Ziarul Impact Nr 71 din 2013 by Ziarul Impact din Montreal

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 1

Suntem iubire...

PE GANDURI P. 10

ANNĂ&#x2030;E 4 â&#x20AC;˘ NR.71

28 JUIN 2013 â&#x20AC;˘ 2Ă&#x2C6;ME Ă&#x2030;DITION â&#x20AC;˘ PUBLICATION BIMENSUELLE INDĂ&#x2030;PENDANTE ET GRATUITE â&#x20AC;˘ 6000 COPIES PAR MOIS â&#x20AC;˘ PUBLICITĂ&#x2030;: 514-814-8458 â&#x20AC;˘ office@ziarulimpact.ca

Doliu naĹŁional de ziua tricolorului

PreĹŁul paĹ&#x;apoartelor canadiene se va mÄ&#x192;ri ĂŽn luna iulie 2013

Fluidizarea afacerilor transfrontaliere ĂŽntre Canada Ĺ&#x;i SUA

CANADA P.2

RomĂ˘nia Ĺ&#x;i culturile europene la Montreal, la a VII-a ediĹŁie

Roxana Guttman: â&#x20AC;&#x153;Meseria de actor este ucigÄ&#x192;toareâ&#x20AC;&#x153;

COMUNITATE P.3,11

PAGINA 6 Ă&#x17D;n fiecare an, pe 26 iunie, este serbatÄ&#x192; ziua drapelului. Tragedia din Muntenegru, ĂŽn care Ĺ&#x;i-au pierdut viaĹŁa 18 romĂ˘ni Ĺ&#x;i alĹŁi 29 au fost rÄ&#x192;niĹŁi, a transformat ziua drapelului ĂŽn zi de doliu naĹŁional, tricolorul fiind coborĂ˘t ĂŽn bernÄ&#x192;, ĂŽn memoria victimelor cumplitului accident.

COLETE COL LETE EXPRESS EXXPPRESS CA CANADA NAADAA - ROOMMMA MANIA A NIA

www.atlasremus.com

llivrate ivraatte laa domiciliu domiciliu

1-888-5 ATLAS 6 1-888-528-5276

altee = TOTT INCLUS INNCLUS 47 + cost costuri sturi 133 TO Â˘Â˘/lb /lb

Â˘/lb

39.90$+6% asigurare / 30lb

MONTREAL t 3VF (VĂ OFUUF ) 3 & ] $65** (3"56*5& MJWSBSF MVOB EF MB EBUFMF EF DPMFDUBSF

INTERVIU P.14

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 2

CANADA

E C H I PA D E R E D A C Ţ I E

Fondée Février 12, 2010 Edité et distribué par le CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE 109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7, Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:

(514) 814-8458; (514) 446-3343 E-mail: office@ziarulimpact.ca Website: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada: ISSN 1927-8063

E C H I PA E D I T O R I A L Ă

Michel GRĂMADĂ - SPORT michel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATE cezar.i@ziarulimpact.ca

Judy FLORESCU - INTERVIURI office@ziarulimpact.ca Sorin ION - SPORT sorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂ paul.s@ziarulimpact.ca Mihai MUNTEAN - FOTO mihai.m@ziarulimpact.ca

Diana ŞTEFĂNESCU - PE GÂNDURI... diana.s@ziarulimpact.ca Andrada VĂSII - INTERVIURI office@ziarulimpact.ca

Mario GRĂMADĂ - DIRECTEUR office@ziarulimpact.ca Eduard IANCU - ÉDITEUR office@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES: E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară independentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie din partea statului Român sau Canadian, a vreunui partid politic din România sau Canada, ori a vreunei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sau în website-ul acestuia nu reflectă în mod necesar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul articolelor apărute în ziar, fiecare autor fiind direct răspunzător pentru conţinutul materialului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutul reclamelor publicitare, pentru veridicitatea acestora sau a greşelilor prezente în anunţ.

51 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:

(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges, Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton; Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka, Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Angelica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului; (3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Charcuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae; (6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Patiserie Vatra; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou; (4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Companii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo; (6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii: M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului; (3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; (6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, Marché Balkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa Tudor David, Biserici: Naşterea Maicii Domnului. (4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Magazine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe; (1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, Biserica Notre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;

(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:

Vineri, 6 septembrie 2013

Preţul paşapoartelor canadiene se va mări începând cu luna iulie 2013 După cum a fost anunţat cu câteva luni în urmă, preţul paşapoartelor cu o valabilitate de cinci ani s-a mărit de la 87 dolari la 120 de dolari. Începând cu luna iulie a acestui an şi cele cu o valabilitate de zece ani vor suferi o modiIicare de preţ, astfel că cei ce vor opta pentru un astfel de document vor trebui să scoată din buzunar 160 de dolari canadieni. În Canada, aproximativ 55.000 de paşapoarte sunt declarate pierdute sau furate în Iiecare an. Noile reglementări arată că şi în cazul pierderii sau furtului documentului de călătorie, începand cu luna martie a anului viitor, autoritatea emitentă canadiană va percepe o taxă de 45 de dolari pentru înlocuirea acestuia. Până la acea dată, acestea vor Ii înlocuite, ca şi înainte, gratuit. De asemenea, orice cetăţean canadian care va aplica sau care va dori să primească paşaportul în afara Canadei, va trebui să plătească o taxă suplimentară, costul documentului urmând să Iie aproape dublu faţă de preţul iniţial. În cazul în care paşaportul va Ii expediat într-o altă ţară, pentru cel cu o valabilitate de cinci ani costul se va ridica la 190 de dolari, adică o creştere de 93 de

dolari, iar în cazul documentelor cu o valabilitate de zece ani, preţul va ajunge la 260 de dolari. Şi costul paşapoartelor pentru copii va creşte, de la 37 la 57 de dolari, dar în condiţiile în care acesta este comandat intern. În cazul în care cererea va Ii făcută pentru exteriorul ţării, preţul acestuia va ajunge la 100 de dolari. Canadienii nemulţumiţi de această creştere, în special cei cu venituri mai mici, pot opta pentru un alt tip de document de călătorie, numit “Nexux Card”, numai că acesta funcţioneaza doar în cazul călătoriilor între Canada şi Statele Unite. Autoritatea emitentă a paşapoartelor a anunţat că la eliberarea Iiecărui paşaport există o pierdere de apoximativ cinci dolari, care până în prezent a fost suportată din fonduri acumulate anterior şi care până în primăvara anului viitor se vor epuiza. “Canada Passport” a anuţat că această taxă este necesară pentru a ţine pasul cu progresele tehnologice (introducerea paşaportului electronic), dar şi pentru a menţine actual nivelul serviciilor oferite. Ministrul Afacerilor Externe, John Baird, a anun5at că în scurt timp Canada va adopta paşapoartele

electronice care vor include tehnologia cu cip – element folosit deja în zeci de alte ţări printre care şi România – şi imagini Iiligran, concepute tocmai pentru a preveni frauda şi pentru a facilita controlul autorităţilor de frontieră. Canada este singura ţară din G8 care nu emite în prezent paşapoarte electronice pentru publicul larg, deşi cipul a fost folosit încă din 2009 în cazul paşapoartelor diplomatice sau speciale. Noile paşapoarte vor conţine de asemenea elemente şi inscripţionări care prezintă imagini iconice din istoria Canadei.

Canada şi Statele Unite la un nou angajament privind fluidizarea afacerilor transfrontaliere Un raport privind facilitarea afacerilor transfrontaliere a fost anunţat de către Ministrul canadian al Imigraţiei Cetăţeniei şi Multiculturalismului, Jason Kenney, Ministrul Siguranţei Publice, Vic Toews și de Secretarul Departamentului de Securitate Publică al Statelor Unite ale Americii, Janet Napolitano. "Cu peste 612 miliarde de dolari în comerţul de bunuri şi servicii între cele două ţări, acest raport este extrem de important pentru creşterea economică a ambelor ţări” a declarat ministrul Kenney. “Pentru eIicientizarea afacerilor transfrontaliere ne vom asigura că trecerea graniţei este rapidă, simplă şi sigură” a mai adăugat ministrul. Planul de Acţiune dintre Canada şi Statele Unite

anunţat de prim-ministrul Canadei, Stephen Harper și de președintele Statelor Unite, Barack Obama, în decembrie 2011, a accelerat Iluxul de persoane și mărfuri între cele două 5ări, a ajutat la crearea de noi locuri de muncă și a sporit competitivitatea economică, consolidând în același timp securitatea ambelor 5ări. Pe parcursul anului trecut, eforturile de colaborare între Canada și SUA pentru a crește Iluxul de comer5 între cele două 5ări cuprind două consultări care au avut loc în luna mai 2012, între Washington DC si Toronto, în care păr5ile au furnizat un feedback valoros și au prezentat noi modalită5i de îmbunătă5ire a sistemului. Consultări pe această temă vor avea loc până la sfârșitul lunii septembrie 2013.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 3

COMUNITATE

Ziarul Impact intră în vacanţă oameni care depun, în mare parte, muncă voluntară pentru ca dumneavoastră cititorii, să vă bucuraţi de un conţinut în limba română, aici pe continentul Nord-American. Deşi mai udă decât ar trebui să Lie, vara este oLicial aici. Odată cu ea, ca şi în anii trecuţi, redacţia noastră intră în vacanţă. Şi asta nu pentru că am câştigat atât de mulţi bani încât să fugim cât ne ţin picioarele spre vreo insulă pustie, unde sorbind dintr-un pahar rece de mojito să ne gândim la cât de minunată e comunitatea română de la Montreal, ci pentru că este ceva normal pentru nişte

Deşi calendaristic anul începe la 1 ianuarie, în ceea ce priveşte ziarul Impact, toamna e un nou început. Şi în anul ce a trecut ne-am străduit să vă prezentăm un conţinut cât mai relevant şi interesant, şi la fel o vom face şi de acum în colo, mai exact începând cu luna septembrie, atunci când vom reveni cu idei noi, originale, care să stârnească în dumneavoastră o dorinţă şi mai

mare de a “prinde” un număr al Impactului. Suntem mândri că după trei ani şi aproape jumătate, timp în care am reuşit să imprimăm nu mai puţin de 71 de ediţii, avem încă energia să continuăm acest minunat proiect comunitar al cărui primi beneLiciari sunteţi dumneavoastră, partenerii de afaceri şi cititorii. Deşi la Montreal există o concurenţă mare pe piaţa ziarelor comunitare, noi privim lucrurile puţin diferit şi ne mulţumim cu satisfacţia, aprecierile şi mesajele dumneavoastră de susţinere care ne îmbogăţesc de-a dreptul. Şi nu numai acestea ne bucură, ci şi mesajele în care primim critici şi sfaturi, pentru

că ele ne întăresc şi ne fac mai buni. În tot acest timp ne-am susţinut unii pe alţii, noi prin faptul că suntem alături de clienţii noştri sprijiningu-i în afaceri, ei plătind un preţ extrem de abordabil pentru publicitate, iar dumneavoastră cititorii, prin plata abonamentelor, anunţurilor de mică publicitate şi prin simplul fapt că ne citiţi. Cea mai tânără redacţie din Montreal vă mulţumeşte pentru susţinere şi vă invită la lectură începând cu luna septembrie!

Laurent Blanchard este noul primar al Montrealului După recenta arestare a primarului Montrealului, Michael Applebaum, Consiliul Local a găsit soluţia pentru a păstra stabilitatea în cadrul primăriei până la următoarele alegeri locale, a arătat Louise Harel de la Primaria Montreal, într-un comunicat trimis către redacţia noastră. Au fost două condiţii impuse de către “Vision Montreal” în vederea candidaturii la funcţia de primar, candidaţii trebuiau să provină dintr-o circumscripţie care nu mai trecuse prin veriLicarea Unităţii Permanente Anti-Corupţie (UPAC), a doua

condiţie Liind ca viitorul primar să păstreze Comitetul Exectuiv actual. Laurent Blanchard a îndeplinit aceste două condiţii, se arată în comunicat. Laurent Blanchard a fost ales pentru prima dată în anul 2005 sub “Vision Montreal” şi a devenit independent în luna noiembrie 2012. El a fost preşedintele executiv al coaliţiei în ultimele şapte luni. Noul primar este cunoscut ca Liind un bun muncitor, cu o mare experienţă în management, care întotdeauna a lucrat strict în interesul oraşului, se mai arată în comunicat.

Applebaum a fost arestat şi va trebui să răspundă la 14 capete de acuzare printre care fraudă şi conspiraţie. Acuzaţiile sunt legate de două proiecte imobiliare din arondismentul Côte-des-Neiges – Notre-Dame-de-Grâce, din perioada 2006 – 2011. Pauline Marois a declarat că nu va pune Montrealul sub tutela Guvernului provincial atâta vreme cât, spre deosebire de Laval, consilierii din Montreal nu au fost acuzaţi de fapte de corupţie, iar opoziţia din consiliu îşi face datoria.

România şi culturile europene la Montreal în cadrul celei de-a VII-a ediţii EUROfEST În cadrul Festivalului « Week-ends du Monde », organizat de Primăria Montreal şi Societatea Parcului Jean-Drapeau, anul acesta, sâmbătă, 6 iulie 2013, de la prânz până puţin înainte de miezul nopţii, Asociaţia ROCADE va organiza de data aceasta un spectacol-maraton, cu muzică de petrecere şi dans cât ne ţin puterile, covrigi, mititei, gulas, sandwich-uri şi prăjituri ca la mama acasă, kurtos-kolacs, cârnaţi vienezi, polonezi, smoothies naturale, bere, jocuri şi animaţie pentru copii. Programul zilei reuneşte artişti din comunitatea românească din Montreal, dar şi invitaţi din România, cărora li se alătură artişti armeni,

basarabeni, bulgari, polonezi, ucraineni, sârbi, ruşi etc. Deschiderea şi animaţia între orele 12.00 şi 16.00 vo Li făcută de dj eddy, care vă va face să dansaţi pe ritmuri româneşti dintre cele mai antrenante! Evenimentul va Li Lilmat şi difuzat de către ProTV Internaţional, care va Li prezent cu o întreagă echipă pe parcursul întregii zile. Cu această ocazie veţi putea discuta direct cu directorul general al postului românilor din afara ţării, în persoana doamnei Doina Gradea. Spectacolele şi concertele vor Li prezentate pe scena de pe Insula St. Elena din Parcul JeanDrapeau, unde ne-am dat întâlnire în ultimii ani,

numită air pique-nique sau Carrefour du Monde, imediat lângă P9 şi La Ronde. Muzica, în fapt petrecerea şi antrenul vor Li insoţite, pe parcursul întregii zile de 7 iulie, de mâncare tradiţională, îngheţată, vată pe băţ, baloane, face painting, jocuri şi activităţi interactive, jocuri gonLlabile etc. Desjadins Notre-Dame-de-Grâce se alătură şi de această dată comunitţii române, alături de magazine, restaurate, charcuterii, patiserii româneşti şi europene. Bineînţeles că dincolo de mâncare, băuturi şi petrecere, veţi avea posibilitatea să cunoaşteţi persoane care vă pot interesa şi în restul anului, veţi putea descoperiţi companii,

oportunităţi de afaceri, noi locuri de muncă etc. Programul din acest an va avea numeroase surprize, precum certiLicate cadou în valoare de peste 5.000 $, care vor Li oferite pe loc, în diferite momente ale zilei, participanţilor din public, aşa că nu ezitaţi să vă blocaţi agenda pentru 6 iulie şi să vă înarmaţi cu scăunele şi mese pliante, pălării sau umbreluţe de soare şi să vă asiguraţi un loc încă de dimineaţă, pentru a putea petrece ziua de sâmbătă la festival. Accesul este gratuit, indiferent de vârstă! Aşadar, mai mult ca oricând, nu rataţi Festivalul EUROfEST 2013 ! Detalii aLiş în pagina 11.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 4

COMMUNITY

QUEBÉC

VILLE

MONTRÉAL:

Montréal, une ville où il fait bon vivre l'été

Le responsable des sports et loisirs au comité exécutif de la Ville de Montréal, M. Richard Deschamps, invite les familles et les jeunes Montréalais à profiter pleinement de leur été en participant aux nombreuses activités sportives, culturelles et de loisirs offertes dans la métropole.

Baignade, plages et jeux d'eau La Ville de Montréal a sous sa responsabilité 74 piscines extérieures, 116 pataugeoires et 99 jeux d'eau qui permettent aux jeunes et moins jeunes de se rafraîchir les chaudes journées d'été. L'entrée est gratuite dans plusieurs piscines municipales qui ouvrent presque toutes leurs portes le 22 juin. Il suffit de communiquer avec son arrondissement pour connaître les heures d'ouverture. Outre ces installations, les Montréalais peuvent également aller se rafraîchir à la plage du parc Jean-Drapeau, la plage du parc-nature du Bois-de-l'Île-Bizard et celle du parcnature du Cap-Saint-Jacques. La plage de l'Horloge, dans le Vieux-Port, offre de son côté une ambiance de vacances avec son sable fin, ses parasols et la fraîcheur de ses brumisateurs. Le TAZ Lieu unique à Montréal, Le TAZ est le plus grand centre de pratique intérieure en sports sur roues de la région. Situé au 8931, avenue Papineau, il est destiné à la pratique du patin à roues alignées, de la planche à roulettes et du vélo BMX. Cet été, un camp de jour de planche et de BMX est également offert. Une passe estivale est aussi disponible. Renseignements : www.taz.ca

Sports et activités physiques Le portail Internet de la Ville de Montréal compte une section réservée aux sports et aux principales activités physiques pouvant être pratiquées à Montréal : ville.montreal.qc.ca/sports. Cette section facilite la recherche de contenu intéressant : activités estivales, installations sportives et récréatives, événements sportifs, etc. Pour certains sujets, des liens mènent directement aux pages clés des sites Internet des 19 arrondissements montréalais.

Programmation culturelle Les arrondissements de Montréal offrent concerts, théâtre, danse, opéra, cirque, performances, cinéma, ateliers, lectures, expositions, et, la plupart du temps, gratuitement! Planifiez votre été grâce au cahier Accès culture 2013 disponible à partir de la semaine prochaine dans le réseau Accès culture (lieux culturels et maisons de la culture), les bibliothèques et les bureaux d'arrondissements de Montréal. À noter que le Théâtre de Verdure offrira encore cette année 32 soirées à la belle étoile et que les sorties culturelles estivales du réseau Accès culture seront lancées au parc La Fontaine le 26 juin avec, notamment, la Première d'Hansel et Gretel du Théâtre La Roulotte

Camps de jour Depuis quelques années, les camps spécialisés se multiplient à Montréal. Ils s'adressent aux jeunes qui ont une passion pour certaines activités sportives, scientifiques ou artistiques, comme le cirque, le théâtre, le soccer, la gymnastique, le jardinage ou la création numérique. Ces camps débutent normalement après la fête de la Saint-Jean-Baptiste et se poursuivent jusqu'à la fin août. Les coûts peuvent varier.

Our world, our people – Where are we headed? All our Montreal Mayors are gone. Water is Elooding the country. The summer has been rain, rain, rain it seems so far and there are disasters everywhere around the globe. What is going on? Are we being punished by God for being bad? Is it time for Him to clean the mess we have made? Everything seems to be going down the drain, no pun intended. And what are we to think, it’s the beginning of the end for our race, our

planet? There is an adage that says “what goes around, comes around”. If you cause trouble, trouble will come to you and maybe we are beginning to see the results and pay the price for how we act and what we have done to ourselves and our earth. Corruption at city hall in Montreal and in the bigger government machines of the province and country have shown us that nobody gets away with anything. Eventually, the criminals get caught and face humiliation in front of their families, friends and work colleagues. Was it worth it? The same is happening with the

planet….we pollute and pollute and have been polluting it for many, many years without any sense of how much we are hurting our environment. Somehow it looks like the planet is Eighting back with Eloods, tornadoes, hurricanes, volcanoes and much more making us pay for our irresponsible behaviour. I saw my two year old grandson catch his Eirst Eish in the St Lawrence river last week. What a thrill it was for him and for us to see him. My Eirst thought when looking at him was, will he and his children be able to enjoy this in the years to come? What will their world be like, the world we leave for them? It worries

me a lot that they may not have a good place to live and if they do, possibly the corruption level in people will be unbearable. Who knows what it will be like but the picture being painted is not nice. Romanians everywhere can stop being ashamed of the problems in their country, corruption and destruction are happening everywhere in the world, to people and to the earth. Let’s keep in mind that “What goes around, comes around”…we need to act responsibly to stop all the bad around us and to stop it from coming around again. Good luck to us all!

Quebec construction magnate slapped with more than 900 charges The provincial tax man has slapped former Quebec construction mogul Tony Accurso with more than 900 charges and is seeking at least $8.5 million in Eines for alleged tax fraud, says The Canadian Press. In explaining the litany of accusations Wednesday, Revenue Quebec said he and his former companies Eiled false declarations and invoices while claiming unwarranted tax credits and refunds. Accurso was the dominant player in a construction empire that included companies now targeted by Revenue Quebec: Simard-Beaudry Construction Inc., Louisbourg Construction Ltd., Louisbourg Simard-Beaudry Construction Inc. and Marton Construction (a division of Louisbourg). He has withdrawn from his businesses amid a mounting pile of scandal and legal woes. Added Wednesday to the list of troubles

were the charges against him and his Eirms — 470 of which directly name him as an individual or company administrator. The revenue agency and Quebec's anti-corruption unit also explained in a statement that the $8.5 million amount is only the minimum Eine. "Prison sentences will also be sought for the presumed cases of tax fraud in the construction industry," the statement said. Accurso was not arrested Wednesday but has been ordered to appear before a judge on Sept. 25. The tax investigation was codenamed Project Touch, a play on the name of the now-infamous luxury yacht where Accurso entertained municipal ofEicials and union bosses. The accusations stem from the period between June 1, 2005 and March 31, 2010. The 928 charges announced Wednesday are almost all against

Accurso and his former companies. In addition, one of Accurso's righthand men, Frank Minicucci, is also facing six charges of Eiling false returns for the same period. "It was a scheme that was elaborate and well-planned," said Revenue Quebec spokesman Stephane Dion. A large part of Accurso's construction empire was sold earlier this

year to a consortium, Hexagon Investments, which includes two of his sons as shareholders. The Eirms mentioned Wednesday are not part of that sale. In October 2012, Accurso announced that he was stepping down from the business world and taking his retirement.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 5

ROMÂNIA

Ungurii din Transilvania, deranjați de faptul că Arhiepiscopia Covasna a împărţit steaguri româneşti credincioşilor În România este o provocare să împarți până și drapelul țării, credincioșilor. Asta e părerea ungurilor din Partidul Popular Maghiar dinTransilvania Cu ocazia zilei drapelului na5ional, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a împărţit gratuit 350 de steaguri naţionale româneşti credincioşilor. Ac5iunea a avut loc luni, la slujba de la Mănăstirea Valea Mare din judeţul Covasna. Numai că gestul Arhiepiscopiei a fost catalogat drept provocator la adresa maghiarilor, de către reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) din Sfântu Gheorghe. Pentru confecţionarea drapelelor naţionale, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan a cumpărat doi kilometri de pânză, steagurile Miind cusute de către măicuţele de la Episcopia Ortodoxă din Miercurea Ciuc. Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei a declarat pentru agenţia de presă Mediafax, că ideea i-a venit după ce a constatat că în regiunea locuită

preponderant de maghiari, în centrul ţării, nu există tricolorul românesc şi că localnicii români nu au de unde să-l procure.

”La sfârşitul slujbei, am binecuvântat aceste drapele şi le-am împărţit gratuit credincioşilor. Le-am dat cu suport, nu numai o bucată de pânză, spunându-le că am #i bucuroşi să ştim că aceste steaguri le duc la casele lor, iar la sărbătorile naţionale şi atunci când este hramul satului le-ar pune pe casele lor. Nu am avut făcute decât vreo 350, pentru că ar #i trebuit peste 2.000 de drapele, dar au fost primite cu foarte, foarte marebucurie”, a spus IPS Ioan Selejan. Preşedintele organizaţiei municipale a PPMT Sfântu Gheorghe, Nemes Elod, a declaratpentru Mediafax, că: “Este o acţiune de provocare faţă de populaţia majoritară din

zonă, deci faţă de comunitatea maghiară.” Reac5ia liderului PPMT, vine după ce pe 20 martie, Sabina Elena, elevă în clasa a IX-a la un grup şcolar din Covasna, a fost amenin5ată cu moartea de colegii maghiar pentru că a purtat pe cap o benti5ă cu tricolorul

României. Așadar, ungurii din Covasna ne interzic să ne aMișăm până și propriul drapel, simbol al suveranită5ii și independen5ei teritoriale. Semn că ungurii extremiști devin tot mai vocal în timp ce autorită5ile române, devin tot mai tăcute.

Modificarea Legii referendumului referitoare la scăderea pragului de prezenţă de la 50 la 30% este constituţională, dacă nu se aplică un an de la intrarea în vigoare. În sfârşit, CCR s-a trezit şi aplică recomandările Comisiei de la Veneţia, pe care Curtea a ignorat-o complet când a fost vorba de referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Aşa că judecătorii CCR, în formula nouă în care există trei noi judecători - Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Valer Dorneanu - au decis miercuri, 26 iunie 2013, că modiMicarea Legii referendumului, prin care a fost scăzut pragul de prezenă, este constituţională “în măsura în care nu se aplică un an de la data intrării în vigoare”. Potrivit surselor neoMiciale, decizia a fost luată cu 6-3. În 21 august 2012, Curtea Constituţională a decis, culmea, tot cu vot de 6 la 3, invalidarea referendumului privind demiterea

preşedintelui Traian Băsescu, ce s-a desfăşurat pe 29 iulie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean (foto), declara atunci că CCR a constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum. În minuta deciziei dată de Curtea Constituţională miercuri, 26 iunie 2013, se arată: “CCR, cu majoritate de voturi, decide că respinge obiecţia de neconstituţionalitate (...) şi constată că dispoziţiile Legii pentru modiMicarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”. Decizia

La slujba de Hram va Mi prezent P.S. Irineu, episcop vicar al Episcopiei "Vatra". Sfânta Liturghie va avea loc sâmbătă, 20 iulie, cu începere de la

SONDAJE

OPINIA DUMNEAVOASTRĂ ÎN PROCENTE:

Românii nu cred în demersurile pe care UE şi România le fac în vederea eliminării vizelor pentru SUA şi Canada

Continuăm seria de sondaje lansată cu câteva ediţii în urmă, acestea urmând să Mie reactualizate pe website-ul nostru.

La întrebarea “Credeţi în demersurile pe care România şi Uniunea Europeană le fac în vederea eliminării vizelor pentru SUA şi Canada?”, la închiderea acestei ediţii, 50 la sută dintre respondenţi au răspuns că nu cred în demersurile făcute de statul român şi UE, 40.6 la sută s-au arătat încrezători în acest sens, iar 9.4 la sută dintre respondenţi au fost indiferenţi. Sondajul a început pe data de 6 iunie 2013 şi se va încheia pe data de 6 iulie 2013, doritorii putând să îşi exprime opinia în continuare. La acest sondaj au participat până la închiderea acestei ediţii 32 de persoane, Miind permis un singur vot per adresă de IP şi/sau per utilizator.

Pentru următoarea ediţie vă propunem următoarea întrebare:

• “Este normală atitudinea ungurilor din Transilvania, cu privire la distribuirea drapelului naţional de către IPS Ioan Selejan? ” Puteţi vota accesând website-ul noastru la adresa www.ziarulimpact.ca şi de asemenea puteţi propune subiecte trimiţând un email la adresa de email a redacţiei, ofMice@ziarulimpact.ca

De reţinut!

CCR este deMinitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui

României.

Invitaţie la hramul bisericii Sfântul Ilie Tesviteanul din Anjou Preotul paroh, consiliul parohial şi enoriaşii bisericii ortodoxe române Sfântul Ilie din Anjou, invită toţi credincioşii ortodocşi la celebrarea Hramului acestui lăcaş de cult.

ora 10.30, la Paroisse Notre-Damed'Anjou, 8200 Place de l'Eglise, Anjou, QC, H1K 2B3. Slujba religioasă va Mi urmată de o masă comunitară şi de un specta-

col cultural-artistic care va Mi susţinut de enoriaşii bisericii şi de copiii acestora. Vă aşteptăm cu drag!

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Na5ional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va Mi marcată de către autorită5ile publice și de celelalte institu5ii ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau știin5iMic, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare speciMice, organizate în cadrul unită5ilor Ministerului Apărării Na5ionale și ale Ministerului de Interne. Ziua Drapelului Na5ional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revolu5ionar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul na5ional al tuturor românilor; cele trei culori împăr5ite în mod egal reprezintă principiul egalită5ii, orientarea culorilor în sus semniMică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 6

ACTUALITATE

Doliu naţional de ziua tricolorului În fiecare an, pe 26 iunie, este serbată ziua drapelului. Tragedia din Muntenegru, în care şi-au pierdut viaţa 18 români şi alţi 29 au fost răniţi, a transformat ziua drapelului în zi de doliu naţional, tricolorul fiind coborât în bernă, în memoria victimelor cumplitului accident.

Duminică seara în jurul orei 18:00 a României, un autocar cu turişti români s-a răsturnat, într-o prăpastie din Muntenegru. Accidentul s-a produs la Grlo, pe o şosea dintr-o regiune montană situată la 30 de kilometri nord de Podgoriţa, capitala Muntenegrului, bilanţul acestei tragedii Eiind de 18 morţi şi 29 de răniţi. Iată relatările lui Florin Dorobăţ, unul dintre supravieţuitorii cumplitului accident: "Șoferul mergea foarte repede, a încercat să depășească un autoturism. A intrat în balansare, era să se dea peste cap, după care s-a răsturnat peste parapetele viaductului. Autobuzul a căzut peste o stâncă și s-au spart geamurile, iar noi, mul2i dintre cei care am supravie2uit, am fost arunca2i prin aceste geamuri. Mul2i cetă2eni obișnui2i au participat la opera2iunea de salvare, după care ne-au dus 50 de kilometri, cu propriile mașini, până la spital. So2ia era lângă mine și am luat-o de mână. S-a dat autocarul o dată peste cap, după care s-a rupt Eilmul. M-am trezit pe burtă la pâmânt, norocul nostru a fost că am fost arunca2i din mașină. So2ia s-a ales doar cu o întindere de ligamente și câteva vânătăi"

Mobilizare impresionantă a autorităţilor române

Într-o situaţie de o asemenea gravitate, se impune o reacţie cât se poate de rapidă şi totodată, de eEicienţă maximă. Autorităţile române au manifestat deci, o mobilizare impresionantă, Guvernul României Eiind acela care, prin intermediul Primului-Ministru, a activat celula de criză care a coordonat întreaga activitate de obţinere a informaţiilor despre accident, identiEicare a vicitmelor şi acordarea asistenţei medicale necesare la faţa locului. Alături de Victor Ponta, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii doctorul Raed Arafat, Ministrul de Externte – Titus Corlăţean, Ministrul Apărării Naţionale şi Ambasadorul României în Muntenegru, şi-au coordonat eforturile pentru a putea asigura o intervenţie de success în operaţiunile de recu-

perare şi salvare a răniţilor, identiEicarea corectă a persoanelor decedate, precum şi transportul înapoi către România, a tuturor victimelor rezultate în urma accidentului rutier din Muntenegru, în acest sens Ministerul Apărării Naţionale punând la dispoziţie două aeronave dotate pentru intervenţii SMURD. Întreaga cheltuială de repatriere, a fost suportată de Guvernul României. Doctorul Arafat, a demonstrat încă o dată în plus, de ce în 2012 protestatarii de la Bucureşti au ieşit în stradă scandându-i numele şi cerând imperativ repunerea sa în funcţia de secretar de stat, contrar dorinţei Preşedintelui Băsescu. Raed Arafat a fost prezent atât la operaţiunile de salvare, împreună cu echipaje SMURD româneşti care la rândul lor au colaborat foarte bine cu serviciul de ambulanţă şi Poliţia muntenegreană, cât şi pe întreg parcursul procesului de primire a vicitmelor în unităţile spitaliceşti din Podgoriţa, administrării procedurilor şi tratamentelor medicale corecte, cât şi a transportului răniţilor dar şi a persoanelor decedate înapoi spre România.

Solidaritate extraordinară din partea autorităţilor muntenegrene, dar şi a cetăţenilor sârbi

Autoritatile din Muntenegru, au fost la mare înălţime în ceea ce priveşte operativitatea ce se impunea într-un asemenea caz. De la forţe de ordine, cadre medicale şi până la Primul-Ministru care a mers personal să veriEice situaţia de la faţa locului, sârbii le-au acordat în permanenţă alor noştri ajutorul solicitat. Mai mult, simplii cetăţeni au coborât cu frânghiile în prăpastia în care se prăbuşise autocarul pentru a-i scoate de-acolo pe românii care, unii strigau disperaţi după ajutor, alţii îşi strigau soţii sau prietenii, iar 18 dintre ei deja trecuseră în neEiinţă. Această solidaritate s-a manifestat şi după derularea evenimentelor, prin miile de mesaje de condoleanţe sau de încurajare pentru cei rămaşi în viaţă, pe care sârbii le-au transmis românilor alături de alte mesaje de acest gen, primate din partea ţărilor vecine cu România.

Şi totuşi, nu suntem toţi de-un neam

Deşi pare greu de crezut, până şi această tragedie

umană a fost speculată de o anumită parte a spectrului politic românesc. Astfel, parcă într-un soi de oftică electorală, de parcă despre capital politic şi electoral ar Ei fost vorba acum, au existat şi voci care au contestat cu fermitate idea de doliu naţional, încercând să acrediteze idea că cei din Muntenegru ar Ei trebuit să aibe o astfel de zi, tocmai pentru că au fost atât de impresionaţi de accident. Iaraşi, cel puţin un semn de întrebare, l-a ridicat din nou Preşedintele României, care, pe lângă faptul că în discursul său nu a amintit nimic despre tragedia din Muntenegru, le-a urat românilor nici mai mult, nici mai puţin, decât “La Mulţi Ani”. În zi de doliu naţional, în care drapelul tricolor a fost coborât în bernă, tocmai în memoria tragediei din Muntenegru.

Destinul a ales - în şase familii, există câte două victime: un decedat şi un supravieţuitor

Cumva, pare că moartea a tras la sorţi. A ales între mamă şi Eiică, soţ şi soţie sau surori. Şase familii plâng acum cu jumătate de inimă şi se bucură cu cealaltă. Fiecare dintre ele a pierdut pe

cineva în accidentul din Muntenegru, dar, în acelaşi timp, în Eiecare familie există şi câte un supravieţuitor, care şi-a văzut mama, soţul sau sora murind. Totodată, numărul 18 se repetă. Astfel, numărul persoanelor decedate în urma carnagiului întâmplat în Muntenegru este 18 şi tot 18 este şi numărul victimelor care proveneau dintr-un acelaşi judeţ - Argeş (n.r. Piteşti, Mioveni şi Curtea de Argeş). Însă numai cinci dintre argeşenii din acel autocar s-au aElat pe lista celor decedaţi, aceştia din urmă Eiind membri importanţi ai comunităţii locale din Crutea de Argeş. Pe această cale, „Ziarul Impact”, transmite sincere condoleanţe familiilor îndurerate, insănătoşire grabnică răniţilor aElaţi acum pe paturile de spital, în convalescenţă, dar totodată transmite şi un mesaj de salut şi apreciere pentru autorităţile de la Bucureşti, Guvernului României, care, poate pentru prima dată, au demonstrat că respectul şi grija pentru cetăţenii români sunt obligatorii şi Eireşti, precum şi un mesaj de mulţumire muntenegrenilor care au salvat vieţile alor noştri, riscându-şi-le pe-ale lor, atunci când au coborât în imensitatea prăpastiei.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 7

INTERNATIONAL

CE îndeamnă statele membre UE să îşi intensifice eforturile de integrare a romilor Comisia Europeană (CE) a cerut celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) să îşi intensiDice eforturile în vederea unei mai bune integrări economice şi sociale a celor 10-12 milioane de romi din Europa, în continuare victime ale discrimării, relatează AFP. "Dacă statele membre sunt întradevăr hotărâte să îşi vadă strategia naţională încununată de succes, ele trebuie să treacă la o viteză superioară în materie de integrare a romilor", a declarat comisarul însărcinat cu Justiţia Viviane Reding, cu ocazia publicării unui raport anual asupra situaţiei romilor în Europa. Progrese s-au înregistrat, în urma implementării, în urmă cu peste doi ani, a unor strategii de integrare a romilor la nivelul Diecărui stat UE, şia exprimat satisfacţia CE. Însă, a deplâns Reding, aceste progrese "rămân foarte limitate". CE a constatat că o majoritate a

statelor membre nu a alocat o parte suDicientă din bugetul naţional în vederea aplicării strategiei de integrare a romilor. În poDida acestor critici, CE relevă totodată o serie de exemple de bune practici la nivel naţional, între care planul regional de incluziune a romilor conceput şi dezvoltat de către landul Berlin sau cooperarea între autorităţi naţionale şi actori locali în Franţa. Acest punct este acordat Franţei în contextul în care, în mandatul lui Nicolas Sarkozy, Parisul s-a aDlat mult timp în colimatorul lui Reding pentru politica sa faţă de comunitatea romilor. CE a salutat totodată efortul depus de Bulgaria în vederea unei mai bune utilizări a fondurilor UE. Spania a format 158 de membri ai forţei de poliţie pentru a acţiona împotriva discriminării etice, iar România a rezervat 15.000 de locuri romilor în şcoli, universităţi şi cen-

Fostul guvenator al băncii centrale a Canadei va prelua conducerea Băncii Angliei Mark Carney, fostul guvenator al băncii centrale a Canadei, va prelua luni conducerea Băncii Angliei, având diDicilul mandat de a accelera creşterea economică a Marii Britanii după mai multe declaraţii prin care a indicat că va adopta un rol mai activ, mai agresiv, urmând exemplul Rezervei Federale.

tre de formare profesională, a relevat CE. "Statele membre, în special cele care au o comunitate romă importantă pe teritoriul lor, este necesar să promoveze cu fermitate şi celeritate egalitatea accesului romilor la educaţie şi la piaţa muncii", a îndemnat Laszlo Andor, comisarul însărcinat cu Incluziunea. În raportul său, CE a recomandat statelor membre să adopte măsuri

"de acţiune pozitivă" pentru a micşora diferenţele între romi şi restul populaţiei, în special în domeniile accesului la educaţie, locurilor de muncă, îngrijirilor de sănătate şi locuinţelor. De asemenea, Bruxelles-ul a solicitat statelor membre să nu aloce doar fonduri europene, ci şi resurse naţionale, private şi asociative în vederea incluziunii romilor.

Tensiuni între Merkel şi Putin privind obiecte de artă sustrase de sovietici din Germania nazistă Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a reproşat preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu ocazia inaugurării unei expoziţii la Muzeul Hermitage din Sankt-Petersburg, că printre obiectele expuse se numără artefacte furate de Armata Roşie din Germania nazistă, scrie site-ul ziarului HufDington Post. Inaugurarea expoziţiei, vineri după-amiază, la Sankt-Petersburg, a fost eclipsată de schimburile reci de replici dintre Angela Merkel şi Vladimir Putin. Angela Merkel a ţinut să remarce că multe dintre obiectele expuse au fost aduse din Germania. "Suntem foarte fericiţi să le putem vedea pe toate aici. Vom continua dialogul asupra tuturor as-

pectelor legate de bunurile de valoare aduse din Germania", a adăugat Merkel, conform agenţiei Interfax. Însă tonul declaraţiilor cancelarului german a fost mult mai blând decât se intenţiona. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului german, Angela Merkel intenţiona să ceară, în discursul din deschiderea expoziţiei, returnarea tuturor obiectelor de artă, în conformitate cu legislaţia internaţională. Într-o conferinţă de presă anterioară, Vladimir Putin evitase să ofere un răspuns concret în legătură cu returnarea obiectelor de artă luate de trupele sovietice în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. "Este o chestiune foarte sensibilă pen-

tru societăţile civile din ambele ţări. Prin urmare, dacă vrem să înregistrăm progrese, nu ar trebui să ampliDicăm problema, ci să căutăm o modalitate de rezolvare a acesteia. Doar că acum nu prea este momentul iniţierii discuţiilor pe această temă", a subliniat Putin, în contextul în care există ruşi revoltaţi de daunele provocate în timpul războiului colecţiilor de artă sovietice. Expoziţia de la Muzeul Hermitage din Sankt-Petersburg - intitulată "Epoca de Bronz: O Europă fără frontiere" - include o celebră colecţie de obiecte de aur preistorice descoperite în Brandenburg (Germania), în anul 1913.

ÎnDiinţată în secolul al XVII-lea, Banca Anglei va avea pentru prima dată un guvernator de altă naţionalitate. Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, l-a numit în luna noiembrie la conducerea Băncii Angliei pe canadianul Mark Carney, însăcinându-l să ducă o politică monetară mai "activistă" pentru a încuraja creşterea economică, trasă în jos de măsurile de austeritate şi criza Dinanciară. Carney a fost guvernatorul Băncii Canadei din anul 2008 până la începutul lunii iunie a acestui an. Primele şase luni de mandat la Banca Angliei îi vor testa abilitatea de a transforma retorica activistă în politici concrete, care să accelereze economia Marii Britanii, transmite Bloomberg. Carney a aDirmat anterior că doreşte să consolideze creşterea economică până la "viteza de scăpare", făcând uz de o cunoscută metaforă a economistului american Lawrence Summers, fost secretar general al Trezoreriei SUA. Carney va prelua noua funcţie la 1 iulie. Trei zile mai târziu va urma primul vot al noului guvernator în consiliul de politică monetară, unde oDicialii vor decide dacă doresc să extindă programul de stimulare monetară a economiei prin achiziţii de obligaţiuni. După încă o lună, Carney trebuie să prezinte un raport în ceea ce priveşte oportunitatea imitării practicii Rezervei Federale a Statelor Unite de a indica în mod public intenţiile oDicialilor cu privire la dobânda de politică monetară. Înainte de a prelua conducerea Băncii Canadei, Carney a petrecut 15 ani la banca de investiţii Goldman Sachs, lucrând la Londra, Tokyo, New York şi Toronto. Carney a aDişat o atitudine ambiţioasă în ceea ce priveşte Banca Angliei, respingând ideea că băncile centrale şi-au epuizat "arsenalul" şi considerând că inDlaţia poate Di controlată încă prin metode Dlexibile.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 8

REPUBLICA MOLDOVA

Victor Chirilă:„Posibilitatea de a călători liber în spaţiul Schengen nu înseamnă şi libertatea de a te afla acolo cât îţi doreşte inima.” Premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, s-a a2lat la Luxembourg pentru a asista la prezentarea primului raport al Comisiei Europene în legătură cu ridicarea vizelor pentru moldoveni pentru spaţiul Uniunii Europene. Premierul a promis, pe vremea în care era şeful diplomaţiei moldovene, că moldovenii nu vor mai avea nevoie de vize începând cu 2014. Corespondentul Europei Libere a stat de vorbă cu Victor Chirilă de la Asociaţia de Politică Externă despre cât de realiste sunt aşteptările Moldovei, având în vedere că Uniunea Europeană continuă să solicite reforme democratice importante din partea Chişinăului înainte de a ridica obligativitatea vizelor. Europa Liberă: S-au făcut promisiuni că, până în toamna anului viitor, a anului 2014, Moldova ar putea să bene)icieze de regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Ar )i un termen şi un obiec-

tiv realist, din moment ce s-a cerut mai multe de la autorităţile de la Chişinău: şi lupta cu corupţia, şi reforma instituţiilor de forţă, şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, să se demonstreze că frontiera este bine păzită, transparentă, putem vorbi totuşi despre un termen şi un obiectiv realist? Victor Chirilă: „Eu cred că este un termen realist. Republica Moldova poate, în sfârşit, atinge acest obiectiv, dar este nevoie, în primul rând, de stabilitate politică în Republica Moldova. Este important ca guvernul să funcţioneze, instituţiile să 2ie e2iciente, funcţionale şi să îndeplinească acea agendă de reforme pe care o cere de la noi Uniunea Europeană, în contextul planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Cred că, în primul rând, trebuie pus accentul pe reforma sistemului judecătoresc, pe combaterea

corupţiei şi aici CNA-ul trebuie nu doar să investigheze, dar şi să producă dosare, care ulterior să ajungă pe masa judecătorilor şi să aibă un verdict, o 2inalitate, în acest sens. De asemenea, este important ca acea lege privind prevenirea discriminării în Republica Moldova să 2ie pusă în aplicare. A fost creat recent Consiliul privind prevenirea şi eliminarea discriminării în Republica Moldova. Acest Consiliu trebuie, în sfârşit, să lucreze, trebuie să investigheze cazuri reale şi să demonstreze că el este funcţional. De asemenea, frontiera Republicii Moldova trebuie să 2ie transparentă, dar, în acelaşi timp, să 2ie bine administrată, să 2ie bine securizată, astfel încât 2luxul migraţional, care trece prin teritoriul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, să 2ie unul legal, iar cel ilegal să 2ie combătut şi, de aceea, este nevoie ca pe segmentul transnistrean

al frontierei noastre cu Ucraina, Republica Moldova ar urma să depună mai multe eforturi pentru consolidarea controlului pe acest segment. Şi, din acest punct de vedere, deschiderea acelor şase puncte migraţionale pe acest sector sunt cruciale pentru Republica Moldova. Şi cred că ar 2i o cedare mare şi pentru societate, şi pentru Uniunea Europeană dacă Republica Moldova nu va pune în aplicare aceste puncte de control, va ceda presiunilor care vin dinspre Est, în special, dinspre Moscova. De asemenea, cred că este important ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cât mai curând posibil cu Uniunea Europeană. Din moment ce acest acord va 2i semnat,va 2i transmis un semnal politic foarte important pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetăţenii noştri.”

SOCIAL

POLITIC

ECONOMIC

UE a confirmat încheierea negocierilor pe marginea Acordului de Asociere

Încasările la bugetul public naţional în luna Guvernul a operat modificări și completări mai au înregistrat o creştere de 8,7 % la Legea învăţământului

Consiliul de Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană a confirmat încheierea negocierilor pe marginea Acordului de Asociere, inclusiv Acordul de liber schimb cu UE. Consiliul contează pe parafarea Acordului la reuniunea Parteneriatului Estic ce va avea loc la Vilnius pe 29 noiembrie a.c. și semnarea acestuia imediat ce vor fi finalizate procedurile tehnice. Uniunea Europeană apreciază „progresul solid" obţinut de ţara noastră în ce priveşte faza a doua şi ultima a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi reconfirmă obiectivul de călătorie liberă a cetăţenilor moldoveni în UE în termeni cât mai restrânşi. Opiniile au fost exprimare la cea de-a 15 reuniune a Consiliului de Cooperare ce s-a desfăşurat la Luxemburg.

O sesiune specială în cadrul şedinţei a fost dedicată procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Părţile au subliniat importanţa menţinerii dialogului în cadrul formatelor existente de negocieri. Uniunea Europeană a dat asigurări că va continua să acorde asistenţă pentru a apropia comunităţile de pe cele două maluri ale Nistrului. Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat că toate aceste realizări constituie rezultatul reformelor puse în practică de autorităţile de la Chişinău, fapt ce va face ireversibil parcursul european al ţării noastre.

La finalul reuniunii, Comisarul pentru Extindere și Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule, a afirmat că formarea Coaliţiei Pro-Europene în Republica Moldova şi finalizarea negocierilor reprezintă un argument puternic pentru aprofundarea relaţiilor și concentrarea dialogului pe acţiunile de până la și după Summit-ul de la Vilnius, relatează Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

În 5 luni ale anului 2013 la bugetul public naţional au fost accumulate venituri în sumă totală de 13410,0 mil. lei la nivel de 99,7 la sută faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. Faţă de perioada similară a anului 2012 încasările au înregistrat o creştere de 8,7 %. Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 12036,3 mil.lei, iar încasările nefiscale – 586,0 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2012, veniturile fiscale s-au majorat cu 1663,6 mil. lei, iar încasările nefiscale cu 49,7 mil. lei. Veniturile fondurilor speciale au constituit 145,1 mil. lei, sau 126,7 la sută faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor finanțate din surse externe din partea donatorilor externi şi investitorilor autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 300,9 mil. lei. Partea de cheltuieli a bugetului public naţional s-a executat în sumă de 13777,2 mil. lei, ceea ce constituie o creştere cu 4,3 % faţă de perioada similară a anului 2012.

Guvernul japonez a acordat R. Moldova un grant de 14 milioane de dolari

Grantul acordat Republicii Moldova este destinat procurării şi instalării cazanelor pe peleţi produşi din reziduuri agricole, la clădirile de menire socială (în special şcoli şi grădiniţe). Acesta va contribui la asigurarea oportunităţilor educaţionale pentru copiii din localităţile rurale, promovarea transformării utilizării energiei din combustibili fosili în energie regenerabilă, creşterea nivelului de autonomie energetică şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca obiectiv general. Cazane de încălzire prin arderea peleţilor vor fi instalate la şcoli şi grădiniţe din 25 de sate din centrul ţării, iar la Chişinău va fi construită o fabrică de producere a peleţilor.

În vederea conformării regulilor europene în învățământ, Guvernul a operat modificări și completări la Legea învăţământului. Modificările în cauză vizează două aspecte. Primul aspect prevede instituirea ciclului 3 al învățământului superior, și anume studii superioare de doctorat, de rând cu ciclurile 1 și 2, respectiv licență și masterat. Completările presupun că programele superioare de doctorat să fie organizate în școli doctorale, în cadrul instituțiilor de învățământ superior, din sfera cercetării, precum și în cadrul consorțiilor și parteneriatelor naționale și internaționale. Cel de-al doilea aspect, ține de asigurarea calităţii în învăţământul superior, prin crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii, o instituție care să evalueze programele din învățământul superior și să acrediteze instituțiile.

Moldova ar putea pierde o treime din universități

Peste 7-10 ani, în Republica Moldova ar putea să fie închise o treime din instituțiile de învățămînt superior. De această părere este ex-deputatul, fostul vicepremier Victor Stepaniuc, care argumentează situația prin scăderea continuă a numărului de abiturienți. Stepaniuc este convins că acest lucru se va produce, dacă autoritățile nu vor întreprinde măsuri radicale în vederea îmbunătățirii situației social-economice și creării locurilor de muncă. Ex-deputatul consideră că este necesar de elaborat un program de urgență pentru depășirea unei catastrofe demografice și migrația populației active. În opinia lui Stepaniuc, una dintre cauzele principale ale reducerii numărului abiturienților în universitățile din Moldova este România, care ”promovează o politică de românizare a populației și practic ne fură abiturienții, creînd condiții deosebit de atractive de studii pentru studenții moldoveni”.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 9

PUBLICITATE

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 10

PE GÂNDURI...

Suntem iubire... Vă salut, dragi mei cititori! Astăzi voi schimba registrul şi voi vorbi despre ceva care se a9la în noi toţi, şi anume, iubirea. Cred că ne întrebăm cu toţii: de ce iubim? Bineînţeles, vom primi răspunsuri gen „ea/el este lumina ochilor mei“, „nu pot trăi fără el/ea“ sau „mă completează“. Acestea sunt genul de a9irmaţii pe care le-am învăţat de la alţii sau „dau bine“. Eu cred că adevărul stă în faptul că dragostea nu are o explicaţie logică. Există, pur şi simplu! O simţim fără ajutorul oamenilor de ştiinţă sau cercetări spirituale, care de care mai amănunţite şi so9isticate. Dragostea face parte din noi. E primită la pachet de 9iinţa umană. Noi ne-am născut din pasiune! Cred că atunci când ne naştem suntem doar iubire! Nu ştim ce este răutatea, invidia, durerea... Nu e nimeni în toată lumea asta care să nu 9i iubit vreodată ceva. Toate relaţiile interumane se bazează pe dragoste, în doze mai mari sau mai mici. Când e în doze mici o numim prietenie, când e în cantităţi mari e iubire. Fără iubire n-am exista. Repet: suntem rodul unei iubiri, cea dintre părinţii noştri. Acea melodie ascultată în nenumărate rânduri, acel 9ilm revăzut la nesfârşit, acea carte recitită…, dar 9loarea mirosită de 9iecare dată? Facem acest

lucru deoarece iubim melodia, 9ilmul respectiv sau acea 9loare. Iubirea nu se manifestă doar între oameni. Iubirea se a9lă în jurul nostru mereu, la orice colţ, în orice şoaptă şi adiere de vânt. Vorba aceea: „Love is in the air…” Doar că nu ne dam noi seama. De ce iubim? Pentru a deveni compleţi, împliniţi su9leteşte şi echilibraţi sentimental. Aşa este natura umană. Fiecare bucăţică din noi este construită din iubire. Întrebarea cârcotaşilor poate 9i una de genul: „Atunci de ce atât de multă răutate şi invidie? Pentru că pe parcursul vieţii noastre ne pricopsim cu nişte deprinderi, frici, frustrări pe care le înţelegem greşit şi le gestionăm greşit! Uneori ne răzbunăm pe cei ce ne rănesc... alteori renunţăm la ei... sau îi rănim şi noi drept răsplată... Iată, aşa intrăm într-un cerc vicios! Cunosc persoane care mi-au spus: „Pe mine nu mă iubeşte nimeni!!!“... Greşit! Încercaţi să conştientizaţi câtă iubire este în jurul dumneavoastră... Propun următorul exerciţiu: luaţi o foaie de hârtie şi scrieţi toate lucrurile pe care le iubiţi. Nu glumesc! Chiar faceţi asta! Scrieţi absolut tot. Veţi conştientiza câtă iubire oferiţi. Şi când oferi multă dragoste, de cele mai multe ori o primeşti înapoi! Garantez! Sau, mai bine, mă ofer să fac acest exerciţiu asupra propriei persoane: Îmi iubesc mama, tatăl, sora bunicii, căţelul şi prietena. Îmi iubesc ţara. Iubesc del9inii, galbenul şi lăcrămioarele. Iubesc să scriu, să joc, să visez, să

fac dragoste, să stau la soare, să cânt, să dansez, să fac cadouri, să zâmbesc şi să urlu de fericire… şi lista e lungă. Iubesc să 9iu iubită! Vedeţi?! N-a fost greu! Acum e rândul vostru. Vedeţi dumneavoastră, aceste gânduri pline de pozitiv şi bunătate vor genera o stare de beatitudine şi linişte dacă le vom repeta zi de zi... Indiferent cât de multe probleme avem, dacă există acea iubire în jur, ele vor deveni mici obstacole. Dacă învăţăm să iubim tot din jurul nostru fără să aşteptăm nimic în schimb... universul va avea grijă să ne trimită în cale exact acele persoane de care avem nevoie... Noi, nu realizăm că nu trăim în această dimensiune doar pentru muncă, bani, putere şi „capra vecinului“. Trăim pentru regăsire, împlinire, spiritualitate şi mântuire. Este părerea mea personală cea expusă aici... Oare trăim pentru a iubi sau iubim pentru a trăi?

Este o întrebare foarte complexă, al cărei răspuns mi-l iau zilnic din situaţii pe care le trăiesc sau le zăresc în jurul meu. Nu există un drum mai sigur către Dumnezeu decât o călătorie în doi. Când unul are harta şi celălalt îi întelege sensul până şi cea mai mare distanţă devine răstimp. Neliniştea are la bază îndoiala, nevoia de mai multe răspunsuri şi de siguranţă pe care ieri nu te-ai 9i gândit să o ceri. Şi totuşi, viaţa are mai multe etape, dar prima şi prima cu siguranţă e nevoia de cunoaştere. Orgoliul omului a avut grijă să strice şi această fragedă dorinţă, devenită mai târziu nevoie, prin banalul motiv al îngâmfării. Recomand să nu priviţi pe cel iubit ca pe un musa9ir, iar dacă iubirea voastră vă va deveni adăpost, amintiţi-vă că temelia nu a fost pusă doar de unul dintre voi! Vă îmbrăţişez, frumoşii mei!! Nu uitaţi: zâmbiţi mult....

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 11

PUBLICITATE

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 12

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 13

INEDIT

Câteva dispozitive ingenioase care ar artage atenţia oricui treaga activitate care se întreprinde, precum şi conţinutul din cheia de memorie.

Instaprint – Imprimarea fotogra0iilor nu ar părea atât de imposibilă datorită acestui gadget. Cu ajutorul dispozitivelor din imagine, se pot imprima fotogra0ii instant.

iTypewriter – Un designer independent industrial a creat o maşină de scris care funcţionează cu ajutorul unui iPad. Această invenţie poate 0i catalogată ca o trecere originală de la tehnologia veche la cea nouă. Acest dispozitiv le permite utilizatorilor de iPad să scrie diferite documente fără a atinge ecranul tabletei de la Apple, astfel evitând crearea amprentelor pe ecran şi murdărirea acestuia.

NuForce Cube –Are o dimensiune de 2.3 inch şi este cea mai mică şi mai gălăgioasă boxă din lume, cu o capacitate de doar trei watt şi are şi un preţ extreme de abordabil. Spre deosebire de alte modele, dispozitivul dispune de un difuzor controlat de un magnet neodim de mare putere care face ca boxa să nu vibreze pe masă atunci când volumul este dat la maxim.

U Transfer USB Stick –Spre deosebire de stickurile de memorie obişnuite care în afară de capacitatea de memorie diversă nu oferă decât un design atrăgător de multe ori, acest dispozitiv facilitează transferul de informaţie dintre un stick către altul şi, după cum se poate observa în imagine, are şi un ecran în care se poate observa in-

Nike+ Fuel Band – Creat pentru a oferi confort atunci când este purtată, ultima invenţie de la Nike a fost concepută în special pentru atleţi şi sportivi care se confruntă zilnic cu antrenamentele. Brăţara urmăreşte activitatea prin energie cinetică, monitorizând treptat caloriile arse şi timpul necesar pentru a 0inaliza un exerciţiu sau un circuit.

Slim Burner – Acest mic arzător creat de BrasaFire este completarea ideală a unei mese dintr-un bar select şi înlocuieşte cu brio lumânările obişnuite sau alte dispositive de iluminat. Este doar elegant şi minunat.

Clear Toast –Acest dispozitiv, nu numai că arată extrem de futurist, dar treaba şi-o face în concordanţă cu designul atrăgător. Cu ajutorul lui putem spune adio pâinii arse sau prăjite mai mult decât ne-ar plăcea.

Solar Charged –Cea mai mare problemă a unui iPhone pare a 0i durata de viaţă a bateriei. Totuşi, cu ajutorul unor dispositive precum cel din imagine, cu un design atrăgător, speci0ic celor de la Apple şi care foloseşte energia solară, problema bateriei parcă nu mai este atât de gravă.

locuim tastatura lipicioasă.

Black & White Clock – Mai mult decât un gadget, ceasul alb-negru nu e doar pentru tocilari. Design-ul unic dispune de patru numere individuale care pot 0i amplasate pe diferite suprafeţe în jurul casei sau în interiorul acestea, fără a necesita schimbarea bateriilor.

Logitech Washable Keyboard K310 –Se poate spune că inventatorii acestei tastaturi au ajuns la următorul nivel. Acoperită cu o vopsea specială cu ori0icii de drenaj, tastatura poate rezista la orice presiune a apei necesară pentru eliminarea prafului, 0irimituri şi altele din aceeaşi categorie. Putem spune adio problemelor cauzate de cafeaua vărsată pe butoane şi ne putem lua la revedere şi de la banii cu care ar 0i trebuit să în-

Cyroscope – Iată un cubuleţ simpatic şi simplu care reprezintă o cale spre a0larea condiţiilor meteorologice. Sincronizând dispozitivul cu o aplicaţie a telefonului mobil, cubul se va încălzi sau răci, în funcţie de condiţiile meteo corespunzătoare locului unde vă a0laţi. Odată atins, veţi şti cum va 0i vremea de mâine.

Green Power –Dacă vă place încărcătorul solar al iPhone-ului vostru, când veţi utiliza acest dispozitiv s-ar putea să uitaţi de cel vechi. Cu el telefonul se încarcă în timp ce rulaţi cu bicicleta printr-un parc. Totuşi idea nu este nouă, acest dispozitiv funcţionând pe principiul dinamului obişnuit care asigura energia becului bicicletei.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 14

MARI ACTORI, MARI REGIZORI

Roxana Guttman: “Meseria de actor este ucigătoare“ Actriţa Roxana Guttman vorbeşte despre eroii săi personali din teatru, despre secretele pe care le-a aflat despre meseria sa şi despre cele mai noi spectacole ale Teatrului Evreiesc de Stat, în care joacă sau pe care le recomandă. Judy FLORESCU

corespondenţă Ziarul Metropolis

De unde a venit pasiunea pentru teatru? Roxana Guttman: Nu ştiu! De la sfârşitul clasei a XII-a. Pur şi simplu! Vedeam multe spectacole, cântam în grupul Song, dirijat de Ioan Luchian Mihalea, mă îndrăgostisem şi de un mare actor… Asta am simţit că vreau să fac, asta am făcut!

Vă mai amintiţi cum a fost la Admitere? Cu emoţii! N-am intrat din prima. Erau patru locuri la fete. Şi comisia formată din uriaşi actori: Olga Tudorache, Dem Rădulescu (care mi-a devenit ulterior profesor), Sanda Manu, Marin Moraru, Amza Pellea. Anii studenţiei la teatru au fost printre cei mai frumoşi ani din viaţa mea, ani la care mă gândesc întotdeauna cu mare drag şi cu nostalgie.

Care e sfatul cel mai important primit de la Dem Rădulescu? Nu ştiu dacă Bibanul dădea sfaturi! Ele erau conţinute, erau la pachet în lucrul cu domnia sa. Ne-a învăţat de pildă că teatrul e mirare şi câtă dreptate avea! Ne-a învăţat că trebuie să venim la spectacol cu cel puţin o oră înainte de gong şi să lăsăm lumea de afară – afară! Şi cel mai important cred, ne-a insuGlat plăcerea de-a juca şi de a ne juca, de a nu pierde niciodată copilul din noi. A fost un mare pedagog Dem Rădulescu! Nu l-am perceput aşa de la început, dar pe parcursul celor patru ani de studenţie, l-am adorat. Toţi cei care iau fost studenţi din diverse generaţii ştiu foarte bine despre ce vorbesc. Îi datorez mult Bibanului, ca şi doamnei Adriana Popovici, care mia fost asistentă şi de la care am învăţat cu adevărat teatrul psihologic. Şi lui Gelu Colceag, şi lui Dragoş Galgoţiu şi doamnei Sanda Manu (cu care am lucrat la primul spectacol la televiziunea naţională) şi doamnei Geta Angheluţa şi tuturor profesorilor mei le sunt recunoscătoare. Am înţeles cu timpul că meseria de actor e un privilegiu. Şi am mai înţeles că pentru meseria asta trebuie ca viaţa să îţi dea nişte lecţii şi tu să le înţelegi: să te doară, să te bucure, să te umilească, să-ţi păstreze forţa şi dorinţa de-a spune nişte lucruri acolo, pe scenă. Pe undeva, cred că e o meserie ucigătoare şi mai cred că trebuie făcută cu pioşenie şi umilinţă, din nevoie şi nu din Giţă. E cu legi scrise şi nescrise, cu dureri, cu foame, cu sărăcie, fără încrâncenări, fără invidii, e cu suGlet de copil, e cu mirare. E o meserie cu divin.

Cum este să lucrezi ca actor în Teatrul Evreiesc de Stat? Teatrul Evreiesc e o şcoală de teatru, mai bine zis de arte – teatru, dans, muzică, pantomimă, păpuşi etc. E de muncit! E de creat! S-au făcut mari spectacole aici cu mari actori şi mari regizori. Pariez pe recenta premieră a Teatrului Evreiesc, „Yentl“, în regia unui foarte talentat regizor, aGlat la debut, Erwin Simsensohn, ca pe un eveniment teatral, cu actori din tânăra generaţie extrem de talentaţi (Alexandra Fasolă, Raluca Aprodu, Conrad Mericoffer), cu aproape toată trupa TES în mare formă, şi cu un producător al spectacolului, şi în acelaşi timp manager şi director al TES – Maia Morgenstern – pe măsură. Cu toată dragostea, vă invit să vedeţi un spectacol eveniment, prin acurateţe, sensibilitate, tradiţie. Cred că venirea Maiei Morgenstern ca directoare a TES e de bun augur. Devotamentul ei faţă de acest teatru, puterea uriaşă de muncă, generozitatea şi înţelepciunea cu care conduce de aproape un an Teatrul Evreiesc, îşi pun amprenta şi asupra producţiilor teatrului şi asupra trupei. E de bine! De foarte bine!

Refuzaţi roluri? Da, refuz! Refuz acolo unde cred că nu există între mine şi regizor niciun fel de compatibilitate. Pe nici un plan! Evit în felul ăsta un

divorţ iminent pe parcursul lucrului. Roluri în sine, adică personaje, nu refuz niciodată. Orice rol, mare sau mic, e o provocare! Nam spus şi nu voi spune niciodată „nu pot!“.

Care este poziţia dumneavoastră faţă de regizor? De colaborare! În nici un caz de supunere oarbă! Suntem amândoi doi creatori, drept urmare, creăm împreună. Pentru mine asta e esenţial. Actorul nu-i un executant şi nici un prestator de servicii artistice. Actorul e un creator! Fără orice şi oricine poate exista teatrul, dar fără actori, cu siguranţă, nu! Cred că spectacolul trebuie să Gie o coproducţie a celor care îl realizează. Dirijorul are marele privilegiu de a se juca şi de-a ţine suGletele actorilor în palmă.

Aţi jucat în spaţii neconvenţionale? Mi-a plăcut şi îmi place să joc în spaţii neconvenţionale, să fac spectacole experiment, aşa cum am încercat la „Telefonul“. Eu îmi asum ideea de a spune ceva fără să mă folosesc de nimic, atunci văd dacă mesajul meu trece dincolo. Orice idee nouă de a face teatru e mai mult decât binevenită. Simt nevoia la un moment dat să spun şi lucrurile altfel. În artă nu poţi să spui „aşa nu“ decât când e o chestie absolut scabroasă, gratuită, inutilă, exhibiţionistă… poate atunci, da… Eu am făcut spectacolul „Telefonul“ pentru că aveam şi am în continuare o idee Gixă că trebuie să spun mesajul acesta prin spectacolul acesta. Faptul că actorii vor să facă şi să se exprime în fel şi chip în locuri diverse, în teatre, în subsoluri, în demisoluri, e un lucru extraordinar.

Aveţi o amintire specială dintr-un spectacol independent? Acum câţiva ani am făcut un spectacol la Green Hours, „Cadoul Special“ se numea, dura 20 de minute, era despre Holocaust. Îţi dai seama ce risc? Am avut într-o seară o surpriză, pe care n-am s-o uit şi am s-o povestesc toată viaţa mea: la Ginalul unei reprezentaţii, unii cu cercei în nas au venit plângând la noi; eu am crezut că nu văd bine. Neam atins scopul. A fost absolut senzaţional. Pe urmă a mai fost spectacolul cu Andrei Gheorghe, după singura piesă a lui Nicolae Cajal, „Alogic 14“, tot la Green jucat şi la festivaluri. A fost o experienţă uluitoare. Era un spectacol bazat pe improvizaţie multă, eu ador improvizaţia. Teatrul trebuie să Gie viu. Vorbesc din punct de vedere al textului. Sigur că nu poţi să improvizezi la Shakespeare.

Sunteţi un om îndrăgostit de animale, dar şi cu un regim de viaţă sănătos . De unde a pornit această pasiune pentru animale? Nu-i o pasiune, ci o dragoste! O dragoste care mă doare tare, pentru că nu pot să le ajut atât cât aş vrea şi mi-aş dori. De unde? Dinlăuntru meu. E o dragoste pe care le-o port de când mă ştiu.

Ce părere aveţi de faptul că $iica dumneavoastră, Naomi, e vegetariană? Şi eu sunt vegetariană! Am început în acelaşi timp, cam acum şase ani. Ea a dat tonul, şi bineînţeles că eu am urmat-o. Şi-i sunt recunoscătoare pentru asta!

Nu e nici un pericol pentru sănătate? Noi ne simţim bine aşa! Cred că e o mare eliberare şi o puriGicare. Şi apoi cum să mânânc, ceea ce iubesc atât de mult, animalele?

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 15

SPIRITUALITATE / Ă&#x17D;NVATATURI DUHOVNICESTI

B S r

o u t t

MONTREAL:

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Liviu Alexandrescu www.bunavestire.ca

Biserica Ă&#x17D;nÄ&#x192;lĹŁarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.G Montreal, QC., H4A 2B6 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30 Preot - Nicolae Stoleru www.inaltarea-domnului-montreal.com Biserica SfĂ˘ntul Nicolae Adresa: 3044 rue Delisle (colĹŁ cu Atwater, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30. Preot - Gabriel Alexe www.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan BotezÄ&#x192;torul Adresa: 1841 Masson St., MontrĂŠal QC H2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - George ChiĹ&#x;cÄ&#x192; www.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolicÄ&#x192; NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal, QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30 Preot - Sorin Avram Ĺ&#x17E;uta www.sfantamariamica.ca Biserica SfĂ˘nta CuvioasÄ&#x192; Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Montreal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Ungureanu

ANJOU:

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45 Preot - Ioan CotrigÄ&#x192;Ĺ&#x;anu www.sfantulilie.org

LAVAL:

Biserica NaĹ&#x;terea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval, QC., H7V 1X2 Sf. Liturghie: la orele 11:30 Preot - Ioan Iancu www.bisericalaval.com

RIVEâ&#x20AC;&#x2C6;SUD:

Biserica SfĂ˘ntul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie, Saint-Hubert, QC., J4T 2B1 Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00 Preot - Daniel Sandu www.sfgheorghe.com

WEST ISLAND:

AcoperÄ&#x192;mĂ˘ntul Maicii Domnului Adresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds, Quebec, H9A 1C3 Sf. Liturghie: la orele 13:00 Preot - Felicean Zinca www.ortodoxwestisland.ca

AUTEUIL:

Biserica SfĂ˘ntul Dimitrie cel Nou Adresa: 10120, avenue d'Auteuil, MontrĂŠal, Qc, H3L 2K1 Sf. Liturghie: la orele 12:00 Preot - Ion CeauĹ&#x;u www.bisericasfdimitriecelnou.com

ST-EUSTACHE:

Biserica SfĂ˘ntul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, SaintEustache, Qc, J7P 3V2 Sf. Liturghie: la orele 11:15 Preot - Vasile Trif www.bisericamontreal.org

â&#x20AC;&#x17E;Omul este jumÄ&#x192;tate dragoste, jumÄ&#x192;tate luptÄ&#x192;â&#x20AC;&#x153; Fragment dintr-unul din interviurile realizate, ĂŽn anii 2005-2007, de scriitorul Adrian Alui Gheorghe cu vrednicul de pomenire pÄ&#x192;rintele arhimandrit Justin PĂ˘rvu. PÄ&#x192;rinte Iustin, dupÄ&#x192; experienĹŁa dumneavoastrÄ&#x192; de viaĹŁÄ&#x192;, de â&#x20AC;&#x17E;ĂŽngropare ĂŽn oameniâ&#x20AC;&#x153;, ce credeĹŁi, omul trebuie ĂŽnĹŁeles sau trebuie iubit? Omul trebuie iubit. Dar ca sÄ&#x192;-l iubeĹ&#x;ti trebuie sÄ&#x192;-l ĂŽnĹŁelegi. DacÄ&#x192; ĂŽl vezi cÄ&#x192;zut acolo, neapÄ&#x192;rat trebuie sÄ&#x192; gĂ˘ndeĹ&#x;ti cÄ&#x192; trebuie sÄ&#x192;-i dai o mĂ˘nÄ&#x192; de ajutor. Iubirea aproapelui este o lecĹŁie de iubire faĹŁÄ&#x192; de Dumnezeu. DacÄ&#x192; nu-l iubeĹ&#x;ti pe cel de alÄ&#x192;turi, dacÄ&#x192; nu-l ajuĹŁi, nu eĹ&#x;ti capabil nici sÄ&#x192;-l iubeĹ&#x;ti pe Dumnezeu. Iubirea aproapelui este prima treaptÄ&#x192; spre mĂ˘ntuire, pe treapta asta trebuie sÄ&#x192; repeĹŁi pentru marea iubire de Dumnezeu.

Ă&#x17D;n perioada comunistÄ&#x192; am fost intoxicaĹŁi cu marota â&#x20AC;&#x17E;omului nouâ&#x20AC;&#x153;. CredeĹŁi cÄ&#x192; am ajuns sÄ&#x192; avem â&#x20AC;&#x17E;omul nouâ&#x20AC;&#x153;? Ă&#x17D;n sensul ĂŽn care merge materialismul? Poate doar aĹ&#x;a, cum l-au gĂ˘ndit materialiĹ&#x;tii, ca om ieĹ&#x;it de sub in@luenĹŁa Bisericii, a Duhului SfĂ˘nt...! Dar omul nou, ca o valoare moralÄ&#x192; ĂŽnnoitÄ&#x192;, e departe. Eu vreau sÄ&#x192; vorbesc despre omul nou nÄ&#x192;scut ĂŽntru Hristos, omul care lipseĹ&#x;te ĂŽnsÄ&#x192;, din pÄ&#x192;cate, RomĂ˘niei noastre. Ă&#x17D;nnoirea omului Ĺ&#x;i a lumii se face prin Ă&#x17D;nviere, prin ĂŽnĹŁelegerea acestei profunde Ă&#x17D;nvieri ĂŽntru Hristos. Acesta este omul nou, cel pe care trebuie sÄ&#x192;-l viseze @iecare mamÄ&#x192; care se pregÄ&#x192;teĹ&#x;te sÄ&#x192; aducÄ&#x192; prunci pe lume. Numai ĂŽntr-un su@let ĂŽmpÄ&#x192;cat ĂŽncape toatÄ&#x192; lumea deodatÄ&#x192;.

Einstein considera cÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;progresul fÄ&#x192;cut de om, ĂŽn comparaĹŁie cu dezvoltarea caracterului sÄ&#x192;u, este ĂŽndeajuns pentru a ĂŽngroziâ&#x20AC;&#x153;â&#x20AC;Ś Da, daâ&#x20AC;Ś Ă&#x17D;mi povestea un pÄ&#x192;rinte care a fost ĂŽn pelerinaj la Ierusalim ce l-a impresionat mai mult a fost cÄ&#x192; tineretul, copiii de acolo, atunci cĂ˘nd vedeau o uniformÄ&#x192; din asta, de cÄ&#x192;lugÄ&#x192;r, erau cu bolovanii pe el. L-a apucat aĹ&#x;a o revoltÄ&#x192;, cÄ&#x192; de unde am plecat Ĺ&#x;i unde am ajuns. AdicÄ&#x192; tu care porĹŁi cuvĂ˘ntul MĂ˘ntuitorului, cel care a plecat din Ierusalim, cĂ˘nd te duci acolo, la origini, acasÄ&#x192; ĂŽntrun fel, eĹ&#x;ti luat cu pietre. DacÄ&#x192; ne uitÄ&#x192;m ĂŽn pildele lui Iisus Ĺ&#x;i ne gĂ˘ndim la ceea ce ni s-a pÄ&#x192;strat Ĺ&#x;i cum a evoluat lumea, cred cÄ&#x192; acolo gÄ&#x192;sim Ĺ&#x;i acest lucru, acest comportament destul de bizar de altfel. Tot el ĂŽmi spunea cÄ&#x192; la altÄ&#x192; vizitÄ&#x192; a lÄ&#x192;sat, aĹ&#x;a, cam la sfĂ˘rĹ&#x;it, sÄ&#x192; intre ĂŽn Biserica SfĂ˘ntului Ioan. Ei, bine, a stat acolo o orÄ&#x192;, s-a rugat, Ĺ&#x;i dupÄ&#x192; aceastÄ&#x192; Ĺ&#x;edere acolo nu mai simĹŁea dacÄ&#x192; existÄ&#x192; ĂŽn realitate, sau el ĂŽnsuĹ&#x;i e doar o ĂŽnchipuire pe pÄ&#x192;mĂ˘nt. SimĹŁea aĹ&#x;a o bucurie Ĺ&#x;i o dragoste desÄ&#x192;vĂ˘rĹ&#x;itÄ&#x192; ĂŽncĂ˘t nu mai privea lumea asta decĂ˘t ĂŽntr-o dragoste deplinÄ&#x192;, ca dupÄ&#x192; un voal cu care o ĂŽmbrÄ&#x192;ĹŁiĹ&#x;a Ĺ&#x;i chiar pe cei de ieri care ĂŽl alungaserÄ&#x192; cu pietre ĂŽi venea sÄ&#x192;-i ĂŽmbrÄ&#x192;ĹŁiĹ&#x;eze. ToatÄ&#x192; lumea era ĂŽnvÄ&#x192;luitÄ&#x192; ĂŽn bucuria lui. CĂ˘Ĺ&#x;tigase toatÄ&#x192; lumea prin bucurie. Numai ĂŽntr-un su@let ĂŽmpÄ&#x192;cat ĂŽncape toatÄ&#x192; lumea deodatÄ&#x192;, ĂŽn su@letul ĂŽncrĂ˘ncenat, acrit, tulburat nu ĂŽncape nimic.

Cum de.iniĹŁi omul, aĹ&#x;a cum l-aĹŁi ĂŽnchipuit

dumneavoastrÄ&#x192;? Omul este - sau ar trebui sÄ&#x192; @ie! - jumÄ&#x192;tate dragoste Ĺ&#x;i jumÄ&#x192;tate luptÄ&#x192;, jertfÄ&#x192; pentru a pÄ&#x192;stra dragostea intactÄ&#x192;, neatinsÄ&#x192; de rÄ&#x192;u.

Un mare gĂ˘nditor al veacului trecut, Carl Gustav Jung, spune: â&#x20AC;&#x17E;Pentru omul tĂ˘nÄ&#x192;r este aproape un pÄ&#x192;cat sau cel puĹŁin un pericol sÄ&#x192; se ocupe prea mult de sine ĂŽnsuĹ&#x;i, pentru omul care ĂŽmbÄ&#x192;trĂ˘neĹ&#x;te ĂŽnsÄ&#x192;, este o datorie Ĺ&#x;i o necesitate sÄ&#x192; se dedice unui studiu cĂ˘t mai serios al sinelui sÄ&#x192;uâ&#x20AC;Śâ&#x20AC;&#x153;. Cum vedeĹŁi dumneavoastrÄ&#x192; acest lucru? La capÄ&#x192;tul acestei cÄ&#x192;utÄ&#x192;ri omul trebuie sÄ&#x192;-l gÄ&#x192;seascÄ&#x192; pe Dumnezeu. Dumnezeu l-a fÄ&#x192;cut pe om dupÄ&#x192; chipul Ĺ&#x;i asemÄ&#x192;narea Sa, de asta ĂŽn @iecare om sÄ&#x192;lÄ&#x192;Ĺ&#x;luieĹ&#x;te Dumnezeu. TĂ˘nÄ&#x192;r sau bÄ&#x192;trĂ˘n, omul trebuie sÄ&#x192; facÄ&#x192; curÄ&#x192;ĹŁenie ĂŽn interiorul sÄ&#x192;u, niciodatÄ&#x192; nu Ĺ&#x;tie omul cĂ˘nd vine sfĂ˘rĹ&#x;itulâ&#x20AC;Ś Spunea cineva cÄ&#x192; â&#x20AC;&#x17E;ĂŽn creierul gol ĂŽĹ&#x;i gÄ&#x192;seĹ&#x;te sÄ&#x192;laĹ&#x; diavolulâ&#x20AC;&#x153;â&#x20AC;Ś Aici este vorba de omul care se gÄ&#x192;seĹ&#x;te mereu cu coĹ&#x;ul plin pentru cÄ&#x192; are grijÄ&#x192; de grĂ˘ul care trebuie mÄ&#x192;cinat. Iar grĂ˘ul care trebuie mÄ&#x192;cinat este rugÄ&#x192;ciunea permanentÄ&#x192;: â&#x20AC;&#x17E;Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mĂ˘ntuieĹ&#x;te-ne pe noi!â&#x20AC;&#x153;. DacÄ&#x192; vrÄ&#x192;jmaĹ&#x;ul te gÄ&#x192;seĹ&#x;te rÄ&#x192;tÄ&#x192;cind cu mintea ĂŽn lucruri nefolositoare, ĂŽn lucruri necuviincioase, atunci se aĹ&#x;azÄ&#x192; diavolul ĂŽn mintea ta Ĺ&#x;i te mĂ˘nÄ&#x192; aiurea (â&#x20AC;Ś)

ExistÄ&#x192; vreo ĂŽntrebare la care omul este condamnat sÄ&#x192; nu a.le niciodatÄ&#x192; rÄ&#x192;spunsul? Depinde ce vrea sÄ&#x192; a@le @iecare. Omul are toate rÄ&#x192;spunsurile ĂŽn sine ĂŽnsuĹ&#x;i. Despre naĹ&#x;tere, despre viaĹŁÄ&#x192;, despre sensul mĂ˘ntuirii sale. DacÄ&#x192; vrea sÄ&#x192; a@le rÄ&#x192;spunsuri la ĂŽntrebÄ&#x192;ri fÄ&#x192;rÄ&#x192; sens, va @i un nefericit. DacÄ&#x192; vrea sÄ&#x192; a@le rÄ&#x192;spunsuri la ĂŽntrebÄ&#x192;ri care ĹŁin de credinĹŁa sa, de profesia sa, va gÄ&#x192;si lesne fericirea.

Ă&#x17D;ndoiala creĹ&#x;tinului este un pÄ&#x192;cat? Da. Dar existÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽndoiala permisÄ&#x192;, care nu e pÄ&#x192;cat. Ă&#x17D;ndoieĹ&#x;te-te cÄ&#x192; mai exiĹ&#x;ti tu ĂŽnsuĹŁi, dupÄ&#x192; o rugÄ&#x192;ciune @ierbinte. Atunci te transformi tu ĂŽnsuĹŁi ĂŽn rugÄ&#x192;ciune. Ă&#x17D;ndoiala asta e permisÄ&#x192; oricui. Spune, la un moment dat, Petre Ĺ˘uĹŁea: â&#x20AC;&#x17E;Poarta spre Dumnezeu este credinĹŁa, iar forma prin care se intrÄ&#x192; la Dumnezeu e rugÄ&#x192;ciunea. RugÄ&#x192;ciunea este singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. GĂ˘nditÄ&#x192; creĹ&#x;tin, rugÄ&#x192;ciunea ne aratÄ&#x192; cÄ&#x192; umilinĹŁa ĂŽnalĹŁÄ&#x192;, iar nu coboarÄ&#x192; pe omâ&#x20AC;&#x153;. Ce este umilinĹŁa? UmilinĹŁa e o autoevaluare corectÄ&#x192; a dimensiunii omului ĂŽn acest univers. UmilinĹŁa asociatÄ&#x192; cu rÄ&#x192;bdarea rÄ&#x192;stoarnÄ&#x192; muntele, aĹ&#x;a de puternicÄ&#x192; devine pentru oricare creĹ&#x;tinâ&#x20AC;Ś

Care e Golgota creĹ&#x;tinului de azi? NecredinĹŁa face o GolgotÄ&#x192; din @iecare zi.

Omul de azi e mai sceptic decĂ˘t cel de acum cincizeci de ani? Cum ĂŽl puteĹŁi ĂŽncuraja ca sÄ&#x192; meargÄ&#x192; mai departe, sÄ&#x192; reziste ĂŽn faĹŁa vicisitudinilor vieĹŁii? Omul de azi pune prea mare bazÄ&#x192; pe @leacuri Ĺ&#x;i

amÄ&#x192;nunte, este asediat de o mulĹŁime de lucruri false Ĺ&#x;i nu Ĺ&#x;tie sÄ&#x192; aleagÄ&#x192;. DacÄ&#x192; Ĺ&#x;tii sÄ&#x192; alegi bine, lucrurile devin uĹ&#x;oare, viaĹŁa este frumoasÄ&#x192;. DacÄ&#x192; alegi rÄ&#x192;u, te chinui. DacÄ&#x192; ai ĂŽndoialÄ&#x192; cÄ&#x192; ai ales bine, iarÄ&#x192;Ĺ&#x;i te chinui. Omul a devenit prea materialist, se supune prea mult tiraniei banului. Peste tot auzi cÄ&#x192; banul este totul, cÄ&#x192; banul este stÄ&#x192;pĂ˘nul lumii. Cine pune banul drept stÄ&#x192;pĂ˘n al lumii, se bagÄ&#x192; el singur slugÄ&#x192; la dia-vol. MulĹŁumirea pentru ceea ce are este, pĂ˘nÄ&#x192; la urmÄ&#x192;, mÄ&#x192;sura credinĹŁei @iecÄ&#x192;ruia. Banul e important ĂŽn mÄ&#x192;sura ĂŽn care faci ceva cu el. Banul ĂŽn sine nu are nici o valoare. Da, daâ&#x20AC;Ś Dramele lumii se stĂ˘rnesc nu de la o luptÄ&#x192; de idei, ci de la o luptÄ&#x192; pentru bani, pentru tot ce e material. Omul cumpÄ&#x192;rat cu bani nu are valoare, ĂŽĹ&#x;i pierde valoarea Ĺ&#x;i credinĹŁa, rÄ&#x192;mĂ˘ne ca o monedÄ&#x192; calpÄ&#x192;.

Cum vedeĹŁi fericirea azi? DumneavoastrÄ&#x192; sunteĹŁi fericit? Ce sfaturi le daĹŁi creĹ&#x;tinilor care vin la dumneavoastrÄ&#x192; Ĺ&#x;i care spun cÄ&#x192; sunt nefericiĹŁi? Fericirea e atunci cĂ˘nd Hristos rÄ&#x192;spunde cu dragoste rugÄ&#x192;ciunii tale. Oamenii ĂŽnĹŁeleg fericirea ĂŽn mod diferit. Unii vor mult Ĺ&#x;i nu primesc Ĺ&#x;i se simt nefericiĹŁi. AlĹŁii vor puĹŁin Ĺ&#x;i primesc Ĺ&#x;i se simt fericiĹŁi. Spunea cineva: Fericirea nu-i mai presus de om, nu-i mai prejos, ea este pe mÄ&#x192;sura omului. Da, fericirea e credinĹŁa din om. N-aĹŁi vÄ&#x192;zut cĂ˘ĹŁi oameni au de toate, au poziĹŁie ĂŽn societate, dar se simt nefericiĹŁi pentru cÄ&#x192; sunt lipsiĹŁi de credinĹŁÄ&#x192;â&#x20AC;Ś? Cred cÄ&#x192; meritÄ&#x192; amintitÄ&#x192; aici o pildÄ&#x192; din Patericul Egiptean, demnÄ&#x192; de luat ĂŽn seamÄ&#x192;. CicÄ&#x192; era un bÄ&#x192;trĂ˘n mare Ĺ&#x;i vÄ&#x192;zÄ&#x192;tor cu mintea, Ĺ&#x;i s-a ĂŽntĂ˘mplat ca el, odatÄ&#x192;, sÄ&#x192; Ĺ&#x;adÄ&#x192; cu mai mulĹŁi fraĹŁi la masÄ&#x192; Ĺ&#x;i, cĂ˘nd mĂ˘ncau ei, lua aminte bÄ&#x192;trĂ˘nul cu duhul Ĺ&#x;i vedea cÄ&#x192; unii mÄ&#x192;nĂ˘ncÄ&#x192; miere, altii pĂ˘ine, iar alĹŁii baligÄ&#x192;. Ĺ&#x17E;i se minuna Ĺ&#x;i se ruga lui Dumnezeu, zicĂ˘nd: â&#x20AC;&#x17E;Doamne, descoperÄ&#x192;-mi taina aceasta, cÄ&#x192; aceleaĹ&#x;i bucate @iind puse pe masÄ&#x192; ĂŽnaintea tuturor, cĂ˘nd mÄ&#x192;nĂ˘ncÄ&#x192; se vÄ&#x192;d aĹ&#x;a schimbateâ&#x20AC;&#x153;. Ĺ&#x17E;i i-a venit lui glas de sus, zicĂ˘nd: â&#x20AC;&#x17E;Cei ce mÄ&#x192;nĂ˘ncÄ&#x192; miere sunt cei ce cu fricÄ&#x192;, cu cutremur Ĺ&#x;i cu bucurie duhovniceascÄ&#x192; Ĺ&#x;ed la masÄ&#x192; Ĺ&#x;i neĂŽncetat se roagÄ&#x192; Ĺ&#x;i rugÄ&#x192;ciunea lor ca tÄ&#x192;mĂ˘ia se suie la Dumnezeu. Cei ce mÄ&#x192;nĂ˘ncÄ&#x192; pĂ˘ine sunt cei ce mulĹŁumesc pentru ĂŽmpÄ&#x192;rtÄ&#x192;Ĺ&#x;irea celor dÄ&#x192;ruite de la Dumnezeu, iar cei ce mÄ&#x192;nĂ˘ncÄ&#x192; baligÄ&#x192; sunt cei ce cĂ˘rtesc Ĺ&#x;i zic: â&#x20AC;&#x17E;Aceasta este bunÄ&#x192;, aceasta este putredÄ&#x192;â&#x20AC;&#x153;â&#x20AC;Ś. (21-281) MulĹŁumirea pentru ceea ce are este, pĂ˘nÄ&#x192; la urmÄ&#x192;, mÄ&#x192;sura credinĹŁei @iecÄ&#x192;ruia. (Interviu de Adrian Alui Gheorghe)

Prin ochiul fotografului 5

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 16

ARTA FOTOGRAFIEI SI “AI NOSTRI”

Bun găsit dragi cititori. După cum v-am obişnuit în ultimele mele articole, datele tehnice despre camerele digitale şi fotograIie în sine, au fost puse în dulap, optând în schimb pentru diferite poveşti pe care să le colorez cu diferite fotograIii. Fiind ultima ediţie de dinaintea vacanţei, voi încheia acest set de articole cu promisiunea că din toamnă vă voi surprinde cu alte lucruri minunate, evident legate de fotograIie. Precum timpul zboară, iată că odată cu el zbor și eu si mă dirijez cu voinicie către 3ara noastră de baștină, 3ara pe care atâ3ia din noi am părăsit-o pentru o multitudine de motive, unul Iiind foarte clar: să ne Iie mai bine. Am început să scriu acest material la aproximativ 15.000 de metri altitudine, pentru că mergând pe zicala „cu capul în nori” m-am gândit că inspiraţia va veni mai uşor. Aşa a şi fost, numai că materialul iniţial s-a modiIicat o dată ce am ajuns în Paris, prima destinaţie înaintea României. La început am vrut ca în acest articol să prezint impresiile unui român care nu s-a mai întors în ţară de aproape 11 ani, dar incidentele la care am asistat în capitala Franţei, m-au făcut să îmi schimb ideea. Deşi mai aterizasem în Franţa de câteva ori, niciodată nu am avut timpul necesar să vizitez Parisul, însă de această dată am optat pentru o escală de 12 ore şi visul mi s-a împlinit. Odată ajuns în Aeroportul Charles de Gaule la orele cinci ale dimine3ii, m-am îndreptat către Roissy Bus. Mă așteapta o zi lungă și obositoare. Roissy Bus-ul este autobuzul care pentru 10€ vă plimbă de la aeroport până în centrul orașului, lângă Operă. Eram singur în staţie şi aşteptam autobuzul a cărei primă cursă era la şase dimineaţa. Agale, se apropia Vivianne, o tânără chinezoaică absolventă a Universităţii din Vancouver, cu care ulterior m-am împrietenit. Determinăm rapid faptul că şi eu dar şi ea călătoream singuri, o ajut cu bagajul, ne îmbarcăm, dar pe întreaga durată a drumului s-a aşternut o linişte oarecum normală. Eu priveam prin geam şi încercam să dau un sens Parisului, iar ea, destul de neinteresată de privelişte, butona de zor telefonul. În timp ce mă chinuiam să găsesc cu privirea Turnul Eifel care parcă nu vroia să apară de nicăieri, mă minunam de ceea ce suburbiile Parisului, nu foarte impresionante, dar totuşi cu un aer diferit, aveau de oferit: magazinele din parterurile clădirilor, multitudinea de cafenele şi maşinile extrem de mici. Fiind căzut totuşi în melancolia vacanţei, am realizat că nu am făcut nicio poză, lucru de neconceput mie, mai ales când mă aIlu departe de casă. Ajungem în sfârşit la destinaţie şi după ce am ajutat-o din nou cu bagajul, ridicându-şi ochii din telefon, Vivianne îmi propune să ne petrecem ziua împreună. Ne cazăm la hotelul « Edouard 7 », luăm micul dejun împreună (absolut delicios) şi din vorbă în vorbă, descoperim că avem aceeaşi pasiune, fotograIia. Îmi arată noua ei achiziţie de la Nikon, un D800 (cea mai nouă cameră de la acest producător) prezint şi eu arsenalul meu, şi după câteva zeci de minute în care Iiecare şi-a prezen-

tat capodoperele, îmi propune să ne îndreptăm spre Operă şi să facem câteva poze. Ajunşi în faţa Operei, scoatem aparatele, trecem la treabă şi asist la o primă scenă care m-a bulversat complet. M-am întors cu spatele pentru a fotograIia o statuetă şi după aproximativ două minute, timp în care aparatul nu mi s-a dezlipit de ochi, o aud pe Vivianne ţipând. Mă întorc repede şi văd o femeie care nu reuşea să se hotărască asupra obiectului pe care vroia să îl fure de la gâtul Viviannei, aparatul foto sau poşeta. M-am repezit spre ele şi după ţipete şi urlete în care autoarea încerca cu un accent franţuzesc de baltă şi pe un ton speriat să îmi explice fel şi fel de poveşti, scena a luat sfârşit. În acelaşi timp mi-am dat seama că grupul de fuste colorate spre care autoarea furtului alerga, erau ţigănci « made in Romania ». Nu mai văzusem aşa ceva de când am emigrat în Canada. Mi-era pur şi simplu ruşine şi nu ştiam cum să îi explic Viviannei ce s-a întâmplat, ce sunt defapt acele persoane şi de unde provin. Evident bulversaţi, eu din lipsa contactului cu aşa ceva, iar Vivianne care nu se mai întâlnise cu o asemenea situaţie în China, ne-am urcat într-un autobuz cu destinaţia Turnul Eifel. Un lucru care m-a impresionat a fost bunăvoinţa localnicilor în a ne ajuta cu tot felul de informaţii, contrastant faţă de New York, unde aproape că trebuie să mergi deodată cu oamenii pentru a obţine o informaţie, aceştia Iiind grăbiţi şi fără prea mult chef de vorbă. Ajungem în cele din urmă la Turnul Eifel, dar starea de linişte cu care abia începusem să ne reacomodăm a fost spulberată din nou de o femeie, care de această dată, se îndrepta spre noi cu o foaie în mână. Din nou o ţigancă din România, care încerca să ne convingă să completăm un formular. Probabil un alt truc cu ajutorul căruia ar mai Ii furat ceva. Vorbea engleză, franceză, italiană şi spaniolă, pe semne că hoţia necesită ceva cunoştinţe generale. După ce am refuzat insistent, am observat că s-a îndreptat spre un grup de fete de aceeaşi etnie, care şi ele încercau să

convingă turiştii să completeze acel formular. Nu ar Ii de mirare ca persoanele de la Operă să Iie în aceeaşi reţea cu cele de la Turnul Eifel. Vivianne era de-a dreptul bulversată de ceea ce văzuse şi nu înţelegea de ce nu există poliţie care să protejeze turiştii de astfel de infractori. În Iine, ne continuăm drumul spre Piaţa Trocadero unde din nou am fost hărţuiţi, dar de această dată de nişte persoane de culoare care încercau să ne vândă brelocuri cu Turnul Eifel pentru preţul de un euro. După o cafea minunată, o luăm la pas pe strada Victor Hugo, îndreptându-ne spre Arcul de Triumf. Făcând o paranteză, trebuie să vă spun că Parisul are o arhitectură uluitoare iar oraşul trezeşte o ambianţă aparte. M-a impresionat mult numărul copleşitor al cafenelelor, unde scaunele sunt puse unul lângă altul, foarte rar Iiind poziţionate unul în faţa celuilalt. Ne continuăm drumul prin marea de scutere care împânzeşte peisajul urban al capitalei. Trebuie să menţionez că aş putea cataloga stilul de condus adoptat de parizieni ca Iiind „ca-n codru”, regulile de circulaţie neIiind respectate, mai ales de aceşti nomanzi bipezi care încurcă pe toată lumea. Vivianne a fost impresionată de Ilorăriile prezente pe o străduţă adiacentă, dar bănuiesc că şarmul Parisului făcea ca ambianţa să Iie accentuată. Credeţi că incidentele au dispărut? Nici vorbă. Ajunşi la Arcul de Triumf, ne aşezăm pe o bancă din cercul exterior pentru a admira atât piaţa cât şi monumentul în sine. Mă ridic de pe bancă pentru a prinde câteva cadre, moment în care atenţia îmi este distrasă de un bărbat care se apleacă la aproximativ un metru distanţă de mine pentru a ridica de jos o verighetă, probabil de aur. Acesta îmi întinde inelul şi-mi vorbeşte într-o franceză grav accentuată, exclamând: „C ‘est votre journee chanceuse!”. Mi-a luat cam două secunde să îmi aduc aminte de cele două scenete petrecute anterior şi am realizat că din nou mă confruntam cu un compatriot de-al nostru de etnie romă.

Tipul aruncase acea verighetă pe jos, cu o rapiditate uluitoare, pentru a-l ridica mai apoi în faţa mea şi a mă convinge să plătesc pentru gestul lui de bunătate. M-a întrebat dacă inelul îmi aparţine şi dacă nu cumva l-am scăpat pe jos pentru că vrea să mi-l înapoieze. După multe insistenţe lam convins să plece. Ne-am urcat în autobuzele roşii şi după două ore în care ghidul ne-a arătat obiectivele turistice importante ale Parisului, resimţind oboseala, ne-am hotărât să ne îndreptăm spre hotel. La o gură de metrou, întalnind doi poliţişti care sprijineau un gard, i-am întrebat despre bărbatul cu inelul iar ei spunându-mi că ştiu despre ce e vorba mi-au conIirmat că este ţigan român. Totodată nu păreau a Ii foarte entuziasmaţi de întâmplarea mea şi am înţeles de ce, tocmai când mi-au spus că tipul este prezent acolo în Iiecare zi şi că ori de câte ori l-ar aresta, el se întoarce. Evident că astfel de întâmplări sunt neplăcute şi sunt convins că fără ele ziua ar Ii fost mult mai plăcută, dar totul face parte dintr-o zi normală în Paris, aşa că dacă veţi vizita capitala Franţei, acordaţi o atenţie sporită asupra celor care vor să vorbească cu voi. În încheiere voi acorda o bulină neagră atât controlorilor aerieni din Paris, cât şi companiei de zbor, care datorită grevei care a durat trei zile, nu ne-au furnizat o cameră de hotel şi astfel toţi am fost nevoiţi să dormim în prima noapte pe jos, prin aeroport. Cu toate acestea experienţa aceasta, a doua la număr, a fost mai puţin costisitoare, deoarece prima dată când am folosit serviciile de zbor ale companiei Air France şi am avut parte de un zbor anulat, cei 200$ pe care iam plătit în plus pentru o aşa-zisă cazare în noaptea respectivă au rămas daţi şi atât. Fi3i vigilen3i când o companie aeriană vă angrenează la costuri suplimentare spunânduvă că vă vor restitui ulterior banii, șansele să îi recuperaţi Iiind probabil de 50 la sută. ine3i-vă bine până în toamnă, distraţi-vă frumos pe timpul verii, voi reveni în forţă. Vă salut din Bucureşti.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 17

DIVERTISMENT

Careuri La începutul acestei săptămâni ai mult de lucru, având în vedere că trebuie să‐ţi pui priorităţile în ordine. Cu cât ai mai mult succes în carieră, cu atât îţi doreş1 şi mai mult, iar în primele zile ale săptămânii acesteia ai şansa de a face un pas important înainte.

TAUR - 20 Aprilie - 20 Mai

Primele două zile ale acestei săptămâni sunt ediﬁcatoare pentru 1ne. Rar se întâmplă ca oamenii să ţi se deschidă şi să te lase să le pătrunzi în suﬂet, însă exact aşa se întâmplă la începutul acestei săptămâni. Marţi, un adevăr de bază ţi se înfăţişează.

GEMENI - 21 Mai - 21 Iunie

Ai sen1mentul că nu ai de a face cu un set complet de instrucţiuni, la începutul săptămânii: anumite părţi ale acestuia sunt într‐o limbă pe care nu o înţelegi. Cere ajutorul unui prieten la începutul acestei săptămâni, pentru a ameliora situaţia!

RAC - 22 Iunie - 22 Iulie

Nu lăsa pe nimeni să te necăjească la începutul acestei săptămâni! Multe persoane din jurul tău nu au habar cu ce te confrunţi. Fă să pară că eş1 atent, dar gândeşte‐te bine la ceea ce trebuie să faci! Flexibilitatea este cheia joi, iar vineri, ai mare nevoie de intuiţie.

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 Octombrie

La începutul acestei săptămâni eş1 bântuit de un vechi regret, ceea ce ţi se pare ciudat, pentru că ai crezut că totul fusese în‐ gropat. Este posibil ca ceea ce te deranjează să ﬁe ceva care se întâmplă în prezent, doar că nu ai reuşit să‐ţi dai seama ce este.

SCORPION - 23 Octombrie - 21 Noiembrie

La începutul acestei săptămâni, tu deţii controlul. Toată lumea este în aşteptare, prin urmare, ﬁi binevoitor cu poziţia ta dominantă asupra situaţiei! Fă un compliment şi ia în considerare şi perspec1vele altor persoane!

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 Decembrie

Cea mai bună abordare în primele două zile ale acestei săptămâni este să spui ceea ce crezi cu adevărat! Comunicarea este tema dominantă a săptămânii, deşi nu îţi dai seama până miercuri sau joi. La sfârşitul săptămânii eş1 epuizat.

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 Ianuarie

La începutul acestei săptămâni eş1 foarte exaltat. Nu se poate spune cât de impresionaţi sunt cei din jur de 1ne. Pentru a men‐ ţine şirul de reuşite, nu‐ţi pierde modes1a caracteris1că şi ener‐ gia! Zilele de miercuri şi joi necesită concentrare şi generozitate.

LEU - 22 Iulie - 23 August

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 Februarie

FECIOARĂ - 23 August - 22 Septembrie

PEŞTI - 19 Februarie - 20 Martie

Îndrăzneala ta este cel mai valoros lucru la începutul acestei săptămâni. Totuşi, încearcă să nu pari arogant, dar puţin egoism este binevenit. Acest fapt demonstrează că ş1i ce vrei. Eş1 o persoană intransigentă, prin urmare, nu e de mirare că ai succes.

Luni şi marţi, eş1 la fel de entuziasmată ca un copil care este scos la o îngheţată. Viaţa ta amoroasă este grozavă, ﬁe că este vorba de o persoană nouă, ﬁe că este vorba de o relaţie de lungă durată. Miercuri şi joi, entuziasmul tău se ex1nde şi asupra altor aspecte.

Domn doctor, nevastă‐mea nu mai vrea să se culce cu mine! Se plânge un bărbat însurat. ‐ Vreau să vorbesc cu soţia dumitale, îi spune doctorul. Vine femeia şi doctorul îi spune: ‐ E adevărat ce mi‐a spus soţul dumneavoastră? De ce nu mai vreţi să vă culcaţi cu el? ‐ Domnule doctor, sunt foarte obosită. Toată ziua lucrez. Dimineaţa sar într‐un taxi să mă duc la serviciu. Când ajung, taximetristul mă întreabă: “Facem socoteala sau...” Ca să fac o economie, aleg “sau”. Ajung la serviciu, şeful îmi zice: “Iar ai intarziat. Ce facem, îţi tăiem din salariu, sau?...” Bineînteles, aleg “sau”. După lucru, obosită, mă urc într‐un taxi şi acelaşi lucru... La care doctorul: ‐ Ei, şi acum, ce părere aveţi, îi spunem soţului, sau...? Întrebare la Radio Erevan: ‐ De ce este creţ părul pubian? Răspuns: ‐ Să nu‐ţi înţepe ochii!

D‐le Doctor, nevastă mea vorbeşte în somn. ‐ Îmi pare rău dar nu există niciun medicament care s‐o faca să tacă… ‐ Dar eu nu vreau să tacă, eu vreau să vorbească mai clar! Tatăl ii zice ﬁului: ‐ Mai bine ai trece examenul azi, dacă nu, să ui/i că sunt tatal tău! ‐ Sigur, tată..... După 5 ore: ‐ Deci, cum a fost examenul? ‐ Ierta/i‐mă, cine sunte/i?

Pavaro2 şi Domingo se lăudau care dintre ei cânta mai bine. Domingo: ‐ Am cântat la Va1can atât de frumos încât Fecioara Maria a început să plângă! Pavaro2: ‐ Eu am cântat la Rio de Janeiro, iar la sfârşit Iisus a spus “Asta da muzică, nu ca ăla care a făcut‐o pe mama să plângă!”

Se întâmplă prea multe la începutul acestei săptămâni, iar tu nu reuşeş1 să te descurci. Mai mult, eş1 foarte mirat de întreaga situaţie. Poate fi distrac1v să vezi viaţa ca un set de imagini, dar îţi stă în fire să încerci să găseş1 un sens în toate. Se pare că nu îţi dai seama de cât de mult depind ceilalţi de 1ne, la începutul acestei săptămâni. Cel mai mic gest sau cuvânt de în‐ curajare poate însemna totul pentru altcineva. Nu fi 1mid în a cere ajutorul! Prietenilor tăi le place să fie u1li.

‐ Tată pot să mă însor cu Andreea? ‐‐ Nu, îmi pare rău, îţi este soră. ‐‐ Dar cu Alina? ‐‐ Îmi pare rău dar îţi e soră. ‐‐ Dar cu Elena? ‐‐ Îmi pare rău dar şi ea îţi e soră. ‐‐ Da tu le‐ai pus pe toate în pat ??? ‐‐ Scuze ﬁule dar asta e, valurile 1nereţii ... Se duce Bulă la mă‐sa: ‐‐ Mamă , vreau să mă însor şi nu pot pentru că tata s‐a culcat cu toate femeile din sat! ‐‐ Însoarăte liniş1t, că nici tu nu eş1 băiatul lui.. Bulă îşi primeşte permisul de conducere doar de câteva zile. În 1mp ce se plimba cu maşina pe străzile capitalei este oprit de un poliţist: ‐ Dumneata ai lovit cu maşina un om. Ş1i ce trebuie să faci în as0el de cazuri? ‐ Da ş1u, răspunde speriat Bulă, îl iau în maşină şi‐l duc la urgenţă! ‐ Atunci de ce nu procedezi aşa? ‐ Nu pot. Am deja cinci răniţi în maşină.

Părinte... am păcătuit... ‐ Zi‐mi, ﬁule! ‐ Am fost la o petrecere... şi acolo am întâlnit o tânără.... şi o voce îmi zicea: "Fă‐o!... Uite cum arată!"... iar altă voce îmi zicea: "Ai copii şi nevastă acasă.... nu o face!" ‐ Şi ce ai făcut, ﬁule? ‐ Păi... n‐am făcut‐o... dar am păcătuit cu gândul.... ‐ Fiule... trebuie să te duci acasă.... şi 1mp de o săptămână să bei câte 3 găleţi de apă pe zi. ‐ De ce trei găleţi, părinte? ‐ Pentru că atâta bea un bou!

Pasagerul către o stewardeză sexy: Care este numele tău? Stewardeza: Benz, domnule! Pasagerul: Ce nume drăgut. Aveţi vreo legatură cu Mercedes Benz? Stewardeza: Acelaşi preţ, domnule. Un grup masiv, revoltat, de ascultători: De ce în Turcia şi în alte ţări arabe, bărbaţii au voie să aibă mai multe neveste şi noi nu avem voie? Radio Erevan: Ca să se deosebească de celelalte popoare, unde o fe‐ meie are mai mulţi bărbaţi. Vreţi să scăpaţi de burtă? Con1nuaţi să beţi şi să mâncaţi până când va exploda.

CUVINTE ÎNCRUCIŞATE 5

11 12

TITLU CAREU: “De necrezut!”

BERBEC - 21 Martie - 19 Aprilie

3 4 5 6 7 8 9

ORIZONTAL: 1. E curată drăcovenie. ‐ A face... gură mare. 2. Apă... grea. ‐ Din cale‐afară. 3. A s1 dinainte. ‐ Au fost mîna1 de‐un "bici" ves1t. ‐ Durează mul1 ani. 4. Să nu te duci cu sacul la el... ‐ Un om însemnat. 5. Altruism ocazional. ‐ Folosit pentru a evita un dus rece. 6. În esentă! ‐ E tot una. ‐ E la înăl1me. 7. La distantă. ‐ Creangă în "Amin1ri din copilărie". 8. Modedă în Siam. ‐ Cu coada încovrigată... ‐ Scoase din răbdări! 9. Ajutor medical. ‐ Dă bani din depozit. ‐ Masoară pămîntul în lung si‐n lat (pl.). 10. Lasă urme. ‐ "Specialist" numai la instrumentele cu coarde. 11. Privitor la o nouă intrare. ‐ Acest... iesean. 12. N‐are nici un... rost! ‐ Nume (din legendă). VERTICAL: 1. Luminat la fată. ‐ Lumini în depărtare. 2. Poate pune o vorbă bună. 3. A da viată. ‐ la viata usor. 4. Semicerc! ‐ Bun la nevoie. ‐ Cînd se opreste, greu îl mai urnes1... 5. Pe unde poate face plimbări! ‐ Bazin impropriu pentru înotători. ‐ Orasel în Japonia. 6. La bemol! ‐ În mare, puncte negre, albe, rosii... 7. Când Ene rateaza. ‐ Din palmă! 8. A bate... la ochi. ‐ Serveste ca adaos. 9. Din caier! ‐ O adevarata expunere de mo1ve (pl.). ‐ Râmă... 10. Piesă de mică dimensiune, cu joc. ‐ Sînt la distantă. 11. Zeamă lungă (reg.). ‐ Capul răută1lor! ‐ Fără preaviz. 12. Pornire dusmănoasă. ‐ E ca nou‐născută!

Sudoku

GRAD DE DIFICULTATE: MODERAT

REGULI: Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden1ce, numite regiuni. Regula jocului este simplă: ﬁecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al0el, ﬁecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 18

MICA PUBLICITATE

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de peste doi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica la domiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locuiesc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Tânăr nou venit în Canada caut de muncă în orice domeniu în Montreal şi/sau împrejurimi. Mulţumesc - 514-570-4257

OFERTE DE MUNCĂ

ŞOFER CLASA 1 • Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sau înregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail: radu.oana@sympatico.ca • Angajez bonă pentru supraveghere copil 6 ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island). Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-6387570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi email la claudiamosteanu@hotmail.com • Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cu sau fără experienţă, la timp plin. Informaţii la telefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantul nostru.

• Nouă administraţie, apartamente complet renovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute de Centre de la nature. Puteti suna la 450-6615066.

• Caut şofer clasa 3 pentru camion care transportă deşeuri solide şi reciclaj. Apelaţi Dan la tel: 438-886-4342

ÎNCHIRIERI

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval. Dormitor mare mobilat, sală de baie mare, salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avantajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, sau persoană singură (bărbat). Relaţii la telefon: 514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Entrepreneur - licenţă RBQ: 51642-7610-01 Instalaţii sanitare, încălzire centrală şi gaz natural. Servicii 24/7 - Asigurare responsabilitate. Pentru comunitatea română oferim preţ avantajos. www.dastplomberie.com / Apelaţi Silviu la tel: 514-572-0495

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor la preţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet, vopsit apartamente, etc. Experienţă canadiană şi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899 • PAVÉ-UNI, PATIO, ENTRÉE DU GARAGE, CONTOUR DE PISCINE! Murs de soutènement, tourbe et terrassement, plantation: arbres, arbustes et végétaux, gouttière sous-terraine, travaux de paysagement de tout genre, a prix tres compètitifs! Daniel Jarda, par tel: 514-581-9740, ou email: strates1@hotmail.com • RIVE-SUD: Diplomée en enseignement des maths et en génie mécanique, j’enseigne en cours prive les maths de tout niveau. Avec passion et patience, j’accompagne votre enfant dans ses démarches vers une belle réussite scolaire. Mes élèves en temoignent. Mariana: 514-757-7704, rosela@sympatico.ca • Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şi reparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare gratuită. Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747 • Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer servicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, la preţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091. În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

VÂNZĂRI

• Companie de Demenagement & Livraison “IDigus” - oferim servicii de demenajare a apartamentelor, caselor, birourilor, etc, precum şi servicii de livrare a bunurilor, coletelor şi electromenajerelor, paturi, TV, divan, sofa, etc. Asamblarea mobilei la domiciliu! Tel: 514-549-2895 sau www.IDigus.com

GRATUIT în 2013

Anunturile pentru gasirea unui loc de munca si anunturile matrimoniale CUPON DE ABONAMENT

Marcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni

3 apariţii - $17,25

6 luni

6 apariţii - $28.74

12 luni

12 Apariţii - $51.74

Preţurile conţin taxe

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________ Alte menţiuni:

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATE

Doresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de: 1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni $5,00

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2, 31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi de Université de Montréal, la preturi rezonabile. Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

OFERTE SERVICII

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat, sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şi care crede în valorile prieteniei şi ale familiei, doresc cunoştinţă cu doamnă din regiunea Montréal pentru prietenie şi eventuală căsătorie e-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

$10,00

$15,00

$20,00

$25,00

$30,00

(preţurile conţin taxe)

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

• De vânzare mobilier (canapea, scaune şi o serie de mese). Preţ 500$ sau cea mai bună ofertă. Apelaţi 514-714-5775

MATRIMONIALE

• Bărbat 39 de ani, caut o tânără pentru relaţie / căsătorie. Rog seriozitate. Tel. 514-570-4257.

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7 Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

DECUPAŢI ACEST CHENAR

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

19_Layout 1 6/29/2013 12:16 AM Page 19

SPORT

Sandu despre decizia UEFA: Cred că a fost o analiză comparativă între Fenerbahce-Beşiktaş şi Steaua Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a declarat pentru agenţia de presă Mediafax, după decizia în cazul Stelei, că, în opinia sa, membrii Comisiei de Disciplină a UEFA au făcut o analiză comparativă între cazurile grupărilor turce Fenerbahce-Beşiktaş şi cel al campioanei României. "Am văzut decizia şi am văzut şi decizia în ceea ce priveşte pe Beşiktaş şi Fenerbahce. Cred că a fost o analiză comparativă între cele două cazuri, Steaua şi celelalte două. NeCiind un act de corupţie în adevăratul sens al cuvântului ci o încercare de a motiva un club care în plan sportiv îşi încheiase şansele, mă refer la Universitatea Cluj. Nu a fost considerat un act de corupţie ceea ce a încercat clubul Steaua prin reprezentanţii săi, ci un gest de simulare, pe care sunt sigur însă că UEFA nu îl agreează. Şi nici noi nu îl agreăm, pentru că astăzi este premiere şi mâine s-ar putea cu inCluenţă de la premiere în campionatul următor să cedeze. Asta cred că a fost unul dintre argumente", a declarat Sandu penu Mediafax. Sandu are convingerea că Steaua nu se va mai în-

tâlni cu astfel de situaţii, apreciind că decizia UEFA este corectă. Comisia de Control şi Disciplină a UEFA a anunţat, marţi, 25 iunie, decizia oCicială în cazul echipei Steaua, care arată că gruparea campioană a României nu va putea participa într-o ediţie de cupă europeană în care se va caliCica, această sancţiune Ciind suspendată pentru o perioadă de probă de cinci ani. Vicecampioana Turciei, Fenerbahce Istanbul, a fost exclusă două sezoane din cupele europene, în timp Beşiktaş Istanbul, a primit interdicţia de a evolua în Liga Europa în acest an. UEFA a deschis o procedură disciplinară împotriva cluburilor Fenerbahce şi Beşiktaş în legătură cu activităţi privind aranjarea de meciuri.

CHICAGO BLACKHAWKS WIN STANLEY CUP

The Blackhawks beat the Boston Bruins in five games to win the storied trophy. Chicago has won the cup twice in the last 4 years.

TENNIS – LONDON

Milos Raonic provided an excellent entry into the tournament for the Canadian players by beating Argentine born Carlos Berlocq in 3 sets

TOUR DE FRANCE – A LIFE EXPERIENCE

David Veilleux qualifies for the Tour de France’s 100th edition. He becomes the second Quebecer to qualify since Pierre Gachon who qualified in the Tour of 1937

Alături de cele două grupări turce, în vizorul forului de la Nyon s-a aClat şi Steaua, după sentinţa ÎCCJ în dosarul "Valiza".

Nadia Comăneci: "Sandra Izbaşa e un sprijin pentru colege datorită experienţei"

HAITI TAKES OVER

The under 21 Montreal Impact team were defeated by the Haitian nine in front of a crowd of 11,041 spectators at Saputo stadium in Montreal.

NHL – COACH TRADE?

Milos Raonic provided an excellent entry into the tournament for the Canadian players by beating Argentine born Carlos Berlocq in 3 sets

MANCHESTER – TEVEZ TRADED

Fosta gimnastă Nadia Comăneci a declarat, joi, că dubla campioană olimpică Sandra Izbaşa are un rol foarte important în cadrul lotului olimpic al României, pentru că le ajută mult pe colegele ei cu experienţa pe care o are.

Carlos Tevez will be traded from Manchester to la Juventus Turin in Italy. Tevez has yet to agree to the terms of the deal which involves some $16 million euros if he signs.

"Sandra se va retrage când va decide ea asta. În primul rând face acest lucru (n.r. - concurează în continuare) pentru ea şi pentru colegele ei, care simt nevoia unui om cu experienţă. La mondiale ne vom lupta cu aceleaşi ţări ca şi până acum. Americanii au o echipă bună. Dar nu Mondialele acestea sunt atât de importante, ci cele dinaintea Jocurilor Olimpice", a spus Comăneci.

The N.F.L. player Aaron Hernandez was charged on Wednesday with the murder of Odin Lloyd, a 27-year-old semipro football player who was found dead on June 17.

Tenis: Tecău şi Mirnîi, calificaţi în turul secund la dublu la Wimbledon

BRAZIL REACHES CONFEDERATIONS CUP FINAL

Perechea formată din tenismanul român Horia Tecău şi belarusul Max Mirnîi s-a caliCicat, miercuri, în manşa secundă a probei masculine de dublu din cadrul turneului pe iarbă de la Wimbledon, al treilea de Mare Şlem al anului, după o victorie în patru seturi, 4-6, 7-5, 6-3, 6-4, în faţa cuplului Dominik Meffert (Germania)/Philipp Oswald (Austria). Tecău şi Mirnîi, favoriţii nr. 7 ai probei, s-au impus după două ore şi 9 minute de joc, iar în şaisprezecimi vor întâlni perechea australiană Samuel Groth/Chris Guccione, care a trecut cu 7-6 (5), 7-6 (6), 6-3 de cuplul Steve Johnson (SUA)/Andreas Siljestrom (Suedia).

FORMER PATRIOTS TIGHT END IS CHARGED WITH MURDER

MANY SLIPS, BUT FEDERER TAKES THE BIGGEST FALL

On one of the strangest days at Wimbledon, Roger Federer lost to a 116th-ranked player, Maria Sharapova was defeated by a qualifier, and several players dropped out because of injuries.

Paulinho scored on a header from Neymar’s corner kick in the 86th minute, and host Brazil beat Uruguay, 2-1.

SHARAPOVA OUSTED IN 2ND ROUND

The third-seeded Maria Sharapova, the Wimbledon champion in 2004, lost to Michelle Larcher de Brito of Portugal in the second round at the All England Club.

MAYWEATHER: THE MEDIA BUILT MANNY PACQUIAO TO MY LEVEL

Pound-for-pound king Floyd Mayweather Jr. says Manny Pacquiao was never as good as the media made him out to be. Mayweather points to Pacquiao’s recent back to back defeats to Tim Bradley and Juan Manuel Marquez — and then points to past comments from press members who felt Pacquiao was on Mayweather’s level or even better By Michel GRAMADA

19_Layout 1 6/29/2013 12:17 AM Page 20

PUBLICITATE