Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul de ministru nr. ………… .
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2025–2026.
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Geografie. Manual pentru clasa a VIII-a Diana-Alexandra Popovici, Ștefania Ștefănescu, Adelin Daniel Nedelea
Referenți științifici: lector univ. dr. Andreea Andra Topârceanu, Facultatea de Geografie, Universitatea din București prof. gr. didactic I Mariana Dinu, Școala Gimnazială „Petre Ghelmez”, București
Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a este structurat pe unități te matice, care dezvoltă conținuturile din Programă . Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea competențelor specifice disciplinei Organizarea conținutului permite crearea de relații cu celelalte discipline studiate .
Numărul unității de învățare
Titlul unității de învățare
PAGINA DE PREZENTARE A UNITĂȚII
UNITATEA III
Clima, apele, vegetația, fauna și solurile
Competențe specifice
Numărul și titlul unității
Titlul lecției
Conținut științific
Hartă
Tabel
Activități multimedia de învățare
Aplică! – exerciții pentru dobândirea anumitor competențe, conform Programei.
Conținuturile din unitate
Amintește-ți!
Vreau să știu mai mult! – conținut suplimentar destinat celor care doresc să cunoască mai multe despre anumite elemente și fenomene geografice.
reprezentative
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive . Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare .
Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să-și dezvolte gândirea critică și să-și sporească interesul și cunoștințele .
AMII statice galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame și hărți conceptuale
AMII animate filmulețe sau animații
AMII interactive jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite
Descoperiți informații utile pentru utilizarea manualului digital examinând schema de mai jos .
VARIANTA DIGITALĂ
Imagini
Dragul nostru elev,
Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a își propune să te familiarizeze cu spațiul geografic al României, de la poziția geografică și cadrul natural până la oameni, locuri, economie, cultură și locul pe care îl ocupă țara noastră în context european și global Manualul prezintă un conținut bogat și are drept scop valorificarea competențelor dobândite anterior, atât la geografie, cât și la alte materii, cum ar fi istorie, matematică, biologie și fizică .
În prima unitate de învățare vei descoperi poziția geografică a României și vei înțelege consecințele geografice ale acesteia Unitatea II te va purta prin teritoriul țării noastre, unde vei descoperi unitățile de relief, cu tipuri de roci și forme de relief variate Manualul continuă cu unitatea III care te va ajuta să descoperi clima, hidrografia și biogeografia României Unitățile IV și V prezintă cadrul social și economic românesc, ajutându-te să înțelegi principalele elemente demografice, de locuire și economice care caracterizează spațiul geografic românesc . Unitatea VI conține elemente de geografie regională a României, iar unitățile VII și VIII descriu principalele probleme de mediu și de dezvoltare durabilă, respectiv valorile naturale și culturale, precum și locul țării noastre în principalele organizații mondiale
Pe parcursul manualului, textul lecțiilor și bogatul material grafic și cartografic îți vor descrie și explica elementele cadrului natural, socio-economic și cultural al României, iar exercițiile propuse te vor ajuta în demersul descoperirii propriei țări . Prin evaluări vei putea să-ți testezi competențele și cunoștințele însușite .
Mult succes!
La finalul fiecărei unități, completează în caiet Fișa de observare a comportamentului, după modelul de mai jos, în care vei bifa în dreptul răspunsului care ți se potrivește cel mai bine După completare, verifică împreună cu profesoara/profesorul tău dacă te-ai autoevaluat corect
Comportamentul
Am dovedit interes în învățare.
Am urmat instrucțiunile profesorului.
Am lucrat individual.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.
Mi-am spus părerea.
Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.
NiciodatăUneoriDeseoriÎntotdeauna
Competențe generale și specifice, conform programei școlare pentru disciplina
Geografie, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017
1 . Prezentarea realității geografice utilizând mijloace și limbaje specifice
1 .1 Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene și structuri geografice
1 .2 . Prezentarea structurată a informației geografice
2. Raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice
2 .1 Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat
2 .2 Explicarea fenomenelor și a proceselor geografice utilizând reprezentări grafice și cartografice
2 .3 Construirea de reprezentări grafice și cartografice pe baza datelor și/sau suporturilor date
3. Studierea spațiului geografic realizând conexiuni cu informații dobândite la alte discipline școlare
3 .1 Explicarea unor elemente, fenomene și procese geografice folosind noțiuni din matematică, științe și TIC/GIS
3 .2 Formularea de soluții la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând elemente din matematică, științe și TIC/GIS
3 .3 Argumentarea diversității naturale, umane și culturale a realității geografice realizând corelații cu informațiile dobândite la alte discipline școlare
3 .4 . Argumentarea importanței patrimoniului local și național în context european și mondial
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru viața cotidiană
4 .1 Realizarea unui demers investigativ
4 .2 Analizarea elementelor, fenomenelor și proceselor din realitatea observată direct sau indirect
4 .3 Compararea unor sisteme și structuri spațiale după un algoritm dat
4 .4 . Identificarea soluțiilor de protecție a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile
UNITATEA I Poziția geografică
1. Poziția geografică. Elemente definitorii și consecințe. Statele vecine
2. România – țară carpatică, dunăreană, pontică și centraleuropeană
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ. ELEMENTE DEFINITORII
ȘI CONSECINȚE. STATELE VECINE
POZIȚIA GEOGRAFICĂ
România este situată în emisfera nordică, în sud‑es tul Europei Centrale, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, dar și a celei dintre Oceanul Atlantic și Munții Ural (fig. 1). Este o țară de mărime medie, având suprafața de 238 397 km² (locul 83 pe glob). Țara noastră este traversată de paralela de 45° latitudine nordică și de meridianul de 25°
Amintește-ți!
Care sunt punctele extreme ale continentului Europa?
longitudine estică. Este poziționată la distanțe apro ximativ egale (circa 2 800 km) față de extremitățile nordică, estică și vestică ale continentului și la 1 050 km de sudul acestuia (fig. 2).
1 Poziția României pe glob
Știai că...?
Stema României a fost adoptată la 10 septem brie 1992, simbolurile reprezintând identitatea națională. reprezentând
Cercul Polar de Nord
Cercul Polar de Sud
Tropicul Racului
Tropicul Capricornului
Fig.
Stema României
Drapelul României
Fig. 2 Poziția României în Europa
C. Nord
C. Roca
C. Matapan
Latitudinal, România se încadrează între 43°37’07” și 48°15’06” latitudine nordică, iar longitudinal între 20°15’44” și 29°41’24” longitudine estică (tabelul 1).
Puncte cardinale
Punct extrem Latitudine nordică Longitudine estică
Nord Horodiștea
48°15’06" 26°42’05"
Sud Zimnicea 43°37’07" 25°23’32"
Est Sulina 45°09’36" 29°41’24"
Vest Beba Veche 46°07’27"
ELEMENTE DEFINITORII ȘI CONSECINȚE
Poziția României pe glob are ca principală con secință localizarea țării noastre în zona de climă temperată. Însă aceasta este nuanțată de influen țele climatice determinate de masele de aer ce vin dinspre Oceanul Atlantic, Marea Baltică, Marea Mediterană și estul continentului. Aceste influențe se reflectă în:
Aplică!
1. Utilizând harta fizică a României, des coperă care este paralela care traversează România și o împarte în două părți aproximativ egale.
2. Localizează pe harta fizică a României punctele ex treme. Calculează pe câte grade se desfășoară teri toriul României în latitudine și în longitudine.
3. Utilizând atlasul geografic școlar, identifică ce pa ralelă importantă străbate țara noastră. Mențio nează și ce meridian o traversează. Numește și alte state europene străbătute de cele două.
că...?
România este situată în cel de al treilea fus orar, fiind traversată de meridianul de 25° longitudine estică. Astfel, față de ora GMT (Greenwich Meridian Time), pentru ora României se vor adăuga 2 ore.
Momentele răsăritului și apusului Soarelui diferă de la est (Sulina – fig. 3) la vest (Beba Veche) cu 37 de minute și 42 de secunde, datorită extinderii longi tudinale a României.
• caracteristicile climatice ușor diferențiate în tre nordul și sudul țării, determinate, în primul rând, de durata diferită de strălucire a Soarelui (2 000 de ore pe an în nord și 2 300 de ore pe an în sud); aceasta duce, la rândul său, la diferențieri ale temperaturii medii anuale: 9°C în nord și 11°C în sud);
• climatul diferențiat din vest și centru (cu ierni mai blânde, precipitații mai bogate și temperaturi moderate) față de cel din est și sud est (mai arid, cu ierni geroase și veri călduroase și secetoase);
• situarea la contactul dintre pădurile de foioa se caracteristice Europei de Vest și stepa tipică Europei Estice;
• prezența, în sud vestul țării, a speciilor de plan te și animale iubitoare de căldură, caracteristice zonei mediteraneene;
• repartiția culturilor agricole – de la culturi adap tate la temperaturi ridicate și precipitații scăzute (floarea soarelui) în sud și sud est la culturi preta bile unui climat mai umed și mai răcoros (cartof, sfeclă de zahăr) în nord est și nord vest.
Vreau să știu mai mult
Datorită poziției pe glob a țării noastre, durata interva lelor cu lumină diferă de la nord la sud și de la vară la iarnă. Astfel, la solstițiul de vară (cea mai lungă zi din an) durata intervalului cu lumină atinge un maxim de 15 ore și 26 de minute în sud și de 16 ore și 3 minute în nord. La solstițiul de iarnă (cea mai scurtă zi din an) durata intervalului cu lumină este de maxim 8 ore și 56 de minute în sud și de 8 ore și 21 de minute în nord.
Tabelul 1 Punctele extreme ale României
Fig. 3 Răsărit în Delta Dunării
STATELE VECINE
România se învecinează cu cinci state: Ucraina –în nord, Republica Moldova și Ucraina – în est, Bulgaria – în sud, Serbia – în sud vest și Ungaria – în
Vecinii României
nord‑vest (fig. 4). În partea de sud est, România are ieșire la Marea Neagră. Lungimea totală a fronti erelor țării este de 3 149,9 km, iar cea mai mare pondere o deține frontiera fluvială (tabelul 2).
TIPUL DE FRONTIERĂ ȘI LUNGIMEA (km)
Moldova
Marea Neagră 193,5193,5
Tabelul 2 Tipurile de frontieră ale României și lungimea acestora
UCRAINA
Aplică!
1. Localizează pe harta fizică a României statele vecine. Menționează cu ce stat vecin nu formează Dunărea graniță.
2. Ce alte artere hidro grafice, în afară de Dunăre, reali zează granițe între România și alte state? Folosind harta fizică a României, numește‑le, localizea ză‑le și menționează statul vecin pe care îl desparte de România.
puncte extreme orașe capitale rețea hidrogra că granițe
Beba Veche 20°19'E
Arad
Timișoara
Oradea
Reșița
Hunedoara
Satu Mare
Baia Mare
Dej
Cluj-Napoca
Turda
Sibiu
Petroșani
Râmnicu Vâlcea
Târgu Jiu
BELGRAD
Dunărea
Drobeta-Turnu Severin
Suceava
Horodiștea 48°15'N
Botoșani
Iași
Roman Piatra Neamț
Bacău
Târgu Mureș
Pitești
Slatina
Craiova
Brașov
Focșani
Huși
Giurgiu Calafat 100
Ploiești
Prut Prut
CHIȘINĂU
Bârlad
Galați
Buzău Brăila
BUCUREȘTI
Călărași
BULGARIA SERBIA
Constanța
Fig. 4 Punctele extreme și statele vecine
2. ROMÂNIA – ȚARĂ CARPATICĂ, DUNĂREANĂ, PONTICĂ ȘI
CENTRAL-EUROPEANĂ
Localizarea geografică a României este definită de trei elemente naturale importante la nivel euro pean, respectiv Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră. Prin urmare, România este o țară carpato-danubiano-pontică.
România este o țară carpatică, deoarece 2/3 din lungimea totală a Munților Carpați se desfășoară pe teritoriul său, ocupând aproximativ 28% din suprafața sa. Prezența arcului carpatic în centrul țării a determinat desfășurarea concentrică și în trepte a reliefului țării. Aceștia, prin înălțimea lor, reprezintă și o barieră pentru circulația maselor de aer. Pentru rețeaua de râuri, Carpații reprezintă un adevărat castel de ape, de aici izvorând principalele artere hidrografice.
Prin caracteristicile reliefului și prin existența unor resurse bogate de sol și de subsol, Carpații au contribuit la constituirea poporului român. Cele mai vechi așezări au fost construite în Munții Carpați sau în imediata lor vecinătate.
Țara noastră este o țară dunăreană, pentru că fluviul Dunărea străbate teritoriul său pe o lun gime de 1 075 km (circa 38% din lungimea tota lă) și formează granița dintre aceasta și alte patru state. Aproape 98% din bazinele hidrografice ale României aparțin bazinului Dunării, iar Delta Dunării s‑a format prin depunerea aluviunilor transportate de fluviu. Dunărea a reprezentat încă din Antichitate o cale importantă de navigație, rol pe care îl deține și astăzi, fiind o arteră comercială de importanță europeană. Cele două hidrocentrale construite pe Dunăre, Porțile de Fier I și II, reprezintă unele dintre cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa.
Vreau să știu mai mult
Amplasat într o zonă de interes pentru mai multe im perii, spațiul actual românesc a fost influențat de cul tura acestora: Imperiul Roman (secolele II–III), Imperiul Ungar (secolele XII–XIV), Imperiul Otoman (secolele XIV–XVI), Imperiul Rus (secolele XVII–XVIII), Imperiul Austro Ungar (secolele XIX–XX).
Amintește-ți!
Care sunt statele care compun Europa Centrală?
De asemenea, în lungul Dunării s au dezvoltat o se rie de așezări, inclusiv orașe, din timpuri străvechi. România are ieșire la Marea Neagră pe o distanță de 244 km, ceea ce o determină să fie și țară pontică. Pe lângă importanța geografică pe care o are prezența Mării Negre în sud estul țării (vecin natu ral, existența unui țărm complex – cu deltă, plaje și faleze), aceasta are și o importanță economică. Prin navigație s au dezvoltat relații comerciale între localnici, dar și centre comerciale, colonii și chiar orașe întemeiate de către navigatorii romani, greci, bizantini, venețieni ș.a. După construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră, România s a înscris pe „axa mărilor”, legând vestul Europei de Asia.
Prin poziția sa pe continent, România este o țară central-europeană, implicațiile determinate de această caracteristică fiind mai mult economi ce și geostrategice*. Astfel, prin poziția în Europa Centrală, țara noastră se află la intersecția unor axe comerciale (axa mărilor, axa fluviilor și canalelor) dinspre Europa Vestică, Centrală și Nordică către Europa Sudică și Orientul Apropiat. De asemenea, România este poziționată între mai multe centre de putere, fiind limita estică a Uniunii Europene și a NATO și în imediata vecinătate a Federației Ruse. Nu în ultimul rând, țara noastră este localizată la con tactul dintre două mari religii, creștinismul și islamul.
Aplică!
Menționează trei avantaje economice ale faptului că România este o țară carpato danubiano pontică.
geostrategic – referitor la tipul de politică externă pe care îl adoptă un stat, în funcție de anumiți factori ge ografici, economici, demografici, politici și strategici. Geodex
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Analizează harta de mai jos. Răspunde în scris, pe caiet, cerințelor următoare.
1. Denumește vecinii României, notați pe hartă cu cifre romane de la I la V.
2. Denumește localitățile extreme ale României, notate cu litere de la A la D
3. Numește statul vecin care are granița cu România situată pe râul Prut.
4. Numește râul care desparte, pe o porțiune din granița comună, România de Ucraina.
5. Numește statele vecine pentru care fluviul Dunărea formează graniță comună.
Notează pe caiet varianta corespunzătoare răspunsului corect.
Model: 1 – c
1. O consecință a poziției geografice a României este situarea în zona climatică: a. caldă; b. rece; c. temperată; d. alpină.
2. România are ieșire la Marea Neagră pe o lungime de: a. 244 km; b. 1075 km; c. 2440 km; d. 1300 km.
3. Dacă în lungul meridianului de 0° este ora 12:00, în România (străbă tută de meridianul de 25° longitudine estică) va fi ora: a. 13:00; b. 12:00; c. 24:00; d. 14:00.
Realizează un scurt eseu geografic în care să argumentezi afirmația: „România este o țară carpato-danubiano-pontică”. Precizează câte două consecințe pentru fiecare element.
UNITATEA II
Relieful României
1. Relieful – caracteristici generale
2. Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei
3. Subcarpații
4. Podișul Getic și Podișul Mehedinți
5. Podișul Moldovei și Podișul Dobrogei
6. Câmpia de Vest și Dealurile de Vest
7. Câmpia Română
8. Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre
APLICAȚII PRACTICE/ STUDII DE CAZ RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1.
RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE
Pe teritoriul României, relieful este format din munți, podișuri, dealuri și câmpii. Acestea sunt forme majore de relief ce ocupă întinderi mari și scot în evidență caracteristicile generale ale reliefului, printre acestea numărându-se:
• varietatea formelor de relief, pe teritoriul țării existând munți, podișuri, dealuri, câmpii, deltă și plaje de nisip (fig. 1);
• proporționalitatea formelor majore de relief, acestea deținând suprafețe aproximativ egale (fig. 2). Dispunerea acestora se realizează sub formă de trepte și cercuri concentrice, având în centru Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
• altitudinea medie redusă (420 m); altitudinea maximă absolută: 2544 m (Vârful Moldoveanu), altitudinea minimă absolută: 0 m (țărmul Mării Negre);
• accesibilitatea pentru locuit și transport – prin prezența depresiunilor extinse, a văilor largi, dar și a suprafețelor slab înclinate, așezările permanente ajungând la peste 1500 m altitudine;
• suportul pentru unele activități economice (agricultură, industrie extractivă, turism etc.)
Amintește-ți!
Ce orogeneze au avut loc în Europa?
Relieful României este rezultatul dinamicii scoarței terestre într-un timp îndelungat, sub acțiunea factorilor interni și externi, având vechime diferită de la o unitate de relief la alta.
Cele mai vechi suprafețe de uscat din țara noastră se află în estul, sud - estul și sudul României. Acestea sunt regiuni formate acum 600–350 de milioane de ani și poartă denumirea de platforme –Platforma Moldovenească și Platforma Moesică. În orogeneza caledoniană (acum 400–470 milioane de ani) s-au format primii munți de pe teritoriul actual al țării noastre. Aceștia se desfășurau în Dobrogea Centrală și erau alcătuiți din șisturi verzi. Fiind atât de vechi, ei au fost erodați în întregime. Astăzi, din ei au mai rămas doar areale cu șisturi verzi, care au fost înglobate în Podișul Dobrogei. Cei mai vechi munți de pe teritoriul țării, Munții Măcin (fig. 3), s-au format în nordul Dobrogei, în orogeneza hercinică, acum aproximativ 450–250 milioane ani.
Fig. 2 Proporționalitatea reliefului României
Fig. 1 Unitățile majore de relief ale României
Fig. 3 Munții Măcin
Munții Carpați s-au format acum 100–150 milioane ani, la contactul dintre plăcile est-europeană, moesică și transilvană. Mai întâi s-au format munții cristalini din Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali (fig. 4, 5). După înălțarea lor, râurile și vântul au început să îi erodeze, depunând sedimentele în imediata apropiere a munților nou-formați, care au fost antrenate în alte mișcări de ridicare, contribuind la formarea munților din roci sedimentare (fig. 6). Ulterior, Carpații au fost definitivați prin apariția unor erupții vulcanice, care au creat șirul
UNGARIA
Timișoara Cluj-Napoca
SERBIA
Râmnicu-Vâlcea
Drobeta Turnu-Severin
REP.MOLDOVA
vestic al Orientalilor și partea sud-vestică a Munților Apuseni, dar și prin glaciațiunea cuaternară de acum aproximativ 1,7 milioane ani–12 mii de ani. La finalul evoluției lor, Carpații au suferit mișcări de înălțare care au antrenat și regiunile din jur, de deal și de podiș. În urma exondării* regiunilor carpatice, agenții externi au început să transporte materialele erodate în regiunile învecinate, mai joase. Astfel, zonele vechi, de câmpie, au fost acoperite cu sedimente mai noi. În prezent, cea mai nouă suprafață de uscat a țării este Delta Dunării, care este încă în formare.
Fig. 4 Harta geologică (generalizată și simplificată)
Aplică!
1. Explică de ce relieful constituie suport pentru activitățile economice. Oferă exemple de astfel de activități din localitatea în care locuiești.
2. Explică forma arcuită a Carpaților pe teritoriul țării.
3. Explică proporționalitatea reliefului României.
4. Citește cu atenție citatul următor. La ce caracteristici ale reliefului face referire textul?
Ca și atolul, România are o coroană înaltă care sunt Carpații, în mijloc un lac cu unduiri liniștite – colinele Transilvaniei, iar la exterior trepte de dealuri, podișuri și câmpii care se prelungesc lin în valuri de furtună sau de liniște pacifică. (Grigore Posea)
Fig. 5 Roci cristaline (șisturi)
Fig. 6 Roci sedimentare cutate (fliș)
Geodex
exondare – proces de ridicare a unor suprafețe de sub apa mării, datorită unor mișcări tectonice de înălțare.
Știai că...?
La momentul formării lor, Munții Măcin erau asemănători Munților Făgăraș, fiind înalți și masivi. În urma eroziunii cauzate de agenții externi (mai ales de ape și de vânt), au ajuns la altitudinile mici de astăzi (sub 500 m) și la aspectul unor munți în miniatură.
Pe teritoriul actual al țării noastre au existat și munți formați în orogeneza caledoniană.
Oradea
UCRAINA
BULGARIA
UCRAINA
Marea Neagră
UNITĂȚILE MAJORE DE RELIEF
2. CARPAȚII ȘI DEPRESIUNEA COLINARĂ
A TRANSILVANIEI
CARPAȚII – CARACTERISTICI GENERALE
Munții Carpați reprezintă unul dintre cele mai importante lanțuri montane din Europa. Cu o lungime de aproximativ 1500 km, Carpații se desfășoară între Bazinul Vienei și Valea Timocului, de unde se continuă cu Munții Balcani (fig. 1). Altitudinea maximă, 2655 m, se întâlnește în vârful Gerlachovsky din Munții Tatra (fig. 2). Pe teritoriul României, au o lungime de 900 km, altitudinea maximă de 2544 m (Vf. Moldoveanu – fig. 3) și se desfășoară sub forma unui arc de cerc, în jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Printre caracteristicile Munților
Aplică!
1. Localizează pe harta fizică a Europei cel mai înalt vârf din Munții Carpați, precum și cel mai înalt vârf din țara noastră.
2. Explică afirmația: Carpații se aseamănă unei cetăți.
3. Precizează trei resurse de sol prezente în Munții Carpați și explică importanța lor economică.
4. Împreună cu profesorul și ceilalți colegi, descoperă tipul de relief prezent în imaginea alăturată. Menționează trei caracteristici ale acestuia, pe care le poți observa în fotografie.
Amintește-ți!
Ce munți din Europa s-au format în orogeneza alpină?
Car pați se numără: fragmentarea ridicată, prin multitudinea de văi (care uneori străpung masivele montane în totalitate), culoare și depresiuni; mozaicul petrografic* și diversitatea mare a reliefului; numeroase resurse de sol și subsol. Pe teritoriul României, Carpații se împart în trei sectoare: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații
Occidentali.
Geodex Știai că...?
mozaic petrografic – alcătuire geologică compusă dintr-o multitudine de tipuri de roci.
Ptolemeu a fost printre primii autori antici care a scris despre Carpates Mons.
Fig. 1 Lanțul Munților Carpați
Fig. 2 Vârful Gerlakovsky
Fig. 3 Vârful Moldoveanu
CARPAȚII ORIENTALI
Situați între granița cu Ucraina și Valea Prahovei (fig. 4), Carpații Orientali reprezintă cel mai lung sector al Munților Carpați. Au altitudini cuprinse între 1000 și 1900 m, rar depășind 2000 m (Munții Rodnei – 2303 m și Munții Călimani – 2 100 m). Culmile sunt paralele și orientate pe direcția NV–SE.
Aplică!
Sunt alcătuiți din trei fâșii paralele de roci: vulcanice (în vest), cristaline (în centru) și sedimentare (în est și sud). Prezintă o fragmentare accentuată prin prezența a numeroase depresiuni, pasuri și văi. Carpații Orientali sunt împărțiți în trei diviziuni: Grupa Nordică (Carpații Maramureșului și Bucovinei), Grupa Centrală (Carpații Moldo-Transilvani) și Grupa Sudică (Carpații de Curbură).
1. Precizează cu ce unități majore de relief se învecinează Carpații Orientali.
2. Identifică cei mai înalți trei munți din Carpații Orientali, precum și cel mai înalt vârf.
P. Mestecăniș
Dornei
P. Stânișoara
P. Tihuța
Vf. Pietrosu
Ceahlău
P. Vlădeni M. Ciuc M.Nemira M . H arghita D e pres .Giurgeu D e p r e
M . Buzăului
Fig. 4 Carpații Orientali
Grupa Nordică (Carpații
Maramureșului și ai Bucovinei)
Este localizată în partea de nord a Carpaților Orientali și se desfășoară între granița cu Ucraina și aliniamentul format de depresiunile Dornelor și Câmpulung Moldovenesc (fig. 4).
Grupa Nordică a Carpaților Orientali este formată din trei șiruri paralele de lanțuri montane, diferențiate în funcție de rocile din care sunt alcătuite, despărțite de depresiuni și văi extinse:
• Șirul vulcanic (vestic) – prezintă un relief vulcanic, cu resturi din aparate vulcanice vechi, platouri vulcanice, chei formate în roci vulcanice etc. (Munții Oaș, Gutâi – fig. 5, Țibleș, cărora li se adaugă Munții Țibleș și Bârgău, ultimii fiind alcătuiți și din roci sedimentare). Altitudinile sunt reduse, frecvent sub 1000–1500 m.
• Șirul cristalin (central) – este alcătuit din roci dure, munții sunt mai masivi și mai înalți (peste
1900 m – Munții Maramureșului, Suhard și peste 2000 m în Munții Rodnei – Vf. Pietrosu 2303 m –fig. 6). Altitudini mai joase, sub 1500 m, se găsesc în Obcina Mestecăniș. În Munții Rodnei este prezent relieful glaciar (cu circuri glaciare în care s-au cantonat lacuri – Lala, Buhăescu, văi glaciare) – fig. 7, 8 .
• Șirul sedimentar (estic) – este alcătuit din roci sedimentare (marne și gresii) și prezintă altitudini mici (800–1400 m). Au aspectul unor culmi rotunjite și prelungi (Obcine – Feredeu, Mare), despărțite de văi.
Depresiunile sunt numeroase, au o formă alungită, desfășurându-se în lungul unor râuri (Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Depresiunea Oaș). Pasurile asigură trecerea dintr- un masiv în altul, dar și legăturile economice între Moldova, Bucovina, Maramureș și Transilvania (pasurile Huța, Șetref, Prislop, Mestecăniș).
Știai că...?
1. Localizează pe harta fizică a României din atlasul geografic școlar unitățile de relief ale grupei. Pentru unitățile montane, precizează și văile între care se desfășoară, iar pentru depresiuni menționează și râul (râurile) care le drenează.
2. Explică de ce șirul central prezintă cele mai mari altitudini ale grupei, iar șirul estic, cele mai mici altitudini. Aplică!
Cel mai înalt pas din Carpații Orientali este Pasul Prislop (fig. 9). Acesta se află la 1416 m altitudine și face legătura dintre Munții Maramureșului și Munții Rodnei, dar asigură și comunicarea dintre Bucovina și Maramureș.
Cascada Cailor este cea mai înaltă cascadă din țară (fig. 10). Se află în Munții Rodnei, în apropierea stațiunii Borșa, iar căderea de apă este de 90 m.
Fig. 7 Circ glaciar în Munții Rodnei
Fig. 6 Vârful Pietrosu Rodnei
Fig. 8 Vale glaciară din Munții Rodnei
Fig. 9 Pasul Prislop
Fig. 10 Cascada Cailor
Fig. 5 Creasta Cocoșului
Grupa Centrală (Carpații MoldoTransilvani)
Grupa Centrală este localizată în partea centrală a Carpaților Orientali și este cea mai întinsă. Se desfășoară între depresiunile Dornelor și Câmpulung Moldovenesc la nord și valea râului Oituz, Pasul
Oituz și nordul Depresiunii Brașov, la sud (fig. 4).
Altitudinile sunt cuprinse între 1500 m și 1800 m, cele mai mari înălțimi fiind înregistrate în Munții
Călimani (Vârful Pietrosu Călimani, 2100 m). Culmile se desfășoară paralel, fiind orientate de la nord-vest către sud-est. Ca tipuri de relief, se întâlnesc: relieful petrografic, pe calcare (Pietrele Doamnei – Munții Rarău), pe conglomerate (Munții Ceahlău), relieful carstic (Cheile Bicazului) și relieful vulcanic (Munții Harghita - Masivul Ciomatu Mare). Se identifică:
• Șirul vulcanic (vestic) – cu un relief vulcanic mai bine păstrat decât în grupa nordică, cu cratere (Munții Harghita, Munții Perșani), platouri și conuri vulcanice (Munții Călimani – fig. 11, Gurghiu, Harghita). Între Munții Călimani și Gurghiu, Mureșul a format Defileul Toplița-Deda.
Aplică!
• Șirul cristalin (central) – format din roci metamorfice, însă altitudinile sunt reduse (sub 1800 m), cu câteva masive montane: Munții Giumălău și Rarău, Munții Bistriței, Munții Giurgeu și Munții Hășmașu Mare. Aici, râul Bistrița (fig. 12) și-a format defileuri (către Depresiunea Dornelor), iar Bicazul a modelat Cheile Bicazului (fig. 13).
• Șirul sedimentar (estic) – alcătuit din fliș (roci sedimentare cutate), cu masive și culmi montane dispuse paralel (Munții Stânișoarei, Munții Ceahlău, Munții Tarcău, Munții Ciuc etc.). Între Munții Tarcău și Ciuc, Trotușul formează un defileu.
În sudul acestor șiruri se află munții Bodoc, Baraolt și Perșani, alcătuiți din roci sedimentare și vulcanice.
Depresiunile sunt numeroase, cele mai multe fiind localizate între munții vulcanici și cei cristalini (depresiunile Bilbor, Giurgeu și Ciuc), dar și în cadrul celor sedimentari (Depresiunea Comănești).
Pasurile (Bicaz, Vlăhița, Tușnad, Oituz), alături de văile transversale, asigură legăturile dintre Moldova și Transilvania.
Știai că...?
1. Urmărește harta fizică a României din atlasul geografic școlar. Numește și localizează unitățile de relief menționate în textul lecției.
2. Explică de ce numărul de văi transversale este mai mare în șirurile vestic și estic față de cel central.
Munții Rarău sunt formați atât din roci cristaline, cât și din calcare. Pe calcare, agenții de modelare a relie fului au a sculptat niște forme ciudate, ruiniforme, sub forma unor turnuri numite „Pietrele Doamnei” (fig. 14).
În Munții Călimani se află Rezervația „12 Apostoli” (fig. 15). Aceasta reunește câteva stânci cu forme ciudate, alcătuite din lavă întărită, care a fost modelată de agenții externi.
Munții vulcanici din Grupa Nordică, împreună cu cei din Grupa Centrală, formează cel mai lung lanț de munți vulcanici stinși din Europa.
Fig. 11 Munții Călimani
Fig. 12 Valea Bistriței
Fig. 13 Cheile Bicazului
Fig. 15 Rezervația „12 Apostoli”
Fig. 14 Pietrele Doamnei
Grupa Sudică (Carpații de Curbură)
Grupa Sudică este localizată în partea sudică a Carpaților Orientali și se desfășoară între Valea Oituzului, Pasul Oituz și Valea Prahovei (fig. 4). Are o formă curbată, aici fiind inflexiunea maximă a Carpaților. Munții sunt alcătuiți doar din roci sedimentare (conglomerate, argile și gresii) și prezintă altitudini între 800 m și 1400 m, cel mai înalt vârf fiind Ciucaș (1954 m).
Aplică!
1. Urmărește harta fizică a României din atlasul geografic. Numește și localizează unitățile de relief menționate în textul lecției. Găsește și alte exemple.
2. Compară relieful din Grupa Nordică a Carpaților Orientali cu cel din Grupa Sudică, precizând două asemănări și trei deosebiri referitoare la: modul de formare, altitudini, tipuri de relief, desfășurare, aspectul reliefului, tipuri de roci etc.
3. Se dau următoarele denumiri de munți: Călimani, Rodnei, Vrancei, Maramure ș , Harghita, Obcina Mestecăni ș , Ciuca ș , Vrancei, Ciuc, Suhard Asociază-le, pe caiet, grupei din care fac parte:
a. munți din Grupa Nordică;
b. munți din Grupa Centrală; c. munți din Grupa Sudică.
Masivele montane sunt lipsite de masivitate, având un aspect mai domol decât cele din celelalte grupe, cele mai mari fiind Munții Vrancei, Munții Bu zăului, Munții Ciucaș etc. Acestea sunt dispuse în jurul Depresiunii Brașov, iar pasurile (Buzău, Bratocea, Predeal etc.) asigură comunicarea cu regiunile din jur (Moldova, Muntenia și Transil vania). Alte depresiuni sunt: Comandău și Întorsura Buzăului.
Vreau să știu mai mult Știai că...?
În Munții Perșani, lângă localitatea Racoș, există coloane de bazalt. Acestea s-au format prin răcirea rapidă a lavei din coșul unui vechi vulcan (fig. 16).
Localizează pe harta fizică a României orașele Borșa și Buzău. Unește-le printr-o linie imaginară, obținând un profil longitudinal prin Carpații Orientali.
Carac terizează relieful în lungul liniei de profil, făcând referire la modul de formare, alcătuire geologică, altitudini (medii și maxime) și oferind cinci exemple de masive montane, trei depresiuni și cinci văi care intersectează linia profilului.
Atașează lucrarea la portofoliul tău.
Știai că...?
În Munții Ciucaș se află câteva formațiuni stâncoase cu relief ruiniform numite Tigăile Mari (fig. 17) și Tigăile Mici. Acestea s-au format prin eroziunea diferențiată a rocilor din care sunt alcătuite (alternanță de roci dure și roci moi). În Munții Vrancei se află Cascada Putnei (fig. 18), arie protejată de interes național.
În Depresiunea Vrancei, situată în Munții Vrancei, se află Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu”, în localitatea Vrâncioaia. Aceasta este prima stație seismologică din țara noastră, fiind înființată în 1942, în urma producerii cutremurului din 1940, cel mai mare seism din secolul trecut, din România.
Fig. 18 Cascada Putnei
Fig. 17 Tigăile Mari
Fig. 16 Racoș – crater vulcanic
Portofoliu!
CARPAȚII MERIDIONALI
Carpații Meridionali sunt situați între Valea Prahovei în est și Culoarul Timiș- Cerna în vest și reprezintă cel mai înalt sector din Carpații Românești (fig. 19). Sunt formați din patru mari grupe montane , orientate pe direcția est-vest. Reprezintă cea mai înaltă diviziune a Carpaților, altitudinile depășind 2500 m. Cel mai înalt vârf din Carpații Meridionali este Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș, cu 2544 m altitudine. Alături de acesta, încă 12 vârfuri măsoară peste 2500 m altitudine, majoritatea fiind situate în Munții Făgăraș.
Aplică!
1. Utilizând informațiile pe care le cunoști despre Munții Alpi, precizează două asemănări între Munții Alpi și Carpații Meridionali.
2. Citeș te cu atenție afirmația de mai jos. Apre ciază dacă aceasta este adevărată sau falsă. Argumentează alegerea făcută.
Carpații Meridio nali se caracterizează prin masivitate accentuată, întrucât au înălțimile cele mai mari din Carpații Românești.
Au un aspect masiv, cu creste ascuțite, dar și cu platouri netede aflate la înălțimi mari. Sunt alcătuiți predominant din roci cristaline și calcare. Relieful glaciar este prezent la peste 1800 m altitudine și este reprezentat prin circuri și văi glaciare. În masivele calcaroase s-au dezvoltat forme specifice reliefului carstic, precum chei și peșteri. Fragmentarea este redusă, cu puține văi care îi străbat în întregime (doar Oltul), pasuri și depresiuni.
Diviziunile Carpaților Meridionali sunt: Grupa Bucegi , Grupa Făgăraș , Grupa Parâng și Grupa Retezat–Godeanu.
Vreau să știu mai mult
Carpații Meridionali au fost denumiți Alpii Transilvaniei de geograful francez Emmanuel de Martonne, datorită numeroaselor asemănări între relieful celor două unități montane. Fiind alcătuiți din roci foarte dure, Carpații Meridionali sunt foarte puțin fragmentați de văi și depresiuni. Singura vale care îi străpunge transversal este Valea Oltului, care formează un defileu, între localitățile Turnu Roșu și Cozia. Aceasta este și principala cale de comunicare între Muntenia și Transilvania.
Grupa Munților Bucegi
Este localizată în estul Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei și Valea Dâmboviței.
Se prezintă sub forma unui bloc de piatră, abrupt pe trei laturi. Este alcătuită din roci metamorfice și sedimentare. Altitudinea maximă, 2505 m, se înregistrează în Vârful Omu (fig. 20) din Munții Bucegi. La altitudini de 2000 m există platouri netede. Se întâlnesc forme ale reliefului glaciar (morene, circuri și văi glaciare) și carstic (chei – Tătarului, Zănoagei, Orzei; peșteri – Ialomiței – fig. 21, Dâmbovicioarei).
Pe conglomerate s-au dezvoltat forme specifice precum Babele (fig. 22) și Sfinxul, acestea fiind rezultatul acțiunii diferențiate a agenților externi.
Grupa Munților Bucegi este formată din Munții Bucegi, Munții Leaota și Munții Piatra Craiului. Între cele trei masive se află Culoarul Rucăr-Bran, care, împreună cu Pasul Giuvala, face legătura între sudul țării și Depresiunea Brașov.
Grupa Munților Făgăraș
Grupa Munților Făgăraș este localizată în partea central-estică a Carpaților Meridionali, între Valea Dâmboviței și Valea Oltului.
Este alcătuită din roci metamorfice (șisturi cristaline) și roci sedimentare, ceea ce îi conferă o masivitate remarcabilă. Are aspectul unei creste alpine, cu orientare est-vest, din care se desprind culmi perpendiculare (fig. 23). Sunt cei mai înalți munți din Carpații românești, aici întâlnindu-se altitudinea maximă, 2544 m, în Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș.
Relieful glaciar este foarte bine dezvoltat și reprezentat prin circuri și lacuri glaciare (rezultate prin acumularea apei), văi și praguri glaciare, morene (Bâlea, Capra).
Pe Vârful Omu (fig. 20) este amplasată stația meteorologică situată la cea mai mare altitudine din țară.
Grupa este alcătuită din Munții Făgăraș și masive mai reduse altitudinal, precum Iezer, Ghițu. Sunt limitați de râul Olt, care a sculptat un defileu. În lungul Văii Oltului se află Depresiunea Loviștei, sectoare de îngustare a văii (cu pasurile Turnu Roșu și Cozia), prin care se asigură legătura dintre Muntenia și Transilvania. Din Munții Făgăraș izvorăsc râuri importante (Dâmbovița, Argeș, Topolog etc.) pe care au fost amenajate lacuri de acumulare (Pecineagu, Vidraru, Budeasa), utilizate pentru hidroenergie și pentru alimentarea cu apă a localităților și turism.
Cea mai lungă creastă montană carpatică, cea a Munților Făgăraș, are lungimea de 70 km în linie dreaptă și peste 85 km urmând configurația crestei principale. Este traversată de la sud la nord de șoseaua Transfăgărășan, care asigură legătura între Muntenia și Transilvania. Șoseaua a fost construită pe o vale glaciară și are lungimea de 151 km. În apropiere de Lacul Bâlea, drumul ajunge la altitudinea de 2042 m. Vreau să știu mai mult
Fig. 21 Peștera Ialomiței
Fig. 23 Creasta Făgărașului
Fig. 20 Vârful și cabana Omu
Fig. 22 Babele
Grupa Munților Parâng
Grupa Munților Parâng este localizată în partea central-vestică a Carpaților Meridionali, între Valea Oltului în est și Valea Jiului și Valea Streiului în vest. Reprezintă cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Este alcătuită din șisturi cristaline și calcare (doar în nord-vest și în sud). Aici este prezent relieful glaciar (cu văi, circuri și lacuri glaciare – Gâlcescu) și carstic (Cheile Oltețului, Peștera Muierii – fig. 24, Peștera Polovragi), iar la altitudini mari se întâlnesc platouri netede. Altitudinea maximă, 2519 m, se înregistrează în vârful Parângul Mare din Munții Parâng (fig. 25).
Grupa Munților Parâng este formată din masive montane (Munții Șureanu, Munții Lotrului, Munții Parâng etc.). Este străbătută parțial de Jiu, care și-a format un defileu. Tot pe Valea Jiului se află și Pasul Lainici.
Aplică!
1. Urmărește harta fizică a României din atlasul geografic școlar. Numește și localizează unitățile de relief menționate în textul lecției.
2. Compară relieful din grupa Munților Parâng cu cel din grupa Munților Bucegi, precizând două asemănări și trei deosebiri. Acestea se pot referi la: modul de formare, altitudini, tipuri de relief, desfășurare, aspectul reliefului, tipuri de roci.
Grupa Munților Retezat–Godeanu
Grupa Munților Retezat–Godeanu este localizată în vestul Carpaților Meri dionali, între Valea Jiului (fig. 26) și Culoarul Timiș-Cerna.
Este alcătuită din șisturi cristaline și granite, precum și calcare, pe margine. În plan, are o formă triunghiulară, cu Munții Godeanu în centru, din care pornesc celelalte masive montane. Altitudinea maximă, 2509 m, se înregistrează în Vârful Peleaga din Munții Retezat. Relieful glaciar prezintă o dezvoltare mare (cu circuri în care s-au cantonat lacurile Bucura – fig. 27 și Zănoaga). Relieful carstic este prezent prin peșteri (Peștera cu Corali, Peștera Zeicului), chei (Cheile Buții) și vârfuri calcaroase.
Grupa Munților Retezat-Godeanu este formată din Munții Retezat, Munții Godeanu, Munții Vâlcan, Munții Mehedinți, Depresiunea Petroșani și Depresiunea Hațegului.
Știai că...?
Munții Parâng sunt străbătuți de Transalpina, șoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România.
În Munții Șureanu se află Sarmizegetusa Regia, fosta ca pitală a Daciei (fig. 28).
În Depresiunea Hațegului se află Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane (fig. 29).
Fig. 29 Ulpia Sarmizegetusa
Fig. 27 Lacul Bucura
Fig. 26 Valea Jiului
Fig. 28 Sarmizegetusa Regia
Fig. 24 Peștera Muierii
Fig. 25 Munții Parâng
CARPAȚII OCCIDENTALI
Carpații Occidentali sunt situați în vestul țării, între Valea Dunării în sud și Valea Barcăului în nord (fig. 30 ). Reprezintă sectorul montan cu cele mai reduse altitudini din Carpații Românești (400 m–1600 m). Sunt cei mai fragmentați munți din Carpații Românești, având numeroase depresiuni și văi transversale.
Sunt formați din trei masive montane, orientate pe direcția sud-nord. Altitudinea maximă este de 1849 m, în vârful Bihor din Munții Bihor. Sunt prezente aici toate tipurile de roci – vulcanice, cristaline și sedimentare, rezultând un mozaic petrografic
Relieful carstic este reprezentat prin chei, peșteri (Urșilor, Scărișoara). Sunt fragmentați tectonic prin depresiuni, dar au și numeroase pasuri și văi cu defileuri. Formează un castel de ape, numeroase râuri izvorând de aici.
Carpații Occidentali sunt compuși din trei grupe montane: Munții Banatului (fig. 31), Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni (fig. 32). , separate între ele de culoare largi (Culoarul Bistrei, Culoarul Mureșului).
Aplică!
Localizează pe harta fizică murală a României cele trei diviziuni ale Car paților Occidentali.
Fig. 30 Carpații Occidentali
Fig. 31 Cheile Nerei (Munții Aninei)
Fig. 32 Munții Apuseni
Munții Banatului
Munții Banatului sunt localizați în sudul Carpaților Occidentali, între Valea Dunării și Culoarul Timiș-Cerna.
Sunt formați din masive montane alcătuite din toate tipurile de roci (șisturi cristaline, calcare și roci magmatice). Altitudinea maximă, 1446 m, se întâlnește în vârful Semenic din Munții Semenic (fig. 33). Relieful carstic este reprezentat prin chei (Nerei, Carașului), peșteri (Comarnic, Ponicova) și defileuri (Dunărea – fig. 34, Bârzava). Spre deosebire de celelalte ramuri ale Carpaților, Occidentalii nu prezintă relief glaciar.
Masivele montane care compun grupa Munților Semenic sunt: Munții Almăjului, Munții Locvei, Munții Aninei, Munții Semenic și Munții Dognecei. Acestora li se adaugă Depresiunea Bozovici (Almăjului), Depresiunea Caraș-Ezeriș și Culoarul Timiș-Cerna, unde se află și Pasul Poarta Orientală (Domașnea).
Știai că...?
Munții Poiana Ruscă
Munții Poiana Ruscă se află în centrul Carpaților Occidentali, desfășurându-se între Valea Mureșului (fig. 35) și Valea Bistrei. Culmile acestora sunt joase și sunt alcătuite din roci cristaline și marmură, care se și exploatează. Spre deosebire de restul grupelor din Carpați, această subdiviziune a Carpaților Occidentali este formată doar din masivul cristalin Poiana Ruscă, cu altitudinea maximă 1374 m, în vârful Padeș. Acestuia i se adaugă câteva culoare: Bistrei (unde se află și Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei), Mureșului și Begăi. Munții Poiana Ruscă formează o unitate relativ joasă, brăzdată de numeroase văi adânci cu orientare radială.
Aplică!
Precizează un argument care ilustrează faptul că în
Munții Poiana Ruscă lipseș te relieful glaciar.
Vreau să știu mai mult
În Munții Aninei se află cascada Bigăr, o atracție turistică importantă a zonei.
Marmura din Palatul Parlamentului (fig. 36) și din
Catedrala Mântuirii Neamului a fost exploatată din Munții Poiana Ruscă.
Infrastructura aproape absentă îngreunează foarte mult accesul oamenilor din zonă la orașele mai mari din vecinătate. Însă această relativă izolare și lipsă a infrastructurii, precum și relieful accidentat fac ca zona să fie atractivă pentru pasionații sporturilor extreme.
Portofoliu!
Împreună cu profesorul, utilizează aplicația Google Earth și creează un profil topografic între localitățile Lugoj și Hunedoara și un altul între localitățile Reșița și Orșova. Compară cele două profile, menționând lungimea și direcția acestora, unitățile de relief și văile intersectate, precum și altitudinile din lungul celor două profile. Atașază tema la portofoliul tău.
Fig. 33 Munții Semenic
Fig. 35 Valea Mureșului
Fig. 34 Defileul Dunării
Fig. 36 Palatul Parlamentului (interior)
Munții Apuseni
Munții Apuseni sunt localizați în nordul Carpaților
Occidentali și se des fășoară între Valea Barcăului și
Someșului și Valea Mureșului.
Au o formă specifică, cu câteva masive centrale din care pornesc radiar mai multe culmi montane despărțite de văi. Sunt foarte fragmentați, datorită prezenței unor depresiuni tectonice (în vest) și a numeroase culoare de vale. Acest grad intens de fragmentare a facilitat dezvoltarea căilor de acces și
a unei rețele dense de așezări umane. Au altitudini joase, doar trei vârfuri din această grupă depășind 1800 m. Cel mai înalt este Vârful Bihor (1849 m).
Sunt alcătuiți din roci metamorfice (șisturi cristaline), vulcanice și sedimentare (calcare), formând un mare mozaic petrografic.
Relieful carstic are o dezvoltare mare, cu platouri și culmi calcaroase (Platoul Padiș). Aici se găsesc numeroase chei (Arieșului, Turzii – fig. 37, Râmeți)
și peșteri (Cetățile Ponorului, Scărișoara, Vântului).
De asemenea, în Munții Metaliferi este prezent relieful vulcanic, cu resturi din aparate vulcanice, chei tăiate în roci magmatice, vârfuri din roci bazaltice (Detunatele).
O caracteristică specifică Apusenilor este prezența depresiunilor de tip „golf”, foarte alungite, în lungul unor artere hidrografice care pătrund adânc în interiorul munților. Multe văi și-au format defileuri (Crișului Repede – fig. 38, Crișului Negru, Crișului Alb).
Unitățile montane care formează Munții Apuseni sunt: Bihor, Codru Moma, Gilău, Muntele Mare, Vlădeasa, Zarand, Plopiș, Meseș, Pădurea Craiului, Trascău, Metaliferi. Acestora li se adaugă depresiunile Vad-Borod, Beiuș, Zarand, Brad, Gurahonț, Zlatna, Șimleu. Pasurile sunt mai numeroase în comparație cu celelalte grupe (Vălișoara, Vârfurile, Buceș).
Știai că...?
1. Urmărește harta fizică a României din atlasul geografic școlar, numește și localizează unitățile de relief menționate în textul lecției.
2. Explică de ce relieful carstic este foarte dezvoltat în Munții Apuseni, iar cel glaciar lipsește.
3. Compară relieful din grupa Munților Banatului cu cel din grupa Munților Apuseni, precizând două asemănări și trei deosebiri cu referire la: modul de formare, altitudini, tipuri de relief, desfășurare, aspectul reliefului, tipuri de roci.
4. Succesiunea corectă, de la nord la sud, a grupelor care alcătuiesc Carpații Occidentali este:
a. Apuseni, Banat, Poiana Ruscă; b. Apuseni, Poiana Ruscă, Banat; c. Banat, Poiana Ruscă, Apuseni.
În Munții Bihor se află Groapa Ruginoasă (Râpa Ruginoasă), o rezervație naturală care face parte din Parcul Natural Apuseni, cu o suprafață de 20,4 hectare (fig. 39). Aceasta este o vale cu versanți abrupți formată prin eroziune de șuvoaiele de apă de pe versanți. Culoarea sa provine de la depozitele de cuarțite și argile roșii. Are o adâncime de aproximativ 100 m și se află la o altitudine de 1373 m.
În Peștera Scărișoara se află cel mai mare ghețar subteran din țară, format acum câteva mii de ani.
În Munții Pădurea Craiului se află Peștera Vântului, cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Numele său provine de la curentul de aer foarte puternic care se formează la intrarea în peșteră datorită diferențelor de temperatură dintre mediul interior al peșterii și cel exterior.
Fig. 37 Cheile Turzii
Fig. 38 Defileul Crișului Repede
Fig. 39 Groapa Ruginoasă
Aplică!
DEPRESIUNEA COLINARĂ
A TRANSILVANIEI
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este localizată în centrul țării, fiind înconjurată de cele trei ramuri ale Carpaților Românești (fig. 40). I s-a atribuit denumirea de depresiune datorită poziției sale geografice față de Carpați, dar și pentru că formează o regiune mai joasă față de aceștia, și denumirea de colinară pentru relieful său vălurit, deluros (fig. 41).
S-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râurile din Carpați într- o fostă depresiune tectonică acoperită de apele unei mări. De aceea,
Aplică!
Localizează pe harta din fig. 40 orașele Târgu Lăpuș și Făgăraș și unește-le printr-o linie imaginară, realizând un profil. Folosind legenda hărții, precizează altitudinea medie din lungul liniei de profil, precum și văile traversate de aceasta.
sedimentele (marne, gresii, conglomerate, argile, nisipuri, pietrișuri) au o grosime foarte mare. Relieful este format din dealuri, podișuri și depresiuni submontane (la contactul cu munții). Altitudinea medie este cuprinsă între 500 și 700 m, iar cea maximă este de 1080 m și se înregistrează în Dealul Becheci.
La extremitățile estice, sudice și vestice sunt prezente cutele diapire. Acestea au aspectul unor dealuri ușor bombate care au în mijlocul lor un sâmbure de sare. S-au format prin împingerea depozitului de sare către suprafață în timpul cutărilor care au înălțat Carpații. Reprezintă arealele de unde se exploatează sarea.
Din unele saline nu se mai exploatează sarea, fiind închise sau având o altă destinație – turismul. O salină importantă pentru circuitul turistic este Salina Turda, care deține facilități pentru tratamentul balnear, dar și un mic parc de distracții (fig. 42).
1 Depres. Sibiu
2 Depres. Homoroadelor
3 Depres. Praid
4 Depres. Bistri
Fig. 41 Peisaj
Fig. 40 Depresiunea Colinară a Transilvaniei
din Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Fig. 42 Salina Turda
În centrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc domuri gazeifere. Acestea conțin gaz metan în interiorul lor, iar bombarea (aspectul de deal) este dată de presiunea exercitată de acumularea de gaz.
Subdiviziunile Depresiunii Colinare a Transilvaniei sunt reprezentate de Dealurile și depresiunile peritransilvane și Podișul Transilvaniei. Podișul Transilvaniei, la rândul său, este format din Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor. Dealurile și depresiunile peritransilvane se întâlnesc pe marginile de nord, nord-est și est a depresiunii, la contactul cu Munții Carpați. Cele din estul Depresiunii Colinare a Transilvaniei mai poartă denumirea de Subcarpații Transilvaniei. Din dealurile și depresiunile peritransilvane se exploatează mai ales sare (Praid – fig. 43, Ocna Sibiu).
Podișul Someșan este localizat în nord și nordvest și prezintă altitudini de 500–600 m. Este format din roci sedimentare și prezintă interfluvii netede cu înclinare redusă. În nord-vestul acestuia se află o punte de legătură între Carpații Orientali și cei
Occidentali, formată dintr-un șir de munți scunzi, afundați în sedimente, cu aspectul unor dealuri răzlețe (Dealul Prisnel, Culmea Breaza etc.).
Câmpia Transilvaniei este încadrată între Someșul Mic și Someșul Mare la nord și Mureș la sud. Prezintă un aspect deluros, cu altitudini medii de 500 m, cu pante line; este fragmentată de văi largi.
Podișul Târnavelor este delimitat de Mureș la nord și Olt la sud. Are altitudini mai mari și prezintă o înclinare pronunțată de la est (700 m) la vest (400 m). În alcătuirea geologică predomină nisipul și argila, care determină frecvente alunecări de teren.
1. Urmărește harta fizică a României din atlasul geografic școlar și menționează unitățile de relief învecinate cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
2. Explică de ce sarea se găsește pe marginea Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
3. Argumentează de ce Câmpia Transilvaniei nu este o unitate de câmpie.
4. Explică de ce Subcarpații Transilvaniei nu reprezintă o subdiviziune a Sub carpaților.
5. Completează enunțurile cu variantele corecte:
a. Domurile gazeifere se găsesc în subdiviziunea numită ________ .
b. Structurile ce au aspectul unor dealuri, datorate prezenței unui sâmbure de sare, se numesc
c. Alunecările de teren se produc frecvent în subunitatea numită ________ .
În Depresiunea Colinară a Transilvaniei se găsesc stânci cu forme ciudate (Grădina Zmeilor – fig. 44), formate datorită eroziunii diferențiate exercitate de către agenții externi asupra rocilor din care sunt alcătuite aceste stânci (alternanțe de roci moi și roci dure).
Tot aici, există forme de relief rezultate în urma șiroirii apei din precipitații și din topirea zăpezii pe versanți, cum este Râpa Roșie (fig. 45).
Vreau să știu mai mult
Subcarpații Transilvaniei sunt situați în estul Depresiunii Transilvaniei. Sunt mărginiți la nord de râul Mureș, iar la sud de râul Olt. Au următoarele subunități: Subcar pații Mureșului și Gurghiului, Sub car pații Târnavei Mici și Subcarpații Odorheiului și Homoroadelor.
Fig. 44 Grădina Zmeilor –Podișul Someșan
Fig. 43 Depresiunea Praid
Fig. 45 Râpa Roșie –Podișul Târnavelor
Aplică!
3. SUBCARPAȚII
Subcarpații reprezintă o unitate de relief formată din dealuri și depresiuni situată la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali, între Valea Moldovei în nord și Valea Motrului în sud-vest.
S-au format ca un reflex al înălțării Carpaților. Stratele groase de sedimente (gresii, marne, argile, pietrișuri) depuse de râuri la ieșirea din Carpați au fost cutate și ridicate neuniform în timpul ultimelor mișcări tectonice care au afectat Carpații.
Relieful este reprezentat prin șiruri de dealuri separate de văi și depresiuni. Altitudinea este cuprinsă între 300 și 1000 m, cea mai mare altitudine, de 1218 m, înregistrându-se în Dealul Chiciora.
Subcarpații Moldovei sunt localizați între Valea Moldovei la nord, Valea Trotușului la sud și Valea Siretului la est (fig. 1). Altitudinea maximă este de 911 m în Culmea Pleșu. Sunt alcătuiți dintr-un șir de depresiuni situate lângă munte (fig. 2) și un șir de dealuri situate la exterior (fig. 3). Subcarpații Moldovei se divid în Subcarpații Neamțului (între Moldova și Bistrița) și Subcarpații Tazlăului (între Bistrița și Trotuș).
Aplică!
Explică de ce altitudinile din Subcarpați descresc spre regiunile exterioare.
Piatra Neamț
Fig. 1 Subcarpații Moldovei
Subcarpații de Curbură
În Subcarpații Moldovei, lângă Târgu Neamț, se află localitatea Humulești. Aici a copilărit Ion Creangă, autorul Amintirilor din copilărie. De asemenea, „Ozana cea frumos curgătoare” este, de fapt, râul Neamț.
Fig. 2 Depresiunea Neamț
Fig. 3 Culmea Pietricica
Subcarpații de Curbură sunt situați între Valea Trotușului la nord și Valea Dâmboviței la vest (fig. 4). Dintre toți Subcarpații, aceștia au cea mai mare lățime, dar și cea mai mare complexitate. Altitudinea maximă, de 996 m, se înregistrează în Măgura Odobești. Relieful este format din două șiruri de dealuri (interne și externe) și din două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare).
Sunt frecvente alunecările de teren, dar și relieful pe sare (fig. 5). În subsolul lor, pe lângă sare (fig. 6), se găsesc și gaze naturale. De acestea din urmă se leagă apariția unor fenomene geologice deosebite – vulcanii noroioși și focurile vii (fig. 7).
Se divid în Subcarpații Vrancei (între Trotuș și Slănic), Subcarpații Buzăului (între Slănic și Teleajen) și Subcarpații Prahovei (între Teleajen și Dâmbovița).
Depres. Soveja 1
Depres. Vrancei 2
Depres. Policiori 3
Depres. Nișcov 4
Depres. Pucioasa 5
Știai că...?
Focurile vii reprezintă un fenomen natural datorat gazelor naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței și se autoaprind în contact cu razele solare, formând flăcări.
Aplică!
Utilizând hărțile din lec ție, precizează:
a. două dealuri și două depresiuni, precum și râurile ce le traversează, din Subcarpații Moldovei;
b. câte două dealuri localizate spre contactul cu muntele, dealuri exterioare, depresiuni submontane depresiuni situate între șirurile de dealuri din Subcarpații de Curbură.
Fig. 7 Focurile vii
Fig. 4 Subcarpații de Curbură
Fig. 6 Salina Slănic Prahova
Fig. 5 Platoul Meledic
Subcarpații Getici se desfășoară la sud de Carpații Meridionali, între Valea Dâmboviței și Valea Motrului (fig. 8). Aici se află Dealul Chiciora, cu cea mai mare altitudine din toți Subcarpații (1218 m).
Depres. Câmpulung Muscel 1
2 Depres. Tismana
Alunecările de teren se produc frecvent datorită argilei din substrat. Se divid în Muscelele Argeșului (între Dâmbovița și Argeș), Subcarpații Vâlcii (între Argeș și Olt) și Subcarpații Gorjului (între Olt și Jiu).
Fig. 8 Subcarpații Getici
Depres. Novaci Depres. Horezu
1. Utilizând harta din lecție, precizează câte trei dealuri situate spre contactul cu muntele, dealuri exterioare și câte două depresiuni submontane și depresiuni poziționate între șirurile de dealuri din Subcarpații Getici.
2. Compară Subcarpații de Curbură cu Subcarpații Getici, din punctul de vedere al reliefului, precizând trei asemănări și două deosebiri. Acestea se pot referi la: modul de formare, altitudini, tipuri de relief, desfășurare, aspectul reliefului, tipuri de roci, subdiviziuni etc.
3. Imaginea următoare (fig. 9) reprezintă un peisaj din Rezer vația Naturală Muzeul Trovanților. Cu ajutorul profesorului de la clasă și documentându-te de pe internet, descoperă ce sunt trovanții și unde se găsesc aceștia.
Vulcanii noroioși reprezintă un fenomen natural care apare datorită acumulării de gaze în subteran. Aceste gaze ajung la suprafață prin fisuri și determină un fenomen de „fierbere” a pastei noroioase, formată din apă, praf și argilă. Dacă noroiul este foarte fluid, se formează forme aplatizate, iar dacă noroiul este mai vâscos, apar pseudovulcani, care au conuri și cratere (fig. 10). Cei mai vestiți vulcani noroioși din țara noastră se află în zona Berca-Arbănași și cuprind arealele Pâclele Mari și Pâclele Mici, ambele fiind monumente ale naturii încă din 1924.
În anii 2004, 2005 și 2009 s-au produs prăbușiri ale tavanelor exploatărilor de sare de la Ocnele Mari. Acestea au apărut din cauza dizolvării sării de către apa introdusă prin sondele de exploatare, ducând la formarea unor goluri în care s-au format lacuri sărate.
Fig. 9 Trovanți
Fig. 10 Craterul unui vulcan noroios
Aplică!
4. PODIȘUL GETIC ȘI PODIȘUL MEHEDINȚI
Podișul Getic și Podișul Mehedinți reprezintă două unități de relief diferite ca suprafață, mod de formare, structură geologică și relief (fig. 1).
Podișul Getic este situat între Subcarpații Getici la nord, Câmpia Română la sud, Valea Dâmboviței la est și Podișul Mehedinți și Valea Dunării la vest. Este numit și Piemontul Getic, datorită modului de formare, prin depunerea de sedimente într- un fost lac ce au fost ridicate în partea de nord de mișcările tectonice care au înălțat și Subcarpații. Relieful este reprezentat de interfluvii întinse și netede numite platforme, care se lățesc de la nord către sud. Altitudinea este cuprinsă între 300 m în sud și peste 700 m în nord. Este fragmentat de numeroase văi largi, care îl străbat de la nord la sud.
Podișul Getic este divizat în Podișul Cândești, Dealurile Arge șului, Podișul Cotmeana, Podișul Oltețului, Dealurile Jiului și Podișul Strehaia.
Podișul Mehedinți reprezintă podișul cu cea mai mică suprafață. Este situat în sud-vestul țării, la poalele munților Mehedinți, între văile Motrului și Dunării.
S-a format prin încrețirea scoarței, în același timp cu Carpații Meridionali. Altitudinile sale sunt cuprinse între 400 și 887 m (Vf. Paharnicul). Este alcătuit din șisturi cristaline și calcare, acestea din urmă determinând apariția reliefului carstic reprezentat prin peșteri (Topolnița), depresiuni carstice (Ponoare, Zăton), cursuri subterane, avene * etc. Interfluviile sunt netede, iar văile înguste.
Știai că...?
1. Urmărește harta și precizează văile între care se desfășoară principalele subdiviziuni ale Podișului Getic.
2. Explică de ce altitudinile Podișului Getic scad dinspre nord spre sud Aplică!
Geodex
aven – puț carstic care permite comunicarea dintre o peșteră și suprafață.
Denumirea de Piemontul Getic a fost dată de geograful Vintilă Mihăilescu în anul 1946, când a realizat prima prezentare geografică a regiunii.
În Podișul Mehedinți se află cel mai lat pod natural din România, al doilea din Europa, care este deschis traficului rutier de mare tonaj. S-a format prin prăbușirea tavanului Peșterii Ponoare, rămânând doar fosta intrare în peșteră.
Fig. 1 Podișul Getic și Podișul Mehedinți
Craiova
Slatina
5. PODIȘUL MOLDOVEI ȘI PODIȘUL DOBROGEI
Podișul Moldovei este localizat în partea de est și nord-est a țării, fiind delimitat de granița cu Ucraina la nord, Câmpia Română la sud, râul Prut la est și Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Subcarpații Moldovei la vest (fig. 1).
S-a format prin depunerea de sedimente peste un fundament foarte vechi (Platforma Est-Europeană). Este format din roci precum conglomerate, gresii și argile, acestea din urmă favorizând producerea alunecărilor de teren. Altitudinea este cuprinsă
între 300 m și 688 m (Dealul Ciungi), întregul podiș fiind înclinat de la nord-vest spre sud-est. Relieful este reprezentat prin interfluvii netede despărțite de văi în Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, și de interfluvii asimetrice, reprezentând cueste*. Cea mai cunoscută cuestă din Podișul Moldovei este Coasta Iașilor. Subdiviziunile Podișului Mol do vei sunt: Podișul Sucevei (fig. 2), Câmpia Moldovei (Jijiei) și Podișul Bârladului. Acestora li se adaugă Culoarul Moldova–Siret (fig. 3).
1. Localizează Podișul Moldovei și subunitățile pe harta fizică a României.
2. Identifică pe hartă alte cueste din Podișul Moldovei. Aplică!
cuestă – formă de relief specifică reliefului monoclinal, alcătuită dintr-un versant lung și domol și altul scurt și abrupt. Geodex
Câmpia Română
2 Podișul Sucevei
Fig. 1 Podișul Moldovei
Fig. 3 Culoarul Siretului
Fig.
Podișul Dobrogei este situat în sud-es tul țării, având ca limite Valea Dunării și Delta Dunării la nord, granița cu Bulgaria la sud, Marea Neagră la est și Valea Dunării la vest (fig. 4).
Partea de nord a podișului s-a format în orogenezele caledonică și hercinică, prin cutare, iar sudul, prin depunere de sedimente. Rocile constituente sunt granitele (în Munții Măcin – fig. 5), șisturile verzi (în Podișul Casimcea – fig. 6), calcarele și gresiile (în Dobrogea de Sud), iar pe întinderi mai mari se găsește un strat de loess. Altitudinea maximă este de 467 m în vârful Țuțuiatu (Greci) din
Aplică!
Utilizând atlasul geografic școlar, identifică principalele subdiviziuni ale Podișului Dobrogei.
Munții Măcin, însă cea mai mare parte a podișului prezintă altitudini cuprinse între 50 și 300 m. Relieful, în jumătatea nordică, este format din resturi de munți, culmi alungite, dealuri și depresiuni, iar în cea sudică, din platouri întinse cu versanți înclinați spre est și vest, despărțiți de văi adânci. Văile care străbat podișul sunt puține și scurte. De asemenea, în centrul podișului se întâlnește relieful carstic, iar în estul său relieful litoral (cu țărmuri înalte – faleză, dar și cu țărmuri joase – plaje). Podișul Dobrogei se divide în Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud.
În Podișul Casimcea se află Cheile Dobrogei (fig. 7). Acestea sunt săpate în calcare foarte vechi.
7 Cheile Dobrogei
Fig.
Fig. 4 Podișul Dobrogei
Fig. 6 Șisturi verzi în Pod. Casimcea
Fig. 5 Munții Măcin
Știai că...?
6. CÂMPIA DE VEST ȘI DEALURILE DE VEST
Câmpia de Vest este localizată în vestul țării, între granița cu Ucraina (la nord), Carpați și Dealurile de Vest (la est) și granița cu Ucraina, Ungaria și Serbia (la vest). Câmpia de Vest mai este numită și Câmpia Banato Someșană și reprezintă prelungirea Câmpiei Panonice pe teritoriul României (fig. 1). Câmpia de Vest este de origine tectonică și s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râurile care izvorau din unitățile vecine mai înalte în vechea Mare Panonică. Se desfășoară pe direcția generală nord-sud, sub forma unei fâșii înguste (20–80 km). Este formată din roci sedimentare precum nisip, pietriș și argile. La suprafață, există un strat de loess *. Relieful este înclinat ușor de la est la vest, iar râurile au cursuri lente, cu albii puțin adânci, care
Amintește-ți!
Ce sunt câmpiile?
Care sunt cele două unități de câmpie din România?
ies din matcă și produc inundații frecvente. Câmpia pătrunde spre est, pe cursurile râurilor, în interiorul Apusenilor dând naștere depresiunilor golf (tectonice). Altitudinea câmpiei este cuprinsă între 75 și 180 m. Relieful este reprezentat prin două tipuri de câmpii: înalte – Vinga, Arad (fig. 2), Carei – și joase (Timișului, Crișurilor, Someșului). În Câmpia Carei sunt prezente dunele* de nisip.
Câmpia de Vest se împarte în Câmpia Banatului (fig. 3), Câmpia Crișurilor (fig. 4) și Câmpia Someșului
Fig. 3 Câmpia Banatului
Fig. 2 Câmpia Aradului
Fig. 4 Câmpia Crișurilor
Fig. 1 Câmpia și Dealurile de Vest
Dealurile de Vest sunt situate în vestul țării, la extremitatea vestică a Carpaților Occidentali. Sunt limitate de Carpații Orientali la nord, de râul Nera la sud, de Carpații Occidentali și Podișul Someșan la est, de Câmpia de Vest la vest. Reprezintă o treaptă de tranziție între Carpații Occidentali și Câmpia de Vest. Mai sunt numite și Dealurile Banato Someșene Dealurile de Vest au origine tectonică și s-au format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri din Carpați. Sunt formate în mare parte din roci
Aplică!
1. Utilizând harta fizică a României din atlasul geografic școlar, identifică subunitățile diviziunilor Dealurilor de Vest.
2. Explică de ce râurile din Câmpia de Vest au cursuri lente și produc inundații frecvente.
3. Cu ajutorul atlasului geografic, completează pe caiet tabelul cu subunitățile celor trei diviziuni ale Câmpiei de Vest.
4. Cu ajutorul atlasului geografic școlar, urmărește Valea Mureșului de la ieșirea din Carpații Occidentali în aval. Menționează subunitățile de relief ale Dealurilor și Câmpiei de Vest pe care aceasta le mărginește.
Geodex
dună – formă de relief pozitivă, formată prin acumularea de nisip sub acțiunea vântului; loess – rocă sedimentară de culoare galbenă, formată prin acumularea prafului silicios și argilos.
sedimentare (nisip, pietriș, argilă), însă pe alocuri există câte o culme (Codru) sau măgură (Șimleu), de peste 300 m altitudine, formată din șisturi cristaline sau roci vulcanice. Altitudinile sunt cuprinse între 200 m și 400 m și scad de la est la vest. Prezintă un relief format din dealuri fragmentate, întrerupte de pătrunderile câmpiei până spre munți. Sunt divizate în Dealurile
Silvaniei (între râurile Someș și Barcău – fig. 5), Dealurile Crișurilor (între râurile Barcău și Mureș) și Dealurile
Banatului (între râurile Mureș și Nera – fig. 6, 7).
Pentru fixarea dunelor de nisip existente în Câmpia Carei s-a plantat viță-de-vie.
La contactul dintre Câmpia de Vest și Dealurile de Vest există regiuni unde apele subterane ajung la temperaturi ridicate (aproximativ 90°C), datorită traversării unor zone cu activitate vulcanică. Astfel, apele își măresc temperatura și ajung la suprafață sub formă de ape termale. Cele mai cunoscute izvoare sunt la Băile Felix (fig. 8), Băile 1 Mai etc. Tot aici se întâlnesc și izvoare cu ape minerale, acestea fiind exploatate la Lipova, Buziaș, Păuliș etc.
Fig. 7 Dealurile Lipovei
Fig. 8 Băile Felix
Fig. 6 Dealurile Banatului
Fig. 5 Dealurile Silvaniei
7. CÂMPIA ROMÂNĂ
Câmpia Română este localizată în sudul țării, între Podișul Moldovei, Sub carpații de Curbură, Podișul Getic și Valea Dunării. Se întinde de la est la vest (320 km), fiind cea mai extinsă câmpie din România (fig. 1). Reprezintă o regiune de platformă care s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri din Carpați într-un fost lac (Lacul Getic). Este formată din roci sedimentare : nisip, pietriș și loess. Acesta din urmă este prezent într-un strat cu grosime care crește de la vest (3–5 m) la est (20 m).
Altitudinile sunt mici, fiind cuprinse între 5 m (în Câmpia Siretului Inferior) și 320 m (în Câmpia Pitești).
Din punct de vedere altitudinal, Câmpia Română este înclinată de la nord la sud și de la vest la est.
Aplică!
1. Explică de ce altitudinile din Câmpia Română scad de la nord la sud și de la vest la est.
2. Precizează două asemănări și o deosebire între Câmpia Română și Câmpia de Vest, cu privire la modul de formare, altitudini, tipuri de relief etc.
Relieful este reprezentat prin trei tipuri de câmpii: înalte (Pitești, Târgoviște, Ploiești, Râmnicului), de subsidență * (Titu-Gherghița, Buzăului, Siretului Inferior) și tabulare * (Vlăsiei, Bărăganului, Olteniei etc.). În Câmpia Olteniei și în Bărăgan sunt prezente dunele de nisip. În estul Câmpiei Române, acolo unde loessul are grosime mare, s-a dezvoltat un relief specific format din crovuri *. În sud, în Lunca Dunării se întâlnesc brațe secundare, bălți și grinduri. Fragmentarea este realizată de văile largi ale râurilor Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Buzău, Siret. Principalele subdiviziuni ale Câmpiei Române sunt: Câmpia Olteniei, Câmpia dintre Olt și Argeș, Câmpia dintre Argeș și Prut, Lunca și terasele Dunării.
Geodex
câmpie tabulară – câmpie cu interfluvii orizontale; crov – microdepresiune formată pe loess, rezultată în urma tasării acestuia; subsidență – proces tec tonic de coborâre lentă sub greutatea unor strate groase de sedimente.
Fig. 1 Câmpia Română
8. DELTA DUNĂRII ȘI PLATFORMA CONTINENTALĂ A MĂRII NEGRE
Delta Dunării este situată în nord-estul Podișului Dobrogei (fig. 1, 2), la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Reprezintă o regiune de câmpie în formare, cu vaste suprafețe mlăștinoase și lacustre (aproximativ 67%). Porțiunile de uscat (grindurile) sunt alcătuite din roci sedimentare, precum nisip, pietriș și loess. Altitudinile sunt foarte scăzute, între 0,5 m și 12,4 m în Grindul Letea. Relieful este de două tipuri: • pozitiv, fiind reprezentat prin trei tipuri de grinduri: fluviatile (formate prin depuneri de aluviuni
Aplică!
Cu ajutorul hărții din lecție, menționează limitele și vecinii Deltei Dunării.
aduse de Dunăre, cu orientare est-vest), fluviomaritime (create prin acțiunea comună a Dunării și a Mării Negre; dispuse transversal – fig. 3) și continentale (reprezentând părți rămase dintr-un uscat mai vechi). Geologic, acestea reprezintă cel mai nou uscat al țării noastre.
• negativ, reprezentat prin brațele Dunării (Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe), canale (Caraorman, Busurca, Ivancea, Litcov etc.), lacuri (Roșu, Puiu, Lumina, Furtuna etc.) și mlaștini – fig. 4
Delta Dunării reprezintă cea mai nouă și mai joasă unitate de relief din România.
Fig. 2 Dunărea în Dobrogea
Fig. 3 Grindul Letea
Fig. 4 Mlaștină
Fig. 1 Delta Dunării
Platforma continentală a Mării Negre se desfășoară de la linia țărmului până la adâncimi de 180–200 m. Aceasta are o lățime mai mare în dreptul deltei și se îngustează către granița cu Bulgaria. Aspectul general este al unei câmpii cu pantă redusă, acoperită de apă. Relieful său este ondulat, datorită prezenței unor șiruri paralele de cordoane de nisip, despărțite de porțiuni mai joase.
Geodex
a draga – a săpa cu ajutorul unor utilaje fundul unei ape și a îndepărta materialul rezultat în vederea înlesnirii navigației; grind – porțiune de uscat alungită, mai ridicată, formată din depunerea aluviunilor unei ape curgătoare; lagună – întindere de apă, cu adâncime mică, aflată într-un golf, care este despărțită de mare prin cordoane de nisip, dar comunică cu aceasta printr-o portiță.
Aplică!
Cordoanele de nisip s-au format prin depunerea aluviunilor transportate de Dunăre, iar dispunerea lor este determinată de curenții marini și de valurile puternice. Din întreaga întindere a platformei continentale, României îi revin 12 mile marine (aproximativ 22 km) pe care statul român este suveran și poate exploata resursele de aici, inclusiv cele petroliere (fig. 5) și gazeifere.
1. Utilizând atlasul geografic școlar și textul lecției, completează cu exemple, pe caiet, următorul tabel.
2. Explică de ce la nord de Capul Midia țărmul este jos, iar la sud de acesta, țărmul este înalt .
3. Explică importanța platformei continentale a Mării Negre pentru țara noastră.
Vreau să știu mai mult
Brațul Chilia transportă 60% din volumul de apă al Dunării și este cel mai lung. La vărsarea în Marea Neagră formează o deltă secundară (Delta Secundară a Brațului Chilia) care aparține Ucrainei (fig. 6).
Brațul Sulina este cel mai scurt braț, fiind îndreptat și dragat permanent. În urmă cu circa 10–15 ani, la gura de vărsare a brațului Sulina a luat naștere Insula K sau Insula Musura (fig. 7), așa cum este denumită de experți.
La gura de vărsare a brațului Sf. Gheorghe s-a format o nouă insu lă, numită Sacalin. Insula K și Insula Sacalin sunt cele mai noi teritorii ale României, aflate într-o continuă evoluție.
Acum circa 10 000 de ani, pe locul Deltei Dunării se afla un golf al Mării Negre. Aluviunile aduse de Dunăre, împreună cu cele transportate de curenții marini au început să creeze bancuri de nisip paralele și perpendiculare pe linia țărmului în prezența unei maree foarte reduse (de 10–12 cm). Ulterior, în spatele acestor bancuri, aluviunile au continuat să se depună până când au ieșit de sub ape, formând grinduri. Printre aceste aluviuni, apele fluviale și-au săpat canale și s-au format lacuri și lagune de diferite mărimi.
Brațe Canale Lacuri
Fig. 7 Insula K
Fig. 6 Canal navigabil
Fig. 5 Platformă petrolieră în Marea Neagră
APLICAȚII PRACTICE/STUDII DE CAZ
1. Interpretarea unor profile geografice
Profilul geografic este o reprezentare grafică a unuia sau a mai multor elemente ale mediului în lungul unei linii, numită linie de profil. În privința reliefului, în lungul unei linii de profil, se poate proiecta suprafața scoarței terestre, rezultând astfel un profil topografic
Aplică!
1. Pe harta României (fig. 1) sunt trasate liniile de profil în lungul cărora au fost realizate profilele de mai jos.
a. Completează pe caiet denumirea unităților de relief notate cu cifre romane, pentru fiecare profil.
b. Completează pe caiet tabelele aferente fiecărui profil, cu informațiile cerute, folosind informații extrase din profile, dar și din lecțiile anterioare.
de Vest I Munţii Apuseni
Altitudine
Aspect general
Tipuri de relief
Subunități de relief
Resurse de subsol
Fig. 1 Profile geografice
Altitudine
Aspect general
Tipuri de relief
Subunități de relief
Resurse de subsol
2. Realizează un scurt eseu, de maximum o pagină, în care să argumentezi afirmația: „Relieful României este proporțional, simetric și are o desfășurare concentrică.” Utilizează cunoștințele dobândite în cadrul lecțiilor anterioare, dar și informațiile furnizate de cele două profile geografice.
Câmpia
2. Relieful orizontului local/localității/ județului natal
Alege, singur sau la sugestia profesorului, unul dintre exercițiile de mai jos și adaugă rezolvarea (harta/schița de hartă sau prezentarea printată) în portofoliul tău.
I. Caută pe internet, folosind un motor de căutare pentru imagini, sau la biblioteca școlii, o hartă a județului în care locuiești. Printeaz-o și folosește-o pentru a realiza o hartă cu relieful județului natal pe o foaie de calc. La final, adaugă hărții tale un titlu, o scară și o legendă.
III. Formează o echipă cu trei colegi și realizați o scurtă investigație, cu privire la relieful localității voastre, în care să precizați:
• poziția geografică în cadrul județului, dar și în cadrul țării;
• treapta de relief în care este situată localitatea, precum și altitudinile medii;
• modul de formare a reliefului din arealul localității;
• unitatea și subunitatea/subunitățile de relief din care face parte localitatea;
• tipuri de relief și agenții interni sau externi care au modelat relieful;
II. Cu ajutorul unor aplicații web sau informatice (de exemplu: Google Earth – modul de vizualizare 3D, Google Maps – modul teren, OpenStreetMap) realizează o schiță de hartă pe care să reprezinți relieful localității tale și care să aibă în centrul său localitatea în care trăiești. Stabilește, împreună cu profesorul de geografie, simbolurile necesare pentru reprezentarea reliefului local pe schița de hartă. Un exemplu de astfel de schiță este redat în fig. 1.
DealulÎnalt
Râul Mare
1 Schiță de hartă (exemplu)
• alte informații legate de relieful localității, pe care le considerați relevante ori sugerate de profesorul vostru.
Realizați o prezentare multimedia și prezentați-o în fața colegilor.
Sugestii metodologice:
1. Pentru documentare utilizați enciclopedii, atlase, hărți fizice, aplicații web, observații directe, dar și alte materiale sugerate de profesorul de geografie.
2. Puteți face diferite deplasări, împreună cu profesorul ori cu familia, în care să realizați fotografii pe care să le includeți în prezentare.
3. Exemple de programe informatice/aplicații în care puteți realiza prezentarea: Microsoft PowerPoint, OpenOffice Impress, Prezi, Google Slides.
4. Explicați hărțile, schemele, fotografiile și graficele din prezentare, ofe rind și informații suplimentare.
5. Încadrați-vă în timpul alocat prezentării.
6. Pregătiți-vă să răspundeți la întrebările colegilor sau ale profesorului de la clasă, după ce ați susținut prezentarea.
7. Apreciați critic, pe o scară de la 1 la 10 (1 – cel mai slab, 10 – cel mai bun), modul în care ați pregătit și susținut prezentarea.
Râul Mare
3. Identificarea unor fenomene și procese de risc din orizontul local (alunecări de teren, șiroire/torențialitate etc.) și stabilirea măsurilor de prevenire/combatere/diminuare
Din cauza îndepărtării vegetației, pe terenurile în pantă se pot produce anumite fenomene și procese, cum ar fi: șiroirea (scurgerea concentrată a apei pe versant și formarea unor șanțuri tot mai mari –fig. 1), ravenarea (fig. 2), torențialitatea (formarea unui curs de apă rapid, temporar, la ploi torențiale puternice), alunecările de teren, curgerile de noroi. Acolo unde există peșteri sau exploatări subterane (sare, cărbuni), se pot produce prăbușiri, iar în zonele înalte unde au fost săpate drumuri în versant, pot fi întâlnite căderile de pietre (fig. 3).
Ravenare/ Torențialitate
Menținerea unei vegetații bogate Evitarea utilizării agricole a terenurilor
Tot în zonele înalte și în pantă, după ninsori mai puternice, se pot produce avalanșe. În zonele mai joase, de câmpie, procesele descrise mai sus se întâlnesc rar. Un proces mai frecvent întâlnit aici este cel de eroziune. Aceasta este exercitată de râuri asupra malurilor sale, care se pot surpa.
Pentru toate acestea, există anumite măsuri de prevenire/combatere/diminuare, care pot fi realizate de către localnici, autorități locale sau diferite organizații. Mai jos sunt prezentate câteva astfel de măsuri pentru procesele și fenomenele menționate.
Alunecări de teren Menținerea vegetației naturale Împăduriri
Bararea șanțurilor formate (cu baraje din lemn, piatră, beton etc.)
Drenarea suprafețelor cu exces de umiditate
Realizarea unor ziduri de beton
Curgeri de noroi Menținerea vegetației naturale Împăduriri
1. Dacă există asemenea procese și fenomene în localitatea în care locuiți, mergeți într-o scurtă drumeție cu profesorul de geografie și completați o fișă de observație în care să notați: localizarea față de centrul localității; tipul de proces/fenomen; descrierea reliefului rezultat (sau a modificărilor acestuia); cauze posibile. Discutați apoi despre măsurile care au fost sau care ar trebui luate și numiți autoritățile care ar trebui să se implice.
Garduri de protecție pe versanți
Plase de protecție
Geodex
drenare – realizarea unor canale pentru evacuarea apei de pe o suprafață cu exces de umiditate; măsuri de combatere – măsuri care duc la dispariția unui fenomen/proces periculos;
măsuri de diminuare – măsuri care au ca scop diminuarea efectelor negative (economice și/sau pierderi de vieți omenești);
măsuri de prevenire – măsuri care vin să preîntâmpine producerea unor fenomene sau procese.
Fig. 1 Șiroire
Fig. 3 Căderi de pietre
Fig. 2 Ravenă
Aplică!
4. Cutremurele în România
În România, cutremurele de pământ sunt foarte frecvente (fig. 1). Pe lângă zona seismică Vrancea, care este responsabilă de producerea a circa 90% dintre cutremure, mai există și alte zone seismice: Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș etc.
Un prim cutremur despre care au rămas mărturii scrise este cel produs la 26 octombrie 1802, numit și marele cutremur. A avut aproximativ 7,9–8,2 grade magnitudine, fiind cel mai puternic seism produs în zona Vrancea. A durat două minute și 30 de secunde și s-a simțit în toată Europa.
Un alt mare cutremur s-a produs la 10 noiembrie 1940, având epicentrul tot în zona Vrancea. A avut 7,4 grade magnitudine, a durat trei minute și s-a resimțit până la Moscova, Sankt Petersburg, Istanbul, în fosta Iugoslavie și în Bulgaria. Au fost aproximativ 1000 de morți și 4000 de răniți. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 99%.
Aplică!
1. Intră pe site-ul Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Fizica Pământului (www.infp.ro/ ), secțiunea Servicii, și verifică dacă s-au produs cutremure în regiunea în care locuiești.
2. Pe același site, caută cutremurele produse în zona seismică Vrancea în ultima lună și realizează o listă cu acestea. Câte au fost? Ce magnitudine au avut? Câte grade a avut cel mai puternic?
3. Din cutremurele majore menționate în textul lecției, alege unul și realizează un referat despre acesta. Atașează referatul la portofoliul tău
Amintește-ți!
Ce sunt cutremurele? Cum se produc? Care sunt elementele lor? Ce efecte pot avea? Cum se măsoară?
Pe 4 martie 1977 s-a produs cel mai distructiv și mai cunoscut seism din România. A avut 7,2 grade pe scara Richter și a durat aproape un minut. S-au înregistrat peste 1500 de victime, din care aproape 1400 numai în București, aproximativ 11 300 de răniți și circa 35 000 de locuințe prăbușite (33 în București).
După cutremurul din anul 1977, când au fost distruse sau avariate numeroase clădiri (fig. 2), statul român a implementat anumite standarde de construire a noilor clădiri cu mai multe etaje.
Alte cutremure mai mari s-au produs pe 30 august 1986 (7,1 grade pe scara Richter), 30–31 mai 1990 (6,1–7,1 grade), 27 octombrie 2004 (6 grade) și 28 octombrie 2018 (5,8 grade).
Știai că...?
Cea mai veche menționare a unui cutremur produs pe teritoriul actual al României a fost pentru un seism din anul 455. Cel mai vechi cutremur, cunoscut până acum s-a produs pe 29 august 1471.
În anul 2023 s-au produs pe teritoriul țării noastre 4900 de cutremure, dintre care 230 în Vrancea și 4200 în județul Gorj. Seismele din Gorj au avut maximum 5,7 grade pe scara Richter (în luna februarie). Cauza acestora a fost activitatea tectonică dintr-un sistem de falii activat de cutremurele din Turcia și Siria de la începutul lunii februarie 2023.
Fig. 2 Clădire afectată în urma unui cutremur
Fig. 1 Harta tectonică a României
5. Prezentarea regulilor
de comportament în caz de cutremur
Deoarece România este situată într-o zonă seismică, este foarte probabil ca pe durata vieții să experimentăm cel puțin un cutremur mai puternic. Producerea unui seism poate fi un motiv de panică pentru oameni. Indiferent de locul în care ne poate surprinde, trebuie să fim cât mai bine pregătiți, atât noi, cetățenii, cât și autoritățile publice.
Pregătirea oamenilor pentru cutremure se face prin măsuri care se iau înainte de producerea acestuia. În categoria aceasta sunt incluse: pregătirea unui bagaj mic de urgență, cunoașterea planului de evacuare din clădire (casă și școală), cunoașterea amplasării și a modului de utilizare pentru întrerupătoare și robineți pentru utilități.
Comportamentul în timpul cutremurului depinde de locul în care ne aflăm în momentul producerii seismului, însă există și o serie de reguli generale :
• Păstrează-ți calmul și liniștește-i pe cei din jur.
• Protejează-te sub tocul ușii, sub o grindă, lângă un perete de rezistență, ori așază-te ghemuit sub un obiect solid (de exemplu: masă, birou).
• Nu ieși din clădire!
• Nu fugi pe scări!
• Nu folosi liftul!
• Îndepărtează-te de ferestre, de pereți exteriori și de obiecte care pot cădea și te pot răni.
• Închide sursele de foc (de exemplu, aragazul).
Aplică!
Identifică, în fig. 1, obiectele care trebuie puse în trusa de supraviețuire.
Dacă te afli la școală:
• Protejează-te sub bancă.
• Îndepărtează-te de ferestre, de pereți exteriori și de obiecte care pot cădea și te pot răni.
Dacă te afli pe stradă:
• Îndepărtează-te de clădiri (mai ales cele șubrede), de stâlpii de electricitate, de copaci sau de alte obiecte care pot cădea (de exemplu: aparate de aer condiționat, ghivece cu flori etc.).
Comportamentul de după cutremur trebuie să fie și el lipsit de panică. Imediat după terminarea seismului:
• Verifică dacă ești rănit sau dacă cei de lângă tine sunt răniți.
• Uită-te în jur pentru a observa un eventual incendiu.
• Fii atent dacă simți miros de gaze ori de substanțe toxice.
La ieșirea din clădire, nu lua lucruri inutile și verifică să nu existe pericole (obstacole, obiecte care stau să cadă) pe căile de evacuare. Ca măsură suplimentară de siguranță, la ieșirea din clădire, protejează-ți capul cu ghiozdanul, geanta, cărți groase, scaun etc. Evacuarea din sala de clasă va fi făcută doar după terminarea cutremurului, după verificarea căilor de evacuare și doar la indicațiile profesorului de la clasă.
Știai că...?
Autoritățile se pregătesc pentru a interveni cât mai eficient în cazul producerii unui cutremur puternic (fig. 2). În luna octombrie, 2018, a fost organizat un exercițiu național în care scenariul a fost producerea unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, cu o durată de 57 de secunde.
Fig. 2 Urmările unui cutremur
Fig. 1 Trusă de supraviețuire în caz de dezastru
6. Rolul reliefului în amenajarea teritoriului
În ceea ce privește amenajarea teritoriului, relieful poate fi atât un factor favorabil, cât și un factor restrictiv.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii și-au stabilit așezările în zonele mai înalte, însă nu pe versanți ori pe culmi, cât mai degrabă în depresiuni, pe văi, în culoare. Înălțimile mai mari, culmi ori vârfuri, erau utilizate pentru a supraveghea și apăra teritoriul. Mai târziu, când comerțul a început să înflorească, oamenii au început să își întemeieze așezări la intersecția drumurilor comerciale, de regulă în câmpii ori la ieșirea din zonele mai înalte.
Pentru orașe, relieful poate fi un factor favorabil – prin pante reduse, altitudini scăzute, suprafețe netede etc., dar și unul care le poate limita dezvoltarea. Sunt anumite orașe care s-au dezvoltat teritorial în jurul unor culmi sau dealuri (de exemplu, Brașov – fig. 1), Piatra-Neamț (fig. 2), înglobându -le pe acestea. Altele s-au dezvoltat foarte mult pe lungime, datorită formei alungite a depresiunii (de exemplu, Câmpulung Moldovenesc) ori a culoarului (de exemplu: Băile Herculane) în care se află. Altele au o formă de evantai sau de amfiteatru (de exemplu, Orșova – fig. 3), fiind amplasate pe terase. În regiunile plane (de câmpie, podiș sau depresiuni extinse), orașele se dezvoltă foarte mult în lățime (de exemplu, București – fig. 4, Iași, Oradea, Sibiu).
Există o legătură strânsă și între relief și tipurile de sate. În zonele de câmpie și în depresiunile largi, satele sunt adunate, cu clădiri înconjurate de curți mari și de grădini. În zonele de deal și de podiș, satele sunt răsfirate, fiind desfășurate în lungul unor artere hidrografice ori a unor căi de comunicație. În zonele montane, satele sunt risipite, fiecare casă fiind construită pe o bucată mică de teren, de obicei în pantă, iar distanța dintre gospodării este foarte mare.
De asemenea, relieful constituie un factor deosebit de important pentru construirea unor căi de comunicație – drumuri și căi ferate. Acolo unde versanții sunt foarte abrupți, aceștia sunt tăiați (fig. 5); alteori, este nevoie de construirea unor tuneluri sau a unor poduri (fig. 6, 7).
În zonele mai înalte, unde peisajele sunt spectaculoase, teritoriul poate fi amenajat pentru turism. Astfel, pe terenurile plane se construiesc structuri de cazare (hoteluri, pensiuni), restaurante; pe terenurile în pantă se pot amenaja poteci turistice, pârtii de schi sau puncte de belvedere.
Aplică!
Pentru localitatea în care trăiești, relieful reprezintă un factor favorabil sau restrictiv? Cum a influențat relieful amenajarea teritoriului?
4 București
5 Amfiteatrul Transilvania – punct de belvedere în Culoarul RucărBran
Fig. 1 Brașov – Dealul Tâmpa
Fig.
Fig.
Fig. 6 Tunel pe Transfăgărășan
Fig. 3 Orșova
Fig. 2 Piatra Neamț –Culmea Pietricica
Fig. 7 Tuneluri feroviare
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Notează pe caiet varianta corectă de răspuns.
1. Cea mai mare parte din lungimea Munților Carpați se desfășoară pe teritoriul statului: a. România; b. Slovacia; c. Ucraina; d. Serbia.
2. Munții Carpați s-au format în orogeneza: a. caledoniană; b. hercinică; c. alpină; d. baikaliană.
3. Altitudinea maximă din România (2544 m) se înregistrează în vârful: a. Bihor; b. Negoiu; c. Omu; d. Moldoveanu.
4. Cea mai întinsă depresiune intramontană din Munții Carpați este: a. Maramureș; b. Brașov; c. Loviștei; d. Ciuc.
5. Relief glaciar se întâlnește în munții: a. Harghita; b. Semenic; c. Făgăraș; d. Bihor.
Elaborează un text geografic, de maximum un sfert de pagină, în care să menționezi pa tru caracteristici ale reliefului localității în care locuiești.
Analizând harta de mai jos, menționează nume ‑ le subunităților de relief marcate cu numere de la 1 la 15. Model: 1 – Delta Dunării
Copiază enunțurile pe caiet, apoi completează le cu informațiile corecte. Model: 1. – Mureș
1. Limita dintre Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni este realizată de râul … .
2. Lacul vulcanic Sfânta Ana este localizat în Masivul … .
3. Cute diapire și domuri gazeifere sunt specifice unității de relief numită … .
4. Grindurile sunt specifice … .
5. În Câmpia de Vest, dunele de nisip sunt prezente în subunitatea numită Câmpia … .
Precizează două deosebiri și o asemănare între relieful Podișului Moldovei și relieful Podișului Getic. Acestea se pot referi la: modul de formare, altitudini, tipuri de relief, tipuri de roci, grad de fragmentare.
Copiază enunțurile pe caiet. Notează A (adevă rat) sau F (fals) în dreptul fiecăruia. Model: 5. – A
1. Munții Carpați s-au format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism.
2. Relief vulcanic se întâlnește în Carpații de Curbură.
3. Limita dintre Grupa Făgăraș și Grupa Parâng este realizată de râul Prahova.
4. Depresiuni de tip „golf” sunt întâlnite în Munții Apuseni.
5. Forme de relief de tip „babe și sfinx” sunt specifice Munților Bucegi.
10 p
de puncte
UNITATEA III
Clima, apele, vegetația, fauna și solurile
1. Clima. Factorii genetici
2. Elementele climatice
3. Particularitățile climatice regionale (etaje și influențe climatice)
4. Apele. Dunărea
5. Râurile interioare
6. Lacurile și apele subterane
7. Marea Neagră
8. Vegetația, fauna și solurile
APLICAȚII PRACTICE RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. CLIMA. FACTORII GENETICI
România are o climă temperat-continentală de tranziție, marcată de unele influențe climatice. Principalii factori care determină și influențează clima României sunt: radiația solară, circulația maselor de aer, poziția geografică, relieful și Marea Neagră. La aceștia se adaugă o serie de factori cu caracter local, care impun diferențieri de natură microclimatică, precum: vegetația, apele, orașele etc.
Radiația solară este cel mai important factor genetic al climei, deoarece determină variația temperaturii. Valorile radiației solare sunt mai mari în regiunile sudice și mai reduse în cele nordice. De asemenea, aceasta scade odată cu înălțimea (cele mai reduse valori sunt înregistrate în munți). Prin urmare, clima este ușor mai caldă în sud și mai rece în nordul țării și în Carpați.
Teritoriul României este traversat de mase de aer cu diferite caracteristici (fig. 1):
• circulația maselor de aer vestice, oceanice –are frecvența cea mai mare, aducând mase de aer umed care generează precipitații bogate, zile plăcute iarna și instabilitate vara; Influența lor se reduce de la vest la est.
Amintește-ți!
Așezarea României pe glob și în Europa.
Factorii care contribuie la diferențierea zonelor climatice.
• circulația maselor de aer dinspre nord și nord‑est (polară) – se caracterizează prin mase de aer rece și umed care determină zăpezi importante și viscole iarna, iar în celelalte sezoane vreme rece cu precipitații;
• circulația estică, continentală – se caracterizează prin mase de aer uscat și rece iarna (provoacă geruri și viscole) și mase de aer cald și uscat vara (secete, mai ales în sud și în est).
• circulația maselor de aer dinspre sud – frecventă vara, însă uneori se manifestă și iarna (doar în sudul țării; în Banat determină ierni blânde); dinspre Marea Mediterană ajung în sudul țării mase de aer cald și umed, iar când se deplasează dinspre Africa de Nord și Asia Mică (mase de aer cald și uscat) generează temperaturi foarte mari, uscăciune și secetă.
Aplică!
Analizează fig. 1 și precizează sub influența căror mase de aer se află România. Cum apreciezi că este vremea în jumătatea nord-vestică a țării noastre față de jumătatea sud-estică?
Știai că...?
În România există 160 de stații meteorologice. Stația meteorologică situată la cea mai mică altitudine este la Sulina, iar cea situată la cea mai mare altitudine este la Vârful Omu.
Fig. 1 Deplasarea maselor de aer dinspre nordul Europei către sudul României în luna februarie, 2022
Poziția geografică a României pe glob determină tipul de climă. Astfel, așezarea sa la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord plasează țara noastră în plină zonă temperată, iar așezarea în mijlocul continentului Europa determină caracterul continental.
Relieful influențează clima, cu precădere prin altitudine și desfășurare. Deoarece relieful României se prezintă în trepte, sunt individualizate etaje climatice. Pe măsură ce altitudinea crește, temperaturile scad, iar pre cipitațiile cresc.
Masivele montane reprezintă bariere orografice * pentru masele de aer, care se vor deplasa ascendent pe pantele expuse și vor genera precipitații. (fig. 2, 3). Prin poziția și desfășurarea lor, Carpații generează un climat mai răcoros și mai umed în vest și un climat mai cald și mai uscat în sud și în est. De asemenea, existența depresiunilor și a culoarelor largi de vale determină pătrunderea maselor de aer dinspre exterior, generând canalizarea aerului și inversiuni de temperatură.
Aplică!
1. Ce climat ar fi caracterizat România dacă ar fi fost poziționată în partea de nord a continentului Europa, în vecinătatea Oceanului Arctic?
2. Explică de ce vara este mai răcoare în pădure sau în apropierea unui lac.
3. Precizează primii trei factori pe care îi consideri cei mai importanți pentru clima României și argumenteză răspunsul dat.
Marea Neagră influențează climatul din estul Dobrogei pe o lățime de mai mulți kilometri în interiorul uscatului, prin intermediul brizelor marine, care moderează temperaturile. Rezultă un climat moderat, comparativ cu restul Dobrogei, care se manifestă prin temperaturi mai mici vara și mai ridicate iarna, cu o umiditate mai mare în aer etc.
Condensarea vaporilor de apă
Precipitații
Geodex
Vreau să știu mai mult barieră orografică – obstacol reprezentat de culmile montane față de circulația maselor de aer.
În timpul anului, se întâmplă uneori ca masele de aer care vin dinspre sud să aducă praf din Deșer tul Sahara. Acesta este extrem de fin și are o culoare roșiatică. Poate fi ușor de observat pe mașini (fig. 4) și pe geamurile locuințelor.
Poți afla mai multe informații pe site-ul Serviciului European de Monitorizare a Atmosferei (CAMS): https://atmosphere.copernicus.eu/charts/.
Fig. 3 Barieră orografică
Fig. 4 Praf saharian pe mașini
Fig. 2 Munții – barieră orografică Aerul
2. ELEMENTELE CLIMATICE
Principalele elemente climatice sunt temperatura aerului, precipitațiile atmosferice și vânturile.
TEMPERATURA AERULUI
Temperatura medie anuală a României este de +10°C . Aceasta scade de la sud (peste 11°C în sudul extrem) la nord (8,5°C), dar și odată cu creșterea altitudinii, după cum se poate observa în tabelul 1 și fig. 1
Temperatura medie a lunii ianuarie (–2°C) scade de la sud spre nord și variază între 0,5°C în sudul litoralului (Mangalia) și –11°C la peste 2 000 m.
Temperatura medie a lunii iulie (21°C) oscilează între 23°C în sudul Câmpiei Române și 6°C pe culmile înalte ale Carpaților.
Fig. 1 Temperaturile medii anuale din România
TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ
>11°C
10–11°C
8–10°C
6–8°C
2–8°C
0–2°C
Amintește-ți!
Care sunt elementele climatice?
Ce este amplitudinea termică?
Cu câte grade Celsius scade temperatura la fiecare 1 000 m, în zona montană?
În fiecare an se înregistrează zile tropicale (temperatura maximă ≥30°C), cu precădere în Câmpia Română (circa 35–40 zile/an).
Amplitudinea termică medie anuală variază între 24–26°C la câmpie, 21–24°C în regiunile de deal și de podiș și sub 21°C în munți. În depresiunile intramontane, în Carpații Orientali, se produc inversiuni de temperatură, deoarece masele de aer rece stagnează pe fundul acestora și se suprarăcesc, îngreunându-se. Masele de aer mai cald, care circulă deasupra regiunii, nu reușesc să disloce masele de aer suprarăcite de pe fundul depresiunii. Astfel, temperaturile vor fi mai scăzute în vatra depresiunii decât pe versanți. Acest fenomen se reflectă și în etajarea vegetației.
2. Analizează harta temperaturilor medii anuale (fig. 1) și precizează câte trei unități de relief cu temperaturi medii anuale de peste 10°C, între 6 și 8°C și sub 6°C. Aplică!
1. Explică de ce litoralul dobrogean situat la sud de Constanța constituie singurul sector din țară cu valori medii pozitive în luna ianuarie.
TREAPTA DE RELIEF
Lunca Dunării, sudul Câmpiei Române, litoralul
Câmpii (<300 m)
Dealuri și podișuri joase (300–500 m)
Dealuri și podișuri înalte (500–1000 m)
Munți (1000–1600 m)
<0°C Munții înalți (1600–1800 m) (>2000 m)
Tabelul 1 Temperatura medie anuală în funcție de treptele de relief
PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE
Precipitațiile medii anuale scad de la vest la est, ca urmare a scăderii influenței maselor de aer vestice și cresc în raport cu altitudinea: 400–600 mm în câmpii, 600–800 mm în dealuri și podișuri, 800–1200 mm în munți și peste 1200 mm în munții înalți. Cantitatea medie anuală este de 640 mm/an (fig. 3).
Schimbările climatice globale sunt responsabile și de modificările în regimul precipitațiilor. Lunile care în trecut erau foarte ploioase (iunie și septembrie), tind să fie lipsite complet de precipitații, așa cum s-a întâmplat în anul 2024 pe arii extinse din țară. De asemenea, există și anumite perioade cu precipitații foarte abundente față de istoricul
să știu mai mult
Datorită schimbărilor climatice, episoadele cu temperaturi și precipitații mult mai mari sau mult mai mici față de media multianuală devin tot mai frecvente (fig. 2). Iarna 2023–2024 a fost cea mai caldă iarnă din România, din intervalul 1901–2024, având o temperatură medie pe țară de 3,8°C. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv iarna 2022–2023, când temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 3,1°C. Primăvara anului 2024 a fost cea mai caldă primăvară din România, din intervalul 1901–2024, având o temperatură medie pe țară de 12,8°C (Sursa: www.meteoromania.ro).
Amintește-ți!
Ce sunt aversele? Dar ploile torențiale?
meteorologic, cum este cazul lunilor martie și octombrie, în ultimii ani. Ninsorile capătă și ele un caracter extrem. Ninsorile de la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie sunt mai rare și mai slabe cantitativ, în schimb se înregistrează episoade severe de ninsoare spre primăvară, într-un timp foarte scurt, de multe ori fiind însoțite și de viscol. Precipitațiile solide cad în sezonul rece, în intervalul decembrie-februarie în zonele de câmpie și în perioada septembrie-iunie în munții înalți, la 2000 m.
Fig. 2 Evoluția mediilor anuale ale temperaturii aerului în perioada 1979–2024
Cantitatea maximă absolută de precipitații a fost de 395,4 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Vlădeasa 1800 (ianuarie 1976).
Aplică!
1. Analizează harta precipitațiilor medii anuale și precizează:
a. două unități de relief cu precipitații medii anuale sub 500 mm/an;
b. trei unități de relief cu precipitații medii anuale cuprinse între 400 și 600 mm/an;
c. trei unități de relief cu precipitații medii anuale peste 1000 mm/an.
2. Explică de ce precipitațiile sunt mai bogate cantitativ în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și mai scăzute în Grupa Sudică?
Fig. 3 Precipitațiile medii anuale în România
Vreau
VÂNTURILE
Masele de aer care traversează țara noastră determină o anumită sezonalitate a vânturilor.
În perioada caldă a anului, masele de aer care se formează deasupra Oceanului Atlantic (zonă cu presiune mare) se îndreaptă spre Marea Mediterană și spre sud-vestul Asiei (zonă cu presiune mică). Aerul oceanic, încărcat cu vapori de apă, determină, la trecerea peste țara noastră, ploile de la finalul primăverii și începutul verii. Aceste ploi favorizează dezvoltarea plantelor, îndeosebi a culturilor de câmp.
În perioada rece a anului, prin răcirea uscatului, masele de aer rece și uscat dinspre nordul Europei și al Asiei (zone cu presiune mare) se îndreaptă către Marea Mediterană (zonă cu presiune mică), traversând țara noastră. Prin trecerea lor, favorizează episoadele de iarnă cu scăderi bruște de temperatură și cu intensificări ale vântului (viscole).
Relieful influențează vânturile prin blocarea lor sau prin favorizarea manifestării acestora dincolo de ramura Carpaților (pe culoarele de vale și în depresiuni).
Vânturile specifice zonei temperate.
Cum se formează brizele marine și cele montane? Dar foehnul ? Amintește-ți!
Vânturile sunt condiționate, în general, de deplasarea maselor de aer deasupra țării noastre și de relief.
Pe teritoriul României se manifestă următoarele vânturi (fig. 4):
a) Vânturi permanente:
• Vânturile de vest – sunt dominante, bat tot timpul anului; sunt calde și umede, aduc precipitații (mai–iunie) – fig. 5.
b) Vânturi cu caracter regional și local:
• Crivățul – bate în estul și în sud-estul țării; este un vânt rece și uscat iarna, ce are viteze mari, provocând geruri, viscole (fig. 6), troienirea zăpezii, iar vara este cald și uscat; în Depresiunea Brașov și pe valea Trotușului este cunoscut sub numele de Nemira.
5 Vânt puternic
Fig. 6 Viscol
Fig.
Fig. 4 Vânturile din România
• Austrul – se formează în sud-vestul țării, aducând dinspre Dunăre aer cald și uscat vara și rece și uscat iarna.
• Foehnul – vânt cald și uscat care depășește lanțul carpatic și coboară în regiunile vecine mai joase; are viteze mari și provoacă topirea rapidă a zăpezii; bate în sudul Transilvaniei, Subcarpații de Curbură, sud - estul Munților Apuseni etc.; în depresiunea Făgăraș este cunoscut sub numele de Vântul Mare (sau Mâncătorul de zăpadă).
• Suhoveiul – bate în estul Câmpiei Române și în Dobrogea; este un vânt cald și foarte uscat.
• Băltărețul – bate dinspre bălțile Dunării spre Bărăgan; este un vânt cald și umed.
• Coșava – bate în Banat și în Defileul Dunării; este un vânt rece și uscat.
• Brizele – se produc pe litoral (brize marine – ziua bat dinspre mare spre uscat și noaptea invers) sau la munte (brize montane – ziua bat dinspre fundul văilor spre culme și noaptea invers) etc.
Aplică!
Diagramele climatice de mai jos (fig. 7, 8) sunt reprezentative pentru ora șele Suceava și Călăra și. Pentru fiecare climogramă, precizează:
a. luna în care se înregistrează cea mai ridicată temperatură medie anuală și valoarea acesteia;
b. luna în care se înregistrează cea mai scăzută temperatură medie anuală și valoarea acesteia;
c. amplitudinea termică anuală;
d. o cauză care explică diferențele climatice dintre cele două orașe.
Sulina este orașul unde s-a înființat prima stație meteorologică din România, în anul 1859, de către Comisia Europeană a Dunării. Aceasta avea drept scop furnizarea de date meteorologice necesare navigației la gurile Dunării.
La stația meteorologică de pe Vf. Omu, din Munții Bucegi, s-a înregistrat cea mai mare viteză a vântului – 60 m/s.
Austrul, un vânt cald și foarte uscat care produce secetă, a fost denumit în popor „sărăcilă”.
Temperatura minimă absolută înregistrată în țara noastră a fost de –38,5°C, la Bod, județul Brașov (25 ianuarie 1945).
Temperatura maximă absolută a fost de +44,5°C, la Ion Sion, județul Brăila (10 august 1951).
Polul ploilor din România se înre gistrează în stațiunea Stâna de Vale (în Munții Apuseni, 2370 mm/an, în anul 1980).
Cantitățile minime de pre cipitații sunt prezente în zona litorală și în Delta Dunării (sub 380 mm/an).
Vreau să știu mai mult
Circulația maselor de aer deasupra României înregistrează perturbări de la un an la altul, datorită schimbărilor climatice globale. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume, nu doar în țara noastră.
Pentru România, aceste perturbări înseamnă, uneori, lipsa precipitațiilor în perioada mai-iunie, alteori, înregistrarea unor precipitații foarte bogate în luna iulie sau chiar secete prelungite.
3. PARTICULARITĂȚILE CLIMATICE REGIONALE (ETAJE ȘI INFLUENȚE CLIMATICE)
Altitudinea reliefului și influența factorilor regionali asupra climei determină diferențierea următoarelor etaje climatice (fig. 1):
• Etajul climatic de munte – cuprinde climatul alpin, climatul montan și climatul de depresiuni. Climatul alpin (fig. 2) se găsește la peste 2000 m, cu temperaturi medii anuale între 0 și –2°C, precipitații peste 1200 mm/an și vânturi puternice. Climatul montan se întâlnește la peste 1000 m, cu temperaturi medii anuale între 0 și 6°C, precipitații de 800–1200 mm/an și frecvente brize montane. În cadrul climatului de depresiuni se impun inversiunile de temperatură care se produc iarna.
• Etajul climatic de dealuri și podișuri – cuprinde climatul de dealuri și podișuri înalte și climatul de dealuri și podișuri joase. Climatul de dealuri și podișuri înalte caracterizează regiunile cu altitudini de peste 500 m, prezintă temperaturi medii
Amintește-ți!
Caracteristicile maselor de aer care străbat România.
anuale cuprinse între 6–8°C și precipitații de 600–800 mm/an. Climatul de dealuri și podișuri joase este specific unităților de relief cu altitudini sub 500 m (fig. 3), cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8–10°C și precipitații de 500–700 mm/an.
• Etajul climatic de câmpie – specific unităților de relief cu altitudini sub 300 m (fig. 4). Prezintă temperaturi medii anuale cuprinse între 10–11°C și precipitații de 400–600 mm/an.
• Etajul climatic de luncă, deltă și litoral – cuprinde regiunile cu altitudini sub 15 m, cu cele mai mari temperaturi medii anuale (peste 11°C) și precipitații reduse, sub 400 mm/an.
joase
Fig. 2 Etajul alpin
Fig. 3 Etajul de dealuri
Fig. 4 Etajul de câmpie
Fig. 1 Etaje climatice
În cadrul acestor etaje climatice se pot distinge unele diferențieri impuse de influențele climatice (fig. 5) din diferitele părți ale Europei. Acestea sunt:
• scandinavo-baltice: se manifestă în nord, determină un climat umed și rece, cu ierni geroase;
• oceanice: sunt localizate în vest și centru; determină temperaturi moderate și precipitații bogate; sunt prezente vânturile de vest;
• submediteraneene: întâlnite în sud-vest; veri mai calde, ierni blânde, cu ploi; este prezent austrul;
• de ariditate (continentale): se manifestă în estul și sud-estul țării, imprimă veri calde și secetoase, ierni geroase; bate crivățul;
• pontice: se întâlnesc pe litoral, determină ierni blânde, veri calde; sunt prezente brizele marine;
• de tranziție: în partea central-sudică a țării; fac trecerea de la influențele submediteraneene la cele de ariditate (continentale).
Aplică!
Pe parcursul anului se pot produce numeroase fenomene meteorologice, uneori chiar extreme. Dintre fenomenele specifice sezonului rece se remarcă viscolul, poleiul, înghețul, bruma, ploaia suprarăcită (înghețată), fiind deosebit de intense în zona montană, dar și în Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Câmpia Bărăganului etc.
În sezonul cald sunt specifice: seceta, grindina, roua, furtunile de praf ș.a.
Secetele sunt mai frecvente în estul și în sud-estul țării (în medie 20 de zile). Cele mai multe zile cu secetă (uneori se pot depăși 60 de zile pe an)
1. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos. Pe baza informațiilor din lecție și a hărții etajelor climatice, exemplifică pentru fiecare etaj climatic în parte unitățile de relief specifice, după modelul următor:
Etajul climatic de luncă, deltă și litoral
2. Cu ajutorul hărții influențelor climatice, identifică unitățile de relief peste care se suprapun acestea.
Vreau să știu mai mult
Temperatura medie anuală înregistrată în nordul țării (8,5°C) are drept cauză, pe lângă situarea la o latitudine mai mare, și existența influențelor scandinavobaltice, care aduc mase de aer mai rece. De asemenea, în timpul iernii, deși altitudinile sunt mai scăzute decât în Carpații Meridionali, căderile de zăpadă din regiunea Maramureșului sunt comparabile cu cele din Meridionali. Sunt frecvente știrile despre blocajele care se creează în timpul iernii, în pasurile Gutâi și Tihuța, datorită manifestării fenomenelor extreme.
Portofoliu!
Din anul 2007, România face parte din grupul celor 29 de țări care au aderat la „meteoalarm” (https://www.meteoalarm.org/en/live/ ). Accesează site-ul și selectează România ( http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/1/0/RO -Rom%C3%A2nia.html ).
Alege județul în care locuiești și urmărește, timp de o lună, dacă vor avea loc astfel de fenomene meteorologice. Realizează un raport în care să pre cizezi: tipul fenomenului, nivelul de alertă anunțat și măsurile de precauție care se impun.
1. Caracterizează unitatea de relief de care aparține localitatea ta, precizând: factorii care influențează clima; valorile temperaturilor medii anuale și ale lunilor ianuarie și iulie; cantitatea medie de precipitații; vânturile dominante; etajul climatic; influența climatică manifestată.
2. Compară clima Podișului Moldovei cu cea a Câmpiei Române, precizând o asemănare și două deosebiri între ele. Deosebirile și asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: factori genetici, influențe climatice, temperaturi, precipitații, vânturi, etaje climatice.
Lectură
Citeș te următorul text, apoi răspunde la întrebări.
Tornada de la Făcăeni (12 august 2002)
„Tornadele ( fig. 6) produse în zona temperată au intensitate mai slabă şi sunt mai puțin frecvente. Anual, în România au loc circa 10 tornade produse din cauza scăderii forței centrifuge şi creşterii forței Coriolis. Cea mai puternică tornadă din România de până acum (gradul F3 pe scara Fujita –o tornadă severă, cu viteza vântului cuprinsă între 252 şi 330 km/h) este tornada de la Făcăeni (județul Ialomița), produsă în data de 12.08.2002. Aceasta a fost cauzată de diferența termică mare dintre două mase de aer, una polară şi alta tropicală, care s-au intersectat pe teritoriul țării. După două minute de acțiune, efectele acestei tornade pe raza comunei Făcăeni au fost: 33 de case distruse complet, 395 de case distruse parțial, 14 persoane grav rănite, 2 morți, 1 000 de persoane sinistrate, o pădure de salcâmi de 120 ha distrusă (prin ruperea copacilor la circa 1 m de suprafața solului).“
Sursa: după https://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/ mediu/9632-fenomene-extreme-din-romania
1. Care a fost cauza producerii tornadei de la Făcăeni?
2. Care au fost efectele acestei tornade?
3. Cunoști dacă s-au mai produs și alte tornade din 2002 până în prezent?
Fig. 6 Pădure distrusă de tornadă
Aplică!
4. APELE. DUNĂREA
ELEMENTE DEFINITORII
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime (2800 km) și debit * (6600 m3/s) din Europa (după Volga), însă este cel mai important pentru navigația europeană, datorită scurtării distanței dintre Marea Neagră și Marea Nordului, prin intermediul canalelor Rhin–Main–Dunăre și Dunăre–Marea Neagră. Fluviul Dunărea se formează prin unirea râurilor Brigach și Breg în dreptul orașului Donaueschingen (Germania). Suprafața bazinului său hidrografic depășește 800 000 km², reprezentând 8% din teritoriul Europei. Bazinul Dunării include râuri de pe teritoriul mai multor state, aceasta având peste 300 de afluenți. Cel mai lung afluent, cu cel mai mare bazin hidrografic, este Tisa. Afluentul cu cel mai mare debit este Sava. În fiecare an, Dunărea depune în Marea Neagră, în medie, 67 milioane de tone de aluviuni. În timpul iernilor aspre, pe anumite porțiuni, Dunărea îngheață. Dunărea este navigabilă de la Ulm (Germania) și până la vărsarea în Marea Neagră (România). Pe toată lungimea sa, Dunărea a fost împărțită în trei cursuri cu caracteristici diferite, după cum urmează:
Ce formă de relief creează la intrarea în țară? Dar la vărsare?
Ce țări și ce capitale traversează aceasta?
că...?
În regiunea Schwarzwald ( Pădurea Neagră ), din Germania, există trei locuri diferite marcate fiecare ca Donauquelle (Izvorul Dunării – fig. 1), deoarece nu s-a căzut de acord asupra unui punct unic.
Din punct de vedere geografic și hidrologic, izvorul este considerat a fi obârșia râului Breg.
Convențional, pe hărți, apare însă numele „Dunărea“ abia după conflu ența râurilor Breg și Brigach, în orașul Donaueschingen. Tradițional, turistic și istoric, un bazin rotund din Donaueschingen, care captează apa unui izvor carstic este considerat drept „Donauquelle“. În preajma acestui bazin se adună mulți turiști veniți să caute izvorul Dunării.
Aplică!
Analizează harta bazinului hidrografic al Dunării (fig. 2) și notează pe caiet:
a. Orientarea generală a bazinului hidrografic al Dunării.
b. Primul oraș traversat după izvor.
c. Ultimul oraș străbătut înainte de vărsare.
Fig. 2 Bazinul hidrografic al Dunării
Fig. 1 Izvorul Dunării (Donaueschingen)
SECTOARELE DUNĂRENE ROMÂNEȘTI
Pe teritoriul țării noastre, cursul Dunării se desfășoară de la Baziaș până la Sulina. La intrarea în țară, Dunărea formează un defileu, iar la vărsare, o deltă. Aceasta colectează cea mai mare parte din rețeaua hidrografică existentă pe teritoriul României.
Dunărea este cea mai însemnată arteră de comunicație pe apă din țara noastră, alături de canalul Dunăre–Marea Neagră. Are un potențial energetic mare (valorificat de centralele de la Porțile de Fier I și II) și este un furnizor de apă important pentru sistemele de irigații din Câmpia Română și Podișul Dobrogei. De asemenea, are o importanță deosebită pentru piscicultură, dar și pentru alimentarea populației și pentru industrie.
Pe teritoriul țării noastre, cursul Dunării a fost împărțit în patru sectoare (fig. 5), fiecare cu alte caracteristici, astfel:
a) Sectorul Baziaș–Porțile de Fier (Defileul Dunării) se întinde pe 144 km; traversează Carpații și formează cel mai lung defileu din Europa; prezintă sectoare înguste numite cazane (Cazanele Mari și Cazanele Mici); în gâtuirea de la Gura Văii s-a
construit sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier I (fig. 3).
b) Sectorul Porțile de Fier–Călărași prezintă o luncă largă (despletiri în brațe cu ostroave* și bălți); la Ostrovul Mare a fost construit al doilea sistem hidroenergetic și de navigație (Porțile de Fier II).
c) Sectorul Călărași–Brăila, numit și sectorul bălților, deoarece Dunărea se desparte în brațele Borcea și Dunărea Veche, care formează între ele Balta Ialomiței. Apoi se desparte în brațele Dunărea Nouă (Brațul Cremenea) și Dunărea Veche (Brațul Măcin), formând între ele Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei). Lunca are lățimea maximă de 25 km, având terenuri fertile cultivate cu cereale.
d) Sectorul Brăila–Marea Neagră, numit și Dunărea maritimă, conturează spațiul deltei. Începând din dreptul localității Pătlăgeanca, Dunărea se desparte în brațele Chilia și Tulcea, iar în dreptul localității Tulcea, brațul omonim se bifurcă în brațele Sulina (fig. 4) și Sf. Gheorghe. Dintre acestea, Sulina este singurul braț navigabil pentru navele maritime, deoarece este îndreptat și dragat* în permanență.
Fig. 5 Sectoarele dunărene românești
Fig. 3 Barajul Porțile de Fier I
Fig. 4 Dunărea în apropiere de Sulina
orașe
Fig. 6 Ostrovul Kosuy (situat în aval de confluența râului Argeș cu Dunărea)
Aplică!
Analizează graficul din fig. 7, care prezintă evoluția debitelor medii lunare ale Dunării la stația hidrologică Oltenița, apoi precizează:
a. valoarea maximă aproximativă a debitului lunar, precum și luna în care se înregistrează;
b. valoarea minimă aproximativă a debitului lunar, precum și luna în care se înregistrează;
c. diferența aproximativă dintre valoarea debitului în luna martie și valoarea debitului în luna decembrie; d. anotimpul cu cele mai mici valori ale debitului.
Lectură
Citeș te următorul text, apoi răspunde la întrebări.
Geodex
debit – cantitatea de apă care se scurge printr-un râu (se măsoară în m3/s); dragare – adâncirea albiei unui râu prin îndepărtarea sedimentelor, pentru înlesnirea navigației; ostrov – insulă formată în urma unui proces de acumulare în albia unui râu (fig. 6); viitură – cre ș tere bruscă ș i puternică, de obicei de scurtă durată, a nivelului apei unui râu.
Debit (mii mc/s)
Fig. 7 Debitele medii lunare ale Dunării (stația hidrologică Oltenița)
„Fluviul Dunărea, ca entitate hidrografică, are o vechime de aproximativ 2–3 milioane de ani. Cursul fluviului a luat ființă pe fundul unei vaste mări, care umplea depresiunea dintre Carpații Meridionali şi Munții Balcani, precum şi dintre depresiunile Getica şi Panonia, mare care s-a retras spre răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Sub presiunea apelor pe care le colecta de pe versanții Carpaților şi ai Balcanilor, fluviul a străpuns legătura dintre cele două lanțuri muntoase, la Defileul Porțile de Fier, şi a urmat mai departe calea pe unde s-a retras marea carpato-balcano-panonică de altă dată. Astfel a luat naştere cursul inferior al Dunării.
[…] Dunărea este simbolul Europei. Pe 1 iunie 2004, la Viena, la inițiativa Comisiei Inter naționale pentru Protejarea Fluviului Dunărea, a fost instituită Ziua Internațională a Dunării, zi sărbătorită în fiecare an pe data de 29 iunie de toate statele dunărene. Suntem atenționați prin aceasta că trebuie să ocrotim mediul nostru de viață, natura cu toate componentele sale primordiale. Dunărea ş i afluenții săi reprezintă un sistem acvatic de o mare valoare economică, socială ş i ecologică, cu implicații benefice în industrie, agricultură, navigație, hidroenergie ş i, în principal, pentru asigurarea cu apă potabilă a unei numeroase populații de pe continent.”
3. La ce dată sărbătoresc statele dunărene „Ziua Internațională a Dunării”?
4. Care sunt cauzele pentru care a fost declarată această zi specială a Dunării?
IFM Lunile anului
AMIIASOND
5. RÂURILE INTERIOARE
România are o bogată rețea hidrografică (fig. 1).
Rețeaua de râuri cuprinde șase sisteme hidrografice ce au dimensiuni, regimuri de scurgere și modalități de valorificare economică distincte. Râurile aparțin în proporție de 98% bazinului Dunării, iar marii afluenți au obârșia în Carpați.
Râurile interioare sunt influențate de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: relieful, clima și omul. Prin desfășurarea reliefului în trepte concentrice, acesta imprimă râurilor o curgere convergentă, spre Someș, Mureș și Olt, și o curgere divergentă, către exterior. Clima influențează râurile interioare prin regimul de scurgere, iar omul prin diverse lucrări, cum ar fi amenajări hidroelectrice, îndreptarea cursurilor unor râuri ș.a.
După direcția de curgere și bazinele colectoare, râurile interioare se pot grupa astfel:
Ce este un bazin hidrografic?
Care sunt elementele unui ba zin hidrografic? Amintește-ți!
a) Grupa de nord-vest (maramureșană) are drept colector râul Tisa. Principalele râuri care compun această grupă sunt Tisa, Iza, Vișeu și Tur.
b) Grupa de vest (someșano-mureșană) este alcătuită din trei mari bazine: Someșul (format din Someșul Mare și Someșul Mic, care se unesc la Dej), Crișul (Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb), Mureșul (cu afluenții Târnava Mică și Târnava Mare, care se unesc în apropiere de Blaj, Arieș, Ampoi, Strei, Sebeș etc.). Colectorul acestora este râul Tisa, pe teritoriul Ungariei.
Oradea
UNGARIA
Arad
Crișul Alb
Barcău CrișulRepede CrișulNegru
Mureș
Timișoara
Deva
Cluj-Napoca Târgu Mureș
Siret
Suceava Iași
Secaș Sebe ș RâulNegru
Sibiu
Pite ști
Caraș Tur Bașeu Veche Arieș Ampoi
DrobetaTurnu Severin
Slatina
Craiova RâmnicuVâlcea Brașov Ploiești
Moldova Bistrița Trotuș Oituz Putna Buzău Siret Prut
c) Grupa de sud-vest (bănățeană) are colectori Tisa (pentru Bega) și Dunărea. Principalele râuri sunt Bega (fig. 4), Timiș, Caraș, Nera și Cerna.
d) Grupa de sud (getică) este colectată de Dunăre Râurile care compun această grupă sunt: Jiu (cu principalii afluenți: Motru și Gilort), Olt (cu afluenții: Râul Negru, Cibin, Lotru, Topolog, Olteț), Argeș (cu Dâmbovița – fig. 2), Ialomița (cu afluentul Prahova) etc.
PROIECT
Împărțiți-vă în echipe de câte 4 elevi și realizați câte un poster pentru următoarele râuri: Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret și Prut. La realizarea posterului veți urmări: locul de unde izvorăște, râul/ fluviul în care se varsă, trei afluenți principali, direcția dominantă de curge re, trei unități de relief pe care le străbate, zona de vărsare, defileurile/cheile create (unde este cazul). Pentru realizarea posterului, adunați informații de pe internet (Google Maps, Google Earth, OpenStreetMap etc.). Puteți atașa hărți, fotografii, grafice, tabele (realizate sau prelucrate de voi) sau puteți realiza scheme, desene.
Aplică!
e) Grupa de est (moldovenească) are colectori râurile Siret și Prut. Principalele râuri care se varsă în Siret sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău (pe malul drept) și Bârlad (pe malul stâng). Principalele râuri care se varsă în Prut (fig. 3) sunt Jijia (cu afluentul său Bahlui) și Bașeu. f) Grupa de sud-est (dobrogeană) – râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe țărmul Mării Negre: Telița, Taița, Casimcea și Slava.
Știai că...?
Bega este primul canal navigabil construit în România. Traversează orașul Timișoara, singurul oraș din interiorul țării cu transport public pe apă.
Mureșul (fig. 5) este cel mai lung râu din țară. Are 803 km lungime, dintre care 768 km se află pe teritoriul României. De la izvor până la ieșirea din țară străbate 6 județe (Harghita, Mureș, Alba, Hunedoara, Arad și Timiș).
Oltul (737 km lungime) este cel mai lung râu care curge în întregime pe teritoriul țării (fig. 6).
Siretul este râul cu cel mai mare bazin hidrografic și debit (250 m³/s) din țară (fig. 7).
1. Analizează harta din fig. 1 și identifică: a. numele râurilor din bazinul Mureșului; b. principalii afluenți ai Siretului, de la nord la sud, atât cei de pe malul drept, cât și de pe malul stâng.
2. Împreună cu profesorul de la clasă ori cu părinții, urmărește pe YouTube documentarul Apa a fost, este și va fi potabilă! (https://www.youtube.com/watch?v=jNO4Zb_i_Rs&t=15s). Descoperă întregul proces de tratare, producție și monitorizare a apei de care au nevoie zilnic locuitorii Bucureștiului. Care sunt cele două râuri din care se alimentează cu apă orașul București?
Fig. 2 Dâmbovița
Fig. 3 Prut
Fig. 5 Mureș
Fig. 6 Olt
Fig. 7 Siret
Fig. 4 Bega
6. LACURILE ȘI APELE SUBTERANE
Lacurile se întâlnesc în toate unită țile de relief, având origini, mărimi și adâncimi diferite. În funcție de salinitatea apei, există lacuri cu apă dulce și lacuri cu apă sărată. Deși majoritatea lacurilor din țara noastră au apă dulce, există regiuni cu zăcăminte de sare, ori cu precipitații foarte scăzute, dar cu temperaturi mari, în care lacurile au apă sărată.
După treapta de relief în care sunt situate, dar și după modul de formare, se diferențiază următoarele tipuri de lacuri (fig. 5):
LACURI DIN REGIUNEA MONTANĂ (CARPATICĂ)
Lacurile din Carpați sunt numeroase și au origini diferite. Cele naturale au dimensiuni mici și sunt situate la altitudini mai mari, iar cele antropice au dimensiuni mai mari și sunt localizate în depresiuni sau pe fundul văilor. Dintre acestea, amintim:
• lacuri glaciare – Lala și Buhăescu (Munții Rodnei), Bâlea (fig. 1), Capra (Munții Făgăraș), Gâlcescu (Munții Parâng), Bucura – cel mai întins lac glaciar și Zănoaga – cel mai adânc lac glaciar (Munții Retezat) etc.;
• lacuri vulcanice – Lacul Sf. Ana (fig. 2) din craterul vulcanic Ciomatu, situat în Munții Harghita;
• lacuri carstice – Vărășoaia din Munții Apuseni;
• lacuri de baraj natural – Lacul Roșu pe Bicaz;
• lacuri antropice – se remarcă lacurile de acumulare sau hidroenergetice, precum Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Vidraru (pe Argeș) – fig. 3, Vidra (pe Lotru), Porțile de Fier I (pe Dunăre) etc. și lacuri apărute în excavații miniere și ocne prăbușite (în Maramureș la Ocna Șugatag și Coștiui – în foste ocne de sare; la Baia Sprie – Lacul Albastru).
Amintește-ți!
Principalele tipuri de lacuri naturale.
Ce sunt lacurile antropice?
LACURI DIN REGIUNILE DE DEAL
Sunt lacuri utilizate în diferite scopuri, precum practicarea pescuitului, irigații, agrement, hidroenergie, alimentarea cu apă etc. Prezența lor este condiționată de alimentarea cu apă (vara înregistrând mari pierderi). Se remarcă următoarele tipuri:
• lacuri sărate – Slănic și Telega (Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (Subcarpații Getici), Ursu –fig. 4, Ocna Sibiu, Ocna Mureș, Ocna Dej, Turda (Depresiunea Colinară a Transilvaniei);
• lacuri carstice – Zăton (Podișul Mehedinți);
• iazuri – Dracșani (Câmpia Moldovei), Geaca, Zau de Câmpie (Câmpia Transilvaniei); au fost amenajate de oameni (pe râurile care secau vara) și sunt utilizate pentru irigații, piscicultură etc.;
• lacuri antropice (hidroenergetice) – Stânca-Costești (pe Prut), pe Olt, Siret, Argeș, Jiu ș.a.
Vreau să știu mai mult
Lacurile glaciare s-au format în munții foarte înalți (peste 2000 m), acolo unde au existat ghețari. După topirea lor, apa s-a adunat în depresiuni, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri
Lacurile de baraj natural au dimensiuni variate și s-au format prin bararea albiei râurilor de mase de rocă care alunecă de pe versanți. De exemplu, Lacul Roșu s-a format în urma unei alunecări de teren care a barat albia râului Bicaz în anul 1837.
Lacurile carstice s-au format în microdepresiuni carstice.
Fig. 1 Lacul Bâlea
Fig. 2 Lacul Sf. Ana
Fig. 3 Lacul Vidraru
Fig. 4 Lacul Ursu
UNGARIA
UCRAINA
L. Ocna Șugatag
Satu Mare
Oradea
L. Cefa
Timișoara
L. Pogăniș
SERBIA
1 L. Herăstrău
2 L. Floreasca
3 L. Tei
L. Coștiui
L. Albastru
L. Ocna Dej
L. Geaca
Cluj-Napoca
L. Turda
L. Vărășoaia
L. Ocna Mureș
L. Ighiu
Sibiu Deva
L. Oașa
L. Zănoaga L. Bucura
L. Buhăescu
L. Lala
L. Zau de Câmpie
L. Iabenița
L. Ursu
Târgu-Mureș
L. Ocna Sibiu
L. Bâlea
L. Vidraru L. Vidra
L. Zăton L. Gâlcescu
L. Por țile de Fier
DrobetaTurnu Severin Craiova
L. Ostrovu Mare
L. Bistreț
BULGARIA
Suceava
L. Stânca-Costești
L. Dracșani
L. Podu Iloaiei
L. Izvorul Muntelui
L. Sf. Ana L. Roșu
L. Siriu
Bacău Vaslui Iași
REP.MOLDOVA
L. Balta Mare L. Cuibul Vulturilor L. Pungești
L. Nucșoara L. Telega
Alexandria Giurgiu Brașov Ploiești
L. Slănic L. Parepa L. Jitia
L. Balta Albă L. Brateș L. Ianca L. Plopu L. Movila Miresei
L. Snagov L. Căldărușani
1 2 3 L. Mogoșoaia
Slobozia Buzău
L. Cernica L. Morii L. Mihăilești
Balta Comana
L. Suhaia
L. Amara L. Strachina
L. Mostiștea L. Gălățui L. Oltina
UCRAINA
Fig.
LACURI DIN REGIUNILE DE CÂMPIE, DELTA DUNĂRII ȘI LITORALUL ROMÂNESC
Aceste lacuri au dimensiuni, forme și adâncimi variabile. Alimentarea lor este dependentă de pre cipitații. Sunt folosite la irigații, iar cele cu apă sărată și nămol bogat în substanțe organice (numit nămol sapropelic) au favorizat dezvoltarea unor stațiuni balneoclimaterice. Astfel, se individualizează următoarele tipuri de lacuri:
• limane fluviale – s-au format prin bararea naturală cu aluviuni a gurii de vărsare a unor pâraie mici, de către râurile colectoare: Snagov, Căldărușani (pe Ialomița), Mostiștea, Gălățui (pe Dunăre), Amara, Strachina (pe Ialomița), Balta Albă (pe Buzău).
Constanța Galați Tulcea
L. Merhei L. Fortuna
L. Isac L. Dranov L. Lumina L. Puiu L.Roșu L. Babadag L. Tașaul
L. Razim L. Golovița L. Zmeica L. Sinoe
L. Techirghiol L. Tatlageac L. Mangalia
• limane fluvio-maritime – formate pe cursul inferior al unor râuri mici, la vărsarea acestora în mare, prin bararea lor cu cordoane de nisip: Techirghiol – cu apă sărată și nămol curativ, Ta ș aul, Tatlageac, Mangalia.
• lagune – reprezintă lacuri mari rezultate prin închiderea unor golfuri prin cordoane litorale; ele comunică cu marea prin deschideri înguste numite „portițe”, precum Gura Portiței. Cel mai mare complex lagunar este format din lacurile Razim (fig. 6), Golovița, Zmeica și Sinoe.
6 Lacul Razim
5 Principalele tipuri de lacuri din România
Fig.
• lacuri și bălți din câmpie și din Delta Dunării –sunt lacuri din sectoarele joase ale luncilor largi (în lunca Dunării – Bistreț, Suhaia) și lacuri separate de grinduri (în Delta Dunării – Isac, Puiu, Lumina, Roșu, Fortuna) etc.
• lacuri sărate în crovuri – sunt frecvente în estul Câmpiei Române și au rezultat prin tasarea loess- ului: Plopu, Ianca, Movila Miresii.
• lacuri antropice – de interes hidroenergetic (pe Olt, Dunăre ș.a) sau pentru agrement (Mogoșoaia, Herăstrău – fig. 7, Floreasca, Tei – pe Colentina –în București, în Craiova, Iași) etc.
În țara noastră există importante resurse de ape subterane (peste 11 mil. m3/an). Acestea se află la adâncimi variate și au temperaturi și debite diferite. Cele mai numeroase sunt localizate în rocile sedimentare din zonele de câmpie, dealuri și podișuri.
Apele subterane reprezintă sursa permanentă de alimentare a râurilor. Ele au un rol esențial în perioadele secetoase din timpul unui an. De asemenea, sunt utilizate în diverse activități economice, mai ales în agricultură și în industrie, dar și în activitățile gospodărești.
1. Prezintă, prin două argumente, importanța lacurilor pentru România.
2. Se dă următoarea listă cu lacuri: Bâlea, Ursu, Stânca-Costești, Snagov, Bucura, Sf. Ana, Slănic, Vidraru, Amara, Vărășoaia.
Selectează și notează pe caiet: a. lacurile de munte; b. lacurile de deal și podiș; c. lacurile de câmpie. Aplică!
Știai că...?
Razim este lacul cu cea mai mare suprafață din țara noastră (41 500 ha).
Lacul Ursu, din stațiunea Sovata, prezintă o concentrație de sare mai mică la suprafață și din ce în ce mai mare spre adâncime.
Cel mai adânc lac de acumulare din România este Vidraru (156 m).
Cele mai calde ape termale se găsesc în stațiunea
Băile Herculane (56°C).
Apele subterane se împart în ape freatice (aproape de suprafață, influențate de cantitatea de precipitații) și ape de adâncime. Cele din urmă ajung la suprafață sub forma izvoarelor. Sunt încărcate cu diferite săruri pe care le-au dizolvat din rocile prin care circulă. După conținutul în săruri, apele de adâncime pot fi: sulfuroase, iodurate, feruginoase, bicarbonatate. În Carpații Orientali, unele dintre acestea au în compoziție și dioxid de carbon (se numesc borvizuri ). În zonele cu izvoare minerale s-au dezvoltat numeroase stațiuni balneare, unde aceste ape pot fi folosite în scopuri terapeutice. Dintre acestea, menționăm: Vatra Dornei, Borsec, Băile Tușnad (fig. 8), Covasna, Călimănești, Băile Olănești, Băile Herculane ș.a.
Apele geotermale sunt ape care traversează zone cu activitate vulcanică, astfel că temperatura acestora va crește. Ele se întâlnesc mai ales în vestul țării (Băile Felix, Moneasa, Băile Herculane) și sunt folosite în scopuri terapeutice, ca apă menajeră, dar și pentru încălzirea locuințelor, serelor etc.
Fig. 8 Băile Tușnad
Fig. 7 Lacul Herăstrău
Vreau să știu mai mult
7. MAREA NEAGRĂ
Marea Neagră este situată în sud-estul Europei, la contactul cu Asia. Este o mare intercontinentală, întrucât este semi-închisă și înconjurată din toate părțile de uscat (fig. 1). Legătura cu Oceanul Planetar este indirectă, dar activă prin intermediul mai multor strâmtori (Bosfor, Dardanele, Gibraltar). Are o suprafață de 466 200 km2 (incluzând Marea Azov) și o adâncime maximă de 2211 m (2245 m după alte surse), înregistrată în apropierea coastelor Turciei.
Aceasta este un rest dintr-o fostă mare (Marea Tethys) care se întindea din centrul Asiei și până în bazinul Vienei (în urmă cu circa 50 milioane de ani).
Această mare s-a micșorat și s-a fragmentat treptat odată cu ridicarea munților și a regiunilor vecine.
MOLDOVA
Amintește-ți!
Ce țări se învecinează cu Marea Neagră?
Ce porturi românești se află la Marea Neagră?
Din acea mare au rămas în prezent Marea Neagră, Marea Caspică și Lacul Aral. Țărmurile sunt puțin articulate (prezintă puține insule, peninsule și golfuri) – fig. 2 . Cea mai mare peninsulă este Crimeea (situată în nordul mării) iar dintre golfuri se impun Odessa, Varna, Burgas, Samsun etc. Există trei insule: Șerpilor, Sacalin și Kefken. Țărmul este jos în partea de nord și nordvest (cu plaje, cordoane litorale și lagune) și înalt și abrupt în sud și în est.
UCRAINA
Don Nipru Prut
Odessa Herson
ROMÂNIA
Dunărea
BULGARIA
Constanța
Bosfor
MAREA
MARMA R A
Pen. Crimeea
Sevastopol
MAREA AZOV
Rostov pe Don Mariupol Kerci
Orașe
Rețea hidrogra că
Graniță
Feodosia
Novorossiisk
FED. RUSĂ
GEORGIA
Aplică!
Analizează harta bazinului Mării Negre (fig. 1) și descoperă:
• continentele între care este situată Marea Neagră;
• țările care au ieșire la Marea Neagră;
• patru articulații ale țărmului Mării Negre (insule, peninsule, golfuri, strâmtori);
• patru fluvii care se varsă în Marea Neagră.
Fig. 2 Țărm la Marea Neagră (Vama Veche)
Fig. 1 Bazinul Mării Negre
Relieful Mării Negre cuprinde următoarele trepte: platforma continentală (între 0 și –200 m; foarte dezvoltată în partea de nord-vest); abruptul continental sau versantul (între –200 m și –2 000 m) și câmpia abisală (la adâncimi mai mari de 2 000 m; o câmpie submarină netedă și întinsă) – fig. 3, 4.
Salinitatea apei crește ușor cu adâncimea și este mai mică decât cea din Marea Mediterană. Datorită faptului că în Marea Negră se varsă multe fluvii cu apă dulce, se pot separa două straturi de apă cu proprietăți diferite. Stratul de la suprafață prezintă o salinitate scăzută (17–18‰ până la 200 m adâncime), oxigen și forme de viață, iar stratul din adâncime are o salinitate mai ridicată (22–23‰ la peste
200 m adâncime), este lipsit de oxigen și prezintă gaze otrăvitoare (hidrogen sulfurat).
Dinamica apei mării se face mai ales la suprafață, unde se produc valuri și curenți. Valurile sunt determinate de vânturi. Curenții circulari de suprafață au caracter ocazional și sunt determinați de vânt și de configurația țărmului. Există și curenți complementari, de descărcare (dinspre Marea Neagră spre Marea Mediterană, la suprafață, cu apă cu salinitate mai redusă) și de compensare (dinspre Marea Mediterană spre Marea Neagră, în adâncime, cu apă sărată). Slaba activitate a curenților verticali nu permite amestecul apei mării. Mareele sunt prezente, însă sunt foarte reduse, favorizând astfel formarea deltei.
3 Marea Neagră – model computerizat
Vreau să știu mai mult
În anul 1996, la data de 31 octombrie, a fost desemnată Ziua Internațională a Mării Negre. La această dată, miniș trii mediului din cele ș ase țări riverane au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și
Protecția Mării Negre. În fiecare an, Ziua Internațională a Mării Negre aduce în atenție importanța conservării ecosistemului marin și necesitatea unor acțiuni concrete pentru a diminua efectele activităților umane asupra biodiversității ș i calității apelor Mării Negre. În plus, acest eveniment subliniază faptul că Marea Neagră nu poate fi gestionată decât prin cooperarea țărilor riverane, sub auspiciile Comisiei pentru
Protecția Mării Negre împotriva Poluării.
Portofoliu!
Documentează-te din diferite surse (internet, enciclopedii, reviste de știință, dicționare de geopolitică, filme documentare) și realizează un eseu geografic, de o pagină, cu tema: Importanța economică și geostrategică a Mării Negre. Atașează-l la portofoliul de geografie.
4 Profil prin Marea Neagră (nord–sud)
Știai că...?
Sturionii (fig. 5) sunt pești migratori care trăiesc în Marea Neagră și migrează în amonte, pe Dunăre și alte fluvii mari, pentru a se reproduce. Cu toate că au supraviețuit chiar și dinozaurilor, în zilele noastre se află în pragul dispariției. Acest fapt este cauzat de pescuitul ilegal (în special pentru caviar), dar și de pierderea habitatelor și de întreruperea migrării către zonele de reproducere. Pot crește până la 4,5 m lungime și pot trăi până la 100 de ani.
Denumirea actuală a mării provine din limba turcă: Kara Deniz înseamnă Marea Neagră. De-a lungul timpului, s-au utilizat și alte nume, între care Pontus Aeuxinus (Mare Neospitalieră) sau Pontus Euxinus (Mare Ospitalieră).
5 Sturion
Fig.
Fig.
Fig.
8. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
VEGETAȚIA
Vegetația țării noastre este influențată de poziția geografică, relief, condiții climatice și, nu în ultimul rând, de către om (fig. 1). La acestea se adaugă și alte condiționări, precum solul, configurația rețelei hidrografice ș.a. Aceasta se clasifică în vegetație zonală, determinată de latitudinea la care se află țara noastră și vegetație azonală, determinată de anumiți factori locali (existența unei suprafețe cu exces de umiditate, existența unor dune de nisip etc.).
a) Vegetația zonală este compusă din zona de stepă, de silvostepă și de pădure.
Zona de stepă este specifică regiunilor joase din sud-estul țării (0–200 m), precum Podișul Dobrogei ș i estul Câmpiei Române (Câmpia Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior ș .a). Vegetația stepelor (fig. 2) este formată din asociații de plante ierboase, cum ar fi colilia, păiușul, pirul, dar și din tufărișuri de măceș și porumbar. Stepa a fost înlocuită în mare parte de culturi agricole.
Amintește-ți!
Care sunt principalele zone biogeografice de pe Terra?
Din ce este alcătuit solul? Ce este humusul?
Zona de silvostepă se află în prelungirea stepei și cuprinde fâșii largi în vestul, sudul și estul României (Câmpia de Vest, sectoare din Câmpia Română, sudul Podișului Moldovei, Podișul Dobrogei – în nordvest și sud-est). Face trecerea de la stepă la pădurile de stejar. Astfel, în alcătuirea ei intră atât pajiști cu elemente de stepă, cât și pâlcuri de arbuș ti și de pădure (stejar pufos, stejar brumăriu, ulm, arțar) (fig. 3). Cea mai mare parte din suprafața zonei de silvostepă a fost preluată de culturile de câmp.
Zona de pădure ocupă o parte semnificativă din teritoriul țării noastre. Datorită situării sale pe mai multe trepte de relief (fiecare având anumite caracteristici climatice), a fost separată pe mai multe etaje, după cum urmează:
Fig. 1 Harta vegetației
Fig. 2 Vegetație de stepă
Fig. 3 Vegetație de silvostepă
• Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini cuprinse între 150 și 500 m (Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei). Vegetația caracteristică este formată din stejar, cer, gârniță, arțar, frasin, arbuști (soc, alun, porumbar, păducel).
• Etajul fagului se desfășoară în regiunile de dealuri înalte și munți joși, cu altitudini cuprinse între 500 și 1200 m (Podișul Sucevei, Subcarpați, Munții Carpați etc.). Se impune prin specii de fag, gorun, arbuști (alun, soc, lemn-câinesc). La peste 1000 m, fagul se îmbină cu coniferele (mai ales brad și molid).
• Etajul coniferelor se desfăș oară între 1200 și 1800 m (cuprinde în întregime regiunea montană). Arborii specifici sunt molidul, bradul și pinul, dar și specii mai rare precum zada și tisa. Pădurile de conifere sunt intens defrișate pentru diverse ramuri industriale, dar și pentru extinderea pășunilor.
Zona alpină cuprinde etajele alpin și subalpin. Etajul alpin cuprinde vârfurile și culmile celor mai înalte masive carpatice (la altitudini de peste 2000 m).
Este reprezentat de pajiști alpine cu ierburi rare, mușchi și licheni (fig. 4). Etajul subalpin se dezvoltă între 1800 și 2000 m. Carac teristice acestui etaj sunt tufărișurile de jneapăn, ienupăr, afin, merișor, ierburi și plante cu flori.
b) Vegetația azonală cuprinde vegetația de luncă (fig. 5) sau zăvoaie (salcie, plop, papură), vegetația submediteraneană din Dobrogea și din sud-vestul țării (castan comestibil, liliac sălbatic, cărpiniță, iasomie), vegetația din deltă (nuferi, salcie, stuf), vegetația pe nisipuri (în Câmpia Olteniei și Câmpia Carei, cu plantații de viță-de-vie și salcâm pentru fixarea dunelor), vegetația dezvoltată pe soluri sărăturoase, mlaștini și turbării (în zonele montane) ș.a.
FAUNA
Există o mare diversitate de specii de animale a căror prezență se datorează în principal vegetației. Fiecărei zone de vegetație îi corespund anumite animale.
În zona de stepă, fauna este mai sărăcăcioasă în raport cu celelalte zone. Mai numeroase sunt rozătoarele, precum popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, iepurele de câmp, dihorul și diverse specii de păsări (grauri, prepelițe, potârnichi).
În zona silvostepei, alături de speciile caracteristice stepei, coexistă specii de animale specifice pădurilor de câmpie, aș a cum sunt vulpea, căpriorul, viezurele, ciocănitoarea ș.a.
În zona pădurilor există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În etajul stejarului și al fagului trăiesc vulpea, mistrețul, lupul, jderul, pisica sălbatică, precum și numeroase păsări (cucul, pupăza, privighetoarea). În pădurile de amestec și de conifere viețuiesc ursul, râsul, cerbul, lupul, veverița, cocoșul de munte, bufnița etc.
În zona alpină, unde condițiile de mediu sunt mai dure, fauna este slab reprezentată. Cele mai cunoscute specii sunt capra neagră (fig. 6), acvila de munte și reptilele.
În cadrul vegetației azonale se remarcă un număr mare de specii de animale datorită mediilor deosebit de favorabile pentru viață. În zăvoaiele din lungul râurilor și în Delta Dunării există numeroase specii de păsări și de peș ti (de la sturioni, știucă și somn, în Delta Dunării, la caras, crap, ș alău în apele de câmpie, până la renumiții păstrăvi în apele din zona montană). În regiunile cu vegetație submediteraneană trăiesc vipera cu corn, scorpionul și broasca țestoasă.
Fig. 4 Vegetație alpină
Fig. 5 Vegetație de luncă
Fig. 6 Capra neagră
Geodex
Portofoliu! Știai că...?
În depresiunile intramontane, datorită inversiunilor de temperatură, se constată și o inversiune în dispunerea vegetației. Astfel, coniferele se dezvoltă la baza versanților și a culoarelor de vale, iar fagul este prezent pe versanții însoriți de deasupra.
Garofița Pietrei Craiului (fig. 7) este o plantă endemică*. Este cunoscută pentru frumusețea ei și crește numai în Munții Piatra Craiului din Carpații Meridionali.
Carpații Orientali sunt cei mai împăduriți, deținând circa 40% din pădurile țării noastre.
SOLURILE
În țara noastră se diferențiază mai multe categorii de soluri, grupate în clase și tipuri, cu proprietăți specifice, în funcție de condițiile de mediu în care s-au format și au evoluat (climat, vegetație, rocă ș.a.) – fig. 9. În funcție de zona de vegetație sub care se dezvoltă și de etajarea impusă de altitudine, se remarcă următoarele tipuri de soluri:
Solurile din zona stepei și a silvostepei aparțin clasei cernisolurilor. Sunt soluri de culoare închisă, de la cenușiu la negru, datorită conținutului bogat în humus. Sunt foarte fertile, fiind utilizate în agricultură.
Solurile din zona de pădure sunt diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar se întâlnesc luvisolurile, care au în compoziția lor argilă și o culoare ce variază de la cenușiu la cafeniu-roșcat. Prezintă o cantitate suficientă de humus, care asigură o bună fertilitate. Sunt folosite pentru diverse culturi agricole, pomicultură, viticultură sau pășunat. Solurile din etajul pădurilor de fag aparțin clasei cambisolurilor. Au în general culoare brună și sunt fertile pentru păduri. Sub etajul pădurilor de conifere se
endemic – plantă sau animal nativ care trăiește doar într-un singur areal geografic.
Utilizând informații din enciclopedii, reviste geografice și de pe internet realizează un poster despre ve getația, fauna (păsări – fig. 8, mamifere, pești) și solurile din Delta Dunării. Poți să utilizezi și informațiile descoperite în timpul orelor de biologie.
Fig. 8 Pelicani în Delta Dunării
Ce sunt solurile?
Din ce este alcătuit solul?
Ce este humusul?
dezvoltă clasa spodisolurilor, cu soluri podzolice. Au humus puțin și fertilitate redusă.
Solurile din etajele alpin și subalpin fac parte din clasa spodisolurilor, cu soluri podzolice și soluri de pajiș ti alpine. Au grosime mică și asigură doar dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuș ti.
Solurile cu caracter local (azonale) sunt prezente pe areale mai mici, sub influența unor factori locali. Sunt soluri care încă se formează și au un grad limitat de utilizare. Între acestea se remarcă solurile nisipoase (psamosoluri) – folosite pentru viticultură, solurile din luncile râurilor (soluri aluviale) – folosite pentru legumicultură, soluri cu exces de umiditate (hidrisoluri), solurile sărăturoase (salsodisoluri), cu pajiști sărace, folosite pentru creșterea vitelor, soluri cu multă argilă (pelisoluri) ș.a.
Fig. 7 Garofița Pietrei Craiului
1. Având în vedere specificul geografic al orizontului tău local, precizează: trei specii de plante, trei specii de animale, clasa de sol specifică (utilizând informațiile din text) și modificările generate de presiunea umană. Propune două măsuri de combatere a efectelor induse de aceste acțiuni.
2. Analizează profilul de mai jos (fig. 10). Asociază fiecare imagine marcată cu litere de la a. la d. cu zona de vegetație căreia îi este specifică, marcată pe profil cu numere romane (I–IV ).
Fig. 10 Profil geografic prin Munții Făgăraș, Subcarpații Getici, Podișul Getic și Câmpia Română
I.II.
Fig. 9 Harta solurilor
APLICAȚII PRACTICE
Reguli de comportament în cazul producerii unor fenomene climatice, hidrografice, biogeografice de risc
În contextul schimbărilor climatice globale, fenomenele climatice, hidrografice și biogeografice de risc se manifestă tot mai des și mai intens în țara noastră. De aceea, este recomandat să cunoaștem regulile de comportament pentru cele mai probabile și mai frecvente fenomene climatice, hidrografice și biogeografice de risc din țara noastră.
FENOMENE CLIMATICE DE RISC
Ce trebuie să faci în timpul unei furtuni sau a unei tornade?
• Stai înăuntru și evită zonele din apropierea ferestrelor și a ușilor.
• Adăpostește-te sub un birou sau sub o masă solidă din interiorul camerei, la cel mai jos nivel al locuinței, și protejează-ți capul și gâtul cu brațele.
• Evită să utilizezi liftul, deoarece există posibilitatea întreruperii energiei electrice.
• Dacă eș ti afară, stai departe de copaci, ziduri, semne de circulație, linii de electricitate și alte obiecte care pot cădea și te pot răni.
• Ascultă la radio sau urmăre ș te la televiziune informațiile și instrucțiunile autorităților locale.
• Utilizează telefonul doar pentru a anunța eventuale pericole sau distrugeri.
• Fii pregătit să evacuezi locuința în cazul în care este necesar.
• Evită zonele afectate de furtună sau de tornadă.
• Cooperează deplin cu autoritățile locale.
Ce trebuie să faci după furtună sau tornadă?
• Verifică dacă ești rănit și tratează eventualele răni minore.
• Stai alături de membrii familiei.
• Verifică dacă s-au produs distrugeri (geamuri sparte, starea acoperișului, a pereților, alimentarea cu electricitate, gaz și apă, copaci căzuți, linii de electricitate rupte etc.).
• Fereș te-te de clădiri avariate.
• Cooperează deplin cu autoritățile locale.
FENOMENE HIDROGRAFICE DE RISC
Care sunt regulile de bază în caz de inundații?
• Învață semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecției civile.
• Ascultă informațiile oficiale și buletinele meteorologice.
• Semnalează autorităților locale inundațiile (fig. 1), alunecările de teren și accidentele majore.
• Păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile.
• În caz de evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
Ce trebuie să faci în caz de viitură*?
• Dacă ești în apropierea unei ape, înainte de viitură vei simți un curent de aer neobișnuit; încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru a evita, pe cât posibil, impactul cu viitura.
• Nu fugi prin apă și nu înota, pentru că riscul de hipotermie crește prin udarea completă a corpului.
• Dacă ai rămas izolat împreună cu un grup, poziția optimă de așteptare este în doi, așezați spate în spate, pentru a reduce pierderile de căldură.
• Economisește lumina și hrana. Pune repere pentru a urmări evoluția nivelului apelor. Nu uita că cei prinși de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase.
• Singura salvare, în acest caz, este echipa de salvare care acționează în zonă.
Care este semnalul de alarmă la inundații?
• Alarmă la dezastre – 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde între ele.
• Încetarea alarmei – sunet continuu, cu durata de 2 minute.
Fig. 1 Inundație într o localitate din județul Vâlcea
FENOMENE BIOGEOGRAFICE DE RISC
Ce trebuie să faci în cazul unui incendiu de pădure (fig. 2)?
• Nu intra în panică.
• Îndepărtează-te de incendiu.
• Solicită sprijinul unui adult.
• Dacă hainele ți-au luat foc, rostogoleș te-te pe pământ până ce focul se stinge.
• Apelează numărul unic de urgență: 112 .
Cum se pot preveni incendiile de pădure?
• Nu te juca niciodată cu o sursă de foc.
• Nu face niciodată focul în pădure fără ajutorul părinților sau a unui adult.
• Nu face focul în pădure dacă este secetă sau vânt.
• În condiții prielnice pentru a face un foc în pădure, alege un loc fără vegetație.
• Nu lăsa niciodată focul nesupravegheat. Stinge focul cu apă sau cu pământ înainte de a pleca.
• Menține curățenia în pădure. Nu lăsa hârtii, resturi de mâncare sau sticle. Și ele pot contribui la producerea incendiilor de pădure.
În România, misiunea instituțională de coordonare, de prevenire și de gestionare a situațiilor de urgență revine Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), ambele făcând parte din Ministerul Afacerilor Interne. Prognozarea situațiilor de urgență care țin de climă, precum inundații, secete și incendii de vegetație se bazează în mare măsură pe informații de la Administrația Națională Apele Române (ANAR) și Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
În prezent, România își dezvoltă și implementează sisteme de monitorizare a riscului, în conformitate cu directivele și politicile UE, pentru a asigura o abordare consecventă atât a monitorizării, cât și a măsurilor de diminuare a riscurilor de orice natură.
Investigație
Inundațiile din septembrie 2024 din România fac parte dintr-o serie de inundații majore generate de furtuna Boris, care a afectat Europa Centrală începând cu data de 13 septembrie. În România, cele mai afectate au fost județele Galați și Vaslui. Pornind de la informația de mai sus, documentează-te de pe internet și realizează o investigație cu privire la cauzele pentru care județele Galați (fig. 3 ‑4) și Vaslui au fost cele mai afectate dintre toate județele. Descrie consecințele acestor inundații. Identifică măsuri de reducere a efectelor negative asupra populației și economiei din cele două județe.
Fig. 3 Pompierii îndepărtează murdăria și noroiul din curțile inundate în urma furtunii Boris, în Galați (29.09.2024)
Fig. 2 Incendiu în Apuseni
Fig. 4 Case și mașini distruse de inundațiile provocate de furtuna Boris în Galați
1. Comentează imaginile de mai jos, precizând evenimentul redat. Oferă sugestii despre cum ar trebui să se comporte oamenii în timpul producerii acestor evenimente. Aplică!
2. Pentru următoarele situații, comentează comportamentul personajelor. Au procedat corect? Dacă nu, cum ar fi trebuit să reacționeze? Ce măsuri pot lua pentru a remedia greșelile?
a. Maria și Ionel se joacă în parcul din localitatea lor. Un coleg îi anunță ce a auzit la știri: din cauza precipitațiilor abundente din ultimele zile, nivelul râului care le străbate localitatea va crește semnificativ și se vor produce inundații majore. Maria fuge acasă și își anunță părinții. De curiozitate, Andrei aleargă către râu, pentru a observa fenomenul.
b. Sergiu și familia lui se pregătesc să plece la munte, la schi, la sfârșit de săptămână. Sergiu citește pe pagina Administrației Naționale de Meteorologie că în următoarele zile vor avea loc ninsori abundente și vânturi puternice. Îl anunță pe tatăl său, însă acesta decide să plece chiar și în aceste condiții, întrucât își dorește foarte mult să schieze și nu i se pare foarte grav că va ninge. Este un fenomen normal pentru acest anotimp. Mama precizează că înainte de plecare ar trebui să verifice funcționalitatea automobilului și chiar să își achiziționeze anumite obiecte necesare pentru siguranța lor pe drum (lanternă, lopată, combustibil de rezervă etc.). Tatăl nu este de acord, întrucât va pierde foarte mult timp. Hotărăște să plece cât mai repede cu putință.
c. Alexandru și Cristian sunt colegi de școală. Sunt în vacanța de vară și este o zi caniculară. Aceș tia decid să meargă în cea mai apropiată pădure din localitatea lor și să facă un picnic. La plecare, Alexandru îl roagă pe Cristian să îl ajute să strângă resturile alimentare, ambalajele și sticlele pentru a le lua înapoi acasă. Cristian îi spune că este mai ușor să le dea foc, ceea ce și fac. Ce doi se joacă și lasă focul nesupravegheat. Acesta începe să se extindă necontrolat. De teamă, cei doi colegi o iau la fugă spre casă.
3. Numeș te și alte fenomene climatice, hidrografice sau biogeografice de risc care se pot produce în România, în afara celor prezentate în textul lecției, și precizează pentru acestea și câteva moduri adecvate de comportament.
Portofoliu!
Vara anului 2024 a fost caniculară, fiind doborâte recorduri de temperatură înregistrate în anii anteriori. Realizează o listă cu reguli de comportament în caz de caniculă, structurată pe două coloane: Ce să faci/Ce să NU faci. Atașează lista în portofoliul tău de geografie.
Știai că...?
Pentru a fi la curent cu eventualele situații de urgență, dar și pentru informații legate de acest domeniu, poți consulta următoarele site-uri: http://www.dsu.mai.gov.ro/; https://www.igsu.ro/ index.php; https://ro-alert.ro/.
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Realizează corespondența între lacurile din co loana A și tipul genetic de lac căruia îi corespun de din coloana B.
Model: Lacul Bucura – glaciar
A B
L. Sf. Ana glaciar
L. Vidraru vulcanic
L. Bâlea carstic
L. Razim hidroenergetic
L. Vărășoaia lagună liman fluvial
Analizează harta de mai jos, apoi răspunde ce rințelor.
1. Precizează numele râurilor notate pe hartă cu numere de la 1 la 10
2. Lacul de acumulare Stânca-Costești este situat în unitatea de relief notată pe hartă cu litera
3. Vegetația de stepă este specifică unității de relief notată pe hartă cu litera … .
4. Clasa cambisolurilor este prezentă în unitatea de relief notată pe hartă cu litera …
5. În unitatea de relief notată pe hartă cu litera D se resimt influențele climatice … .
6. Râul notat pe hartă cu cifra 5 se varsă în … .
Copiază enunțurile pe caiet, apoi completează le cu informațiile potrivite.
Model: 1. – 15°C
1. Temperatura medie anuală a României este de … °C.
2. Râurile Jiu și Olt fac parte din grupa râurilor … .
3. Influențele climatice submediteraneene se resimt în partea de … a țării.
4. Sectorul Dunării maritime începe în aval de orașul …
5. În zona de stepă sunt specifice solurile numite … .
Prezintă prin două argumente importanța Mării
Negre pentru țara noastră.
Precizează trei deosebiri între clima Podișului Dobrogei și clima Câmpiei de Vest.
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, etaje climatice, amplitudinea termică, factori care influențează clima. Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ, și nu separat.
Populația, așezările omenești și organizarea
administrativ-teritorială
1. Populația – elemente și structuri demografice
2. Așezările omenești
3. Organizarea administrativteritorială
APLICAȚII PRACTICE/ STUDII DE CAZ RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. POPULAȚIA – ELEMENTE ȘI STRUCTURI DEMOGRAFICE
Spațiul geografic românesc prezintă urme ale unor vechi și continue locuiri, descoperirile arheologice indicând prezența unor culturi ce datează încă din Paleolitic (acum circa 1,5 milioane de ani). Teritoriul actual al României a fost locuit din Antichitate (Dacia, Dacia romană) în Evul Mediu (statele medievale românești) și până astăzi.
Numărul locuitorilor care au populat spațiul actual al țării a tot crescut, de la circa 200 000 în secolul I î.Hr. la peste 19 milioane la recensământul din anul 2021. În prezent, România se înscrie în tendința demografică a statelor dezvoltate, prin scăderea natalității și, implicit, a numărului de locuitori. Natalitatea tot mai scăzută este dublată și de o emigrație intensă, astfel că țara noastră se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de locuitori. La recensământul din anul 2021, populația rezidentă a României era de 19 053 815 locuitori (fig. 1), iar la 1 ianuarie 2024 de 19 064 409 locuitori, pe fondul creșterii imigrației.
Până în anul 1992, natalitatea, deși în scădere, se menținea la un nivel mai ridicat decât mortalitatea, astfel că bilanțul natural era pozitiv. Acest aspect se inversează după anul 1992, când natalitatea devine mai mică decât mortalitatea, iar bilanțul natural începe să fie negativ (fig. 2). Începând cu 2002, diferența dintre natalitate și mortalitate se
Ce reprezintă natalitatea, mortalitatea și bilanțul natural?
Ce reprezintă imigranții, emigranții și bilanțul migratoriu? Amintește-ți!
adâncește ușor. În 2022, natalitatea a fost de 8,3‰, mortalitatea de 12,4‰, iar bilanțul natural –4,1‰.
Referitor la bilanțul migratoriu, conform datelor oficiale, în anul 2022 au plecat definitiv din țară 48 438 de locuitori, cei mai mulți stabilinduse în Italia, Germania, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Moldova. Celor plecați definitiv li se adaugă 202 311 persoane care au plecat temporar (la studii sau la muncă pe o perioadă limitată de timp).
Imigranții definitivi sunt tot mai numeroși (54 839, în 2022), cei mai mulți provenind din Repu blica Moldova (aproximativ jumătate), Ucraina și Italia. La nivelul anului 2022, au fost înregistrați 293 024 de imigranți temporari (veniți la studii, la muncă pe perioadă determinată sau datorită conflictelor militare din țara natală). Numărul muncitorilor străini a crescut vertiginos în ultimii cinci ani (aproximativ 140 000 de persoane în anul 2024), majoritatea provenind din Asia, din state cu un nivel de trai modest.
Fig. 2 Evoluția natalității și a mortalității pe teritoriul României
Distribuția teritorială a populației României nu este uniformă, existând regiuni intens populate (zonele joase, în lungul marilor artere hidrografice și în marile orașe) și areale mai slab populate (zonele montane, Delta Dunării). Densitatea medie a populației României este de 79,92 loc/km2 (fig. 3).
Populația României nu este formată din indivizi care au aceleași caracteristici, ci diferă, având structuri diverse. Structura etnică (fig. 4) a României este formată majoritar din români alături de care se regăsesc minorități, precum: maghiari (în Transilvania, mai ales în Harghita și Covasna), rromi (în toată țara, însă în număr mai mare în județele Mureș, Călărași, Sălaj, Bihor), ucrai neni (în nordul țării), germani (în sudul Transilvaniei și în Banat), ruși-lipoveni (în Delta Dunării), turci și tătari (în Dobrogea).
În privința structurii confesionale (fig. 5), cei mai mulți sunt creștin‑or todocși (73,61%), alături de romano catolici, reformați, greco catolici, penticos tali, baptiști și adventiști
Aplică!
1. Explică de ce, în anul 1930, România avea mai mulți locuitori față de anul 1912 și chiar față de anul 1941. 2. Explică scăderea constantă a numărului de locuitori începând cu anul 1992.
Vreau să știu mai mult
Cu referire la românii stabiliți în afara granițelor țării se mai utilizează expresia „diaspora română”. Termenul diaspora își are originea în limba greacă (dia – „împrejurul” și spora – „a împrăștia”). Este foarte greu de stabilit câte persoane alcătuiesc diaspora română, deoarece aceasta mai cuprinde, pe lângă românii plecați recent din țară (legal sau fraudulos), și unele grupuri etnice considerate ca făcând parte din populația românească (daco-români, aromâni, megleno-români, moldoveni etc.). Conform anumitor estimări, diaspora română include circa 5–6 milioane de români sau 8 milioane (incluzând grupurile etnice considerate ca făcând parte din populația românească).
Primul recensământ al populației României s-a făcut în anul 1899. Până la această dată, stabilirea numărului de locuitori se realiza folosind estimări bazate pe indicii istorice și calcule matematice.
Structura pe grupe de vârstă și sexe relevă o pondere mai mare a adulților (20–64 de ani) față de vârstnici (peste 65 de ani) și de tineri (sub 20 de ani), însă ponderea vârstnicilor continuă să crească, populația României fiind afectată de îmbătrânirea demografică, ceea ce duce la apariția anumitor probleme sociale și economice. De asemenea, populația tânără scade, fiind o consecință directă a scăderii natalității și a emigrației. Pe sexe, ponderea populației masculine și feminine este aproximativ egală, cu mici variații pe grupe de vârstă. Astfel, dacă pentru grupa tânără predomină sexul masculin, la grupa adultă cele două sunt aproximativ egale, la grupa vârstnică, ponderea populației feminine este mai mare decât cea a populației masculine. Referitor la structura pe medii , populația ur bană are o pondere de 51,9%, iar cea rurală de 48,1%. La începutul secolului XX, populația urbană
Aplică!
1. Explică ce consecințe sociale și economice are faptul că ponderea tinerilor în totalul populației este în scădere, iar cea a vârstnicilor este în creștere.
2. Pe baza graficelor din fig. 6 și 7, explică evoluția ponderilor populației urbane, respectiv rurale înregistrate după anul 2011.
înregistra o valoare de aproximativ 20%. Creșterea populației urbane a avut loc pe fondul bilanțului natu ral al populației din orașe, dar mai ales prin atragerea populației din mediul rural (forță de muncă, tineri veniți la studii) și nu în ultimul rând, prin trecerea unor localități rurale în categoria orașelor (fig. 6, 7 ). În ultimul deceniu, ponderea populației urbane este într-o ușoară scădere datorită mutării populației în comunele limitrofe marilor orașe din diferite cauze (evitarea aglomerației, poluării etc.).
În privința structurii socio-economice, populația activă (persoanele care pot lucra cu vârsta între 15 și 64 ani) ocupată în sectorul primar (agricultură) este de 12%, în sectorul secundar (industrie și construc ții) 33%, iar în sectorul terțiar (servicii, precum comerț, turism, transport, administrație, educație, finanțe-bănci, sănătate, cultură etc.) 55%.
Vreau să știu mai mult
Un aspect important în ceea ce privește populația României îl reprezintă populația școlară. Aceasta reunește copiii din creșe și grădinițe, elevii și studenții care sunt cuprinși în procesul de instruire și educare. Prin educație, se creează premisele existenței unei forțe de muncă pregătită pentru viitor. Populația școlară depinde de rata natalității, de migrație, dar și de factori economici (veniturile familiei) și sociali (apartenența la anumite grupuri etnice, nivelul de instruire al părinților ș.a.).
În România, populația școlară este în continuă scădere (tabelul 1) și datorită abandonului școlar. Aceasta este o problemă foarte mare cu care se confruntă țara noastră. În prezent, cca 15% dintre copii abandonează școala.
• În clasa ta sau în școala în care înveți ai avut colegi care au abandonat școala? Care crezi că au fost motivele?
Fig. 6 Evoluția ponderilor populației urbane și rurale
Tabelul 1 Populația școlară între anii 1995 și 2014.
Fig. 7 Ponderea populației urbane și rurale (2024)
2. AȘEZĂRILE OMENEȘTI
Pe teritoriul României au existat așezări străvechi (paleolitic), fapt dovedit de săpăturile arheologice efectuate până în prezent. Au fost descoperite mai multe ruine, vestigii, unelte care erau utilizate în diferite activități casnice, meșteșugărești și în agricultură. Casele erau construite din pământ, lemn sau piatră. Pentru o perioadă lungă de timp, satul a reprezentat principala așezare umană având continuitate în spațiul carpato-danubiano-pontic. Totodată, satul este cel care a conservat tradițiile și obiceiurile populare, arta
AȘEZĂRILE RURALE – EVOLUȚIE
ȘI
DIFERENȚIERI TERITORIALE
Așezările rurale reprezintă așezări umane formate din cătune*, crânguri* și sate, unde locuințele sunt reprezentate prin case individuale, iar activitatea de bază a locuitorilor este agricultura. În România sunt aproximativ 13 000 de sate.
Satele diferă între ele prin mărime (număr de locuitori), structură, forma vetrei și funcții economice.
a) După mărime se deosebesc sate foarte mici (sub 100 de locuitori), sate mici (între 100 și 500 de locuitori), sate mijlocii (între 500 și 1500 de locuitori), sate mari (între 1500 și 4000 de locuitori) și sate foarte mari (peste 4000 de locuitori). De regulă, satele mici se întâlnesc în zonele montane, cele mijlocii în regiunile de deal și podiș, cele mari în zonele de câmpie și în depresiunile mai mari, iar satele foarte mari se află în apropierea marilor orașe.
b) După structură (modul de distribuire a gospodăriilor) se diferențiază următoarele tipuri de sate: risipite (prezente în zonele montane, cu gospodării situate la distanță mare una de cealaltă,
Amintește-ți!
Ce sunt așezările omenești?
populară, folclorul etc. Primele orașe de pe teritoriul țării au fost întemeiate în Antichitate. Printre acestea se numără Histria (fără continuitate în prezent –fig. 1), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanța), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda) și Apullum (Alba Carolina – fig. 2).
despărțite de pășuni și fânețe) – fig. 5, răsfirate (caracteristice zonelor de deal și de podiș, cu gospodării despărțite de livezi, plantații de pomi fructiferi, viță-de-vie etc.) – fig. 6, adunate (specifice zonelor de câmpie și depresiune, unde gospodăriile sunt apropiate între ele) – fig. 7. Satele adunate pot fi compacte (cu gospodării lipite între ele), liniare (în lungul unui drum sau râu) sau geometrizate.
c) După forma vetrei satului, există sate cu formă geometrică (dreptunghiulară, pătrată, circulară –fig. 8 etc.), cu formă liniară (în lungul unui drum sau al unei văi – fig. 9) sau cu formă neregulată (locuințele s-au dezvoltat aleatoriu, fără să respecte un anumit plan – fig. 10), sau în etape, în diferite perioade istorice).
d) După funcțiile economice predominante , se disting sate cu funcție agricolă (cerealieră, viticolă, pomicolă, creșterea animalelor etc.), cu funcție industrială (minerit, exploatarea și prelucrarea lemnului etc.), cu funcție piscicolă (în Delta Dunării), cu funcție turistică (stațiuni montane, balneoclimaterice etc.), cu funcție mixtă etc.
Fig. 1 Cetatea Histria
Fig. 2 Cetatea Alba Carolina
1. Explică de ce în zonele montane satele au structură risipită.
2. Pe baza informațiilor din textul lecției completează pe caiet următorul tabel, cu particularitățile așezărilor rurale în funcție de relief.
Treaptă de relief Mărime StructurăFormă
Munte
Deal și podiș
Câmpie
Deltă
3. Utilizând atlasul geografic școlar, oferă exemple pentru fiecare tip de sat .
4. Împreună cu profesorul de la clasă, utilizează o hartă online și stabilește tipul structurii satului în care locuiești sau care se află în apropierea localității tale.
că...?
Prima localitate urbană atestată de pe teritoriul țării a fost Histria. Aceasta datează din sec. VII î.Hr. și a fost întemeiată de greci.
În prezent, localitatea situată la cea mai mare altitudine (1360 m) este comuna Fundata (fig. 3) din județul Brașov.
Cea mai mare așezare rurală, după numărul de locuitori (52 735 de locuitori la recensământul din anul 2021), este comuna Florești (fig. 4) din județul Cluj, iar comuna cu cel mai mic număr de locuitori este Bătrâna (aproximativ 80 locuitori) din județul Hunedoara.
Cel mai scurt nume de localitate din România este cel al comunei Ip, din județul Sălaj, iar localitatea cu cel mai lung nume este Streinsângiorgiu din județul Hunedoara.
cătun – așezare rurală permanentă al cătuită dintr-un număr mic de gospodării și locuitori;
crâng – așezare rurală permanentă, din zona montană, alcătuită din gospodării dispersate, situate la dis tanță mare de centrul satului de care aparțin.
Geodex
Fig. 3 Fundata
Fig. 4 Florești
Fig. 6 Sat răsfirat
Fig. 10 Sat neregulat
Fig. 7 Sat adunat
Fig. 8 Sat circular
Fig. 9 Sat liniar
Fig. 5 Sat risipit
AȘEZĂRILE URBANE – EVOLUȚIE ȘI CARACTERISTICI ACTUALE
Așezările urbane (orașele) reprezintă așezări umane cu un număr mai mare de locuitori, în comparație cu așezările rurale, cu dotări tehnico-edilitare dezvoltate, în care predomină activitățile non-agricole (industria și serviciile).
În decursul timpului, așezările urbane au înregistrat o dinamică ascendentă, aspect evidențiat în recensămintele populației realizate până în prezent. Se observă că cea mai mare creștere a numărului de orașe s-a înregistrat în perioada 1948–1992, când au fost declarate 110 orașe noi (fig. 11). La începutul anului 2024, existau 319 așezări urbane (103 municipii și 216 orașe), extinse pe toate treptele de relief (fig. 12).
Orașele din România diferă între ele prin vechime, localizare, mărime demografică, formă, activități economice și rangul ocupat în sistemul de așezări.
Fig. 11 Evoluția numărului de orașe (1912–2024)
1. În funcție de perioada de timp în care au apărut, se diferențiază următoarele tipuri de orașe:
a) orașe antice: acestea datează din perioada ele nă, cele de la țărmul Mării Negre, fiind întemeiate de greci, precum Histria, Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia), iar ulterior cele din perioa da daco romană, apărute pe amplasamentul unor cetăți dacice, precum Apulum (Alba-Iulia), Napoca (Cluj-Napoca), Sucidava (Corabia), Potaissa (Turda) – fig. 13, Drobeta (DrobetaTurnu Severin) – fig. 14.
b) orașe feudale : au apărut datorită dezvoltării comerțului și meș te șu gurilor pe întregul teritoriu al țării. Astfel, au apărut orașe capitală (Iași, Suceava, Curtea de Argeș, Câmpulung, Târgoviște – fig. 15 , București), orașe cetate (Bistrița, Sighișoara, Brașov, Sibiu – fig. 16) și orașe târg (Târgu Mureș, Târgu Jiu, Târgu Neamț etc.).
c) orașe capitaliste: au luat naștere datorită dezvoltării diferitelor ramuri industriale, a transporturilor etc., în urma apariției motoarelor și mașinilor industriale, care au dus la dezvoltarea producției în serie. Au apărut orașe miniere (Anina – fig. 17 –cărbuni; Băicoi, Videle – petrol), orașe industriale (Hunedoara, Reșița – siderurgie), orașe noduri
de transport (Pașcani), orașe portuare (Călărași, Corabia), orașe cu profil agricol (Alexandria, Slobozia), orașe turistice (Vatra Dornei, Predeal, Eforie – fig. 18).
d) orașe socialiste: în această perioadă, numărul orașelor a crescut cel mai mult. Au fost declarate 110 orașe, însă o mare parte dintre ele nu îndeplineau condițiile minime pentru a putea fi catalogate drept orașe. Astfel, au fost declarate orașe miniere (Țicleni, Bălan, Petrila), orașe industria le (Săcele, Onești, Toplița, Victoria, Topoloveni etc.), orașe noduri de transport (Simeria, Făurei), orașe cu profil agricol (Cehu Silvaniei, Vânju Mare, Berești etc.), orașe turistice (Ocna Sibiului, Băile Olănești, Bușteni etc.).
e) orașe post-decembriste: au apărut după anul 1992, când au fost declarate orașe mai multe așezări rurale. S-au adăugat 58 de orașe, ajungându -se la un număr de 320 de orașe în anul 2018. Dintre acestea, menționăm: Voluntari, Măgurele, Pantelimon, Popești-Leordeni, Bragadiru (jud. Ilfov), Ștefănești (jud. Argeș), Dăbuleni (jud. Dolj), Dolhasca (jud. Suceava), Flămânzi (jud. Botoșani), Pătârlagele (jud. Buzău), Ardud (jud. Satu Mare), Fierbinți-Târg (jud. Ialomița) etc.
Fig. 13 Potaissa
Fig. 15 Târgoviște
Fig. 14 Drobeta
Fig. 16 Sibiu
Fig. 17 Anina
Fig. 18 Eforie
2. După localizare, orașele se diferențiază în funcție de treapta de relief în care se află. Astfel, există orașe situate în regiunile montane (Brașov, Sinaia, Vatra Dornei etc.), în regiunile de deal (Lipova, Buziaș, Onești, Câmpina, Râmnicu Vâlcea etc.) și de podiș (Suceava, Constanța, Baia de Aramă, Filiași etc.), în regiunile de câmpie (Arad, Timișoara, București, Ploiești etc.) și în Delta Dunării (Tulcea, Sulina).
3. În decursul timpului, sub influența anumitor factori naturali sau antropici, așezările urbane au dobândit o formă specifică, precum: radiar concen trică (București), semicirculară (Brăila), dreptunghiu lară/rectangulară (Alexandria), liniară (Sulina).
4. În funcție de numărul de locuitori, se clasifică în:
orașe foarte mici, orașe mici, orașe mijlocii, orașe mari și orașe foarte mari TIPURI DE ORAȘE
Orașe foarte mici (sub 20 000 loc.) 224
Orașe mici (20 000–50 000 loc.) 54
Orașe mijlocii (50 000–100 000 loc.) 20
Orașe mari (100 000–350 000 loc.) 20
Orașe foarte mari (peste 1 mil. loc.)1
TOTAL
Aplică!
1. Pe baza tabelului de mai sus, realizează un grafic circular, într-un program informatic la alegere, și explică de ce există mult mai multe orașe mici și foarte mici, față de cele mijlocii, mari și foarte mari.
2. Cu ajutorul aplicației Google Maps sau Open StreetMap, identifică forma orașului în care locuiești sau a reședinței județului în care locuiești.
3. Împreună cu ceilalți colegi și cu ajutorul atlasului geografic școlar, argumentează de ce orașele cele mai mari din țara noastră se află în regiunile joase, iar în regiunile montane predomină orașele mici.
că...?
Orașele-târg au apărut la inter secția unor drumuri comerciale și la contactul dintre două unități de relief diferite (munte–podiș, podiș–câmpie), unde se puteau face schimburi de produse provenite din regiuni diferite.
5. În funcție de activitățile economice , așezările urbane se clasifică astfel: orașe cu activități agri cole (Pogoanele, Topoloveni etc.), orașe industriale (Mioveni, Slatina – fig. 19 etc.), orașe cu activități de servicii (feroviare – Roșiori de Vede), orașe por tuare (Constanța, Mangalia); orașe turistice (Sinaia, Predeal, Geoagiu etc.), orașe cu caracter complex (Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov etc.)
6. După rangul ocupat în sistemul de așezări, se diferențiază orașe: de importanță națională (capitala – București), de importanță regională (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Ploiești, Timișoara), de impor tanță la nivel regional (Arad –fig. 20, Bacău, Sibiu, Pitești etc.) și de importanță locală (Caransebeș, Târgu Neamț, Turnu Măgurele, Lehliu-Gară etc.).
Vreau să știu mai mult
Sistematizarea urbană se referă la modul în care este organizat un oraș pentru a funcționa cât mai bine. Elemente de sistematizare urbană au existat și în orașele antice (dispunerea străzilor, sisteme de aducțiune a apei și de canalizare etc.). În perioada comunistă, termenul a fost utilizat pentru a justifica demolarea unor clădiri sau a unor cartiere cu valoare culturală și arhitectonică și înlocuirea lor cu alte clădiri sau cartiere de blocuri. În București, pentru construirea Casei Poporului (Palatul Parlamentului), au fost demolate cartierele Uranus, Izvor și Antim.
Extras din Planul Bucureștiului (1940)
Extras din OpenStreetMap (2020)
Fig. 19 Slatina
Fig. 20 Arad
CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ
A ORAȘULUI BUCUREȘTI
Orașul București este situat în sudul României și este cel mai mare oraș din țară, fiind totodată și capitala acesteia (fig. 22).
Din punctul de vedere al reliefului, se află în Câmpia Română, în subunitatea acesteia – Câmpia Bucureștiului. Altitudinea la care se află orașul este redusă (aproximativ 80 m). Clima este temperat-continentală de tranziție, dar, datorită unor factori locali (dispunerea clădirilor, materialele de construcție din care sunt făcute clădirile, distanța dintre construcții și înălțimea lor, infrastructura etc.), temperaturile sunt mai ridicate în centru și ușor mai coborâte la periferie. Este străbătut de râurile Dâmbovița și Colentina și este presărat de numeroase lacuri antropice utilizate pentru agrement (Herăstrău, Cișmigiu – fig. 23, Carol, Titan), dar și pentru prevenirea inundațiilor (Lacul Morii). Deși se află în zona de silvostepă, vegetația naturală a fost îndepărtată. De asemenea, solurile au fost decopertate, făcând loc la clădiri, ori cu drumuri
și trotuare. În prezent, vegetația este reprezentată de plante, arbuști și arbori plantați de om, în parcuri și grădini (Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului, Grădina Icoanei), dar și pe aliniamentele stradale. Prima atestare documentară a Bucureștiului datează din 1459, ajungând ulterior să fie reședință domnească, apoi capitală a Țării Românești, iar în final capitală a României. La începuturile sale, orașul era o așezare mică, dezvoltată în lunca Dâmboviței. Cu timpul, Bucureștiul s-a tot extins, aproximativ concentric, în jurul nucleului vechi (Curtea Domnească – fig. 24), înglobând unele așezări mărginașe care i-au devenit cartiere.
Fig. 24 Curtea Veche (Domnească)
Fig. 23 Parcul Cișmigiu (București)
Fig. 22 București – vedere aeriană
Fig. 21 Orașul București
Conform datelor oficiale, orașul București are sub 1,8 milioane de locuitori, însă conform datelor neoficiale aici trăiesc peste 3 milioane de locuitori. Din punct de vedere administrativ, Bucureștiul are același rang ca un județ, este condus de Primăria Generală a Municipiului București și este împărțit în 6 sectoare (fig. 21). Este cel mai important centru economic al țării și principalul nod de comunicații. Toate magistralele feroviare, drumurile naționale
Aplică!
1. Documentează-te de pe internet ori din articole de ziar sau reviste și descoperă ce reprezintă locul din București numit Delta Văcărești
2. Explică diferența foarte mare între numărul populației din datele oficiale și din cele neoficiale? Argumentează răspunsul.
3. Cu ajutorul Google Maps ori OpenStreetMap, oferă câte 5 exemple de clădiri administrative, culturale, de învățământ superior și centre comerciale din București.
4. Cu ajutorul aplicației Google Maps sau OpenStreet Map, identifică pe fig. 21 lacurile care formează salba de lacuri de pe râul Colentina, din București.
și autostrăzile pornesc de aici. Dispune de două aeroporturi (Aeroportul Internațional Henri Coandă –cel mai mare din țară și Aeroportul Aurel Vlaicu) și o densă rețea de transport urban, inclusiv metrou. Numeroase companii naționale și multinaționale își au sediile aici. Sunt prezente foarte multe clădiri administrative, culturale, centre universitare (fig. 28), dar și mari centre comerciale. Toate acestea atrag anual turiști din țară și din străinătate.
Știai că...?
La începutul secolului XX, Bucureștiul era numit Micul Paris, deoarece, arhitectura, cultura, literatura, arta, moda, toate erau inspirate din Franța.
Palatul Parlamentului (fig. 25) deține două recorduri mondiale: a doua clădire administrativă din lume (după Pentagon) ca suprafață și a treia ca volum.
Există un areal protejat în București, care adăpostește o ve getație unică pentru un oraș. Acesta este Parcul Natural Văcărești, numit și Delta Văcărești (fig. 26).
Arena Națională (fig. 27) este cel mai mare stadion din România. Construcția a fost finalizată în anul 2011 și are o capacitate de 55 634 de locuri.
Fig. 25 Palatul Parlamentului
Fig. 28 Universitatea din București
Fig. 26 Parcul Natural Văcărești
Fig. 27 Arena Națională
3. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
România este organizată administrativ în comune, orașe (unele cu rang de municipii) și județe. Teritoriul țării este împărțit administrativ în 41 de județe la care se adaugă Municipiul București, 319 orașe (din care 103 sunt municipii) și 2 862 de comune (fig. 1).
Județul reprezintă cea mai mare formă de organizare administrativă, ce cuprinde municipii, orașe și comune. Județele diferă între ele prin suprafață, relief, număr de locuitori, resurse naturale, activități economice etc. Fiecare județ are un oraș reședință de județ (un oraș mai mare și mai dezvoltat economic).
Municipiul este un oraș cu număr mare de locuitori și cu importanță administrativă, cultural-istorică, social-politică și economică majoră.
La nive lul țării există 103 municipii, însă numărul acestora se poate modifica în timp.
Orașul reprezintă o așezare umană mai complexă și mai dezvoltată pe plan economic, cultural și edilitar decât comuna.
Comuna este o unitate administrativ teritorială formată dintr-unul sau mai multe sate (unul dintre sate având funcția de reședință de comună). În România sunt 2 862 de comune și 12 959 de sate.
Știai că...?
Cele mai multe municipii și orașe le deține județul Suceava (16), iar cele mai puține le deține județul Giurgiu (3).
județ oraș reședință de județ oraș
1 Harta administrativă a României
BUCUREȘTI
Fig.
De-a lungul timpului, formele de organizare administrativă a țării au variat, în funcție de anumiți factori istorici, economici și politici. Astfel, în anul 1862 existau regiuni (ce cuprindeau mai multe județe), în anul 1938 erau județe (ce cuprindeau mai multe plăși), în anul 1950 s-a revenit la regiuni (ce cuprindeau mai multe raioane, după modelul sovietic – fig. 2 , 3), iar din anul 1968, România este împărțită în județe În privința administrării teritoriului, comunele și orașele (inclusiv cele șase sectoare ale Bucureștiului) sunt conduse de un primar ales prin vot și de un Consiliu local. Județele sunt administrate de un prefect numit de Guvern, dar și de un Consiliu județean (cu excepția Bucureștiului, care are doar prefect).
Fig. 2 Harta administrativă a României (1952–1956)
1. Analizează hărțile administrative ale României din diferite perioade și identifică perioada în care țara noastră a avut cele mai multe, respectiv cele mai puține regiuni/județe.
2. Care crezi că sunt avantajele și dezavantajele unui număr mare de regiuni/județe?
3. Descoperă pe harta administrativă a României:
a) județele cu care se învecinează județul tău;
b) județele care au ieșire la fluviul Dunărea;
c) județele care au ieșire la Marea Neagră;
d) două județe localizate în totalitate în zona montană;
e) două județe localizate în totalitate în zona de câmpie.
Vreau să știu mai mult
Ultima reformă administrativ-teritorială
a României a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la organizarea pe regiuni și raioane (după modelul URSS) la organizarea tradițională, pe județe, și s-au înființat municipiile. La vremea aceea, România avea 39 de județe, 2706 comune, 47 de municipii ș i 189 ora ș e. În anul 1981, prin reorganizarea administrativă a județelor Ialomița și Ilfov, au fost înființate județele Giurgiu, Ialomița și Călărași. Astăzi, există discuții privind o nouă reformă administrativ-teritorială a României, pe regiuni de dezvoltare, dar încă nu au fost demarate proceduri concrete în acest sens.
Știai că...?
Județul cu cea mai mare su prafață este Timiș (8 697 km²), iar cel cu cea mai mică – Ilfov (1 564 km²).
Aplică!
Fig. 3 Harta administrativă a României (1960–1968)
APLICAȚII PRACTICE
INTERPRETAREA UNOR GRAFICE ȘI REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE PRIVIND POPULAȚIA ROMÂNIEI
1. Graficele următoare reprezintă structura pe grupe de vârstă și sexe a populației României pentru anii 2000, 2010 și 2024. Pe baza acestor grafice, răspunde la întrebările de mai jos.
a. Ce grupe de vârstă predomină pentru fiecare an? În cadrul acestor grupe, mai numeroasă este populația feminină sau cea masculină?
b. Cum evoluează populația vârstnică (peste 60 de ani) în cele trei grafice? Dar populația tânără (sub 20 ani)?
Care ar putea fi cauzele acestor evoluții? Dar efectele?
Anul 2000
Anul 2010
Anul 2024
2. Hărțile de mai jos reprezintă densitatea populației României pe județe (fig. 1), respectiv bilanțul natural al populației (fig. 2). Pe baza acestor hărți, răspunde la cerințele următoare.
a. Care este județul care înregistrează cea mai mică densitate a populației? De ce?
b. Care este județul (excluzând Municipiul București) care are cea mai mare densitate a populației? De ce?
c. Numește trei județe, altele decât cele de la punctele anterioare, care au o densitate mică a populației, respectiv mare. Care crezi că sunt cauzele înregistrării acestor valori?
d. Oferă un exemplu de județ care înregistrează un bilanț natural pozitiv.
e. Care sunt regiunile care înregistrează cele mai mici valori ale bilanțului natural? Care crezi că sunt cauzele?
f. Care este valoarea densității populației pentru județul tău natal?
g. Care este valoarea bilanțului natural al populației pentru județul tău natal?
Fig. 2 Bilanțul natural al populației pe județe (2023)
Fig. 1 Densitatea populației României pe județe (2024)
Masculin
Masculin
Masculin
3. Ai văzut, probabil, la știri, că o problemă foarte mare a României o reprezintă emigrația, în special cea definitivă. Poate cunoști persoane care au plecat, ai colegi ai căror părinți au plecat, sau chiar în familia ta sunt persoane care au plecat în străinătate și care nu intenționează să se întoarcă. În reprezentările de mai jos este redat acest fenomen – emigrația definitivă. Graficul (fig. 3) redă evoluția numărului de emigranți definitivi, pe grupe de vârstă, în perioada 1995–2023, iar harta (fig. 4) reprezintă distribuția numărului de emigranți definitivi raportat la 100 000 de locuitori, pe fiecare județ, pentru anul 2023.
Cu ajutorul celor două reprezentări grafice, realizează un eseu, de maximum două pagini, cu subiectul Tot mai mulți români pleacă în afara granițelor. În eseu, răspunde la următoarele întrebări:
a. Cum a evoluat emigrația definitivă din 1995 până în 2023, pe fiecare grupă de vârstă? Când s-au înregistrat cele mai puține emigrări definitive? Dar cele mai multe?
b. Grupa de vârstă 0–19 de ani este reprezentată în special de copii. Care pot fi cauzele pentru care un număr mare de copii au plecat definitiv din țară în 2023?
c. În mod similar, grupa de vârstă peste 65 de ani este reprezentată de vârstnici, persoane care acceptă cu greu să își părăsească domiciliul și țara. Totuși, în 1995 s-a înregistrat un număr mare de vârstnici care au emigrat definitiv. Care crezi că au fost motivele?
d. Care crezi că sunt cauzele pentru care cei mai mulți cetățeni care pleacă definitiv din țară sunt cei cu vârsta cuprinsă între 20–39 de ani? Care crezi că sunt efectele sociale și economice pentru România?
e. Care este județul din care au emigrat definitiv cei mai mulți locuitori? Dar cel din care au emigrat definitiv cei mai puțini?
f. Care sunt regiunile din care au emigrat definitiv cei mai mulți locuitori? Dar cele din care au plecat cei mai puțini? Care crezi că sunt cauzele?
g. Ce crezi că se va întâmpla pe viitor cu privire la emigranții definitivi din România, numărul lor va crește sau se va reduce?
h. În ce domenii de activitate consideri că lucrează cei mai mulți dintre emigranții români?
i. În ce țări din Europa presupui că au emigrat sau că vor emigra cei mai mulți români?
Atașează eseul în portofoliul tău de geografie.
Fig. 3 Evoluția numărului de emigranți definitivi pe grupe de vârstă Fig. 4 Distribuția emigranților definitivi pe județe (2023)
STUDII DE CAZ
CARACTERIZAREA UNOR ORAȘE MARI (LA ALEGERE)
Constanța
Constanța (fig. 1) este unul dintre cele mai vechi orașe ale țării, fiind întemeiat în Antichitate (când se numea Tomis). De-a lungul existenței sale s-a aflat și sub conducere otomană, de aceea în oraș pot fi întâlnite mai multe moschei și minarete, alături de biserici ortodoxe. Este reședința județului omonim și cel mai mare oraș din Dobrogea, atât ca întindere, cât și ca număr de locuitori.
Orașul Constanța este cel mai important port al țării, fiind punctul terminus al Canalului Dunăre–Marea Neagră. Este conectat de capitală printr-o autostradă și dispune de un aeroport internațional. De asemenea, are centre universitare și numeroase atracții și dotări turistice.
Craiova
Situat pe malul Jiului, aproximativ în centrul Olteniei, Craiova (fig. 2) este cel mai mare oraș al acestei regiuni. Din punct de vedere administrativ, este reședința județului Dolj. Actualul oraș a fost întemeiat pe ruinele unei foste așezări geto-dacice (Pelendava), iar prima sa atestare documentară datează din 1475.
Orașul Craiova este cunoscut ca centru al industriei feroviare (se produc locomotive) și auto (automobile Ford), însă aici sunt construite și avioane militare. Dispune de un aeroport internațional. Craiova este un cunoscut centru universitar de nivel național (Universitatea din Craiova).
Timișoara
Orașul Timișoara (fig. 3), situat pe Bega, este cel mai important centru urban din vestul țării, fiind reședința județului Timiș. Acesta a fost întemeiat în Evul Mediu, fiind un important centru militar, meșteșugăresc și cultural al regiunii. În prezent, Timișoara este cunoscută pentru dezvoltarea sa economică, fiind al doilea oraș cu cel mai ridicat standard de viață din țară. Pe lângă ramurile industriale tradiționale, s-au dezvoltat înalta tehnologie și IT-ul, dar și industria creativă, susținute de numeroase centre de cercetare. De asemenea, este un important centru financiar, comercial și turistic. Reprezintă un nod rutier și feroviar major, dispune de un aeroport internațional, iar din anul 2018 este primul oraș din țară cu transport public urban de călători pe apă (pe Canalul Bega).
Fig. 1 Constanța
Fig. 2 Craiova
Fig. 3 Timișoara
Cluj-Napoca
Orașul Cluj-Napoca (fig. 4) este situat în centrul țării, pe râul Someșul Mic, fiind înconjurat de dealuri și coline. Este reședința județului Cluj. A fost întemeiat în Antichitate, de către romani (Napoca), pe locul unei foste așezări dacice.
Este orașul cu cel mai ridicat standard de viață din țară. Este al doilea centru financiar al țării, după capitală. Numeroase companii românești de renume au apărut și activează aici (Farmec, EuroGSM, Ursus, Jolidon). Orașul este cunoscut din punct de vedere economic pentru numărul foarte mare de companii IT. Reprezintă un nod feroviar și rutier important și este deservit de un aeroport internațional. Cluj-Napoca este un centru universitar, de cercetare și turistic important. Aici se află cea mai mare grădină botanică din țară.
Iași
Situat pe Valea Bahluiului, în Câmpia Moldovei, orașul Iași (fig. 5) este înconjurat de șapte coline, asemenea Romei și Istanbulului. Este al doilea oraș al țării, ca populație, și reședința județului omonim. În trecut a deținut statutul de capitală a Moldovei și tot aici s-a înfăptuit prima Mare Unire dintre Principatele Române – Țara Românească și Moldova.
Din timpuri străvechi, a fost un centru cultural și artistic important – multe personalități istorice (Miron Costin, Dimitrie Cantemir) și ale literaturii române (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu) au trăit aici. În Iași se află prima universitate din țară – Universitatea din Iași, azi Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” și numeroase instituții de știință și cultură. De asemenea, se remarcă numeroasele catedrale, biserici și mănăstiri, unele dintre ele reprezentând chiar locuri de pelerinaj.
Din punct de vedere economic, orașul Iași este cunoscut pentru fabricile de medicamente (Antibiotice S.A.) și textile, iar în ultimii ani tot mai multe companii bancare și de software sunt prezente aici. Orașul mai este și un important centru comercial și turistic. Legăturile cu restul țării și chiar cu alte țări se realizează prin magistrale feroviare, drumuri naționale și un aeroport internațional.
Vreau să știu mai mult
Cele mai mari 10 orașe ale țării, după numărul de locuitori:
Oraș Populație (1 iulie 2024)
București
Iași
Cluj-Napoca
Timișoara
Galați
Constanța
Brașov
Craiova
Oradea
Ploiești
2 133 306
383 825
326 168
299 552
297 655
296 974
283 435
282 473
214 341
209 610
1. Pe baza cunoștințelor deja acumulate și cu ajutorul atlasului geografic școlar, caracterizează cadrul natural al fiecărui oraș prezentat în lecție.
2. Utilizează Google Maps ori OpenStreetMap și numește, pentru fiecare oraș din lecție, cinci atracții turistice pe care ți-ar plăcea să le vizitezi, ori pe care le-ai vizitat deja.
3. Împreună cu un coleg, realizează un poster despre un alt oraș din România, menționând informații despre: localizare, cadrul natural, populație, economie și atracții turistice. Aplică!
Fig. 4 Cluj Napoca
Fig. 5 Iași
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Citește enunțurile de mai jos, apoi scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Principala așezare umană care are continuitate în spațiul carpato-danubiano-pontic este: a. satul; b. comuna; c. orașul; d. municipiul.
2. Forma de organizare administrativ-teritorială pe teritoriul României este: a. județul; b. raionul; c. plașa; d. cartierul.
3. După structură, în zona de munte, întâlnim sate de tip: a. compact; b. risipit; c. răsfirat; d. adunat.
Notează pe caiet, cu A (adevărat) sau F (fals), enunțurile următoare. Model: 1 – F
1. În zona de câmpie sunt specifice satele de tip răsfirat.
2. Minoritățile turcă și tătară sunt întâlnite, în special, în Dobrogea.
3. În România este predominantă religia creștin-ortodoxă.
Realizează, pe caiet, corespondența între județele din coloana A și reședințele de județ din coloana B. Model: 1 – f
A
1. Constanța
2. Alba
3. Ialomița
4. Dolj
5. Cluj
6. Neamț
7. Caraș-Severin
8. Teleorman
9. Bihor
10. Harghita
B
a. Reșița
b. Slobozia
c. Piatra-Neamț
d. Alexandria
e. Oradea
f. Constanța
g. Alba-Iulia
h. Miercurea-Ciuc
i. Craiova
j. Cluj-Napoca
k. Buzău
Explică modul în care au apărut și s-au dezvoltat orașele-târg, menționând doi factori care au contribuit la apariția acestora.
Pe harta de mai jos sunt marcate județe cu litere de la A la E și orașe reședință de județ cu numere de la 1 la 5.
Precizează:
a. numele județelor marcate, pe hartă, cu literele
A, B, C, D și E;
b. numele orașelor reședință de județ marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4, 5;
c. numele județului marcat, pe hartă, cu cea mai mare suprafață;
d. numele antic al orașului reședință marcat, pe hartă, cu numărul 5;
e. numele orașului reședință de județ marcat, pe hartă, cu cel mai mare număr de locuitori.
BAREM
I. 12 p
II. 12 p
III. 26 p IV. 20 p
V. 20 p
100 de puncte
UNITATEA V Activitățile economice
1. Agricultura
2. Resursele naturale și industria
3. Serviciile
APLICAȚII PRACTICE/ STUDII DE CAZ RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
FONDUL FUNCIAR AGRICOL –POTENȚIAL ȘI VALORIFICARE
1. AGRICULTURA
Fondul funciar* agricol este reprezentat de totalitatea terenurilor care sunt folosite pentru producția agricolă vegetală, incluzând terenuri arabile, pășuni*, fânețe*, vii și pepiniere* viticole, livezi și pepiniere pomicole (fig. 1–3).
Valorificarea fondului agricol se face prin cultura plantelor (cereale, plante tehnice, legume, pomi fructiferi și viță de vie) și creșterea animalelor. Pe lângă culturile tradiționale, în ultimele două decenii au apărut și alte tipuri de culturi, cum ar fi: culturi de levănțică, de zmeur, de afin, cătină. Alte culturi șiau schimbat destinația, spre exemplu, sfecla de zahăr se cultivă tot mai mult ca biocombustibil, alături de utilizarea tradițională pentru obținerea zahărului. De asemenea, viile și livezile sunt cultivate cu soiuri tradiționale sau internaționale, în vederea obținerii
anumitor tipuri de produse (vinuri, gemuri și sucuri naturale). Pășunilor și fânețelor le sunt aplicate tratamente pentru sporirea productivității. Aceste modificări se datorează cererii de pe piețele de desfacere a produselor agricole.
Schimbările climatice globale se reflectă tot mai mult în ultimii zece ani. În agricultură, ele se manifestă prin perioade tot mai lungi și mai intense de secetă, prin temperaturi mai ridicate și prin fenomene climatice extreme (ploi foarte abundente, căderi mari de grindină, polei și căderi de brumă primăvara târziu sau toamna devreme etc.). Aceste elemente au dus la necesitatea introducerii unor soiuri de plante mai rezistente la secetă și la dăunători (unele chiar modificate genetic), la realizarea unor noi sisteme de irigație sau la îmbunătățirea celor vechi, la aplicarea diferitelor tratamente pentru plante și diferite îmbunătățiri funciare.
Geodex Știai că...?
fond funciar – totalitatea terenurilor care se află în
tre granițele unei țări sau ale unei unități administrativ teritoriale, indiferent de for ma de proprietate (publică sau privată) ori de destinație.
Țara noastră reprezintă limi ta nordică a culturii viței de vie în Europa. Cerealele sunt printre cele mai vechi culturi agricole din spațiul actual al țării noastre.
Fig. 1 Utilizarea terenurilor
Fig. 3 Pășune
Fig. 2 Culturi agricole
Oradea
Timi
Constan
Bucure
UCRAINA
UNGARIA
SERBIA
BULGARIA
REP.MOLDOVA
Aplică!
1. Analizează graficele de mai jos (fig. 4–6) și răspunde la următoarele întrebări:
a. Ce pondere dețin terenurile agricole? Dar cele neagricole?
b. Care sunt utilizările ce intră în componența terenurilor agricole? Dar în a celor neagricole?
2. Analizează cele două grafice și explică prin două argumente evoluția suprafețelor cultivate. Explică importanța terenurilor arabile pentru un stat.
REGIUNILE AGRICOLE –ELEMENTE SPECIFICE
Pășuni
Teren arabil
Vii și pepiniere
viticole
Livezi și pepiniere pomicole
Datorită faptului că relieful imprimă celorlalte elemente de mediu (climă, sol, ape) o anumită etajare, putem afirma că relieful este factorul determinant și în ceea ce privește regionarea agricolă a României. Astfel, în zonele joase, de câmpie și de podișuri joase, dar și în unele depresiuni extinse sunt specifice culturile de cereale, plante industriale, cartofi și legume. Dintre cereale, se cultivă în special grâu, porumb (fig. 7 ). Pe lângă cele două culturi cerealiere, se mai cultivă pe arii restrânse și orz (Câmpia Română și Dobrogea), ovăz (Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Câmpia de Vest, Podișul Getic, Câmpia Moldovei), secară (Depresiunea Colinară a Transilvaniei, nord vestul țării și nordul Podișului
Aplică!
și bălți
Căi de comunicații și căi ferate
Terenuri degradate și neproductive
Moldovei) și orez (în Câmpia Timișului și estul Câmpiei Române).
Dintre plantele industriale, plantele textile (inul și cânepa) se cultivă pe suprafețe destul de restrânse în zonele mai înalte, cu un climat mai umed din Podișul Transilvaniei, Podișul Sucevei, Câmpia de Vest, Depresiunea Brașov. Plantele uleioase (floareasoarelui și soia, rapița, inul pentru ulei alimentar și industrial – fig. 8) se cultivă mai ales în Câmpia Română, Dobrogea și Podișul Moldovei, iar sfecla de zahăr în Câmpia Română, Podișul Moldovei, Câmpia de Vest și Podișul Transilvaniei.
Cartoful este cultivat în zonele mai răcoroase (fig. 9), leguminoasele pentru boabe (mazărea și fasolea) se cultivă în Câmpia Română, Dobrogea și Câmpia de Vest, iar legumele în luncile râurilor și în jurul marilor orașe.
1. Explică de ce regiunile joase sunt favorabile cultivării cerealelor.
2. Utilizând fig. 7–9, numește regiunile în care se cultivă: grâul, porumbul, floareasoarelui, sfecla de zahăr, cartoful și soia.
Oradea
Oradea Cluj Napoca
Timi
Craiova
Oradea
Craiova
Păduri
Fig. 7 Porumb și grâu
Fig. 8 Sfeclă de zahăr
Fig. 9 Cartof și soia
Fig. 6 Structura suprafețelor neagricole
Fig. 5 Structura suprafețelor agricole
Fig. 4 Fondul funciar
VITICULTURA
În zonele deluroase, pe terenurile în pantă, dar și pe cele nisipoase (din zonele de câmpie) se practică viticultura (fig. 10). Cea mai extinsă regiune viticolă din țară este cea din Dealurile Moldovei. Aceasta se suprapune cu Podișul Moldovei și Subcarpații
Curburii, fiind alcătuită din 12 podgorii, cele mai cunoscute fiind Panciu, Odobești, Valea Călugărească,
Aplică!
Explică modul în care a evoluat suprafața cultivată (ha) cu viță de vie în perioada 1990–2023, pe baza tabelului.
19901995200020052010201520202023
Vii 223579248768247536190606176991178118167346165029
Geodex
fâneață – teren cultivat cu vegetație ierboasă, care ulterior este cosită și pusă la uscat pentru a se obține fân, constituind hrana animalelor de peste iarnă. pășune – teren acoperit de vegetație ierboasă, unde animalele sunt duse la păscut. pepinieră – teren utilizat pentru înmulțirea unor specii vegetale utilizate în agricultură (fig. 11).
Cotnari și Iași. Alte regiuni viticole sunt: Colinele Dobrogei (Murfatlar, Istria Babadag, Sarica Niculițel); Podișul Transilvaniei (Târnave, Lechința ș.a.); Dealurile Crișanei și Maramureșului (Valea lui Mihai, Podgoria Silvaniei); Dealurile Banatului; Dealurile Olteniei și Munteniei (Dealu Mare, Sâmburești, Drăgășani ș.a.); Nisipurile din sudul țării (Sadova Corabia, Calafat) și Terasele Dunării (Ostrov și Greaca).
Investigație
Mergi împreună cu părinții la un supermarket din localitatea ta. Selectează de la raionul de vinuri 10 sortimente diferite de vinuri românești și notează pe o foaie de hârtie originea acestora. Localizează fiecare domeniu viticol pe harta fizică a României. De unde sunt cele mai multe vinuri din lista ta?
Fig. 13 Cramă
Fig. 11 Pepinieră de pomi fructiferi
Fig. 12 Podgorie
POMICULTURA. CREȘTEREA ANIMALELOR
În zonele mai înalte, de deal și de podiș, se practică și pomicultura (fig. 17 ). Cele mai multe livezi din țara noastră sunt cultivate cu pruni, meri, peri, cireși, vișini, caiși, piersici și nuci (fig. 18, 19). Cele mai mari sunt în Sub carpații Curburii, Subcarpații și Podișul Getic – regiuni pomicole, Depresiunea Colinară a Transilvaniei – Subcarpații Moldovei și
Podișul Sucevei, Câmpia Română.
Aplică!
1. Explică de ce în regiunile înalte se practică mai mult creșterea animalelor și mai puțin cultura plantelor.
2. Stabilește corespondența dintre practicile agricole din coloana A și regiunile din coloana B
A cultura viței de vie cultura cerealelor pomicultura creșterea animalelor B
zonele montane
Colinele Dobrogei
Câmpia Română
Podișul și Subcarpații Getici
La altitudini mai mari, în zonele de dealuri și de podișuri înalte, dar și în zonele montane se practică mai ales creșterea animalelor, valorificânduse pășunile (fig. 16) și fânețele naturale. Se cresc ovine, bovine, caprine, porcine (în zonele în care se cultivă cartoful și porumbul), păsări (pe tot cuprinsul țării, dar mai cu seamă în zonele cerealiere și în apropierea marilor centre urbane) și cabaline (astăzi mai puțin pentru tracțiune, cât mai ales pentru sporturile ecvestre, în herghelii – Mangalia, Beclean, Cislău ș.a.).
Sericicultura (fig. 14) a fost o ocu pație tradițională pentru țara noastră, până în 1990, România ocupând locul șase în lume și locul doi în Europa la producția de mătase naturală. Astăzi, din cauza scăderii considerabile a suprafețelor cultivate cu dud, această ocupație este pe cale de dispariție. Apicultura (fig. 15) se practică în Câmpia Română, Dobrogea și Delta Dunării etc. Piscicultura se practică în mod tradițional în Delta Dunării și în Marea Neagră.
Fig. 17 Regiunile pomicole ale României
Fig. 18 Livadă de meri
Fig. 19 Livadă de nuci
Vreau să știu mai mult
Fig. 14 Sericicultura
Fig. 15 Apicultor
Fig. 16 Animale la pășunat
VALORIFICAREA PRODUSELOR
AGRICOLE –
TRADIȚIE ȘI MODERNITATE
În strânsă legătură cu agricultura se află industria alimentară (fig. 20) și industria ușoară (fig. 21), care prelucrează produsele agricole, folosindule ca materie primă.
Cerealele sunt prelucrate de industria morăritului și a panificației în toate localitățile, dar și de industria berii. Acestea sunt folosite și ca hrană pentru animale. În ceea ce privește plantele industriale, plantele uleioase sunt valorificate în industria uleiurilor vegetale ; plantele textile sunt folosite ca materii prime în filaturi și țesătorii; sfecla de zahăr este prelucrată în vederea obținerii zahărului.
UNGARIA
SERBIA
Prin prelucrarea industrială a cartofului se obțin amidon, glucoză și spirt. Legumele sunt folosite pentru obținerea conservelor de legume. Conserve din fructe se produc în toate regiunile pomicole.
Industria vinurilor este localizată în toate podgoriile din țară.
Produsele agricole de origine animală sunt prelucrate la rândul lor în industria alimentară, fiind obținute produse lactate și conserve și preparate din carne. Produsele animaliere sunt însă valorificate și în industria textilă și ușoară – a lânii, a mătăsii (astăzi foarte puțin a mătăsii naturale și mai mult a mătăsii sintetice; a pielăriei, blănăriei și încălțămintei și a tricotajelor și confecțiilor
REP.MOLDOVA
Investigație
În localitatea în care locuiești, care sunt mărcile de preparate din carne (mezeluri) care se găsesc cel mai frecvent? Documentează te asupra localizării fabricilor unde se produc acestea.
Aplică!
1. Analizează fig. 20 și enumeră:
a. două centre ale industriei berii;
b. trei centre de prelucrare pentru uleiurile industriale;
c. două centre de obținere a zahărului;
d. două centre de prelucrare industrială a cartofului;
e. patru centre de producere a conservelor de legume și fructe;
f. patru centre de prelucrare a laptelui;
g. trei centre ale industriei vinului.
2. Urmărește fig. 21 și precizează câte două centre pentru:
a. industria lânii;
b. industria mătăsii;
c. industria pielăriei, blănăriei și a încălțămintei;
d. industria tricotajelor și a con fecțiilor.
Fig. 20 Industria alimentară
Fig. 21
2. RESURSELE NATURALE ȘI INDUSTRIA
RESURSELE NATURALE
ȘI VALORIFICAREA LOR
Cele mai însemnate resurse naturale ale României sunt cele de suprafață. Pădurile ocupă circa un sfert din suprafața totală a țării, acestea fiind exploatate pentru obținerea materialului lemnos pentru foc, dar și pentru prelucrare, obținându se cherestea (din rășinoase – în Carpații Orientali și din foioase – în zona colinară); placaje, furnire, plăci aglomerate din lemn (PAL) și plăci fibro-lemnoase (PFL – fig. 1); mobilă (Brașov, Satu Mare, Slobozia, Iași, Târgu Mureș, București etc.) și produse speciale (instrumente muzicale – Reghin – fig. 2 , chibrituri – București, Gherla, rechizite școlare și de birou – Sibiu, Timișoara). Tot prin prelucrarea lemnului, în industria chimică, se obține celuloza și hârtia (Suceava, Drobeta Turnu Severin). O altă resursă de suprafață importantă este solul Acesta este fertil și este valorificat în agricultură, prin cultura plantelor Apele reprezintă altă resursă de sol a României. Bogate cantitativ, acestea sunt valorificate în industria energiei electrice, în turism, în transporturi și în agricultură (piscicultură). Alte resurse de suprafață sunt radiația solară și vânturile, ambele valorificate în industria energiei electrice.
Amintește-ți!
Care sunt resursele de sol și de subsol?
Resursele de subsol sunt diverse și însemnate cantitativ (fig. 4). Dintre resursele energetice, țara noastră deține rezerve importante de cărbuni, însă foarte puține se mai exploatează, deoarece generează probleme de mediu. În România, cărbuni superiori (huilă) se exploatează din Depresiunea Petroșani, iar inferiori (lignit) din Podișul Getic. Petrolul și gazele naturale se găsesc în vestul țării (în Crișana și Banat), în sud (în Subcarpații Getici și de Curbură, în Podișul Getic și în Câmpia Română) și în est (în Subcarpații Moldovei). Acestora li se adaugă zăcămintele din platforma continentală a Mării Negre. Gaz metan se găsește doar în Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Resursele de cărbuni, petrol și gaze sunt valorificate în industria energiei electrice (termocentrale) și în industria chimică (petrochimie). Principalele produse petrochimice din România sunt cauciucul sintetic (Brazi), anvelopele (Popești Leordeni, Zalău, Slatina etc.), materialele plastice (Brazi), firele și fibrele sintetice (Săvinești, Iași). Gazul metan se folosește împreună cu alte minereuri pentru producerea îngrășămintelor chimice.
2. Împreună cu profesorul de geografie, vizionează un documentar despre Valea Jiului și apoi discută împreună cu ceilalți colegi despre problemele generate de închiderea minelor de cărbune. Aplică!
1. Ce tipuri de costuri generează exploatările de cărbuni? De ce sunt ele nerentabile? Pe baza fig. 3, descrie impactul pe care îl au carierele de cărbuni asupra mediului.
Fig. 3 Exploatare de cărbuni
Fig. 1 Plăci fibro lemnoase
Fig. 2 Instrumente muzicale
O altă resursă importantă de subsol pe care o deține țara noastră o reprezintă minereurile . Zăcăminte de minereuri feroase se află în Munții Poiana Ruscă și Apuseni (fier), dar și în Carpații Orientali (mangan). În prezent, se mai exploatează mangan din cariera Ulm (lângă Vatra Dornei). Minereurile neferoase se găsesc sub formă de minereuri complexe (cupru, plumb, zinc ș.a.) în Munții Apuseni și în grupa nordică a Carpaților Orientali; bauxită (în Munții Pădurea Craiului); minereuri auro-argentifere (în Munții Metaliferi și în Munții Gutâi) și metale rare (în Munții Metaliferi și în Munții Stânișoarei). Dintre minereurile neferoase se mai exploatează cuprul (Roșia Poieni). Minereurile feroase sunt folosite ca materie primă în industria siderurgică, alături de cocs (obținut la rândul său din huilă superioară), în combinate siderurgice mari (Galați, Reșița, Hunedoara) și în centre specializate (Buzău, Câmpia Turzii – sârmă și produse din sârmă; Târgoviște, Cristuru Secuiesc – oțeluri speciale; Roman, Iași, Zimnicea, Zalău – țevi).
Sarea este o altă resursă însemnată de subsol și se găsește pe marginea Depresiunii Colinare a Transilvaniei (Praid, Ocna Mureș) și în Subcarpați (Cacica, Târgu Ocna, Râmnicu Vâlcea). Sarea exploa tată aici este folosită pentru consumul populației
UNGARIA
Oradea Satu Mare
T
nad
Stâna de Vale
Cluj-Napoca
și al animalelor, pentru deszăpezire și ca materie primă pentru industria chimică. Din sare se obțin alte substanțe (sodiu, clor, carbonat de sodiu ș.a.), care la rândul lor constituie materie primă pentru obținerea lacurilor și vopselurilor, maselor plastice, îngrășămintelor chimice și medicamentelor.
Materialele de construcții sunt resursele care au cea mai mare distribuție și diversitate în țara noastră, fiind în strânsă legătură cu alcătuirea geologică a reliefului. Astfel, se găsesc resurse de: granit (Munții Măcin, exploatate la Greci), bazalt (exploatate la Racoș, Toplița, Zam), (în Munții Apuseni și Poiana Ruscă – cu exploatarea Rușchița; în munții cristalini din Orientali – Borșa), calcare (foarte răspândite, cu exploatări la Moroeni, Mateiaș, Băneasa, Corbu ș.a.), la Geoagiu, Cărpiniș, Borsec), pietrișuri și nisipuri în luncile râurilor).
UCRAINA
Cacica M
Buteasa
Dersca
Suceava
Boureni Ulm
Timișoara
Deva Sibiu
Rovinari Vulcan
DrobetaTurnu Severin
SERBIA
Poiana Stânii
Râmnicu Vâlcea
Merișani
Craiova
Roman
Ghelința Tușnad Doaga
REP.MOLDOVA
UCRAINA
Urziceni
București
Jugureanu
Iacobdeal Corbu
Slobozia
Lespezi
Marea
Neagră
Alexandria Giurgiu
BULGARIA
INDUSTRIA ENERGETICĂ ȘI A ENERGIEI ELECTRICE
România are o veche tradiție în producerea energiei electrice (fig. 7 ). Încă de la finalul secolului al XIXlea au fost construite primele termocentrale (București, Timișoara) și hidrocentrale (Sadu și Sinaia).
Țara noastră dispune de importante resurse energetice, atât epuizabile, cât și regenerabile. Combustibilii fosili dețin rezerve tot mai mici, din cauza exploatării îndelungate, de aceea importurile sunt tot mai însemnate (mai ales cărbuni – huilă) –fig. 5–6. De asemenea, România dispune de numeroase surse energetice regenerabile, dintre care doar hidroenergia este mai bine exploatată. Durata mare de strălucire a Soarelui (peste 2300 ore/an) din Câmpia Română și Dobrogea determină potențialul ridicat de energie solară al acestor zone. De asemenea, în Dobrogea (fig. 8) și în regiunile montane înalte, potențialul pentru energia eoliană este unul însemnat. În vestul țării, energia geotermală are un potențial mare.
Fig. 5 Sursele de proveniență ale resurselor de energie (2023)
Hidrocarburi lichide
Resurse energetice refolosibile și altele
Hidrocarburi gazoase Cărbuni
Fig. 6 Tipul de combustibil consumat pentru producția de energie termoelectrică (2023)
În anul 2023, energia electrică a fost obținută în termocentrale (32%), urmată de hidrocentrale (32%) și atomocentrala de la Cernavodă (19%). Restul de 12% este asigurat de centralele eoliene (13%) și solare (4%).
Deși sunt numeroase termocentrale în România, cele mai importante sunt situate în sud (Turceni, Craiova, Ișalnița, Rovinari, București, Brazi), vest (Arad) și centru (Hunedoara Paroșeni, Mintia Deva, Luduș Iernut).
Cele mai mari hidrocentrale sunt cele de pe Dunăre (Porțile de Fier I și II), Lotru (Lotru Ciunget), Argeș (Vidraru), Bistrița (Stejaru Bicaz – fig. 9), Prut (Stânca Costești). Pe aproape toate râurile mari se află hidrocentrale mai mici, unele dintre ele formând adevărate salbe (Olt, Argeș, Bistrița, Sebeș, Buzău, Prahova). Acestora li se adaugă și micro hidrocentralele construite pe râurile mici, inclusiv pe cele de munte.
Începând cu anul 1996, România este deservită și de o centrală nucleară (Cernavodă).
7 Industria energiei electrice
Fig. 8 Turbine eoliene, Dobrogea
Fig. 9 Hidrocentrala Stejaru Bicaz
Fig.
INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI
România este al cincilea producător de mașini (2024) din Europa. Prin cumpărarea fabricii Dacia de la Mioveni (fig. 11) de către Renault (1999) și a fabricii Daewoo din Craiova de către Ford (2007), în țara noastră sa relansat industria automobilelor. Cele două fabrici mai produc și componente pentru alte modele, care nu se fabrică aici. De asemenea, acestea au atras în jurul lor și alți producători de componente auto (cauciucuri, volane, sisteme electrice și electronice etc.). Alte centre ale industriei auto sunt localizate în vestul țării, investitorii preferând apropierea de Europa de Vest. Tot în industria construcțiilor mijloacelor de transport, se remarcă fabricarea autobuzelor (Ciorogârla, lângă București), autocamioanelor (Brașov), locomotivelor (Craiova), vagoanelor, tramvaielor și troleibuzelor (Arad), aparatelor de zbor (Bacău, Brașov, Craiova,
Aplică!
Pe baza graficului de mai jos (fig. 10) și împreună cu profesorul de la clasă, explică evoluția consumului de energie electrică de către industria constructoare de mașini
București). În țara noastră se produc nave fluviale și maritime Șantiere navale fluviale sunt la Galați, Brăila, Drobeta Turnu Severin, iar șantiere navale maritime se află la Cernavodă, Mangalia (fig. 12), Constanța și Năvodari.
Mașini și utilaje se produc la Piatra Neamț, Reghin, Arad și Craiova (utilaje agricole), Câmpina, București (utilaje petroliere), Caransebeș (utilaje energetice), Cluj Napoca (utilaje electronice și electrotehnice), Oradea (mașini-unelte), iar rulmenți se produc la Brașov, Bârlad și Alexandria.
O categorie importantă de produse ale industriei constructoare de mașini o reprezintă mașinile și obiectele pentru uz casnic. Acestea sunt din ce în ce mai căutate, fiind destinate comercializării pe piața internă, dar și pentru export. Se remarcă producția de aragazuri (Satu Mare), frigidere (Găești – fig. 13), aspiratoare (Curtea de Argeș) ș.a.
Investigație
Împreună cu alți doi colegi, alegeți un produs de uz casnic și identificați mărcile disponibile pe piața din România, folosind site uri ale unor comercianți sau mergând în magazine fizice. Documentați vă de pe internet asupra țării unde se produce marca respectivă a produsului ales și faceți o listă cu mărcile produse în România.
Fig. 10 Consumul de energie electrică pentru construcții metalice, mașini și echipamente (1995–2023)
Documentează te de pe internet și din reviste și realizează o scurtă investigație cu privire la microhidrocentralele din România. Urmărește motivele pentru care sunt înființate acestea, dacă sunt rentabile și dacă sunt prietenoase cu mediul înconjurător.
Fig. 11 Linie tehnologică –Uzinele Dacia (Mioveni)
Fig. 12 Șantier naval –Mangalia
Fig. 13 Linie tehnologică –Arctic (Găești)
Portofoliu!
3. SERVICIILE
CĂILE DE COMUNICAȚIE
ȘI TRANSPORTURILE
România dispune de o rețea diversificată de căi de comunicație (fig. 3), fiind prezente toate tipurile de transport – pe uscat, pe apă și aerian, la care se adaugă cele speciale.
Țara noastră dispune de nouă magistrale feroviare, dintre care patru se înscriu în coridoarele feroviare europene, cu plecare din București:
• București – Brașov – ClujNapoca – Oradea (Cehia și Austria)
• București – Ploiești – Bacău – Suceava Vicșani (Ucraina și Polonia)
• București – Făurei – Iași – Ungheni (Republica Moldova, Ucraina și Rusia)
• București – Roșiori – Craiova – Timișoara (Italia, Elveția și Franța)
România este străbătută de opt drumuri europene principale, dintre care trei străbat Europa de la est la vest, ori de la nord la sud:
Prima cale ferată din România a fost Oravița–Baziaș și a fost inaugurată în anul 1854.
Transport rutier
Transport feroviar
Transport aerian
Transport pe căi navigabile interioare
Fig. 1 Pasageri transportați, pe moduri de transport (2023)
Rețeaua națională de drumuri este formată din autostrăzi (1280 km dați în folosință la sfârșitul anului 2024, peste 600 km în execuție și aproximativ 700 km în faza de licitare), drumuri europene (E 60, E 70 și E 85), drumuri naționale, drumuri județene și comunale. Transportul pe apă se realizează pe fluviul Dunărea, pe canalul Dunăre–Marea Neagră, pe Canalul Bega, dar și pe mare. Astfel, România se înscrie pe axele navigabile europene: artera fluviilor și canalelor (Rin–Main–Dunăre, ce leagă portul Rotterdam de Constanța și totodată Marea Nordului de Marea Neagră) și artera mărilor (Marea Caspică–Marea Neagră–Marea Mediterană–Oceanul Atlantic).
Transporturile aeriene se realizează prin 15 aeroporturi mari (București, Timișoara, Cluj Napoca, Constanța, Satu Mare etc.). În România există și transporturi speciale, ele reunind rețeaua de înaltă tensiune, transportul prin conducte (apă, gaze, petrol), transportul pe cablu (telecabină, telegondolă, telescaun), telecomunicațiile (radio, TV, internet și telefonie fixă și mobilă) și transportul urban (în orașe).
Aplică!
Cu ajutorul fig. 1 și 2, răspunde la întrebările:
a. Care este modul de transport preferat pentru traficul de pasageri? Dar pentru cel de mărfuri?
b. Calculează cu cât este mai mare procentul mărfurilor transportate pe modul de transport rutier față de cel feroviar. Precizează două avantaje.
c. Explică de ce în România transportul de pasageri pe cale maritimă lipsește.
Transport rutier
Transport maritim
Transport feroviar
Transport aerian
Conducte petroliere magistrale
Transport pe căi navigabile interioare
Fig. 2 Mărfurile transportate, pe moduri de transport (2023)
COMERȚUL
România întreține relații comerciale cu majoritatea statelor de pe glob, atât din spațiul comunitar european, cât și din afara acestuia. Principalii parteneri comerciali ai României aparțin Uniunii Europene.
Cei mai importanți parteneri comerciali ai României, în funcție de valoarea exporturilor, sunt Uniunea Europeană (Germania, Italia, Franța, Ungaria, Bulgaria), Turcia, Marea Britanie, SUA, Republica Moldova ș.a. În privința importurilor, principalii parteneri ai țării noastre sunt Uniunea Europeană (Germania, Italia, Ungaria, Polonia, Franța), China, Turcia, SUA.
România exportă mașini și aparate, echipamente electrice, mijloace de transport (automobile,
tractoare), îmbrăcăminte și accesorii, mobilă, materii prime (petrol, metale, cereale, tutun, lemn). Țara noastră importă aparate electrice, vehicule rutiere, petrol și produse petroliere, mașini și aparate industriale, produse medicale și farmaceutice, aparate și echipamente de telecomunicații, materiale plastice, legume și fructe.
Balanța comercială a României este negativă, însemnând că se importă mai mult decât se exportă. Cu alte cuvinte, banii produși în România ajung în alte țări. Modificările economice recente (creșterea salariilor din ultimii ani) au dus la adâncirea deficitului comercial, stimulând consumul pentru produsele de import (autovehicule, aparate electronice și electrocasnice).
Vreau să știu mai mult
1. Care crezi că sunt consecințele unei balanțe comerciale negative? Discută cu ceilalți colegi.
2. Realizați un sondaj în clasă cu privire la țara de proveniență a mașinilor familiei fiecărui elev.
În comerțul interior, cele mai tranzacționate mărfuri sunt: produsele alimentare, carburanții, autovehiculele și piesele și accesoriile pentru autovehicule.
Fig. 3 Căile de comunicație
TURISMUL – POTENȚIAL ȘI VALORIFICARE ECONOMICĂ
Condițiile naturale (relief, climă, ape, vegetație, faună, litoral) fac ca țara noastră să aibă un potențial turistic însemnat. Acestora li se adaugă și anumite obiective antropice, care sporesc potențialul turistic: monumente istorice și de arhitectură, muzee, etnografie și folclor, biserici și mănăstiri ș.a.
Principalele tipuri de turism care se practică la noi în țară sunt: turismul montan și pentru sporturile de iarnă (cu stațiunile de pe Valea Prahovei, Păltiniș, Rânca, Semenic, Borșa ș.a.); turismul balneoclimateric (Slănic Moldova, Băile Tușnad, Băile Olănești, Băile Herculane, Băile Felix, Amara ș.a.); turismul balneomaritim (stațiunile de pe litoral); turismul cultural. Acesta din urmă este legat prezența unor obiective istorice, cu valoare arhitectonică și de
Aplică!
1. Explică modul în care condițiile naturale influ ențează potențialul turistic al României.
2. Pe baza graficului (fig. 4), explică evoluția numărului de turiști străini ce vizitează țara noastră.
Turiști străini
Amintește-ți!
Amintește ți din capitolele anterioare care sunt elementele ce țin de relief, ape și vegetație care constituie atracții naturale.
artă: castele (Bran, Huniazilor – fig. 6, Peleș), palate (Palatul Culturii din Iași, Palatul Mogoșoaia), cetăți (Neamț, Enisala), biserici și mănăstiri (cele din Bucovina, locuri de pelerinaj), muzee și case memoriale. De asemenea, zonele etnografice și folclorice constituie atracții turistice (Țara Hațegului, Țara Bârsei, Apuseni, Maramureș – fig. 7 ). Ca destinații emblematice pentru turismul cultural putem enumera: Bucovina și Maramureș, sudul Transilvaniei și marile orașe (București, Iași, Cluj Napoca, Timișoara, Constanța, Oradea etc.).
Vreau să știu mai mult
Atracțiile turistice sunt reprezentate și de unele construc ții inedite, cum ar fi Castelul de Lut de la Valea Zânelor (Porumbacu de Sus – fig. 5), Hotelul de Gheață (Bâlea Lac), de unele șosele spectaculoase precum Transfăgărășan, Transalpina, Transbucegi, Transrarău etc. (fig. 8)
Fig. 6 Castelul Huniazilor
Fig. 4 Numărul turiștilor străini (1990–2023)
Fig. 8 Șoseaua Transrarău
Fig. 5 Castelul Valea Zânelor
Fig. 7 Mocăniță pe Valea Vaserului
Turiști străini
APLICAȚII PRACTICE/STUDII DE CAZ
ACTIVITĂȚI ECONOMICE ÎN JUDEȚUL NATAL
În echipe de patru elevi, coordonați de profesorul de geografie, realizați un proiect despre activitățile economice din localitatea/județul natal.
Pentru documentare, utilizați articole din presa locală, aplicații precum Google Maps ori Open Street Maps și baza de date statistice TEMPO ONLINE a Institutului Național de Statistică.
În redactarea proiectului, urmăriți structura de mai jos, pe care o puteți adapta conform necesităților:
a. Agricultura (fond funciar; cultura plantelor; creșterea animalelor; forme de exploatație agricolă (gospodării individuale, ferme, asociații etc.).
b. Industria (resurse de subsol; industrie extractivă; industrie de prelucrare).
c. Comerțul
d. Căile de comunicație și transporturile
e. Turismul
În realizarea proiectului, folosiți și elemente grafice. Puteți realiza grafice (pe baza datelor statistice indicate) în programe informatice, pe care să le includeți în proiect. De asemenea, puteți realiza mici deplasări pe teren, împreună cu profesorul ori cu părinții, unde puteți face observații directe, dar și fotografii.
VALORIFICAREA RESURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE
Resursele alternative de energie nu se epuizează, prin exploatare și nu au impact negativ asupra mediului (sau impactul este mic). În România, resursele alternative sunt:
• Apa (viteza de curgere a râurilor). Dintre toate resursele alternative de la noi din țară, aceasta este cel mai bine valorificată. În hidrocentralele de pe râurile principale se produce circa 25% din totalul energiei produse în România (fig. 1).
• Radiația solară – Prin poziția sa geografică, România beneficiază de un număr însemnat de ore de strălucire a Soarelui (peste 2300 de ore/an), mai ales în regiunile sudice și sud estice. Regiunile cu cel mai mare potențial pentru energia solară sunt cele din sud estul, estul, vestul și centrul țării. Cele mai mari parcuri fotovoltaice din țară se află în județele Giurgiu, Brașov și Călărași (fig. 2).
• Vântul – Pentru a putea fi valorificat energetic, vântul trebuie să aibă o viteză minimă de 4 m/s. Această condiție este îndeplinită în Dobrogea (aici se găsesc cele mai multe parcuri eoliene din țară), în Podișul Central Moldovenesc (cu un potențial mare, dar nevalorificat), dar și în zonele montane, unde predomină turbinele eoliene individuale, cu scopul asigurării consumului individual de energie electrică (fig. 2).
2 Producția de energie eoliană și solară
• Apa geotermală – Căldura apei se folosește pentru a obține energie electrică. La noi în țară este puțin valorificată (mai mult pentru energie termică) și doar în vestul țării (județele Bihor și Timiș).
• Biomasa – Folosită pentru producerea energiei termice prin reacții chimice ori prin arderea deșeurilor organice. În România este puțin utilizată.
Analizează graficul din fig. 3 și explică modul în care sunt valorificate resursele alternative de energie din România. Aplică!
3 Producția de energie alternativă (2023)
Fig.
Fig. 1 Producția de hidroenergie (1992–2023)
Fig.
POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI
a. Întocmește o listă cu cele mai importante atracții turistice din județul în care locuiești. Pentru aceasta, documenteazăte din diferite surse. De asemenea, poți utiliza aplicații precum Google Maps ori Open Street Maps. Pentru fiecare atracție turistică, realizează o descriere de o jumătate de pagină.
b. Imaginează ți că un prieten din străinătate dorește să vină să te viziteze. Cu ocazia aceasta, iar plăcea să descopere și județul în care locuiești. Ținând cont că nu are decât trei zile la dispoziție pentru a vedea județul, propune un traseu turistic pe care să puteți merge împreună.
În stabilirea obiectivelor de vizitare, ține cont și de lista realizată la punctul anterior. Presupunem că prietenul tău este însoțit de părinții lui, care au un autoturism, și vă pot însoți în călătorie.
Investigație
În echipe de patru elevi și împreună cu profesorul de geografie, realizați o analiză a turismului din județul vostru. Folosiți ca sursă datele din baza de date statistice TEMPO Online (http://statistici.insse.ro:8077/ tempo online/#/pages/tables/insse table) și extrageți evoluția structurilor de primire turistică, a capacității de cazare, a numărului de sosiri și de înnoptări, atât ale turiștilor români, cât și a celor străini pentru județul natal, în ultimii zece ani. Realizați câte un grafic, întrun program informatic, cu fiecare indicator și explicați evoluția acestora.
Pentru stabilirea traseului, poți utiliza și aplicații de tipul distanța.ro sau Google Maps, pe telefon. Știai
că...?
Cele mai vizitate județe în 2024, după București, au fost: Brașov, Cluj, Bihor, Suceava.
ROLUL CĂILOR DE COMUNICAȚIE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
Dezvoltarea economică este bazată pe circulația mărfurilor, a materiilor prime și a persoanelor, de aceea căile de comunicație sunt vitale pentru economie.
La nivel mondial, cel mai ieftin mod de transport al mărfurilor pe uscat este cel feroviar. În țara noastră, deși căile feroviare ajung în toate regiunile țării, traversând chiar și Carpații, totuși transportul feroviar nu este foarte bine valorificat.
Autostrăzile sunt deosebit de importante în economia țării. Prin scurtarea timpului de deplasare, se micșorează și costurile transportului, de aceea investitorii preferă să realizeze obiective economice în proximitatea autostrăzilor.
În România, mulți investitori preferă să deschidă fabrici și centre economice în vestul țării, pentru că astfel nu trebuie să plătească suplimentar pentru transportul materiei prime și a mărfurilor pe teritoriul României și pot utiliza autostrăzile din țările vecine (Ungaria și chiar Serbia).
Obiectivele economice aduc bunăstare locală prin crearea de locuri de muncă, dar și indirect, pentru că se pot dezvolta și mici afaceri de pe urma acestora.
Pentru România, un potențial însemnat în domeniul transporturilor îl reprezintă ieșirea la Marea Neagră și faptul că este străbătută de Dunăre. Pe cele două artere hidrografice ar putea fi tranzitată o cantitate însemnată de mărfuri, dacă ar fi făcute investiții mai mari în infrastructura portuară (zone de servicii, zone de depozitare a mărfurilor, parcări pentru TIRuri etc.), dar și în infrastructura feroviară și rutieră, pentru a fi capabile să preia fluxul de mărfuri pentru al transporta către interiorul țării.
O rețea densă și modernizată de căi de comunicație va duce și la creșterea numărului de turiști.
1. Care crezi că sunt motivele pentru care căile ferate sunt puțin utilizate pentru transportul de mărfuri?
2. Deschide aplicația Google Maps ori OpenStreetMap și navighează pe hartă către București, la începutul autostrăzii București–Pitești. Deplasează te pe hartă către Pitești și observă numărul și diversitatea obiectivelor economice (depozite, sedii, centre comerciale, fabrici, clădiri de birouri etc., benzinării, hoteluri și chiar restaurante) din lungul autostrăzii și mai cu seamă la începutul ei (ieșirea din București) și capătul ei (intrarea în Pitești).
3. Care crezi că sunt efectele economice ale utilizării acestei autostrăzi pentru localitățile străbătute de aceasta?
4. Cunoști drumuri spre zone turistice pe care oamenii petrec foarte mult timp stând în trafic? Consideri că turiștii vor mai fi dispuși să piardă multe ore în trafic pentru a ajunge la destinație, sau vor prefera să își schimbe destinația?
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Citește enunțurile de mai jos, apoi scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Fondul funciar agricol este alcătuit din:
a. construcții, păduri, ape;
b. livezi, terenuri arabile, terenuri degradate și neproductive;
c. păduri, vii, terenuri arabile;
d. terenuri arabile, vii, livezi.
2. Resurse de gaz metan se găsesc în:
a. Podișul Dobrogei;
b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
c. Câmpia Română;
d. Podișul Mehedinți.
3. Cea mai extinsă regiune viticolă din țară se află în:
a. Podișul Dobrogei și Delta Dunării;
b. Podișul Moldovei și Subcarpații de Curbură;
c. Câmpia Română;
d. Depresiunea Brașov.
4. Cel mai mare parc eolian din țară se află în:
a. Podișul Dobrogei;
b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
c. Câmpia Română;
d. Carpații Meridionali.
5. Cel mai mare consumator de energie electrică este:
a. populația;
b. agricultura;
c. industria; d. transportul.
Compară energia alternativă cu energia conven țională, precizând câte două avantaje și dezavantaje pentru fiecare.
Realizează un scurt eseu despre regiunile viticole ale României. Menționează care sunt factorii naturali care au permis dezvoltarea lor, unde se găsesc și modul în care sunt valorificate.
Citește următorul text, apoi răspunde la întrebări.
Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2024, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 83,5%,
în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 16,5%. […] Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2024 au însumat 24,1 milioane, în creștere cu 3,3% față de cele din perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2023. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2024, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 15,7%. Durata medie a șederii în perioada menționată, a fost de 2,2 zile la turiștii români și de 2,1 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023. https://www.economica.net/top-15-tari-cu-cei-maimulti-turisti-in-romania-in-primele-noua-lunidin-2024-date-ins_785236.html
1. Ce procent din numărul turiștilor care au vizitat România reprezintă cetățenii străini?
2. Cât la sută din turiștii care sau cazat structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au fost români?
3. Care a fost creșterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare în 2024, față de aceeași perioadă a anului 2023?
BAREM
I. 25 p
II. 15 p
III. 20 p
IV. 30 p
100 de puncte
UNITATEA VI Regiuni geografice
și dezvoltare regională
1. Diferențieri regionale
2. Regiunile geografice pe baze naturale
APLICAȚII PRACTICE
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. DIFERENȚIERI REGIONALE
Regiunile reprezintă porțiuni relativ omogene dintr-un anumit teritoriu, cărora le sunt specifice anumite caracteristici fizico-geografice, istorice și economice.
Până în anul 1990 nu exista conceptul de dezvoltare regională. Toată economia era planificată „de la centru”, adică de către stat. Obiectivul principal al conceptului de dezvoltare în viziunea socialistă era egalizarea dezvoltării în toate regiunile țării. De asemenea, creștere economică însemna dezvoltarea industriei – cât mai multe fabrici gigant și o producție cât mai mare.
După demararea procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, după anul 1995, când România a trimis solicitarea de a deveni membru al Uniunii Europene, s-a pus pentru prima dată problema dezvoltării regionale. În urma lansării, în 1996, a Programului PHARE s-a constatat necesitatea ca județele României să fie grupate în opt regiuni (fig. 2) și patru macroregiuni (fig. 3) de dezvoltare, care să gestioneze fondurile primite de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea regională. Rolul lor este de a coordona proiectele de infrastructură regională. Regiunile de dezvoltare nu au personalitate juridică și nu reprezintă unități administrativ-teritoriale. Sunt conduse de un Consiliu pentru dezvoltare regională (cu reprezentați din fiecare județ) și fac parte din Comitetul Regiunilor (UE).
Regiunea de dezvoltare Nord-Est este cea mai puțin dezvoltată din țară, cu cel mai mic PIB pe locuitor, deși este și cea mai populată (peste 3,5 milioane de locuitori). Economia se bazează în principal pe agricultură. Există câteva centre industriale în marile orașe ale regiunii (Iași, Suceava, Bacău,
Amintește-ți!
Care sunt cele opt regiuni de dezvoltare?
Bârlad), industria textilă fiind cea mai dezvoltată. Există căi ferate, un drum european (E85), câteva aeroporturi, iar lucrările la autostrada A7 (Ploiești–Siret) au început (fig. 1). Din cauza dificultăților economice, emigrarea este un fenomen răspândit (se pleacă fie peste hotare, fie în alte regiuni ale țării).
Regiunea de dezvoltare Sud-Est beneficiază de vecinătatea Mării Negre și a Dunării, ceea ce îi oferă un avantaj față de restul regiunilor. Sunt prezente aproape toate ramurile industriale, însă și agricultura are un aport important în dezvoltarea sa economică. Aici sunt cele mai mari suprafețe de podgorii roditoare din țară. De asemenea, se remarcă pescuitul și acvacultura (în Marea Neagră, Dunăre și Delta Dunării). Beneficiază de porturi maritime și fluviale, de aeroporturi și de autostrăzi. Turismul este foarte dezvoltat – pe litoral, în Delta Dunării și în marile orașe (Constanța, Tulcea, Galați, Brăila etc.)
Sigla de mai jos reprezintă programul sub care se desfășoară proiecte de dezvoltare a infrastructurii regionale finanțate de Uniunea Europeană prin fondurile FEDR. În județul în care locuiești ai văzut proiecte desfășurate sub această siglă? Aplică!
Știai
că...?
PHARE este un acronim pentru Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their Economies (Polonia și Ungaria: Asistență pentru refacerea economiilor lor). Acest program a fost implementat pentru prima dată în 1989 pentru a ajuta Polonia și Ungaria. Ulterior, programul a fost extins și în alte țări.
Fig. 1 Autostrada A7 (Ploiești–Siret)
Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia se evidențiază prin gradul înalt de industrializare, fiind prezente aproape toate ramurile industriale. Se remarcă și printr- o agricultură dezvoltată, având în vedere suprafața mare ocupată de câmpie. Dispune de căi ferate, porturi la Dunăre și autostrăzi, însă nu există niciun aeroport. Cuprinde unele dintre cele mai importante atracții turistice din țară – Valea Prahovei, Transfăgărășan, Culoarul Rucăr-Bran.
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia dispune de importante resurse de petrol și gaze naturale, astfel că industria este reprezentată de cea a energiei electrice. Aici se găsesc cele mai mari termocentrale și hidrocentrale din țară, regiunea fiind principalul producător de energie electrică la nivel național. Agricultura este și ea prezentă prin culturile de cereale din sud și cele viticole și pomicole din nord. Nu dispune de autostrăzi. Turismul se practică în zona montană din nordul regiunii.
Regiunea de dezvoltare Vest este una dintre cele mai dezvoltate regiuni ale României, economia fiind concentrată în jurul Timișoarei. Pe lângă ramurile tradiționale ale industriei, aici sunt prezente IT-ul și înalta tehnologie. Dezvoltarea economică este stimulată și de proximitatea față de Vestul Europei. Legăturile cu restul țării și cu alte țări sunt asigurate prin coridoarele paneuropene IV și VII de transport (ambele prin Budapesta), căi ferate și prin aeroportul internațional din Timișoara.
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest are economia bazată pe agricultură, urmată de industrie (în Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu Mare).
Prin închiderea a numeroase centre de minerit din Maramureș și Apuseni, șomajul a crescut. Regiunea este traversată de șase drumuri europene, căi ferate și beneficiază de patru aeroporturi. Cea mai importantă destinație turistică o reprezintă Maramureșul.
Regiunea de dezvoltare Centru se remarcă prin ponderea mare a serviciilor (transporturi, telecomunicații, sectorul financiar-bancar și de asigurări) în economia regiunii. Sunt prezente toate ramurile industriale, polarizate în jurul orașelor mari. Căile de comunicație sunt diverse și dezvoltate, asigurând legătura cu restul țării. Turismul se practică mai ales în regiunile montane și în marile orașe.
Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai mică regiune de dezvoltare din țară, însă cea mai dezvoltată, cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor. Reprezintă cea mai mare aglomerare industrială din România și sunt prezente toate ramurile industriale. Chiar dacă poziția geografică este nefavorabilă, prin funcția de capitală, care constituie cel mai important nod de transport, atrage investitorii. Aici au sediul toate marile companii din România.
Aplică!
1. Cu ajutorul hărților de mai jos, identifică județele din fiecare regiune de dezvoltare. Menționează și reședința de județ.
2. Compară Regiunea de dezvoltare Centru cu Re giunea de dezvoltare București-Ilfov, precizând două asemănări și trei deosebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la cadrul natural, populație și așezări, activități economice.
Fig. 2 Regiuni de dezvoltare
Fig. 3 Macroregiuni de dezvoltare
Nord-Vest
2. REGIUNILE GEOGRAFICE PE BAZE NATURALE
În România, regiunile geografice pe baze naturale au ca principal criteriu de clasificare relieful. În funcție de relief, se etajează și elementele climatice, de vegetație, fauna și solurile. Astfel, se pot evidenția regiuni montane, regiuni de deal și podiș și regiuni de câmpie, fiecare având caracteristici geografice diferite, reflectate în locuire și activități economice. Acestea se suprapun marilor unități de relief.
Carpații Orientali sunt situați între granița cu Ucraina în nord și Valea Prahovei în sud și reprezintă grupa cea mai extinsă din Carpații României. Se divid în trei grupe, sunt alcătuiți din trei tipuri de roci și prezintă trei tipuri genetice de relief. Sunt fragmentați de văi și depresiuni. Prezintă un climat etajat, iar în depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Râurile sunt numeroase și au debite mari. Sunt acoperiți cu păduri de foioase și conifere. Populația este stabilită în zonele depresionare și în culoarele de vale, unde se întâlnesc numeroase așezări urbane și rurale. Este dezvoltată industria extractivă, a lemnului, a construcțiilor de mașini și turismul (fig. 1).
Carpații Meridionali sunt limitați de Valea Prahovei la est și de Culoarul Timiș-Cerna la vest. Reprezintă cel mai înalt și masiv sector montan din România. Prezintă relief glaciar și carstic. Sunt formați din roci cristaline și sedimentare. Altitudinile maxime depășesc 2 500 m în toate cele patru grupe (fig. 2). Climatul este etajat, de tip montan. Numeroase râuri își au izvoarele aici. Se întâlnesc păduri de fag și de conifere. Masivitatea a impus dezvoltarea așezărilor în zonele depresionare și de vale. Pe baza resurselor de sol și subsol s-au dezvoltat diferite ramuri industriale.
Carpații Occidentali reprezintă regiunea montană cu cele mai reduse altitudini din Carpații românești (fig. 3). Sunt cuprinși între Valea Dunării în sud și Valea Barcăului în nord. Se evidențiază printr-un mozaic petrografic, prezența depresiunilor de tip „golf” și a reliefului carstic. Dețin numeroase resurse: minereuri de fier, auro-argentifere și materiale de construc ții (marmură). Așezările ajung la altitudini mari, cele mai mari fiind orașele din văi și depresiuni.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este localizată în interiorul arcului carpatic și prezintă un relief predominant colinar. Este formată în mare parte din roci sedimentare. Deține resurse de gaz metan, sare și reprezintă o regiune importantă pentru practicarea agriculturii (fig. 4).
Subcarpații reprezintă o regiune de relief situată la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali. Sunt alcătuiți din dealuri și depresiuni (submontane și intracolinare). Dețin importante resurse de subsol și sunt acoperiți de păduri de foioase. Sunt foarte fragmentați, ceea ce a dus la existența unui număr ridicat de așezări umane. Reprezintă una dintre cele mai importante regiuni viticole și pomicole ale țării.
Podișul Moldovei este poziționat pe un scut continental vechi acoperit ulterior cu sedimente. Prezintă altitudini de până la 700 m, iar relieful este reprezentat prin interfluvii netede și văi largi cu terase. Se găsesc numeroase orașe mari, care concentrează industria și serviciile. Agricultura este principala activitate. Podișul Getic, denumit și Piemontul Getic, se caracterizează prin altitudini între 300 și 700 m, roci sedimentare și prezența alunecărilor de teren. Deține importante resurse de cărbuni, petrol și gaze naturale, influențând astfel dezvoltarea industriei energetice.
Fig. 4 Depr. Transilvaniei
Fig. 1 Lacul Roșu Fig. 2 Vârful Negoiu
Fig. 3 Munții Apuseni
STUDIU DE CAZ
Caracterizarea geografică a unei regiuni (la alegere)
CARPAȚII MERIDIONALI
Carpații Meridionali (fig. 3) sunt situați între Valea Prahovei în est și Culoarul Timiș-Cerna în vest și au o lungime de aproximativ 250 km. S-au format în orogeneza alpină, prin încrețirea scoarței terestre. Sunt alcătuiți din roci metamorfice, care le conferă aspectul de masivitate, și din roci sedimentare pe margini. Altitudinile depășesc 2 500 m în numeroase vârfuri. Este dezvoltat relieful glaciar și cel carstic, ceea ce îi face să dețină un potențial turistic important. Sunt străbătuți de văi transversale și culoare tectonice, iar depresiunile sunt puține (Loviștei și Petroșani). Carpații Meridionali sunt divizați în patru grupe: Bucegi, Făgăraș, Parâng și Retezat-Godeanu. Climatul specific este de tip montan, etajat, cu temperaturi medii anuale cuprinse între –2°C și 3°C. Cantitatea anuală de precipitații se încadrează între 1 200 și 1 400 mm/an, în mare parte sub formă de zăpadă. Sunt specifice vânturile puternice și brizele montane.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râuri și lacuri (naturale – fig. 1 și antropice). Râurile dețin un potențial hidroenergetic important, valorificat prin amenajarea unor lacuri de acumulare precum Vidraru (pe Argeș) și Vidra (pe Lotru). Dintre lacurile naturale, mai importante sunt cele glaciare – Bucura (cel mai mare ca suprafață) și Zănoaga (cel mai adânc).
Vegetația este reprezentată prin păduri de foioase și conifere (între 800 și 1 800 m) și pajiști alpine (la peste 1 800 m) – fig. 2 . Pajiștile alpine și pășunile
Amintește-ți!
Care sunt principalele regiuni geografice ale României?
Care este altitudinea maximă din Carpații Meridionali și vârful unde se înregistrează aceasta?
de munte creează premisele pentru creșterea animalelor. Solurile sunt și ele etajate și aparțin claselor cambisoluri și spodisoluri.
Fauna este specifică zonelor montane, reprezentată prin urși, lupi, capre negre etc. Datorită caracteristicilor aparte, au fost înființate numeroase parcuri naționale (Retezat, Cozia, Bucegi, Piatra Craiului) și parcuri naturale (Zănoaga, Peștera Ialomiței, Parâng-Novaci ș.a.).
Populația prezintă o densitate mai mare în zonele depresionare și în lungul culoarelor de vale. Cele mai multe așezări sunt rurale, de tipurile risipit și adunat (în depresiuni). Satele au funcții agricole, industriale (carboniferă, exploatarea lemnului), de creștere a animalelor și turistice (în Culoarul Rucăr-Bran).
Fig. 1 Lacul și circul glaciar Peleaga
Fig. 2 Vegetație alpină, Munții Retezat
Fig. 3 Carpații Meridionali – reprezentare panoramică 3D
4 Practicarea oieritului în
Fig. 6 Șoseaua Transalpina, Munții Parâng
Așezările urbane sunt mici și foarte mici, fiind poziționate în zonele mai joase. Cele mai multe sunt situate pe Valea Prahovei (Sinaia, Predeal, Bușteni), în Depresiunea Petroșani (Petroșani, Lupeni, Vulcan), în Depresiunea Loviștei (Brezoi) și Hațeg (cu orașul omonim).
Carpații Meridionali dețin importante resurse de cărbuni superiori (antracit și huilă, care se mai exploatează doar în două mine), mangan și roci de construcții. Agricultura este reprezentată prin creșterea ovinelor (fig. 4), bovinelor și a cabalinelor (pentru munci agricole), care utilizează suprafețele cu pășuni și fânețe naturale. Se practică și piscicultura în lacuri special amenajate (păstrăvării).
Industria este slab reprezentată. În Valea Jiului, cândva renumită pentru minerit (cărbuni), majoritatea minelor s-au închis. Exploatarea lemnului
Aplică!
1. Identifică, pe harta fizico-geografică a României, așezările urbane din Carpații Meridionali.
2. Documentează-te de pe internet și identifică altitudinea maximă atinsă de cele două drumuri naționale (Transalpina și Transfăgărășan) care traversează Carpații Meridionali.
3. Pe baza cunoștințelor dobândite în lecțiile anterioare, precizează cinci atracții turistice din Carpații Meridionali.
Portofoliu!
Realizează un text geografic, de maximum două pagini, în care să caracterizezi la alegere, o altă regiune geografică decât cea prezentată în lecție, păstrând aceeași structură.
încă se mai practică (Brezoi). Regiunea este traversată de două artere rutiere foarte importante – DN1 (Valea Prahovei) și DN7 (Valea Oltului) – care asigură legătura dintre centrul și vestul țării cu sudul acesteia.
Economia regiunii se bazează foarte mult pe turism, aici fiind localizate numeroase atracții turistice din țară (Platoul Bucegi, Piatra Craiului, Valea Prahovei, Peștera Muierii, Peștera Polovragi). În Carpații Meridionali se află și două drumuri naționale situate la cea mai mare altitudine din țară, Transfăgărășan (fig. 5) și Transalpina (fig. 6). Se practică turismul montan și sporturile de iarnă (Valea Prahovei, Păltiniș, Rânca), turismul balneoclimateric (Sâmbăta de Sus, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane) și, mai recent, agroturismul (în Culoarul Rucăr-Bran).
Știai că...?
La începutul iernii, la Bâlea Lac se construiește, în fiecare an, un hotel de gheață (fig. 7). Acesta este foarte apreciat de turiști, fiind un obiectiv inedit. În Munții Făgăraș se află 8 din cele 14 vârfuri ale munților României care depășesc 2 500 m: Moldoveanu, Negoiu, Viștea Mare, Lespezi, Cornu Căl țunului, Vânătoarea lui Buteanu, Hârtopu și Dara. Încă 42 de vârfuri au între 2 400 și 2 500 m altitudine.
Fig. 7 Hotelul de gheață de la Bâlea Lac
Fig.
zona alpină
Fig. 5 Lacul Bâlea și șoseaua Transfăgărășan
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
Notează pe caiet varianta corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cele mai întinse suprafețe cu vii se găsesc în regiunea de dezvoltare:
a. Sud-Est; b. Centru; c. Nord-Est; d. Sud-Vest Oltenia.
2. Criteriul principal de clasificare al regiunilor geografice este:
a. clima; b. economia; c. relieful; d. poziția geografică.
3. Cea mai extinsă unitate de câmpie din țară este reprezentată de regiunea geografică:
a. Dealurile de Vest; b. Câmpia Română; c. Câmpia de Vest; d. Câmpia Moldovei.
Analizează graficele de mai jos, apoi răspunde pe caiet la cerințele următoare.
a. Cel mai mare PIB îl are regiunea … .
b. Cel mai mic PIB îl are regiunea … .
c. Ordonează crescător regiunile de dezvoltare, în funcție de valoarea PIB-ului din 2000.
d. Ordonează crescător regiunile de dezvoltare, în funcție de valoarea PIB-ului din 2022.
e. Care este regiunea de dezvoltare care a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului în 2022, față de 2000?
Caracterizează din punct de vedere geografic Carpații Meridionali, făcând referire la cadrul natural, populație și așezări, resurse și economie.
Compară Regiunea Sud-Vest Oltenia cu Regiunea Vest, precizând două asemănări și trei deosebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la cadrul natural, populație și așezări, activități economice.
Realizează corespondența dintre regiunile de dezvoltare din coloana A și județele din coloana B.
A B
1. Mureș
a. Nord-Vest
b. Centru
c. Nord-Est
d. Sud-Est
e. Sud-Muntenia
f. București-Ilfov
g. Sud-Vest Oltenia
h. Vest
2. Giurgiu
3. Gorj
4. Cluj
5. Dolj
6. Arad
7. Bistrița-Năsăud
8. Municipiul București
9. Neamț
10. Tulcea
Precizează un factor natural și doi factori antropici care contribuie la dezvoltarea Regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia.
UNITATEA VII
Caracteristici ale mediului înconjurător
1. Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluții recente
2. Resurse, populație și elemente ale dezvoltării sustenabile
APLICAȚII PRACTICE
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN ROMÂNIA.
EVOLUȚII RECENTE
Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului înconjurător. Principala problemă legată de calitatea mediului în România este poluarea.
Poluarea aerului este cauzată de cantitatea mare de substanțe și praf eliberate în atmosferă de anumite activități industriale (fig. 1). Deși foarte multe fabrici au fost închise în România, mai ales după anul 1992, efectele poluării sunt vizibile și astăzi în peisajul unor așezări (Copș a Mică). Astăzi, poluarea aerului a devenit o problemă majoră în marile orașe din cauza parcului auto foarte vechi. Poluarea apelor este o altă problemă a mediului din România, apele fiind poluate cu mase plastice și deversări necontrolate de dejecții și deșeuri (fig. 2). Îngrășămintele și pesticidele utilizate în agricultură, împreună cu unele exploatări miniere au dus la poluarea solului și a pânzei freatice.
O altă sursă de degradare a mediului înconjurător din țara noastră o reprezintă defrișările. Fenomenul despăduririlor este foarte răspândit în țara noastră, cu precădere în județele care se suprapun pe zona montană. Tăie rile ilegale de păduri aproape că le egalează pe cele legale. După Agenția Națională de Protecția Mediului, în anul 1800,
Vreau să știu mai mult
Poți afla informații despre indicele de calitate a aerului în timp real. Intră pe site-ul https://waqi.info/ro/ și observă evoluția calității aerului din localitatea sau din regiunea ta timp de o lună.
Amintește-ți!
Ce reprezintă mediul înconjurător?
Care sunt cauzele degradării mediului înconjurător?
România avea o suprafață de 8,5 mil. ha de pădure, adică 36% din teritoriu, iar în prezent, pădurile reprezintă circa 29% din suprafața țării.
Gestionarea deșeurilor încă mai este o problemă majoră pentru România. De foarte multe ori acestea sunt depozitate necontrolat, iar gropile de gunoi ecologice, impuse de altfel de Uniunea Europeană aproape că lipsesc. De asemenea, sunt foarte puține stații de colectare selectivă a deșeurilor și stațiuni de epurare a apelor uzate. Măsuri legislative de protecție a mediului există în România, însă respectarea acestora este încă o provocare.
Aplică!
1. Precizează două consecințe negative asupra mediului determinate de defriș ările masive din România.
2. Explică importanța pădurii pentru mediul înconjurător, dar și pentru societatea umană.
Știai că...?
În România, prima lege pentru protecția mediului a fost adoptată în anul 1930, și anume Legea pentru protecția monumentelor naturii
România este cea mai poluată țară din UE.
Fig. 1 Termocentrala Turceni
Fig. 2 Poluare cu materiale plastice pe Dunăre (Galați)
Citeș te următorul text, apoi răspunde la întrebări.
„Cândva, la Geamăna, în munții Apuseni, era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni (fig. 3, 4). Localnicii au fost obligați să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care, în timp, le-a acoperit biserica şi le-a înghițit cimitirul. Schimbarea la față a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme, era cea mai mare din Europa (…). În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1000 de persoane. Acum, în căsuțele moțeşti, răsfirate de-a lungul a câțiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc 20 de suflete. Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puținii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns, însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şesii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna. În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung reziduurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Lacul artificial este unul de decantare, de vale, deschis, amenajat între doi versanți. Mai exact, are un singur baraj. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă.”
2. Care este principala sursă de poluare a satului și a regiunilor înconjurătoare?
3. Ce elemente ale mediului înconjurător sunt puternic afectate de acest tip de poluare?
4. De ce crezi că lacul artificial, de decantare, reprezintă un real pericol pentru zonă?
5. Cum crezi că ar trebui să reacționeze sau să intervină statul/autoritățile în rezolvarea acestei probleme grave de mediu? Lectură
Aplică!
Împreună cu ceilalți colegi din clasă identifică zone cu deșeuri în localitatea în care lo cuiești. Realizează o schemă a localității și marchează zonele cu deșeuri. Realizează un fluturaș în care să subliniezi nevoia de conștientizare a efectelor produse de gestionarea și depozitarea necontrolată a deșeurilor de orice natură. Împreună cu profesorul de geografie, cereți ajutor comunității locale pentru găsirea unor soluții sustenabile în rezolvarea problemei deșeurilor. Stabiliți împreună o zi specială de curățenie și implicați comunitatea locală (identificați voluntari).
Fig. 3 Satul Geamăna inundat cu ape uzate de la exploatarea minieră (2019)
Fig. 4 Case inundate și abandonate în mijlocul unui lac contaminat cu cianură la Geamăna, lângă Roșia Montană
2. RESURSE, POPULAȚIE ȘI ELEMENTE ALE DEZVOLTĂRII SUSTENABILE
Dezvoltarea sustenabilă sau durabilă reprezintă procedeul prin care se urmă rește satisfacerea nevoilor generației din prezent, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități (Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare). Astfel, se evidențiază păstrarea calității mediului, de către generația actuală, pentru a nu periclita dezvoltarea generațiilor viitoare (fig. 1).
România dispune de resurse naturale importante care au contribuit, de-a lungul timpului, la dezvoltarea ramurilor industriale și a economiei țării. În vederea dezvoltării sustenabile, accentul este pus pe acele resurse regenerabile (apă, radiație solară, vânt, ape geotermale și biomasă) și mai puțin pe cele epuizabile, care trebuie exploatate cât mai rațional. De asemenea, resursele de sol și pădurile trebuie exploatate astfel încât să se poată regenera.
Populația este un alt factor al dezvoltării sustenabile, reprezentând o premisă importantă pentru dezvoltarea sustenabilă, deoarece aceasta constituie forța de muncă. Deschiderea României către lume, și mai ales integrarea în Uniunea Europeană, a dus la creșterea profesionalizării forței de muncă, fie prin școlarizare peste hotare, fie prin aducerea în țară a noilor tehnologii și cunoștințe.
Mediul, al treilea factor al dezvoltării sustenabile, este elementul central al acesteia, deoarece constituie locul în care oamenii trăiesc și își desfășoară activitățile, iar dezvoltarea economică trebuie să fie făcută fără afectarea acestuia.
Prin dezvoltare durabilă se asigură creșterea economică, în condițiile conservării mediului și a valorificării raționale a resurselor. Aceasta se poate face prin două direcții:
• Prin dezvoltarea unor industrii nepoluante (energie electrică și termică din surse alternative; management eficient al deșeurilor industriale; achiziționarea de tehnologii nepoluante etc.).
În raport cu provocările economice ale României și în vederea dezvoltării sustenabile, este nevoie de:
• Creșterea economică regională (consolidarea întreprinderilor deja existente; atragerea de noi investiții; sprijinirea investițiilor de către stat).
• Dezvoltarea infrastructurii economice (rețea eficientă de teleco mu ni cații, asigurarea unor legături de transport către arealele industriale și de servicii; revitalizarea arealelor industriale abandonate; îmbunătățirea infrastructurii turistice; dezvoltarea și utilizarea infrastructurii de cercetare și transfer tehnologic; calificarea și perfecționarea forței de muncă).
• Includerea protejării mediului în strategiile regionale de dezvoltare economică (epurarea apelor uzate; intensificarea activităților pentru îmbunătățirea calității aerului, scăderea emisiilor și utilizarea rațională a energiei).
• Dezvoltarea resurselor umane (crearea de noi locuri de muncă; politici active de ocupare a șomerilor).
În vederea dezvoltării sustenabile, România elaborează periodic un plan de dezvoltare durabilă. În 2018, a fost elaborat documentul Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – 2030, ce cuprinde principalele obiective pe care România și le propune până în anul 2030, urmărind cea mai bună utilizare a resurselor umane, materiale și financiare.
Fig. 1 Elementele dezvoltării sustenabile
Citeș te următorul text, apoi răspunde la întrebări.
„Pornind de la ideea că beneficiile dezvoltării economice trebuie să fie mai mari decât costurile, inclusiv cele legate de conservarea ş i îmbunătățirea mediului, prima strategie de Dezvoltare Durabilă a României din 1999 a avut ca obiectiv îmbunătățirea progresivă ş i menținerea bunăstării populației în corelare cu cerințele folosirii raționale a resurselor naturale ş i ale conservării ecosistemelor.
Aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, a ajustat prioritățile naționale, prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă [...] vizând reducerea decalajului socio-economic față de cel al statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru ca dezvoltarea durabilă să reu ş ească în România [...] această strategie este construită în jurul cetățeanului ş i nevoilor generațiilor viitoare.
Pe plan economic este nevoie de garantarea unei cre ş teri economice pe termen lung de care să beneficieze cetățenii României. De ş i economia unei țări se măsoară adeseori prin cifre, care nu iau în considerare potențialul cetățeanului, transformarea economiei într-una durabilă ş i competitivă necesită un nou mod de acțiune care să se centreze pe inovație, optimism ş i reziliența cetățenilor. O asemenea abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetățeanul se poate realiza material ş i aspirațional.
Sub aspect social este nevoie de o societate coezivă, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație ş i sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați ş i femei, dintre mediul urban ş i rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați ş i sprijiniți. [...] Sporirea capitalului social – crearea unui simț civic definit prin încredere între cetățeni – va conduce la deblocarea potențialului cetățenilor români pentru a se realiza prin forțe proprii, asigurând totodată ş i dezvoltarea durabilă a comunităților lor.
Con ş tientizarea importanței mediului a crescut semnificativ în ultimii ani, atât în ceea ce prive ş te mediul natural, cât ş i pe cel antropic. Protejarea naturii este responsabilitatea tuturor, datorită impactului biunivoc om – mediu, dar ş i o oportunitate a cetățenilor de a se uni într-un scop nobil, prin con ş tientizarea acestei responsabilități .”
(Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – 2030, Introducere) Lectură
1. Care a fost obiectivul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României din 1999?
2. Dar obiectivul Strategiei Naționale pentru Dez voltare Durabilă, după aderarea României la UE?
3. Care sunt elementele dezvoltării sustenabile?
4. Ce măsuri și-a stabilit România pentru fiecare element al dezvoltării sustenabile, pentru 2030?
Vreau să știu mai mult
Un exemplu de bună practică în ceea ce privește trecerea de la o activitate poluantă la una sustenabilă o reprezintă conversia unor saline, din exploatare minieră în exploatare turistică, prin realizarea unor amenajări turistice. Salina Turda este un exemplu elocvent.
Sarcină de lucru
EVALUARE: PROIECT INDIVIDUAL
Realizează un poster în care să prezinți, la alegere, una dintre temele: Propuneri pentru un mediu înconjurător sănătos în România sau Plan de lucru pentru o Românie durabilă.
Timp de realizare: trei săptămâni
Timp de prezentare: 5 minute
Pași pentru realizarea posterului
Săptămâna 1 Pregătire
• alege subiectul prezentării;
• realizează un plan al prezentării;
• documentează-te și adună informații din diverse surse (enciclopedii, internet, reviste etc.);
• caută, selectează și realizează partea grafică potrivită (hărți, fotografii, grafice sau scheme).
Săptămâna 2 Realizare și verificare
• realizează posterul; asigură-te că există un echilibru între partea scrisă și partea grafică;
• notează sursa sub fiecare material preluat (hartă, fotografie ș.a.);
• la finalul posterului, menționează toate sursele scrise pe care le-ai consultat;
• asigură-te de corectitudinea redactării (aspect, ortografie, punctuație etc.).
Săptămâna 3 Finalizare și prezentare
• prezintă, în fața clasei, posterul realizat;
• reține că trebuie să te încadrezi în trei minute;
• pregătește-te să răspunzi la întrebările colegilor tăi/profesorului, după ce ai susținut prezentarea.
Sugestii pentru prezentare
• să ai un discurs clar (enunțurile să fie corecte și simple; limbajul să fie adecvat din punct de vedere științific);
• să explici hărțile, schemele, fotografiile, graficele din prezentare;
• să valorifici în prezentare ceea ce ai scris pe poster, dar să oferi și informații suplimentare;
• să fii pregătit pentru eventualele lămuriri pe care le pot cere colegii;
• să te încadrezi în timpul alocat.
Autoevaluare
La sfârșitul prezentării, poți demonstra că stăpânești următoarele competențe:
Am realizat un poster care conține informații despre tema aleasă.
Am inserat în prezentare hărți, fotografii, scheme potrivite etc.
Prezentarea în fața colegilor a fost clară.
Am răspuns la întrebările colegilor mei/profesorului meu.
M-am încadrat în timpul alocat pentru susținerea prezentării.
UNITATEA VIII
România în Europa și în lume
1. Valorile naturale și culturale ale României
2. România ca membru ONU, NATO și UE
APLICAȚII PRACTICE
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
1. VALORILE NATURALE ȘI CULTURALE ALE ROMÂNIEI
În semn de recunoaștere a caracteristicilor unice și a importanței anumitor situri naturale și culturale pentru generațiile viitoare, UNESCO a adoptat în 1972 Convenția Patrimoniului Mondial, care cuprinde astăzi 1223 de situri de patrimoniu* mondial. În România, există unsprezece situri ale patrimoniului mondial UNESCO, ce au fost incluse pe această listă începând cu 1993. Dintre acestea, două sunt situri naturale de patrimoniu UNESCO, iar nouă sunt situri culturale de patrimoniu UNESCO.
Situri naturale:
• Delta Dunării (din 1999);
• Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpați şi din alte regiuni ale Europei (din 2017): Cheile Nerei Beușnița, Coronini Bedina, Iauna Craiova, Izvoarele Nerei, Șinca Nouă, Slătioara, Masivul Cozia, Cheile Lotrișorului, Ciucevele Cernei, Groșii Țibleșului, Stâmbu Băiuț.
Situri culturale:
• Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993): Biertan, Valea Vinului, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Câlnic;
• Mănăstirea Horezu (1993);
• Bisericile din Moldova (1993): Mănăstirile Humorului, Pătrăuți, Probota, Suceava, Voroneț, Sucevița;
• Centrul istoric al Sighişoarei (1999);
• Bisericile de lemn din Maramureş (1999): Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz, Șurdești;
• Cetățile dacice din Munții Orăştiei (1999): Grădiștea de Munte, Costești, Luncani, Bănița, Căpâlna;
• Peisajul minier de la Roşia Montană (2021);
• Ansamblul monumental din Târgu Jiu (2024);
• Frontierele Imperiului Roman–Dacia (2024).
Împreună cu profesorul de geografie, accesează site ul Institutului Național al Patrimoniului, secțiunea Server cartografic, și identificați pe harta interactivă (https:// map.cimec.ro/Mapserver/ ) obiectivele patrimoniului construit din localitatea voastră sau din apropierea acesteia. Aplică!
Începând cu anul 2003, UNESCO a inițiat un program care presupune protejarea patrimoniului imaterial. Acest patrimoniu include diverse meșteșuguri, dansuri, tradiții etc. Din România au fost înscrise șapte astfel de elemente de patrimoniu imaterial, și anume: căluşul, doina, tehnici tradiționale de realizare a scoarței (meştesug prin care se realizează țesături), mărțişorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie, ceramica tradițională de Horezu, jocul fecioresc din România și colindatul de ceată bărbătească. Cele mai recente elemente de patrimoniu cultural imaterial adăugate pe lista UNESCO sunt: tradiția creşterii cailor de rasă lipițană din România şi arta cămăşii cu altiță – element de identitate culturală în România. Din anul 2015, UNESCO a adoptat un program dedicat geoparcurilor și geoștiințelor. În țara noastră există două geoparcuri internaționale, respectiv Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Ținutul Buzăului (Buzău Land). Primul se remarcă prin prezența ouălor și a fosilelor de dinozauri pitici care au trăit în acest spațiu, dar și prin alte monumente istorice, geologice, botanice ș.a., iar al doilea prin conservarea unor specii de fosile marine, vegetație terestră, mamifere, păsări, gândaci, reptile etc. Acestora li se mai adaugă și geoparcuri aspirante – Carpaterra, Oltenia de sub munte și Dobrogea chimerică.
De asemenea, un alt program UNESCO pentru stabilirea unor areale cu valoare științifică, în care există relații strânse între om și mediul înconjurător, îl constituie Programul Omul și Biosfera, ce a debutat în 1971. În cadrul acestuia, au fost înființate 759 de rezervații ale biosferei în 136 de țări, iar două dintre acestea se află în România (Delta Dunării și Munții Rodnei ).
că...?
Parcul Național Retezat a făcut parte din categoria rezervațiilor biosferei din 1979 până în 2022, când i a fost suspendat acest statut. Retragerea se datorează faptului că acesta nu are nicio așezare permanentă pe teritoriul său, conform cerințelor stabilite în 1995.
O altă organizație internațională, care se ocupă de conservarea unor elemente naturale și culturale de mare valoare, este Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN). Pe baza criteriilor stabilite de această organizație cu privire la protecția și conservarea patrimoniului natural, în România există mai multe categorii de arii protejate de interes național:
• Rezervații științifice – 32, din care, cele mai multe se găsesc în Delta Dunării;
• Parcuri Naționale – 13 (Domogled–Valea Cernei, Retezat, Cheile Nerei–Beuşnița, Munții Rodnei, Cheile Bicazului–Hăşmaş, Ceahlău, Călimani, Cozia (fig. 1), Piatra Craiului, Semenic– Cheile Caraşului, Munții Măcinului, Buila–Vânturarița, Defileul Jiului );
• Rezervații și monumente ale naturii – 916, printre care: Cheile Bicazului, Cheile Dâmbovicioarei,
Aplică!
1. Împreună cu profesorul de la clasă, documenteazăte de pe internet și realizează o listă cu ariile protejate de interes național, pe diferite categorii, din județul tău. Printează o hartă fizică a județului natal și poziționează pe aceasta ariile protejate din listă.
2. În echipe de patru elevi, printați o hartă fizică a României. Stabiliți o legendă și poziționați pe aceasta simbolurile alese, care să reprezinte parcurile naționale și naturale enumerate în textul lecției.
Vreau să știu mai mult
Izvorul Bigăr. Ariile protejate declarate monumente ale naturii sunt de mai multe tipuri, în funcție de elementul protejat. Astfel, există monumente: speologice (Peştera Muierii, Peştera Farcu); geologice (Groapa Ruginoasa – Valea Seacă, Râpa Verde); paleontologice (Locul fosilifer Ormeniş); hidrogeologice ( Zăvoaiele Borcutului ); geomorfologice (Sfinxul Bănățean); peisagistice (Cascada de apă termală Toplița); habitate acvatice (Lacul Albastru); mixte (Focul Viu de la Andreiaşu de Jos, Izvoarele Izvernei ).
• Parcuri naturale – 16 ( Apuseni, Bucegi, Porțile de Fier, Grădiştea Muncelului–Cioclovina, Balta Mică a Brăilei, Vânători Neamț, Lunca Mureşului, Lunca
Joasă a Prutului Inferior, Comana – fig. 2 , Munții Maramureşului, Putna–Vrancea, Defileul Mureşului Superior, Cefa, Văcăreşti – fig. 3).
Geodex
patrimoniu – ansamblu al bunurilor culturale de o valoare universală excepțională, dar și totalitatea celor mai importante situri naturale, fenomene fizice sau procese geologice, precum și tradiții, ritualuri, me ște ș uguri tradiționale, mo ș tenite din stră buni, care merită promovate ș i păstrate pentru a fi transmise generațiilor viitoare.
UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
În regiunea Roșia Montană se estimează că există rezerve de aur de peste 300 de tone și de argint de peste 1600 de tone, plus alte zăcăminte valoroase precum platină și metale rare. Acestea au făcut subiectul unui proiect de exploatare minieră, care presupunea un impact ecologic major asupra întregii regiuni. În urma unei presiuni uriașe din partea societății civile și după îndelungi demersuri pro și contra proiectului minier, în anul 2021, Roșia Montană a intrat pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Fig. 2 Parcul natural Comana
Fig. 1 Parcul Național Cozia
Fig. 3 Parcul natural Văcărești
2. ROMÂNIA CA MEMBRU ONU, NATO ȘI UE
România întreține relații diplomatice, de cooperare economică și militară cu majoritatea statelor lumii. În acest sens, țara noastră face parte din numeroase organizații internaționale. Cele mai importante sunt Organizația Națiunilor Unite – ONU (membră din 1955), Organizația Atlanticului de Nord – NATO (membră din 2004), Uniunea Europeană – UE (membră din 2007), Organizația Cooperării Economice a Mării Negre – OCEMN (membră și stat fondator din 1992) ș.a.
Prin apartenența la diferite organisme ale ONU (Adunarea Generală, Consiliul Economic ș i Social), România a participat la operațiunile ONU de menținere a păcii și a stabilității internaționale. În cadrul ONU, România este țară donatoare de asistență pentru dezvoltare, începând cu anul 2007. România a fost prima țară membră a Uniunii Europene care a deținut președinția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în perioada iunie 2006–iunie 2008. În acest sens, a dezvoltat o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul creat între țara noastră și un număr important de instituții ale acestei organizații în domeniul dezvoltării. Prin intermediul programelor și fondurilor Națiunilor Unite, România beneficiază de asistență financiară și tehnică în diverse domenii de interes pentru țară.
Aplică!
1. Împreună cu profesorul de la clasă, documentează te pe internet și numeș te și alte organizații internaționale din care face parte România. Precizează care este rolul României în cadrul acestor organizații.
2. Precizează două avantaje ș i două dezavantaje ce rezultă din calitatea României ca membră UE și NATO.
3. Împreună cu profesorul de la clasă, accesează pagina cu informații despre Mecanismul Euro pean de Protecție Civilă de pe site ul: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/civilprotection/ . Menționează ce este acesta, când a fost instituit, care este rolul său și când a fost activat de România.
Ca membră a Uniunii Europene, România este situată la frontiera estică a acesteia, iar ca membră NATO, are rolul de a asigura securitatea acestei frontiere. Astfel, în România au fost constituite baze militare NATO la Deveselu, în județul Olt și la Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța. Între misiunile și operațiunile NATO la care a participat România, se remarcă cele de securitate și apărare din Afganistan și de menținere a păcii din Kosovo. La aceasta din urmă, țara noastră încă participă cu 55 de militari (2025).
România a beneficiat de numeroase fonduri din partea Uniunii Europene încă înainte de aderare. Au fost și sunt finanțate, prin diverse programe, dezvoltarea regională, dezvoltarea infrastructurii și capacitatea instituțională. Între avantajele aderării României la Uniunea Europeană se remarcă libera circulație a bunurilor, a mărfurilor și a persoanelor.
Din punctul de vedere al asigurării securității, România, ca membră NATO și UE, se poate baza pe forța aliaților în apărarea teritoriului și intereselor sale naționale. În același timp, îi revine misiunea de a participa la efortul de apărare colectivă în cadrul alianței, la îndeplinirea angajamentelor ș i responsabilităților asumate de către Uniunea Europeană sau alte organizații de securitate de tip zonal și regional.
Știai că...?
În perioada 2–4 aprilie 2008, România a găzduit Summit ul NATO de la Bucureș ti, care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de țara noastră.
În perioada 1 ian.–30 iun. 2019, România a deținut Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Sarcină de lucru
EVALUARE: PROIECT INDIVIDUAL
Realizează o prezentare multimedia în care să prezinți, la alegere, unul din siturile de patrimoniu mondial UNESCO.
Timp de realizare: trei săptămâni
Timp de prezentare: 5 minute
Pași pentru realizarea prezentării multimedia
Săptămâna 1 Pregătire
• alege subiectul prezentării;
• realizează un plan al prezentării;
• documenteazăte și adună informațiile din cât mai multe surse (enciclopedii, site uri oficiale, reviste etc.);
• caută, selectează și realizează partea grafică potrivită (hărți, fotografii, grafice, scheme).
Săptămâna 2 Realizare și verificare
• realizează prezentarea multimedia; asigură te că există un echilibru între partea scrisă și partea grafică;
• notează sursa sub fiecare material preluat (hartă, fotografie ș.a.);
• la finalul prezentării, vei menționa toate sursele scrise pe care le ai consultat;
• asigură te de corectitudinea redactării (aspect, ortografie, punctuație etc.).
Săptămâna 3 Finalizare și prezentare
• prezintă, în fața clasei, prezentarea multimedia;
• reține că trebuie să te încadrezi în cinci minute;
• pregătește te să răspunzi la întrebările colegilor tăi/profesorului, după ce ai susținut prezentarea . Sugestii pentru prezentare
• să ai un discurs clar (enunțurile să fie corecte și simple; limbajul să fie adecvat din punct de vedere științific);
• să explici hărțile, schemele, fotografiile din prezentare;
• să valorifici în prezentare ceea ce ai scris pe diapozitive, dar să oferi și informații suplimentare;
• să fii pregătit pentru eventualele lămuriri pe care le pot cere colegii;
• să te încadrezi în timpul alocat.
Autoevaluare
La sfârșitul prezentării, poți demonstra că stăpânești următoarele competențe:
Am realizat o prezentare multimedia care conține informații despre tema aleasă
Am inserat în prezentare hărți, fotografii, scheme potrivite etc.
Prezentarea în fața colegilor a fost clară.
Am răspuns la întrebările colegilor mei/profesorului meu.
Mam încadrat în timpul alocat pentru susținerea prezentării.
RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE FINALĂ
Analizează harta alăturată și numește:
1. Arterele hidrografice numerotate pe hartă cu cifre de la 1 la 10.
2. Orașele notate pe hartă cu litere de la a la j.
3. Orașele străbătute de râurile notate pe hartă cu cifrele 8 și 9.
4. Masivul montan din care izvorăsc râurile notate pe hartă cu cifrele
7 și 9.
5. Județele a căror reședință este notată pe hartă cu literele a, c , g, h și j.
6. Câte un lac de acumulare situat pe râurile notate pe hartă cu cifrele
2 și 6.
7. Trei unități de relief străbătute de râul marcat pe hartă cu cifra 1.
Compară relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali cu cel al Grupei Muntilor Apuseni, precizând două asemănări și trei deosebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care sa format relieful, altitudini, tipuri de relief etc.
Citeș te cu atenție afirmațiile de mai jos. Notează A (adevărat), dacă apreciezi că afirmația este corectă, sau F (fals), dacă afirmația este falsă. Argumentează alegerea făcută.
1. Localitatea extremă vestică a României este situată în județul Mehedinți.
2. Relieful glaciar este întâlnit în Munții Parâng.
3. Temperatura medie anuală scade în România de la vest la est.
4. Lacul Vidraru a fost construit pe râul Argeș.
5. În zonele de dealuri se înregistrează densități ale populației peste media pe țară.
Horodiștea 48°15'N
Copiază enunțurile de mai jos pe caiet, completând spațiile libere cu noțiunile corecte.
Cele mai ridicate altitudini din România se înregistrează în Munții … . Munții vulcanici sunt prezenți în partea de … a Carpaților Orientali. Cei mai vechi munți din țara noastră sunt … , care sau format în timpul orogenezei … . Cele mai reduse altitudini din România se înregistrează în unitatea de relief numită … .
Realizează un eseu geografic de o jumătate de pagină despre dezvoltarea sustenabilă a României, folosind termenii: regiuni de dezvoltare, forță de muncă, infrastructură, mediu, resurse.
