NEMAIPOMENITELE POVEșTI
Ursului arti ale

Povești audio și activități interactive
![]()

Povești audio și activități interactive
Nemaipomenitele povești ale ursului Arti
Irene Postolache
Copyright © 2025 Litera Educațional SRL Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19
e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Coordonator editorial: Gabriela Bărbulescu
Corector: Carmen Bîtlan
Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan
Copertă: Lorena Ionică
Ilustrații: Shutterstock, Andra Manea
Ilustrație copertă: Shutterstock
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
POSTOLACHE, IRENE
Nemaipomenitele povești ale ursului Arti/ Irene Postolache. – București: Litera, 2025 ISBN 978 630 355 623 9 821.135.1
Pentru ca experiența să fie completă, accesează varianta digitală a cărții care conține fișiere audio pentru povești, să le asculți de câte ori îți dorești, și multe activități interactive. Trebuie doar să scanezi codul de mai jos:


Bun găsit, dragii mei!
Sunt ursul Arti, un urs polar povestitor!
V-am pregătit povești frumoase, cu fulgi
drăgălași, cu iarnă, cu daruri și copii
jucăuși, așa ca voi, dar și câteva activități, ca să fiu sigur că ați ascultat cu atenție!
Succes!
Fulg știe că va ajunge pe pământ.
Aici se va topi într‑ o perfectă picătu‑ ră de apă. Apoi se va evapora și, hop! Va ajunge din nou acasă, în norul pufos.
Fulg coboară. Plutește. Râde. Dansează.
Unde să se așeze? Pe un măr roșu? Nu se poate. Merele nu stau iarna în copac. Au fost mâncate de copii pofticioși.
Unde să se așeze? Pe o floare portocalie?
Nu, florile stau cuminți sub păturica de zăpadă și așteaptă primăvara ca să înflorească.
Unde să se așeze? Poate pe o gutuie galbenă ?
Nu, nu! Gutuile stau cuminți în dulceață, nu îngheață de frig pe afară.
Unde să se așeze? Pe o frunză verde? Nu se poate, e iarnă. Frunzele s‑au îngălbenit, s‑au uscat și au căzut pe pământ.
Unde să se așeze? Poate pe o sanda albastră?
Nu, nu! Sandalele stau iarna în dulap, nu au ce cău ta prin zăpadă.
Unde să se așeze? Pe un șarpe indigo? Nu! Șarpele indigo hibernează sub pietre și frunze în peștera întunecoasă.
Atunci, unde să se așeze? Să meargă în vizită la o viorea violetă? Nu! Vioreaua e de pluș și stă cuminte pe pălăria bunicii.

Tu ce crezi? Unde să se așeze?


Ai ascultat cu atenție? Răspunde la întrebări.
Ce se va întâmpla cu Fulg când va ajunge pe pământ?
Ce denumiri de culori ai auzit în poveste?
De ce nu se poate așeza Fulg pe o floare portocalie?
Ce se spune în poveste despre sandaua albastră?
● Trasează pe contur. Colorează folosind culorile din poveste.


● Formează prin încercuire mulțimi de fulgi de același fel.


● Trasează pe contur și desenează fulgul de zăpadă. Adaugă ochi, nas și gură, astfel încât să îl transformi în personajul Fulg.


Fulg zboară în cerc, purtat de vântul ușor. Se rotește și iar se rotește. Oare ce vede?
Licuță a ieșit din casă și a dat nas în nas cu prima zăpadă. A împins ușa cu mâna și hocus pocus! La picioare i s a așternut un covor alb, pufos, care a acoperit tot. Iarba a dispărut. Pietricelele aleii stau cuminți sub covoraș. Copacii au căciuli albe cu moț.
Ce e pe jos? întreabă băiatul curios.
Dar e singur, nu are pe cine întreba. Mama și tata vin imediat.
Oare e un covoraș de petale? Ca în primăvară când s au scuturat florile de măr?
Băiatul se apleacă și atinge zăpada. Ah, ce rece e! Nici vorbă de petale.
— Știu, e înghețată! se bucură băiatul. Oare e înghețată de vanilie?
Gustă puțin de pe vârful degetului. Hm, nu e gustoasă, nici dulce.
Nu e înghețată. Oare e păturică?
Licuță vrea să o apuce cu mâna, dar zăpada se rupe. Nu e păturică!
Oare pot să mă urc pe ea? se întreabă băiatul.
Pășește voinicește cu ghetuța, dar ce să vezi, piciorul se afundă pe loc, până la pământ.
Ha, ha! Uite ce urme pot să fac! se bucură copilul.
Lasă cinci urme de ghetuțe în lungul aleii. Apoi câteva în lat. Ghetuțele imprimate par mult mai mari.
Merg să i duc și mamei! se hotărăște băia tul.
Ia puțină zăpadă în mâna caldă, dar zăpada se topește rapid. Curge pic, pic printre degete.



Băiatul adună mai multă și o face ghem în palmă.
— Acum știu, îmi aduc aminte… murmură el. Anul trecut, când eram mic, mic, am mers cu mama pe stradă și totul era alb ca acum, iar copiii mai mari se jucau cu bulgări de zăpadă. Ura! Așa se numește, zăpadă! Eu eram prea mic și îi spuneam „păpadă”. Chiar așa întrebam: Ne batem cu păpadă? Facem un om de păpadă? Ne jucăm în păturica de păpadă?
Fulg privește de sus și râde.
Ha, ha! Când am să cobor pe pământ am să le povestesc fraților mei fulgi despre păturica de păpadă.


Ai ascultat cu atenție?
Răspunde la întrebări.
La început, ce a crezut băiatul că este zăpada?
Cum se numește băiatul?
Ce s a întâmplat când băiatul a vrut să se urce pe zăpadă?
Cum spunea băiatul la zăpadă când era mic?


● Observă urmele din zăpadă. Sunt urme de oameni sau de animale? Explică răspunsul tău.
● Încercuiește urmele de cerb ( ) cu un creion albastru și urmele de vulpe ( ) cu un creion verde.



● Unește fiecare căciulă cu fularul potrivit, după exemplul dat. Folosește creioane de culori diferite.



Nu mi place iarna!
Cine nu iubește iarna? se miră Fulg și se oprește curios din lunga lui călă torie.
Eu, fetița! Nu mi place iarna!
De ce? întreabă Fulg.
— Iarna nu pot mânca mere din pom!
Ce fac pomii iarna, știi? întreabă Fulg.
Iarna pomii se odihnesc, după ce ne ‑au dăruit fruc te dulci. La primăvară vor înverzi, vor înflori și vor rodi iar.
Iarna e urâtă! spune fata. Nu văd flori de toate culorile.
Ce fac florile iarna, știi?
Florile dorm sub plăpumioara de ză padă. Iar cea mai frumoasă floare argintie e floarea de gheață de pe geam.
Fata bate din picior.
Iarna se întunecă prea repede. Nu mi place!
Ce se întâmplă cu ziua iarna?
Ziua se scurtează și serile sunt lungi. Poți să te așezi la căldură, lângă șemineul mic, ca o jucărie, și mama o să‑ți citească povești mi‑ nunate. Iarna e timpul când ești acasă.
Ba nu! Iarna e prea frig. Îmbrac o mul țime de haine atunci când ies afară.
Dar trebuie să fie frig, altfel eu, Fulg, nu aș exista!



Stropii de apă nu ar mai îngheța.
Bulgării de nea nu s-ar mai forma.
Omul de zăpadă nu s-ar înălța.
Patinele și schiurile n-ar aluneca
Iar copiii, dragii, nu s-ar mai bucura!
Îmi place să mă dau cu sania, recu noaște fetița.
Mai e ceva, ce știe toată lumea! Acum e anotimpul cadourilor. Și al bucuriei de a fi împreună!



Ai ascultat cu atenție?
Răspunde la întrebări.
Care sunt personajele din această poveste?
De ce nu îi place fetiței iarna?
Ce îi place fetiței, totuși, să facă iarna?
Ție ce jocuri de iarnă îți plac?


● Formează prin încercuire mulțimi de câte doi oameni de zăpadă. Dacă știi, scrie în casetă cifra potrivită pentru numărul de elemente din fiecare mulțime.



● Trasează cu degetul și află care dintre drumuri o duce pe fetiță la sania ei. Colorează drumul.






Ce e sub cer? se ‑ntreabă Fulg.
Sub cer e norul, cu frații lui cețoși.
Ce e sub nor?
Sub nor e fulgul, toți frații mei pufoși.
Ce e sub Fulg?
Pământul, cu copacii lui umbroși.
Ce i sub copaci?
Sub copaci stă frunza, în papuci călduroși.
Ce e sub frunze, oare?
Sub frunze stă familia lui Chiț,
O sută și vreo zece mâncăcioși!
Cu mănuși mari pe mânuțe,
Toți copiii din oraș Construiesc cu nerăbdare, Bulgăraș cu bulgăraș, Oameni albi, cu nas de morcov Și burtici de uriaș.



● Completează desenele oamenilor de zăpadă cu mâini, ochi, nas, gură și nasturi, ca în exemplul dat.



Fulg dansează cu vântul jucăuș.
Uite, cel mai mare fulg! E alb și pufos. E al meu! se bucură fetița.
Fetița e în curte. Are un măr. Un măr roșu.
E atât de mare, nu crede că o să l poată mânca pe tot. Îl oferă cu amândouă mâinile. Dar Fulg nu se așază pe măr, plutește mai departe.
Fetița are ghetuțe albastre, cu șireturi. Strălucesc de curate ce sunt.
Dar fulgul nu aterizează nici pe ele. Plutește pe lângă sania verde, care abia așteaptă să alunece pe zăpadă.
Încă nu coboară.
Fetița aleargă după el, fără să l scape din priviri.
Fulgule, așază te!

Fulg dansează în jurul leagănului, dar se îndepărtează de el.
Plutește spre nasul ridicat al cățelului Trompetă.
Dar nici aici nu se oprește.
Râde în zbor spre geaca galbenă a fetiței.
Totuși, nu se oprește nici aici.
Veselă, fetița dansează cu o rază de lună.
Fulgule, așază te! Ai să te topești! Fulgule, așază te!
Te rog, în cel mai frumos loc din lume să te așezi!
Fulg se ridică, parcă ar vrea să urce la norul îmbufnat.
Dar nu pleacă, rămâne aici în cea mai frumoasă seară, seara de Ajun.
Se hotărăște.
Acum știe ce are de făcut.
Se întoarce spre cel mai frumos loc din lume.

Se lipește, tremurând, de obrazul cald al mamei.



Ai ascultat cu atenție? Răspunde la întrebări.
Unde este fetița?
Ce culoare au ghetuțele fetiței?
Ce l a rugat fetița pe Fulg?
Unde s a așezat Fulg?
● Formează prin încercuire mulțimi de sănii de aceeași mărime. Unește fiecare mulțime cu cifra potrivită.





● Cățelului Trompetă îi place mult să se joace cu mingile, chiar și prin zăpadă. Colorează cu galben mingile mici și cu portocaliu mingile mari.








● Trasează pe contur și desenează norii. Unește cu o linie norii care au aceeași formă, după exemplul dat.


Nemaipomenitele povești ale ursului Arti este o carte cu șapte povești și poezii originale care îi invită pe copii în universul magic al iernii, cu întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite. Călăuziți de personajul Fulg, cei mici sunt purtați cu gândul și cu imaginația prin aventuri uimitoare. Fiecare poveste este urmată de întrebări pentru verificarea înțelegerii, de activități interesante, atractive și creative, ce integrează competențe din diferite domenii ale curriculumului pentru educație timpurie.
Din cuprins:
• Unde se așază Fulg? • Păturica de păpadă • Cine nu iubește iarna? • Ce e sub cer?
Oare ce fac copiii? • Fulgule, așază-te! • Oare ce vede Moș Crăciun? • Ce face pisica?


Pentru ca experiența să fie deplină, cartea are și o variantă digitală ce conține fișiere audio cu povești și multe activități interactive. Accesați varianta digitală scanând codul de mai jos.
Tradit , ie din 1989
ISBN 978-630-355-623-9
BIBLIOTECĂ DIGITALĂ
PENTRU ELEVI ȘI PROFESORI