Eryka Lang
a povestilorMAREA EXPEDIȚIE
Povești și activități
Povești audio și activități interactive
Eryka Lang
a povestilorMAREA EXPEDIȚIE
poveștide citit șiascultat
Povești și activități
Marea expediție a poveștilor. Povești și activități Eryka Lang
Copyright © 2025 Litera Educațional Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Coordonator editorial: Gabriela Bărbulescu Corector: Carmen Bîtlan
Tehnoredactare: Dorel Melinte
Copertă: Lorena Ionică
Ilustrații: Shutterstock, Andra Manea Ilustrație copertă: Shutterstock
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LANG, ERYKA
Marea expediţie a poveștilor: povești și activităţi / Eryka Lang. – București : Litera, 2025 ISBN 978 630 355 627 7
821.135.1
087.5
Bun găsit,
Te invităm să pornești într-o călătorie magică în lumea largă, cu puterea gândului și a imaginației, prin intermediul a cinci povești cu întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite, ca să cunoști obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă din diferite colțuri ale lumii. Din loc în loc, vei găsi activități interesante care îți dezvoltă atenția, concentrarea, creativitatea, dar și rețete simple pentru Crăciun, idei de activități distractive, tradiții românești și internaționale pentru perioada Crăciunului, numai bune pentru timpul petrecut împreună cu familia sau cu prietenii.
Pentru ca experiența să fie deplină, accesează varianta digitală a cărții care conține fișiere audio pentru povești, să le asculți de câte ori îți dorești, și multe activități interactive. Trebuie doar să scanezi codul de mai jos: Succes!
Concursul dorințelor de la Polul Nord
Într o noapte friguroasă, în Laponia, spiridușii
Moșului lucrau de zor în atelierul de cadouri. Afară ningea, iar în grajd, puiul de ren Matti tropăia nerăbdă‑ tor.
— Of, toți renii mari trag sania Moșului, iar eu trebu ie să rămân aici, singur, de pază! se plângea el, scuturân du și cornițele moi.
Auzindu l, Finn, un spiriduș cu urechi ascuțite și ochi ca două boabe de mazăre, se apropie de el:
— Matti, hai să facem ceva distractiv! Moșul a organizat în seara asta Concursul Dorințelor!
Renul cel mic nu mai auzise despre așa ceva.
— Fiecare locuitor al Polului Nord – spiriduș, ren sau om de zăpadă – își scrie o dorință pe un glob. Iar cel mai sincer glob va fi dus de îndată la Marele Brad Vienez, să lumineze Târgul de Cră ciun din Austria!
Matti tresări.
— Un brad… în Austria? Este departe?
— Da! Imaginează‑ți că va fi singura dorință de la Polul Nord care va străbate lumea! chicoti spiridușul.
Atelierul Moșului era plin de lumină și freamăt. Așezate pe mese, globuri de toate formele și culorile așteptau să fie inscripți onate cu dorințe.
— Eu vreau să fiu pus pe cea mai înaltă crean gă, lângă steaua cea mai strălucitoare! aclama mândru un glob roșu.
Globul verde se legănă:
— Mi ar plăcea să fiu lângă ghirlandele care luminează piața!
Globul albastru suspină:
— Eu vreau să fiu mai aproape de oameni, să aud poveștile pe care le spun copiilor.
Spiridușii, renii și oamenii de zăpadă se înghesuiau să și alea gă globul perfect. Matti luă un glob simplu, alb. — Ce scrii pe el? îl întrebă Finn.
— Nu știu ce să scriu… Ce să ceară un ren mic, care n a făcut nimic special?
Se gândi apoi la toți copiii care așteptau Crăciunul, la luminițele din orașe și... la cum se simțea el în grajd. Cu un strop de cerneală, scrise:
Aș vrea ca niciun copil să nu fie singur de Crăciun.
Afară, vântul se întețise și începuse să spulbere cât colo straturile de zăpadă, luând pe sus și un sac cu globuri.
— Globurile cu dorințe! Se duc în viscol! strigă Finn.
Fără să stea pe gânduri, Matti înșfăcă un sac nou și se aruncă în troienele viscolite de afară, urmărind globurile care se rostogoleau ca niște lumini vii. Vântul îl lovea puternic, dar nu l a putut opri. După ceva timp, îi era tot mai frig și găsise deja toate globurile, mai puțin globul lui alb.
Trecuse dincolo de pădurea de brazi și globul nu se vedea niciunde. Atunci, dintr un pin cărunt, se auzi o voce gravă:
— Cauți ceva, micuțule?
Era Bufnițoiul de Zăpadă, cu aripi late ca niște fulare groase și ochi ca două felinare. Ținea în gheare un glob alb, luminos.
— E globul meu! E dorința mea! spuse Matti.
— Hm… Ești cam mic pentru o dorință atât de mare, răcni bufnițoiul. De ce ți l aș da?
— Pentru că poartă o dorință care e pentru toți copiii din lume.
Bufnițoiul își întinse aripile și aruncă globul în șuierul vântului.
— Dacă l prinzi, e al tău!
Globul se lăsă dus de vânt și ateriză pe lacul înghețat. Matti se aruncă după el, iar gheața trosni sub copitele lui. A sărit, s a rostogolit, s a ridicat iar și a prins globul cu botul.
— Bravo, micuțule, ai trecut proba curajului și a sincerității. Dorința ta e cea mai im portantă, așa că trebuia să mă asigur că vei putea avea grijă de ea, îi spuse Bufnițoiul de Zăpadă și se făcu nevăzut.
Un clinchet de clopoței s a auzit din cer. Sania Moșului cobora clătinându se printre norii grei de zăpadă.
— Matti! Vino aici! Ai riscat doar ca să salvezi un glob? strigă Moșul la el, de pe mar ginea lacului.
— Nu e doar un glob, Moșule… e o dorință importantă pentru toți copiii, îi spuse plin de încredere.
Moșul s a uitat la globul alb și a citit mesajul. Apoi a zâmbit larg.
— Hai să ne întoarcem că avem apoi drum lung de făcut.
— Mă iei cu tine? întrebă Matti plin de speranță.
— Desigur, spuse Moșul. Crăciunul are nevoie de dorințe mici, dar care ajung depar te. Vom lăsa mai întâi darurile copiilor și apoi ne vom opri în Viena, acolo unde speranța ta va străluci în vârful Marelui Brad din Rathausplatz, înconjurat de muzică și miros de turtă dulce.
Când sania s a ridicat printre nori, globul lui Matti, purtând cea mai simplă, dar și cea mai frumoasă dorință, lumina cerul ca un far blând. Și, de atunci, se spune că în fiecare Crăciun, o lumină albă călătorește de la Polul Nord până în inimile oamenilor – ca o dorință care nu se stinge niciodată.
Ai citit cu atenție? Răspunde la întrebări!
Cine este Finn? Dar Matti?
Ce concurs a organizat Moș Crăciun?
Ce glob a ales Matti pentru concurs?
Din ce cauză s au împrăștiat globurile cu dorințe?
Unde a găsit Matti globul alb?
Matti are două mesaje foarte importante, dar cuvintele s-au amestecat și nu mai știe cum să repare. Ordonează cuvintele și scrie mesajele obținute.
Transcrie pe unul dintre globuri dorința lui Matti. Scrie pe celălalt glob o dorință de-a ta pentru Crăciun. Decorează globurile cum îți place.
Decorațiunile din imagine sunt de la Târgul de Crăciun din Viena. Pe baza imaginii, scrie un scurt text despre globuri, în care să folosești cât mai multe adjective.
Desenează harta cu drumul lui Matti de la atelierul lui Moș Crăciun până la Marele Brad din Rathausplatz, Viena. Marchează pe hartă locurile magice din poveste: atelierul moșului, pădurea de brazi, bufnița polară, lacul înghețat etc., folosind text și desene.
Crăciunul prin lume
Legenda lui Tonttu, păzitorul secret al caselor finlandeze
Tonttu este un spirit mic, înțelept și discret. Puțini oameni l au zărit vreodată, pentru că este un maestru al mișcării nevăzute: o siluetă nu mai înaltă decât un copil, cu barbă gri, ochi isteți și o căciulă roșie trasă peste frunte. Prezența lui Tonttu se sim te în scârțâitul ușor al podelei noaptea, în urmele slabe care apar în praful de făină dimineața și în modul curios în care vacile păreau să dea mai mult lapte sau în care grămezile de lemne durau mai mult când totul era în ordine. El veghează în special asupra saunei, pentru că știe că este inima casei – un loc unde căldura și curățenia se împletesc, unde se împărtășesc povești și unde generații întregi au căutat alinare de întuneric și frig.
Celor care respectă tradiția, arată bunătate față de animale și lasă un bol cu terci în ajunul Crăciunului, Tonttu le aduce protecție și mici minuni. Dar pentru cei care devin neglijenți, lacomi sau lipsiți de respect, el poate fi o amintire severă a înțelep ciunii uitate. În nopțile lungi și adânci ale iernii finlandeze, când aurorele strălucesc deasupra și lupii urlă în pădurile îndepărtate, prezența lui Ton ttu este atât o mângâiere, cât și un avertisment – o șoaptă că vechile obiceiuri încă mai contează și că ochi nevăzuți veghează asupra fiecărui cămin.
Legenda lui Tonttu trăiește în continuare, șoptită de a lungul generațiilor, și ne amintește că adevărata bogăție nu se află în aur sau în con fortul trecător, ci în tradițiile păstrate cu dragoste și în înțelepciunea transmisă în tăcere de la părinți la copii.
Provocări antiplictiseală
Te provoc să joci sudoku cu globuri! Desenează globuri astfel încât pe fiecare rând, coloană și în fiecare minicareu să apară doar o dată fiecare din elementele date. Succes!
Călătoria din Ajun
Era ora 8 seara, iar Eva privea prima ninsoare din acest an de la fereastra camerei ei. De mult nu mai ninsese fix pe 24 de cembrie. Instalația din pomul de Crăciun licărea, iar globul de zăpadă, dăruit de bunicul, stătea pe pervaz. În interiorul său, se vedeau o cabană și o fetiță cu un ren.
Pe o etichetă lipită dedesubt, scria:
În seara de Ajun, totul se luminează. Scutură globul și convinge-te!
Fetița a prins globul cu ambele mâini și l a întors. Fulgii argintii s au ridicat în spirală, tot mai sus, până când întreaga cameră a dispărut. Totul se învârtea amețitor în jurul ei și nu știa dacă visează sau nu.
Franța, Strasbourg, ora 19:00
Când Eva a deschis ochii, s a văzut în mijlocul unei camere lu minate. Pe pereți atârnau ghirlande aurii și simți miros de cornuri calde. Lângă ea, Louis, un băiețel care așeza o pereche de pantofi sub brad.
— Bonsoir! Ai venit să îl aștepți pe Père Noël? o întrebă băiatul. Uimită, fetița nu zise nimic. Nu știa ce să creadă.
— Azi s au aprins luminile în oraș, deci sigur vine, îi spuse el neprimind niciun răspuns din partea Evei.
— Trebuie să ne grăbim. Adu mi din bucătărie, te rog, un morcov mic și o portocală. Le lăsăm aici pentru renii lui Père Noël, continuă băiețelul.
Brusc, Eva și a amintit că ea nu pregătise nimic acasă. Dacă ajunge Moșul… și nu găsește niciun morcov pentru reni? se întrebă ea.
Ușor îngrijorată, dar zâmbitoare, Eva s a îndreptat alergând spre bucătărie, ca și cum ar fi trăit dintotdeauna în acea casă...
Japonia, Kyoto, ora 03:00 (dimineața)
... a deschis ușa, și s a văzut dintr odată sub cerul unei grădini. Aici aerul era rece și parfumat cu arome de ceai. Observă în depărtare o mulțime de felinare de hârtie care pluteau pe un iaz. Lumina lor tremura pe luciul apei ca niște fantome vesele.
Pe terasa unei case de lemn, un băiețel dormea înfășurat într o pă tură subțire. Lângă el, se afla o cutie plină cu bucățele de hârtie colora‑ te. Eva s a apropiat până când a văzut desenate pe una dintre hârtii câteva litere, subțiri ca firul pânzei de păianjen.
— Poate e o dorință..., a șoptit ea, încercând să descifreze semnele. Fără să știe cum, fetița a înțeles imediat mesajul: cineva, probabil băiatul care dormea, scrisese o urare pentru Anul Nou. Eva a luat un creion și o bucată de hârtie și a scris și ea cu litere tremu‑ rate și fine: Zâmbete pentru toți copiii care dorm acum sub același cer. Gândul îi zbură imediat acasă: Oare Moșul a citit scrisoarea mea?
Eva a făcut sul hârtia și a legat o de un felinar roșu. Când l a atins, acesta s a desprins ușor și s a ridicat spre cer, alăturându se celorlalte. Eva l a privit pe băiatul adormit.
— Sayonara, Kenji, a șoptit ea. Somn ușor și vise senine, a spus Eva și a ridicat privi rea înspre felinarele care dansau pe cerul nopții.
Italia, Florența, ora 21:00
… Dangătele de clopote aproape că o asurziră pe Eva care văzu dintr odată cum cerul nopții era traversat de o femeie care zbura pe mătură și zâmbea tuturor stelelor. Așa ceva chiar nu putea fi real! gândi ea.
— Ah, piccola Eva! Am zburat prea rapid azi și am pierdut câteva cadouri pentru copii! Vrei să mă ajuți? îi strigă La Befana, bătrâna vrăjitoare, ajungând într o clipi tă aproape de ea.
Eva nu a reușit să se gândească prea mult, că vră jitoarea cea bună a și prins o de braț, a urcat o în fața sa pe mătură, s a dat pe spate și a strigat:
— Iuhuuu, să căutăm cadourile!
Într un iureș de nedescris, traversând străduțele luminate, cuprinse de mirosul de panettone, Eva și La Befana au găsit un ursuleț, o cutie cu creioane și câteva cărți. Urma să le împartă copi ilor curând. Cu fiecare dar găsit, o nouă stea se aprindea pe cer.
— Vezi, Eva, darurile mici sunt lumini care merg de la inimă la inimă și le aprind pe fiecare.
Încă sub magia Befanei, Eva se gândi: Oare când ajunge Moșul? Cred că e târziu și eu sunt atât de departe de casă..., și ridică visătoare ochii spre stele.
Australia, Sydney, ora 06:00 (Crăciunul deja a sosit.)
... Însă cerul înstelat al Crăciunului dispăruse complet. Era deja cald și nici urmă de zăpadă. De a lungul plajei se aliniau căsuțe mici, simple, albe, unele fiind deja decorate cu ghirlande.
Ziua era perfectă pentru picnicurile pe care oamenii obișnuiau să le organizeze în dimineața Crăciunului. Copiii care fuseseră cu o zi în urmă deja lăsaseră pe plajă oameni‑ de ‑nisip.
Eva nu și imaginase
vreodată un astfel de Crăciun. Privi marea, la valu rile care se spărgeau în spumă argintie, iar în spa tele lor, soarele urca încet peste linia orizontului.
Își aminti mesajul de pe globul bunicului: În seara de Ajun, totul se luminează!
România, București, ora 20:24
Ca prin minune, fetița se văzu din nou în camera ei. Afară ningea lin. Globul pe care îl ținea în mâini era străbătut de raze multicolore. Pe când încerca să își amintească des tinațiile pe unde călătorise, auzi de afară vocile clare ale unor copii: O, ce veste minunată… Veniseră colindătorii.
Chiar sub brad observă un cadou cu numele ei și cu o etichetă roșie: Pentru Eva, fetița care nu a uitat să creadă și să fie bună.
Văzu în globul din mâinile ei toate locurile prin care trecuse, amestecate cu pantofii lui Louis, cu felinarul lui Kenji, cu mătura Befanei și cu oamenii de nisip din Australia.
Eva a înțeles: Crăciunul nu e doar într-un loc sau la o oră anume. Se întâmplă peste tot, diferit, ca o rețea de lumini care se aprind una din alta, dincolo de fusurile orare, de mările și de munții străbătuți.
Ai citit cu atenție? Răspunde la întrebări!
De unde privea Eva ninsoarea?
Când a nins prima dată în anul acela?
Ce voia să pregătească băiatul pentru reni?
Cu ce călătorea La Befana?
Ce construiseră copiii pe plajă?
Crăciunul prin lume
Père Noël – În Franța, Père Noël aduce daruri copiilor, iar ei lasă pantofii sub brad și pregătesc morcovi pentru reni.
Felinarele din Japonia – În apropierea Anului Nou, copiii scriu răvașe cu dorințe, pe care le lansează apoi spre cer, legate de felinare.
La Befana – În Italia, o bătrână bună zboară pe mătură și duce cadouri copiilor în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
Crăciun pe plajă – În Australia este vară în luna decembrie, astfel că familiile săr bătoresc cu picnicuri, înot și oameni de nisip.
Urări de Crăciun
Crăciunul este sărbătorit de milioane de oameni din toată lumea. Învață cum să spui „Crăciun fericit!“ în mai multe limbi! Ascultă pronunția corectă în varianta digitală.
Joyeux Noël!
Feliz Navidad!
Kala
Buon Natale!
Numerotează imaginile în ordinea în care orașele au fost vizitate de Eva în poveste.
Florența, Italia Kyoto, Japonia
Strasbourg, Franța Sydney, Australia
Desenează în globuri ceva specific fiecărei țări vizitate de Eva în poveste.
Australia
Franța
Japonia
Italia
Completează ceasurile Crăciunului. Informează-te ce oră este în fiecare dintre orașe când în România este ora 20:00. Desenează corespunzător limbile ceasurilor.
București, România
Strasbourg, Franța
Florența, Italia
Tokyo, Japonia
Sydney, Australia
Sofia, Bulgaria
New York, SUA
Londra, Marea Britanie
Lisabona, Portugalia Helsinki, Finlanda
Bunătăți pentru Crăciun
Am o rețetă grozavă de fursecuri cu ghimbir pentru Crăciun! Te invit să le pregătești și tu alături de cineva din familie. Spor la treabă!
Ai nevoie de:
½ ou bătut
50 g de unt nesărat
100 g de zahăr pudră
150 g de făină
½ linguriță de mix de condiment
½ linguriță de scorțișoară rasă
½ linguriță de ghimbir ras
forme de fursecuri
Pentru glazură:
75 g de zahăr pudră
2–3 lingurițe de apă caldă
ornamente la alegere
Cum trebuie să faci:
1. Amestecă oul, untul și zahărul pudră într‑un castron cu o lingură de lemn până se omogenizează.
2. Presară „în ploaie“ făina și condimentele și începe să frămânți totul cu mâinile până îți iese un aluat moale. Adaugă puțină apă dacă este prea uscat sau puțină făină dacă este prea lipicios.
3. Pune aluatul într o folie alimentară de plastic și ține l la frigider pentru 30 de minute.
4. Încălzește cuptorul la 180° C și pune hârtie de copt în tavă.
5. Presară niște făină peste un blat curat și folosește un făcăleț ca să întinzi aluatul până ajunge să aibă o grosime de jumătate de centimetru.
6. Cu ajutorul formelor, decupează fursecuri și pune le în tavă.
7. Lasă fursecurile la cuptor 25–30 de minute până devin aurii.
ATENȚIE! Folosește cuptorul doar în prezența unui adult.
8. Odată ce fursecurile s au răcit, amestecă zahărul pudră și apa caldă ca să faci glazura.
9. Întinde un strat subțire din glazură pe fursecuri pentru a crea impresia că sunt acoperite de zăpadă.
10. Presară ornamente peste glazură cât încă nu s a uscat – și fursecurile tale de Crăciun sunt gata!
Marea expediție a poveștilor este o carte care îi invită pe copii să călătorească prin lume, cu puterea gândului și a imaginației, și să cunoască obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă din diferite colțuri ale lumii prin intermediul a cinci povești cu întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite. Fiecare poveste este urmată de întrebări și cerințe pentru verificarea înțelegerii, de alte activități interesante, atractive și creative, ce integrează competențe din programele școlare ale mai multor discipline.
EDITURA LITERA VĂ RECOMANDĂ
BIBLIOTECĂ DIGITALĂ PENTRU ELEVI ȘI PROFESORI
Pentru ca experiența să fie deplină, cartea are și o variantă digitală ce conține fișiere audio cu povești și multe activități interactive. Accesați varianta digitală scanând codul de mai jos.
Tradit , ie din 1989
ISBN 978-630-355-627-7