Ziarul Impact din Montreal Nr. 54 by Ziarul Impact din Montreal

m r record de omeri în Uniunea European . în NuNum rul omerilor din UE a crescut, în al doilea trimestru, la nivelul record

10 PAGINA

Pentru colecţia dumneavoastră

5 OCT. 2012 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS

Hotărârea Consiliului Europei: România nu va primi tezaurul înapoi de la Rusia!

Nr. 3

ANNÉE 3 • NR.54

de 25,3 milioane, cu 11,6% mai mare decât în martie 2011.

Alessio Graziani, un italian îndrăgostit de limba română Alessio Colarizi Graziani, este un italian îndrăgostit de limba română. El ne povestește despre noua sa pasiune, aceea de a scrie poezii în limba română și despre raportul de amici,ie pe care îl are cu o familie de romi, stabilită la Roma.

DIASPORA P.7

Again about fashion! Hooked on Classics: The Trench Coat! There are a few pieces of clothing that everyone should have in their closet (boys included). One of them is the classic trench coat because many items in fashion didn’t stand the test of seasons and trends but the trench coat survived all.

FASHION P.12

Dragoş Moise:“Ştiu că prin contribuţia mea fac un bine altora”

Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, însă nu şia mai găsit calea spre casă. Ruşii tărăgănează de zeci de ani de zile restituirea unei cantităţi impresionante de aur, încercând să compenseze prin înmulţirea relaţiilor comerciale bilaterale.

De frica Puterilor Centrale, România trimite tezaurul în Rusia ţaristă. În august 1916, România decide să intre în război (n.r. - Primul Război Mondial) de partea Antantei. Deşi campania a început favorabil, mai multe zone româneşti, în speţă Dobrogea, Oltenia şi

Muntenia, au fost ocupate de trupele Puterilor Centrale. Având în vedere situaţia în care se a7la ţara, Consiliul de Miniştri au decis mutarea capitalei de la Bucureşti la Iaşi. Detalii în PAGINA 11

www.impactonline.biz

News P.2

CANADA

5 octombrie 2012 • ediţia I

Fiţi pregătiţi, mai avem o taxă... la electronice

Dacă v‐aţi procurat până acum televizorul sau imprimanta la care visaţi de ceva vreme, sunteţi norocoşi deoarece, fără să ştiţi, aţi economisit ceva bani. Începând cu 1 octombrie a.c., o nouă taxă va ﬁ adăugată consumatorilor din Quebec la achiziţionarea electronicelor. Rezidenţii provin‐ ciei francofone vor trebui să plătească supli‐ mentar atunci când vor cumpăra un produs electronic datorită unei taxe de mediu care prevede reciclarea acestora după ce consuma‐ torii vor dori să se debaraseze de ele.

Spre exemplu, la achiziţionarea unui televizor, vom plăti în plus cu 40$, pe când, dacă vom cumpăra o imprimantă, vom plăti cu doar 8,75$ mai mult. Taxa va fi aplicată, de asemenea, la achiziţionarea unui laptop sau a unui telefon mobil, alte produse precum sisteme de sunet sau console de jocuri vor suferi modificări de preţ, dar începând cu vara viitoare. Banii care vor proveni din aceste taxe vor fi viraţi într‐un program de reciclare a produselor elec‐ tronice din întreaga provincie. Mai multe detalii veţi putea afla din pliantele pe care comercianţii din Quebec le vor împărţii clienţilor care le vor călca pragul magazinului. Acest proiect nu este nou în Canada, întrucât el există deja în provincii precum Ontario sau Co‐ lumbia Britanică

Flash:

Gérald Tremblay nu beneficiază de suportul Partidului Quebecois

Gérald Tremblay trebuie să îşi decidă singur soarta ”Primarul Gérald Tremblay trebuie să decidă singur dacă mai are legimitatea de a conduce Montrealul”, a fost declara,ia miniștrilor din guvernul PQ. Ministrul responsabil de orașul Montreal, JeanFrançois Lisée, a declarat că: ”S-au lansat niște acuza,ii. Comisia le va analiza și în această situa,ie, persoanele publice care sunt implicate, ar trebui să tragă singuri concluziile care se impun. Opozi,ia protestează, popula,ia dorește

decizii rapide, dar în astfel de cazuri nu trebuie să ne precipităm.” Atunci când a fost întrebat dacă practic, guvernul nu-l sprijină pe Tremblay, Lisée a spus: ”Să tragă singur concluziile. Nu suntem în fa,a unor acuza,ii dovedite, avem un martor care a mărturisit ceva, ceea ce pune pe toată lumea într-o situa,ie delicată” Lisée a lansat acuza,ii la adresa liberalilor care, au permis ca să 6ie depășite bugetele con-

tractelor. ”Dacă liberalii ar 6i acceptat ceea ce 80% din popula,ie cerea acum 2 ani, mai exact, crearea unei comisii de anchetă, am 6i avut informa,ii mai rapid și s-ar 6i putut lua măsuri cu mult înainte.”, a adăugat Lisée. Guvernul lui Pauline Marois vrea să modi6ice, până la sfârșitul anului, legea anti-fraudă în industria construc,iilor. Lacune ale acestei legi permit companiilor care fraudează 6iscul să o deturneze.

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

INTERVIU

P.3

REDACŢIA

INTERVIU CU DRAGOŞ MOISE - Voluntar al Asociaţiei “Ajutor Real”

Dragoş Moise: “Ştiu că prin contribuţia mea fac un bine altora”

Fondée Février 12, 2010 Edité et distribué par le CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE 109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7, Quebec, CANADA

TÉLÉPHONES RÉDACTION / PUBLICITÉ:

(514) 814-8458; (514) 961-9091 (514) 667-3920 E-mail: office@impactonline.biz Website: www.impactonline.biz

Există opinia că voluntariatul nu este agreat de români în general. ”De ce să lucrez pe gratis”, pare un dicton foarte la modă. Totuși, există oameni cărora le place să-i ajute pe alții și aceasta dezinteresat. Satisfacția pe care o poți avea atunci când oferi bucurie unui copil este fără egal. În plus, o dată ce ai început activitatea de voluntar, aceasta devine o a doua natură. Dragoș Moise este unul dintre oamenii din România care-și donează timpul și energia celor în nevoie. El ne-a dat detalii despre motivația, activitățile și proiectele sale în cele ce urmează. Cum se numește asocia ia pentru care ai fost voluntar și care sunt priorită ile acesteia? Am început să particip la ac,iunile de voluntariat anul trecut în toamnă, prin intermediul companiei la care lucrez (ING Bank). Ca toate marile companii, și aceasta unde lucrez, prin intermediul departamentului de Comunicare, sponsorizează diverse proiecte împreună cu Asocia,ii, ONG-uri, Funda,ii, etc. (în general, toate ;irmele mari au bugete alocate pt astfel de ac,iuni, ca parte a conceptului referitor la contribu,ia pe care trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societă,ii moderne). Anul trecut to,i angaja,ii ING am fost întreba,i dacă dorim să participăm la proiecte de voluntariat, și eu mam înscris. Primul proiect a fost împreună cu Asocia,ia "Ajutor real" și a constat în amenajarea unei săli din cadrul unui Orfelinat, sală care să servească drept bibliotecă și spa,iu de recreere. Practic, s-a luat legătura cu o casă de copii, le-am cerut să ne pună la dispozi,ie o sală pe care noi am amenajat-o (am cumpărat mobilă, căr,i, jocuri pentru copii, jucării, mese, scaune, covoare etc.). Asocia,ia “Ajutor Real” și-a început activitatea cu amenajarea unor astfel de spa,ii, în ideea că prin intermediul căr,ilor, copii pot învă,a, pot evolua și astfel își sporesc șansele de a reuși să își continue studiile (vă daţi seama că pu,ini dintre acești copii ajung să facă facultate sau chiar liceu). Ei fac multe chestii în afară de biblioteci, adică organizează cursuri de pictură pentru copiii din orfelinate, organizează împreună cu actori piese de teatru special pentru copii, pun pe site-ul lor o listă cu zilele de naștere ale copiilor din orfelinate și tu, ca și vo-luntar po,i să î,i alegi un copil și să îi iei cadou de ziua lui, etc. Informa,ii mai multe despre

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada: ISSN 1927-8063 ÉQUIPE ÉDITORIALE Elena CIULU (ROU) life/inedit Viorel GAIŢĂ (ROU) divertissement

Mario GRĂMADĂ (CA) communauté Sorin ION (ROU) divertissement

Tudor LAVRIC (ROU) politique

această Asocia,ie se găsesc și pe websiteul www.ajutorreal.ro Eu, după această primă ac,iune, am rămas prieten cu președinta asocia,iei și deja am mai amenajat încă 2 biblioteci în alte centre de copii. A doua asocia,ie cu care am luat contact este Diaconia Ajutor Interna,ional (din Brașov), tot prin intermediul ;irmei unde lucrez. La fel, angaja,ii ING au fost întreba,i dacă vor să participe la ac,iunea de voluntariat și m-am înscris. Am fost 50 de voluntari care am sortat mâncare și am făcut pachete cu mâncare pentru aproximativ 500 de familii nevoiașe din Brașov. În afară de asta, am petrecut jumătate de zi cu copiii de la centrul de zi pe care asocia,ia îi are, ne-am jucat cu ei și am făcut împreună diverse mici obiecte (cum făceam noi pe vremuri la ora de lucru manual, am făcut broșe din material, am făcut semne de carte din hârtie colorată, etc). Această asocia,ie are și ea mai multe activită,i: - Centrul de zi pentru copii a;la,i în situa,ii de di;icultate Centrul de zi Diaconia, este un serviciu de protec,ie a copilului și are misiunea de a preveni abandonul și institu,ionalizarea copiilor prin asigurarea pe timpul zilei, a unor activită,i de îngrijire, educa,ie, recreere-școlarizare, consiliere, orientare școlară; - Servicii de informare suport și consiliere; Prin acest serviciu se urmărește îmbunătă,irea condi,iilor de via,ă a copiilor și a familiilor a;late în di;icultate; dezvoltarea capacită,ilor individuale pentru asigurarea nevoilor sociale proprii; prevenirea și combaterea efectelor sărăciei; - Interven,ii în situa,ii de criză; Finan,area de interven,ii medicale urgente, oferirea de ajutor umani-

tar pentru sinistra,i, construirea și renovarea de locuin,e sociale pentru familiile a;late în situa,ii de criză. Site-ul lor este www.diaconia.info

Cum percep oamenii din România munca de voluntariat? În România, din punctul meu de vedere, munca de voluntariat este încă la început de drum. Nu suntem la fel implica,i cum sunt alte ,ări cu tradi,ie în astfel de ac,iuni, însă observ că de la an la an sunt din ce în ce mai mul,i oameni care se implică în munca de voluntariat sau oameni care pun bazele unor asocia,ii, funda,ii, ONG-uri, care să ajute pe cei nevoiași, mediul înconjurător, etc. Consider că suntem în direc,ia bună și că ar trebui promovat conceptul de voluntariat cât mai mult (în școli, la locul de muncă) pentru că ;iecare dintre noi poate ajuta la dezvoltarea societă,ii noastre.

Pe tine ce te-a determinat să îi aju i pe ceilal i? Eu, de felul meu, sunt o persoană care își ajută prietenii, colegii sau pe oricine îmi cere ajutorul, așa că atunci când am fost solicitat să particip la astfel de ac,iuni de voluntariat, nu am stat pe gânduri. Pentru mine nu contează tipul de ac,iune, ;ie că facem cură,enie sau plantăm copaci pentru un mediu mai bun, ;ie că ajutăm oameni nevoiași, copii sau bătrâni, atâta timp cât știu că prin contribu,ia mea fac un bine altora, cât de mic, este su;icient de motivant. Oricum, odată ce te implici și vezi că efortul pe care îl depui într-o astfel de ac,iune este foarte mic în compara,ie cu bucuria pe care o po,i oferi, devii cumva dependent de voluntariat. Care a fost cel mai impresionant caz pe care l-ai întâlnit în activitatea ta de voluntar?

Cele mai impresionante cazuri, pentru mine, sunt cele în care sunt implica,i copiii. Este o experien,ă care te marchează profund atunci când intri în contact cu centrele de plasament sau orfelinate, spre exemplu. Am vizitat câteva astfel de centre în ac,iunile de voluntariat, și am avut contact cu acei copii abandona,i de familii. Ce m-a impresionant cel mai mult este faptul că to,i copiii, fără excep,ie, caută să te strângă în bra,e și se lipesc practic de tine... î,i dai seamă că ei caută afec,iune, ceea ce le-a lipsit toată via,a, și pentru ei o simplă îmbră,ișare înseamnă enorm, asta își doresc cel mai mult, să ;ie îmbră,ișa,i.

Ești tânăr, te-ai gândit vreodată să emigrezi? În momentul acesta mi-aș dori să emigrez, sau măcar să lucrez o perioadă mai lungă într-o altă ,ară, pentru simplul motiv că vreau să am și experien,a unei alte culturi, unei alte ,ări, Dacă voi avea ocazia să plec din România în perioada următoare, o voi face cu siguran,ă. Îmi doresc să văd cum este și prin alte păr,i, astfel încât să pot avea termen de compara,ie.

Ce mesaj po i transmite cititorilor ziarului Impact care au emigrat în Canada? Aș dori să le transmit următoarele lucruri: știu că timpul liber este o problemă în ziua de astăzi, avem din ce în ce mai pu,in, însă cu siguran,ă dacă își propun, pot găsi câteva ore să le dedice ac,iunilor de voluntariat. Le garantez că o dată ce au început, nu se vor mai opri și satisfac,iile pe care le vor avea în urma participării, nu se compară cu nimic altceva. În rest, le urez mult soare, știu că în Canada este o climă mai rece!

Andi RĂDIU (IT) international

Armand VELINESCU (ROU) la roumanie d'aujourd'hui Mihai MUNTEAN photo

COLLABORATEURS: Tudor FURDUI, Daniela MACRIŞOIU, SAKE, Ioan MANOLACHE, Lilia STRÂMBANU, Roxana URLIH, Dan VULPE MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES: E&C Solutions ÉDITEUR Cristian BUCUR bucurc@gmail.com

DIRECTEUR Eduard IANCU radiomarcaro@gmail.com

Impact este o publicaţie bilunară independentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar nu reflectă în mod necesar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul articolelor şi/sau fotografiilor apărute în ziar, fiecare autor fiind direct răspunzător pentru conţinutul articolului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul reclamelor publicitare.

DISTRIBUŢIE:

CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges, Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton; Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka, Euro-Deli, Bourret; Restaurante: Parthenon; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului; MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Charcuterii: Fairmuont, Hongroise; Biserici: Sfântul Nicolae; MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Charcuterii: Balkani; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou; ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis, Companii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo; WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii: Charcuterie M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului; LAVAL: - Charcuterii: Transilvania (Blvd. Cure Labelle), Transilvania (Blvd. des Laurentides), Balkani, Marché Balkan, Adonis; Farmacii: Lenuţa Tudor David, Biserici: Naşterea Maicii Domnului, RIVE SUD: - Charcuterii: Fairmont; Cracovia, Magazine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe; ANJOU: - Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; TORONTO: - Atlas Remus; QUEBEC CITY: - Magazin Chez Vladimir, Biserica Notre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval; ROMÂNIA: - Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:

Vineri, 19 octombrie 2012

P.4

www.impactonline.biz

COMUNITATE

EVENIMENT

The Montreal Romanians had some advantage over those who remain within their own circles.

CANADA:

Stagiunea teatrală 2012-2013 continuă cu mari comedii Noua stagiune a turneelor teatrului românesc la Montreal continuă toamna teatrală a integrării culturale (ATIC) cu o altă comedie de excepţie: “Jubileul”, în regia lui Radu Beligan, cu Maia Morgenstern în rolul principal, şi Victoria Dicu, mai tânăra actriţă a Naţionalului bucureştean. Producţie recentă a Teatrului Metropolis, prezentată în 16 septembrie 2012 la Bucureşti, “Jubileul” va avea premiera internaţională chiar la Montréal, vineri, 19 octombrie 2012. Spectacolul prilejuieşte apreciatei actriţe Maia Morgenstern un recital de excepţie, deşi este acompaniată pe parcursul spectacolului de mai tânăra colegă de la Teatrul Naţional Bucureşti, actriţa Victoria Dicu, recent distribuită de Horaţiu Mălăele în rolul Zoe din versiunea regizorală la „O scrisoare pierdută”. Diva Amélie împlineşte 50 de ani de carieră actoricească, iar speranţa revenirii în forţă a actriţei este renăscută de invitaţia de a participa la celebra emisiune TV a lui Michel Drucker, care nu va avea loc. Despre ce se întâmplă cu actriţa aLlată la apusul carierei, despre cum visează la roluri “într-o piesuţă, un Lilmuleţ, o telenoveluţă sau, măcar, o reclamă” şi care va Li deznodământul rămânerii ei ca prizonieră pe terasa apartamentului, veţi vedea în spectacol. Aşadar, încă o şansă rară, ca să nu spunem unică de a o întâlni pe Maia Morgenstern la Montréal, Liind cu această ocazie invitată în Canada cu noua producţie a Teatrului Metropolis din Bucureşti, spectacolul “Jubileul” de Jean-Marie Chevret şi Michele Ressi, în regia maestrului Radu Beligan. Premiera oLicială a spectacolului Jubileul a avut loc la Bucureşti în urmă cu mai puţin de o lună - duminică, 16 septembrie 2012. Fără nicio îndoială, Maia Morgestern aparţine culturii româneşti şi este un portstindard de referinţă. Faptul că a acceptat, după minunata experienţă din noiembrie 2010, să facă din nou turneul în Canada, este iarăşi o dovadă a disponibilităţii sale umane, în contextul în care asupra sa este o imensă presiune atât în teatru, cât şi în cinema sau televiziune, la catedra de teatru unde predă studenţilor arta actorului, iar de data aceasta şi la Teatrul Evreiesc de Stat, pe care îl conduce în calitate de director. Spectacolul “Jubileul” va avea loc la sala Auditorium de la Grande Bibliothèque, (475, boul De Maisonneuve Est, Montréal H2L 5C4), unde există parcare subterană cu plată, de 400 de locuri, chiar la metroul Berri-UQAM.

5 octombrie 2012 • ediţia I

Canada is a country made up of immigrants; Irish, Russian, French, Chinese, Spanish, Italians…we have them all, Romanians included. Being in that position gives us all an opportunity to see how other people live, what their traditions are, what they eat as well as their music and folklore. As is evident on social networks, in associations and of course churches, most immigrants remain very close and integrated in their own cultures as much as possible. They look for work with people who speak their language, socialize amongst themselves, marry within their ethnic group and teach their children to do the same. As much as the above is true, there are also many immigrants who marry into different ethnic groups, Romanians and French Quebecers for instance as is the case in my family with my parents; mother of French origins and father of Romanian descent, etc, often producing interesting and at times, difLicult, family mixes when coupling traditions and ways of life. Having grown up in such an environment, I can say that my Romanian/French side allowed me to be more open and to explore different ways of life right in my own backyard. It always made me feel that I

My mother’s side of the family came to Quebec from Vien, France in the late 1600’s. The Lirst Vien to come to Quebec was in 1672 and he was granted two horned animals, a gun and sixty hectares of land by the “Monseigneur” who encouraged French farmers to immigrate to Canada to develop the new territory for the Roi de France. What a challenge he must have had to face. Nevertheless, he obviously pursued his task given to him by France and created his own family when he married a French girl brought here by her parents who had been granted the same privileges by France at the time. The Vien family can easily be traced as everything has been carefully recorded in church and government archives; weddings, births/deaths and baptisms. This readily available information is quite meticulously detailed and one can discover many things about his family as I found out where in Quebec my family had lived and where most of these old ancestors were buried. Moreover, I was lucky enough in life to have met and known very well my great grandparents, Phylias Vien and his wife Maria Hetier. Their story is that of a very typical French Quebec family with their many ups and downs…life’s twists and turns.

Phylias Maria, Vien And so therefore, I hope to bring you some interesting stories and anecdotes as well as some very old traditional French Canadian ( as French Quebecers were called way back when ) songs and music as

well as a few very good recipes for you to try at home. Attached photo is that of Phylias Vien and his wife Maria Hetier – my great grand parents

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

Cele mai tari perle de la examenul pentru obţinerea cetăţeniei române Orice cetățean străin, care dorește să dobândească cetățenia unui stat, trebuie să susțină un examen de cunoștințe generale despre țara respectivă (în cazul nostru România), despre istoria românilor și geografia României, precum și un test prin care să își dovedească competențele lingvistice și un interviu în prealabil.

Revista Tango a publicat cele mai tari perle de la to.i doritorii de cetă.enie română care au sus.inut acest examen. Aceste perle au fost primite de la un examinator, în exclusivitate, oferite Simonei Catrina care a precizat și că se dorește publicarea unei căr.i cu întreaga colec.ie de gafe produse de viitorii și actualii cetă.eni ai României. Lista cu perle de la examenul pentru ob.inerea cetă.eniei române concurează în mod cert cu lista perlelor de la examenul de Bacalaureat, dar cele enumerate mai jos sunt clar mai "savuroase".

xistă şi infractori. - Cine are drept de vot în România? - Cine zice guvernul. - Ce vă place dumneavoastră cel mai mult în România? - Faptul că e deschisă până târziu, aici e o viaţă care noi n-am avut-o. - Aveţi prieteni români? - Am, dar nu mai am, ei au furat de la mine nişte afaceri. Dar nu supărat, nu sunt, nu suparat, Dumnizeu are griji.

- Ştiţi cine este preşedintele României? - Da, domnul Troian Basculescu.

- Ştiţi care este religia majoritară în România? - Este creştini din aceia care nu stau pe scaun în biserică.

- Cine a fost Ştefan cel Mare? - A fost un preşedinte român care a reuşit să bage România în NATO.

- Aveţi un loc de muncă în România? - Nu am loc căci este foarte aglomerat, mai ales dimineaţa şi seara.

- Ştiţi cine este Mihai Eminescu? - Da, este singurul poet român şi deci un erou este el!

- Ce apreciaţi la poporul român? - Caci îi place negrii mai mult decât ţiganii, deşi ţiganii sunt nu aşa de negri.

- Ce ştiţi despre relieful României? - Este un relief bun, unde din păcate e-

- Vă place muzica românească? - Da, mie îmi place foarte mult, pentru

că cântă despre lucruri fără război şi Fuego şi Pepe sunt nişte un fel de simbol etnic. - Cunoaşteţi vreun sportiv român? - Nu cunosc pe nimeni, dar îi ştiu pe toţi, unii sunt Civu, Haghi, Ghicu, Nadia, Ducadal, Curnicova şi Becali. - Care e cea mai importantă calitate a cetăţeanului român? - Calitatea întai. - Aveţi familie? - Am, dar nu este familia mea, este familia lui prietenul meu. - Pe o scară de la 1 la 10, la ce nivel credeţi că vă a7laţi cu limba română? - Nu am scară acasă, locuiesc la un bloc. - Ce impresie aveţi despre istoria României? - E foarte frumoasă pentru că are culori strălucite pe copertă. - Cu ce vă ocupaţi aici, în România? - Eu nu sunt ocupat cam niciodată.

www.impactonline.biz

Simona Catrina

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

Alătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter

ROMÂNIA-INEDIT

P.5

P.6

ROMÂNIA

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

Oltchim a rămas ca o piatră grea de gâtul guvernului Dan Diaconescu, jurnalist miliardar şi preşedintele PP-DD, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea pentru 45 milioane euro, dar privatizarea a căzut. Filmul a semănat de la primele secvenţe cu o privatizare în stil rusesc. Liderul PP-DD ar Ji venit, luni 1 octombrie, cu şapte saci de bani din conturile sale deschise la OTP Bank, trei milioane de euro pentru plata salariilor angajaţilor Oltchim. Până acum, el nu a răspuns întrebărilor cu privire la partenerul său de Jinanţare, sau a răspuns ca un politician: “Partenerul nostru este poporul… Vom atrage Jinanţare, nu vă faceţi griji, vom plăti banii săptămâna viitoare, chiar dacă în caietul de sarcini se spune că semnarea contractului poate să Jie prelungită până în februarie 2013”. Directorul OJiciului pentru Participaţiile Statului şi Privatizare în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu, s-a declarat “scandalizat” de documentele oferite de Diaconescu pentru demonstrarea faptului că deţine suma de 45 milioane euro. “Ce mi s-a arătat nu poate susţine aJirmaţia că există banii undeva la dispoziţia lui Dan Diaconescu. Diaconescu are soluţia juridică în contractul de privatizare, dar are nevoie de o soluţie economică”, a explicat directorul OPSPI. Guvernul şi reprezentanţii cumpărătorului nu au reuşit, într-o săptămână, să ajungă la un

acord scris pentru plata salariilor angajaţilor, preluarea Arpechim, situaţia datoriilor Oltchim. Diaconescu, care a cerut guvernului să-i creeze aceleaşi condiţii ca la vânzarea Sidex către Arcelor Mittal (grupul indian primind în 2001 un ajutor guvernamental de circa 1 miliard de euro), nu este presat de timp. Pentru el, termenul este februarie 2013. Doar guvernul vrea să discute, miercuri 3 octombrie, un proiect de act normativ pentru acordarea banilor de salarii şi pentru repornirea combinatului din Fondul de Privatizare, măsură pentru care este necesar acordul Comisiei Europene şi al Consiliului Concurenţei. Chiar să nu Jie cu nimic responsabil acest guvern pentru ratarea privatizării Oltchim? La Bucureşti se pariază pe căderea guvernului Ponta până la alegeri. Dan Diaconescu este “asul din mânecă” al preşedintelui Traian Băsescu”, succesul acestuia în procesul de privatizare a Oltchim Jiind parte a unei strategii mai largi de reducere a şanselor USL la alegerile parlamentare, comentează recent publicaţia online Vocea Rusiei. “Perspectivele electorale ale PDL nu sunt deloc strălucite şi… este improbabil ca echipa portocalie să recâştige popularitatea de odinioară… În aceste condiţii, unica speranţă de a reduce procentajul USL sub 50 la sută este partidul lui Dan Diaconescu”, explica publicaţia rusă. Pe de altă parte, liderii opoziţiei democrat-liberale susţin că puterea avea nevoie rapid de un scandal pentru a-i compromite şansele lui Diaconescu de intrare în parlament la alegerile de luna viitoare. Primul-ministru Victor Ponta a declarat la TV că Dan Diaconescu nu putea Ji oprit să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu Vâlcea. Privatizarea Oltchim trebuia să aibă loc

în aprilie, însă Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu nu a îndeplinit această obligaţie şi, în conformitate cu Acordul dintre Guvernul României şi FMI, o obligaţie neîndeplinită devine pentru următorul board, cel din septembrie, acţiune prioritară. Dacă s-ar Ji amânat, nu intra scrisoarea de intenţie, a explicat primul-ministru. Şi exact spre asta se îndreaptă lucrurile. Premierul a conJirmat indirect “indicii” că Diaconescu ar Ji calul troian al PDL, mai exact instrumentat de fostul ministru al economiei Adriean Videanu. Chiar la Bruxelles, Ponta a declarat că o eventuală fuziune a PDL cu PPDD n-ar reprezenta o surpriză pentru nimeni. De parcă asta ar conta, “al cui e” DD. În urmă cu zece zile, Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1.400 lei, însă luni ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunţat că ajutorul de urgenţă va Ji acordat doar după trei luni de neplată a salariilor, ceea ce nu este cazul Jiindcă… s-a plătit pe iulie. Personajele Jilmului rusesc de care vorbeam

sunt: Oltchim, combinat înJiinţat în 1966, ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România, având în 2009, începutul crizei, 3.538 de angajaţi; Dan Diaconescu, mai tânăr cu un an decât combinatul, cu o avere estimată la 9 milioane euro, potrivit topului Forbes 500 Miliardari, altfel un caz de studiul psihologiei, cu o familie (soţie şi Jiică) pe care le-a ţinut foarte departe de atenţia presei, debitând la postul TV cea mai plată şi mai egală vorbărie fără inJlexiuni; Victor Ponta, primul-ministru cu Jieful electoral tot în Oltenia. Trăsătură comună cu Traian Băsescu: de o săptămână DD fuge de opinia publică românească, sub pulpana străinătăţii: Germania, Franţa, Spania, Monaco, Austria, SUA (ambasadă) etc. Dar el vrea (sau vroia prin primăvara acestui an) să devină prim-ministru al României. Greşeala nu este a lui Dan Diaconescu, ci a sistemului care a permis să facem astăzi o operaţie pe care colegii din Est - Cehia, Slovacia, Polonia – o făceau în anii 90.

Din 2013, taxe și impozite mai mari cu 16,05% Începând de anul viitor, valoarea taxelor, a impozitelor locale, precum și a amenzilor va crește cu 16,05%, reprezentând rata inJlaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Finanţelor. “În concordanţă cu prevederile Codului Jiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul Jiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărâre a Guvernului, începând cu anul Jiscal 2013, cu rata inJlaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 20102012″, se arată nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre. Ministerul estimează că, prin indexarea la inJlaţie a impozitelor şi taxelor locale, veniturile bugetelor locale vor creşte cu 531,62 milioane de lei în următorii trei ani. Astfel, în urma majorării, valoarea impozabilă a unei clădiri cu cadre din beton armat sau cu

pereţi exteriori din cărămidă arsă va creşte de la 806 lei/mp la 935 lei/mp în cazul spaţiilor dotate cu instalaţii electrice şi de canalizare şi de la 478 lei/mp la 555 lei/mp în cazul clădirilor neracordate la astfel de utilităţi. Pentru clădirile cu pereţii exteriori din lemn, valoarea impozabilă va urca de la 219 lei/mp la 254 lei/mp, în cazul existenţei utilităţilor, şi de la 137 lei/mp la 159 lei/mp, fără utilităţi. Terenurile aJlate în intravilan, pe care există construcţii vor avea o valoare de impozitare de 10.353 de lei hectarul, pentru zona A întro localitate de rang zero. Vechea valoare de impozitare era de 8.921 de lei. Majorarea se va aplica şi în cazul taxelor pentru eliberarea certiJicatelor, avizelor şi autorizaţiilor, pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, pentru spectacole, pentru operaţiuni judiciare, pentru eliberarea şi preschimbarea actelor de identitate, pentru înmatricularea autovehiculelor, pentru eli-berarea titlurilor de proprietate, precum şi în cazul limitelor minime şi maxime ale amen-

zilor aplicate persoanelor Jizice. Totodată, în cazul impozitului pentru mijloacele de transport, autorităţile au făcut o diferenţiere, pe baza capacităţii cilindrice. Pentru motorete, motociclete şi autoturisme de până la doi litri, impozitul rămâne aceeaşi. Însă, pentru o cilindree cuprinsă între 2.001 şi 2.600 cmc, noul impozit este de 72 de lei pentru Jiecare fracţiune de 200 cmc, de două ori mai mare faţă de nivelurile din prezent. Aceeaşi dublare se aplică şi pentru următoarea treaptă de cilindree, 2.601-3.000 cmc, unde impozitul pe Jiecare fracţiune de 200 cmc se dublează, până la 144 de lei. Conform Codului Fiscal, impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţia ratei inJlaţiei de la ultima modiJicare. Ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale a fost aplicată începând cu anul 2010. Autorităţile administraţiei publice locale vor completa, modiJica sau abroga hotărârile adoptate privind stabilirea impozitelor şi ta-

xelor locale pentru anul 2013 în termen de 45 de zile de la data publicării Hotărârii în Monitorul OJicial, mai prevede proiectul. Elena BADEA

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

DIASPORA ROMÂNEASCĂ

P.7

Alessio Graziani, un italian îndrăgostit de limba română Alessio Colarizi Graziani, un italian îndrăgostit de limba română, ne povestește despre noua sa pasiune, aceea de a scrie poezii în limba română și despre raportul de amici1ie pe care îl are cu o familie de romi, stabilită la Roma. Ultima poezie, pe care a scris-o, a fost dedicată profesoarei Rosa del Conte, considerată ca Eiind unul dintre cei mai importan1i eminescologi străini, decedată în luna august la vârsta de 104 ani. Alessio Colarizi Graziani are 63 de ani și locuiește la Roma dar se consideră un ”marchigiano DOC”. Este absolvent al facultă1ii de litere, traducător interpret din limba franceză. A lucrat ca traducător aproape 40 de ani în cadrul Ministerului Apărării și Senatul Italiei iar pentru scurte perioade a colaborat cu universită1ile din Viterbo și Roma în diferite proiecte. Este pasionat de poezie, iar de când a început să frecventeze cursurile de limba română 1inute la Academia di Romania de la Roma, a început să scrie câteva în noua limbă, de care ne-a declarat că s-a îndrăgostit. Primele contacte cu cuvinte din limba română le-a avut când a cunoscut o familie de romi, pe care ulterior a ajutat-o foarte mult și cu care a rămas, după cum ne-a declarat cu orgoliu, un foarte bun prieten. ”I-am cunoscut pe Monica și Petru în urmă cu mai bine de trei ani. Una dintre feti1ele lor trebuia să înceapă școala și nu știau unde ar trebui s-o înscrie. Asta mi-a atras aten1ia de la început și m-a făcut să Eiu interesat de problemele lor. Deși

trăiau într-o rulotă, aveau probleme foarte mari în a-și găsi un loc de muncă și deci să aibă un venit, doreau cu orice chip ca feti1a să frecventeze școala. De atunci am rămas mereu în legătură cu ei și în timp mi s-a conEirmat că sunt persoane deosebite, chiar dacă situa1ia lor e destul de delicată. Tot în acea perioadă am început să învă1 primele cuvinte românești. Prima profesoară, ca să spun așa, a fost chiar Maria, feti1a familiei de romi. Îi promisesem ca de Eiecare dată când mă înva1ă cuvinte noi să îi fac un mic cadou. ” Alessio Graziani a încercat prin toate mijloacele să ajute acea familie. Le-a dat o mână de ajutor să-1i găsească un loc de muncă sau să înceapă mici afaceri oneste, să integreze copiii la școală, să-și pună la punct documentele și chiar să-și deschidă un cont bancar unde puteau să pună niște bani de-o parte. ”Feti1a a început școala și s-a dovedit o elevă silitoare. Învă1ătoarea mi-a spus că e interesată foarte mult să studieze și să Eie prezentă mereu la cursuri deși trebuia să schimbe două autobuze pentru a ajunge la școală. Petru nu reușea să găsească de muncă și i-am sugerat să înceapă ceva pe cont propriu. A început ca ”lucidascarpe”(ștergător de pantoEi, n.r), o meserie veche, care aproape a dispărut. Eu i-am cumpărat cutia, periile și cremele de care avea nevoie. Am zis că nu pierde nimic dacă încearcă. A acceptat și nu mică ne-a fost surpriza și satisfac1ia când a câștigat primii 15 euro. A renun1at după un timp, pentru că venise anotimpul cald și pentru încăl1ămintea ușoară nu-l mai solicita nimeni. L-am sfătuit mai apoi să ob1ină carnet de conducere și astfel s-ar Ei deschis mai multe posibilită1i de muncă. I-am plătit jumătate din suma necesară și m-a bucurat enorm să văd cu câtă pasiune s-a pus pe studiat. A luat examenul

teoretic din prima, în italiană, deși Petru, din câte am în1eles, nu făcuse nici măcar vreun an de liceu în România. L-am ajutat să-și cumpere un mic furgon și a început să comercializeze Eier vechi, o ocupa1ie pe care o avea și în România. Din păcate, nu a mers nici asta pentru că erau cheltuieli foarte mari și câștiguri destul de mici. Oricum, în timp au strâns ceva bani și din nou cu o contribu1ie din partea mea, au reușit să cumpere o veche casă într-un sat din Călărași. Puseseră banii într-un cont pe care tot eu i-am ajutat să-l deschidă și care s-a dovedit eEicient. Sunt foarte multe lucruri pe care le-am făcut pentru ei pentru că mi s-au lipit de suElet și au dovedit că vor să Eie în rând cu lumea, cum se spune în România. inem legătura și acum.” În septembrie 2009, Alessio se înscrie la cursurile de limba și literatura română, organizate de Accademia di Romania din Roma și le frecventează timp de doi ani. Pasiunea pentru limba română îi dă curajul să scrie și poezii. ”M-am înscris la aceste cursuri și recunosc că nu regret, ba din contră, mia dat posibilitatea să învă1 o limbă deosebit de frumoasă, să intru în contact cu persoane deosebite, să cunosc cultura românească, care m-a impresionat în mod deosebit. Am avut parte de o profesoară extraordinară, foarte severă dar la care veneam cu mare plăcere la cursuri. Aș vrea să o nominaliza1i pe doamna profesoară Nicoleta Neșu, căreia vreau să-i mul1umesc pe această cale pentru rigurozitate și seriozitate. De multe ori, ce-i drept am criticat-o, pentru că ne preda foarte multă gramatică. ” Poezia pe care ne-a trimis-o la redac1ie a fost dedicată renumitei profesoare Rosa del Conte. Rosa del Conte (n. 1907, d. 3 august 2011, Roma) a fost o Eilologă italiană, membră de onoare a

Academiei Române (din 1994). A 1inut cursuri la Universitatea La Sapienza din Roma și la Universitatea din București. Rosa del Conte este considerată ca Eiind unul dintre cei mai importan1i eminescologi străini, autoare a unor studii ce privesc opera lui Mihai Eminescu, între care cel mai important este ”Eminescu sau despre Absolut” (Mihai Eminescu o dell‘ Assoluto, Modena, S.T.E.M., 1961), studiu apărut în România în traducerea lui Marian Papahagi. A scris mai multe articole despre literatura română în diverse enciclopedii și dic1ionare de autori. După retragerea din activitatea de profesor universitar, Rosa del Conte se ocupă tot mai mult de traducerile din lirica lui Mihai Eminescu, alcătuind astfel o amplă antologie italiană. ”Am 1inut foarte mult să o cunosc personal dar nu s-a mai putut. A decedat anul acesta în luna august și trebuie să recunosc a fost o mare dezamăgire pentru mine. Am citit

opere și traduceri de-ale dumneaei și îmi doream foarte mult să o cunosc. Tocmai de aceea i-am dedicat și o poezie.” CUVINTE Versuri dedicate regretatei Profesoare Rosa Del Conte, şomajul lui Alessio Colarizi Graziani Nu plouă, nu ninge, nu-i vânt. Mă-ntorc eu la vechea pasiune: Din inimă, dar cu raţiune, Cautând cum sună un cuvânt. Ce fac cu vorbele? Cânt! Cu mine sunt vorbele bune. Sunt prietene: a lor compasiune Îmi dă mie, gol, un veşmânt. Şi tu, Rosa, mi-aduc aminte, Cu viaţa atârnată de un Eir, Trăit-ai doar din cuvinte, Retras şi frumos trandaEir!

P.8

www.impactonline.biz

R. MOLDOVA

PE SCURT

Produsele lactate s-au scumpit în medie cu 20% Produsele lactate s-au scumpit în medie cu 20%. Specialiştii de la centrul Agroinform explică creşterea semniEicativă a preţului lactatelor prin reducerea numărului de animale domestice din lipsa de furaje, generată de secetă. Astfel, în septembrie, comparativ cu lunile iulie şi august, s-a înregistrat o creştere a preţurilor de comercializare a produselor lactate. Brânza de oi, smântâna şi brânza de vacă s-au scumpit cu 17%, caşul proaspăt cu 22-25%, laptele proaspăt de vacă cu 20%. Acum brânza de oi se vinde la preţul de 70,00-75,00 de lei pentru un kilogram, caşul proaspăt cu 55,00-58,00 de lei, urda cu 30,00 de lei, iar brânza de vacă se vinde cu 35,00-40,00 de lei pentru un kilogram. Costul laptelui proaspăt a ajuns la 10 lei pentru un litru, în timp ce anterior se vindea cu 8,50 lei.

Problemele minorităţilor etnice sunt insuficient abordate de Moldova Problemele minorităţilor etnice sunt insuEicient abordate de către autorităţile Moldovei. 26 tineri de pe ambele maluri ale Nistrului au participat la un seminar de instruire în politici publice destinate minorităţilor etnice. În opinia acestuia, autorităţile de pe ambele maluri aplică soluţii diferite pentru rezolvarea problemelor. „Pe malul stâng, liderii regiunii neglijează existenţa etniilor, impunând un discurs ideologic şi omogenizator care şterge diferenţele culturale. Pe malul drept, statul este inert şi nu aplică practic deloc politici pentru a armoniza interesele etnicilor”, a explicat coordonatorul proiectului.

Numărul pensionarilor în Moldova a crescut în 2011 cu 11 la sută Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, la 01 ianuarie 2012, la evidenţa organelor de protecţie socială se aElau 638.300 de pensionari, sau cu 11,2 mii persoane mai mult, comparativ cu anul precedent. Din numărul total de pensionari, peste 74% reprezintă pensionarii pentru limită de vârstă. În structura pensionarilor pentru limită de vârstă, persoanele în vârstă de peste 60 ani constituie 87,6%. Femeile sunt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vârstă – 83%.

În 2011 au fost înregistrate 12700 de cazuri noi de persoane cu dizabilităţi În anul 2011, în Moldova au fost înregistrate 12700 de cazuri noi de persoane cu dizabilităţi, dinte acestea 800 sunt persoane în vârstă de 57 şi peste ani. Potrivit datelor statistice, cazurile noi de dizabilitate sunt mai frecvente în mediul urban. Peste 53,5% din totalul persoane în vârstă de 57 ani şi peste recunoscute invalide pentru prima oară locuiesc în oraşe. Rata persoanelor cu dizabilităţi caz nou constituie 198 persoane la 100 mii populaţie din mediul urban faţă de 107 persoane la 100 mii populaţie din mediul rural.

5 octombrie 2012 • ediţia I

Liberalii din Moldova îi numesc pe ruşi ipocriţi şi şantajişti Deputatul liberal, Ana Guţu, i-a numit ipocriţi şi şantajişti pe ruşi la Strasbourg în cadrul sesiunii de toamnă a APCE. Liberala a cerut Rusiei, în cadrul unei intervenţii la APCE, să-şi retragă armata de pe teritoriul Moldovei şi a acuzat-o de constrângeri faţă de Moldova la capitolul gazelor şi a suspectat-o de dorinţa de a reface URSS prin lansarea proiectului Comunităţii Euroasiatice, notează BASA – press. Guţu a mai cerut Rusiei să nu Einanţeze regiunea de est a Moldovei şi i-a învinuit pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi

premierul, Dmitri Medvedev, de atentarea la democraţie şi libertăţi. „Retrageţi armata voastră de pe teritoriul Republicii Moldova. Nu Eiţi ipocriţi, aEirmând că suntem egali şi paritari în materie de cooperare. Nu mai alimentaţi Transnistria cu bani. Acest regim separatist susţinut de ţara voastră nu vă face onoare: spălare de bani, crima organizată, traEic de arme – este oare aceasta EilosoEia ţării voastre? Ruşine Rusiei lui Putin şi Medvedev, un duet care exasperează tânăra democraţie rusă”, a spus Ana Gu0u. În opinia acesteia, funcţionarea institu-

ţiilor democratice în Federaţia Rusă este dezastruoasă. Guţu mai susţine că, Gazprom a devenit o adevărată armă economică împotriva ţărilor care refuză să gândească în maniera Rusiei. Deputatul liberal a acuzat Rusia că ar Einanţa jurnalişti şi analişti politici din Moldova, care “să isterizeze minorităţile rusofone din fostele republici sovietice, inclusiv din Moldova, unde nostalgia după trecutul sovietic comunist obsedează mentalităţile sociale ale unei părţi a populaţiei”.

Moldova va primi 46 de mil. de euro pentru a reduce consumul de resurse energetice Republica Moldova va primi 46 de milioane de euro pentru a reduce consumul de resurse energetice. Finanţările vor Ei alocate prin linii de creditare deschise de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în bănci moldoveneşti şi granturi din partea UE şi Guvernul Suediei, informează BASA – press. Directorul Misiunii BERD în Moldova, Julia Otto, a declarat că, este o premieră, când gospodăriile casnice din Moldova au posibilitate să îmbunătăţească eEicienţa

energetică a caselor şi să reducă facturile de încălzire. BeneEiciari ai asistenţei pot Ei proprietarii de case de locuit, dar şi asociaţiile de locatari şi întreprinderile municipale de gestionare a spaţiului locativ. Aceştia vor putea contracta împrumuturi pe cinci ani pentru instalarea vitrajelor duble, izolarea termică a pereţilor şi acoperişurilor, dotarea cu cazane pe bază de gaz. Persoanele Eizice vor primi până la 20% din credit sub formă de grant, iar în cazul

asociaţiilor de locatari sumele nerambursabile ar putea ajunge până la 35%. Pentru creditele mici, de până la 50.000 de lei, nu va Ei nevoie de gaj. Potrivit specialiştilor, consumul de energie poate Ei redus la jumătate prin sporirea eEicienţei energetice a clădirilor. Un studiu efectuat în 2012 a arătat că circa 22% din energia termică folosită în sectorul locativ se pierde. Pierderile de energie în blocurile instituţiilor bugetare ajung la 40%.

Preşedintele PCRM despre interzicerea secerei şi ciocanului: Nu vom ceda şi nu vom demonstra slăbiciune PCRM nu va renunţa la simbolica sa niciodată. Secera şi ciocanul, alături de carte, vor rămâne în continuare simbolul PCRM, iar dacă AIE vrea să judece, să amendeze şi să bage la puşcărie comuniştii nu au decât să o facă. Despre aceasta a declarat preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, la întrunirea activului zonal al formaţiunii, care a avut loc la Chişinău, notează BASA – press. „Nu vom ceda şi nu vom demonstra slăbiciune. Deoarece slabi şi uzurpatori sunt membrii AIE. Vom lupta la Curtea Constituţională, iar dacă nu vom găsi aici dreptate vom merge la CEDO ”, a declarat liderul opoziţiei. Potrivit preşedintelui PCRM, cea mai mare ameninţare pentru democraţie este privarea cetăţenilor de drepturi şi libertăţi. Vladimir Voronin a amintit de precedentele Ungariei, Franţei şi României pe subiecte similare, guvernele cărora au fost condamnate la CEDO. Amintim că, legea adoptată la 12 iulie şi care intră în vigoare la 01 octombrie prevede deja sancţiuni sub formă de amendă în cazul în care vor Ei utilizate secera şi ciocanul. Astfel, pentru propagarea sau utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice şi de

propagandă a simbolurilor - secera şi ciocanul, precum şi orice suport cu aceste simboluri va Ei aplicată o amendă de la 100 la 150 unităţi convenţionale pentru persoanele Eizice şi de la 300 la 500 u.c. – pentru persoane cu funcţii de răspundere şi cele juridice. De asemenea, potrivit legii, după a doua amendă aplicată PCRM, Ministerul Justiţiei va Ei în drept să pornească procedura de radiere din Registrul de evidenţă al partidelor. De asemenea, la mijlocul lui septembrie, deputaţii liberali au mai înregistrat o iniţiativă legislativă prin care propun ca persoanele, care vor Ei sancţionate repetat pentru propagarea secerei şi ciocanului,

să Eie pedepsite prin muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 40 de zile, sau arestate pe un termen de 15 zile. Totodată, partidul care va promova în continuare secera şi ciocanul riscă, potrivit proiectului PL, să i se suspende activitatea pe un termen de 6 luni. BASA – press precizează că, PCRM a atacat la Curtea Constituţională legalitatea hotărârii AIE cu privire la aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova, dar şi legea prin care s-a legiferat interdicticţia de utiliza simbolul secera şi ciocanul.

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

PUBLICITATE

Clădire comercială - 8500 Taschereau

Restaurant Nouveau Quebec în Laval

Cottage 2006 - 4210 De L’Oural

Condo - 560 St Laurent O 3 camere, garaj, gym, piscină

Fotbal café - 3834, St-Dennis

Clădire comercială - 9049 Airlie, Lasalle

6145 Castello, Brossard 4+2

7450 Turner - 4 dormitoare 1 baie + 1 s.d’eau

Restaurant Exotiqua - 215 Victoria, Valleyfield

Restaurant Koji în Laval

5740 Carriere, Brossard, 4 camere + 2 sdb

517, 80 Avenue, Chomedey, Laval

Restaurant italienesc cu teren de 17000 pc

Triplex în Montreal 10061-10065, Rue Clark

Restaurant Thao - Rue Ontario Est, Montreal

P.9

P.10

EUROPA

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

Număr record de şomeri în UE: 25,3 milioane Numărul şomerilor din UE a crescut, în al doilea trimestru, la nivelul record de 25,3 milioane, cu 11,6% mai mare decât în martie 2011, rata fenomenului atingând 10,4% la nivelul celor 27 de state membre şi fiind în urcare în 17 dintre acestea, informează Comisia Europeană. Cea mai scăzută rată a şomajului, 4,5%, se înregistrează în Austria, iar cea mai ridicată, 25,1%, în Spania, se precizează într-un comunicat de vineri al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în care sunt menţionate date din Buletinul trimestrial privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială din UE. Potrivit aceleiaşi surse, UE se a?lă într-o perioadă de recesiune sau pe punctul de a intra în recesiune de la sfârşitul anului 2011, iar percepţia generală este că situaţia economică a atins nivelul cel mai scăzut în ultimii trei ani. În acest context, probabilitatea de a găsi un loc de muncă rămâne redusă în comparaţie cu anii anteriori crizei. Grecia şi Austria au înregistrat cel mai mare număr de ore lucrate de salariaţi cu normă întreagă în cursul primului trimestru al anului 2012, în timp ce Finlanda, Italia şi Irlanda au înregistrat cel mai scăzut număr. "Disparităţile s-au adâncit din nou între cele mai performante state membre ale UE, pe de o parte, şi ţările «periferice», pe de altă parte. Există în prezent o diferenţă fără precedent de 20,6 puncte procentuale între cea mai scăzută rată a şomajului (Austria, care înregistrează 4,5%) şi cea mai ridicată rată a şomajului (Spania, care înregistrează 25,1%) din UE. Numărul şomerilor de lungă durată a crescut faţă de anul trecut în 15 state membre şi a atins valoarea de 10,7 milioane. Şomerii de lungă durată reprezintă în prezent 4,5% din populaţia activă (+ 0,4 puncte procentuale într-un an)", arată sursa citată. Conform datelor din acelaşi buletin, şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel dramatic - 22,5% în UE în iulie - deşi nu a continuat să crească în al doilea trimestru din 2012. Douăsprezece state membre au înregistrat rate ale şomajului de peste 25% şi numai trei ţări, Austria, Germania şi Olanda, şi-au menţinut o rată de sub 10%. Disparităţile la nivelul UE sunt evidente şi în materie de creştere economică. Astfel, în rândul celor mai mari state membre, economia a continuat să

se dezvolte în Germania, Franţa şi Polonia, în timp ce în Italia şi Regatul Unit s-a înregistrat o scădere economică. În al doilea trimestru din 2012, în Spania şi Portugalia activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă au înregistrat pierderi drastice, se arată în comunicat. Perspectivele sumbre pentru tineri re?lectă creşterea riscurilor de şomaj de lungă durată şi de inactivitate pe termen lung, după cum reiese şi din creşterea numărului de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. În prezent, Comisia Europeană depune eforturi intense pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor şi, mai târziu în acest an, va lansa două iniţiative: o propunere privind "garanţiile pentru tineret" al cărei scop este de a face în aşa fel încât în primele patru luni de la terminarea studiilor orice tânăr să obţină un loc de muncă, să îşi continue studiile sau să urmeze un curs de formare, şi o propunere de cadru de calitate pentru stagii, se mai arată în comunicat. Pe lângă şomeri, în UE există aproximativ 8,6 milioane de lucrători cu fracţiune de normă subocupaţi, în principal femei, şi încă 10,9 milioane de persoane care se a?lă într-o zonă "gri" situată între inactivitate şi şomaj, cum ar ?i cei care au renunţat la căutarea unui loc de muncă, potrivit sursei citate. Cifrele sunt îngrijorătoare şi în privinţa venitului brut disponibil al gospodăriilor, acesta scăzând în două treimi din ţările UE între 2009 şi 2011. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Grecia (15,7%), Irlanda (9%) şi Lituania, Spania, Cipru şi Ungaria (?iecare peste 4%), această involuţie ?iind, potrivit CE, în contrast puternic cu situaţia observată în ţările nordice, Germania, Belgia, Slovenia şi Franţa, unde sistemele de protecţie socială şi pieţele forţei de muncă mai consolidate au permis continuarea creşterii veniturilor globale în timpul crizei. Cu toate acestea, criza a afectat segmente semni?icative ale populaţiei şi a determinat o creştere a sărăciei şi în aceste ţări. După cum era de aşteptat, segmentul de populaţie din UE care se confruntă cu di?icultăţi ?inanciare este mai mare ca niciodată. Cetăţenii ţărilor afectate de cea mai mare scădere a veniturilor sunt, de asemenea, în general, cei mai susceptibili de a avea percepţii negative cu privire la situaţia lor socială, după cum indică Eurobarometrul privind climatul social, ediţia 2012, se mai precizează în comunicatul Reprezentanţei CE.

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

Hotărârea Consiliului Europei:

România nu va primi tezaurul înapoi de la Rusia! Amendamentul elaborat de parlamentarii Viorel Badea și Tudor Panţâru, susținut și de trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi și Ana Guțu, intitulat amendamentul 10 privind restituirea tezaurului românesc de către Rusia, a fost respins marți, 2 octombrie, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, informează NewsIn. "Restituirea tezaurului românesc poate începe cu transferarea către Banca Naţională a României, a unui lot de lingouri şi monede de aur, de 93,4 tone", se arată în amendament. Tezaurul României a fost evacuat în timpul Primului Război Mondial, în Rusia, și avea în componen1ă mai multe obiecte de patrimoniu na1ional, 91,2 tone de aur, evaluate în prezent la 3.2 miliarde de euro. Din cantitatea de aur, 90% reprezentau monede de aur, iar 10% erau sub formă de lingouri de aur Ein. Până în prezent, nu s-a recuperat nimic din tezaurul românesc! Întregul tezaur a fost transportat în Rusia aristă, cu scopul deEinit de a Ei protejat de armată germană care ocupase o parte importantă din România. În urma Revolu1iei bolșevice din Octombrie 1917, sovieticii au refuzat restituirea integrală a tezaurului, cea mai mare parte rămânând la Moscova, subiect sensibil și astăzi în rela1iile dintre cele două 1ări. "După ce am fost numit Guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului", a povestit Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul Forumului "România Jună", scrie Realitatea. "În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la Guvernator la Guvernatorul următor, Eiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur. Să vă aşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, să primiţi şi responsabilităţi", a completat Mugur Isărescu. Cu scopul adăpostirii tezaurului din fa1a armatelor Puterilor Centrale, acesta a fost trimis "la siguran1ă" în Rusia, de unde nu a mai fost niciodată recuperat în întregime, pierzându-se astfel tezaurul Băncii Na1ionale a României, di-

verse valori apar1inând băncilor românești private sau a societă1ilor comerciale și a persoanelor particulare, colec1ii întregi de artă, bijuterii și arhive. Indiferent de hotărârea Consiliului Europei care preferă să ajute Rusia, în dauna unui stat membru al Uniunii Europene, România și românii nu se vor opri din a-și cere tezaurul înapoi! Un bun al României, al tuturor românilor, un drept cuvenit!

Ce loc ocupa Romania în topul ţărilor cu rezerve mari de aur?

România se aElă printre cele 35 de 1ări din lume care de1in rezerve de aur mai mari de 100 de tone, conform celor mai recente informa1ii publicate de Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council), relatează Novinite. Pozi1ia ocupată de România în acest top este una onorantă, mai exact, locul 33 în topul de1inătorilor de aur din lume, cu un depozit de 103,7 tone de aur. Statele Unite ale Americii conduc în acest clasament, având o rezervă de aur de 8.133 de tone, iar podiumul este completat de Germania, pe locul 2, cu 3.395 tone și Fondul Monetar Interna1ional (FMI) cu 2.914 tone. Următoarele 1ări din top sunt Italia (2.451 tone), Franţa (2.435 tone), China (1.054 tone), Elveţia (1.040 tone), Rusia (918 tone), Japonia (765 tone) şi Olanda (612 tone). Bulgaria, vecina noastră de la sud de Dunăre, se situează pe locul 47 cu 39.9 tone de aur, cu o scădere de două locuri fa1ă de pozi1ia numărul 45, ocupată la sfârșitul anului 2011. Conform BNR, rezervele valutare ale Băncii Na1ionale a României se aElă în scădere cu 2,48% în iulie, mai exact 32.141 miliarde de euro, fa1ă de 32.960 miliarde de euro, la 30 iunie 2012.

ROMÂNIA

P.11

Hooked on Classics: The Trench Coat! P.12

www.impactonline.biz

MODA

5 octombrie 2012 • ediţia I

There are a few pieces of clothing that everyone should have in their closet (boys included). One of them is the classic trench coat because many items in fashion didn’t stand the test of seasons and trends but the trench coat survived all.

The trench coat can be traced back in history to 1901. Thomas Burberry developed gabardine rugged, water-resistant twill - in 1880. After submitting a design for an army of7icer's raincoat to England's War Of7ice in 1901, he was commissioned to create a gabardine coat for the British Army's of7icers. Known as the Tielocken, it kept soldiers warm, dry and well ventilated during the Boer War in South Africa. It took Burberry more than two decades and a world war to perfect the coat's design. By World War I, he had made the coat a bit lighter and gave it shoulder epaulets, storm 7laps and a D-ring belt. More than half a million British troops wore them while 7ighting in the trenches. Like many military pieces, the trench coat jumped from the battle7ield into the mainstream after the war. Hollywood's leading men (and women) were soon pulling on the khaki coats, which became design classics. After all, every element on the coat was created for a reason, which explains why the design has remained virtually unchanged since Thomas Burberry's day.

The trench coat is nowadays worn by more and more women around the world not only as a fashion statement but even more because it is 7lattering for almost all body shapes when chosen with care and worn well. Traditionally, a trench coat is a knee length or longer coat, made mostly of rainproof material and offering protection from the cold as well. It is made of thicker fabrics and is usually with belts and deep pockets. Later the classic style has seen some metamorphosis, with the length varying from knee to thigh and even shorter length, belts have often been replaced by buttons and

514 79 799 09 95 53 3

a c co ov o vriig g ga a ar riie e r ro o om m ma an a n ne e ea a asssc c ca a lla a Mo on n ntttr re ea all a eas

u mac susan sare himen asline ranza soara a u alte a ro m e

25 Avenue du Mont-Royal E (colt St-Laurent), Montreal, H2T 1N4

the colours that they are available in are far from the usual – khaki and beige to any colour under the sun that you can possibly imagine. The trench can be adapted to any out7it, whether you go to the of7ice or you are preparing for a night out. If you want to be bold, choose a different colour from the classic beige! Try a red cape, pink, yellow or even one with leopard print! These days you can 7ind many models of trench coats, but if you've purchased one last year or two years ago, don’t worry cause you can still wear them! Accessorize it with a wide belt in a shade that puts it in value, change it with some multi-coloured

buttons or add a sophisticated brooch and you will love it. The trench coat is like a well-7itting pair of jeans, you cannot do without and it will always remain in fashion. In my opinion the trench coat is as iconic as the little black dress from Coco Chanel. Roxana URLIH www.urlih.com

5 octombrie 2012 • ediţia I

ULTIMUL EPISOD XXVI

www.impactonline.biz

TIMP LIBER

P.13

Printre cowboy şi munţi de poveste Am lăsat provinciile Alberta şi British Columbia la Ainalul călătoriei noastre pentru că sunt cele mai îndepărtate zone pe care le putem vizita şi în acelaşi timp printre cele mai scumpe. Dar cum niciunul dintre noi nu are de gând să umple salteaua cu banii pe care zâmbeşte regina Marii Britanii, câteva ture spre regiunile pline de cowboy canadieni şi munţi înalţi şi impunători, sunt mai indicate decât cei doi litri de lichide pe care ne îndeamnă să-i bem reclamele pe care le vedem în timpul emisiunilor de pe canalele româneşti.

Edmonton şi Calgary Nu este absolut necesar să începeţi o tură în Edmonton vizitând un mall, dar cum este cel mai mare din America de Nord (al cincilea în lume), să vă pierdeţi prin West Edmonton Mall, mai ales dacă sunteţi împătimiţi de cumpărături, este un rău necesar. Şi după ce vă potoliţi setea de shopping şi vă goliţi cardurile de credit luaţi la pas şi muzeele. Sunt mai ieftine şi oferă o gamă largă de galerii. Oraşul e plin de muzee: Fort Edmonton, Grădina Zoologică, Galeria de Artă Alberta, muzeul Telefonului, muzeul Căilor Ferate, imensul muzeu

Regal, muzeul Aviaţiei şi ca de obicei extraordinarul muzeul de Ştiinţă. Detalii găsiţi pe site-urile a căror adresă le-am adunat pentru dumneavostră (disponibile în website). La sud, în bogatul oraş Calgary, puteţi găsi, cum altfel, o multitudine de feluri în care să vă petreceţi zilele. O urcare în Turnul Calagary, turn de 191 de metri, o vizită la gradina zoologică sau botanică (Grădina Devoniană este una dintre cele mai mari grădini de interior din lume), o altă zi pierdută prin The Core Shopping Centre sau o fugă prin Canada's Hall of Fame pot face o vacanţă minunată. Nu uitaţi de baruri, de teatre sau de sălile de cinema. Sunt destule. Alberta înseamnă şi munte. Şi totul poate începe din Jasper şi din Banff. Două orăşele montane din care se pot începe excursii în parcurile naţionale din apropiere, căţărări pe vârfurile de peste 3.000 de metri ai Stâncoşilor sau din care se poate face ski. Mult ski. Vancouver şi Victoria Odată ajunşi în provincia scăldată de Oceanul PaciAic trebuie să Aim pregătiţi să vedem Soarele la fel de mult pe cât îl vede un englez. Dar poate e mai bine. Pentru că trebuie să Aiţi pregătiţi de o viaţă de noapte puternică. Începeţi cu Granville Street. Continuaţi cu restul. Dacă mahmureala vă lasă să vă petreceţi zilele şi altfel decât stând laţi în pat atunci încercaţi muzeeele: muzeul de Artă Contemporană, Galeriile de Artă, muzeul Ma-

ritim, Centrul Spaţial, muzeul de Antropologie sau muzeul Ştiinţei. În oraşul cu nume de regină, Victoria, este bine să începeţi cu plimbări în aer liber. Prin parcul Beacon Hill, pe lângă hotelul Fairmont Empress sau pe lângă catedrala Biserica lui Hristos. Şi dacă nu v-aţi săturat de muzee staţi liniştiţi, oferta este şi aici numeroasă. O "googăleală" vă poate oferi toate detaliile de care aveţi nevoie pentru câteva ore bune de muzee din Columbia Britanică. Să nu uitaţi de excursiile în natură, pe munţi, în parcurile naturale. Dacă aţi venit până în Columbia Britanică şi le-aţi ratat aţi venit degeaba. Plimbările cu cardul de rezidenţă în buzunar s-au terminat. Asta nu înseamnă că tot ce mai ramâne

de făcut este să staţi în faţa calculatorului şi să vizitaţi virtual miile de zone şi de atracţii pe care nu le-am putut prinde în aceste rânduri. Strângeţi hainele, faceţi bagajele, umpleţi rezervorul cu benzină sau, de ce nu, veriAicaţi-vă bicicleta şi porniţi de câte ori aveţi timp spre locuri care aşteaptă să Aie descoperite şi oameni care ştiu să vă primească bine. Singuri, cu prietenii sau cu familia excursiile sunt aşa cum bine ştiţi de milioane de ori mai bune decât zilele plictisitoare, obositoare şi enervante pe care le petreceţi la muncă. Şi ca să aAle şi alţii despre minunăţiile pe care le-aţi întâlnit scrieţi pe un blog sau oriunde aveţi un loc de scris. Sunt binevenite şi pozele! Drum bun!

CUPON DE ABONAMENT

Marcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de: 3 luni 6 luni 12 luni 6 apariţii. Preţ $15,00

12 apariţii. Preţ $25,00

24 apariţii. Preţ $45,00

Numele şi prenumele: ____________________________________ Adresa: ___________________________ Oraş: _______________ Provincia: ______________________ Cod Poştal: _____________

Telefon: __________________ E-mail: _______________________ Suma de $3,75 pe lună este valabilă în cazul abonamentelor pentru un an de zile, aceasta însemnând $1,87/ediție ori 24 de ediții. Pentru celelalte variante de abonament, respectiv 3 luni sau 6 luni, preţurile sunt următoarele: abonament pe 3 luni - $15,00; abonament pe 6 luni - $25,00. Taxele sunt incluse in preţ

Alte menţiuni:

P.14

PUBLICITATE

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 â&#x20AC;˘ ediĹŁia I

BBI SSE

RIr C I

D UN T

ATE IoN CuO M t It MONTREAL:

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Liviu Alexandrescu

Biserica Ă&#x17D;nÄ&#x192;lĹŁarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.G Montreal, QC., H4A 2B6 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Nicolae Stoleru

Biserica SfĂ˘ntul Nicolae Adresa: 3044 rue Delisle (colĹŁ cu Atwater, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30. Preot - Cezar Vasiliu

Catedrala Sf. Ioan BotezÄ&#x192;torul Adresa: 1841 Masson St., MontrĂŠal QC H2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - George ChiĹ&#x;cÄ&#x192;

Biserica Greco-catolicÄ&#x192; NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal, QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30 Preot - Sorin Avram Ĺ&#x17E;uta

ANJOU:

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 7901, rue Sainte Claire, Anjou, QC., H1L 1W2 Sf. Liturghie: la orele 9:30 Preot - Ioan CotrigÄ&#x192;Ĺ&#x;anu

LAVAL:

Biserica NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval, QC., H7V 1X2 Sf. Liturghie: la orele 11:30 Preot - Ioan Iancu

RIVEâ&#x20AC;&#x2C6;SUD:

Biserica SfĂ˘ntul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie, Saint-Hubert, QC., J4T 2B1 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Sandu

WEST ISLAND:

AcoperÄ&#x192;mĂ˘ntul Maicii Domnului Adresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds, Quebec, H9A 1C3 Sf. Liturghie: la orele 13:00 Preot - Gabriel Alexe

AUTEUIL:

Biserica SfĂ˘ntul Dimitrie cel Nou Adresa: 10120, avenue d'Auteuil, MontrĂŠal, Qc, H3L 2K1 Sf. Liturghie: la orele 12:00 Preot - Ion CeauĹ&#x;u Ă&#x17D;n incinta parohiilor listate mai sus, puteĹŁi de asemenea gÄ&#x192;si ziarul Impact.

Ă&#x17D;n limita disponibilÄ&#x192;, ne puteĹŁi trimite coordonatele parohiei dumneavoastrÄ&#x192; pentru a fi afiĹ&#x;ate ĂŽn aceastÄ&#x192; rubricÄ&#x192;.

SPIRITUALITATE

Despre taina spovedaniei Ĺ&#x;i rolul acesteia ĂŽn viaĹŁa noastrÄ&#x192; Este Taina ĂŽn care Dumnezeu iartÄ&#x192;, prin duhovnic, pÄ&#x192;catele creĹ&#x;tinilor care se cÄ&#x192;iesc sincer Ĺ&#x;i le mÄ&#x192;rturisesc la scaunul spovedaniei, ĂŽn faĹŁa preotului. Ea are diferite numiri. Se numeĹ&#x;te pocÄ&#x192;inĹŁÄ&#x192;, pentru cÄ&#x192; cel ce o primeĹ&#x;te trebuie sÄ&#x192; regrete ĂŽn mod sincer, pÄ&#x192;catele sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;ite Ĺ&#x;i mÄ&#x192;rturisite preotului duhovnic; mÄ&#x192;rturisire sau spovedanie, ĂŽntrucĂ˘t creĹ&#x;tinul ĂŽĹ&#x;i mÄ&#x192;rturiseĹ&#x;te pÄ&#x192;catele ĂŽn faĹŁa preotului; al doilea Botez, pentru cÄ&#x192; prin ea se spalÄ&#x192; pÄ&#x192;catele ĂŽntocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru cÄ&#x192; prin ea se dezleagÄ&#x192; pÄ&#x192;cÄ&#x192;tosul de legÄ&#x192;tura pÄ&#x192;catelor; ĂŽmpÄ&#x192;care, pentru cÄ&#x192; ne ĂŽmpacÄ&#x192; cu Dumnezeu. MĂ˘ntuitorul Hristos a ĂŽngÄ&#x192;duit aceastÄ&#x192; TainÄ&#x192; sEinĹŁilor SÄ&#x192;i apostoli cĂ˘nd le-a spus: "OricĂ˘te veĹŁi lega pe pÄ&#x192;mĂ˘nt, vor Ei legate Ĺ&#x;i ĂŽn cer Ĺ&#x;i oricĂ˘te veĹŁi dezlega pe pÄ&#x192;mĂ˘nt, vor Ei dezlegate Ĺ&#x;i ĂŽn cer" (Matei XVIII, 18; XVI, 19). El a instituit-o apoi dupÄ&#x192; SfĂ˘nta Sa ĂŽnviere din morĹŁi, cĂ˘nd arÄ&#x192;tĂ˘ndu-Se apostolilor le-a zis : ÂŤPace vouÄ&#x192;! Precum M-a trimis pe Mine TatÄ&#x192;l vÄ&#x192; trimit Ĺ&#x;i Eu pe voi. Ĺ&#x17E;i zicĂ˘nd aceasta, a suElat asupra lor Ĺ&#x;i le-a zis: LuaĹŁi Duh SfĂ˘nt; cÄ&#x192;rora veĹŁi ierta pÄ&#x192;catele, le vor Ei iertate Ĺ&#x;i cÄ&#x192;rora le veĹŁi ĹŁine, vor Ei ĹŁinuteÂť (Ioan XX, 21 23). Puterea de a lega Ĺ&#x;i dezlega pÄ&#x192;catele o are numai MĂ˘ntuitorul Hristos, cum ne-a arÄ&#x192;tat (Luca V, 20 si 24), dar El a dat aceastÄ&#x192; putere Ĺ&#x;i apostolilor (Ioan XX, 21-23) Ĺ&#x;i prin aceĹ&#x;tia, episcopilor Ĺ&#x;i preoĹŁilor. RecunoaĹ&#x;terea pÄ&#x192;catelor se face prin mÄ&#x192;rturisirea sau spovedirea lor, prin viu grai, ĂŽn faĹŁa preotuluiduhovnic. PÄ&#x192;catul apasÄ&#x192; conĹ&#x;tiinĹŁa noastrÄ&#x192; ca o piatrÄ&#x192; Ĺ&#x;i o rÄ&#x192;neĹ&#x;te dureros. Dar prin mÄ&#x192;rturisire, suEletul se uĹ&#x;ureazÄ&#x192;, inima dobĂ˘ndeĹ&#x;te liniĹ&#x;te, conĹ&#x;tiinĹŁa cĂ˘Ĺ&#x;tigÄ&#x192; ĂŽmpÄ&#x192;care Ĺ&#x;i rana se vindecÄ&#x192;. DupÄ&#x192; cum bucuriile cer sÄ&#x192; Eie mÄ&#x192;rturisite Ĺ&#x;i prin aceasta ĂŽĹ&#x;i sporesc frumuseĹŁea, asemenea Ĺ&#x;i durerile se cer mÄ&#x192;rturisite Ĺ&#x;i astfel suEletul se uĹ&#x;ureazÄ&#x192;. PÄ&#x192;catul, oricum ar Ei el, mare sau mic, trebuie sÄ&#x192; Eie mÄ&#x192;rturisit ĂŽn faĹŁa preotului duhovnic, cu adĂ˘ncÄ&#x192;

pÄ&#x192;rere de rÄ&#x192;u, cu hotÄ&#x192;rĂ˘rea de a nu mai greĹ&#x;i, cu credinĹŁa puternicÄ&#x192; ĂŽn Hristos Ĺ&#x;i cu nÄ&#x192;dejdea ĂŽn ĂŽndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pÄ&#x192;stra mereu curatÄ&#x192; hainÄ&#x192; suEletului nostru, pentru a nu ne despÄ&#x192;rĹŁi de Dumnezeu. SfĂ˘ntul apostol Iacob ne ĂŽndeamnÄ&#x192;, zicĂ˘nd : ÂŤMÄ&#x192;rturisiĹŁivÄ&#x192; unul (credinciosul) altuia (preotului) pÄ&#x192;catele Ĺ&#x;i vÄ&#x192; rugaĹŁi unul pentru altul, ca sÄ&#x192; vÄ&#x192; vindecaĹŁi, cÄ&#x192; mult poate rugÄ&#x192;ciunea stÄ&#x192;ruitoare a dreptului" (Iacob V, 16). AĹ&#x;adar, cĂ˘nd ne simĹŁim apÄ&#x192;saĹŁi de pÄ&#x192;cate, cĂ˘nd suntem bolnavi suEleteĹ&#x;te, sÄ&#x192; alergÄ&#x192;m la preoĹŁii SEintei Biserici Ĺ&#x;i lor sÄ&#x192; ne mÄ&#x192;rturisim, ca prin rugÄ&#x192;ciunea Ĺ&#x;i dezlegarea lor sÄ&#x192; dobĂ˘ndim iertarea pÄ&#x192;catelor (Iacob V, 14 15). Ĺ&#x17E;i ĂŽn alt loc ni se grÄ&#x192;ieĹ&#x;te despre ĂŽndatorirea creĹ&#x;tinÄ&#x192; de a ne mÄ&#x192;rturisi pÄ&#x192;catele: ÂŤDacÄ&#x192; zicem cÄ&#x192; pÄ&#x192;cat nu avem, ne amÄ&#x192;gim pe noi ĂŽnĹ&#x;ine Ĺ&#x;i adevÄ&#x192;rul nu este ĂŽntru noi. DacÄ&#x192; mÄ&#x192;rturisim pÄ&#x192;catele, El Iisus Hristos este credincios Ĺ&#x;i drept, ca sÄ&#x192; ne ierte pÄ&#x192;catele Ĺ&#x;i sÄ&#x192; ne curÄ&#x192;ĹŁeascÄ&#x192; pe noi de toatÄ&#x192; nedreptatea. DacÄ&#x192; zicem cÄ&#x192; n-am pÄ&#x192;cÄ&#x192;tuit, ĂŽl facem mincinos, Ĺ&#x;i cuvĂ˘ntul Lui nu este Intru noiÂť (1 Ioan I, 8 10). Lucru deosebit de ĂŽnsemnat nu este ĂŽnsÄ&#x192; numai mÄ&#x192;rturisirea pÄ&#x192;catelor, ci cÄ&#x192;inĹŁa, adicÄ&#x192; pÄ&#x192;rerea de rÄ&#x192;u Ĺ&#x;i durerea suEleteascÄ&#x192; pe care o simte creĹ&#x;tinul pentru pÄ&#x192;catele sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;ite ĂŽn felurite chipuri. CÄ&#x192;ci fÄ&#x192;rÄ&#x192; de cÄ&#x192;inĹŁÄ&#x192;, SfĂ˘nta MÄ&#x192;rturisire sau PocÄ&#x192;inĹŁa nu ne aduce roadele dorite ; nu ne aduce iertarea Ĺ&#x;i ĂŽmpÄ&#x192;carea cu Dumnezeu. Iar cÄ&#x192;inĹŁa trebuie sÄ&#x192; Eie sincerÄ&#x192;, deplinÄ&#x192; (pentru toate pÄ&#x192;catele) Ĺ&#x;i sÄ&#x192; izvorascÄ&#x192; din credinĹŁa, nÄ&#x192;dejdea Ĺ&#x;i iubirea lui Dumnezeu. AceeaĹ&#x;i ĂŽnsemnÄ&#x192;tate o are Ĺ&#x;i hotÄ&#x192;rĂ˘rea de ĂŽndreptare, curajul prin care punem hotar ĂŽntre viaĹŁa trecutÄ&#x192; Ĺ&#x;i cea viitoare; o hotÄ&#x192;rĂ˘re sfĂ˘ntÄ&#x192;, cÄ&#x192; vom duce de acum ĂŽnainte o viaĹŁÄ&#x192; nouÄ&#x192;, viaĹŁÄ&#x192; ĂŽn Hristos, fÄ&#x192;cĂ˘nd fapte vrednice de pocÄ&#x192;inĹŁÄ&#x192; (Matei III, 7). MÄ&#x192;rturisirea sau ĂŽnĹ&#x;irarea pÄ&#x192;catelor fÄ&#x192;rÄ&#x192; cÄ&#x192;inĹŁÄ&#x192; adevÄ&#x192;ratÄ&#x192; Ĺ&#x;i fÄ&#x192;rÄ&#x192; hotÄ&#x192;rĂ˘re de ĂŽndreptare, nu aduce

iertarea pÄ&#x192;catelor (Luca XIII, 5). CerinĹŁele unei bune mÄ&#x192;rturisiri a pÄ&#x192;catelor trebuie ĂŽmplinite printro pregÄ&#x192;tire din bunÄ&#x192; vreme, cu deosebire prin post Ĺ&#x;i rugÄ&#x192;ciune. CÄ&#x192;ci postul smereĹ&#x;te trupul, iar rugÄ&#x192;ciunea deschide suEletul credinciosului ĂŽn fata lui Dumnezeu. De asemenea, sÄ&#x192; cercetÄ&#x192;m ĂŽn ce mÄ&#x192;surÄ&#x192; ne-am ĂŽmplinit datoriile cÄ&#x192;tre Dumnezeu, cÄ&#x192;tre SfĂ˘nta BisericÄ&#x192;, apoi cÄ&#x192;tre aproapele, cÄ&#x192;tre familie, cÄ&#x192;tre noi ĂŽnĹ&#x;ine, cÄ&#x192;tre Patrie, Ĺ&#x;i aĹ&#x;a sÄ&#x192; pÄ&#x192;Ĺ&#x;im cÄ&#x192;tre SfĂ˘nta TainÄ&#x192; a Spovedaniei. Ĺ&#x17E;tiut este cÄ&#x192; SfĂ˘nta MÄ&#x192;rturisire se administreazÄ&#x192; celor ce se pregÄ&#x192;tesc a primi SfĂ˘nta CuminecÄ&#x192;turÄ&#x192;. De aceea Ĺ&#x;i grÄ&#x192;ieĹ&#x;te sfĂ˘ntul apostol Pavel: ÂŤSÄ&#x192; se cerceteze (ĂŽnsÄ&#x192;) omul pe sine Ĺ&#x;i aĹ&#x;a sÄ&#x192; mÄ&#x192;nĂ˘nce din pĂ˘ine Ĺ&#x;i sÄ&#x192; bea din paharÂť (1 Cor. XI, 28), adicÄ&#x192; sÄ&#x192; ia SfĂ˘ntul Trup Ĺ&#x;i SĂ˘nge al MĂ˘ntuitorului Iisus Hristos numai dupÄ&#x192; vrednicÄ&#x192; mÄ&#x192;rturisire. DupÄ&#x192; ascultarea celor mÄ&#x192;rturisite de creĹ&#x;tin, dacÄ&#x192; din ele se vÄ&#x192;deĹ&#x;te cÄ&#x192;inĹŁÄ&#x192; Ĺ&#x;i hotÄ&#x192;rĂ˘re de ĂŽndreptare, preotul-duhovnic ĂŽl dezleagÄ&#x192; pe acesta prin cuvintele : "Domnul Ĺ&#x;i Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul Ĺ&#x;i cu ĂŽndurÄ&#x192;rile iubirii Sale de oameni, sÄ&#x192; te ierte pe tine, Eiule, Ĺ&#x;i sÄ&#x192;-ĹŁi lase toate pÄ&#x192;catele. Ĺ&#x17E;i eu, nevrednicul preot Ĺ&#x;i duhovnic, cu puterea ce-mi este datÄ&#x192;, te iert Ĺ&#x;i te dezleg de toate pÄ&#x192;catele, ĂŽn numele TatÄ&#x192;lui Ĺ&#x;i al Fiului Ĺ&#x;i al SfĂ˘ntului Duh. Amin". Potrivit cu greutatea pÄ&#x192;catelor mÄ&#x192;rturisite Ĺ&#x;i dupÄ&#x192; cea mai bunÄ&#x192; socotinĹŁÄ&#x192; a preotului-duhovnic, celui ce s-a spovedit i se dÄ&#x192;, ĂŽnainte de dezlegare, un canon de pocÄ&#x192;intÄ&#x192;, ca de pildÄ&#x192;: rugÄ&#x192;ciuni, metanii, participarea la sEintele slujbe Ĺ&#x;i ĂŽndeosebi la SfĂ˘nta Liturghie din duminici Ĺ&#x;i sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori, fapte de milostenie, ĂŽnfrĂ˘nÄ&#x192;ri de la anumite mĂ˘ncÄ&#x192;ruri sau fapte. Toate acestea nu urmÄ&#x192;resc pedepsirea celui ce s-a mÄ&#x192;rturisit, ci ĂŽndreptarea lui; ele sunt asemenea unor leacuri spre ĂŽnsÄ&#x192;nÄ&#x192;toĹ&#x;ire duhovniceascÄ&#x192;, spre ĂŽntÄ&#x192;rire ĂŽn virtute Ĺ&#x;i ĂŽndepÄ&#x192;rtare de pÄ&#x192;cat.

SFINĹ˘I ROMĂ&#x201A;NI

P.15

Ĺ&#x;i de alt neam sÄ&#x192;lÄ&#x192;Ĺ&#x;luitori pe pÄ&#x192;mĂ˘ntul romĂ˘nesc

SÄ&#x192;rbÄ&#x192;toriĹŁi ĂŽn luna octombrie SfĂ˘nta CuvioasÄ&#x192; Parascheva - prÄ&#x192;znuitÄ&#x192; la 14 octombrie

Ă&#x17D;n chip cu totul deosebit a devenit vestitÄ&#x192; Ĺ&#x;i sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toritÄ&#x192; ĂŽn Moldova, unde sÄ&#x192;lÄ&#x192;Ĺ&#x;luiesc de aproape 350 de ani preacinstitele ei moaĹ&#x;te, izvor neĂŽmpuĹŁinat de ĂŽntrarmare duhovniceascÄ&#x192; Ĺ&#x;i de tÄ&#x192;mÄ&#x192;duiri. Pentru toĹŁi cei care se ĂŽnchinÄ&#x192; lui Dumnezeu ĂŽnaintea moaĹ&#x;telor ei, viaĹŁa fÄ&#x192;rÄ&#x192; de prihanÄ&#x192; a cuvioasei este o carte de ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;turÄ&#x192;, de zidire duhovniceascÄ&#x192; Ĺ&#x;i un ĂŽndemn la lepÄ&#x192;darea de sine, la evlavie, la vrednicie Ĺ&#x;i la sfinĹŁenie. â&#x20AC;&#x17E;AceastÄ&#x192; sfĂ˘ntÄ&#x192; Ĺ&#x;i preacuvioasÄ&#x192; fecioarÄ&#x192; Parascheva era de moĹ&#x;ie din Epivat, nÄ&#x192;scutÄ&#x192; din pÄ&#x192;rinĹŁi credincioĹ&#x;i Ĺ&#x;i creĹ&#x;tini buni. Ă&#x17D;ntru toatÄ&#x192; viaĹŁa sa cu milostenie Ĺ&#x;i cu fapte bune lui Dumnezeu ĂŽngÄ&#x192;duiaâ&#x20AC;?. SfĂ˘nta avea Ĺ&#x;i un frate pe care pÄ&#x192;rinĹŁii l-au trimis â&#x20AC;&#x17E;la carteâ&#x20AC;?. La vĂ˘rsta de zece ani, fiind ea ĂŽntr-o â&#x20AC;&#x17E;bisericÄ&#x192; a Precisteiâ&#x20AC;?, auzi cuvĂ˘ntul evanghelic: â&#x20AC;&#x17E;Cine va vrea sÄ&#x192; vina dupÄ&#x192; Mine sÄ&#x192; se lepede de sine Ĺ&#x;i sÄ&#x192; ia crucea sa Ĺ&#x;i aĹ&#x;a sÄ&#x192; vinÄ&#x192; dupÄ&#x192; Mineâ&#x20AC;?. De acest cuvĂ˘nt ca de o sÄ&#x192;geatÄ&#x192; fu rÄ&#x192;nitÄ&#x192; la inimÄ&#x192;. IeĹ&#x;ind din bisericÄ&#x192;, a ĂŽmpÄ&#x192;rĹŁit sÄ&#x192;racilor hainele Ĺ&#x;i â&#x20AC;&#x17E;podoabele feteĹ&#x;tiâ&#x20AC;? ; deĹ&#x;i a fost mustratÄ&#x192; de pÄ&#x192;rinĹŁi pentru aceastÄ&#x192; faptÄ&#x192;, ea â&#x20AC;&#x17E;de multe ori da sÄ&#x192;racilor veĹ&#x;mintele saleâ&#x20AC;? Ĺ&#x;i nu lua ĂŽn seamÄ&#x192; mustrarea pe care i-o fÄ&#x192;ceau aceĹ&#x;tia; â&#x20AC;&#x17E;inima ei ardea cu focul Duhului SfĂ˘nt". PÄ&#x192;rÄ&#x192;sind â&#x20AC;&#x17E;frumuseĹŁea acestei lumiâ&#x20AC;?, merse ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;adĂ˘ncul pustieiâ&#x20AC;?, se dÄ&#x192;rui postului Ĺ&#x;i nedormirii Ĺ&#x;i rugii. Nu avea ea acolo â&#x20AC;&#x17E;grijÄ&#x192; de pluguri, de boi, nici de cai... nici de veĹ&#x;minte Ĺ&#x;i de aĹ&#x;ternuturi, nici de mĂ˘ncÄ&#x192;ri Ĺ&#x;i de mese, nici de casÄ&#x192; sau de slujnice, ci numai de curÄ&#x192;ĹŁia: sufletului Ĺ&#x;i de rÄ&#x192;spuns judeĹŁului ce va sÄ&#x192; fieâ&#x20AC;?. MoaĹ&#x;tele ei, descoperite ĂŽn urma unor vedenii Ĺ&#x;i a unor semne minunate, ĂŽntr-un mormĂ˘nt de pe ĹŁÄ&#x192;rmul mÄ&#x192;rii. ĂŽn apropiere de Epivat, au fost aĹ&#x;ezate cu cinste ĂŽn biserica SfinĹŁii Apostoli din acea localitate Ĺ&#x;i au stat acolo ca la 200 de ani, fiind mĂ˘ngĂ˘iere Ĺ&#x;i ĂŽntÄ&#x192;rire dreptcredincioĹ&#x;ilor. Vestea despre minunile care se sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;eau ĂŽn jurul cortului ĂŽn care a sÄ&#x192;lÄ&#x192;Ĺ&#x;luit duhul ei, adicÄ&#x192; a trupului ei neputrezit, s-a rÄ&#x192;spĂ˘ndit ĂŽn Tracia Ĺ&#x;i ĂŽn toatÄ&#x192; Peninsula BalcanicÄ&#x192;. Ă&#x17D;ntre timp, foarte probabil, Patriarhia constantinopolitanÄ&#x192; va fi ĂŽndeplinit forma de canonizare a cuvioasei, adicÄ&#x192; trecerea ei ĂŽn ceata sfinĹŁilor. DupÄ&#x192; anul 1235, moaĹ&#x;tele Cuvioasei Parascheva au fost strÄ&#x192;mutate de la Epivat la TĂ˘rnovo, capitala Imperiului romĂ˘no-bulgar Ĺ&#x;i reĹ&#x;edinĹŁa patriarhului bulgar. La TĂ˘rnovo, moaĹ&#x;tele au stat aproape 160 de ani. Se pare cÄ&#x192; ĂŽn acest timp, s-a alcÄ&#x192;tuit slujba Cuvioasei, care a trecut apoi ĂŽn cÄ&#x192;rĹŁile de ritual, folosite Ĺ&#x;i ĂŽn bisericile romĂ˘neĹ&#x;ti, ca Ĺ&#x;i ĂŽn alte Biserici Ortodoxe. De la TĂ˘rnovo au fost strÄ&#x192;mutate la Belgrad. Ă&#x17D;n 1521, dupÄ&#x192; cucerirea Belgradului de cÄ&#x192;tre sultanul Suleiman, moaĹ&#x;tele cuvioasei au fost strÄ&#x192;mutate la Constantinopol, unde au stat 120 de ani. FÄ&#x192;rÄ&#x192; ĂŽndoialÄ&#x192;, ĂŽn urma unor convorbiri moldoveano-constantinopolitane Ĺ&#x;i a unor dezbateri ĂŽn SfĂ˘ntul Sinod al Bisericii celei Mari (Patriarhia EcumenicÄ&#x192;), ĂŽn luna mai 1641, Patriarhul Partenie Ĺ&#x;i alĹŁi sfetnici semnau un act sinodal prin care sfintele moaĹ&#x;te au ajuns ĂŽn Moldova. Potrivit unor mÄ&#x192;rturii istorice privind strÄ&#x192;mutarea acestora la IaĹ&#x;i, preĹŁiosul dar a fost coborĂ˘t peste zidul de incintÄ&#x192; al oraĹ&#x;ului (Constantinopol) Ĺ&#x;i transportat apoi, cu Ĺ&#x;tirea autoritÄ&#x192;ĹŁilor turceĹ&#x;ti, la IaĹ&#x;i. De atunci, necontenit, la IaĹ&#x;i, cinstitele moaĹ&#x;te ale Cuvioasei Parascheva au fost scut Ĺ&#x;i ocrotire, chemare la rugÄ&#x192;ciune, evlavie Ĺ&#x;i strÄ&#x192;danie pentru sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;irea binelui.

P.16

ARTĂ ŞI CREAŢIE

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I

Lecţia 12 r Fotografia de toamnă Iată, din nou frunzele și-au schimbat culorile, vacanțele de vară s-au terminat și revenim în rutina asociată cu lungul anotimp iernatec. Să nu uităm însă, de această perioadă de tranziție, în care ne aflăm şi care ne dă o ultimă pată de culoare în suflet înainte de marea albă de omăt care ne așteaptă liniștită. Trecând prin același loc în fiecare zi, aceeași autostradă, la un moment dat, într-o bună dimineață de septembrie, atunci când avem acel prim iz de toamnă dis de dimineață, zărim pe marginea drumului într-o doară ceva neobișnuit: un copac cu frunzele arămii. Atunci inevitabila finalitate a verii ne lovește și realizăm c-a mai trecut un an, avem chiar un mic moment de introspecție în care, nevoit, lăsăm un zâmbet să se strecoare în lumea cea mare. Toamna are un loc special în viața noastră deoarce ne permite să ne gândim cu drag la ce a fost, să ne planificăm trecerea peste iarna grea cu niște țeluri pentru anul ce va veni. Așadar, să vedem cum putem să captăm toată această emoție într-o fotografie. În primul rând trebuie găsite locuri pitorești, de preferință păduri, foarte important este să găsiți un curs de apă, poate un rău sau un pârâiaș. Evident nu spun că nu puteți capta sentimentul toamnei pe o stradă ocupată din oraș punând în cadru o frunză căzută sau un copac cu doar câteva frunze rămase dar aici vorbim de aceea fotografie clasică de peisaj, pe care ați mai văzut-o în calendare sau reviste. Poate voi părea repetitiv dar un trepied este primordial în majoritatea cazurilor de fotografie de peisaj, acesta permițându-vă să creați niște imagini pe care altfel nu ați putea să le faceți. Câteva idei cu locuri în care ați putea să mergeți pentru asemenea imagini și ar fi parcul din Mont-Tremblant secțiunea „La Diable”, aici veți găsi nenumărate poteci prin pădure care vă vor aduce la diverse puncte de observație; un alt loc mai aproape de Montreal ar fi parcul din SaintJerome, chiar la răscrucea unde autostrada 15 Nord se desparte cu DN 117, iar nu în ultimul rând, dacă chiar vreți să fiți aproape de Montreal aveți Îles des Boucherville în estul insulei sau chiar Mont Saint-Bruno, imediat după tunelul Lafontaine, înspre sud. Toate aceste locuri au ingredientele necesare unei poze cel puțin colorate dacă nu chiar foarte reușite. Astfel vă hotărâți să faceți o incursiune în unul din aceste locuri și să petreceți o zi în natură unde beneficiile vor fi atât în ceea ce priveşte sănătatea cât și de îndeplinire fotografică. Ați luat camera DSLR, trepiedul, un declanșator la distanță (cu sau fără fir), de preferință un acumulator de rezervă, două carduri de memorie, o lentilă relativ deschisă (wideangle) 50mm sau mai puțin (înspre 0), o lanternă destul de puternică și niște filtre polarizante sau ND (neutral density). Sunt conștient că nu v-am vorbit până acuma de filtre, iar acea lecție va urma în curând, dar în cazul acestui tip de fotografie un filtru poate fi foarte util, mai ales cel polarizant sau gradient. Mergeți la magazinele de electronice de mare anvergură și veți găsi aceste filtre de la 30$ până la 100$, la magazinele specializate se găsește o selecție enormă dar prețurile pot fi piperate. Sau puteți să le comandați de pe internet de la bine cunoscuţii ”E-tailers” dar riscați să treacă toamna pe lângă voi înainte să le primiți. Acum că ați ajuns acolo, vă scoateți echipamentul, vă orientați un pic la centrul de informații (în general oamenii de acolo cunosc locurile cele mai

bune de fotografiat) sau pur și simplu o luați la pas fără să aveți un punct precis. Este important de spus că cel mai oportun moment pentru pozat, mai ales la fotografiile de toamnă, este dimineața devreme sau seara la apus, așa că dacă ajungeți în mijlocul zilei va fi bine deoarece acest lucru vă va permite să ochiți punctele cheie care vă inspiră. Imaginați-vă că sunteți niște pescari, doar că peștele este o rază de soare perfectă sau o formație de nori ne mai pomenită, iar pentru a-l prinde trebuie alese niște locuri anume și multă răbdare. Determinați două, trei locuri la distanțe relativ mici (mai puțin de 15 minute unul de altul) care vă sunt pe plac. Instalați-vă la primul loc chiar înainte să apună soarele și faceți o poză. Tot așa timp de vreo 10-15 minute până când soarele a apus, moment în care mergeți la cel de-al doilea loc. Atunci când ochii noștri se adaptează nopții, de fapt este multă lumină prezentă iar aceasta poate fi scoasă în evidență de către aparat printrun timp de expunere mai ridicat, așadar nu vă speriați că ați pierdut lumina pentru cel de-al treilea loc deoarce chiar dacă pare întunecat, de la momentul când apune soarele până la momentul în care este noapte pe deplin sunt cel puțin 45 de minute. Din punct de vedere tehnic lucrurile stau în felul următor: folosiți trepiedul, folosiți declanșatorul la distanță (dacă aveți unul, dacă nu folosiți funcția de decalaj 2s pentru a evita mișcarea camerei de la apăsarea declanșatorului) nu vă fie frică să folosiți modul M, folosiți f5.6 sau mai mult pentru a avea o profunzime de câmp vizual sporită, încercați să folosiți viteze de obturație reduse dacă aveți în cadru un curs de apă deoarece această tehnică va reda apa netedă, un efect foarte plăcut. Încercați diverse setări de WB (White Balance) mai ales pe cea de ”cloudy” și puneți filterele (polarizante, gradient sau ND) pe lentile dacă le aveți. Puteți să folosiți un card de memorie pentru toate pozele fără filtru iar altul

pentru cele cu filtru sau , dacă nu aveți filtre, puteți folosi un card pentru toate pozele făcute cu WB AUTO şi unul pentru cele în care ați fost mai experimentali. Dacă vreți niste idei în afara cutiei sau „outside of the box” puteți îndrepta camera în sus și să faceți poze la trunchiul copacului plin de frunze colorate care se pierde în eternitatea cerului albastru, în jos la o adunătură de frunze, să spunem roșii, în mijlocul căruia se află una galbenă (din întâmplare sau voit) și nu în ultimul rând puteți face o suprapunere de 3 sau 5 poze, cunoscută sub numele de HDR (High Dynamic Range) în care una din poze este corect expusă, alta sub expusă iar alta supraexpusă. Această tehnică de HDR cere însă ca toate 3 pozele să fie ale aceluiași cadru fără cea mai mică mișcare de unde necesitatea primordială a unui trepied cât și a acelui cablu de declanșare la distanță. Odată ajunși acasă cu cele 3 poze identice la expuneri diferite, le puneți fie în Photoshop (File-Automate-Merge to HDRpro) sau folosiți un soft specializat ca și Photomatix. Rezultatele pot fi impresionante, dar folosiți această tehnică, despre care vom vorbii în articolul viitor mai în detaliu, cu moderație, deoarce se pot scoate niște culori nenaturale prin acest tip de juxtapunere. Acum, la sfârșit, vă voi lăsa cu un mic gând asupra frunzelor prin a vă spune că ele nu-și schimbă defapt culoarea! Doar că în mod normal clorofila din frunze absoarbe toate culoriile luminii de la soare, reflectând doar verdele. Toamna,

deoarce fotosinteza încetinește și aceste molecule de cloforila, dispar, carotena sporește, începem să vedem alte culori printre care roșu și galben. Vă doresc tuturor două săptămâni cât mai plăcute și urmează să ne interesăm tehnicii HDR în numărul viitor. Pentru a savura din plin fotografiile din articol, vă invităm pe website-ul nostru, www.impactonline.biz

www.impactonline.biz

Protestele din Grecia vs. protestele din România 5 octombrie 2012 • ediţia I

Doi ardeleni se întâlnesc pe stradă: ‐ De ce eş4 amărât, Gheorghie? ‐ Cum să nu ﬁu amărât, măi Ioane, dacă mi‐o murit un bou. ‐ Eh, uite aşe ne‐om duce, unu’ după altu’. La concertul lui Florin Salam unul dintre spectatori a ieşit din sală şi Salam a rămas singur.

Şeful îşi trimite subalternul în delegaţie în Brazilia. ‐ Ce, Brazilia? Păi acolo nu găseş4 altceva decât fot‐ bal şi curve! ‐ Ce zici? Dar nevastă‐mea e din Brazilia, răspunde şeful. ‐ Da? Şi la care echipă a jucat?

Un boschetar fură un pui ca să‐şi potolească foamea, ajunge pe marginea unui râu, face focul, îi rupe gâtul puiului şi începe să‐i smulgă penele. La un moment dat apare un poliţist, boschetarul aruncă rapid puiul în apă şi se face că plouă: ‐ Ce ai aruncat în apă!? ‐ În apă!? Eu? Nimic... de ce!? ‐ Eh şi atunci ce‐s toate penele astea pe aici!? ‐ Păi era un pui pe aici care vroia să facă o baie şi m‐ a rugat să am grijă de hainele lui. Dimineaţa, la micul dejun, ﬁul îşi întreabă tatăl: ‐ Tată, tu spui că familia este o mică ţară. Şi tu cine eş4? ‐ Preşedintele, desigur! ‐ Iar mama? ‐ Puterea. ‐ Dar bunica? ‐ Securitatea! ‐ Hm... Şi atunci eu cine sunt? ‐ Iar tu ... tu eş4 poporul! O oră mai târziu ﬁul îşi sună tatăl la birou: ‐ Domnule preşedinte, la putere a venit alt preşedinte, securitatea a adormit, iar poporul este îngrijorat! Doi poliţiş4 mergeau pe stradă. La un moment dat văd un puş4 fumând şi‐l iau la întrebări: ‐ În ce clasă eş4, mă? ‐ În clasa a 2‐a. Unul din ei începe să‐l certe, iar celălalt îi spune: ‐ Ce‐ai cu el? Tu în clasa a 2‐a nu fumai? ‐ Ba da, dar eu aveam 18 ani!

Un bărbat se plimba agitat, de vreo 10 minute, în faţa unei grădiniţe. Educatoarea: ‐ Bună ziua! Aşteptaţi un copil? Bărbatul: ‐ Nu doamnă, aşa sunt eu, mai gras!

O tânără se plimba pe malul unui lac unde un pescar dădea la peşte. Privind spre el, observă că în afară de undiţă, în mâna dreaptă avea şi o cărămidă, ceea ce a făcut‐o să se oprească şi să‐l întrebe ce face cu ea. ‐ Dacă faci sex cu mine îţi spun! Cum curiozitatea învinge, tânăra acceptă! La sfârşit, pescarul îi spune: ‐ De cinci ore stau aici şi la undiţă n‐am prins nimic, dar la cărămidă eş4 a treia! Doi pensionari pe bancă în parc. La un moment dat trece o tânără în fustă mini. Primul spune: ‐Eh, de‐aş avea acum 20 ani... Al doilea: ‐Eş4 prost? Pentru 5 minute de plăcere să mai lu‐ crezi încă 40 ani!!!

În pauza unui meci de box pugilistul îşi întreabă antrenorul în ce stadiu se aﬂă? Antrenorul răspunde: ‐ Dacă îl omori, faci egal!!

Căpitanul de pe Titanic îi strânge pe pasageri şi le spune: ‐ Am două veş4 pentru dumneavoastră: una rea şi una bună. Pe care o vreţi prima? ‐ Pe cea rea. ‐ În doua ore, vaporul se va rupe în două şi se va scu‐ funda. ‐ Şi cea bună? ‐ Vom lua 11 Oscar‐uri. Se întâlnesc doi rechini: ‐ Ieri am înghiţit un oltean. Trei zile am puţit a praz! La care celălalt: ‐ Eu am înghiţit acum câteva zile o blondă. Avea capul aşa de gol că trei zile nu m‐am mai putut scu‐ funda!... ORIZONTAL: 1) Se dau la paie. 2) Cârpeli 4‐ pografice ‐ E de groazã pentru bâlbâitzi. 3) Aici se terminã orice apã ‐ Se tzine ca scaiul de pisicã. 4) Cind o iei cu notele agale. 5) Nici tzipenie (reg) ‐ Fãrã adipoase (sg). 6) A trage nãdejde (reg) ‐ Trecutul oii. 7) Neîndemâ‐ natec care foloseshte curea în loc de fãcãletz ‐ Plus ‐ Dimpotrivã. 8) La orice leagãn ‐ Pui de olar ‐ Zici cã‐i mort. 9) Ãsta înghite multe. 10) Când nu reflectã reali‐ tatea, reflectã un caz de mitã (pl). VERTICAL: 1) Lan primãvãra4c. 2) Ras de pe fatza pãmântului. 3) Cu alte cuvinte, seceta. 4) Shi ‐ A lua în arendã (înv) ‐ Aproape mov. 5) Are coroanã dar nu prea stã în pãdure cã e rar shi pe cale de disparitzie (pl) ‐ Ovatzii bovine. 6) La mare pretz pe corãbii ‐ O multzime de sutane. 7) Toate de la cap! ‐ Chiar acum (reg) ‐ Prin prin! 8) Gashcã la ga‐ lerie ‐ Tzine recolta în el. 9) Fantas4c shi verde ‐ Cât de curând. 10) Certate cu legea dar nu ajunse neapãrat dupã gra4i.

DIVERTISMENT

BERBEC - 21 Martie - 19 Aprilie

Începi săptămâna cu o supradoză de e‐ nergie și spontaneitate, ce te vor ajuta să cunoș4 oameni noi. Începând cu ziua de mar2i și până joi, te vei confruntă cu câteva obstacole care î2i vor bloca progresul. Tre‐ buie să perseverezi și să munceș4 mai mult, dar nu uita de șarmul tău care te va ajută în acest sens! Sfârșitul de săptămâna î2i aduce discu2ii intense.

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 Octombrie

DRAGOSTE:

TAUR - 20 Aprilie - 20 Mai

De cum începe săptămâna, eș4 deosebit de neliniș4t(ă), iar dacă nu doreș4 să ai pro‐ bleme cu bugetul, va trebui să reziș4 impul‐ surilor care te încearcă luni. De mar2i și până joi, lucrurile revin la normal, iar cele mai grozave calită2i ale tale, în special persisten2ă și sim2ul prac‐ 4c, vor ﬁ ampliﬁcate. Duminică, asumă‐2i un risc, mai ales în dragoste!

SCORPION - 23 Octombrie - 21 Noiembrie

GEMENI - 21 Mai - 21 Iunie

Începi săptămâna cu sfaturi bune primite de la prieteni. Luni, abilită2ile de comunicare î2i vor permite să vorbeș4 cu oricine, dar conversa2iile cu prietenii și persoanele apropiate î2i vor oferi o în2elegere completă. Mar2i și miercuri vei avea nevoie de îndrumare, pentru că te vei confrunta cu obstacole neobișnuite și așteptări neclare. În‐ cepând cu ziua de joi și până sâmbătă, tot ceea ce î2i blochează drumul, va dispărea.

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 Decembrie

RAC - 22 Iunie - 22 Iulie

Gândește înainte de a ac2iona, de cum în‐ cepe această săptămână! Vei fi tentat(ă) să te lași purtat(ă) de val, dar o abordare mai precaută este în ordine. Graba mentală și emo2ională vor reprezenta un avantaj, iar inteligen2a ta și ideile nebuneș4 î2i vor aduce aplauze și admira2ie. Așteaptă‐te să fii sufletul petrecerii! De joi, s‐ar putea să te sim2i copleșită de detaliile plic4sitoare,

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 Ianuarie

LEU - 22 Iulie - 23 August

Eș4 pregă4t(ă) pentru o zi de luni distrac4vă? Po2i face un moment bun din aproape orice situa2ie la începutul acestei săptămâni, așa că nu ﬁ 4mid(ă) în a‐i implica și pe al2ii în joc. Mar2i și miercuri ar trebui să ﬁţi mult mai serioşi, având în vedere că este vorba despre reputa2ia voastră. În orice caz, e un moment bun pentru a ieși în eviden2ă și pentru a colecta laudele meritate.

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 Februarie

FECIOARĂ - 23 August - 22 Septembrie

PEŞTI - 19 Februarie - 20 Martie

DRAGOSTE:

BANI:

SĂNĂTATE:

Începutul acestei săptămâni va fi decisiv. Eș4 acaparat(ă) de convingere și de un sim2 al scopului, așa încât vei ș4 exact ce să faci. Începând de mar2i și până joi, vei trece printr‐o stare mai mult filozofică, în 4mp ce cau2i persoane care gândesc similar, pentru a forma o ima‐ gine de ansamblu. Din fericire, ai abilită2i de organizare pen‐ tru a le da o formă. Dumincă, ia‐2i energia de care ai nevoie. BANI:

SĂNĂTATE:

P.17

Totul se reduce la compromis la începutul săptămânii, așa încât, fiţi atenţi şi precauţi în rela2iile cu ceilal2i! Orice vei aduce în discu2ie, pozi4v sau nega4v, va fi mul4plicat și returnat. De mar2i, diploma2ia ta naturală va străluci. Ceilal2i vor veni la 4ne pentru a le oferi sfaturi și pentru a le solu2iona conflicte. Nu fi surprins(ă) dacă aceș4a vor fi impresiona2i și chiar atrași de 4ne în acest proces! BANI:

SĂNĂTATE:

La începutul acestei săptămâni ia lucrurile pas cu pas și oferă‐2i ajutorul! Persoanele din jur î2i vor solicita asistenţă și vei sim2i o atrac2ie emo2ională puternică pentru a face ceea ce trebuie. De mar2i, va trebui să găseș4 un echilibru în rela2iile tale. Flexibilitatea și compro‐ misul sunt cheia, dar ai grijă să nu lași prea mult de la 4ne sau să ﬁi laş(ă)! Fiţi cu ochii în patru la toate detaliile.

DRAGOSTE:

BANI:

SĂNĂTATE:

Începi săptămâna în vervă și plină de vitali‐ tate, fapt ce î2i permite să realizezi aproape orice, la serviciu, acasă sau în via2a amoroasă. În următoarele zile, abilită2ile tale de comunicare sunt fără egal. Reușeș4 să‐2i impui punctul de vedere în mod clar și convingător, fără ca argumentele să fie prea sub4le sau complexe. Spre sfârșitul săptămânii, vei dori să visezi și să filosofezi, dar î2i va fi greu să intri în profunzime.

DRAGOSTE:

BANI:

SĂNĂTATE:

Nu lăsa grijile să pună stăpânire pe 4ne de cum începe săptămâna. Vei trece prin această perioadă grea destul de repede, și vei reuși să rezolvi orice problemă care apare la începutul săptămânii. Începând cu ziua de mar2i, totul se va ob2ine mult mai ușor. Vei da frâu liber sen4mentelor, ideile se vor derula cu viteză, iar ceilal2i nu vor ezita să‐2i arate cât de mult te apreciază.

DRAGOSTE:

BANI:

SĂNĂTATE:

Orice se poate întâmpla de cum începe această săptămână! Gândeș4 pozi4v, eș4 plin(ă) de idei și imagina2ie. Nu ﬁ surprins(ă) dacă experien2ele tale duc la mari des‐ coperiri. Începând cu ziua de mar2i, entuzi‐ asmul nu va mai apărea atât de ușor. Nu te agita, pentru că nu î2i lipsește un plan nebunesc niciodată, așa încât î2i po2i păstra prietenii distra2i doar cu pu2in efort.

DRAGOSTE:

BANI:

SĂNĂTATE:

Începe săptămâna cu o doză de precau2ie! Este posibil ca lucrurile să nu ﬁe ceea ce par și va trebui să rezolvi unul sau dou puzzle‐uri pentru a ajunge la adevăratul în2eles al lu‐ crurilor. Mar2i și miercuri, vei folosi limbajul dragostei, prin poezie, scrisori de dragoste sau doar mesaje roman4ce. Așteaptă‐te la răspunsuri pozi4ve! Duminică, ni‐ menu nu poate rezista a4tudinii tale cochete.

SUDOKU

BANI:

SĂNĂTATE:

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden4ce, numite regiuni. Regula jocu‐ lui este simplă: ﬁecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al3el, ﬁecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

www.impactonline.biz

MICA PUBLICITATE

OFERTE DE MUNCĂ

• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sau înregistrat. Tel 514-246-2840. email: radu.oana@sympatico.ca

• Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cu sau fără experienţă, la timp plin. Informaţii la telefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantul nostru.

• Căutăm persoană pentru îngrijirea a două fetiţe gemene de patru ani, 4-5 zile pe săptămână (de luni până vineri), program 1018, plata numai cu cec, aproape de staţia de metrou St-Michel. Info suplimentare la telefon: 514-382-1984, Luminiţa sau Sorin.

• Cautăm concierge, homme à tout faire cu experienţă la timp plin (centru). Oferim apartament 31/2, garaj şi 1300$/lună. Trimiteţi CV-ul dvs. prin fax: 514-908-1665 sau sunaţi la: 514-458-2047

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de peste doi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica la domiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locuiesc la casă). Apelaţi 450-689-3156

ÎNCHIRIERI

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval. Dormitor mare mobilat, sală de baie mare, salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avantajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, sau persoană singură (bărbat). Relaţii la telefon: 514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2, 31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi de Université de Montréal, la preturi rezonabile. Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554. • Nouă administraţie, apartamente complet renovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute de Centre de la nature. Puteti suna la 450-6615066.

VÂNZĂRI

• De vânzare aparate BLU-RAY,Sony. Modele: BDPS 300, BDPS 350 sau BDPS 360. Telefon: 514 944-1418.

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie din Montreal, peste 400 de titluri. Filme istorice, piese de teatru, documentare, comedii, filme de acţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Telefon: 514-944-1418.

• Vând televizor marca Sony de culoare argintie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-6885796, Anca

• Cărţi tehnice: Construcţii, poduri, drumuri, arhitectură, instalaţii, maşini şi aparate electrice. Normative canadiene pentru gestiune si supraveghere şantiere în franceză, engleză şi română. Apelaţi Alex: 514-931-5764 • De vânzare bicicletă pentru exerciţii fizice aproape nouă. Preţ 160$. Telefon: 514-3339851

• De vânzare păpuşi Barbie cu haine şi accesorii la preţuri rezonabile. De asemenea vând jucării din pluş în stare foarte bună. 450-6885796

OFERTE SERVICII

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şi reparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare gratuită . Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747 • Pregătire matematică orice nivel (teme zilnice, teste, examene) conform programei ministeriale. Şedintele la mine sau la domiciliul elevului.Telefon: 514-661-1820 • Doctor în ştiinţe meditez fizică, chimie şi matematică la orice nivel. Urmăresc progama şcolară a ‘Ministère de l'Éducation, du Loisir et du Sport’ din Québec. Orele se desfăşoară în franceză engleză sau română. Cristian : 514839-7440, E-mail : neagoe@videotron.ca • Persoană cu calificare în petite enfance, curs prim ajutor, curs MAPAQ, ofer servicii de supraveghere şi educaţie copii, în ville St. Laurent. Relaţii la tel. 514-332-0409 sau 514-5774212 • Ofer servicii în domeniul construcţiilor la preţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet, vopsit apartamente, etc. Experienţă canadiană şi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899 • Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioase şi/sau alte materiale din stoc sau la comandă. Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sau set. Tel: 514-633-6594 • Profesor matematică, cu experienţă, pregătesc elevi de orice nivel pentru examene, teste, teme zilnice, la domiciliul elevului sau al meu.Tel. 514-303-2899

5 octombrie 2012 • ediţia I

• Regina Vacanţelor vă aşteaptă cu cele mai bune oferte pentru excursiile în SUD ALL INCLUSIVE. Pachete promoţionale, destinaţii exotice, bilete de avion şi cele mai mici preţuri. Pentru o vacantă de vis apelaţi Mira: 514-4819041 sau miraflor@sympatico.ca

• Meditez matematică , fizică, sciences pentru primar şi secundar; metode personalizate adaptate fiecărui elev în parte. Împreună, vom reuşi! Tel: 514-633-6594

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysitter şi predau copiilor ore de muzică la nivel începător. Tel: 438-937-3548

• Gradiniţă românească în Longueuil, primeşte copii cu vârste cuprinse între 8 luni şi 5 ani. Program educativ bilingv, personal românesc, mâncare ca la mama acasă, servicii personalizate!!! Telefon:450-679-6073

• Transporturi de la/către aeroport cu volvo sau logan precum şi orice altfel de servicii în România. Comisioane mici, seriozitate maximă. Tel: 40-723-471-669 - sau gaby.darlux@yahoo.com • Reparatii computere, Web design, Bloguri, instalare peste 100 programe TV româneşti online şi vânzări DVD filme româneşti. www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor • Electrician în construcţii cu licenţă de Quebec din anul 1988, execut lucrări de electricitate, instalaţii electrice şi reparaţii. Dumitrescu Corneliu, telefon: 514-995-8045, 514-855-9640

• Profesor de limba franceză ofer meditaţii pentru nivel primar - secundar. Mă puteţi contacta prin telefon la: 514-655-4380

MATRIMONIALE

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat, sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şi care crede în valorile prieteniei şi ale familiei, doresc cunoştinţă cu doamnă din regiunea Montréal pentru prietenie şi eventuală căsătorie e-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

Postează anunţul tău direct pe website-ul nostru GRATUIT *** www.impactonline.biz ***

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATE

Doresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de: 1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni $5,00

$10,00

$15,00

$20,00

$25,00

$30,00

(preţurile conţin taxe)

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7 Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

DECUPAŢI ACEST CHENAR

P.18

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I BOX .

Accesul în Noua Zeelandă a fost interzis pentru fostul boxer Mike Tyson Fostul boxer american Mike Tyson, condamnat în 1992 pentru viol, este persona non grata în Noua Zeelandă, au aunţat, miercuri, autorităţile din acestă ţară. Tyson era invitat la o gală de caritate şi Guvernul de la Wellington hotărâse iniţial să-i acorde viză de intrare în ţară fostului campion mondial la categoria grea. Dar organizaţia de caritate "Life

Education Trust" a renunţat să mai susţină evenimentul, iar autorităţile neozeelandeze au bătut în retragere. Codul penal neozeelandez interzice fără execepţie intrarea pe teritoriul acestei ţări a persoanelor străine condamnate la mai mult de cinci ani de închisoare. Tyson a ispăşit şase ani de detenţie pentru violarea unei tinere de 18 de ani, în 1991.

SPORT

Bute nu vrea să mai boxeze în România: "A fost afectat destul de mult!"

FOTBAL .

Fotbalist italian condamnat la un an şi zece luni de închisoare cu suspendare în urma unui autogol Fostul fotbalist italian al echipei AS Bari Andrea Masiello a fost condamnat la un an şi zece luni de închisoare cu suspendare pentru asociere de tip maKiot şi fraudă sportivă. Andrea Masiello, arestat la începutul lunii aprilie, a recunoscut că şi-a dat un autogol pentru bani în sezonul trecut, la meciul AS Bari - US Lecce, scor 0-2,

disputat la 15 mai 2011. Masiello, care iniţial a negat acest fapt, a recunoscut în faţa procurorului că a primit 50.000 de euro de la pariorii Gianni Carella şi Fabio Giacobbe, ambii arestaţi în scandalul meciurilor trucate din Italia. Partida AS Bari - US Lecce, scor 0-2, disputată în ultima etapă a sezonului trecut, a permis grupării din Lecce să se salveze de la retrogradare.

FOTBAL .

România urcă în clasamentul FIFA. Pe ce loc a ajuns naţionala antrenată de Piţurcă Echipa naţională a României a urcat 11 locuri în clasamentul FIFA-Coca Cola pe luna septembrie, dat publicităţii pe site-ul oKicial al forului fotbalistic mondial. Astfel, România a ajuns pe poziţia 46, cu 619 puncte.

Pe primul loc se menţine campioana mondială şi europeană Spania, cu 1.611 puncte, urmată de Germania (1.459 de puncte) şi de Portugalia (1.259 de puncte).

HANDBAL .

Remiză pentru naţionala de handbal feminin a României în al doilea amical cu Olanda Naţionala de handbal feminin a României a remizat la Arad, cu reprezentativa Olandei, scor 28-28 (18-12), în cea de-a doua partidă amicală. De la Arad, echipa României se va întoarce la Oradea, unde va găzdui, începând de vineri, 5 octombrie, Trofeul

Carpaţi. Lotul de 32 de jucătoare va Ki împărţit în două echipe, acestora urmând să li se alăture reprezentativele Ungariei şi Ucrainei. Următoarea reunire a naţionalei României este programată în 20 noiembrie, la Timişoara, pentru turneul Kinal al CE din luna decembrie.

FOTBAL .

Preşedintele Universităţii Cluj, Ana Maria Prodan, a demisionat din funcţie Preşedintele Universităţii Cluj, Ana Maria Prodan, a anunţat, marţi 2 octombrie, că a demisionat din funcţie, subliniind că situaţia echipei depinde de autorităţi.

“Aş vrea să văd dacă oKicialităţile mai au ce să facă. Universitatea poate trăi la Buzău, echipa poate trăi, contractul este valabil un an de zile, iar terenul va Ki omologat mâine” a declarat Prodan.

PE SCURT

P.19

Tecău şi Lindstedt s-au calificat în turul doi la China Open

Perechea Horia Tecău/Robert Lindstedt (România/Suedia), cap de serie numărul 3, a învins, marţi, 2 octombrie a.c., cu scorul de 7-6 (3), 6-3, cuplul spaniol David Marrero/Fernando Verdasco şi s-a caliKicat în turul doi al turneului de la Beijing, cu premii de 2,2 milioane de dolari. În sferturile de Kinală, Tecău şi Lindstedt, care şi-au asigurat un cec în valoare totală de 16.120 de dolari şi 90 de puncte ATP, vor înfrunta perechea învingătoare din meciul Yu Chang/Zhe Li (China, wild card) - Colin Fleming/Ross Hutchins (Marea Britanie).

Tecău şi Lindstedt s-au calificat în turul doi la China Open

Lupta programată pentru 3 noiembrie între Lucian Bute şi Denis Grachev ar Ki trebuit să aibă loc în România, însă în cele din urmă se va disputa în Canada. Rudel Obreja a dezvăluit principalul motiv pentru care Bute nu vrea să boxeze în România pentru moment, el Kiind dezgustat de faptul că a fost amestecat în discuţiile legate de politică la gala organizată în Bucureşti. "Meciul de pe 3 noiembrie trebuia să aibă loc în România. Dar a fost diKicil să mai organizăm în România din cauza discuţiilor politice. Mi-a fost greu să fac o gală fără Lucian Bute. Meciul cu Denis Grachev trebuia să aibă loc acasă, pentru că aici este primit cu dragoste şi cu inima. Faptul că Lucian a fost amestecat în chestiuni legate de politică l-a afectat destul de mult. A avut multe ezitări şi a acceptat doar pentru că se simte foarte bine acasă. Mi-a spus să evit viitoarele meciuri în România", a declarat Rudel Obreja pentru radiogsp. Preşedintele Federaţiei Române de Box cere ajutor din partea presei pentru a încerca să-l convingă pe Bute să boxeze în ţara natală, iar revanşa din primăvară împotriva lui Froch să se dispute în România.

Buteaşterspejoscuel,iaracum este făcut praf: "Românul o să piardă iar cu Froch, e slab rău. Şi eu l-aş fi făcut KO" Partida revanşă pe care Lucian Bute o va disputa în compania lui Carl Froch se apropie cu paşi repezi. O singură luptă mai au în program cei doi pugilişti înainte de marele meci, dar boxerul gălăţean nu este cotat cu foarte mari şanse. "Pantera" Miranda a pierdut în urmă cu doi ani disputa cu sportivul român, dar acum a prins din nou glas şi anunţă sfârşitul carierei lui Bute. "Problema este, modul în care boxează Bute... Ceea ce nu ştiu oamenii este că dacă ai o noapte proastă poţi pierde tot. În plus, când eşti obişnuit să boxezi în oraşul tău, dacă te lupţi apoi în altă parte nu este la fel. Froch îl va învinge din nou. Bute nu are "inimă", este slab rău. Când am boxat eu cu Bute am avut probleme cauzate de pregătire. Dacă aş Ki boxat în forma mea obişnuită, laş Ki făcut KO. Am exagerat la antrenamente. Problema mea cu Bute este că am fost nevoit să fac multe sacriKicii ca să ajung la greutatea necesară pentru acel meci", a spus Miranda, conform boxingscene.com.

Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea, locul 29 WTA, a ratat, miercuri, caliKicarea în optimile de Kinală ale turneului de la Beijing (China), dotat cu premii în valoare totală de 4.828.050 de dolari, informează site-ul oKicial al competiţiei. Cîrstea a fost învinsă, în turul doi, cu scorul de 6-2, 6-2, după o oră şi 18 minute, de Maria Şarapova, cap de serie numărul 2 şi poziţia a doua în ierarhia mondială.

CLASAMENT - FOTBAL - LIGA I

Echipe

Golaveraj Pct.

Bistriţa - Oţelul Duminică 23 - 10 S1. Steaua Bucureşti 19 - 13 2. Pandurii TG. Jiu 24 - 14 3. Astra Ploieşti 19 - 11 4. FC Vaslui 16 - 09 5. Dinamo 21 - 14 6. CFR Cluj 12 - 10 7. Rapid 12 - 16 8. Concordia Chiajna 15 - 13 9. Petrolul Ploieşti 15 - 14 10. FC Braşov 10 - 16 11. Gaz Metan Mediaş 12 - 11 12. Viitorul Constanţa 13 - 21 13. U. Cluj 12 - 22 14. Ceahlăul P.N. 11 - 14 15. Oţelul Galaţi 07 - 19 16. Gloria Bistriţa 08 - 18 17. CS Municipal Iaşi 07 - 14 18. CS Turnu Severin

25 22 20 18 17 16 15 14 13 13 12 11 11 11 06 06 05 04

P.20

PUBLICITATE

www.impactonline.biz

5 octombrie 2012 • ediţia I