Ziarul Impact din Montreal Nr. 68 by Ziarul Impact din Montreal

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 1

Canada restrĂ˘nge condiĹŁiile de recrutare a lucrÄ&#x192;torilor strÄ&#x192;ini temporari

CANADA P.2

ANNĂ&#x2030;E 4 â&#x20AC;˘ NR.68

3 MAI 2013 â&#x20AC;˘ 1Ă&#x2C6;RE Ă&#x2030;DITION â&#x20AC;˘ PUBLICATION BIMENSUELLE INDĂ&#x2030;PENDANTE ET GRATUITE â&#x20AC;˘ 6000 COPIES PAR MOIS â&#x20AC;˘ PUBLICITĂ&#x2030;: 514-814-8458 â&#x20AC;˘ office@ziarulimpact.ca

Vinurile sub 15$ dispar de pe rafturile societÄ&#x192;ĹŁii de alcool

Mirona Radu: Andrei Blaier m-a fÄ&#x192;cut sÄ&#x192; mÄ&#x192; simt specialÄ&#x192;

Constantin Nicolescu despre revizuirea ConstituĹŁiei RomĂ˘niei

N e d o r i m e l i b e r a r e a v i z e l or pentru Canada Ĺ&#x;i Statele Unite, d a r m e ri t Ä&#x192; m? INTERVIU P.10

CANADA P.2

INTERVIU P.14

propoziĹŁii ĂŽntregi ĂŽn limba englezÄ&#x192;, +ie cÄ&#x192; este vorba de taxiurile galbene sau arhitectura clÄ&#x192;dirilor, ori cÄ&#x192; aducem ĂŽn discuĹŁie sÄ&#x192;rbÄ&#x192;torile nordamericane precum Halloween sau Saint-Valentineâ&#x20AC;&#x2122;s Day, â&#x20AC;&#x153;American Dreamâ&#x20AC;? a creat oarecum o culturÄ&#x192; ĂŽn rĂ˘ndul romĂ˘nilor Ĺ&#x;i a altor est-europeni Ĺ&#x;i toate cele menĹŁionate mai sus au concretizat ĂŽn mintea noastrÄ&#x192; ideea de mai bine. PAGINA 3

Visul romĂ˘nului de a ajunge pe tÄ&#x192;rĂ˘mul Nord-American a existat dintotdeauna, iar cel mai important factor ĂŽn decizia multora dintre noi atunci cĂ˘nd am ales sÄ&#x192; trÄ&#x192;im peste Atlantic, a fost standardul ridicat de viaĹŁÄ&#x192;. Fie cÄ&#x192; aducem ĂŽn discuĹŁie englezi+icarea limbrii romĂ˘ne, adoptĂ˘nd cuvinte ca â&#x20AC;&#x153;trend, fashion, cool sau ratingâ&#x20AC;? sau cÄ&#x192; de multe ori romĂ˘nul din RomĂ˘nia foloseĹ&#x;te ĂŽntr-un dialog ĂŽn limba maternÄ&#x192; expresii Ĺ&#x;i alte ori

COLETE COL LETE EXPRESS EXXPPRESS CA CANADA NAADAA - ROOMMMA MANIA A NIA

www.atlasremus.com

llivrate ivraatte laa domiciliu domiciliu

1-888-5 ATLAS 6 1-888-528-5276

altee = TOTT INCLUS INNCLUS 47 + cost costuri sturi 133 TO Â˘Â˘/lb /lb

NuĹŁa Olaru, un nou maraton, ĂŽn 13 zile de la Boston

Â˘/lb

39.90$+6% asigurare / 30lb

MONTREAL t 3VF (VĂ OFUUF ) 3 & ] $65** (3"56*5& MJWSBSF MVOB EF MB EBUFMF EF DPMFDUBSF

SPORT P.19

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 2

CANADA

E C H I PA D E R E D A C Ţ I E

Fondée Février 12, 2010 Edité et distribué par le CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE 109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7, Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:

(514) 814-8458; (514) 446-3343 E-mail: office@ziarulimpact.ca Website: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada: ISSN 1927-8063

E C H I PA E D I T O R I A L Ă

Michel GRĂMADĂ - SPORT michel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATE cezar.i@ziarulimpact.ca

Judy FLORESCU - INTERVIURI office@ziarulimpact.ca Sorin ION - SPORT sorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂ paul.s@ziarulimpact.ca Mihai MUNTEAN - FOTO mihai.m@ziarulimpact.ca

Andrada VĂSII - INTERVIURI office@ziarulimpact.ca

Armand VELINESCU - POLITICĂ armand.v@ziarulimpact.ca Mario GRĂMADĂ - DIRECTEUR office@ziarulimpact.ca Eduard IANCU - ÉDITEUR office@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES: E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară independentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie din partea statului Român sau Canadian, a vreunui partid politic din România sau Canada, ori a vreunei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sau în website-ul acestuia nu reflectă în mod necesar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul articolelor apărute în ziar, fiecare autor fiind direct răspunzător pentru conţinutul materialului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul reclamelor publicitare, pentru veridicitatea acestora sau a greşelilor prezente în anunţ.

51 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:

(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges, Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton; Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka, Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Angelica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului; (3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Charcuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae; (6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Patiserie Vatra; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou; (4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Companii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo; (6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii: M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului; (3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; (6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, Marché Balkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa Tudor David, Biserici: Naşterea Maicii Domnului. (4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Magazine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe; (1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, Biserica Notre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;

(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:

Vineri, 24 mai 2013

Canada restrânge condiţiile de recrutare a lucrătorilor străini temporari Guvernul canadian a prezentat noi reguli de recrutare a lucrătorilor străini temporari, în urma unei polemici care datează de la începutul lunii privind concedierea unor angajaţi ai unei bănci care voia să îi înlocuiască pe aceştia cu indieni. "Suntem îngrijoraţi de exemplele care arată folosirea programului (de recrutare a unor lucrători străini temporari) în mod inadecvat", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă ministrul Imigraţiei Jason Kenney. "Canadienii trebuie să Fie primii care să poată proFita de ofertele de muncă", a aFirmat el, amintind că programul respectiv "urmăreşte acoperirea penuriilor" în domenii precise, punctual, şi nu "înlocuirea angajaţilor canadieni". Or, schimbările introduse anul trecut au făcut să crească spectaculos popularitatea acestor vize, în special prin reducerea termenului în care angajatorul ar trebui să se asigure că nu găseşte niciun canadian pentru ocuparea postului respectiv, înainte de a începe recrutarea în străinătate. Aceste modiFicări au redus şi salariul de bază al angajaţilor temporari. Numărul vizelor eliberate pentru acest program s-a dublat în această perioadă, ajungând la

Numărul vizelor eliberate pentru acest program s-a dublat în această perioadă, ajungând la 330.000 Canada numără aproximativ 1,4 milioane de şomeri. 330.000, în timp ce Canada numără aproximativ 1,4 milioane de şomeri. Ultimele derive ale programului au fost evidenţiate la începutul lui aprilie, când televiziunea publică CBC a dezvăluit că tehnicienii de la serviciul informatic al Băncii Regale a Canadei principala instituţie Financiară a ţării - ar urma să Fie înlocuiţi cu alţi angajaţi, recrutaţi în India. În faţa acestei controverse, banca şi-a prezentat scuze şi a dat înapoi. Dar rapid au apărut informaţii care arătau că astfel de cazuri existau şi

în industria restaurantelor, a celei miniere sau în transporturi. Odată cu noile norme, companiile care vor să folosească acest program vor Fi nevoite să plătească taxe de dosar şi nu vor putea impune alte limbi în afară de franceză şi engleză drept condiţie de recrutare. În plus, salariile nu vor putea Fi decât cu 15 la sută mai mici decât nivelul practicat pentru un canadian. Iuliana ENACHE

Vinurile sub 15$ dispar de pe rafturile SAQ Vinurile accesibile tind să pună în pericol proFiturile societăţii de alcool din Quebec. În luna martie 2009, pe rafturile SAQ puteau Fi găsite 1.040 de sortimente de vin la pre2uri sub 15$/sticlă. Patru ani mai târziu, numărul acestora a scăzut la 786 de sortimente, adică cu 25% mai pu2in. Cu cât pretul este mai mic, cu atât dezinteresul pentru produs este mai mare, astfel că în ceea ce privește vinurile sub 10$, dacă în 2009 puteam să găsim pe rafturi 183 de sortimente sub 10$, acum mai sunt doar 45 de sortimente, aceasta însemnând o scădere de 75%. Mai sunt aproximativ şase luni în care veţi putea găsi încă vinuri cu preţuri sub 10$ în societăţile de alcool ale Quebecului. În orice caz, o cauză ar

putea Fi şi taxa de 20 de cenţi care va Fi adăugată Fiecărei sticle de vin, informaţie publicată în bugetul provincial din luna noiembrie a anului trecut. De asemenea, creşterea impusă de SAQ, cu aproximativ cinci cenţi pentru Fiecare sticlă, poate Fi un effect în plus care a dus la această decizie. O dată cu scăderea numărului de vinuri sub 15$, oferta vinurilor cu pre2uri între 15 și 30$ a crescut cu 25%. Locuitorii provinciei Quebec sunt astfel singurii de pe glob care nu pot proFita de pre2urile reduse odată cu supraproduc2ia globală de vin. Reprezentanţii SAQ se apară motivând că vor eliminarea sticlelor ieftine în favoarea celor care pot genera un proFit mai mare, tocmai pentru a putea satisFice gusturile raFinate ale clienţilor. Societatea-monopol de stat a înregistrat anul tre-

cut un proFit net de aproape un miliard de dolari (999,7 millioane $), în creștere cu 9,8 %.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 3

OPINII

Ne dorim eliberarea vizelor pentru Canada şi Statele Unite, dar merităm? Visul românului de a ajunge pe tărâmul NordAmerican a existat dintotdeauna, iar cel mai important factor în decizia multora dintre noi atunci când am ales să trăim peste Atlantic, a fost standardul ridicat de viaţă. Fie că aducem în discuţie engleziDicarea limbrii române, adoptând cuvinte ca “trend, fashion, cool sau rating” sau că de multe ori românul din România foloseşte într-un dialog în limba maternă expresii şi alte ori propoziţii întregi în limba engleză, Die că este vorba de taxiurile galbene sau arhitectura clădirilor, ori că aducem în discuţie sărbătorile nord-americane precum Halloween sau Saint-Valentine’s Day, “American Dream” a creat oarecum o cultură în rândul românilor şi a altor est-europeni şi toate cele menţionate mai sus au concretizat în mintea noastră ideea de mai bine. Acest “American Dream” nu a fost însă doar visul celui care a vrut un trai mai bun, al investiroului, al studentului, al omului de bine în principiu, ci şi al hoţilor sau cerşetorilor. Aceste două categorii din urmă, o dată ce libera circulaţie pentru cetăţenii români a intrat în vigoare în Europa, au făcut de râs la propriu imaginea României, în ţări ca Franţa, Anglia, Italia sau Spania. Şi nu trebuie să dăm vina doar pe ţingani, pentru că nu de puţine ori, românii puri au fost cei implicaţi în jafuri, crime şi tot felul de alte nenorociri. Din ce în ce mai des, Canada şi Statele Unite sunt şi ele ţinta oamenilor problemă care provin întro mare majoritate din ţări ca România, Bulgaria şi Ungaria, iar faptul că mult râvnitele ţări sunt despărţite de Europa printr-un ocean, nu a împiedicat răufăcătorii să îşi desfăşoare “meseriile” pe aceste teritorii. Un paşaport fals sau o “călătorie” într-un container, au fost punte de legătură între cele două lumi. Au fost totuşi şi persoane care au fugit din România folosind astfel de metode, văzându-şi apoi de treaba lor şi mulţumindu-se în acelaşi timp cu azilul politic primit de la autorităţile nord-americane, dar în general, ilegalii s-au remarcat prin cerşetorie şi furturi de pe carduri de credit sau din magazine. Recent, Uniunea Europeană a făcut primul pas în vederea vizelor către America de Nord,

Bruxellul votând în cadrul Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, reintroducerea reciprocităţii vizelor pentru statele terţe care refuză să ridice vizele pentru un stat membru al UE. În documentul care a stat la baza votului, se face o referire directă la situaţia României, Bulgariei, Ciprului şi a Poloniei în cazul vizelor pentru Statele Unite. Şi ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a făcut un demers în acest sens în luna decembrie a anului trecut, rugând asociaţiile din SUA şi Canada să semneze o petiţie în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii români. Pe de altă parte şi tot recent, presa canadiană a semnalat un caz (nu singurul) de trecere ilegală din Statele Unite în Canada, a 100 de cetăţeni români de etnie romă. Aeştia se îndreptau spre Stanstead cu ajutorul unei reţele de infractori. Ministrul canadian al imigraţiei, Jason Kenney, a făcut aceste dezvăluiri într-un interviu exclusiv, în cadrul anchetei asupra unei reţele stabilite în oraşul Craiova din România şi conduse de trei persoane ce au locuit la Montreal, potrivit ediţiei online „La Presse“. Organizaţia le permitea romilor să intre ilegal în Canada. Printre ei, mulţi făceau parte din clanuri de hoţi ce au devenit foarte active în această ţară. O parte din lucrurile furate erau trimise la Craiova. Evident că ar Di de dorit o liberă circulaţie între România şi Canada, evident că sunt o mulţime de profesionişti care merită să trăiască într-o societate mai bună, dar părerea mea personală este că sistemul de vize trebuie menţinut ani buni de aici în colo, iar vizele trebuie acordate în urma unei selecţii mai riguroase. Şi nici nu cred că ar Di cazul să punem problema reciprocităţii vizelor între Canada şi România, pentru că nu am auzit vreodată ca un canadian să fure parfumuri dintrun magazin din ţara noastră natală. De multe ori am văzut la colţurile străzilor din Montreal şi Laval, cetăţeni români de etnie romă care cerşeau şi vă mărturisesc că în România niciodată nu am văzut atât de multe fuste colorate cum am văzut cu şase ani în urmă pe undeva prin Laval. Cauzatori de probleme însă, nu sunt numai ţiganii veniţi illegal aici, ci şi românii puturoşi şi visători. Mulţi au reuşit să păcălească într-un fel sistemul şi au ajuns legal pe aceste meleaguri şi totodată cu credinţa că pe străzile canadiene sau ale Statelor Unite, umblă câinii cu covrigi în

coadă. Datorită faptului că o dată ajunsi aici nu au găsit câinii şi covrigii lor, s-au reproDilat optând pentru lucruri mai uşoare şi care nu necesită studii, adică golăniile. Alţii s-au cufundat în ajutorul social şi gândesc cu un zambet prostesc pe mutră, cât de isteţi sunt ei că le iau banii canadienilor, stând degeaba. Simt româneşte, iubesc româneşte, respir româneşte, iubesc să Diu român. Nu îmi place când cineva denigrează această naţie, pentru că nici eu nu denigrez alte naţii, dar cu toate acestea mă doare că alţi conaţionali de-ai noştri murdăresc virtutea de a Di român. Deşi militez pentru promovarea culturii române pe aceste meleaguri şi lupt pentru o comunitate română unită, îi înţeleg totuşi pe cei care nu mai vorbesc limba în care eu visez, cei cărora le este oarecum teamă şi ruşine să spună că vin din România. Arătam într-un articol publicat iarna trecută că numărul românilor stabiliţi în provincia Quebec, conform statisticilor canadiene privind ultimul recensământ, ajunge la puţin peste 30.000 de persoane. Cu toate acestea, auzim şuşotindu-se în româneşte la aproape orice colţ de stradă şi prin orice magazin şi ştim neoDicial că numărul nostru ajunge la aproape 70.000 de persoane. De ce această mare diferenţă între numărul oDicial şi cel neoDicial? Răspunsul cred că l-aţi obţinut deja. Cine este de vină pentru toate acestea? Greu de spus. Cert este însă, că “Universitatea Sărăciei şi a Lipsei de Educaţie” a produs pe bandă, în ţările

est-europene, studenţi care ne fac acum “mândri” cu realizarile lor. Probabil un sistem românesc mai bine pus la punct pentru integrarea romilor în societate, un sistem de învăţământ mai actractiv şi mai accesibil în zonele rurale, ar face o diferenţă, chiar dacă va dura ceva timp. Revenind la comunitatea noastră, cel mai trist este că datorită aspectelor negative care amprentează de cele mai multe ori mai uşor decât amprentează cele pozitive, nume precum Nadia Comăneci, Nicolae Mateescu Matte, Călin Rovinescu, Dan Hanganu, Marc MarinescuConstantin, Daniel Constantin-Manolescu, Lucian Bute sau Adrian Diaconu, riscă să Die puse în umbră şi chiar să Die şterse din mintea multora. Aceste câteva nume alese aleatoriu dintr-o listă care ar putea umple această pagină cu personalităţi care au promovat imaginea României în Canada, merită cinste şi respect, iar dacă autorităţile române respectă la rândul lor oamenii de valoare, ar trebui să cerceteze bine situaţia înainte de a lua hotărâri. Concluzia este următoarea: Ne dorim să putem aduce mai uşor persoanele dragi în această comunitate, cu riscul de a primi o dată cu ei şi raufăcătorii, sau milităm pentru un sistem de emigraţie mai bine pus la punct şi care să ţină mâncătorii de lebede la distanţă, dar totodată cu riscul de a vedea persoanele dragi mai greu? Vă invit la un sondaj pe această temă, disponibil pe website-ul nostru, www.ziarulimpact.ca

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 4

COMMUNITY

Fever – Montreal is hockey

QUEBÉC

VILLE

MONTRÉAL:

La Ville de Montréal présente la démarche et l’évolution des Quartiers verts

The Montreal Canadiens are the second most winning team ever in all sports. Only the New York Giants baseball team has won more championships than them. The Canadiens have captured the Stanley Cup trophy 24 times out of the 34 times they have played for it in their 100 year history. Further to that, the majority of greatest players who have played in the NHL have come from Quebec and thus more Stanley Cups have been won by teams with players originating from Quebec than anywhere else. This has been going on for over 100 years in Montreal and the whole province. You hear of the “love affair” between the Canadiens and Mon-

trealers , of the “Sainte Flanelle” ( the CH jersey cloth considered to be holy by the fans ), all being terms associated to the greatness of this hockey team. The Canadiens completely dominated the game for the better part of the 1940’s, 1950’s, 1960’s and ‘70’s as well. Their players became “gods” in the eyes of the population and the teams successes lifted the moral of the French people in the province to a high during the hard times experienced in those eras. Today we are again in the running for the Cup and the city is buzzing with excitement and high hopes. So much so, that the pulse can be felt each day the Canadiens play; win and the city seems to be walking on air with everyone in a good mood and their problems tucked far away from their concern. Lose a game and the lull or melancholy quickly sets in

PUBLICITATE ÎN

IMPACT PREŢURI SPECIALE ÎN LUNA MAI

514-814-8458

with anxiety building as the next game nears. Every series is a best out of seven sure to keep everyone on the edge of their seat. Our young players are spectacular athletes and the attitude as a whole on the team seems to be in the right place. Romanians, as Montrealers,Quebecers and Canadians, need to take notice. Falling in love with our Canadiens brings everyone closer and it’s a perfect opportunity to pursue for new immigrants to easily adapt and assimilate in this society. The world knows that Canada is hockey and having chosen to emigrate here, newcomers should become involved in supporting this fantastic team. After all, living here makes this team your team and joining the fun can be very rewarding in many ways. GO HABS GO!!!

Monsieur Réal Ménard, responsable du transport au comité exécutif de la Ville de Montréal, dresse un bilan positif des premiers projets Quartiers verts et propose un nouvel outil pour accompagner les communautés et les arrondissements intéressés par démarche, soit le fascicule « Quartiers verts » du Guide d'aménagement durable des rues de Montréal. « L'approche des Quartiers verts est innovante. Elle a trouvé un écho très favorable dans le quartier Maisonneuve où de nouvelles mesures de réduction des impacts de la circulation et l'aménagement d'espaces urbains à l'échelle humaine ont permis d'améliorer la vie de quartier. C'est avec fierté que j'annonce aujourd'hui que ce projet-pilote a inspiré huit autres quartiers où un processus d'obtention de la reconnaissance a été initié, dont sept reconnus », d'affirmer M. Réal Ménard. La démarche des Quartiers verts est une approche de développement durable appliquée aux déplacements des personnes et à l'aménagement des rues. La participation des résidents est une condition de réussite d'un projet de ce type. Cette mobilisation citoyenne permet d'accroître la connaissance du milieu, de soutenir le développement d'un plan local de déplacements et de jeter les bases d'un premier diagnostic pour le quadrilatère visé par le projet. La mise en place de mesures d'apaisement de la circulation, la bonification du patrimoine végétal, l'amélioration de la sécurité des piétons et la création de nouveaux espaces dédiés aux transports actifs sont autant d'exemples des transformations sous-jacentes au développement d'un Quartier vert. Rappelons que cette démarche s'inscrit en droite ligne avec les objectifs du 16e Chantier du Plan de transport de Montréal, soit de redonner aux résidents des quartiers montréalais la qualité de vie qui leur revient. Sur une période de trois ans (2013-2014-2015), la Ville de Montréal prévoit investir 10 M$ pour accompagner les projets de Quartiers verts. « Afin de réaliser le plus grand nombre possible d'interventions dans les Quartiers verts déjà reconnus et de permettre l'établissement d'autres projets de ce type ailleurs dans la ville, nous souhaitons majorer les sommes de façon substantielle », d'ajouter le responsable du transport Le fascicule « Quartiers verts » Le fascicule « Quartiers verts » est le premier volet du Guide d'aménagement durable des rues de Montréal, une publication ambitieuse en cours d'élaboration qui répondra au besoin d'actualiser les normes d'aménagement du domaine public montréalais dans une perspective de développement durable. Ce fascicule est le fruit d'une collaboration continue entre la Ville centre, les arrondissements et les communautés qui ont développé les huit premiers Quartiers verts de la métropole. Le document s'adresse principalement aux intervenants de l'espace public souhaitant développer un projet de quartier vert. Le fascicule présente les objectifs de la démarche et décrit les grandes étapes d'obtention de la reconnaissance « Quartier vert ». Cette publication énumère également une série de recommandations techniques pour la mise en œuvre des projets. Enfin, le fascicule Quartiers verts propose des stratégies de mobilisation, de partenariat et de financement des projets. « C'est avec une grande fierté que je peux témoigner l'enthousiasme de notre communauté pour améliorer la qualité de vie du quartier Maisonneuve. Et c'est avec optimisme que je constate l'intérêt des citoyens pour les Quartiers verts à Montréal. D'ailleurs, je tiens à saluer plus particulièrement le travail de concertation réalisé dans les arrondissements de Mercier-Hochelaga-Maisonneuve, de Côte-des-Neiges-Notre-Dames-de-Grâces, du Plateau Mont-Royal, de SaintLaurent et de Villeray-Saint-Michel-Parc-Extension dans la mise en œuvre d'un tel projet », de conclure M. Ménard.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 5

CULTURAL

Melania Rusu Caragioiu sau despre reamintirea unui univers frumos Avem plăcerea de a vă prezenta în această ediţie două volume de poezii ale poetei Melania RusuCaragioiu, intitulate “Furtuni fecunde” şi “Spre ceruri sacre”, ambele publicate de editura “Cuget Românesc”, cel din urmă prezentând şi o serie întreagă de poezii cu tematică religioasă. Melania Caragioiu scrie poezie în vers alb, în vers classic, abordând diferite genuri literare, dălţuind cu migală sonetul, gazelul şi rondelul. Iubeşte poezia pentru copii, lor dedicându-le mai multe volume în limbile română şi franceză. Poeziile poetei se regăsesc în biblioteci din România, din Canada şi de

asemenea au fost publicate în reviste şi ziare din cele două ţări. Melania Rusu-Caragioiu s-a născut în Comuna Ilteu, Judeţul Arad, la data de 24 mai 1931. A părăsit România în anul 2000, ajungând în Canada la familia Piicei sale. Se adaptează repede şi începe să frecventeze cenaclul literar francez “Anneau poéthique”. A publicat două cărţi pentru copii, “Basm în versuri şi poeme pentru copii” şi “Doi pisoi cu ochi de stele”. Face parte din Cenaclul “Prietenii poeziei” şi Cenaclul “Mihai Eminescu” din Montreal. Devine membru aPiliat al Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români şi publică în re-

Gazda ospitalieră va Pi Asociaţia Culturală Română, care a acceptat propunerea de a Pi amPitrioana promovării epigramei, o premieră necesară pe aceste meridiane. Potrivit regulilor stabilite, gala umoristică urmează să Pie condusă, prin rotaţie, în scopul de a da evenimentului spontaneitate, prospeţime, naturaleţe şi competitivitate colegială. Conform hotărârilor luate la consti-

terară, Cristian Pavel - poezii, şi de asemenea va avea loc lansarea cărţii de nuvele « Drumul » de Leonard I. Voicu, urmată de o gustare. Cenaclul este deschis tuturor iubitorilor de literatură, scriitori şi cititori. Noile talente doritoare de a citi din

ansamblului de balet. Renumitul balerin vine din România pentru a ne vorbi despre impresionantul său palmares cucerit la concursuri naţionale şi internaţionale, unde a fost distins cu premiile I şi II la secţiunile de dans clasic şi dans contemporan. La numai 16 ani a câştigat concursul internaţional de balet de la Kazanlâk din Bulgaria, după care a câştigat Concursul Internaţional de Balet de la Helsinki în anul 1995, secţiunea de juniori. - Duminică 19 mai, 8:00 - Vizită la Ambasada României de la Ottawa şi la Parlamentul Canadei. Întâlnire cu

MONTRÉAL:

Cette ligne de tramway s'étendra sur 13,2 km et permettra de véhiculer plus de 70 000 usagers par jour.

vistele “Candela” şi “Destine Literare”, ambele din Montreal.

Frecventează activ “Clubul de aur” din Motnreal.

tuire, colectivul Cenaclului Păstorel Teodoreanu nu este subordonat asociaţiilor româneşti, dar este de acord să aibă relaţii de bună colaborare cu toţi cei care doresc reciproca. Televiziunea K2Tvro.ca, va Pi prezentă, pentru a înregistra dialogurile, pline de savoare, glazurate cu nelipsita candoare. Alte detalii vă oferă emisiunea săptămânală, Vocea Românească, difuzată la Radio CFMB, din Mon-

treal şi puteţi consulta site-ul getbeget.org. Nu vor Pi neglijate nici surprizele muzicale şi premiile stimulatoare. Deviza noastră, plină de francheţe, este: Cine lipseşte, greşeşte! Pentru informaţii suplimentare, puteţi apela la coordonatorul proiectului, memorialistul Ion Anton Datcu, telefon: (450)6226845

producţiile proprii în cadrul Cenaclului Eminescu, sunt invitate să ia legătura cu organizatoarea cenaclului, poeta şi scriitoarea Livia Nemţeanu. Tel. 514-738 3553 sau prin email: livianem@videotron.ca

Noi activităţi la Junimea Română din Montreal - Sâmbătă 11 mai, 13:15 - Concurs de istorie cu public 10 Mai-Regalitate şi Independenţa României, Ziua Europei. Prof. coordonator Cosmin Marius Soare - Sâmbătă 11 mai, 13:00– Sesiune de informare pentru părinţi cu psihologul Angelica Tiperciuc - Sâmbătă 18 mai, 10:30- Concurs de matematică Canguraşul pentru clasa pré-maternel şi maternel. Prof. coordonator Angela Faina - Sâmbătă 18 mai, 13:00 – Întâlnire cu o personalitate - Roland Podar, star al baletului românesc din Cluj-Napoca şi directorul

VILLE

Monsieur Réal Ménard, responsable du transport au comité exécutif de la Ville de Montréal, rend publique l'étude de faisabilité technique du projet de la première ligne du tramway à Montréal, soit un tracé en boucle dans le centre-ville, puis dans l'axe du chemin de la Côte-des-Neiges.

Nouă întâlnire la Cenaclul Eminescu Cenaclul Eminescu, Cenaclul Peniţei, anunţă o nouă întrunire joi 16 mai 2013 orele 18:00, în sala Centrului Comunitar ACR şi CMQ din 6767 Côte des Neiges et.VI.(vizavi de Plaza Côte des Neiges). Vor citi : Daniel Tufcea - cronica li-

QUEBÉC

La Ville rend publique l'étude de faisabilité du projet du tramway à Montréal

Invitaţie la Cenaclul Păstorel Teodoreanu Colectivul epigramiştilor români, din Montreal, vă invită la o nouă întâlnire cu verva şi amuzamentul, joi, 30 mai 2013, orele 18:00, la Centrul Comunitar 6767, Cote-des-Neiges, etaj 6, unde va avea loc Cenaclul “Păstorel Teodoreanu”. Acest Salon al Distinsei Epigrame, aşa cum mai este cunoscut, reprezintă o continuare a Cenaclului Redivivus, înPiinţat, anterior, la Craiova, capitala Olteniei, începând cu anul 2006.

oPiciali români. Festivalul lalelelor şi vizită la muzee. - Sâmbătă 25 mai, 13:15- Concurs de cunoştinţe generale şi de geograPie - Continentul minunilorAsia. Curiozităţi şi explicaţiile lor ştiinţiPice. Coordonator: Profesor Sergiu Stavila. - Sâmbătă 25 mai, 14:15- Concurs de desene cu tematica “1 Iunie, Ziua internaţională a copilului”. Vă invităm ca în această zi să rememoraţi momentele frumoase ale copilăriei, retrăind-o prin ochii inocenţi de copil. Ziua copilului este o sărbătoare care ne dezvăluie cum să ne

bucurăm de Piecare clipă a vieţii, precum cei mici. Aşadar, veniţi alături de elevi la cursul de pictură pentru a uita de toate grijile şi pentru a ne aminti că "Fiecare copil este un artist. Problema este cum să rămâi artist după ce creşti.", aşa cum spunea Pablo Picasso. - Prof. coordonator Claudia Mandl. Toate activităţile sunt gratuite. Înscrieri la: contact@junimeamontreal.org; Tel.: 514 316-7368; 514 884-6530 sau pe internet la: www.junimeamontreal.org Colegiul Brebeuf - Sector D3, 5625, avenue Decelles, Montreal.

« L'implantation de la première ligne du tramway à Montréal est un projet qui viendra non seulement améliorer la desserte en transport collectif, mais qui sera également l'un des gestes les plus importants qui puisse être posé au chapitre de la requalification urbaine, du développement économique et du développement durable. L'étude de faisabilité confirme la pertinence du projet et met en évidence l'importance des investissements requis », a déclaré M. Ménard. Le coût de cette première ligne du tramway est estimé à près d'un milliard de dollars. Or, le financement du projet du tramway arrive à un moment où plusieurs projets de transport collectif requièrent d'importants investissements de l'ordre de 23 G$ à l'échelle métropolitaine.

« Le tramway s'inscrit dans la poursuite du développement de notre réseau dans un horizon de moyen terme. Considérant la réalité des finances publiques, nous souhaitons que le rigoureux travail d'analyse entamé soit poursuivi, afin d'évaluer avec précision les différents scénarios de financement. En ce sens, nous avons mandaté le Service des finances et la Direction des transports d'étudier des mesures alternatives de financement du tramway. Le rapport de cette étude devrait être prêt d'ici la fin de l'année », a ajouté M. Ménard. Les faits saillants de l'étude de faisabilité L'étude de faisabilité confirme la pertinence de doter Montréal d'un transport collectif intermédiaire entre l'autobus et le métro. Tel que conçu, le tracé de la première ligne est particulièrement adapté aux secteurs de fort achalandage situés à proximité. Cette nouvelle offre de service répondra aux besoins de mobilité des Montréalais, d'autant que le tracé comprend une quantité importante de pôles générateurs de déplacements, dont des pôles hospitaliers et des pôles universitaires. Plusieurs secteurs amenés à se développer considérablement au cours des années, tels que Griffintown et les secteurs de l'hippodrome et de RadioCanada, pourraient bénéficier grandement de la venue du tramway pour assurer une desserte en transport collectif performante. Bien intégré au réseau existant, le tramway offrira un service sécuritaire et confortable tout en offrant des gains de temps appréciables en termes de déplacement.

L'étude de faisabilité conclut aussi à l'amélioration de la qualité de vie des quartiers desservis par la création de nouveaux espaces publics, par l'accessibilité accrue aux nouveaux secteurs en développement et par l'impact du projet sur la qualité de l'air. De surcroît, ce projet permettra de générer une plus-value foncière de près de 1 G$ et de créer près de 12 400 emplois directs et indirects.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 6

ACTIVITÉS

La saison de pêche commence Montréal et ses environs offrent un impressionnant potentiel pour les pêcheurs à la ligne, mais sont trop souvent ignorés ou insoupçonnés. Avec ces nombreux lacs et rivières, cette grande diversité de poissons et toutes ces différentes possibilités de pêche, il n’y a plus d’excuse pour ne pas pratiquer ce merveilleux loisir tout près de chez nous. Nicolas GENDRON of7ice@iarulimpact.ca Nous sommes entourés d’une multitude de merveilleux plans d’eau et rivières qui font très souvent partie intégrante du Fleuve St-Laurent ou qui se déversent directement dans ce dernier. En effet, le lac St-Louis, le lac St-François, le lac des Deux-Montagnes, la rivière des Outaouais, la rivière des Prairies ou tout simplement le 7leuve StLaurent qui borde directement Montréal, nous prouvent sans aucun doute que ce n’est pas le choix qui manque. Tout ces différents plans d’eau offrent une qualité de pêche exceptionnelle, sont facilement accessibles par vélo, voiture ou transport en commun et nous permettent de pratiquer la pêche de notre façon préférée (à gué, en embarcation ou avec un guide) sans devoir trop s’éloigner de la grande métropole. Côté espèces de poissons, nous ne sommes pas non plus en reste. Que vous préférez des poissons sportifs qui offrent des combats forts et spectaculaires, des poissons futés qui vous obligent à jouer de vos meilleurs trucs et techniques ou bien des poissons pour la qualité de leur chair, vous serez amplement servis dans les eaux entourant la région de Montréal. Les espèces les plus populaires sont sans contre dit le doré, l’achigan à petite et grande bouche, le brochet, le maskinongé, la perchaude, le crapet et la truite. Par contre, il ne faudrait surtout pas oublier certaines espèces parfois négligées comme l’esturgeon, l’alose, la carpe, la barbue, lépisostée

osseux et le poisson castor. Ces derniers méritent vraiment d’être considérés, car ils sont présents en très grand nombre dans nos plans d’eau et sont généralement assez faciles à capturer, en plus d’offrir des combats hallucinants. Avec la saison estivale qui approche tranquillement, je vous invite donc à sortir de la maison pour aller PÊCHER. Cette activité est toute désignée pour être pratiquée en famille avec les enfants, entre amis, ou tout simplement en solitaire a7in d’avoir un bon moment de détente ou pour reprendre contact avec la nature. L’important c’est d’être en plein air et d’avoir du plaisir, tout en étant prudent et respectueux des règlements du MRNF et de la nature. Bonne pêche!

www.ziarulimpact.ca

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

Alătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 7

INTERNATIONAL

Cuba cere la ONU închiderea bazei de la Guantanamo: "E un centru de tortură şi omor al deţinuţilor" Ministrul cubanez al Afacerilor Externe, Bruno Rodriguez Parrilla, a cerut în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite închiderea centrului de detenţie şi a bazei navale de la Guantanamo, criticând "torturile" şi "decesele" din acest loc. "Suntem profund preocupaţi de vidul juridic care permite încălcări permanente şi atroce ale drepturilor omului în baza navală de la Guantanamo, teritoriu cubanez pe care Statele Unite l-au uzurpat", a declarat Parrilla în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva. El a explicat faptul că baza de la Guantanamo este un "centru de

tortură şi omor al deţinuţilor, unde 166 de persoane stau de zece ani fără garanţii, judecată sau apărare". Şeful diplomaţiei cubaneze a subliniat că 100 dintre aceşti prizonieri sunt în greva foamei, dintre care "17, a căror viaţă este pusă în pericol, Jiind alimentaţi cu forţa prin intubare". "Această închisoare şi această bază ar trebui să Jie închise, iar acest teritoriu returnat Cubei", a aJirmat el în timpul prezentării raportului naţional din cadrul Examenului Periodic Universal al Drepturilor Omului, procedură care are loc o dată la patru ani. Presiunea asupra preşedintelui

american Barack Obama s-a accentuat în ultimele săptămâni, pentru a-l determina să închidă acest centru de detenţie militar construit pe teritoriul Cubei, unde 166 de persoane rămân încă închise. O grevă a

foamei, ajunsă în cea de-a 12-a săptămână, nu pare să ia sfârşit pentru aproximativ 100 de prizonieri, potrivit bilanţului oJicial al închisorii, sau 130 potrivit avocaţilor.

Ştefan ANGHEL

Şomajul din zona euro a atins un nou nivel record Rata şomajului din zona euro a atins în martie un nou nivel record, de 12,1%, faţă de 12% în februarie, evoluţie care pune presiune suplimentară pe Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte noi măsuri de sprijinire a economiei. La nivelul UE, şomajul a rămas constant în martie, la nivelul record de 10,9% atins în februarie, potrivit Bloomberg. Creşterea puternică a numărului de pesoane care nu găsesc loc de muncă nu poate Ji ignorată, deoarece este cea mai amplă fragmentare care are loc în Europa. Este chiar mai grav în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, a declarat vicepreşedintele BCE Vitor Constancio. În zona euro, numărul şomerilor a atins în martie 19,1 milioane de persoane, în timp ce în UE totalul se situează la 26,52 milioane de persoane, potrivit datelor publicate recent de Eurostat, biroul de statistică al UE. Cele mai scăzute rate de şomaj sunt înregistrate în Austria, cu 4,7%, şi Germania, cu 5,4%, iar maximul în Grecia, cu 27,2% (date din ianuarie). Şomajul în rândul tinerilor se situa

în martie la 24% în zona euro şi uşor sub acest nivel pe ansamblul celor 27 de state ale Uniunii Europene. Analişti consultaţi de Bloomberg anticipează că BCE va reduce dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la un nou minim istoric de 0,5%. La 19 aprilie, Jens Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că banca va tăia dobânda doar dacă datele economice se înrăutăţesc. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a aJirmat în aceeaşi zi că situaţia economică a zonei euro nu s-a îmbunătăţit de la reuniunea consiliului de politică monetară desfăşurată la începutul lunii aprilie. Economia zonei euro s-a contractat în ultimele cinci trimestre, iar analiştii estimează o scădere de 0,1% pentru primele trei luni ale acestui an, urâmnd ca în continuare

PIB să revină pe creştere. Comisia Europeană estimează o

contracţie de 0,3% pentru acest an.

Valentin VIDU

Europa nu poate să fie unită doar prin moneda unică, apreciază Enrico Letta Noul premier italian Enrico Letta a apreciat marţi că Europa "nu poate să Jie unită doar printr-o monedă" şi că aceasta are nevoie de mai multă integrare politică pentru a-şi juca pe deplin rolul. "Un continent ca al nostru nu poate

să Jie unit doar prin monedă", a declarat Letta în faţa senatorilor italieni, reuniţi pentru un vot de încredere asupra Guvernului său, şi subliniind că ţările membre UE ar trebui să împărtăşească "un destin comun".

QUEBÉC

VILLE

MONTRÉAL:

Suivi des soirées Demain Montréal et du Plan de développement de Montréal

Le bilan et les comptes rendus des soirées Demain Montréal tenus en novembre et décembre derniers dans les arrondissements montréalais sont maintenant disponibles à l'adresse suivante : www.ville.montreal.qc.ca/demainmontreal. Rappelons que ces soirées ont réuni plus de 1000 citoyens venus partager leurs idées sur le projet de Plan de développement de Montréal.

Ces rencontres ont permis de conJirmer la vision de développement proposée par la Ville dans le projet de Plan. Elles ont aussi mis en lumière les enjeux d'aménagement et de développement, ainsi que les éléments identitaires propres à chaque arrondissement. Il en ressort des pistes d'interventions concrètes qui alimenteront la planiJication locale menée par les arrondissements, en plus de servir aux autres exercices de planiJication municipale à venir (ex : Schéma d'aménagement, Plan d'urbanisme). Le projet de Plan de développement a été légèrement modiJié à la suite de la démarche de contribution publique de 2012. De plus, il intègre dorénavant un plan d'action municipal (2013-2017) intitulé Agir sur la ville, s'appuyant sur le programme triennal d'immobilisations (PTI) et le budget de la Ville. Cette version révisée — qui sera en ligne sous peu — fera l'objet d'une nouvelle étape de consultation, ce printemps, par l'OfJice de consultation publique de Montréal (OCPM). Pour suivre l'évolution du dossier, consultez le site Internet et la page Facebook Demain Montréal.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 8

REPUBLICA MOLDOVA

Trei moldovence s-au întors cu premii de la concursul internaţinal de la Moscova “Make-Up Art Awards - 2013” Trei moldovence s-au întors cu premii de la concursul internaţinal de la Moscova “Make-Up Art Awards - 2013”. Este o premieră în industria frumuseţii din ţară, când locurile principale sunt ocupate de artiştii make-up din Moldova, notează BASA – press. Astfel, locul II la concursul “Make-Up Art Awards - 2013” la categoria machiaj fashion “Haute Couture” şi “Pret-a-Porter” a fost ocupat de make-up

artistul din oraşul Bălţi, Oxana Cupţova. Medalia de argint la categoria machiaj de salon în stil GrafFiti a fost revendicată de machiorul din Chişinău, Natalia Frecăuţan. Iar premiul simpatiilor publicului a fost obţiunut de Elena Revenco din Bălţi, remarcată de Bogomolov School. Make-up artiştii din Republica Moldova participă în Fiecare an la acest concurs clansându-se cel

puţin în semiFinală. Concursul oferă participanţilor posibilitatea de a avansa profesional şi de a se promova. Make-Up Art Awards mai oferă şansa de a descoperi noile tendinţe în machiaj şi tehnici noi de make-up. Câştigătorii concursului “Make-Up Art Awards” obţin statutul de make-up artist şi posibilitatea de a-şi perfecţiona măiestria în şcolile Make-Up Atelier din Rusia şi Franţa.

“Make-Up Art Awards” este un concurs internaţional, organizat de compania “Industria Frumuseţii” distribuitor exclusiv al brandului Make-Up Atelier Paris în Rusia cu susţinerea Centrului Internaţional de machiaj Make-Up Atelier Paris. Anul acesta concursul a fost la cea dea patra ediţie, la care au participat peste 600 de reprezentanţi din 5 ţări.

Record absolut: 84% din cetăţeni se arată nemulţumiţi de direcţia în care evoluează lucrurile în ţară, iar 76% - de situaţia economică 84% din cetăţeni se arată nemulţumiţi de direcţia în care evoluează lucrurile în Republica Moldova. Aşa arată datele Barometrului de Opinie Publică, prezentat astăzi de Institutul de Politici Publice. Situaţia de egalează cu august 2000, când 82% din respondenţi ai aceluiaşi sondaj se declarau nemulţumiţi de direcţia în care se întreaptă ţara, notează BASA – press. Potrivit directorului IPP, Arcadie Barbăroşie, este un record absolut al acestui procentaj. „Populaţia este nemulţumită de ce se întâmplă. Este percepţia generală a populaţiei vizavi de ce se întâmplă în ţară”, a menţionat analistul. Astfel din iulie, 2009, când la guvernare a venit actuala alianţă procentul cetăţenilor nemulţumiţi de ce se întâmplă în ţară a crescut de la 55% - la 84%, în aprilie, 2013. În noiembrie 2012, acest

indice a fost de 72%, iar în noiembrie 2011 – de 83%. Datele aceluiaşi sondaj arată că, doar 1% dintre interievaţi sunt foarte mulţumiţi de situaţia economică din ţară, iar 4%- mulţumiţi. Deloc nemulţumiţi de starea economică din ţară sunt 46% dintre respondenţi, faţă de 28% - în noiembrie, 2012. În total, 76% din cetăţeni nu sunt mulţumiţi de situaţia economică din ţară, în comparaţie cu 66% - în noiembrie trecut. Cel mai mult, cetăţenii sunt îngrijoraţi de viitorul copiilor lor, preţuri, şomaj, sărăcie şi corupţie. Sondajul a fost efectuat în perioada 6-21 aprilie, pe un eşantion de 1100 de persoane din 76 de localităţi, cu excepţia regiunii transnistrene. Eroarea maximă Fiind de +/-3%, informează BASA – press.

Banca Mondială ar putea anula ajutorul de 10 milioane de dolari pentru susţinerea agricultorilor moldoveni Banca Mondială ar putea anula ajutorul de 10 milioane de dolari pentru susţinerea agricultorilor moldoveni, afectaţi de seceta din vara anului trecut. Aceasta pentru că Guvernul nu a reuşit să semneze Acordul de împrumut cu Banca Mondială, înainte de a Fi demis. Preşedintele “Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, a declarat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă că, din surse demne de încredere are informaţia că BM ar putea retrage acest ajutor, deoarece nu se respectă termenele de semnare

a lui. “Noi avem un risc enorm şi real să pierdem aceşti bani, dacă nu va Fi semnat acordul”, a declarat Slusari. Potrivit preşedintelui “Uniagroprotect”, este vorba despre 120 mln de lei, dintre care 90 mln de lei vor Fi direcţionaţi pentru plantaţiile de porumb, iar 30 de milioane de lei - pentru cele de grâu. Media ajutorului urma să Fie de 170 – 400 lei per hectar. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, a precizat că guvernarea

actuală nu doreşte ca ţara să se dezvolte, iar agricultura să înregistreze rezultate. “Dezmăţul politic este mai periculos decât seceta. Din toate investiţiile care vin în Moldova, 1,4% se duc în agricultură, din toate creditele care se acordă în economia naţională numai 6% se duc în agricultură”, a speciFicat Cosarciuc. Acesta a notat că, fermierii vor înainta în cel mai apropiat timp un manifest al agricultorilor către preşedinţie în care vor propune varinate de ieşire din criza agricolă.

Cele 10 mln de dolari ai Băncii Mondiale erau destinaţi pentru susţinerea producătorilor de cereale, dar şi pentru procurarea furajelor pentru a preveni reducerea şeptelului de animale în raioanele afectate de secetă. De asemenea, fermierii care au semănat toamna trecută grâu, iar în anul curent vor cultiva porumb, urmau să le Fie acordate beneFicii monetare. Seceta din vara anului trecut a redus produc1ia agricolă globală din ţară cu 22,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2011.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 9

PUBLICITATE

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 10

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 11

ROMÂNIA

Regionalizarea trebuie acceptată de cetăţeni, altfel va fi un fiasco! "Proiectul regionalizării trebuie supus unei dezbateri parlamentare şi publice, pentru că cetăţenii sunt principalii beneficiari ai acestei legi. Dacă legea nu este acceptată de oameni, reorganizarea teritorială va fi un fiasco, lucru de neacceptat pentru USL". Declaraţiile au fost făcute într-un interviu la RFI de vicepreşedintele executiv al PNL, Norica Nicolai. În opinia europarlamentarului Norica Nicolai, proiectul regionalizării asupra căruia Guvernul şiar putea asuma răspunderea în Parlament "este un proiect incert în momentul de faţă, pentru că orice lege care va privi organizarea administrativ-teritorială a României şi introducerea unei noi structuri teritoriale trebuie să aibă un suport constituţional. Dacă vom reuşi în acest an să adoptăm Constituţia şi vom adăuga la textele care

UDMR refuză asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul regionalizării ospune vicepreşedintele politic al formaţiunii maghiare. Reacţia sa vine după ce premierul a declarat că asumarea va avea loc numai dacă se ajunge la un acord cu UDMR şi PPDD. Laszlo Borbely precizează că UDMR va propune la

discuţiile privind modiBicarea Constituţiei desBiinţarea posibilităţii de asumare a răspunderii Guvernului. Liderul formaţiunii maghiare spune că nu e de acord cu asumarea răspunderii pe proiectul regionalizării: "Evident că nu! De fapt, noi la modiBicarea Constituţiei vom propune să se desBiinţeze această posibilitate de asumare a

răspunderii, care practic ocoleşte Parlamentul. Navem nevoie de o asemenea posibilitate, chiar dacă de-a lungul anilor s-a uzitat de această prevedere. Nu e bine, pentru că de fapt Parlamentul este cel care trebuie să decidă şi dacă e nevoie, poporul prin referendum. Deci noi refuzăm această posibilitate şi n-o să Bim de acord, e clar, o spun de acum, în orice variantă, nu o să Bim de acord prin asumarea răspunderii să treacă această foarte importantă lege, de fapt una din cele mai importante legi din ultima perioadă".

Românii muncesc pentru bani, nu din pasiune Opt din zece români sunt de părere că ţara poate ieşi din criza economică doar prin muncă şi efort, arată o cercetare făcută de o Birmă de relaţii publice. Cu toate acestea, 3 din 5 români spun că ziua de 1 Mai trebuie sărbătorită prin repaos şi odihnă. Studiul demostrează că puţini sunt românii care merg la muncă din pasiune. Astfel, aproape jumătate dintre angajaţi, adică 44,5%, declară că vin la serviciu pentru salariul lunar, în timp ce o treime, adică 32 de procente, spun că muncesc din pasiune. Românii se consideră mai degrabă un popor harnic (55,4%) decât unul leneş (44,6%). Ca modele de urmat, ei cred că printre cele mai muncitoare popoare sunt germanii (44,5%), japonezii (35,12%) şi chinezii (13,42%). Întrebaţi despre relaţia dintre mediul privat şi sectorul public, cei mai mulţi români (peste 62%) consideră că angajaţii de la stat muncesc mai puţin decât cei din sectorul privat, în timp ce 29% sunt de părere că toţi românii muncesc la fel de mult. Doar 8,5% dintre români sunt de părere că angajaţii de la stat muncesc mai mult decât cei de la privat. Unul din trei români munceşte ore suplimentare cel puţin o dată pe săptămână, în timp ce 18% dintre aceştia petrec un week-end la birou o dată pe lună, iar 12% se duc în week-end la birou o dată pe trimestru. Doar 8% dintre români nu se abat de la orarul de muncă stabilit cu angajatorul. Deşi lucrează ore suplimentare, doar 13% dintre declară că sunt întotdeauna plătiţi corespunzător pentru acestea, în timp ce 22% sunt plătiţi ocazional pentru timpul petrecut peste program la locul de muncă. Unul din trei români, pe de altă parte, lucrează ore suplimentare fără a Bi plătit corespunzător. În ceea ce priveşte relaţia şef-angajat, românii

Peste 62% dintre români consideră că angajaţii de la stat muncesc mai puţin decât cei din sectorul privat, în timp ce 29% sunt de părere că toţi românii muncesc la fel de mult. sunt de părere, într-o măsură covârşitoare, că, pentru a menţine o atmosferă pozitivă la locul de muncă, este foarte importantă comunicarea angajator - angajat (98,6%). Şedinţele sunt încă cel mai utilizat instrument de comunicare dintre şeBi şi angajaţi (48,2%), urmate la mare distan.ă de newsletterele interne (17,5%) şi evenimentele organizate în cadrul companiei (15,25%) Românii nu au o percepţie pozitivă despre pa-

QUEBÉC

VILLE DE MONTRÉAL:

Les Montréalais peuvent profiter des BIXI pour une 5e saison

Le maire de Montréal, M. Michael Applebaum, et le responsable du transport au comité exécutif, M. Réal Ménard, annoncent l'ouverture officielle de la saison de BIXI, ainsi que les projets de développement du réseau cyclable montréalais pour 2013-2014.

vizează organizarea teritorială şi regiunile şi Constituţia va Bi acceptată de populaţie, se poate discuta despre o asumare a răspunderii cu privire la organizarea în detaliu a acestor regiuni. Dar până atunci putem doar să dorim lucrul ăsta, să ni-l asumăm politic şi să muncim pentru reorganizarea Constituţiei, dacă nu chiar pentru o nouă Constituţie şi să o adoptăm".

Borbely: Evident că UDMR nu e de acord cu asumarea răspunderii pe regionalizare

troni, 68,9% dintre responden.i spunând că aceştia din urmă nu sunt modele de urmat în spiritul respectului faţă de muncă. La studiul realizat de Birma Rogalski Grigoriu Public Relations au participat peste 5.800 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Cătălin LENŢA

« Depuis cinq ans, le début de la saison BIXI annonce le printemps à Montréal. Avec une augmentation de 33 % des déplacements à vélo depuis 2003, Montréal confirme, d'année en année, sa réputation de ville amie des cyclistes! Cette année, BIXI continue de bonifier l'expérience pour les usagers du vélo en libre-service. Plusieurs nouveautés et innovations contribueront à améliorer les services. Nous souhaitons une excellente saison aux amoureux de BIXI », a déclaré M. Applebaum. BIXI débute la saison avec 411 stations et 5120 vélos répartis dans dix arrondissements, les villes de Westmount et de Longueuil. Les 50 nouvelles stations ainsi que 1750 nouveaux points d'ancrages seront ajoutés au réseau au cours de l'été. Parmi les nouveautés 2013, BIXI a développé avec son partenaire TELUS une application gratuite permettant de connaître, en temps réel, le nombre de vélos et de points d'ancrage disponibles à chaque station. « Malgré la neige récente, le froid et la température maussade, nos équipes ont travaillé très fort pour assurer aux usagers un début de saison à temps pour le 15 avril », a affirmé Michel Philibert, président-directeur général par intérim de la Société de vélo en libre-service.

Des projets de développement sécuritaire du réseau cyclable montréalais Pour 2013 et 2014, la Ville a planifié près d'une quarantaine de projets de développement de voies cyclables, en plus de neuf projets de mise à niveau. L'objectif principal est de sécuriser les déplacements des cyclistes. Les aménagements planifiés contribueront également à bonifier le réseau actuel, qui compte 602 km. 10 M$ seront injectés dans le cadre de cette programmation. « La Ville de Montréal poursuit ses efforts afin d'offrir un réseau cyclable de qualité qui répondra aux besoins en mobilité des Montréalais. Les projets annoncés aujourd'hui, qui comptent ajouter près de 35 km au réseau, sont porteurs d'espoir pour les centaines de milliers de cyclistes montréalais. Ces aménagements constituent un pas important vers l'atteinte de notre objectif ultime inscrit au Plan de transport : celui d'offrir un réseau cyclable de plus de 800 km », a ajouté M. Ménard.

Parmi les projets planifiés, le réaménagement urbain du boulevard SaintLaurent entre les rues Bernard et de Bellechasse, ainsi que l'aménagement d'une voie cyclable dans la rue de l'Arcade entre la rue Clark et le boulevard Saint-Laurent, est certes l'un des plus importants. Le projet prévoit, dans le boulevard Saint-Laurent, entre les rues de Bellechasse et de l'Arcade, la conversion du côté Est en une chaussée dédiée uniquement au transport actif.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 12

HEALTH

The Best 9 Months! Training when you’re pregnant Paul SCULLY paul.s@ziarulimpact.ca My wife is 27 weeks pregnant! That’s right! I’m trying to enjoy all the sleep I can while waiting for our little bundle of joy. I think it’s only natural that at this point in time we have baby/pregnancy on the brain. So I thought that I’d write this week’s article on pregnancy and training. So for all you women out there who are pregnant, or will be one day, and also to all you men who have wives, sisters, and daughters who are/will be pregnant, take notes on how to have the best 9 months (or 38 weeks)! So why should you train if you’re pregnant? First of all it will give you more energy. Pregnancy can rob you of energy, especially in the :irst and last trimesters. Regular exercise will help you feel healthy and be better able to tackle your daily tasks. Exercise also strengthens your muscles, heart and lungs. With muscles that are strong and toned, you'll need less effort to do most things and you won’t get tired as easily. That also includes the birthing process itself. Childbirth is tremendously physically demanding (so my mom tells me), Staying active during pregnancy is good preparation for the hard work that lies ahead and may help shorten your labor and ensure your baby's birth goes smoothly. Exercise can also ease certain aches and pains caused by the increased weight and structural changes associated with pregnancy. Exercise

stretches and strengthens your muscles, which helps your body cope better and adjust to all the changes pregnancy brings. Exercising during pregnancy may help to reduce your chances of getting pre-eclampsia, a medical condition characterized by high blood pressure and signi:icant amounts of protein in the urine that If left untreated, can develop into eclampsia, the life-threatening occurrence of seizures during pregnancy. Keeping :it may also help to guard against gestational diabetes. Exercise can also help you sleep better. When

you're pregnant, :inding a comfortable position to sleep in at night can be a real challenge. Exercise will help you work off any excess energy and may tire you enough to help you get a deeper sleep. If that doesn’t put you in a good mood, this will: women who exercise during their pregnancy tend to have a more positive outlook than those who do not! The endorphin release associated with exercise plays a crucial role in this phenomenon, but also feelings of being productive and increased self-esteem also contribute. So as long as you get the go-ahead from your

doctor or midwife, you can engage in mild to moderate exercise (why wouldn’t you after what you just learned?!). Keep in mind that pregnancy is not the right time to begin any new vigorous regimes if you are not used to them. Next time I will discuss what exercises you should and should not be doing while pregnant and potential risks associated with pregnancy and exercise. Until then, don’t let what you can’t do, stop you from doing what you can.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 13

PUBLICITATE

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 14

ACTORI SI REGIZORI ROMÂNI

Mirona Radu: „Profesorul Andrei Blaier m-a făcut să mă simt specială“ Mirona Radu este o tânără regizoare de film şi fotograf care s-a specializat în film documentar. A avut expoziţii personale în străinătate, a scris cronici de film pentru Liternet, iar acum are propriul curs de fotografie. S-a născut în Bucureşti la data de 12 noiembrie 1986. A absolvit facultatea de Regie de Film şi Televiziune, la clasa profesorului Andrei Blaier în 2009 şi Scoala de Poetică Fotografică „Francisc Mraz“ în 2011. Judy FLORESCU

Academy. Anul trecut am avut multe sesiuni de dezvoltare, ceea ce mă face acum, anul acesta, să ?iu mai prezentă în România. Cred că e timpul acum să mă concentrez puţin.

corespondenţă Ziarul Metropolis

Cum a pornit pasiunea pentru regie-+ilm? Mirona Radu: Am făcut liceul în provincie, de fapt toată şcoala am făcut-o în Slănic-Prahova, şi eram foarte pasionată de matematică. Mergeam la olimpiade şi, pentru ca eram înscrisă într-un centru de excelenţă, mergeam de două ori pe lună la Liceul „Mihai Viteazul“ din Ploieşti. Când una dintre aceste şedinţe nu s-a mai ţinut, am văzut un pliant cu un curs de regie şi fotogra?ie, care era chiar în acea zi. M-am dus la cursul acela, apoi am renunţat la cercul de matematică în favoarea regiei de ?ilm. Faptul că am ales să schimb direcţia – de la matematică la regie şi fotogra?ie – mi-a dat mai mult curaj. Mi-am asumat o responsabilitate, să schimb un drum ce părea deja stabilit. În general, îmi place să risc. Iniţial mă atrăgeau mai mult ?ilmul şi imaginea de ?ilm, ceea ce pentru o fată e puţin mai greu. Sunt puţine femei director de imagine. Apoi un curs de fotocompoziţie urmat în cadrul facultăţii m-a făcut să mă apropii mai mult de arta fotogra?ică.

De ce ai ales Facultatea Media şi nu UNATC-ul sau Hyperion? M.R.: Cei de la Media mi-au oferit anumite avantaje, în sensul că mi-au dat bursă în ?iecare an, apoi m-au trimis la tot soiul de festivaluri, inclusiv festivaluri de scenogra?ie. Eu l-am avut la clasă ca profesor pe Andrei Blaier, ceea ce m-a făcut să mă simt specială. A fost un dascăl deosebit. M-a ajutat întotdeauna în pregătirea proiectelor, inclusiv la scenarii, reţinea totul cu o precizie uimitoare.

Care este cel mai valoros sfat primit de la Andrei Blaier? M.R.: Îmi aduc aminte în ultimul an de facultate, eram foarte aproape de ?ilmări, pentru licenţă, când m-am dus să-i spun că vreau să schimb mare parte din proiect. Că „mi-a venit acum o idee genială“. Atunci el mi-a zis că ideile geniale nu trebuie să apară chiar în ultimul moment, mai ales cele care schimbă total o structură. Mi-a zis că e foarte bine să merg pe drumul pe care mi l-am ales la început, că într-adevăr trebuie să mă mai adaptez şi că sunt anumite soluţii, pe care le voi găsi pe parcurs, dar nu trebuie să mă las furată şi să modi?ic tot în ultimul moment. E foarte bine să ştii ce vrei de la început şi asta cred că mi-a rămas cel mai bine întipărit în minte. Să nu te schimbi, chiar dacă îţi mai vin idei. Idei îţi vin tot timpul, dar tu trebuie să ştii ce vrei de la început şi să-ţi asumi tot parcursul.

Ai un caiet pe care îţi notezi ideile? M.R.: Am mai multe caiete. Uneori ai atât de multe idei că umpli caiete şi stai să te gândeşti când o să mai ai timp să le reciteşti, să găseşti ce ţi se potriveşte din toate notiţele tale. Poate peste zece ani le vei citi altfel. Spunemi, ce ai făcut după facultate?

Şi acum la ce lucrezi? M.R.: La un lungmetraj de ?icţiune, dar sunt regizor secund. Nu vreau să dezvălui prea multe, dar lucrez cu cineva pe care îl admir foarte mult şi de la care am şi foarte multe de învăţat. Iar scenariul pe care l-a scris e admirabil. Am început să lucrez şi la un ?ilm documentar al meu despre singurătate.

M.R.: După facultate am făcut şcoala de fotogra?ie a lui Francisc Mraz, care mi-a fost profesor şi la Universitatea Media. Şi din partea lui am primit mult sprijin. Aveam doar 19 ani când am început să merg cu el în tabere internaţionale de fotogra?ie. Şi mi-am dorit să continui să studiez cu el, ceea ce l-a mirat, ?iindcă nu i se părea că-mi va spune ceva nou, dar eu am învăţat mereu câte ceva nou la cursurile sale.

Te-a inspirat cumva… M.R.: Da, la fel de mult ca Andrei Blaier. Întotdeauna, Francisc Mraz lega fotogra?ia de muzică clasică, de ?ilm, de pictură… Iar atunci când vezi atâtea conexiuni cu celelalte domenii ale artei, nai cum să rămâi imun. De la el am învăţat că nu trebuie să ?ii încrâncenat, ci trebuie să ai o anumită lejeritate în proiecte.

Ce sfat ţi-a dat Francis Mraz? M.R.: Îmi aduc aminte principii mai mult: de simplitate, de atmosferă în fotogra?ie… Şi probabil că asta îmi e acum cel mai clar, să caut nu monosemantismul, ci mai multe atmosfere în orice, şi vorbesc şi de ?ilm şi de fotogra?ii şi de muzică. Fotogra?ia şi ?ilmul nu sunt neapărat două lucruri diferite, ?iindcă un regizor trebuie să mai aibă un domeniu în care să se simtă stăpân. Poate că pentru unii regizori lucrul cu actorii e cel mai important, pentru alţii scenariul poate să ?ie piatra de hotar. Pe mine fotogra?ia mă ajută foarte mult, pentru că mă ordonează, îmi impune să gândesc vizual, să construiesc atmosfere.

Tu acum îţi ţii propriile tale cursuri de fotogra+ie. Cum este să +ii profesor? M.R.: Sunt lector. Cursul meu de fotogra?ie e practic o educaţie vizuală de care suntem lipsiţi în şcoală şi pe care ar trebui să o avem. Iar experienţa este una foarte frumoasă, chiar acum mă uitam pe nişte fotogra?ii pe care le-au făcut cursanţii mei şi este uimitor să vezi că au mers pe direcţia pe care tu ai propus-o, dar ?iecare îşi pune amprenta, vine cu un plus, cu personali-

tatea lui. Îmi place că îi văd foarte interesaţi, nu întârzie, nu vor să iasă nici în pauze… La un moment dat a trebuit să amân un curs pentru că aveam o ?ilmare în altă localitate, iar reacţia lor a fost a unor oameni întristaţi nicidecum a unor oameni încântaţi de amânarea cursului. Toţi mă întreabă când începem următorul modul, mergem ocazional să facem fotogra?ii împreună. Aş vrea să le organizez o mică expoziţie chiar la Lente, cu cele mai reuşite lucrări ale ?iecăruia. Întotdeauna m-am gândit la lucruri mari.

Care este cel mai mare lucru la care te gândeşti? M.R.: Să fac ?ilm, iar fotogra?ia mi se pare că mă ajută foarte mult, într-adevăr poate mai degrabă în ?ilmul documentar. Pentru că fotogra?iezi oameni, intri în contact cu ei, relaţionezi, vorbeşti, schimbi impresii şi păreri, iar pentru ?ilmul documentar e un prim pas, să ştii cum să vorbeşti cu oamenii. De fapt asta contează cel mai mult, să-ţi doreşti să te apropii de ei. Ce sfat le-ai da tinerilor care vor să dea la regie-+ilm? M.R.: Eu n-aş recomanda nimănui să facă asta, mai ales femeilor, doar dacă nu pot face altceva. Iar tinerilor… pentru a face regie de ?ilm îţi trebuie experienţă de viaţă, pe care nu o ai la 18 ani. Personal, abia după ce am terminat facultatea mi se părea că e momentul să fac o facultate în ?ilm.

Nu te-ai gândit să faci şi un master? M.R.: Ba da! Între timp am mai făcut nişte şcoli pe afară, una dintre ele se numeşte Maia Workshops, la care am aplicat cu un ?ilm documentar, pe care l-am dezvoltat pe durata unui an. Am avut o serie de cursuri în Polonia şi alte două sesiuni în Italia. A fost foarte interesant şi cred că workshopurile de genul acesta sunt mai importante decât un master. Oricum, studiul trebuie permanent continuat. Cu acelaşi proiect am fost şi la Amsterdam, la IDFA

Cum faci un documentar despre singurătate? M.R.: Am găsit un sat, în care majoritatea oamenilor sunt singuri, ?ie ei bărbaţi, ?ie femei. Plus că sunt nişte oameni care sunt nişte personaje de ?ilm. Există de exemplu un poet al satului. Şi femeile sunt foarte interesante. Singurătatea e privită altfel, nu e ca în expoziţia mea de fotogra?ie. În fotogra?ie vorbesc despre solitudine, adică de nevoia de a ?i şi singuri. În ?ilm e vorba despre altceva. Poţi ?i într-un grup, dar de fapt singur, iar chestiunea asta de a ?i singur pe lume m-a interesat întotdeauna.

Unde este acest sat? M.R.: În Vâlcea. Totul a plecat de la o idee care se dezvoltă deja de un an şi jumătate. Am fost în sat, am făcut prospecţii, am vorbit cu oamenii, am rescris… E foarte important să scrii chiar şi când vorbim de ?ilmul documentar. E în stilul interviului? M.R.: Nu, mai degrabă în stil observaţional. Când am fost în prospecţie am văzut ce fel de oameni sunt, ce m-ar interesa, cine m-ar interesa. Dar nu le-aş spune să îmi dea interviuri, ci mai degrabă i-aş ruga să mă lase să îi urmăresc în viaţa de zi cu zi, în discuţiile lor cu ceilalţi. Sunt lucruri mult mai subtile care ies la iveală aşa. E nevoie mai degrabă de confesiuni, nu de interviuri.

Ce alte documentare ai mai făcut? M.R.: Am făcut portretul unui gropar, un documentar despre caii de curse şi două documentare pentru o televiziune din Bucureşti. Am mai făcut unul despre un artist, care surprinzător, vrea să arate că e absolut normal, nu ca noi ceilalţi care vrem să arătăm că suntem diferiţi. Deşi el chiar nu este normal. Dar acolo am fost producător şi am lucrat cu Ivana Mladenovic din Serbia ca regizor.

Ce crezi despre femeile regizor? M.R.: Condiţia femeii în această industrie mi se pare foarte grea, mai ales că un regizor se dedică meseriei până la epuizare, şi poate face asta în detrimentul familiei. Apoi, eu mai degrabă am încredere în sensibilitatea artistică a bărbaţilor. Pe de altă parte, ca femeie, poţi avea un avantaj. Să fascinezi, să ?ii un magnet, să atragi oamenii către proiectul tău, şi cumva să îi inspiri, să îi determini mai uşor să te urmeze. În ?ilm e foarte important să ţii lumea în jurul tău, să ?ii precis şi să încerci să nu plictiseşti prea mult.

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 15

SPIRITUALITATE / Ă&#x17D;NVATATURI DUHOVNICESTI

B S r

o u t t

MONTREAL:

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Liviu Alexandrescu www.bunavestire.ca

Biserica Ă&#x17D;nÄ&#x192;lĹŁarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.G Montreal, QC., H4A 2B6 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Nicolae Stoleru www.inaltarea-domnului-montreal.com Biserica SfĂ˘ntul Nicolae Adresa: 3044 rue Delisle (colĹŁ cu Atwater, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30. Preot - Gabriel Alexe www.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan BotezÄ&#x192;torul Adresa: 1841 Masson St., MontrĂŠal QC H2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - George ChiĹ&#x;cÄ&#x192; www.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolicÄ&#x192; NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal, QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30 Preot - Sorin Avram Ĺ&#x17E;uta www.sfantamariamica.ca Biserica SfĂ˘nta CuvioasÄ&#x192; Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Montreal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Ungureanu

ANJOU:

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45 Preot - Ioan CotrigÄ&#x192;Ĺ&#x;anu www.sfantulilie.org

LAVAL:

Biserica NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval, QC., H7V 1X2 Sf. Liturghie: la orele 11:30 Preot - Ioan Iancu www.bisericalaval.com

RIVEâ&#x20AC;&#x2C6;SUD:

Biserica SfĂ˘ntul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie, Saint-Hubert, QC., J4T 2B1 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Sandu www.sfgheorghe.com

WEST ISLAND:

AcoperÄ&#x192;mĂ˘ntul Maicii Domnului Adresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds, Quebec, H9A 1C3 Sf. Liturghie: la orele 13:00 Preot - Felician Zinca www.ortodoxwestisland.ca

AUTEUIL:

Biserica SfĂ˘ntul Dimitrie cel Nou Adresa: 10120, avenue d'Auteuil, MontrĂŠal, Qc, H3L 2K1 Sf. Liturghie: la orele 12:00 Preot - Ion CeauĹ&#x;u www.bisericasfdimitriecelnou.com

ST-EUSTACHE:

Biserica SfĂ˘ntul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, SaintEustache, Qc, J7P 3V2 Sf. Liturghie: la orele 11:15 Preot - Vasile Trif www.bisericamontreal.org

Hristos a Ă&#x17D;nviat! Istoria omenirii cunoaĹ&#x;te multe evenimente Ĺ&#x;i ĂŽntĂ˘mplÄ&#x192;ri excepĹŁionale dar, e ĂŽn afarÄ&#x192; de orice ĂŽndoialÄ&#x192; cÄ&#x192; evenimentele religioase, ĂŽn care a fost implicat ĂŽn chip neĂŽndoielnic supranaturalul, au deĹŁinut ĂŽntotdeauna ĂŽntĂ˘ietatea. Printre acestea, minunea Ă&#x17D;nvierii Domnului constitue nu unul din aceste evenimente excepĹŁionale, ci marele eveniment, am putea zice evenimentul prin excelenĹŁÄ&#x192; care, de peste douÄ&#x192; mii de ani domina istoria. Anii erei noastre ĂŽncep cu anul NaĹ&#x;terii lui Hristos, pentru cÄ&#x192; Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu, Unul din Treime, Dumnezeu ĂŽntrupat ca om, printre oameni. Ce altceva putea fi mai extraordinar, decĂ˘t sÄ&#x192; vinÄ&#x192; Dumnezeu ĂŽnsuĹ&#x;i sÄ&#x192; stea de vorbÄ&#x192; cu oamenii? Cine altcineva ar fi putut ĂŽnsemna, ar fi putut fi mai mult pentru mintea omeneascÄ&#x192; mereu ĂŽn cÄ&#x192;utare, mereu dezorientatÄ&#x192;, mereu ĂŽnsetatÄ&#x192; de certitudini? Cine ar fi putut aduce certitudine minĹŁii omeneĹ&#x;ti, ĂŽntotdeauna Ĺ&#x;i ĂŽn toate ĂŽndoielnicÄ&#x192;? Nimeni, ĂŽn afarÄ&#x192; de cel care sÄ&#x192; fie El ĂŽnsuĹ&#x;i â&#x20AC;&#x153;AdevÄ&#x192;rul, Calea Ĺ&#x;i ViaĹŁaâ&#x20AC;?. Cel cu ultimul cuvĂ˘nt. Ĺ&#x17E;i Dumnezeu L-a trimis ĂŽn lume chiar pe Acesta: â&#x20AC;&#x153;CuvĂ˘nul, Logosulâ&#x20AC;?, Cel dintĂ˘i Ĺ&#x;i Cel de pe urmÄ&#x192;. Alfa Ĺ&#x;i Omega. IatÄ&#x192; de ce tocmai Acesta a venit. SÄ&#x192; nu mai fie loc pentru altcineva, pentru altceva, pentru o altÄ&#x192; aĹ&#x;teptare. Iisus a propovÄ&#x192;duit trei ani Ĺ&#x;i jumÄ&#x192;tate, Ĺ&#x;i-a fÄ&#x192;cut ucenici. L-au urmat peste tot mulĹŁimi dormice sÄ&#x192;-L audÄ&#x192; vorbind, sÄ&#x192;-L vadÄ&#x192; sÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;ind minuni. Le cerea tuturor sÄ&#x192;-L creadÄ&#x192; pe cuvĂ˘nt, dar ĂŽĹ&#x;i ĂŽnsoĹŁea cuvintele Ĺ&#x;i de fapte minunate. Ă&#x17D;Ĺ&#x;i exemplifica ĂŽnvÄ&#x192;ĹŁÄ&#x192;tura. Voia sÄ&#x192;-i convingÄ&#x192; pe ascultÄ&#x192;tori cÄ&#x192; toĹŁi sunt, ĂŽntr-un fel, fii ai lui Dumnezeu Ĺ&#x;i fraĹŁi ĂŽntre ei. SÄ&#x192; se iubeascÄ&#x192; unii pe alĹŁii, sÄ&#x192; se ierte, sÄ&#x192; se ajute, pentru cÄ&#x192; numai aĹ&#x;a ĂŽĹ&#x;i vor cĂ˘Ĺ&#x;tiga bucuria ĂŽn inimi, iar din lume vor face, ĂŽncÄ&#x192; aici pe pÄ&#x192;mĂ˘nt, o ĂŽmpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁie a pÄ&#x192;cii, a liniĹ&#x;tii, Ă&#x17D;mpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁia Lui Dumneu. Ă&#x17D;mpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁia lui Dumnezeu e ĂŽn voi, le spunea celor ce-L ascultau. DacÄ&#x192; aveĹŁi inimi bune, sunteĹŁi deja ĂŽn Ă&#x17D;mpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁie. Ă&#x17D;mpÄ&#x192;rÄ&#x192;ĹŁia lui Dumnezeu e acolo unde domneĹ&#x;te dragostea, ĂŽi asigura. SunteĹŁi ĂŽn drgoste? SunteĹŁi ĂŽn Rai. SunteĹŁi ĂŽn urÄ&#x192;, ĂŽn incertitudine, ĂŽn duĹ&#x;mÄ&#x192;nie, ĂŽn indiferenĹŁÄ&#x192;? SunteĹŁi ĂŽn iad. FiĹŁi buni, ĂŽi ĂŽndemna. Ura naĹ&#x;te urÄ&#x192;. Egoismul aĹ&#x;terne distanĹŁe ĂŽntre oameni, cÄ&#x192;ci egoistul ĂŽĹ&#x;i vede numai de interesele sale, adunÄ&#x192; cĂ˘t nu-i trebuie, ia din drepturile altora, nu aude strigÄ&#x192;tele de ajutor, nu vede lacrimile sÄ&#x192;racilor, ale bolnavilor, ca Ĺ&#x;i cum tot binele i s-ar cuveni numai lui. Pentru ca sÄ&#x192;-I facÄ&#x192; pe oameni sÄ&#x192; ĂŽnĹŁeleagÄ&#x192; cum sÄ&#x192; se poarte unii cu alĹŁii, Iisus le-a dat acea â&#x20AC;&#x153;lege de aurâ&#x20AC;? despre care nimeni sÄ&#x192; nu poatÄ&#x192; spune cÄ&#x192; n-o ĂŽnĹŁelege. CÄ&#x192;ci legea aceasta e pe ĂŽnĹŁelesul analfabetului, ca Ĺ&#x;i pe ĂŽnĹŁelesul savantului. AltÄ&#x192; mÄ&#x192;surÄ&#x192; mai bunÄ&#x192; nu poate exista, la ĂŽndemĂ˘na puterii omeneĹ&#x;ti: â&#x20AC;&#x153;Ce voiĹŁi sÄ&#x192; vÄ&#x192; facÄ&#x192; vouÄ&#x192; oamenii, aceea sÄ&#x192; le facieĹŁi Ĺ&#x;i voi lorâ&#x20AC;? (Luca, VI,31). Cine nu Ĺ&#x;tie ce-Ĺ&#x;i doreĹ&#x;te din partea altora? ToĹŁi Ĺ&#x;tim. ExistÄ&#x192; desigur Ĺ&#x;i o mÄ&#x192;surÄ&#x192; mai mare, dar Iisus s-a mulĹŁumit cu aceasta. Care ar fi cealaltÄ&#x192;, mai mare? SÄ&#x192; faceĹŁi oamenilor chiar mai mult bine decĂ˘t sunt ei ĂŽn stare sÄ&#x192; vÄ&#x192; facÄ&#x192; vouÄ&#x192;. Dar aceasta e mÄ&#x192;sura dumnezeiascÄ&#x192;, mÄ&#x192;sura sfinĹŁilor. Iisus a fÄ&#x192;cut numai bine. N-a pedepsit niciodatÄ&#x192; rÄ&#x192;ul care I se fÄ&#x192;cea, deĹ&#x;i ar fi putut. A fost fÄ&#x192;rÄ&#x192; de pÄ&#x192;cat. A iubit, a iertat, a vindecat bolnavi,

orbi, ologi Ĺ&#x;i a fÄ&#x192;cut din iubire principiul esenĹŁial al â&#x20AC;&#x153;Legii moraleâ&#x20AC;?, al Legii Noi, al ĂŽmpÄ&#x192;cÄ&#x192;rii omului cu el ĂŽnsÄ&#x192;Ĺ&#x;i, cu aproapele Ĺ&#x;i cu Dumnezeu Ĺ&#x;i al ĂŽntemeierii unei vieĹŁi sociale sÄ&#x192;nÄ&#x192;toase, a unei lumi fericite. Doctrina socialÄ&#x192; a creĹ&#x;tinismului e iubirea. Dar i-a fost dat sÄ&#x192; ĂŽntĂ˘lneascÄ&#x192; Ĺ&#x;i neĂŽnĹŁelegere Ĺ&#x;i urÄ&#x192; Ĺ&#x;i rÄ&#x192;zbunare. A ĂŽntĂ˘lnit o religie care nu se dorea schimbatÄ&#x192; Ĺ&#x;i care aĹ&#x;tepta un Mesia care s-o confirme, nu s-o ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁeascÄ&#x192; Ĺ&#x;i s-o desÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;eascÄ&#x192;. Ei ĂŽl aĹ&#x;teptau numai pentru poporul ales, nu pentru toate neamurile lumii. ContrazicĂ˘nd El aĹ&#x;teptÄ&#x192;rile cÄ&#x192;rturarilor Ĺ&#x;i ale fariseilor, Ĺ&#x;i interesele conducÄ&#x192;torilor spirituali ai vremii, aceĹ&#x;tia i-au aranjat lui Iisus un proces cumplit, cu anchete, cu bÄ&#x192;tÄ&#x192;i, cu trimiteri de la Ana la Caiafa, autoritÄ&#x192;ĹŁi religioase, apoi la Irod Ĺ&#x;i la Pilat, autoritÄ&#x192;ĹŁi civile. E ceea ce a rÄ&#x192;mas ĂŽn istorie sub numele de SÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘na Patimilor. ConducÄ&#x192;torii religioĹ&#x;i au ĂŽncercat cu acuzaĹŁii religioase, dar nu le-a mers. Pilat Ĺ&#x;i numai el, ca autoritate legalÄ&#x192; romanÄ&#x192;, avea dreptul sÄ&#x192; judece Ĺ&#x;i sÄ&#x192; pronunĹŁe o sentinĹŁa, dar Pilat nu era sensibil la certurile religioase. CĂ˘nd au vÄ&#x192;zut cÄ&#x192; Pilat nu acceptÄ&#x192; acuzaĹŁia religioasÄ&#x192;, au apelat la una politicÄ&#x192;, ĂŽmpotriva convingerilor lor, cÄ&#x192;ci ĂŽi urau pe romani, dar interesul lor era sÄ&#x192; obĹŁinÄ&#x192; o condamnare. L-au Ĺ&#x;antajat pe Procurator: â&#x20AC;?Acest Iisus s-a proclamat ĂŽmpÄ&#x192;rat, ori, noi avem ĂŽmpÄ&#x192;rat pe Cezarul de la Roma. DacÄ&#x192; ĂŽl eliberezi, va fi ca Ĺ&#x;i cum ai intra Ĺ&#x;i tu ĂŽn conspiraĹŁia ĂŽmpotriva ĂŽmpÄ&#x192;ratului, alÄ&#x192;turi de acest uzurpator Ĺ&#x;i te vom spune Cezarului. â&#x20AC;?Prins ĂŽn acest cleĹ&#x;te, poate plictisit mai degrabÄ&#x192; decĂ˘t asumĂ˘nduĹ&#x;i prerogativele magistraturii supreme, Pilat Ĺ&#x;i-a dat seama repede cÄ&#x192; ĂŽnvinuitul era nevinovat. A Ĺ&#x;i spuso. Dar L-a condamnat totuĹ&#x;i la rÄ&#x192;stignire, ca sÄ&#x192; le ĂŽnchidÄ&#x192; gura. A fost un proces nedrept. Ĺ&#x17E;i nu Ĺ&#x;tiau cÄ&#x192; ĂŽl condamnau la moarte pe Cel care, ca Dumnezeu, nu putea sÄ&#x192; moarÄ&#x192;, dar ca om a murit, cÄ&#x192;ci era Ĺ&#x;i om adevÄ&#x192;rat. Au crezut apoi cÄ&#x192; totul s-a ĂŽncheiat. PĂ˘nÄ&#x192; Ĺ&#x;i ucenicii s-au lepÄ&#x192;dat, s-au ascuns, au cÄ&#x192;zut ĂŽn disperare, ĂŽn dezamÄ&#x192;gire. Ĺ&#x17E;i tocmai cĂ˘nd totul pÄ&#x192;rea sfĂ˘rĹ&#x;it, s-a petrecut evenimentul ĂŽn care nimeni nu mai credea: HRISTOS A Ă&#x17D;NVIAT!

DupÄ&#x192; trei zile. Dar nu numai Hristos-Fiul lui Dumnezeu, nemuritorul, eternul, ci Ĺ&#x;i omul Iisus, ĂŽn carne Ĺ&#x;i oase. Ĺ&#x17E;i acesta a ĂŽnviat. S-a arÄ&#x192;tat mironosiĹŁelor, apostolilor, ĂŽndoielnicului Toma care i-a pipÄ&#x192;it locul cuielor, apoi la mai mult de cinci sute de oameni, la un nor de martori, scrie Sf. Pavel evreilor Ĺ&#x;i cu toĹŁi a vorbit, a mĂ˘ncat Ĺ&#x;i ĂŽn faĹŁa ucenicilor s-a ĂŽnÄ&#x192;lĹŁat cu trupul la ceruri. Ă&#x17D;nvierea devine pe loc dovada dumnezeirii Sale. Aduce oamenilor

proba nemuririi Lui Ĺ&#x;i a noastrÄ&#x192;, a oamenilor, â&#x20AC;&#x153;CÄ&#x192;ci dacÄ&#x192; Hristos a ĂŽnviat Ĺ&#x;i noi vom ĂŽnviaâ&#x20AC;?, conclude Sf. Pavel care L-a ĂŽntĂ˘lnit pe Iisus dupÄ&#x192; Ă&#x17D;nviere, pe drumul Damascului Ĺ&#x;i, din prigonitor al creĹ&#x;tinilor a devenit cel mai mare apÄ&#x192;rÄ&#x192;tor al lor Ĺ&#x;i, ĂŽntĂ˘iul teoretician al doctrinei lui Iisus. Acum, dupÄ&#x192; Ă&#x17D;nviere, Iisus devine ĂŽntemeietorul celei mai pure, celei mai elevate religii, a religiei prin excelenĹŁÄ&#x192;, care strÄ&#x192;bate de peste douÄ&#x192; milenii veacurile Ĺ&#x;i, alta mai bunÄ&#x192; e de neconceput. Ă&#x17D;n numele lui Iisus se iubeĹ&#x;te, se iartÄ&#x192;, se stabilesc norme de convieĹŁuire socialÄ&#x192;, se trÄ&#x192;ieĹ&#x;te Ĺ&#x;i, la nevoie, se Ĺ&#x;i moare. Cine ar putea face un catalog al tuturor martirilor care au acceptat moartea senini, ĂŽncrezÄ&#x192;tori ĂŽn dumnezeirea Lui? Ă&#x17D;nvierea dÄ&#x192; sens existenĹŁei omeneĹ&#x;ti, liniĹ&#x;te minĹŁii Ĺ&#x;i pace inimii. Ă&#x17D;n numele Lui, sub inspiraĹŁia Duhului SfĂ˘nt ucenicii Lui devin, din simpli pescari, autori de cÄ&#x192;rĹŁi neĂŽntrecute. FÄ&#x192;rÄ&#x192; bani, fÄ&#x192;rÄ&#x192; arme, fÄ&#x192;rÄ&#x192; ceva asemÄ&#x192;nÄ&#x192;tor cu mijloacele noastre de publicitate, cuceresc lumea. Ă&#x17D;nlocuiesc filosofia greacÄ&#x192; Ĺ&#x;i cea latinÄ&#x192;, ĂŽntemeiazÄ&#x192; o religie rÄ&#x192;spĂ˘ndind CuvĂ˘ntul, rÄ&#x192;spĂ˘ndind cuvintele CuvĂ˘ntului, ale Logosului ĂŽntrupat, ale lui Dumnezeu coborĂ˘t ĂŽn istorie ca s-o ĂŽndumnezeiascÄ&#x192;. Ce pÄ&#x192;cat cÄ&#x192; nu Ĺ&#x;tim toĹŁi, sau nu vrem sÄ&#x192;-L primim, deĹ&#x;i El ni se impune fÄ&#x192;rÄ&#x192; drept de replicÄ&#x192;, dar nu ne violeazÄ&#x192; libertatea. Ce pÄ&#x192;cat cÄ&#x192; nu toatÄ&#x192; lumea, nu toĹŁi oamenii Ĺ&#x;tiu sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i foloseascÄ&#x192; acestÄ&#x192; libertate. AdevÄ&#x192;rat a inviat. Preot Ioan IANCU Biserica NaĹ&#x;terea Maicii Domnului din Laval

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 16

ARTA FOTOGRAFIEI

Prin ochiul fotografului 2 Bine v-am regăsit în această ediţie cu adevărat primăvăratecă, a ziarului Impact. Suntem într-o lună plină de sărbători. În România, 1 mai muncitoresc se sărbătoreşte prin zile libere, calde, însorite dar totodată pentru mulţi dintre noi doar cu voie bună deoarce ne aflăm în Marele Post al Paştelui. Mai mult ca sigur în timp ce citiţi aceste rânduri, vă faceţi planuri pentru a merge la biserică, iar mai apoi de a ciocni un ou roşi şi a ura un călduros ”Hristos a înviat!” celor dragi. Venirea vremii bune, se serbează totodată prin ieşiri în oraş, prin grătare şi prin degustarea unor băuturi noi. Vom vorbii aşadar despre ce veţi face după ce postul se va fi încheiat. Vom povesti despre nişte terase pe care nu ar trebui să le rataţi prin Montreal. Prima poză pe care o puteţi observa ne arată terasa Magnetic de pe Hotelul De La Montagne, care din nefericire s-a închis anul acesta. Dar nu vă faceţi griji, există multe altele care au vederi asemănătoare asupra centrului oraşului şi vă ofera o ambianţă de neuitat. De câte ori nu ne-am trezit într-o vineri dupămasă la telefon cu un prieten, o prietenă, cu care poate nu mai vorbiserăm de ceva vreme, iar undeva de alungul conversaţiei, dându-ne seama că subiectele sunt nenumărate, unul din doi a spus cuvintele mult aşteptate: „Haide să ieşim!”. O linişte se azmuţeşte, poate doar pentru câteva secunde, după care, în funcţie de felul de a fi al fiecăruia, fie se dă un punct de întâlnire şi se stabileşte la faţa locului destinaţia, fie se începe o adevărată ecuaţie matematică în care distanţa dintre unul faţă de celălalt, ora exactă, ori programul, toate au o importanţă nemaipomenită. În toate cazurile trebuie să cunoaşteţi anumite locuri „calde” ale oraşului pentru a avea o întâlnire reuşită. Terasa Bon Secours de pildă se află în inima vechiului port, aceasta fiind o destinaţie de excepţie pe timp de vară pentru un public dinamic, urban. Începând cu 16 mai veţi putea profita de această terasă care vă pune la dispoziţie un DJ live cât şi 4 etaje de terasă în aer liber. Dacă vreţi o atmosferă mai distinsă şi mai luxoasă veţi putea, tot în vechiul port, găsi Dar haideți să continuăm povestea cu prietenul pe care într-un final ați reușit să-l întâlniți în oraș, fie după o organizare meticuloasă a tuturor elementelor, sau pur și simplu la întâmplare. Intrați la una din aceste terase, vă puneți la masă, și la majoritatea lor vi se va aduce un meniu de băuturi şi după cum bine v-ați dat seama, scopul lor este mai puțin mâncarea. Atunci se va ivi un alt moment declanșator în care evident veți discuta lista nesfârșită de cocktailuri oferite şi pe care să-l alegeți. Ca și orice alt sport, activitatea din

terasa ”Le Saint-Sulpice”. Terasa sa pe nume Sinclair este elegantă, plină cu vegetaţie iar serviciul este impecabil, trebuie doar să vă aşteptaţi la o factură mai piperată decât, spre exemplu la Bon Secours. Rămânănd în categoria luxoasă de terase, restaurantul ”Club Chasse et Peche„ îşi deschide terasa în sezonul estival, aceasta fiind deschisă doar în timpul săptămânii. Acest restaurant se află tot în vechiul port, diferenţa fiind că accentul aici este pus pe mâncare. Haideţi să trecem la categoria tineret, studenţie şi totodată să ieşim din vechiul port. ”Barul St-Sulpice„ a nu se confunda cu ”Le Saint-Sulpice„ menţionat adineauri, se găseşte pe strada St-Denis un pic la nord de strada St-Catherine, aici veţi găsi preţuri abordabile, o mulţime de oameni de toate vârstele dar preponderent stundenţi. Nu vă lăsaţi păcăliţi de alura un pic lugrubă de la intrare, deoarce faţada lasă de dorit. În spate veţi găsi o terasă imensă etalată pe mai multe etaje. În acest an, şi în cei care vor veni, veţi constata o tranziţie a traficului de pe strada Crescent deoarce se transformă multe din vechile locuri, ca şi terasa din poza prezentată în articol, într-un proiect de condo-uri, mai mult ca sigur lumea se va reorienta înspre vechiul port sau înspre est.

acest secol al informației și a detaliilor în care trăim, și în spatele cocktailurilor se află o adevărată știință, aceasta fiind împărțită în categorii de pildă, clasice, contemporane sau fără alcool. Dacă vreți o alegere sigură, alegeți un Martini ca și cel din poza alăturată. Este foarte important pentru cunoștiința voastră generlă să știți că acesta poate fi personalizat după gustul dumneavostră, mai precis puteți să-l cereți „dry”, dublu, ”shaken„ sau ”stirred„. La bază martiniul este vodkă, gin sau jack împreună cu vermouth. Evident se va

pune vermuth alb dacă alcoolul tare este alb sau vermuth roșu dacă alcool tare este roșu. Ca să fac o mică paranteză, Martini-ul este doar o marcă ca și cum ați cere Jack în loc de whisky, dar bautara combinată dintre un alcool tare și vermuth se numește Martini. Gradele de ”dry„ ”mild dry„ sau ”very dry„ se obțin prin cantiatea adăugată de vermuth alcoolului tare în așa fel încât daca este ”very dry„ se pune mai mult vermouth iar daca este mai puțin dry se pune mai puțin vermouth. Cât despre ”shaken„ sau ”stirred„ se referă la

modul de a îl prepara: dacă se folosește un ”shaker„ este shaken pe când ”stirred„ este doar amestecat cu un bețigaș, diferența fiind că vermuthul se amestcă foarte bine cu alcool devenind umpic spumos sau în cazul în care este ”stirred„ vermuthul se lasă la baza paharului deoarce are o densitate diferită, iar alcoolul tare rămâne la suprafață.

Sper că sfaturile mele să vă fi fost de folos, și să ne vedem cu bine pe una din terasele din oraș la un Martini!

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 17

DIVERTISMENT

Careuri BERBEC - 21 Martie - 19 Aprilie

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 Octombrie

TAUR - 20 Aprilie - 20 Mai

SCORPION - 23 Octombrie - 21 Noiembrie

GEMENI - 21 Mai - 21 Iunie

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 Decembrie

RAC - 22 Iunie - 22 Iulie

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 Ianuarie

Face0 declara0i inspirate si atragatoare, chiar daca sunt gresite. Sunte0 op0mist, gata sa va entuziasma0 la propunerea persoanei iubite doar de a va plimba prin parc. Orice ac0vita0 ce sunt legate de amenajarea locuintei, trebuie supravegheate cu aten0e. Trece0 prin momente de exuberanta periculoasa, pentru ca nu mai 0ne0 seama de eventuale riscuri. Ofertele pe care le primi0 va forteaza sa lua0 a0tudine in probleme profesionale. Nu tre‐ buie sa ezita0 sa va pune0 ideile in prac0ca.

Evenimentele par la prima vedere limita0ve si descoperi0 ca pot ﬁ transformate in noi sanse. Nimic din ce trai0 nu este banal. E‐ xigenta dvs. li se pare, si celor mai duri dintre cunoscu0 cam e‐ xagerata. Este posibil sa ﬁ0 doar obosi0 si satuli de drumuri.

Problemele majore sunt cele ﬁnanciare determinate de mo0va‐ 0a ﬁecarui na0v in parte. Apar complica0i provocate de "ata‐ curile" persoanei iubite, depasite datorita unor "alia0". Decide0 sa va petrece0 0mpul liber cu prietenii.

La nivel partenerial, nu se pot duce la bun sfarsit contractele. Nu sunt excluse reac0ile agresive, accentuate de principiile exager‐ ate. E bine sa evita0 discu0ile in contradictoriu cu persoana iu‐ bita si sa accepta0 musafirii invita0 de aceasta. Există riscul să cheltui mai mult decât e necesar pe lucruri de care nu ai neaparată nevoie. Este doar o perioadă pasageră, nu te în‐ grijora! Săgetătorii se vor întoarce la lucrurile serioase. Se vor pune pe muncă, sau pe studiu şi vor încerca să fie cât mai eficienţi.

Norocul si sanatatea sunt evidente intregul interval. Sunte0 supusi unor presiuni, la nivel profesional, insa "atacurile" sunt franate. Persoana iubita are nevoie de compasiunea si sus0nerea dvs. Nici dvs. nu sunte0 lipsit de adversari, dar macar le pute0 face fata.

LEU - 22 Iulie - 23 August

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 Februarie

FECIOARĂ - 23 August - 22 Septembrie

PEŞTI - 19 Februarie - 20 Martie

Nu va pute0 adapta la noile cerinte ale pozi0ei ocupate la servi‐ ciu ori in familie. Ve0 prefera sa ignora0 ofertele amicale. Per‐ soana iubita accepta tot ceea ce ii propune0 si culmea este ca situa0a si reac0ile respec0ve va plic0sesc. Nu suporta0 glumele colegilor si ve0 prefera sa va baza0 pe pro‐ priile decizii. Face0 declara0i bizare, dar va pute0 permite pentru ca performantele vor ﬁ admirabile. Ave0 impresia ca norocul v‐a parasit, din cauza rela0ilor tensionate cu partenerul.

La tribunal un El şi o Ea se ceartă pentru custodia fiicei lor. ‐ Eu am adus‐o pe lume cu durere, mie mi se cuvine custodia. Judecătorul către soţ: ‐ Argumentul dumneavoastră care este? Omul reflectează un moment, apoi zice calm: ‐ Domnule judecător, dacă dumneavoastră bagaţi o monedă într‐ un automat de răcoritoare şi iese o s0clă de Pepsi, a cui e s0cla, a maşinii sau a dumneavoastră? Bulă se admira gol în oglindă: ‐ Doi cen0metri mai mult şi aş fi un zeu! La care nevastă‐sa din spate: ‐ Doi cen0metri mai puţin şi ai fi o zeiţă... ‐ Bula, ce îmi faci? ‐ Îţi pun degetul în buric! ‐ Da ăla nu e buricul! ‐ Da ce, crezi că ăsta e deget?

‐ Ieri am fost cu Ileana la restaurant... Am cheltuit 1000 lei. ‐ Eş0 nebun? ‐ Nu. Pur şi simplu nu avea mai mult la ea.

‐ Dragul meu, aseară am făcut un test care mi‐a arătat că noi doi vom ﬁ împreună pe veci!... ‐ CE TEST? ‐ DE SARCINĂ!

‐ John, mâine va veni în vizita soacra mea. Uite, aici este lista completă cu mâncarurile ei preferate. ‐ Am înţeles, Sir, răspune valetul. ‐ John, dacă un singur fel de mâncare din lista aia apare pe masă, vei deveni şomer!

SMS către soţie: "Am fost răpit de extratereştri. Fac experimente pe mine. Au aruncat cu parfum peste mine, m‐au umplut de ruj, mi‐au zgariat spatele... M‐au lăsat fără bani. Totuşi au zis că mă eliberează peste o oră!"

CUVINTE ÎNCRUCIŞATE

Daca intervalul incepe printr‐un marcaj deosebit la nivel profe‐ sional, se va incheia cu restructurari majore in situa0a familiala, prin evenimente placute si neplacute. Cardiacii vor trebui sa re‐ specte cu sﬁntenie tratamentul prescris de specialist.

Nu sunt excluse disputele cu amicii, care se vor incheia prin ru‐ perea oricarei legaturi. Va sim00 bine doar impreuna cu persoana iubita, insa nu lua0 in seama faptul ca intreg anturajul se bazeaza exclusiv pe dvs. din punct de vedere profesional.

Maria se tot ruga de Ion să facă dragoste cu ea… Acesta, obosit, încearca să‐i explice: ‐ Măi Mărie, ş0i tu ce efort presupune o par0dă? ‐ Ce efort, mă Ioane? ‐ Uite, măi, e ca şi cum eu te‐aş lua pe 0ne în spate şi te‐aş duce din Craiova până‐n Timişoara. ‐ Hai măi Ioane! Maria tot insistă şi până la urmă Ion cedează rugăminţilor. După o par0dă de amor sălba0c, când Ion dădea să se duca în sfârşit la cul‐ care, Maria‐l ia la întrebări: ‐Auzi, măi, Ioane, şi acum ce faci, doar nu mă laşi la Timişoara?

TITLU CAREU: “Doi la unu”

Oboseala si enervarea apar din cauza intrigilor celor ce nu au vrut sa‐i asculte si acum sunt exclusi de la cas0guri. Nu se pot plange mar0 de ac0vitatea profesionala. Va demobiliza0 usor pentru ca sunte0 bulversat si lipsit de energie.

ORIZONTAL 1. Ac0vita0 extrascolare sponsorizate; 2. Par de la grupa mica (de educat!,pl.); 3. A ac0ona in banda ‐ Ac0oneaza dupa inspira0e... la ecologis0; 4. Iesite din razboi ‐ S0mulatoare in pigulit; 5. E o lunga istorie ‐ Vazut noaptea la drumul mare ‐ Cu ac0uni in judecata; 6. Cu lei! ‐ MARILE SPERANTE (sg.) ‐ Bun de aprobat; 7. Stransi in chimir ‐ Pornit in larg; 8. Se prezinta cu bai ‐ Reac‐ 0oneaza prompt la agatat; 9. Tip de ac0une in prega0re; 10. Incursiune in apus VERTICAL 1. Clapaug de talie... prefera prada mini; 2. A reveni in familie (fem.); 3. Amorala in societate! ‐ Om de viitor al umanita0i; 4. A cere de la parin0 ‐ Intr‐un butoi gol (pl.); 5. La nave de pescuit! ‐ Con0nuita0 in nume propriu ‐ Teme la aritme0ca!; 6. Raci! ‐ Exceleaza prin gravitate ‐ E in consens; 7. Clopotelul CRAISORULUI! (ﬁg.) ‐ Sfat parintesc; 8. Munca la domiciliu ‐ Fructe de pamant (sg.); 9. Greu la deal...; 10. Din doua una...

Sudoku

GRAD DE DIFICULTATE: MODERAT

REGULI: Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden0ce, numite regiuni. Regula jocului este simplă: ﬁecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al/el, ﬁecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

Am probleme. Soţia a aﬂat că o înşel. ‐ Nu‐ţi face griji, soţia ta este o femeie puternică. ‐ Asta mă şi sperie.

Ea: Dragule, ce cadou să‐i facem mamei de ziua ei? ‐ Anul trecut ce i‐am luat? ‐ Un scaun! ‐ Perfect, anul ăsta îl electriﬁcăm!

‐ Draga mea, nu‐i aşa că o să‐mi găteş0 până când moartea ne va despărţi? ‐ Dragul meu, dacă o să‐ţi gătesc eu, moartea ne va despărţi foarte repede! Un ţăran francez este judecat pentru că şi‐a ucis soţia atunci când a prins‐o cu amantul. Întrebat ﬁind de ce a ucis‐o pe ea şi nu pe bărbatul cu care‐l înşela, acesta răspunse: ‐ Nu‐i mai bine să ucizi femeia o dată decât câte un bărbat diferit în ﬁecare săptămână?

M‐a sunat soacră‐mea aseară panicată din cale‐afară: ‐ Ginere dragă, nu ş0u ce să fac, a căzut curentul şi din bucătărie vine un miros puternic de gaz! ‐ Calmează‐te, aprinde o lumânare şi intră în bucătărie, hai că stau la telefon…

M‐am dus la prietena mea acasă cu un buchet imens de trandafiri. A deschis uşa, a văzut florile şi m‐a tras înauntru. S‐a în0ns pe canapea, şi‐a dat fusta jos, şi‐a smuls chiloţii şi mi‐a zis: ‐ Asta‐i pentru flori ! ‐ Termină cu pros0ile dragă, i‐am zis, trebuie să fie o vază pe un‐ deva....

Catrenul editiei Catrenul pentru Săptămâna Sfantă ‐ Momentul adevărului

În această Vineri Mare, Ne frământă o‐ntrebare: Pe drumul tău către Golgota, Po i să ne spui... unde e ﬂota?

de Mike Farkaş

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 18

MICA PUBLICITATE

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de peste doi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica la domiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locuiesc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Tânăr nou venit în Canada caut de muncă în orice domeniu în Montreal şi/sau împrejurimi. Mulţumesc - 514-570-4257

OFERTE DE MUNCĂ

ŞOFER CLASA 1 • Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sau înregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail: radu.oana@sympatico.ca • Angajez bonă pentru supraveghere copil 6 ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island). Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-6387570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi email la claudiamosteanu@hotmail.com • Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cu sau fără experienţă, la timp plin. Informaţii la telefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantul nostru.

• Nouă administraţie, apartamente complet renovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute de Centre de la nature. Puteti suna la 450-6615066.

• Caut şofer clasa 3 pentru camion care transportă deşeuri solide şi reciclaj. Apelaţi Dan la tel: 438-886-4342

ÎNCHIRIERI

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval. Dormitor mare mobilat, sală de baie mare, salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avantajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, sau persoană singură (bărbat). Relaţii la telefon: 514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2, 31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi de Université de Montréal, la preturi rezonabile. Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

OFERTE SERVICII

• Companie de Demenagement & Livraison “IDigus” - oferim servicii de demenajare a apartamentelor, caselor, birourilor, etc, precum şi servicii de livrare a bunurilor, coletelor şi electromenajerelor, paturi, TV, divan, sofa, etc. Asamblarea mobilei la domiciliu! Tel: 514-549-2895 sau www.IDigus.com

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor la preţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet, vopsit apartamente, etc. Experienţă canadiană şi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899 • PAVÉ-UNI, PATIO, ENTRÉE DU GARAGE, CONTOUR DE PISCINE! Murs de soutènement, tourbe et terrassement, plantation: arbres, arbustes et végétaux, gouttière sous-terraine, travaux de paysagement de tout genre, a prix tres compètitifs! Daniel Jarda, par tel: 514-581-9740, ou email: strates1@hotmail.com • RIVE-SUD: Diplomée en enseignement des maths et en génie mécanique, j’enseigne en cours prive les maths de tout niveau. Avec passion et patience, j’accompagne votre enfant dans ses démarches vers une belle réussite scolaire. Mes élèves en temoignent. Mariana: 514-757-7704, rosela@sympatico.ca • Reparatii computere, Web design, Bloguri, instalare peste 100 programe TV româneşti online şi vânzări DVD filme româneşti. www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor • Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şi reparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare gratuită. Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747 • Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer servicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, la preţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091. În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysitter şi predau copiilor ore de muzică la nivel începător. Tel: 438-937-3548

VÂNZĂRI

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioase şi/sau alte materiale din stoc sau la comandă. Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sau set. Tel: 514-633-6594

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie din Montreal, peste 400 de titluri. Filme istorice, piese de teatru, documentare, comedii, filme de acţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Telefon: 514-944-1418.

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fizice aproape nouă. 160$. Telefon: 514-333-9851

MATRIMONIALE

• Bărbat 39 de ani, caut o tânără pentru relaţie / căsătorie. Rog seriozitate. Tel. 514-570-4257.

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat, sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şi care crede în valorile prieteniei şi ale familiei, doresc cunoştinţă cu doamnă din regiunea Montréal pentru prietenie şi eventuală căsătorie e-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

GRATUIT în 2013

Anunturile pentru gasirea unui loc de munca si anunturile matrimoniale CUPON DE ABONAMENT

Marcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni

3 apariţii - $17,25

6 luni

6 apariţii - $28.74

12 luni

12 Apariţii - $51.74

Preţurile conţin taxe

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________ Alte menţiuni:

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATE

Doresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de: 1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni $5,00

$10,00

$15,00

$20,00

$25,00

$30,00

(preţurile conţin taxe)

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7 Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

DECUPAŢI ACEST CHENAR

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 19

3_Layout 1 5/6/2013 3:42 PM Page 20

PUBLICITATE