Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
REZULTATELE OBTINUTE IN URMA SONDAJULUI REGIONAL PRIVIND ANTREPRENORIATUL SI INITIEREA DE ACTIVITATI INDEPENDENTE
1
CUPRINS:
I- STUDIU SATEAN privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie
II- STUDIU SATEAN Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente
III- RAPORT FINAL al sondajului privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente
2
Proiect “Soluţii de antreprenoriat adaptate realităţii socio-economice din Regiunea de Sud-Est”a Romaniei.
I - STUDIU SATEAN privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.
REFERITOR LA POTENŢIALII ANTREPRENORI Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie
1. Preambul: structura sondajului Pentru noile ţări membre ale UE, noul statut atins comportă un angajament constant pentru a se alinia la standardele cele mai înalte prezente în Comunitatea Europeană. Unul dintre primele eforturi în acest sens priveşte analizele şi dezvoltarea potenţialului local în curs de formare, activitate care, în România, se realizează în colaborare cu Fundaţia Satean. Fundaţia Satean (Service and Technologies Enhancing Agricultural networks) este beneficiarul unui proiect dinanţat din Fondul Social European, finalizat la dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea potenţialului local legat de deschiderea unei activităţi de întreprindere proprie. În cadrul unui astfel de proiect s-a realizat un sondaj pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie, fiind în procent de 53% femei şi 47% bărbaţi (graficul 1).
3
Graficul 1: Distribuţia pe sexe a eşantionului de referinţă
Sondajul a avut loc prin administrarea unui chestionar structurat, compus din 52 de întrebări, substanţial inerente pentru macro-dimensiuni de analiză: personalitate şi aptitudini antreprenoriale, capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, disponibilitate şi capacitate de reperare a resurselor financiare. Pentru fiecare dintre întrebări, intervievatului i s-a cerut să-şi exprime părerea referitor la propriile capacităţi utilizând o scară de evaluare de la 1 la 5, în care 5 reprezintă punctajul maxim exprimat. 2. Rezultatele sondajului O primă activitate de analiză a privit definirea valorii medii a răspunsurilor furnizate de cei intervievaţi. Calculul mediei a fost, la rândul său, împărţit pe macro-dimensiuni de observare (media secţiunii de aptitudini antreprenoriale, media secţiunii capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, media secţiunii resurse financiare). Dintr-o primă analiză asupra valorilor medii atribuite diferitelor macrodimensiuni, se poate observa că intervievaţii au exprimat în medie evaluări mai ridicate în ceea ce priveşte propria aptitudine antreprenorială (evaluare medie de 3,5 într-o scară de la 1 la 5). Spre deosebire de aceasta, au demonstrat critici majore în ceea ce priveşte reperarea resurselor financiare necesare (în acest domeniu s-au înregistrat valori medii mai scăzute, de 2,8). Pentru domeniul de analiză şi evaluare a pieţei, în schimb, valoarea medie a fost de 3,1. Prin urmare, se poate afirma că aspiranţii antreprenori români iau în considerare faptul că au bune aptitudini antreprenoriale, dar puţine resurse financiare.
4
În continuare este prezentată o analiză detaliată pentru fiecare macro-dimensiune evaluată. Personalitate şi aptitudine antreprenorială Abordarea mentală şi aptitudinală a celui care vrea să realizeze o activitate proprie are o incidenţă determinantă asupra succesului acelei iniţiative. În acest sens, este important, înainte de a demara o activitate să atragi atenţia asupra capacităţilor personale efective ale antreprenorului aspirant. În cadrul sondajului actual, rezultă că persoanele intervievate recunosc că sunt conştienţi de dificultăţile majore de care se vor lovi la demararea unei activităţi şi, în acelaşi timp, se simt capabili de a gestiona menţinerea contractelor cu potenţialii clienţi (valoarea medie a răspunsurilor 4,4 şi 4). Observând tabelul 1, remarcăm că chiar şi cei intervievaţi se simt în stare să suporte stresul fizic muncind 12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, se bucură de o bună sănătate şi sunt susţinuţi de familie (valoare medie a răspunsurilor de 3,9, 4,1 şi, respectiv, 3,9). Eşantionul nu a dezvoltat multe aplicaţii pe piaţă şi, prin urmare, nu se cunoaşte foarte bine concurenţa şi produsele sale (valoare medie 2,8), nu poate suporta mari cheltuieli financiare pentru demararea firmei şi cu atât mai puţin nu crede să reziste în cazul în care ar fi perioade incerte sau de stagnare (valoare medie a răspunsurilor de 2,7 şi, respectiv, 2,8). Un fapt de luat în considerare este cel al variabilităţii răspunsurilor furnizate de eşantionul de referinţă, sau atitudinea acestora de a se manifesta în diverse feluri faţă de medie. Majoritatea celor intervievaţi au furnizat valori asemănătoare; de fapt, după cum se poate vedea din studiul deviaţiei medii, variaţia răspunsurilor este scăzută şi se găseşte mai ales în sectorul aptitudinilor antreprenoriale şi în cel al analizei pieţei. Totusi, interesant este de observat acele mici variaţii care se schiţează în rândul femeilor. Unele grupuri de femei exprimă valori diferite în principal în cadrul sectorului personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. Deosebit, s-a putut observa că pentru majoritatea celor intervievaţi, valorile furnizate de femei sunt mereu inferioare celor furnizate de bărbaţi. Câteva excepţii se regăsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de administrare simultană a mai multor probleme, la care femeile au furnizat o valoare uşor superioară celei a bărbaţilor, de 3,5 faţă de 3,4; a doua se referă la capacitatea de stabilire şi atingere a obiectivelor şi programelor de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru capacitatea de a fi întreprinzători, autonomi şi cu responsabilitate de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor.
5
Tabelul 1. Media valorilor, în general, pentru secţiunea “aptitudini antreprenoriale”.
Media valorilor Aptitudini antreprenoriale scară de la 1 la 5 Conştiinţa posibilelor dificultăţi iniţiale Capacitatea de a realiza şi menţie contracte cu clienţi Timp suficient pentru pregătirile necesare Capacitatea de convingere şi argumentare Capacitatea de intrare în ton cu interlocutorul Promptitudine în a descoperi elementele neecsare pentru luarea unei decizii Capacitatea de înfruntare simultană a mai multor probleme Identificarea cu un “om de acţiune" Plăcere în a realiza ceva nou Capacitate de fixare a obiectivelor şi unui program de acţiune Capacitate de leadership şi de motivare a colaboratorilor Capacitate de improvizare şi gestiune a neprevăzutului Capacitate de self-control şi gestiune a stresului Disponibilitate de asumare a riscurilor inerente demarării activităţii Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii Capacitatea de a munci chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână Stare bună de sănătate Susţinere din partea familiei pe perioada demarării Evaluare a oportunităţilor în termeni financiari pentru a fonda compania Disponibilitate de asumare a riscului veniturilor incerte şi neregulate Disponibilitate financiarăpentru o viaţă demnă de la început Disponibilitate dea suporta lipsa concediului de la început Dispunerea de diplomele necesare şi de toate cerinţele conform legii Gradul de experienţă în sectorul respectiv pentru a face faţă pieţii Cunoştinţe de gestiune financiară şi business Posibilitate de frecventare a cursurilor de specializare Disponibilitate de a accepta un partener Posibilitate de a coopera armonios cu un partener
Femei
Bărbaţi
TOTAL
4,4 3,9 3,5 3,7 3,7
4,5 4,0 3,6 3,8 3,7
4,4 4,0 3,6 3,8 3,7
3,6 3,5 3,9 4,0 3,7 3,3 3,5 3,6 3,5 3,5 3,9 4,0 3,8
3,6 3,4 3,9 4,0 3,6 3,4 3,6 3,6 3,5 3,4 3,9 4,1 3,9
3,6 3,5 3,9 4,0 3,6 3,4 3,5 3,6 3,5 3,5 3,9 4,1 3,9
3,0 2,6 2,6 3,5 3,3 2,8 3,0 3,2 3,5 3,6
3,2 2,8 2,9 3,5 3,4 2,9 3,1 3,3 3,5 3,6
3,1 2,7 2,8 3,5 3,3 2,8 3,1 3,3 3,5 3,6
Macro dimensiunea de analiză: capacitate de analiză şi evaluare a pieţii Cu capacitatea de analiză şi evaluare a pieţei se intenţionează realizarea competenţei pentru fiecare dintre cei intervievaţi să aibă cunoştinţe despre noile segmente-obiective, cunoştinţe despre noi nişe de piaţă şi a propriilor clienţi, cunoştinţe şi studiul competitorilor şi o evaluare aprofundată a propriilor produse şi servicii oferite (tabelul 2). Valoarea medie descoperită pentru această macro6
dimensiune lasă să se întrevadă o competenţă slabă în materie, cu o gamă largă de răspunsuri oscilatorii între valorile 2 şi 3. De la o primă analiză se descoperă că persoanele intervievate sunt conştiente de caracteristicile distinctive şi de punctele tari şi slabe ale propriilor produse în ceea ce priveşte clienţii şi concurenţa (valoarea medie a răspunsurilor 3,7 şi respectiv 3,5). În plus, eşantionul este destul de conştient şi de potenţiala creştere a segmentului ca obiectiv în viitorul apropiat (valoare medie 3,6). Situaţia se înrăutăţeşte atunci când se vorbeşte de concurenţă şi de studiul targetului de referinţă. După cum se poate observa în tabelul 2, intervievaţii au o slabă cunoaştere a concurenţei, conform valorilor furnizate în trei întrebări precise: prima se referă la punctele forte şi slabe, a doua se referă la cunoaşterea notorietăţii concurenţei şi cum se poziţionează între consumatori, iar ultima se referă la capacitatea de previziune a reacţiilor sau paşilor concurenţei (valori medii ale răspunsurilor 2,9, 2,8 şi respectiv 2,7). Valori destul de scăzute se găsesc şi pentru întrebările inerente targetului de referinţă. Intervievaţii au declarat că au o slabă capacitate de individualizare, de cuantificare şi de analizare a potenţialelor grupuri-ţintă de clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări), nici nu pot estima în ce măsură diversele segmente ale pieţii sunt de interes în termeni de potenţial al pieţii şi capacitate de absorbţie (valori medii a răspunsurilor de 2,9, 2,7 şi respectiv 2,9). Tabelul 2. Media valorilor, în general, pentru sectorul “Piaţă”
Media valorilor Secţiune Piaţă scara de la 1 la 5 Competitivitate a ofertei proprii faţă de a concurenţei Individualizare a caracteristicilor distinctive şi puncte tari ale produselor proprii Individualizare a eventualelor nişe de piaţă slab deservite Definire clară a segmentului de piaţă obiectiv Potenzialitate de creştere a segmentului obiectiv Evaluare a posibilităţii apariţiei obstacolelor tehnice sau juridice Individualizare clară a principalelor grupuri–ţintă de clienţi Analiză a potenţialilor clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări) Individualizare a nivelurilor strategice (preţ, calitate, publicitate) Capacitate de estimare a cererii potenţiale a propriei oferte Cunoaşterea obişnuinţelor de consum al publicului ţintă Capacitate de cuantificare a diverselor segmente de piaţă Capacitate de estimare a atractivităţii diverselor segmente de piaţă Cunoaşterea concurenţilor direcţi (asemănători) Cunoaşterea punctelor forte şi slabe a concurenţilor Cunoaşterea nivelului de notorietate a concurenţei faţă de clienţi Posibilitatea de prevedere a reacţiilor concurenţei
7
Femei
Bărbaţi
TOTAL
3,7
3,7
3,7
3,5 2,9 3,1 3,6 3,1 2,8 2,6 3,3 3,3 3,1 2,9 3,1 3,1 2,9 2,8 2,7
3,5 3,0 3,1 3,7 3,0 3,0 2,7 3,3 3,2 3,0 2,8 3,1 3,0 2,9 2,8 2,7
3,5 3,0 3,1 3,6 3,1 2,9 2,7 3,3 3,3 3,0 2,9 3,1 3,1 2,9 2,8 2,7
Şi pentru acest macro-domeniu, majoritatea celor intervievaţi a furnizat valori similare cu o variaţie scăzută, bazată pe valorile date de femei. Spre deosebire de domeniul precedent, situaţia pare să fie inversată. Se poate observa că sunt grupuri de femei care dau valori egale sau superioare celor ale bărbaţilor. Această situaţie poate însemna că femeile se simt capabile de mai mult şi au o mai bună cunoaştere a pieţei româneşti. Întrebările la care femeile au dat răspunsuri mai ridicate faţă de bărbaţi sunt în principal 4: prima se referă la cunoşterea posibilităţii apariţiei obstacolelor juridice sau tehnice pe perioada accesului la propriile produse pe o piaţă nouă, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a doua se referă la capacitatea de estimare a cererii potenţiale în ceea ce priveşte oferta proprie, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a treia priveşte cunoaşterea obişnuinţelor de consum ale propriului public-ţintă (cu valori medii de 3,3 faţă de 3,2 al bărbaţilor); ultima se referă la concurenţă, sau mai bine spus la cunoaşterea concurenţei directe (similare) cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 a bărbaţilor. Macro domeniul de analiză: capacitate de reperare a resurselor financiare Reperarea resurselor financiare adecvate pentru acţionarea şi demararea companiei este o condiţie preliminară indispensabilă pentru reuşita acelei companii. Soluţionarea pozitivă a problemelor conexe reperării resurselor necesare pentru demararea activităţii reprezintă unul dintre elementele care au cea mai mare greutate în determinarea succesului. În această parte a chestionarului se caută analizarea disponibilităţii intervievaţilor către resurse financiare şi capacitatea lor de a le repera (tabelul 3). Situaţia care se delimitează este în majoritate critică. Cu excepţia întrebării referitoare la capacitateade estimare a propriului necesar financiar (valoare medie 3,7), valorile furnizate pentru celelalte întrebări ajung la un maxim de 2,9. Tabelul 3. Media valorilor pentru secţiunea “Resurse financiare”.
Media valorilor Resurse Financiare scara de la 1 la 5 Acurateţe a estimării necesarului propriu Posibilitatea acoperirii cel puţin parţiale cu resurse proprii Posibilitatea de împrumuturi financiare de la rude sau cunoscuţi Disponibilitate de garanţie pentru un credit bancar Suficienţă a capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor Previziuni de intrări bazate pe date solide de piaţă Consideraţie pentru estimarea necesarului pentru toate costurile posibile
8
Femei 3,7 2,5 2,9 2,5 2,3 2,6
Bărbaţi 3,8 2,6 2,9 2,5 2,3 2,5
TOTAL 3,7 2,5 2,9 2,5 2,3 2,6
2,8
2,8
2,8
Valorile cele mai critice se găsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de a putea susţine acoperirea, cel puţin parţial, a demarării companiei cu reurse proprii (valoare medie a răspunsurilor 2,5); a doua întrebare se referă la capacitatea de furnizare a garanţiilor către bancă pentru a obţine un posibil împrumut (valoare medie 2,5); ultima întrebare, care este şi cea care a obţinut cea mai scăzută valoare medie din tot chestionarul, se referă la suficienţa capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor, adică dacă acesta va fi suficient în cazul în care vor fi perioade în care cheltuielile vor depăşi încasările (valoare medie 2,3). 3. Crearea Grupurilor de sinteză După cum s-a menţionat anterior, chestionarul se compune din 52 de întrebări împărţite pe trei macro-domenii bine diferenţiate. Dintr-o primă analiză calitativă s-a putut observa că în fiecare domeniu examinat, sunt diferite întrebări care trattează anumite argumente, ca de exemplu concurenţa. Tabelul 4. Exemplu de creare a grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinii antreprenoriale. Possibilitatea de cooperare armonioasă cu un partener Întrebări chestionar
Competenţe relaţionale Grupuri de sinteză
3,6 TOT
Capacitate de muncă chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână Posesia diplomelor necesaredificultăţilor şi cerinţeloriniţiale legii Conştientizarea posbilităţii Nivelul de experienţă în domeniu pentru înfruntarea pieţii Capacitate de self-control şi gestiune a stresului Cunoştinţe de gestiune financiară şi business Stare bună de sănătate Posibilitatea frecventare Susţinere dinde partea familieiaîncursurilor perioadade despecializare început Disponibilitatea de acceptare a unui partener Disponibilitate la riscul veniturilor incerte şi neregulate Disponibilitate financiară pentru o viaţă demnă la început Promptitudinea în individualizarea elementelor necesare Disponibilitate de a suporta privarea de concediu la început pentru o decizie Capacitatea de jonglare cu mai multe probleme simultan Suficienţa timpului pentru toate pregătirile necesare Capacitatea de improvizare şi de gestiune a neprevăzutului Identificarea cu un "om de acţiune" Plăcerea de a realiza ceva nou Capacitatea de fixare a obiectivelor şi programului de acţiune Disponibilitatea de asumare a riscurilor inerente la începutul activităţii Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii Evaluarea oportunităţilor în termeni financiari de fondare a societăţii
MEDIE capacitateGRUP de lucru sub presiune Competenţe capacitate detehnice lucru sub presiune Competenţe tehnice capacitate de lucru sub presiune Competenţe capacitate detehnice lucru sub presiune Competenţe tehnice capacitate de lucru sub presiune Competenţe capacitate detehnice lucru sub presiune MEDIE capacitateGRUP de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune Soluţionare probleme MEDIE GRUP Soluţionare probleme competenţe manageriale Soluţionare probleme competenţe manageriale MEDIE GRUP competenţe manageriale
3,7 3,9 3,3 4,4 2,8 3,6 3,1 4,1 3,3 3,9 3,5 2,7 3,2 2,8 3,5 3,6 3,6 3,5 3,6 3,5 3,9 3,5 4,0
competenţe manageriale
3,6
competenţe manageriale competenţe manageriale
3,5 3,5
competenţe manageriale
3,1
MEDIE GRUP
3,6
Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale
4,0 3,8 3,7 3,4
Capacitatea de realizare şi menţinere a contactelor cu clienţii Capacitatea de a convinge şi argumenta Capacitatea de a intra în armonie cu interlocutorul Capacitatea de leadership şi de motivare a colaboratorilor
9
Dacă examinăm studiul întrebărilor rferitoare la competiţie, observăm că sunt întrebări care vorbesc despre punctele lor forte, despre poziţionarea în mintea consumatorului, de capacitatea lor de reacţie, etc. Alte argumente tratate sunt cele referitoare la disponibilitatea financiară, capacitatea de relaţionare, capacitatea de rezolvare a problemelor. S-a dorit obţinerea unei simplificări ulterioare a chestionarului regrupând întrebările care tratează acelaşi argument. În consecinţă, s-au creat grupuri de sinteză pentru primele două macro-domenii de referinţă, în timp ce al treilea este sintetizat într-o singură opinie (capacitatea de recuperare a resurselor financiare). Tabelul 4 vrea să fie un exemplu clar al modului în care sunt codificate întrebările domeniului inerent personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. S-au individualizat argumente care ar putea satisface în manieră exhaustivă domeniul întrebărilor, succesiv dacă se calculează media pentru fiecare grup de sinteză (tabelul 5). Astfel, prima parte a chestionarului se sintetizează în 5 grupuri şi acestea sunt:
•
•
•
•
•
Capacitatea de lucru sub presiune, în care sunt cuprinse toate întrebările care îăntr-un fel sau altul proivesc munca şi capacitatea celor intervievaţi de a munci în condiţii defavorabile, care ar putea fi: a munci 6 zile din 7, starea de sănătate, gestunea stresului, munca fără libere, etc.; Competenţe manageriale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la know-how (experienţă), ştiinţa de a fi (capacitate), ştiinţa de a te comporta, care ar putea fi determinarea obiectivelor, plăcerea de a realiza ceva nou, managementul timpului pentru pregătirile necesare, etc.; Competenţe relaţionale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la ştiinţa de a relaţiona, ştiinţa de a convinge, de a pregăti, care pot fi cooperarea cu partenerul, menţinerea contactelor cu clienţii, capacitatea de argumentare, etc.; Competenţe tehnice, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la propriile competenţe de bază, diplomele avute, care ar putea fi experienţa în domeniu, cunoştinţe de gestiune financiară, cursuri de specializare, etc.; Capacitatea de rezolvare a problemelor, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la abilitatea de agestiona situaţii, de rezolvare a problemelor neprevăzute, care ar putea fi promptitudinea în individualizarea elementelor necesare pentru o decizie, abilitatea de a gestiona simultan mai multe probleme şi capacitatea de a improviza.
Tabelul 5. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinilor antreprenoriale
10
Grupuri de sinteză Competenţe tehnice Problem solving Competenţe manageriale Capacitate de muncă sub presiune Competenţe relaţionale
Femeie Bărbaţi Total 3,2 3,2 3,2 3,5 3,5 3,5 3,6 3,6 3,6 3,5 3,7 3,6 3,7 3,7 3,7
Tabelul 5 arată rezultatul final al primului sector al chestionarului. Printre aptitudinile antreprenoriale, intervievaţii au o bună competebţă relaţională (valoare medie 3,7). Urmează competenţele manageriale şi capacitatea de a lucra sub presiune. Competenţele cele mai puţin adoptate sunt cele tehnice (nivelul de experienţă, cunoştinţele de bază despre gestiunea financiară şi de afaceri, posibilitatea de a integra propriile lipsuri cu cursuri ulterioare de specializare), cu o valoare medie de 3,2. Acelaşi lucru s-a realizat şi pentru sectorul de piaţă (tabelul 6). Partea a doua a chestionarului este sintetizată în patru grupuri, respectiv: • • • •
Capacitatea de analiză a concurenţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la analiza, studiul concurenţei; Capacitatea de analiză a publicului ţintă, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la studiul, analiza publicului-ţintă de referinţă, dorinţelor, exigenţelor şi aşteptărilor clienţilor; Capacitatea de analiză a pieţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la segmente ale pieţei, studiul potenţialelor nişe, analizele pieţei de referinţă; Capacitatea de analiză a cererii/ofertei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la capacitatea de a cuantifica oferta pe baza cererii, cunoaşterea propriilor produse şi servicii, etc.
Tabelul 6. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul de piaţă.
Grupuri de sinteză
Femei
Bărbaţi Total
Capacitatea de analiză a concurenţei
2,9
2,9
2,9
Capacitatea de analiză a ţintei Capacitatea de analiză a pieţei
3,0 3,1
3,0 3,1
3,0 3,1
Capacitatea de analiză a cererii/ofertei
3,5
3,5
3,5
11
În aria de analiză a pieţei, intervievaţii au o bună capacitate de analiză a cererii (valoare medie 3,5), urmată de capacitatea de analiză a pieţei ( valoare medie de 3,1) şi de analiză a ţintei (valoare medie de 3,0), în timp ce se observă o capacitate de analiză a concurenţei mai puţin dezvoltată (valoare medie de 2,9).
În concluzie putem observadin graficul 2 că situaţia se prezintă astfel: • •
Intervievaţii au o capacitate absolută mare de relaţionare, urmată de capacitatea de a lucra sub presiune, de cea de analiză a cererii şi ofertei, de soluţionare a problemelor şi de competenţe manageriale. Cele mai puţin asumate competenţe sunt două, în principal, şi anume capacitatea de analiză a concurenţei şi capacitatea de recuperare a resurselor financiare.
Graficul 2. Media pentru grupul de sinteză şi pentru sectorul de apartenenţă.
12
13
II - Studiu Satean Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.
Preambul Regiunea de Sud-Est a României constituie o nouă frontieră estică a Uniunii Europene cu Moldova şi Ucraina şi este singura, printre alte regiuni, care se învecinează cu Marea Neagră. Această situaţie a oferit un nou impuls industriei locale pentru a încerca să îmbunătăţească şi să implementeze dezvoltarea industrială. Agenţia de ocupare a forţei de muncă are un rol fundamental, acela de a „implementa politicile de ocupare emise de guvern prin intermediul diferitelor servicii. În toamna lui 2009, a fost realizat un studiu cantitativ pe un eşantion de 50 de ramuri industriale în regiunea de Sud-Est a României care se alăturează Agenţiei de ocupare a forţei de muncă, în scopul de a verifica starea de evoluţie, strategiile de dezvoltare, personalul angajat şi multe altele. Cele 60 de firme care au constituit mediul nostru de referinţă, au fost clasificate pe baza numărului de angajaţi. Astfel, se poate vorbi despre micro-întreprinderi (firme care au mai puţin de 10 angajaţi), întreprinderi mici ( cele care au între 10 şi 49 de angajaţi), medii (între 50 şi 249 de angajaţi) şi întreprinderi mari (care au mai mult de 250 de angajaţi). Observând graficul 1 se poate intui felul în care se structurează ţesutul industrial al acestei regiuni româneşti.
Graficul 1. Distribuţia firmelor în teritoriu pe baza numărului de angajaţi
14
Un procent de 52% dintre companiile intervievate au fost clasificate ca microîntreprinderi, 26% întreprinderi mici, 12% întreprinderi medii, şi doar 10% dintre firmele româneşti din regiune pot fi clasificate ca întreprinderi mari. 2. Categoriile de muncitori prezenţi în companii Femeile care lucrează în aceste companii sunt în mod clar în inferioritate, numărul lor reprezentând doar 27% dintre muncitori. După cum se vede în tabelul 1, aceste firme au o medie de 27,7% de angajaţi femei. Graficul 2 arată ponderea componenetei feminine în aceste firme, pentru a înţelege incidenţa pe care o pot avea în mediul de lucru român. Reiese că 24% dintre firme au între 1 şi 25% angajaţi femei, 18% spun că au între 25 şi 49% angajaţi de gen feminin. Prin urmare, firmele care nu au angajaţi femei sunt în procent de 16%, iar cele care au doar femei ca angajaţi sunt în proporţie de 2%. Este interesant de observat cum este distribuită forţa de muncă feminină în diferitele companii în regiunea de Sud-Est.
Graficul 2. Procentul de angajaţi femei din totalul angajaţilor firmelor
15
Micro-întreprinderile şi firmele mari sunt acele companii care au un număr mai mic de angajaţi femei, în timp ce, aproape 50% dintre femeile angajate lucrează în întreprinderile medii. Mai precis, micro-întreprinderile au un număr mediu de angajaţi femei aproape de 20,1%, la fel ca şi întreprinderile mari, de 21,9% (tabelul 1). Tabelul 1. Distribuţia angajaţilor femei în companii GRUP DIMENSIONAL micro-întreprinderi (<10 angajaţi) întreprinderi mici (10-49 angajaţi) întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) întreprinderi mari (>250 angajaţi) Total
Media 20,1% 34,9%
Min 0,0% 8,0%
Max 100,0% 87,5%
42,0% 21,9% 27,7%
19,2% 10,0% 0,0%
87,7% 40,1% 100,0%
Întreprinderile mici au un număr mediu de angajaţi femei de aproximativ 34,9%, în timp ce valoarea medie cea mai ridicată a muncitorilor femei se găseşte în întrprinderile mijlocii, aproximativ 42%. Dacă analizăm în mod singular fiecare tip de companie, este posibil să extrapolăm mai multe informaţii (graficul 3). De exemplu, în întreprinderile mari, nu sunt angajaţi femei în proporţie de mai mult de 50%, în timp ce doar în mediul micro-întreprinderilor găsim companii care nu au personal feminin angajat (exact 31% dintre companii). Munca femeilor se
16
distribuie mai bine în mediul întreprinderilor mijlocii, unde se găseşte un număr mai mare de companii (50%), cu un număr modest de femei angajate (între 1 şi 24%) şi alte companii cu procentaje mai ridicate de angajaţi femei (de exemplu 17% dintre întreprinderile mijlocii au declarat că au între 75% şi 99% angajaţi femei). Acelaşi lucru se poate spune şi despre întreprinderile mici, de fapt există un număr destul de mare de firme (31%) care au un număr modest de angajaţi femei (între 1 şi 24%) şi un număr mare de firme (23%) cu un număr potrivit de lucrători femei (între 25 şi 49%). Graficul 3. Numărul de angajaţi femei din numărul total de angajaţi, în funcţie de dimensiunile firmelor
Graficul 4. Categoriile de angajaţi în companii în ultimele 12 luni
17
S-a încercat înţelegerea tipurilor de muncitori prezenţi în aceste companii, pentru a înţelege pe care tipuri de angajaţi se poate pune accentul. Graficul arată că 22% dintre aceşti muncitori au studii superioare, 16% sunt persoane care au peste 45 de ani, 6% sunt muncitori cu un handicap, iar 4% sunt cei cu mai puţin de 3 ani până ies la pensie, şi chiar muncitori care au o familie în îngrijire, restul de 50% cerspund categoriilor ulterioare despre care nu avem informaţii.
3. Angajări, beneficii şi locuri de muncă vacante Statul român, ca şi alte state ale Uniunii Europene, poate pune la dispoziţia companiilor proprii beneficii pentru acelea dintre ele care fac angajări de personal. Chiar şi aceste firme au putut beneficia de facilităţi şi/sau beneficii economice, plătite din Fondul Naţional de stat sau prin intermediul fondurilor comunităţii europene pentru introducerea noilor angajaţi în firmă. Din graficul 5, se observă că numai 26% dintre firmele româneşti au beneficiat de aceste facilităţi pentru angajarea de personal. Mai în detaliu, aproape toate tipurile de companii (50%) au beneficiat, începând cu întreprinderile mijlocii, urmate în procent de 30,9% de întreprinderile mici, şi cu 23,1% de microîntreprinderi, de facilităţi la angajare. Spre deosebire de acestea, nu a fosta cordat nici un ajutor întreprinderilor mari, după cum reiese din graficul 5, nici una dintre companiile mari nu a beneficiat de astfel de facilităţi. Graficul 5. Companii care au beneficiat de facilităţi la angajarea personalului în ultimele 12 luni
18
Pe lângă angajările deja efectuate în cursul ultimului an, chiar şi pentru viitorul apropiat, s-a dovedit în cazul firmelor române o mare capacitate de absorbţie a forţei de muncă ulterioare: de fapt, aproape jumătate dintre companii (48%) declară că au posturi disponibile, în număr total de 152. În termeni numerici, cel mai pregnant necesar de forţă de muncă vine din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, care împreună oferă 95 de locuri de muncă (o medie de 8-9 posturi vacante pentru fiecare firmă). Mai puţin optimiste, însă, sunt previziunile ocupaţionale ale microîntreprinderilor: doar 35% dintre ele dispun de posturi vacante, iar necesarul lor este de aproximativ 2,7 posturi pentru fiecare firmă (a se considera şi în raport cu dimensiunile companiei). Graficul 6. Totalul de posturi vacante disponibile actual
19
LOCURI DE MUNCĂ DISPONIBILE ACTUAL Nr. de companii care dispun de locuri de muncă vacante Procent din eşantion %
microîntreprinderi
întreprinderi mici
întreprinderi mijlocii
firme mari
Total
9
6
5
4
35%
46%
83%
80%
24 48%
Printre companiile care dispun de posturi vacante (nr. 24 din 50) Total posturi vacante disponibile medie posturi/ companie Min Max Dev. Standard
24 2,7 1 10 2,915
49 8,2 1 18 7,679
46 9,2 3 16 6,058
33 8,3 1 18 7,500
152 6,3 1 18 6,169
Angajarea de personal nou este un simptom al creşterii şi bunăstării companiei şi în mod sigur, şi firmele române intervievate, luând în considerare şi previziunile lor de viitoare angajări, demonstrează în acest sens previziuni pozitive de creştere. De fapt, 35 de companii din 50 (70%) prevăd angajarea de nou persoanl în următoarele 6 luni, iar 38 din cele 50 intervievate (76%) prevăd efectuarea de angajări în următoarele 12 luni. Graficul 7 arată previziunile de angajare estimate în mod deosebit în următoarele 6 luni, în funcţie de dimensiunile companiei. O observaţie specială se face în legătură cu datele întreprinderilor mari pentru care se pare că se prefigurează o situaţie de recesiune gravă în următoarele luni, cu o concediere a 106 angajaţi. Rezultatul de fapt este viciat şi distorsionat de prezenţa unicei companii mari care are o previziune de reducere a personalului de la 470 la 350. Eliberând eşantionul de acest “outsider”, situaţia apare după cum este configurată în graficul 7-bis, cu o stabilitate ocupaţională substanţială în cazul marii întreprinderi şi cu previziuni de creştere în cazul întreprinderilor mai mici.
20
Graficu 7. Angajﾄビi estimate pentru urmﾄフoarele 6 luni
Graficul 7-bis. Angajﾄビi estimate pentru urmﾄフoarele 6 luni (date epurate)
21
ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 6 luni
microîntreprinderi întreprinderi întreprinderi întreprinderi mici mijlocii mari
Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 6 luni Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 6 luni
Total
18
11
5
1
35
69%
85%
83%
20%
70%
Între companiile care prevăd angajări în următoarele 6 luni (35 din 50) Tot. Angajări prevăzute în următoarele 6 luni
51
53
43
14
161
Medie angajări / companie
2,8
4,8
8,6
14,0
4,6
Min
1
1
4
14
1
Max
7
10
20
14
20
1,757
3,219
6,841
0
4,089
Dev. Standard
Observaţii similare sunt valabile şi pentru previziunile ocupaţionale pe o perioadă de 1 an, termen în care diferenţa procentuală de creştere a companiilor în ceea ce priveşte cele 6 luni precedente este de doar 6 puncte, pentru un total de 284 de noi locuri de muncă estimate într-un an.
Graficul 8. Angajări estimate pentru următoarele 12 luni
22
Total angajări estimate pentru următoarele 12 luni
ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 12 luni
microîntreprinderi întreprinderi întreprinderi întreprinderi mici mijlocii mari
Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 12 luni Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 12 luni
Total
21
11
5
1
38
81%
85%
83%
20%
76%
Între companiile care prevăd angajări în următoarele 12 luni (38 din 50) Tot. Angajări prevăzute în următoarele 12 luni
89
88
93
14
284
Medie angajări / companie
4,2
8,0
18,6
14,0
7,5
Min
1
2
8
14
1
Max
15
25
30
14
30
3,520
7,589
8,050
0
7,292
Dev. Standard
23
4 Strategiile de dezvoltare Rolul dezvoltării strategice este unul foarte important în interiorul companiei pentru procesul de inovare şi dezvoltare a noilor produse şi nu numai, pentru a crea şi menţine un avantaj competitiv stabil şi de durată. Constituie, mai întâi, realizarea unui proiect partajat care, prin intermediul unei analize critice a scenariilor teritoriale, şi anume scenariile economice, sociale, culturale, ambientale ale teritoriului, realizează şi fixează o viziune de dezvoltare viitoare pe termen mediu-lung, cu obiective, strategii şi o serie de intervenţii concrete. Diferitele tipuri de dezvoltare identificate în cazul companiilor române sunt 4: diversificarea gamei de produse, dezvoltarea filialelor, angajarea personalului calificat şi stabilizarea personalului propriu (graficul 9). 80% dintre companii urmăresc strategia de stabilizare a personalului angajat, 68% încearcă să formeze o strategie de diversificare a gamei de produse, 32% îşi propun să dezvolte noi filiale, iar 30% încearcă să angajaze personal calificat. Companiile care urmăresc în principal strategiile de diversificare a gamei de produse sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile mici (respectiv 73% şi 77%), urmate de întrepinderile mijlocii (50%) şi, în final de întreprinderile mari (40%). În mod ciudat acelaşi lucru este valabil şi pentru strategia de dezvoltare a noilor filiale. Acest tip de strategie este urmată solitar de companiile mari cu mari capacităţi financiare de investit, dar chiar ele şi cele mijlocii sunt cele care dezvoltă această strategie în procente mici (respectiv 20% şi 17%).
Graficul 9. Tipurile de strategii de dezvoltare urmărite
24
Graficul 10. Strategii de dezvoltare urmate în funcţie de dimensiunea companiilor
De asemenea, companiile care pun în aplicare în majoritate strategii de angajare a personalului calificat sunt cele mijlocii (67%), urmate de cele mici şi medii (respectiv 38% şi 40%), şi în final de micro-întreprinderi (15%). După cum arată graficul 10, strategia cea mai utilizată de către companiile române este cea de stabilizare a personalului, sau mai bine spus de a încerca să investească maiales în resursele interne, consolidându-le pentru a crea şi creşte valori. De fapt, se poate observa uşor că toate întreprinderile mijlocii pun în aplicare această strategie (100%), urmate de micro-întreprinderi (81%), întreprinderi mari (80%) şi de cele mici (69%). Mare parte dintre companiile române intenţionează să crească şi să se dezvolte nu doar în termeni dimensionali, ci şi în termeni calitativi. Deşi doar 30% dintre întreprinderi adoptă în mod specific angajarea personalului calificat ca strategie de dezvoltare, 54% dintre ele se declară totuşi interesate în angajarea personalului calificat. Şi chiar şi în acest caz, cererea de calitate este mai frecventă în cazul întreprinderilor mijlocii.
25
Graficul 11. Interesul în angajarea personalului calificat
Totuşi, în ciuda interesului difuz pentru resursele umane calificate, doar 26% dintre companii adoptă un plan anual de formare al personalului propriu. Acest lucru înseamnă că mare parte dintre companii preferă (sau consideră mai simplu) să caute în exterior competenţe majore şi specializări de care are nevoie pentru a se dezvolta, decât să investească în recalificarea personalului şi în potenţializarea capitalului uman intern.
26
Graficul 12 Companii care au un plan anual de formare
27
5 Instrumente activate pentru recrutarea personalului Mare parte dintre companiile române activează în principal cu personal intern pentru dezvoltarea actzivităţilor de recrutare a personalului (56% dintre cazuri) şi cu anunţuri în mass-media (50%). Numai 16% recurg la o firmă specializată de plasare de personal, iar 32% recurg la persoane experimentate, instrumente care de fapt, sunt activate pentru mai multe dintre companiile mai mari şi structurate. Spre deosebire, recurgerea la AJOFM este mai difuză şi generalizată (40% dintre cazuri).
Graficul 13. Instrumente activate pentru recrutarea de personal
Cel puţin 52% dintre companii au recurs deja la serviciile centrelor de ocupare a forţei de muncă, motivul unei astfel de colaborări fiind acela de a căuta şi selecta personalul, mai mult decât căutarea subvenţiilor sau dezvoltării proiectelor de formare sau colaborare. Companiile mai puţin obişnuite a se folosi de suportul acestor centre sunt micro-întreprinderile.
28
Graficul 14. Tipul de colaborare cu Centrele de Ocupare a forţei de muncă
Printre acelea care au avut deja un mod de evaluare directă a serviciilor oferite de AJOFM, se observă nivelurile nu foarte ridicare de satisfacţie, cu o evaluare medie de 2,8 pe o scară de la 1 la 4. Cele care sunt foarte puţin mulţumite sunt întreprinderile mici şi microîntreprinderile, în timp ce cele mijlocii şi mari oferă evaluări mai bune, pozitive.
Graficul 15. Evaluarea serviciilor oferite de AJOFM
29
30
III - RAPORT FINAL al sondajului privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un eşantion de 527 indivizi care intenţționează sa-‐şi deschidă o afacere proprie si pe un esantion de 60 de intreprinderi Analiza macroeconomica
Obiective Scopul ini iativei “Solu ii de antreprenoriat pe m sura realit
ii socio-
economice în regiunea de Sud-Est” din România este acela de a promova dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea poten ialului local referitor la demararea unei activit Activitatea principal
i proprii.
a proiectului const
analize asupra actualei situa ii macro a regiunii de Sud-Est, în a a fel încât s de investi ie antreprenorial
dintr-o serie de sudii
i
i micro-economice a României individualizeze oportunit
i ile
în sectoarele majoritar prevestitoare
de cre tere economic . Printre altele s-a realizat un sondaj calitativ-cantitativ pe un e antion de 527 de persoane, cu inten ia de a deschide o afacere proprie, constituit în propor ie de 53% din femei prezinte eviden e ale posibilit
i 47% din b rba i, astfel încât s ilor de auto-antreprenoriat prezente în
Regiune.
31
Perspectivele de cre tere ale
rii
Produsul intern brut (PIB) al României va cre te cu 2% în 2010 în 2011, recuperând mult teren pierdut dup înregistrat inclus
sc derea de 7,5%
în acest an, conform stim rii agen iei de rating Fitch,
în raportul Emerging Europe Sovereign Review: 2009. Aceast
informa ie este mai optimist
fa
de estim rile oficiale ale guvernului.
Spre deosebire, ultimul scenariu indicat de FMI inclus o corectare negativ
ulterioar
8,5% din acest an, urmat Comisia Na ional
i de guvern în august a
considerabil
a procentului de 8-
de o cre tere moderat
de 0,5% în 2010.
de Prognoz , entitate guvernamental
previziuni economice, indic
va avea loc o sc dere a PIB-ului
cu 7,7% în acest an, urmat de rate de cre tere de 0,5% urm torii doi ani. Fitch este optimist
Aceast
i 2,4% pentru
în ceea ce prive te deficitul fiscal,
care va r mâne între limitele sugerate de FMI, adic i 2010. Fondul Monetar sugereaz
pentru acest an
pentru
în num rul publicat în septembrie cu
previziunile preliminarii de toamn , c
în 2009
i cu 4%
7%
i 4,5% din PIB
un deficit fiscal de 7,3%
i unul de 5,9% pentru urm torul.
inversiune de tendin e poate constitui o cale excelent
rec p tare a încrederii operatorilor economici români
de
i, în particular, a
tuturor acelor persoane care sunt interesate în a dezvolta activit antreprenoriale,
i de investi ii în
ar . Este evident c
i
stimularea
antreprenoriatului în regiuni speciale, cum este Regiunea de Sud-Est poate reprezenta unul dintre nivelurile principale de a încerca s cu succes ie irea din situa ia mai sus men ionat .
32
prind
Munca autonom ; Auto-antreprenoriatul Începând
din
anii
’90,
procesul
de
externalizare
a
economiei
interna ionale a trecut mai ales prin apari ia micro-întreprinderilor confirmând teza rolului de neînlocuit jucat în antreprenoriatul r spândit în procesul de transformare
i dezvoltare economic . Totu i, nu
întotdeauna o natalitate puternic economic . Corelat
înseamn
automat
cu natalitatea antreprenorial
sistemelor economice occidentale exist
i cre tere
tipic
o la fel de ridicat
ridicat
mortalitate a
companiilor, care în unii ani întrece num ul firmelor noi. Exist puternic
turbulen
care caracterizeaz
antreprenoriatului, care se manifest companiilor care apar
apari ia
i dispari ia
într-un turn-over ridicat al
(majoritatea celor care dau faliment rareori revin pe pia în aceste tentative de demarare a unei activit este
de
profesionalismului
a
i umane
) sunt distruse
i antreprenoriale.
reduce limitele de improvizare în
favoarea
i competen ei antreprenoriale. Apari ia unei noi
firme în majoritatea cazurilor are loc f r
ca antreprenorul s
fi evaluat
valabilitatea ideii sale, în termeni de probabilitate a supravie uirii poten ial de dezvoltare a companiei. Foarte des prevaleaz independen
în
un procent ridicat de dispari ie precoce: a
se avea în vedere câte resurse monetare, financiare, materiale
Problema
totu i o
i dispar. Aspectul cel mai îngrijor tor este c
fluxul de ie ire se manifest
a
, dorin a de a pune în practic
i de
dorin a de
cu încredere oarb
propria idee antreprenorial . Problema nu este cea de a reduce un astfel de stimulent, ci de a-l direc iona
i de a-l transforma în ceva pozitiv.
Aceste elemente ale modelului antreprenorial autonom reies în mod evident
i din studiul empiric realizat în bazinul poten ial de noi-
antreprenori din regiunea de Sud-Est a României.
33
De aceea va fi indispensabil s
acompaniezi firmele care apar în
efortul necesar pentru a înfrunta noile provoc ri care le a teapt . Scopul serviciilor oferite tân rului antreprenor nu este doar de a face s apar
mai multe firme, ci
posibilit
i de a le face s
i de supravie uire
apar
cu mai multe
i dezvoltare. Prin urmare, este necesar un
obiectiv dublu: pe de o parte, a face astfel încât tân rul întreprinz tor s
fie preg tit s
înfrunte pericolele
i provoc rile primilor ani critici în
care este în joc supravie uirea noii companii, înfruntându-le deja la nivelul calculului economic pornirea la drum,
i evalu rii planului de afaceri înainte de
i astfel nefiind constrâns s
fac
astfel de verific ri
pe propria piele la momentul contactului cu pia a. Pe de alt
parte, a
face în a a fel încât cine este destinat a trece în faliment înainte de vreme s - i dea seama de factorii economici care nu sf tuiesc apari ia noii companii
i astfel, nici m car s
nu încerce sau s - i modifice
ideea de antreprenoriat. Oportunit
i sectoriale
Din cercet ri, studii proiect,
sectoarele
i sondaje de pia majoritar
activitate antreprenorial
interesante
realizate în cadru de pentru
au rezultat a fi urm toarele:
-
Sectorul turistic
-
Sectorul agroalimentar
-
Sectorul de construc ii
-
Sectorul de logistic -servicii
1. Sectorul turistic
34
a
demara
o
World Travel & Tourism Council (WTTC- Consiliul Mondial de Turism) a examinat recent toate componentele compartimentului, ca de exemplu investi iile, cheltuielile guvernamentale total al afacerilor în industria turistic
i cele ale turi tilor, circuitul
român , la sfâr it de an, egal cu
7,1 miliarde de dolari, cu 9,25 mai mult fa cea mai important
este progresul prev zut pe termen lung, de exemplu
pe urm torii 10 ani: WTTC estimeaz care situeaz turistic
de 2008. Dar informa ia
o cre tere medie anual
România pe locul 4 în lume printre
de 7,9%
rile cu cre tere
major .
În acest mediu, domeniile de interven ie
i de introducere a noilor actori
antreprenoriali sunt poten ial mari: de la industria hotelier
la cea de
intermediere (tour-operatori, agen ii de turism, etc.). În aceste medii, strict de infrastructur , spa iile de ocupare sunt enorme.
2. Sectorul agroalimentar
Agricultura în România a fost mereu un sector de importan pentru
primar
ar .
Suprafa a României este de 23,8 milioane ha, iar suprafa a agricol utilizat
este de 14,7 milioane ha, 61,7% din total. Acesta reprezint
unul dintre rapoartele cele mai înalte din Europa. Importan a pe care o are agricultura în
ar
se poate observa
datele referitoare la popula ia din zonele rurale, egal
i din
cu 44,8% din total
(21,6 milioane de locuitori la 01.07.2006). Persoanele ocupate în agricultur
sunt în num r de 2,8 milioane, adic
30,5% din totalul popula iei ocupate. Chiar
i contribu ia la formarea
PIB-ului este detul de semnificativ , înregistrându-se un procent de 7,5%.
35
A. Puncte tari: 1. poten ialul agricol semnificativ (6% din suprafa a agricol utilizat
– SAU
concentrat
a UE-27); circa 28% din SAU este deja
în ferme mari, care sunt competitive, în majoritate;
2. suprafe e extinse cu condi ii favorabile pentru agricultur permit
care
i diversificarea culturilor;
3. introducerea dinamic
a agriculturii biologice;
4. re ele primare de iriga ii care acoper
o parte important
din
suprafa a agricol .
Oportunit
i
1. Disponibilitatea unei mari pie e locale, cu poten ial ridicat de extindere în 2. Limite
rile limitrofe;
ridicate
de
dezvoltare
pentru
modernizarea
i
restructurarea sectorului agricol; 3. Prioritatea UE de utilizare a energiilor regenerabile; 4. Reabilitarea infrastructurilor de iriga ii. În acest departament, ar putea fi dezvoltate proiecte antreprenoriale referitoare la optimizarea proceselor productive agricole prin intermediul unei abord ri ambientale durabile. Principalul obiectiv al ini iativei ar putea fi cel al sus inerii produc iei agricole în jude ele Br ila
i Gala i
prin intermediul optimiz rii rota iei culturilor, tehnicilor de iriga ii de fertilizare
i conform unei abord ri de dezvoltare ambiental
36
i
durabil , precum
i cu o cooperare integrat
între centre
tiin ifice
i
institu ii publice. 3. Sectorul construc iilor
Pia a construc iilor din România a cunoscut un adev rat “boom” ale c rui cauze se atribuie unei cre teri economice generale a
rii,
planurilor de investi ii na ionale în sector, afluxului de capital extern, finan
rilor acordate în acest sector de c tre UE
i alte organiza ii
interna ionale. Acest trend pozitiv a determinat o cre tere important
a importurilor de
materiale de construc ii, confirmând pozi ia de leader mai ales a Itlaiei, ca principal furnizor al pie ei române ti. Tipologia produselor importate se constituie în principal din materiale pentru izola ii
i finisaje, precum
i instala ii termo-hidro-sanitare
domestice. Sectorul construc iilor reprezint de munc
circa 10% din totalul PIB, cu o for
de 400.000 muncitori cu norm
întreag .
Investi iile în imobile pentru birouri, centre de afaceri, locuin e de lux i lucr ri stradale constituie activitatea cea mai profitabil
din România
în sectorul construc iilor, cu realizarea unui profit uneori superior cu 40-50% valorii investi iei. O situa ie opus infrastructur
se înregistreaz
în schimb în cazul lucr rilor de
ob inute prin contracte de achizi ii publice, prin care
companiile câ tig
profituri de mai pu in de 5% dar compuse în volum.
În acest mediu ini iativele autonome de munc ales
în
activit
ile
compartimentului: activit
comerciale
corelate
pot lua na tere mai i
cu
suportul
i de resale (re-vânzare) a materialelor de
construc ii, afaceri de mobilier, ornamente, etc.
37
Acest tip de activit
i rezult
a fi destul de slabe într-o
ar
care mai
întâi investe te în cas , ca bun primar. 4. Logistic Dat fiind c
servicii
sectorul logistic în sens strict (considerând de exemplu c
muncitorii de pe platformele sau nodurile de trafic m rfuri unde sunt efectuate opera iuni auxiliare transportului pur de mi c rile m rfurilor) sufer
din cauza traficului m rfurilor
urmare este puternic legat de economia general de produc ie manufacturier
i simplu, totu i legate a unei
i, prin
ri în termeni
i primar , schimburi comerciale interne
i mai ales c tre exterior, modernizarea întregului sistem economic, infrastructur
general , etc., este corect s
se ia în considerare toate
aceste variabile ca factori absolut determinan i pentru acest sector, furnizor de noi ini iative antreprenoriale. În România se acord
întotdeauna o mare aten ie sectorului de
logistic , nu numai ca suport al activit traficul de perfec ionare pasiv textile/îmbr c minte, înc l
ii tradi ionale legat
de
a m rfurilor (mai ales în sectorul
minte, utilaje mecanice, materiale de
construc ii), dar în general pentru c utarea unor noi solu ii pentru gestionarea
i transportul bunurilor de larg consum, un motiv major
într-un moment de cre tere puternic
a altor activit
i comerciale.
Exigen a personalului specializat pentru gestiunea serviciilor eficiente de logistic
integrat , în termeni de depozitare, transport, tranzit al
m rfurilor
i opera iuni asimilate, este destul de sim it
române ti, mai ales dac
în companiile
sunt localizate în centrele industriale mai
pu in dezvoltate. În acest mediu se pot introduce ini iative antreprenoriale autonome, chiar
i de mici dimensiuni, cum ar fi agen ii maritime, de colet rie,
etc., care ar putea servi ca juc tori autonomi, dar determinan i în dezvoltarea general
a sectorului.
38
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
AUTORI: Stecconi Alessandro Expert formator SC SIDA SRL Ramazzoti Sauro Expert formator SC SIDA SRL Euardo Fabio Di Giulio Expert in tehnici de interviu si investigare SC SIDA SRL
39