Dezvoltare durabilă schimbări climatice și economie circulară Comportamente responsabile de adoptat
SE MI LASCI NON VALE
Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali Direzione Generale del Terzo Settore e della responsabilità sociale delle imprese
PROIECTUL „SE MI LASCI NON VALE” (NU ESTE CORECT SĂ MĂ ABANDONEZI) ȘI CELE PATRU DOSARE Această broșură a fost creată de Asociația de Promovare Socială „Centro di Documentazione sui Conflitti Ambientali - CDCA Abruzzo” (Centrul de Documentare a Conflictelor de Mediu - CDCA Abruzzo) în cadrul proiectului „Se mi lasci ... non vale! - Conoscere e prevenire ”(nu este corect să mă abandonezi - Conștientizare și prevenire) finanțat de regiunea Abruzzo - Departamentul pentru sănătate și bunăstare - Serviciul de planificare socială - dpf014 în cadrul procedurii de licitație „Finanțarea inițiativelor și proiectelor de relevanță regională promovate de organizații de voluntariat și asociații de promovare socială pentru implementarea activităților de interes general”. Obiectivul general al proiectului este de a promova gestionarea deșeurilor, prevenirea producerii de deșeuri, dezvoltarea durabilă, schimbările climatice și economia circulară printr-un set de activități care vizează diferite categorii de populație și instituții publice și private, inclusiv traducerea dosarelor în cele șapte limbi străine cele mai răspândite în regiunea Abruzzo. În mod special, aceste patru dosare sunt disponibile în următoarele limbi străine, pentru a facilita comunicarea și înțelegerea schimbărilor culturale necesare la ora actuală: română, albaneză, arabă, chineză, rusă, engleză, franceză. Aceste patru dosare sunt: Nr. 1 - „Ciclul deșeurilor, eliminarea adecvată și reciclarea produselor aflate la sfârșitul duratei lor de viață: cele 4 R-uri”. Nr. 2 - „Daune cauzate de aruncarea deșeurilor în mediul natural și beneficiile sociale, de mediu și economice ale adoptării comportamentelor responsabile și durabile”. Nr. 3 - „Utilizări alternative ale alimentelor - evitarea risipei de alimente și multe altele” Nr. 4 - „Dezvoltare durabilă, schimbări climatice și economie circulară - Comportamente responsabile de adoptat”. Oricine poate distribui și imprima dosarele, menținându-le caracteristicile grafice și de conținut. “...Vom fi cunoscuți după urmele pe care le lăsăm după noi...” Proverb Dakota
August 2021
SE MI LASCI NON VALE
Dezvoltarea durabilă, schimbările climatice și economia circulară Dezvoltarea durabilă Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut spre sfârșitul secolului al XX-lea. Prin definiția sa, dezvoltarea durabilă înseamnă un nivel de progres care este distribuit uniform între populații, capabil să utilizeze resursele limitate ale planetei într-un mod responsabil. Dezvoltarea durabilă sugerează o proiecție viitoare a nevoilor umane, considerându-le și pe cele viitoare ca fiind la fel de importante. Presiunea ridicată exercitată în prezent asupra resurselor (hrană, energie, resurse minerale) ar putea compromite semnificativ capacitatea generațiilor viitoare de a avea acces la acestea. Fiecare proces de producție folosește resurse (forță de muncă, capital, tehnologie, resurse naturale), astfel încât utilizarea și coordonarea lor trebuie optimizate. Prin urmare, ar trebui preferate resurse care, pentru aceleași costuri și rezultate, produc mai puține efecte negative asupra mediului. Conceptul de dezvoltare durabilă are un domeniu general de aplicare și nu abordează un singur aspect al politicilor de mediu. Poate implica mai multe elemente la nivel sistemic: resurse, biodiversitate, deșeuri, climă etc. Bunuri și servicii intermediare
Capital Muncă Materii prime Resurse naturale
Bunuri și servicii
Producători
Consumatori
Prin urmare, durabilitatea este astăzi o necesitate și nu o simplă tendință de urmat. Țările care au produs cei mai mulți poluanți în trecut trebuie să își asume acum un rol de pionierat în definirea unui model alternativ, având în vedere natura finită a resurselor și limitele naturale ale creșterii. Chiar și indicii macroeconomici utilizați în mod tradițional pentru a măsura creșterea și prosperitatea (PIB, produsul intern brut) trebuie să fie susținuți de instrumente inovatoare capabile să investigheze realitatea într-o profunzime mult mai mare. Aceasta este direcția în care se îndreaptă indicatorii BES (Sustainable Economic Wellbeing), dezvoltați de ISTAT (Institutul Național de Statistică Italian), cu o perspectivă „dincolo de PIB”. Un proiect care într-un deceniu a câștigat tot mai mult interes în rândul cetățenilor și al factorilor de decizie. Structurat în 12 domenii și 152 de indicatori, BES variază de la servicii de sănătate la resurse digitale, schimbări climatice și capital uman. Premisa acestui proiect este conștientizarea faptului că o realitate holistică nu poate fi explicată prin numere parțiale, ci că într-o lume aflată în schimbare trebuie măsurat progresul.
Unul dintre domeniile raportului BES este „Mediul”, care oferă măsurători în timp util ale aspectelor cantitative măsurate, dar și ale percepțiilor și sensibilităților exprimate de cetățeni. De exemplu, îngrijorarea cu privire la schimbările climatice a crescut cu zece puncte procentuale într-un deceniu: două din trei persoane consideră acum că schimbările climatice sau efectul de seră în creștere sunt o preocupare principală în ceea ce privește mediul. Din nou, tendința contrastează cu valorile naționale. Depozitarea deșeurilor municipale în regiunea Abruzzo a scăzut până în 2014 și apoi a crescut din nou, reprezentând aproximativ 35% din total în 2019. Prin urmare, BES investighează multe aspecte ale vieții umane, măsurând performanța și schimbările în timp. Recent, un subset de 12 indicatori BES a fost inclus în EFD (Documentul Economic și Financiar), cu scopul de a monitoriza și evalua eficacitatea politicilor privind unele dimensiuni care sunt fundamentale pentru calitatea vieții, plasând Italia printre țările de frunte în acest domeniu. Pentru a fi cu adevărat durabilă, dezvoltarea trebuie să prevadă, de asemenea, echitatea și alocarea egală a resurselor. Inegalitățile puternice, fie la nivel de țară, fie între țări, pun în pericol pacea socială, producând dificultăți și diviziuni care pot crea apoi conflicte sau războaie directe. Anumite teste de stres serioase care au avut loc de-a lungul unui deceniu (criza economică și financiară internațională din 2008, răspândirea pandemiei SARS-CoV-2) au accelerat procesele tipice unei economii de piață. Polarizarea bogăției, insecuritatea crescândă, șomajul și sărăcia sunt doar câteva aspecte ale vremurilor noastre care trebuie analizate în mod critic, forțând factorii de decizie politică să schimbe cursul lucrurilor. Prin urmare, putem înțelege modul în care schimbarea de paradigmă trebuie să pornească de la o mai bună răspândire a cunoașterii instrumentelor alternative adecvate pentru măsurarea dimensiunilor multiple ale bunăstării. A rămâne legat de indici concepuți să măsoare doar valoarea producției și variațiile acesteia ne-ar condamna la o perspectivă miopă și negativă.
Mediul înconjurător
Transferul deșeurilor municipale la depozitele de deșeuri
Procentul de deșeuri municipale trimise la depozitele de deșeuri (inclusiv fluxurile de deșeuri municipale primite și ieșite din alte regiuni) din totalul deșeurilor municipale colectate. Figura ia în considerare și fluxurile de deșeuri municipale care intră și ies din alte regiuni, care pot modifica valoarea numărătorului într-o măsură semnificativă. În regiunea Campania a fost luată în considerare și ponderea deșeurilor provenite din instalațiile de tratare mecanico-biologică, care, din cauza indisponibilității instalațiilor de recuperare, a fost depozitată anual în așteptarea eliminării (și în afara regiunii). Începând cu 2011, această cotă este zero. Unitate de măsură: valori procentuale Sursa: Ispra (Institutul Național Italian pentru Protecția și Cercetarea Mediului), Producția, recuperarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale, speciale și periculoase. Abruzzo
Referinţă Italia
Sărăcia absolută și relativă (Italia, ISTAT)
incidența sărăciei absolute individuale (% de persoane care trăiesc în sărăcie absolută din totalul de locuitori) incidența sărăciei relative individuale (% de persoane care trăiesc în sărăcie relativă din totalul de locuitori)
Schimbarea climatică Conceptul de dezvoltare durabilă în raport cu sursele de energie va fi analizat în funcție de importanța și impactul său. Utilizarea tot mai intensivă a surselor fosile (hidrocarburi cu diferite emisii de dioxid de carbon) în procesele de producție a modificat semnificativ cantitatea de gaze cu efect de seră produse în atmosferă. De la prima revoluție industrială până în prezent, multe țări și-au legat politicile industriale și energetice de petrol, gaze naturale și cărbune. Arderea, care este necesară pentru a transforma energia chimică în energie termică și în cele din urmă în electricitate, produce inevitabil emisiile de gaze care schimbă clima. Cărbunele și petrolul, în special, emit gaze cu efect de seră atunci când sunt arse; când sunt eliberate în atmosferă, ele contribuie la creșterea temperaturii medii globale. Dintre numeroasele probleme de mediu, încălzirea globală datorată activității umane este cea mai gravă situație de urgență. Încercările de stabilire ale unor acorduri și protocoale internaționale (de exemplu, Acordul de la Paris) intră adesea în conflict cu interesele geopolitice specifice ale țărilor mai puternice. Astăzi, Statele Unite continuă să ocupe primul loc în ceea ce privește producția de CO2 pe cap de locuitor. Republica Populară Chineză este în fruntea clasamentului în ceea ce privește producția globală și se așteaptă să atingă vârful până în 2030 și apoi să înceapă treptat să vadă efectele decarbonizării. Europa (actuala UE formată din 27 de țări) este cea mai responsabilă, chiar dacă cel mai mare producător al continentului (Germania) nu-și va închide ultimele centrale electrice pe cărbune până în 2036. Chiar și utilizarea masivă a GNL (gaz natural lichefiat) nu este scutită de emisia de gaze cu efect de seră: emisiile neintenționate de metan în timpul extracției și transportului sunt substanțiale și vor crește odată cu utilizarea crescută a acestei resurse. Deși metanul este prezent în cantități mai mici în atmosferă decât vaporii de apă și dioxidul de carbon, acesta are o putere de schimbare climatică mult mai mare, ceea ce-l face să fie un accelerator de procese care nu trebuie subestimat. Se vor face eforturi în viitor pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în încercarea de a evita depășirea creșterii globale a temperaturii medii cu +1°C. Aceasta este o sarcină dificilă, având în vedere că prognozele mai puțin optimiste tind să indice o creștere de până la +4°C. Prin urmare, utilizarea masivă a surselor de energie regenerabilă va juca un rol strategic. Concentrându-se în principal pe mijloacele de producție eoliene, fotovoltaice și hidroenergice, tranziția energetică ar trebui să ducă la decarbonizarea completă a țărilor cu performanțe mai bune până în 2050. Cu toate acestea, tranziția de la hidrocarburi la energiile regenerabile nu este în întregime lipsită de dificultăți și efecte. Energia eoliană, de exemplu, produce externalități negative față de speciile faunei sălbatice (în special în cazul păsărilor sau al unor specii de pești în ceea ce privește instalațiile offshore), energia fotovoltaică necesită utilizarea unor suprafețe mari de teren pentru a fi
ținută la distanță de agricultură, iar hidroelectricitatea modifică cursul natural al râurilor și al ecosistemului acestora. În plus, multe dintre tehnologiile care utilizează surse regenerabile necesită cantități mari de elemente minerale rare și metale pentru fabricarea lor. Extracția mineralelor și metalelor rare are un impact foarte puternic, deoarece acestea sunt prezente într-un mod fracționat la suprafața Pământului și necesită tratamente poluante. Reciclarea și recuperarea lor sunt limitate deoarece odată prelucrate sunt combinate cu alte materiale care nu mai pot fi separate. Temperaturile cresc și scad, precipitațiile vin și pleacă. Pădurile prosperă și pier, deșerturile se extind și se contractă. Omenirea a evoluat între epoci calde și reci, beneficiind de optimul climatic și adaptându-se la epoca de gheață. Astăzi, Pământul se încălzește, iar activitățile umane reprezintă o parte majoră a acestui proces. Cu diferite sensibilități și propuneri, guvernele și organizațiile internaționale se gândesc la strategii de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, a căror prezență în atmosferă este considerată principala cauză a încălzirii globale. Între 1960 și 2016, emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 270%, în medie 2,4% pe an. Dioxidul de carbon cu siguranță nu este singurul gaz cu efect de seră, există și alte molecule (CH4, CFC, HCFC etc.) cu o capacitate și mai mare de a reține căldura din radiația solară, dar este cea prezentă în cantitate mai mare și, în consecință, luată ca bază de referință. Conform modelelor construite la începutul secolului al XX-lea, estimările încălzirii climatice prezic o creștere a temperaturii atmosferice medii între 2,7°C și 3,7°C în următorii 50 de ani. Acestea sunt valori sumare cu neomogenitate ridicată între țări și latitudini. Aceste valori ar putea să topească o parte din ghețari și să ridice cu până la 15 cm nivelul mării (proces aflat deja în curs care pune în pericol numeroși atoli din Oceanul Pacific). Schimbările climatice determină, de asemenea, schimbări semnificative în ciclul hidrologic care afectează distribuția precipitațiilor, făcându-le mai puțin frecvente, dar mai intense și, prin urmare, mai capabile să genereze daune. Pe lângă numeroasele schimbări ale vremii și biodiversității, schimbările climatice afectează aspecte ale vieții umane, cum ar fi migrația și economia. Cu toate acestea, această variabilă nu trebuie înțeleasă într-un sens exclusiv, ci mai degrabă ca un competitor în cadrul unui sistem holistic, în care sunt implicate mai multe aspecte (conflicte, instabilitate politică și economică etc.). Fluxurile de migrație pot fi interne la nivelul unei țări sau transnaționale. Acestea sunt un fenomen epocal și, printre cauze, constatăm creșterea temperaturilor cu efectele sale directe și indirecte.
Pierderea terenurilor fertile pentru agricultură (în special în latitudinile tropicale), dezastrele de mediu rezultate din fenomenele meteorologice crescute, pacea socială amenințată de inegalitățile sociale și sărăcia absolută contribuie la exodul a sute de mii de oameni. Sistemele economice fac, de asemenea, conexiuni profunde cu schimbările climatice în curs. Corelarea dintre PIB-ul global și emisiile atmosferice de gaze care modifică clima este foarte mare. Nu toate sectoarele economiei au același impact asupra emisiilor. Unele, uneori cu un număr mic de întreprinderi și angajați, au un impact uriaș. Prin urmare, acționarea asupra tehnologiilor și proceselor din aceste sectoare este o prioritate. Aceste valori sunt raportate la Conturile Naționale prin sistemul NAMEA (Matricea conturilor naționale, inclusiv conturile de mediu): acesta este un sistem de contabilitate care reprezintă interacțiunea dintre economie și mediu într-o manieră compatibilă cu logica contabilității naționale și într-un mod care asigură comparabilitatea datelor economice și sociale cu cele referitoare la presiunile activităților umane asupra mediului natural. În ceea ce privește emisiile atmosferice, agregatele NAMEA sunt rezultatul unei colaborări între ISTAT - Departamentul pentru producție statistică și coordonare științifico-tehnică și APAT - Departamentul pentru starea mediului și metrologia mediului. Emisiile sunt exprimate în GRHO (echivalentul al unor tone de CO2), astfel încât impactul diferitelor gaze cu efect de seră să poată fi raportat printr-o singură valoare. Producția și vânzarea de energie și sectorul primar au cel mai mare impact. Principala diferență este că există foarte puține companii active în sector în primul caz menționat, ele fiind responsabile pentru mai mult de 2/3 din emisii.
PIB
CO2
Lume
PIB (dolari SUA actuali) CO2 emissions (kt)
Mondo - Emissioni CO2 Lumea - Emisiile de CO2 (kt)
Centrul de analiză a informațiilor privind dioxidul de carbon, Divizia de științe ale mediului, Laboratorul Național Oak Ridge, Tennessee, Statele Unite. Licență: CC BY-4.0
Italia - GRHO: efect de seră (echivalent al unor tone de CO2) - 2017 Sursa: conturi NAMEA, ISTAT Companii 1.145.705
1.200.000
90.000.000 1.000.000
80.000.000 70.000.000
800.000
60.000.000 50.000.000 40.000.000
600.000 379.381
400.000
30.000.000 20.000.000 10.000.000 0
200.000
95.023 3.376 Comerț cu I n d u s t r i i ridicata, cu metalurgice excepția autovehiculelor și motocicletelor
4.371 Fabricarea produselor chimice
Tr a n s p o r t terestru și transport p r i n conducte
297
1.807
8.422
18.060
Fabricarea cocsului și a produselor petroliere rafinate
Tr a n s p o r t maritim și pe căi navigabile
Activități de gestionare a canalizării, colectare, tratare și eliminare a d e ș e u r i l o r, recuperare de materiale, activități de remediere și alte servicii d e gestionare a deșeurilor
Fabricarea a l t o r produse minerale nemetalice
11.271 Producție de plante și animale, vânătoare și servicii conexe
Furnizarea de energie electrică, gaz, aburi și a e r condiționat
0
COMPANII
ECHIVALENT AL UNOR TONE DE CO2
GRHO: Efect de seră (echivalent al unor tone de CO2) 100.000.000
ECONOMIA CIRCULARĂ Ideea unei economii circulare oferă o soluție pentru necesitatea unei creșteri durabile, într-un context de presiune crescândă asupra resurselor din mediu. Prin paradigma „producție-consum-eliminare”, modelul economic actual impune că fiecare produs este inexorabil destinat să ajungă la „sfârșitul vieții sale”. Materialele valoroase sunt utilizate pentru producția de alimente, construcția de case și infrastructură, precum și pentru fabricarea bunurilor de consum sau furnizarea de energie. Când durata lor de viață utilă este completă, aceste produse sunt eliminate ca deșeuri. Adâncimea demografică în creștere și înclinația mai mare pentru consum a unei părți a populației crește mai mult decât oricând cererea de resurse și duce la degradarea mediului. Aceasta crește prețurile metalelor și mineralelor, combustibililor fosili, alimentelor pentru oameni și animale, a apei curate și a terenurilor fertile. Producția medie anuală de deșeuri a fiecărui cetățean UE este de aproximativ 5 milioane de tone, în timp ce utilizează aproape 15 tone de materiale. Jumătate din deșeuri sunt aruncate în depozitele de deșeuri fără nicio valorificare. Economia liniară, care se bazează exclusiv pe exploatarea resurselor, nu mai este o opțiune viabilă. Tranziția către o economie circulară se îndreaptă spre reutilizarea, repararea, reînnoirea și reciclarea materialelor și produselor existente. Ceea ce în mod normal ar fi considerat „deșeu” nu și-a epuizat neapărat viața utilă, adesea deține încă o valoare intrinsecă care așteaptă să fie evaluată și transformată într-o resursă. Economia circulară este mai bine înțeleasă prin examinarea sistemelor naturale de viață (biosisteme). Funcționează optim și într-o stare echilibrată, deoarece fiecare dintre elemente se potrivește bine în ansamblu. În sistemele vii, deșeurile reziduale sunt aproape zero, materia este alocată eficient în diferitele faze, asigurând echilibrul și durabilitatea. Tranziția către o economie circulară necesită participarea și angajamentul unor diverse grupuri de oameni, iar o strategie adoptată de factorii de decizie politică pentru acțiuni de îmbunătățire a rolului consumatorilor și definirea modului în care cetățenii pot beneficia de schimbările care au loc este fundamentală. Mediul afacerilor poate regândi complet lanțurile de aprovizionare, urmărind eficiența resurselor și circularitatea. Evoluțiile TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) și schimbările sociale ajută la această tranziție sistemică.
Prin urmare, economia circulară poate deschide noi piețe care răspund la schimbarea modelelor de consum: de la proprietatea convențională la utilizarea, reutilizarea și distribuirea produselor. De asemenea, poate contribui la crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune. Pentru ca economia circulară să devină o normalitate mai degrabă decât o nișă, trebuie mobilizate toate pârghiile de oportunitate și trebuie implicați toți actorii posibili (ONG-uri, organizații de afaceri și de consumatori, sindicate, școli și universități, institute de cercetare și alte părți interesate, la toate nivelurile statului).
Încă o dată, schimbarea de paradigmă va avea loc doar prin intermediul unor cunoștințe răspândite și împărtășite.
SE MI LASCI NON VALE
CDCA Abruzzo 3491357990 abruzzo@cdca.it cdca.abruzzo@gmail.com www.cdcaabruzzoaps.wordpress.com www.contrattodifiumefeltrino.it
Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali Direzione Generale del Terzo Settore e della responsabilità sociale delle imprese