara anului 1940, țara noastră a făcut cu greu față actelor de agresiune comise de statele vecine. La 28 iunie 1940, URSS a ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța; la 30 august 1940, în urma Dictatului de la Viena, Ungaria horthistă a ocupat Transilvania de Nord, iar la 7 septembrie 1940, Bulgaria a preluat Cadrilaterul. În condițiile unei crize profunde din societatea românească, în septembrie 1940, Carol al II-lea a abdicat și regele Mihai I a preluat șefia statului. Din 14 septembrie, România s-a proclamat Stat Național Legionar. Venirea la putere a legionarilor prin guvernul prezidat de generalul Ion Antonescu (septembrie 1940) a creat premisele instituirii unei dictaturi de extremă dreaptă, până în ianuarie 1941, iar mai apoi a unei dictaturi militare sub conducerea mareșalului Antonescu, până în august 1944. Pe plan intern, Antonescu a avut o politică antisemită, iar pe plan extern s-a alăturat Axei (Germania nazistă, Italia fascistă și Japonia militaristă), prin aderarea la Pactul Tripartit (noiembrie 1940). Din iunie 1941 până în august 1944, armata română a fost partenerul Germaniei naziste în războiul antisovietic. Până în iulie a eliberat teritoriile acaparate de sovietici în 1940 și, apoi, a cucerit Transnistria, Odessa, punându-le sub administrație românească. Contrar opiniei publice și a liderilor politici, Antonescu a continuat războiul pe teritoriul sovietic participând la luptele de la Stalingrad, Cotul Donului, din Caucaz și Stepa Calmucă, unde armata română a avut mari pierderi umane și materiale. Armata Roșie, din 1943, a trecut la contraofensivă, a preluat inițiativa și a obținut multe victorii care au făcut posibilă eliberarea URSS și continuarea luptei până la înfrângerea fascismului.
Axa cronologică
1944
România s-a alăturat Națiunilor Unite
1941
Intrarea României în Al Doilea Război Mondial
1940
Pierderile teritoriale
1 septembrie 1939
Începe Al Doilea Război Mondial
Dicționar
Dictat = act prin care unul sau mai multe state impun forțat unui alt stat anumite condiții sau hotărâri.
Personalitate
Mihai I (1921–2017), rege al României. A fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul al XXI-lea.
Prizonieri de război români în timpul bătăliei de la Stalingrad (noiembrie 1942)
România 1940 – hartă
Semnătura regelui Mihai I
Evaluez și creez
Comportament civic
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, afișe tematice/benzi desenate despre „Participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial” și valorificați conținutul acestora prin activități de tip „Turul galeriei” etc.
să învăț
1. „Caută Eroul din familia ta/ Caută Eroii din localitatea ta!” Valori f icând resursele oferite de istoria orală, după modelul de la pagina 101, elaborează un proiect de istorie familială/locală despre soldații români participanți în cel de-Al
Doilea Război Mondial din familia/localitatea ta.
2. Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, după modelul de la pagina 38, activități de tip teatru-forum sau biblioteca vie pentru tema „Participarea României la cel de-Al
Doilea Război Mondial”.
3. C ercetează și realizează un pliant informativ despre semnificația zilei de 25 octombrie 1944 în istoria românilor.
Portofoliul personal.
Jurnal
◗ Descrie o stare pe care ai trăit-o prin parcurgerea acestei lecții.
Eșecurile militare au declanșat o serie de negocieri pentru ieșirea României din război. La 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a fost arestat la inițiativa regelui Mihai I și s-a luat decizia continuării războiului, alături de Națiunile Unite. Armistițiul cu țările coaliției Națiunilor Unite a fost semnat la Moscova, în 12 septembrie 1944. Armata română a eliberat teritoriul național (25 octombrie 1944) și a participat și la alungarea naziștilor din Ungaria, Cehoslovacia și Austria. Pe plan extern, România a intrat în sfera de influență sovietică.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Identifică pe harta de la pagina 107 teritoriile pe care le-a pierdut România în anul 1940.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe: „Potrivit prevederilor Convenției de armistițiu, România trebuia să asigure cauzei Aliaților douăsprezece divizii de infanterie și să dea drept de trecere liberă trupelor sovietice. Ea avea să plătească în natură despăgubiri de război însumând trei sute de milioane de dolari într-o perioadă de șase ani și să returneze bunurile luate de la Aliați. Articolele 13 și 14 stipulau arestarea criminalilor de război și desființarea organizațiilor de tip fascist. În cazul în care autoritățile sovietice considerau necesar, urma să fie reintrodusă cenzura. Clauzele teritoriale recunoșteau anexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică și anulau Dictatul de la Viena care dăduse Ungariei nord-vestul Transilvaniei.”
(Dennis Deletant, România sub regimul comunist)
a) Pe baza sursei, completează tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare:
Clauze/Prevederi militare Clauze economice
Clauze de politică internă
Clauze de politică externă să dea drept de trecere liberă trupelor sovietice…
b) Elaborează, valorificând informațiile oferite de sursele media, un referat cu tema „România în Al Doilea Război Mondial”.
Transmisioniști români în Ungaria, noiembrie 1944
Armata română defilând prin Clujul eliberat
Studiu de caz
Holocaustul în România: evreii și rromii
Holocaustul sau Shoah-ul („catastrofă/dezastru”) este termenul istoric care se referă la genocidul organizat de Germania nazistă, îndreptat, în special, împotriva evreilor în anii celui de-Al Doilea Război Mondial și care a provocat aproximativ 6 milioane de victime. Și în România anilor 1937-1944 s-au aplicat legi cu caracter antisemit și s-a declanșat prigoana împotriva comunităților de evrei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, numărul evreilor din România se ridica la aproximativ 750.000. Prigoana asupra evreilor a început din ianuarie 1938 în timpul guvernului Octavian Goga (1937-1938), când s-a limitat numărul acestora în diverse profesii (avocatură, magistratură, învățământ superior, armată, medicină). Au fost confiscate farmaciile, cinematografele și întreprinderile evreiești, s-au interzis căsătoriile mixte dintre evrei și creștini. Evreii și rromii sunt prezentați populației ca fiind dăunători națiunii și paraziți, pentru a pregăti opinia publică să accepte ceea ce regimul numea „curățirea terenului”.
Sub guvernarea generalului Ion Antonescu, legislația antisemită a devenit politică de stat și situația locuitorilor de religie mozaică și a rromilor s-a înrăutățit. S-au organizat deportări ale evreilor și rromilor în Transnistria, unde erau obligați să trăiască în condiții inumane, fără hrană, îmbrăcăminte, asistență medicală. S-au creat lagăre de muncă în Transnistria, au fost constrânși la muncă forțată, să plătească sume mari de bani pentru contribuții de război. Au fost organizate pogromuri la Dorohoi (iulie 1940), în București (ianuarie 1941), la Iași (iunie 1941), la Odessa (octombrie 1941). Evreii din partea Transilvaniei ocupată de horthiști au fost internați în lagăre de muncă, iar în lunile mai-iunie 1944, peste 130.000 de evrei au fost deportați la Auschwitz, unde aproape toți au fost gazați.
Nu toți românii au avut o atitudine de respingere a evreilor, unii dintre ei s-au solidarizat cu cauza acestora, încercând prin orice mijloace să le vină în ajutor. Sprijinul oferit a dus la atribuirea numelui de Drepți între popoare unor personalități precum: Viorica Agarici, Regina-mamă Elena, Dumitru Beceanu, Traian Popovici ș.a.
În timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși ori au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni. Au murit, de asemenea, o mare parte dintre rromii deportați. Din cei 25.000 de rromi (jumătate dintre ei fiind copii) trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit. Comunități rrome nomade, vechi de secole, au dispărut pentru totdeauna.
În memoria acestor victime, în anul 2004, a fost declarată ziua de 9 octombrie ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în România
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Realizează un jurnal al călătoriei tale printr-un tur virtual al unui mu zeu al Holocaustului din România ( Memorialul vic t imelor Holocaustului din România, Muzeul Holocaustului din Nordul Transilvaniei, Muzeul Pogromului din Iași etc.).
2. A lcătuiește o bază de date digitale referitoare la Holocaustul din România.
3. R ealizează un reportaj despre supraviețuitori din România ai lagărelor de muncă și exterminare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
4. Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, activități de tipul biblioteca vie care să prezinte tema „Imaginea celuilalt – evreii și rromii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.
5. Cr eează, apoi, un afiș/ pos t er cu privire la respectarea drepturilor minorităților naționale în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Portofoliul personal.
Evrei deportați din Basarabia
ROMÂNIA – STAT COMUNIST
Axa cronologică
1965-1989
Regimul Nicolae Ceaușescu
1948-1965
Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej
1945
Primul guvern comunist
1944
Intrarea Armatei Roșii în România
Dicționar
Colectivizare = proces de confiscare a proprietăților agricole private din țară şi comasarea lor în gospodării agricole administrate de stat. Naționalizare = a trece din proprietate particulară în posesia statului mijloace de producție, averi imobile, pământuri etc.
Cunosc și înțeleg
Sovietizarea României
Între 1944 și 1947, regimul politic, din România a fost unul de tranziție. La 6 martie 1945, s-a instalat primul guvern comunist, condus de Petru Groza. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și desființarea partidelor politice au reprezentat alte căi prin care comuniștii pregăteau preluarea totală a puterii. La 30 decembrie 1947, regele Mihai I este obligat să abdice, fiind proclamată Republica Populară Română. În perioada 1948-1965, Partidul Muncitoresc Român (PMR) a început procesul sovietizării țării prin: reorganizarea instituțiilor statului, crearea unor noi organe ale puterii, noua împărțire administrativă (regiuni, raioane), arestarea și tratarea cu brutalitate a foștilor lideri politici, controlul asupra tuturor sectoarelor economic, social și politic.
Politica PMR era de a crea omul nou, de tip sovietic, declanșând o revoluție culturală, cu blamarea culturii românești, cu excluderea marilor personalități culturale, cu politizarea educației, a învățământului, cu mistificarea istoriei naționale. Comuniștii aveau alături în acest proces de transformare radicală a României statul sovietic (prin Armata Roșie de ocupație, agenții de influență, consilierii sovietici). Ei au impus o lege fundamentală care să legitimeze regimul, Constituția din 1948, care prelua modelul Constituției sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Națională, era unicameral și devenise „organul suprem al puterii în stat”.
Partidul Muncitoresc Român a acționat în vederea desființării proprietății private, naționalizării principalelor mijloace de producție, colectivizării agriculturii. În 1952 a fost adoptată o nouă Constituție,
România 1952-1956 - hartă administrativă
Demonstrație la București sub lozinca
Stalin și poporului sovietic”
care subordona deplin România față de Moscova. În 1956, România a participat alături de URSS la înăbușirea revoltei anticomuniste din Ungaria. În 1958, Armata Roșie a fost retrasă de pe teritoriul țării. Un rol important în misiunea de a controla, verifica și impune noua direcție politică a țării l-a avut crearea organelor populare de represiune – Miliția, Securitatea, trupele de securitate, după tiparul bolșevicilor. Liderul partidului a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ultimii ani ai regimului acestuia s-au caracterizat printr-o oarecare liberalizare și îndepărtare de Moscova, prin adoptarea Declarației Comitetului Central al PMR, în aprilie 1964.
Evoluția României în perioada 1965-1989
După moartea lui Dej și venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, în martie 1965, a fost continuată linia deschiderii spre liberalizare economică și apropiere de lumea occidentală. Partidul a revenit la vechea denumire, Partidul Comunist Român. A fost adoptată o nouă constituție a Republicii Socialiste România (1965) , țara a fost reorganizată în județe (1968), au fost criticate abuzurile epocii lui Dej, au fost reabilitați unii lideri comuniști. Nicolae Ceaușescu a fost numit în anul 1967 președinte al Consiliului de Stat, ca din 1974 să devină primul președinte al RSR. Din această perioadă, cultul personalității lui s-a manifestat negativ în întreaga societate românească. Pentru a achita datoria externă a țării, Ceaușescu a impus multe privațiuni cetățenilor care au avut reacții de nemulțumire manifestate prin greve (minerii din Valea Jiului – 1977, muncitorii din Brașov – 1987).
Monopolizarea puterii, privațiunile, transformarea cetățenilor în executanți ai hotărârilor secretarului general al PCR au creat premisele generării unei stări de spirit care a declanșat evenimentele din decembrie 1989 de îndepărtare a regimului comunist din România.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Compară organizarea administrativă a României din anii 1952-1956 cu cea de astăzi. Stabilește o asemănare și o deosebire.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe: „Caracterul criminal și efectele tragice ale colectivizării agriculturii sunt bine cunoscute de toți românii. Consecința cea mai tragică și cu efecte pe termen lung a colectivizării a fost desființarea clasei țărănești ca principală producătoare a avuției naționale.” (Raport final )
a) Precizează, pe baza sursei, un efect al colectivizării.
b) Valorificând resursele oferite de istoria orală, după modelul de la pagina 101, elaborează, împreună cu alți colegi de clasă, proiecte de istorie familială/locală pe tema colectivizării agriculturii din România.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965), conducător al României comuniste.
1. C onstituie, împreună cu alți colegi de clasă, un grup de discuții pe o rețea de socializare și realizați planul unei investigații referitoare la instaurarea comunismului în România.
2. Alcătuiește o bază de date digitale și construiește un proiect cu tema „Elev în România comunistă”, având în vedere următoarele aspecte:
a) atmosfera din școală și viața de elev;
b) or ganizații de copii și tineret;
c) modalități de petrecere a timpului liber.
Portofoliul personal.
3. Realizează o axă cronologică a principalelor cinci evenimente isto r ice care au contribuit la transformarea României într-un stat comunist.
◗ Menționează o situație pe care ai dori să o înțelegi mai bine. Jurnal de învățare
1. Accesează site-uri dedicate rezistenței anticomuniste și realizează vizite virtuale ale acestor obiective. Scrie în jurnalul tău de călătorie lucrurile care te-au impresionat cel mai mult.
2. C ercetează în familia ta/ comunitatea ta locală și descoperă resurse de istorie orală despre acțiuni sau persoane implicate în rezistența anticomunistă. Pe baza acestora elaborează un proiect cu tema „Eroii din umbră: vocile care s-au opus comunismului”.
3. Constituie un grup de discuții pe o rețea de socializare și realizează planul unei investigații/cercetări cu tema „Drumuri ale memoriei: închisorile comuniste”.
Studiu de caz
Rezistența anticomunistă
Instaurarea comunismului în România după Al Doilea Război Mondial a provocat mișcări de opoziție și de rezistență anticomunistă, în deceniile cinci-șapte ale secolului al XX-lea, care au îmbrăcat forme diverse de manifestare.
În primii ani după impunerea noului regim, 1945-1960, s-a manifestat o rezistență în munți, a unor grupuri înarmate de partizani alcătuite din foste cadre militare, foști legionari, membri ai partidelor de opoziție, intelectuali, țărani deposedați de pământ sau alungați din propriile gospodării. Grupările care au rezistat mai mult au fost „Haiducii Muscelului”, conduși de Toma Arnăuțoiu și de Gheorghe Arsenescu, sau grupul lui Ion Gavrilă Ogoranu din Munții Făgărașului. Și femeile s-au alăturat acestor grupări: Maria Plop, Maria Jumbleanu, Elisabeta Rizea din Nucșoara. Partizanii sperau în ajutorul țărilor vestice, al americanilor, pentru eliberarea țării de comuniști, credeau în victoria democrației. Grupările au activat în regiunile Buzău, Craiova, Cluj, Constanța, Galați, Oradea, Suceava și Timișoara. Această formă de rezistență a fost reprimată cu o violență extremă de organele de represiune ale regimului comunist. Unii dintre partizani au fost omorâți, iar alții au fost supuși torturilor și regimului draconic al închisorilor comuniste, din care foarte puțini au scăpat cu viață. Încercarea țăranilor de a rezista la procesul de colectivizare s-a soldat cu eșec, fiind înregistrate peste 80.000 de victime. Numeroși țărani au fost torturați, condamnați, deportați, uciși. Cifra celor arestați nu se va ști probabil, cu exactitate, niciodată, deoarece Securitatea, Miliția, organele care se ocupau, în principal, de aceste operațiuni, nu au înregistrat întotdeauna victimele sau îi executau și îi îngropau în gropi comune.
Un loc important l-a ocupat, în tot acest timp, rezistența românilor din exil, care au desfășurat o activitate intensă contra regimului comunist, a ocupației sovietice, cerând revenirea la statul de drept, la democrație.
Muncitorii au protestat pentru lipsa drepturilor și a unei vieți libere și sigure, în 1977, prin greva minerilor din Valea Jiului sau prin greva muncitorilor de la uzinele „Steagul Roșu” și „Tractorul” Brașov, din 1987.
Intelectualii au manifestat împotriva regimului de opresiune comunist prin scrisori deschise către posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii sau BBC. Printre reprezentanții rezistenței anticomuniste s-au numărat profesori, preoți, scriitori, ziariști: Paul Goma, Doina Cornea, Ana Blandiana, Vlad Georgescu, Mircea Dinescu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Gheorghe Ursu etc.
Ca urmare a nemulțumirii generale, în decembrie 1989, a izbucnit o revoluție care a dus la căderea regimului comunist din România și la revenirea la statul de drept, la democrație.
Toma Arnăuțoiu (1921-1959), liderul grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (1949-1959)
Studiu de caz
Viața cotidiană în perioada regimului comunist
Ca în orice regim totalitar și viața personală a oamenilor s-a aflat sub controlul statului. Cu ajutorul aparatului de represiune hiperdezvoltat s-a urmărit ca poporul să fie înregimentat și uniformizat ideologic. Costumele obligatorii ale organizațiilor de copii – Șoimii Patriei, pioneri – indicau tendința de anihilare a personalității și uniformizare a membrilor societății încă de la o vârstă fragedă.
În mediul rural, munca se desfășura în comun; oamenii lucrau în cooperative agricole de producție (CAP-uri) sau în întreprinderi agricole de stat (IAS-uri) fără tragere de inimă, deoarece câștigurile erau modeste. Mulți țărani au plecat la oraș în căutarea unui câștig mai bun sau din cauza demolării satelor. În orașe, oamenii lucrau în întreprinderi, în două-trei schimburi. Obiectivul principal era îndeplinirea planului de producție; dar și aici se muncea fără tragere de inimă. Exista chiar o vorbă de duh: „Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim”. După programul de lucru aveau loc ședințe: de partid sau de sindicat, de UTC; oamenii făceau ore de muncă patriotică, participau la mitinguri și adunări politice.
Pe marginea străzilor, în comune și orașe, erau amplasate panouri cu lozinci din opera „de o inestimabilă valoare” a lui Nicolae Ceaușescu sau cu sloganuri precum „Partidul, Ceaușescu, România” sau „Partidul, Ceaușescu, Pace” etc. Toată mass-media era mobilizată să elogieze regimul și pe conducător. Totuși, sălile de teatru și cinematografele erau pline. Stadioanele și sălile de sport erau și ele „populate”, mai ales când jucau echipele naționale de fotbal sau de handbal, sau când evoluau gimnastele noastre, campioane mondiale și olimpice, în frunte cu Nadia Comăneci.
Viața privată era supravegheată îndeaproape, prin măsuri care lezau adeseori demnitatea umană, așa cum au fost cele privind controlul nașterilor. Alimentația populației era stabilită prin măsuri „raționale”, instituite prin legi speciale. Construirea marilor cartiere de locuințe din zonele urbane era o formă de a ține sub supraveghere, în spații limitate, un număr mare de persoane, în vreme ce distrugerea unor sate și comasarea forțată a locuitorilor în centre rurale, practicată în anii ’80, a urmărit același scop.
Prețurile au crescut la toate produsele și au început lipsurile alimentare în magazine, ceea ce a condus la cozi interminabile pentru bunurile de bază (pâine, lapte, carne, ouă, ulei, zahăr, butelie etc.). În toate spațiile de locuit și la serviciu era frig, curentul electric se întrerupea continuu, apa caldă se distribuia cu program. Așteptarea mai multor ani pentru a achiziționa un autoturism Dacia ori a câtorva luni pentru un frigider sau o mașină de spălat este doar un exemplu al crizei pe care o traversa regimul comunist ceaușist. Televiziunea, radioul și presa centrală și județeană erau în totalitate controlate de partid, cu un program de două ore pe zi la televizor, având în permanență un caracter de propagandă comunistă și manipulare. Epoca de aur a lăsat traume în fiecare cetățean. Acestea au contribuit la o degradare a spiritului comunitar, la atomizare individualistă, la o stimă de sine scăzută și la un sentiment de teamă față de oricine.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Realizează o investigație referitoare la viața cotidiană în regimul comunist.
Portofoliul personal.
2. Valorificând experiența personală a membrilor familiei tale (părinți, bunici, străbunici, rude – resurse de istorie orală), elaborează un proiect de istorie familială cu tema „O zi din viața unei familii în comunism”.
3. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o expoziție cu obiecte din perioada comunistă.
4. Organizați, după modelul de la pagina 60, activități de tipul biblioteca vie. Exemple de cărți umane pot fi persoane care au trăit în perioada comunistă, disidenți, foști prizonieri politici etc.
Coadă la alimente în perioada comunistă
Studiu de caz
Manipulare și propagandă. Omul nou. Consecințe
Printr-un sistem bine organizat de propagandă și manipulare, regimul comunist a încercat să transforme mentalitatea și comportamentul cetățenilor pentru a produce un individ complet devotat ideologiei marxist-leniniste, muncii colective și secretarului general al partidului. Revoluția culturală după modelul stalinist, din primele decenii după Al Doilea Război Mondial, a suprimat valorile identitare românești și a impus adeziunea oamenilor muncii la noua cultură sovietică. După anul 1964, revenirea la valorile românești a creat premisele făuririi „omului nou” în epoca ceaușistă. Acest proiect a fost un produs artificial al propagandei ceaușiste și al represiunii comuniste. Omul nou trebuia să își dedice viața comunității, sacrificând interesele personale, să fie muncitor exemplar, contributor disciplinat și responsabil la construirea socialismului. Acesta era ateu militant, care respingea orice influență religioasă și adopta materialismul dialectic ca principiu de viață, având o educație strict controlată, în care accentul era pus pe istoria partidului, marxism-leninism și rolul conducătorului în progresul țării. Omul nou era profund legat de idealurile național-comuniste, avea un patriotism militant și punea accent pe superioritatea culturii și economiei românești. Regimul a reușit să creeze un nivel înalt de mobilizare în rândul populației. Mulți cetățeni mimau conformitatea cu idealurile partidului pentru a evita represaliile. Cetățenii participau la manifestările de partid, dar în privat își exprimau nemulțumirile. Majoritatea copiilor și adolescenților crescuți în epoca ceaușistă (șoimi ai patriei, pionieri și uteciști) a fost expusă unei educații bazate pe propagandă, ceea ce a avut efecte de lungă durată asupra modului lor de a percepe corect lumea. Cultivarea obedienței și a conformismului a dus la o erodare a spiritului critic, a solidarității autentice și a valorilor morale, a dezvoltat o atitudine de neîncredere față de autorități și față de semeni.
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Elaborează împreună cu alți colegi de clasă afișe tematice/benzi desenate care să ilustreze omul nou al societății comuniste.
2. Realizează împreună cu alți colegi de clasă, plecând de la modelul de la pagina 81, un ziar, cu minimum două articole, având ca tematică „Adolescenții în timpul regimului comunist”.
3. I dentifică două imagini propagandistice (de exemplu, afișe din perioada comunistă sau afișe din democrațiile occidentale). Compară cele două imagini în raport cu: simbolurile folosite pentru a transmite mesajul; modul de reprezentare a omului; mesajul fiecărui afiș.
4. Discută cu alți colegi de clasă despre consecințele propagandei comuniste asupra vieții oamenilor, modul în care propaganda a modificat mentalitatea acestora. A fost ideea omului nou benefică sau dăunătoare pentru societatea românească?
5. Scrie un jurnal imaginar din perspectiva unei persoane care a trăit în perioada comunistă și a încercat să devină omul nou. Ai avea conflicte interioare, gânduri ascunse?
Pionieri în jurul unui aparat de radio
Șoimii Patriei
Biblioteca virtuală
Miturile comunismului: Cum s-a făurit omul nou
Studiu de caz
Epoca Nicolae Ceaușescu
Epoca Nicolae Ceaușescu (1965-1989) a fost una dintre cele mai nefaste perioade din istoria contemporană a României, fiind definită de conducerea autoritară a lui Nicolae Ceaușescu și de regimul comunist, care a ignorat principiile democratice și drepturile fundamentale, concentrând toată puterea în mâinile partidului și ale conducătorului suprem. Această epocă poate fi împărțită în mai multe etape, fiecare cu propriile caracteristici, puncte tari și slabe, erori și probleme.
Prima etapă: 1965-1971 – se remarcă printr-o politică de deschidere față de Occident și o distanțare față de influența directă a Uniunii Sovietice. Ceaușescu a stimulat dezvoltarea industrială și agricolă, inițiativa economică, iar în politica externă a urmărit un echilibru între Est și Vest. Prin condamnarea invaziei Cehoslovaciei de către Pactul de la Varșovia, în august 1968, Ceaușescu a câștigat popularitate internă și internațională.
A doua etapă: 1971-1980 – centralizare și cultul personalității. După vizita în China și Coreea de Nord, din 1971, Nicolae Ceaușescu a introdus „Tezele din iulie”, care accentuează centralizarea, ideologizarea și cultul personalității. În anii ’70, România s-a împrumutat masiv de la organisme internaționale, a început industrializarea forțată, cu investiții masive în industria grea și infrastructură, au apărut primele semne ale izolării externe, în condițiile în care relațiile comerciale cu Vestul au continuat.
A treia etapă: 1980-1989 – criză economică și totalitarism extrem. Regimul comunist a intrat într-o fază de declin economic sever. Introducerea raționalizării alimentelor, penuria cronică a bunurilor de strictă necesitate, frigul din locuințe și întreruperile de electricitate au devenit caracteristici ale vieții cotidiene. În aprilie 1989 a fost finalizată plata datoriei externe. În același timp, a crescut reprimarea politică prin Securitate și alte instituții ale statului. Cultul personalității a atins apogeul, puterea fiind concentrată exclusiv în mâinile lui Nicolae Ceaușescu și ale soției sale, Elena. Printr-un control total asupra presei, educației și culturii, complet subordonate ideologiei comuniste, propaganda oficială îl glorifica zilnic pe Ceaușescu ca pe un lider vizionar. Orice opoziție era suprimată violent. Cultul personalității a creat o ruptură între conducere și popor, accentuând izolarea politică internă și internațională a lui Ceaușescu. Nemulțumirea generalizată și lipsa de legitimitate a regimului au culminat cu Revoluția din decembrie 1989. Ceaușescu și soția sa au fost judecați sumar și executați pe 25 decembrie 1989.
1. Alcătuiește o bază de date digitală despre cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu.
2. Imaginează-ți că ești un cetățean al României din perioada național-comunismului. Creează un jurnal în care să descrii o zi obișnuită, menționând aspecte precum lipsurile, propaganda sau frica de Securitate.
3. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere despre rolul lui Nicolae Ceaușescu în istoria României, utilizând enciclopedii, memorii, culegeri de documente, ziare, reviste ale vremii etc.
4. Discută cu membri ai familiei/comunității care au trăit în perioada regimului Nicolae Ceaușescu. Consemnează afirmațiile lor (resurse de istorie orală) într-o schemă asemănătoare celei de mai jos. Pe baza informațiilor obținute (lecție, mărturii, instrumente de informare etc.), formulează propria opinie asupra Epocii Nicolae Ceaușescu.
Regres pentru că… Propria opinie asupra regimului Nicolae Ceaușescu Progres pentru că… Argumente: Argumente: Aplic. Analizez. Rezolv
Constantin Nițescu, Omagiu
ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI RECE
Axa cronologică
1968
Primăvara de la Praga
1956
Revoluția din Ungaria
Cunosc și înțeleg
1. Republica Populară Română, din 1965 Republica Socialistă România
2. Republica Populară Polonă
3. Republica Democrată Germană
4. Republica Populară Ungară
5. Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
6. Republica Populară Bulgară
Harta Europei postbelice
Pactul de la Varșovia
Dicționar
1955 CAER
7. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
8. Republica Federală Germania
9. Republica Socialistă Cehoslovacia
10. Republica Populară Socialistă Albania
1949
Primăvara de la Praga = revolta anticomunistă din 1968, desfăşurată în Cehoslovacia.
Personalitate
Ana Pauker (1893-1960), prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca stalinistă ajunsă în funcții înalte. În septembrie 1948, fotografia ei a apărut pe coperta revistei „Time“, cu eticheta „cea mai puternică femeie în viață”.
Stema Republicii Populare Române, ianuarie-martie 1948
de Fier
După cel de-Al Doilea Război Mondial, o perioadă de maximă încordare a relațiilor internaționale a fost Războiul Rece, o dispută puternică între SUA și lumea occidentală, pe de o parte, și URSS și țările membre ale lagărului socialist, pe de altă parte. Prezența Armatei Roșii pe teritoriul României a fost decisivă pentru a ne impune un regim totalitar de tip sovietic (stalinist), în care statul român era controlat în totalitate de URSS. România, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a aflat în sfera de influență sovietică, fiind parte a lagărului socialist.
Ca răspuns la sprijinul american prin Planul Marshall și la doctrina Truman, URSS a constituit CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, 1949), în care România a fost membră. Obiectivele stabilite de CAER nu au fost în totalitate respectate de România. Statul român a respins tendința consiliului de a deveni un organism suprastatal și s-a preocupat de dezvoltarea industriei românești cu ajutorul țărilor din Occident. În condițiile rupturii între Est și Vest, a primirii RFG în NATO, URSS și țările-satelit au înființat Pactul de la Varșovia (1955), o alianță militară a statelor comuniste. Competiția militară între cele două mari puteri a continuat într-o cursă aberantă a înarmărilor.
Din 1965, Nicolae Ceaușescu a continuat linia lui Dej de îndepărtare de Moscova, a creat posibilitatea manifestării unei politici mai deschise față de țările din Vest, s-a implicat în rezolvarea unor crize politico-militare ale
lumii. România a stabilit relații diplomatice cu Republica Federală Germania (1967), a menținut relațiile cu Israelul și cu țările arabe, s-a implicat în negocierile de pace dintre Israel și Egipt de la Camp David (SUA, 1978).
România a acționat diferit față de alte țări comuniste în problemele privind rolul CAER și al Pactului de la Varșovia. În 1968, când Cehoslovacia a fost invadată de armatele unor țări ale Tratatului de la Varșovia, România a protestat și nu a participat la înăbușirea Primăverii de la Praga. România a avut o contribuție importantă în elaborarea Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki (1975). În epoca Ceaușescu au fost amplificate contactele cu Occidentul, dar și cu Republica Populară Chineză. Nicolae Ceaușescu a primit vizitele președinților Franței – Charles de Gaulle (1968), SUA – Richard Nixon (1969) și Gerald Ford (1975); a fost singurul șef de stat comunist primit în vizită în Marea Britanie (1978); a vizitat alte zeci de state de pe toate continentele. Cu toate acestea, după 1980, relațiile diplomatice ale statului român încep să scadă în intensitate și România să fie criticată pentru încălcarea drepturilor omului.
Deteriorarea situației interne a României, încheierea cu mari sacrificii a plății datoriei externe (aprilie 1989), izolarea internațională a lui Nicolae Ceaușescu din anii ’80 au condus la colapsul României și la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Construiește, împreună cu alți colegi de clasă, folosind informațiile din manual, o hartă a relațiilor internaționale ale României în perioada Războiului Rece.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Nicolae Ceaușescu a continuat politica de deschidere, în special față de Statele Unite și RFG [Republica Federală Germania]. După vizita lui Nixon la București din 1969 și a lui Ceaușescu la Washington din anul următor, relațiile cu Statele Unite au căpătat o nouă dinamică, permițând României, între altele, accesul în organizațiile comerciale internaționale. Au fost, de asemenea, intensificate schimburile economice reciproce...” (Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989)
a) Numește din sursă un spațiu istoric.
b) M enționează, pe baza sursei, motivul pentru care Nicolae Ceaușescu a căutat să aibă relații strânse cu SUA.
Evaluez și creez
Comportament civic
Realizează un referat având ca temă „Implicarea României în relațiile internaționale în perioada Războiului Rece”. Nu uita de înregistrarea referințelor bibliografice, după modelul de la pagina 32.
1. Alcătuiește o bază de date digitală care să conțină materiale de propagandă: afișe, articole, emisiuni radio-tv din perioada comunistă. Compară modul în care România era prezentată în presa sovietică, în cea occidentală și în materialele de propagandă interne.
2. Simulează împreună cu alți colegi de clasă participarea la o conferință internațională dedicată României în perioada Războiului Rece. Fiecare participant joacă rolul unui reprezentant al unei țări (de exemplu, România, SUA, URSS etc.). Temele care vor fi discutate vizează: situația drepturilor omului, relațiile economice și culturale.
Jurnal de învățare
◗ Menționează una dintre ideile discutate care ți-a reținut atenția.
Nicolae Ceaușescu și președintele american Jimmy Carter
Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc, cota: 114/1978
REGIMUL POLITIC DEMOCRATIC DIN 1989 PÂNĂ AZI
Axa cronologică
1991
1989
Căderea comunismului în România
Dicționar
Mineriade = termenul cu care sunt denumite violențele exercitate de mineri în România postdecembristă.
Societate civilă = totalitatea organizațiilor şi instituțiilor nonguvernamentale care exprimă interesele şi voința cetățenilor, cât şi indivizii şi organizațiile din societate independente de guvern.
Cunosc și înțeleg
Criza regimului comunist, izolarea internațională a României, deteriorarea gravă a situației interne a țării de la începutul anilor ’80 și încălcarea drepturilor omului au condus, în decembrie 1989, la căderea comunismului pe cale violentă și la revenirea la democrație. În noile condiții, s-au constituit partidele politice (peste 80 de partide) și s-au reactivat partidele istorice – Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), Partidul Social Democrat (PSD). Inițial, puterea a fost preluată de Frontul Salvării Naționale (FSN), care s-a transformat în partid politic, câștigând primele alegeri libere care au avut loc la 20 mai 1990. Primul președinte ales a fost Ion Iliescu (85% din voturi). Tot în 1990 a fost ales Parlamentul bicameral, care în 21 noiembrie 1991 a adoptat Constituția democratică, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 (devenită Ziua Constituției).
Președintele României are o legitimitate populară – rezultat al alegerii sale direct de către toți cetățenii cu drept de vot. Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării, conduce administrația publică. Parlamentul acordă încredere Guvernului. Membrii acestuia depun jurământul în fața Președintelui. După modificarea Constituției în 2003, mandatul de președinte a fost mărit la 5 ani. În cei 35 de ani de la Revoluție, România a avut patru președinți, trei cu două mandate încheiate și unul cu un singur mandat – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu (suspendat de două ori, în 2007 și 2012), Klaus Werner Iohannis.
Reîntoarcerea la un regim democratic a însemnat și reintroducerea libertăților cetățenești și respectarea drepturilor omului, organizarea societății civile și a statului de drept. România a avut 40 de guverne între decembrie 1990 și decembrie 2024. Guvernele s-au bucurat de sprijinul și încrederea populației, fiind văzute ca legitime, reprezentând interesele cetățenilor.
Ion Iliescu (1990-1992-1996, 2000-2004)
Traian Băsescu (2004-2014)
Emil Constantinescu (1996-2000)
Klaus Werner Iohannis (2014-2025)
22 decembrie 1989 – armata se solidarizează cu populația
Participanți la Revoluția română, decembrie 1989
Conflictele interne (confruntările interetnice de la Târgu Mureș –martie 1990, mineriadele), violența politică, nesiguranța cetățenilor și instabilitatea socială au constituit problemele care au afectat democrația românească. Din cauza condițiilor de viață precare, mulți cetățeni români au emigrat în multe țări din Europa sau în alte state ale lumii.
Pandemia de Covid-19 (martie 2020-martie 2022) a adus schimbări instituționale, a determinat autoritățile să decidă restricții severe ale mai multor libertăți cetățenești, să impună carantină și să închidă frontierele.
Pe de altă parte, opțiunile de politică externă s-au îndreptat spre integrarea euro-atlantică. În 2004, România a devenit stat membru al NATO, în anul 2007 a aderat la Uniunea Europeană, iar în anul 2025 a aderat complet la spațiul Schengen.
Prin urmare, ultimii ani au relevat eforturi permanente pentru consolidarea sistemului democratic și a statului de drept. Aceste eforturi au permis României să se înscrie într-un curs nou de dezvoltare și de adaptare la cerințele complexe de dezvoltare ale secolului al XXI-lea.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Analizează evoluția stemei României în a doua jumătate a secolului al XX-lea și în primele trei decenii ale secolului al XXI-lea. Stabilește elementele caracteristice ale acesteia și argumentează prezența simbolurilor heraldice.
Sursa istorică
Analizează cu atenție sursa alăturată și răspunde la următoarele cerințe:
a) R ealizează o investigație referitoare la evoluția partidelor politice românești apărute după 1989.
b) E xprimă un punct de vedere referitor la pluripartidismul politic.
c) Realizează un afiș/poster pentru promovarea alegerilor demo cratice.
Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, activități de tipul biblioteca vie cu tema „Revoluția română din decembrie 1989”.
Exemple de cărți umane: participanți la Revoluție, membri ai familiilor victimelor Revoluției, jurnaliști, militari etc.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Corneliu Coposu (1914-1995), liderul opoziției din România postcomunistă. Fondator al Partidului Național
Țărănesc Creștin-Democrat și al Convenției Democrate.
Numeroase femei au deținut funcții de conducere în instituțiile statului român. Realizează, împreună cu alți colegii de clasă, o dezbatere privind rolul femeilor în viața politică contemporană, având în vedere egalitatea de șanse dintre femei și bărbați.
◗ Descrie modul în care vei putea utiliza această experiență de învățare în viitor.
Casa Poporului, astăzi Palatul Parlamentului
Studiu de caz
Constituția României din 1991
După o întrerupere de aproape o jumătate de secol, Constituția din 1991 a consacrat reinstaurarea democrației constituționale în România. Constituția din 1991, revizuită în 2003, a fost adoptată de Adunarea Constituantă în noiembrie 1991 și a intrat în vigoare prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Ea a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea și funcționarea statului de drept și a societății pe baze democratice și a contribuit la cristalizarea structurilor instituționale fundamentale ale statului.
Actul fundamental din 1991 exprimă: pluralismul politic; dreptul la identitate al persoanelor aparținând minorităților naționale; modul de constituire și funcționalitate a partidelor politice; protecția cetățenilor români în străinătate; dreptul la liberă circulație; dreptul la viața intimă, familială și privată; dreptul la ocrotirea sănătății; interzicerea muncii forțate; regimul proprietății.
Principiul separării puterilor în stat funcționează prin existența celor trei puteri, care sunt independente una de cealaltă, dar se supraveghează reciproc. Guvernul aplică legile, în timp ce Parlamentul bicameral este unica autoritate legiuitoare a țării. Legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare Președintelui României. Instanțele judecătorești dețin puterea judecătorească, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Dreptul la vot este universal pentru toate persoanele majore, de la 18 ani, atât bărbați, cât și femei. Revenirea la democrație a însemnat și repunerea în vigoare a drepturilor și libertăților cetățenești: libertatea individuală, libertatea de exprimare, dreptul la învățătură (inclusiv pentru minorități), dreptul de a călători, dreptul la proprietate, dar și dreptul de a alege și de a fi ales. Constituția face referire, pentru prima dată într-o lege fundamentală, la românii din străinătate.
Respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului, garantate prin Constituție, sunt asigurate și de funcționarea instituțiilor statului de drept sau de societatea civilă.
Articolul 1
Aplic. Analizez. Rezolv
1. Informează-te și stabilește două asemănări și două deosebiri între legile fundamentale ale României din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
2. Creează un poster sau o bandă desenată care să ilustreze drepturile și îndatoririle fundamentale prevăzute în Constituția din 1991.
3. Î mpreună cu alți colegi de clasă, realizează scurte prezentări ale principalelor instituții ale statului și ale atribuțiilor acestora: Președinția, Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională.
4. Propune două modificări ale Constituției din 1991 și explică necesitatea acestora.
5. Realizează un interviu cu o rudă sau cu o cunoștință în legătură cu modul în care i-au fost respectate drepturile și libertățile în perioada regimului comunist și modul în care îi sunt respectate astăzi.
Portofoliul personal.
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.
Suveranitatea
Articolul 2
(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.
(2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
INTEGRAREA EURO-ATLANTICĂ A ROMÂNIEI
Axa cronologică
2025
Integrarea României la spațiul Schengen
2007
Aderarea României la Uniunea Europeană
2004
Aderarea României la NATO
Uniunea Europeană 1992
Comunitatea Economică Europeană 1957
Dicționar
CEE = Comunitatea Economică Europeană, înființată la Roma în 1957, de către cele şase state membre (Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda), prima etapă a procesului de integrare europeană.
Parlamentul European = autoritatea legislativă a Uniunii Europene. Este ales prin vot direct o dată la cinci ani.
Cunosc și înțeleg
Revenirea României la sistemul democratic la sfârșitul secolului al XX-lea a însemnat și crearea unui nou proiect de țară: aderarea la alianțele euro-atlantice: NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) și Uniunea Europeană (UE).
După 1990, odată cu dispariția blocului comunist, a Tratatului de la Varșovia și cu disoluția URSS, România a inițiat relații diplomatice cu NATO. Oficial, participarea din 1996 cu trupe de menținere a păcii sub egida NATO în Bosnia-Herțegovina, Albania, Kosovo, Afghanistan și Irak a însemnat parcurgerea primilor pași spre integrarea atlantică. România a devenit membru al NATO la 29 martie 2004. Astăzi, ca urmare a războiului din Ucraina, România reprezintă un partener important al NATO pe flancul estic.
Integrarea României în Uniunea Europeană a fost un proces destul de anevoios. Țara noastră a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Europeană. Între România și Uniunea Europeană s-au semnat mai multe acorduri, care urmăreau înlesnirea schimburilor comerciale, cât și libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor și serviciilor. Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, iar în 1991 a fost semnat un Acord de Comerț și Cooperare. După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de aderare,
Harta Uniunii Europene (2024)
Semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană – 25 aprilie 2005
obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare. Aderarea României la Uniunea Europeană s-a realizat la 1 ianuarie 2007. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori, iar limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii. În Parlamentul European România are aleși 33 de europarlamentari integrați în diferite grupuri politice. Președinția Consiliului UE a fost asigurată de România în ianuarie-iunie 2019. România a fructificat, din 2007 până astăzi, oportunitățile oferite de UE, a atras fonduri europene pentru progresul multor sectoare economice. Țara noastră susține proiectul unei Europe Unite, cu instituții puternice, cu coordonarea politicilor tuturor statelor membre în toate domeniile. Aderarea statului român la spațiul Schengen, realizată în 2024 aerian și naval, iar din 1 ianuarie 2025 terestru, este un proiect realizat spre libera circulație a cetățenilor și a mărfurilor între statele membre. Astăzi, România are o politică externă națională, europeană și euro-atlantică, este pe arena internațională un furnizor de securitate în regiune și un model pentru integrarea Moldovei în UE.
Aplic. Analizez. Rezolv
Timpul și spațiul
Realizează în format electronic, utilizând Timeline Maker, o axă cronologică cu etapele aderării României la alianțele euro-atlantice.
Sursa istorică
Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, ale libertății, ale egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție. Uniunea contribuie la păstrarea și la dezvoltarea acestor valori comune, respectând diversitatea culturilor și tradițiilor popoarelor Europei, precum și identitatea națională a statelor membre și organizarea autorităților lor publice la nivel național, regional și local; Uniunea caută să promoveze o dezvoltare echilibrată și durabilă și asigură libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a mărfurilor și capitalurilor, precum și libertatea de stabilire.”
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)
a) Precizează, pe baza sursei, valorile comune ale Uniunii Europene.
b) In dică două măsuri adoptate de Uniunea Europeană care au legătură cu viața noastră cotidiană (alimente, școală, călătorii, servicii etc.).
c) Scrie, împreună cu colegul/colega de bancă, un set de cinci întrebări pe care ați vrea să le adresați reprezentantului vostru din Parlamentul European.
Evaluez și creez
Comportament civic
Personalitate
Ana Blandiana (n. 1942), scriitoare, activistă pentru drepturile omului și una dintre vocile intelec tuale care au susținut integrarea europeană a României.
Realizează un afiș cu tema „România și UE”.
1. F ormulează două argumente pro sau contra pentru o dezbatere cu tema „Uniți în diversitate“ (mottoul UE).
2. U tilizând instrumente de informare, descoperă proiectele Uniunii Europene pentru copii și tineri.
◗ Descrie un sentiment pe care l-ai trăit prin parcurgerea acestei lecții.
Biblioteca virtuală
UE, pe înțelesul tuturor
RECAPITULARE
◗ 1916 – România a intrat în Primul Război Mondial pentru a-și desăvârși unitatea națională.
◗ 1917 – Armata română a obținut strălucite victorii la Mărăști, Mărășești și Oituz.
◗ 1918 – Marea Unire: Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu România.
◗ 1923 – A fost adoptată Constituția Unificării.
◗ 1930 – Începutul domniei regelui Carol al II-lea.
◗ 1938-1940 – Regimul de autoritate monarhică instituit de regele Carol al II-lea.
◗ 1940-1944 – Regimul antonescian.
◗ 1941 – România a intrat în războiul contra URSS de partea Germaniei naziste.
◗ 1944 (23 august) – România a întors armele împotriva Germaniei naziste și s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite.
◗ 1945 – Primul guvern comunist condus de dr. Petru Groza.
◗ 1947 – Abdicarea regelui Mihai I și proclamarea Republicii Populare Române.
◗ 1948-1965 – Regimul comunist – Gheorghe Gheorghiu-Dej.
◗ 1965-1989 – Regimul comunist – Nicolae Ceaușescu.
◗ 1989 – Revenirea la democrație.
◗ 1990 – Primele alegeri libere după căderea comunismului.
◗ 1991 – Adoptarea Constituției.
◗ 2004 – Aderarea României la NATO.
◗ 2007 – Integrarea României în Uniunea Europeană.
◗ 2019 – România a asigurat Președinția Consiliului UE.
◗ 2025 – Aderarea deplină a României la spațiul Schengen.
1 ianuarie 2025
15 noiembrie 1987 - Revolta de la Brașov
Arcul de Triumf, proiectat de Petre Antonescu, comemorează participarea României în Primul Război Mondial.
Biblioteca virtuală
Epoca de Aur. Inaugurare Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Magistrala Albastră”
Biblioteca virtuală
5 minute de istorie: Greva de la Brașov din noiembrie 1987
EVALUARE
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. România a intrat în Primul Război Mondial în anul: a) 1914; b) 1915; c) 1916.
2. L a 1 decembrie 1918, s-a unit cu România: a) Basarabia; b) Bucovina; c) Transilvania.
3. Cea mai numeroasă minoritate națională din România interbelică a fost cea: a) maghiară; b) germană; c) evreiască.
4. În 1923, a fost adoptată o Constituție cu caracter: a) autoritar; b) totalitar; c) democratic.
II. Apreciază ca adevărate (A) sau false (F) următoarele enunțuri:
1. Potrivit recensământului din 1930 minoritățile naționale reprezentau 15% din populația României Mari.
2. În 1938, regimul politic din România era unul autoritar.
3. În perioada interbelică, în România au funcționat și partide de extremă, stânga sau dreapta.
4. Ultimul rege al României a fost regele Carol al II-lea.
III. Stabilește corespondența corectă între elementele celor două coloane.
1. Parlament
2. Guvern
3. Rege/Președinte
4. Înalta Curte de Casație și Justiție
a) putere judecătorească
b) putere legislativă
c) promulgarea legilor
d) putere executivă
IV. Transcrie și completează în caiet, după model, tabelul de mai jos.
România comunistă – caracteristici
Economie
Naționalizare …
Societate
Politică Cultură
V. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
„Principala problemă din viața politică românească în perioada interbelică a fost lupta dintre democrație și autoritarism. La începutul anilor 1920, perspectivele pentru consolidarea sistemului parlamentar bazat pe practicile din Europa Occidentală păreau luminoase. Adoptarea votului universal pentru bărbați îndreptățea speranța că guvernarea realizată de o oligarhie va fi în curând o relicvă a trecutului...” (Dennis Deletant, Istoria României)
a) Precizează secolul la care se referă sursa dată.
0,5 puncte
b) Numește un spațiu istoric precizat în sursa dată. 0,5 puncte
c) Menționează, pe baza sursei, o măsură adoptată în România care a contribuit la democratizarea vieții politice.
d) Definește noțiunea subliniată în text.
0,5 puncte
0,5 puncte
e) Elaborează în aproximativ o pagină un eseu argumentativ despre legea fundamentală adoptată în România în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 2 puncte
AUTOEVALUARE
Portofoliul personal.
Din oficiu: 1 punct
Punctaj pentru răspuns corect 0,25 p × 4 = 1 p 0,25 p × 4 = 1 p 0,25 p × 4 = 1 p 0,5 × 4 = 2 p 4 p Punctaj maxim: 10 puncte
Regele Ferdinand și regina Maria în Transilvania (1921)
PROIECT
ACVARIUL CU PERSPECTIVE MULTIPLE
Metoda „Acvariul” este o tehnică bazată pe observare, ce permite elevilor să fie plasați într-o dublă ipostază: fie participă activ la o discuție, fie observă o activitate sau o temă dezbătută.
TEMA: România – stat comunist
1. Dispunerea mobilierului
◗ Scaunele sunt organizate în două cercuri concentrice.
2. Formarea grupurilor de participanți
◗ Elevii sunt invitați să aleagă o ipostază: participant la discuție sau observator.
◗ Cei din cercul interior primesc roluri sau perspective distincte (de exemplu, figuri istorice, categorii sociale), iar cei din cercul exterior devin observatori.
3. Stabilirea regulilor și prezentarea sarcinilor
◗ Elevii din cercul interior vor discuta, timp de 8-10 minute, despre perspectiva sau rolul primit, cum ar fi: muncitor, activist de partid, țăran, intelectual (profesori, cercetători, medici, ingineri, scriitori), disident, elev, lucrător al Securității.
4. Realizarea sarcinilor
◗ Grupul din cercul interior dezbate tema, în timp ce observatorii din cercul exterior completează fișele de observare.
5. Prezentarea observațiilor
◗ O bservatorii din cercul exterior își prezintă concluziile și observațiile notate în fișele de observare.
6. Inversarea rolurilor și repetarea etapelor
3-5
◗ Rolurile se inversează, iar elevii schimbă locurile. Se propune o nouă temă pentru dezbatere.
◗ Elevii din cercul exterior primesc din nou fișele de observare.
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului de la pagina 7.
Grupul de observatori
◗ A nalizează, compară, descrie, sintetizează, evaluează și formulează aprecieri.
◗ A scultă atent discuțiile din cercul interior.
◗ Completează fișele de observare în care înregistrează date referitoare la: contribuția fiecărui elev, consensul sau conflictele apărute, modalitățile de rezolvare, reacțiile participanților.
Grupul de discuție
◗ A scultă, analizează, compară, argumentează, dezvoltă idei, explică și sintetizează.
T . R . A . F . *
* Se constituie grupe de cinci elevi. În funcție de rolul stabilit și de auditoriul ales, fiecare grup va stabili forma pe care o va lua mesajul pe care îl va transmite.
T = TEMA: Drepturile și libertățile cetățenești în timpul regimului comunist
R = ROL:
✓ un jurnalist străin din perioada respectivă;
✓ un jurnalist român din perioada actuală;
✓ un supraviețuitor al închisorilor comuniste;
✓ un urmaș al unui deținut politic;
✓ un activist pentru drepturile omului.
A = AUDITORIU (posibile instituții sau persoane către care pot fi elaborate și transmise anumite mesaje în legătură cu tema respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în timpul regimului comunist):
✓ o instituție internațională; un grup de elevi; o organizație nonguvernamentală; un post de televiziune/radio; publicul larg.
F = FORMA:
✓ o s crisoare; un interviu; un articol de presă; o cerere; un afiș.
PREZENTARE
Lucrările pot fi publicate în revista școlii sau pot fi folosite pentru organizarea unui concurs sau a unei expoziții tematice.
RECAPITULARE FINALĂ
SPAȚIU GEOGRAFIC NATURAL
• carpato dunăreano pontic
• armonios
• variat
LOCUITORI
• traci, geto daci, daco romani
• români
• maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.
ORGANIZARE POLITICĂ
• STATUL DAC: Burebista, Decebal
• STATELE MEDIEVALE:
– Transilvania: Leustachiu
– Țara Românească: Basarab I
– Moldova: Bogdan I
– Dobrogea: Dobrotici
• STATUL MODERN (1859):
– Alexandru Ioan Cuza
– Carol I
• STATUL NAȚIONAL UNITAR (1918)
• STATUL COMUNIST (1947 1989)
• STATUL DEMOCRATIC (1989–astăzi)
RELAȚII INTERNAȚIONALE
• Antichitate: războaiele daco romane
• Evul Mediu: diplomație (tratate) și conflict (bătălii), cruciadele târzii
• Epoca modernă: independență
• Epoca contemporană:
– ALIANȚE: Antanta, Axa, Națiunile Unite, Tratatul de la Varșovia, NATO, Uniunea Europeană
– CONFLICTE: Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial
SPIRITUALITATE ȘI CULTURĂ
• Religie
• Artă
• Știință și tehnică
RELIGIE
• creștinism:
– ortodocși
– catolici
– protestanți
• alte confesiuni
ARTĂ
DOMENII:
• literatură
• arhitectură
• muzică
• pictură
• sculptură etc.
REPREZENTANȚI:
• Mihai Eminescu
• Ion Luca Caragiale
• Ion Creangă
• Lucian Blaga
• Constantin Brâncuși
• George Enescu
• Ion Mincu etc.
ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ
• medicină
• matematică
• fizică
• chimie
• istorie
• geografie
• aeronautică etc.
REPREZENTANȚI:
• Spiru Haret
• Nicolae Teclu
• Henri Coandă
• Aurel Vlaicu
• A na Aslan
• Gogu Constantinescu
• George Emil Palade etc.
EVALUARE FINALĂ
I. Transcrie pe caiet și completează, după model, cu minimum un exemplu, tabelul următor:
Preistoria Antichitatea Evul Mediu Epoca modernă Epoca contemporană
Evenimente Revoluția neolitică
Personalități –
II. Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare.
De la sfârșitul secolului al XIV-lea, românii au fost implicați direct în lupta antiotomană, participând la susținerea politicii de „ ”. Astfel, Mircea cel Bătrân a obținut victoria, la (1395), împotriva oștilor conduse de sultanul . Însemnate victorii militare au fost obținute și de voievodul Transilvaniei, (1441-1456), în … , din 1443-1444 și în campania de la … (1456), de domnitorul Țării Românești, … , în 1461-1462, sau de … , la … (1475). În anul 1600, … realizează prima unire a Țărilor Române. (Ștefan cel Mare, Rovine, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Baiazid, Vaslui, cruciadă târzie, Belgrad, Vlad Țepeș, campania cea lungă)
III. Recunoaște personalitățile din imaginile de mai jos, completează pe caiet, după model, tabelul următor și formulează o opinie asupra contribuției acestor personalități în istoria românilor.
A. „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru…”
B. „Totul pentru Țară, nimic pentru mine.”
C. „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.”
D. „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.”
Personalitate A. Alexandru Ioan Cuza
Eveniment istoric Unirea Principatelor
IV. Ordonează cronologic următoarele evenimente istorice.
a) România deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
b) Aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
c) Primele alegeri libere din România postdecembristă.
d) Aderarea României la Uniunea Europeană.
Punctaj pentru răspuns corect
Portofoliul personal.
Punctaj maxim: 10 puncte
PROIECT
• Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect cu tema „Români care au făcut istorie”, pornind de la teoria inteligențelor multiple. Alegeți grupa care vă reprezintă cel mai bine.
Portofoliul personal.
1. Inteligența verbală/ lingvistică
◗ Realizați un set de articole despre „Voievozi, domni și regi ai românilor”.
2. Inteligența logico - matematică
◗ Construiți tabele/diagrame despre „Știință și tehnică în spațiul românesc”.
3. Inteligența muzicală/ritmică
◗ Alcătuiți un repertoriu al operelor celor mai cunoscuți compozitori români și prezentați colegilor de clasă fragmente din creația acestora.
4. Inteligența vizuală/ spațială
◗ Concepeți un desen/ afiș/poster/album foto pentru tema „Sculptori și pictori români celebri”.
5. Inteligența naturalistă
◗ Realizați un proiect despre rolul mediul geografic în istoria românilor.
6. Inteligența corporală/ chinestezică
◗ Realizați macheta unui monument reprezentativ pentru istoria românilor.
7. Inteligența intrapersonală
◗ Redactați un jurnal/o fișă de observare în care să se regăsească sentimentele pe care le-ați trăit pe parcursul anului școlar în cadrul orelor de istorie.
8. Inteligența interpersonală
◗ Proiectați o activitate de tip social în care să prezentați produsele realizate în cadrul acestui proiect.
