Issuu on Google+

REZULTATELE OBTINUTE IN URMA SONDAJULUI REGIONAL PRIVIND ANTREPRENORIATUL SI INITIEREA DE ACTIVITATI INDEPENDENTE

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

1


CUPRINS:

I- STUDIU SATEAN privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie

II- STUDIU SATEAN Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente

III- RAPORT FINAL al sondajului privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente

2


Proiect “Soluţii de antreprenoriat adaptate realităţii socio-economice din Regiunea de Sud-Est”a Romaniei.

I - STUDIU SATEAN privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.

REFERITOR LA POTENŢIALII ANTREPRENORI Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie

1. Preambul: structura sondajului Pentru noile ţări membre ale UE, noul statut atins comportă un angajament constant pentru a se alinia la standardele cele mai înalte prezente în Comunitatea Europeană. Unul dintre primele eforturi în acest sens priveşte analizele şi dezvoltarea potenţialului local în curs de formare, activitate care, în România, se realizează în colaborare cu Fundaţia Satean. Fundaţia Satean (Service and Technologies Enhancing Agricultural networks) este beneficiarul unui proiect dinanţat din Fondul Social European, finalizat la dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea potenţialului local legat de deschiderea unei activităţi de întreprindere proprie. În cadrul unui astfel de proiect s-a realizat un sondaj pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie, fiind în procent de 53% femei şi 47% bărbaţi (graficul 1).

3


Graficul 1: Distribuţia pe sexe a eşantionului de referinţă

Distribuzione per sesso del campione

Femmine 280 53%

Maschi 247 47%

Sondajul a avut loc prin administrarea unui chestionar structurat, compus din 52 de întrebări, substanţial inerente pentru macro-dimensiuni de analiză: personalitate şi aptitudini antreprenoriale, capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, disponibilitate şi capacitate de reperare a resurselor financiare. Pentru fiecare dintre întrebări, intervievatului i s-a cerut să-şi exprime părerea referitor la propriile capacităţi utilizând o scară de evaluare de la 1 la 5, în care 5 reprezintă punctajul maxim exprimat.

2. Rezultatele sondajului O primă activitate de analiză a privit definirea valorii medii a răspunsurilor furnizate de cei intervievaţi. Calculul mediei a fost, la rândul său, împărţit pe macro-dimensiuni de observare (media secţiunii de aptitudini antreprenoriale, media secţiunii capacitate de analiză şi evaluare a pieţei, media secţiunii resurse financiare). Dintr-o primă analiză asupra valorilor medii atribuite diferitelor macrodimensiuni, se poate observa că intervievaţii au exprimat în medie evaluări mai ridicate în ceea ce priveşte propria aptitudine antreprenorială (evaluare medie de 3,5 într-o scară de la 1 la 5). Spre deosebire de aceasta, au demonstrat critici majore în ceea ce priveşte reperarea resurselor financiare necesare (în acest domeniu s-au înregistrat valori medii mai scăzute, de 2,8). Pentru domeniul de analiză şi evaluare a pieţei, în schimb, valoarea medie a fost de 3,1. Prin urmare, se poate afirma că aspiranţii antreprenori români iau în considerare faptul că au bune aptitudini antreprenoriale, dar puţine resurse financiare.

4


În continuare este prezentată o analiză detaliată pentru fiecare macro-dimensiune evaluată. Personalitate şi aptitudine antreprenorială Abordarea mentală şi aptitudinală a celui care vrea să realizeze o activitate proprie are o incidenţă determinantă asupra succesului acelei iniţiative. În acest sens, este important, înainte de a demara o activitate să atragi atenţia asupra capacităţilor personale efective ale antreprenorului aspirant. În cadrul sondajului actual, rezultă că persoanele intervievate recunosc că sunt conştienţi de dificultăţile majore de care se vor lovi la demararea unei activităţi şi, în acelaşi timp, se simt capabili de a gestiona menţinerea contractelor cu potenţialii clienţi (valoarea medie a răspunsurilor 4,4 şi 4). Observând tabelul 1, remarcăm că chiar şi cei intervievaţi se simt în stare să suporte stresul fizic muncind 12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, se bucură de o bună sănătate şi sunt susţinuţi de familie (valoare medie a răspunsurilor de 3,9, 4,1 şi, respectiv, 3,9). Eşantionul nu a dezvoltat multe aplicaţii pe piaţă şi, prin urmare, nu se cunoaşte foarte bine concurenţa şi produsele sale (valoare medie 2,8), nu poate suporta mari cheltuieli financiare pentru demararea firmei şi cu atât mai puţin nu crede să reziste în cazul în care ar fi perioade incerte sau de stagnare (valoare medie a răspunsurilor de 2,7 şi, respectiv, 2,8). Un fapt de luat în considerare este cel al variabilităţii răspunsurilor furnizate de eşantionul de referinţă, sau atitudinea acestora de a se manifesta în diverse feluri faţă de medie. Majoritatea celor intervievaţi au furnizat valori asemănătoare; de fapt, după cum se poate vedea din studiul deviaţiei medii, variaţia răspunsurilor este scăzută şi se găseşte mai ales în sectorul aptitudinilor antreprenoriale şi în cel al analizei pieţei. Totusi, interesant este de observat acele mici variaţii care se schiţează în rândul femeilor. Unele grupuri de femei exprimă valori diferite în principal în cadrul sectorului personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. Deosebit, s-a putut observa că pentru majoritatea celor intervievaţi, valorile furnizate de femei sunt mereu inferioare celor furnizate de bărbaţi. Câteva excepţii se regăsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de administrare simultană a mai multor probleme, la care femeile au furnizat o valoare uşor superioară celei a bărbaţilor, de 3,5 faţă de 3,4; a doua se referă la capacitatea de stabilire şi atingere a obiectivelor şi programelor de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru capacitatea de a fi întreprinzători, autonomi şi cu responsabilitate de acţiune, cu o valoare medie de 3,7 faţă de 3,6 a bărbaţilor.

5


Tabelul 1. Media valorilor, în general, pentru secţiunea “aptitudini antreprenoriale”.

Media valorilor Aptitudini antreprenoriale scară de la 1 la 5 Conştiinţa posibilelor dificultăţi iniţiale Capacitatea de a realiza şi menţie contracte cu clienţi Timp suficient pentru pregătirile necesare Capacitatea de convingere şi argumentare Capacitatea de intrare în ton cu interlocutorul Promptitudine în a descoperi elementele neecsare pentru luarea unei decizii Capacitatea de înfruntare simultană a mai multor probleme Identificarea cu un “om de acţiune" Plăcere în a realiza ceva nou Capacitate de fixare a obiectivelor şi unui program de acţiune Capacitate de leadership şi de motivare a colaboratorilor Capacitate de improvizare şi gestiune a neprevăzutului Capacitate de self-control şi gestiune a stresului Disponibilitate de asumare a riscurilor inerente demarării activităţii Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii Capacitatea de a munci chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână Stare bună de sănătate Susţinere din partea familiei pe perioada demarării Evaluare a oportunităţilor în termeni financiari pentru a fonda compania Disponibilitate de asumare a riscului veniturilor incerte şi neregulate Disponibilitate financiarăpentru o viaţă demnă de la început Disponibilitate dea suporta lipsa concediului de la început Dispunerea de diplomele necesare şi de toate cerinţele conform legii Gradul de experienţă în sectorul respectiv pentru a face faţă pieţii Cunoştinţe de gestiune financiară şi business Posibilitate de frecventare a cursurilor de specializare Disponibilitate de a accepta un partener Posibilitate de a coopera armonios cu un partener

Femei

Bărbaţi

TOTAL

4,4 3,9 3,5 3,7 3,7

4,5 4,0 3,6 3,8 3,7

4,4 4,0 3,6 3,8 3,7

3,6 3,5 3,9 4,0 3,7 3,3 3,5 3,6 3,5 3,5 3,9 4,0 3,8

3,6 3,4 3,9 4,0 3,6 3,4 3,6 3,6 3,5 3,4 3,9 4,1 3,9

3,6 3,5 3,9 4,0 3,6 3,4 3,5 3,6 3,5 3,5 3,9 4,1 3,9

3,0 2,6 2,6 3,5 3,3 2,8 3,0 3,2 3,5 3,6

3,2 2,8 2,9 3,5 3,4 2,9 3,1 3,3 3,5 3,6

3,1 2,7 2,8 3,5 3,3 2,8 3,1 3,3 3,5 3,6

Macro dimensiunea de analiză: capacitate de analiză şi evaluare a pieţii Cu capacitatea de analiză şi evaluare a pieţei se intenţionează realizarea competenţei pentru fiecare dintre cei intervievaţi să aibă cunoştinţe despre noile segmente-obiective, cunoştinţe despre noi nişe de piaţă şi a propriilor clienţi, cunoştinţe şi studiul competitorilor şi o evaluare aprofundată a propriilor produse şi servicii oferite (tabelul 2). Valoarea medie descoperită pentru această macro6


dimensiune lasă să se întrevadă o competenţă slabă în materie, cu o gamă largă de răspunsuri oscilatorii între valorile 2 şi 3. De la o primă analiză se descoperă că persoanele intervievate sunt conştiente de caracteristicile distinctive şi de punctele tari şi slabe ale propriilor produse în ceea ce priveşte clienţii şi concurenţa (valoarea medie a răspunsurilor 3,7 şi respectiv 3,5). În plus, eşantionul este destul de conştient şi de potenţiala creştere a segmentului ca obiectiv în viitorul apropiat (valoare medie 3,6). Situaţia se înrăutăţeşte atunci când se vorbeşte de concurenţă şi de studiul targetului de referinţă. După cum se poate observa în tabelul 2, intervievaţii au o slabă cunoaştere a concurenţei, conform valorilor furnizate în trei întrebări precise: prima se referă la punctele forte şi slabe, a doua se referă la cunoaşterea notorietăţii concurenţei şi cum se poziţionează între consumatori, iar ultima se referă la capacitatea de previziune a reacţiilor sau paşilor concurenţei (valori medii ale răspunsurilor 2,9, 2,8 şi respectiv 2,7). Valori destul de scăzute se găsesc şi pentru întrebările inerente targetului de referinţă. Intervievaţii au declarat că au o slabă capacitate de individualizare, de cuantificare şi de analizare a potenţialelor grupuri-ţintă de clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări), nici nu pot estima în ce măsură diversele segmente ale pieţii sunt de interes în termeni de potenţial al pieţii şi capacitate de absorbţie (valori medii a răspunsurilor de 2,9, 2,7 şi respectiv 2,9). Tabelul 2. Media valorilor, în general, pentru sectorul “Piaţă”

Media valorilor Secţiune Piaţă scara de la 1 la 5 Competitivitate a ofertei proprii faţă de a concurenţei Individualizare a caracteristicilor distinctive şi puncte tari ale produselor proprii Individualizare a eventualelor nişe de piaţă slab deservite Definire clară a segmentului de piaţă obiectiv Potenzialitate de creştere a segmentului obiectiv Evaluare a posibilităţii apariţiei obstacolelor tehnice sau juridice Individualizare clară a principalelor grupuri–ţintă de clienţi Analiză a potenţialilor clienţi (dorinţe, exigenţe, aşteptări) Individualizare a nivelurilor strategice (preţ, calitate, publicitate) Capacitate de estimare a cererii potenţiale a propriei oferte Cunoaşterea obişnuinţelor de consum al publicului ţintă Capacitate de cuantificare a diverselor segmente de piaţă Capacitate de estimare a atractivităţii diverselor segmente de piaţă Cunoaşterea concurenţilor direcţi (asemănători) Cunoaşterea punctelor forte şi slabe a concurenţilor Cunoaşterea nivelului de notorietate a concurenţei faţă de clienţi Posibilitatea de prevedere a reacţiilor concurenţei

7

Femei

Bărbaţi

TOTAL

3,7

3,7

3,7

3,5 2,9 3,1 3,6 3,1 2,8 2,6 3,3 3,3 3,1 2,9 3,1 3,1 2,9 2,8 2,7

3,5 3,0 3,1 3,7 3,0 3,0 2,7 3,3 3,2 3,0 2,8 3,1 3,0 2,9 2,8 2,7

3,5 3,0 3,1 3,6 3,1 2,9 2,7 3,3 3,3 3,0 2,9 3,1 3,1 2,9 2,8 2,7


Şi pentru acest macro-domeniu, majoritatea celor intervievaţi a furnizat valori similare cu o variaţie scăzută, bazată pe valorile date de femei. Spre deosebire de domeniul precedent, situaţia pare să fie inversată. Se poate observa că sunt grupuri de femei care dau valori egale sau superioare celor ale bărbaţilor. Această situaţie poate însemna că femeile se simt capabile de mai mult şi au o mai bună cunoaştere a pieţei româneşti. Întrebările la care femeile au dat răspunsuri mai ridicate faţă de bărbaţi sunt în principal 4: prima se referă la cunoşterea posibilităţii apariţiei obstacolelor juridice sau tehnice pe perioada accesului la propriile produse pe o piaţă nouă, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a doua se referă la capacitatea de estimare a cererii potenţiale în ceea ce priveşte oferta proprie, (cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 al bărbaţilor); a treia priveşte cunoaşterea obişnuinţelor de consum ale propriului public-ţintă (cu valori medii de 3,3 faţă de 3,2 al bărbaţilor); ultima se referă la concurenţă, sau mai bine spus la cunoaşterea concurenţei directe (similare) cu valori medii de 3,1 faţă de 3,0 a bărbaţilor. Macro domeniul de analiză: capacitate de reperare a resurselor financiare Reperarea resurselor financiare adecvate pentru acţionarea şi demararea companiei este o condiţie preliminară indispensabilă pentru reuşita acelei companii. Soluţionarea pozitivă a problemelor conexe reperării resurselor necesare pentru demararea activităţii reprezintă unul dintre elementele care au cea mai mare greutate în determinarea succesului. În această parte a chestionarului se caută analizarea disponibilităţii intervievaţilor către resurse financiare şi capacitatea lor de a le repera (tabelul 3). Situaţia care se delimitează este în majoritate critică. Cu excepţia întrebării referitoare la capacitateade estimare a propriului necesar financiar (valoare medie 3,7), valorile furnizate pentru celelalte întrebări ajung la un maxim de 2,9. Tabelul 3. Media valorilor pentru secţiunea “Resurse financiare”.

Media valorilor Resurse Financiare scara de la 1 la 5 Acurateţe a estimării necesarului propriu Posibilitatea acoperirii cel puţin parţiale cu resurse proprii Posibilitatea de împrumuturi financiare de la rude sau cunoscuţi Disponibilitate de garanţie pentru un credit bancar Suficienţă a capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor Previziuni de intrări bazate pe date solide de piaţă Consideraţie pentru estimarea necesarului pentru toate costurile posibile

8

Femei 3,7 2,5 2,9 2,5 2,3 2,6

Bărbaţi 3,8 2,6 2,9 2,5 2,3 2,5

TOTAL 3,7 2,5 2,9 2,5 2,3 2,6

2,8

2,8

2,8


Valorile cele mai critice se găsesc în cazul a trei întrebări: prima se referă la capacitatea de a putea susţine acoperirea, cel puţin parţial, a demarării companiei cu reurse proprii (valoare medie a răspunsurilor 2,5); a doua întrebare se referă la capacitatea de furnizare a garanţiilor către bancă pentru a obţine un posibil împrumut (valoare medie 2,5); ultima întrebare, care este şi cea care a obţinut cea mai scăzută valoare medie din tot chestionarul, se referă la suficienţa capitalului propriu pentru anticiparea cheltuielilor, adică dacă acesta va fi suficient în cazul în care vor fi perioade în care cheltuielile vor depăşi încasările (valoare medie 2,3). 3. Crearea Grupurilor de sinteză După cum s-a menţionat anterior, chestionarul se compune din 52 de întrebări împărţite pe trei macro-domenii bine diferenţiate. Dintr-o primă analiză calitativă s-a putut observa că în fiecare domeniu examinat, sunt diferite întrebări care trattează anumite argumente, ca de exemplu concurenţa. Tabelul 4. Exemplu de creare a grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinii antreprenoriale. Întrebări chestionar

Grupuri de sinteză

Capacitate de muncă chiar şi 10-12 h/zi, 6-7 zile/săptămână Conştientizarea posbilităţii dificultăţilor iniţiale Capacitate de self-control şi gestiune a stresului Stare bună de sănătate Susţinere din partea familiei în perioada de început Disponibilitate la riscul veniturilor incerte şi neregulate Disponibilitate financiară pentru o viaţă demnă la început Disponibilitate de a suporta privarea de concediu la început Suficienţa timpului pentru toate pregătirile necesare Identificarea cu un "om de acţiune" Plăcerea de a realiza ceva nou Capacitatea de fixare a obiectivelor şi programului de acţiune Disponibilitatea de asumare a riscurilor inerente la începutul activităţii Inventivitate, autonomie şi responsabilitatea acţiunii Evaluarea oportunităţilor în termeni financiari de fondare a societăţii Capacitatea de realizare şi menţinere a contactelor cu clienţii Capacitatea de a convinge şi argumenta Capacitatea de a intra în armonie cu interlocutorul Capacitatea de leadership şi de motivare a colaboratorilor

9

TOT

capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune capacitate de lucru sub presiune

3,9 4,4 3,6 4,1 3,9 2,7 2,8 3,5

MEDIE GRUP competenţe manageriale competenţe manageriale competenţe manageriale

3,6 3,6 3,9 4,0

competenţe manageriale

3,6

competenţe manageriale competenţe manageriale

3,5 3,5

competenţe manageriale

3,1

MEDIE GRUP

3,6

Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale Competenţe relaţionale

4,0 3,8 3,7 3,4


Possibilitatea de cooperare armonioasă cu un partener

Competenţe relaţionale

3,6

Posesia diplomelor necesare şi cerinţelor legii Nivelul de experienţă în domeniu pentru înfruntarea pieţii Cunoştinţe de gestiune financiară şi business Posibilitatea de frecventare a cursurilor de specializare Disponibilitatea de acceptare a unui partener

MEDIE GRUP Competenţe tehnice Competenţe tehnice Competenţe tehnice Competenţe tehnice Competenţe tehnice

3,7 3,3 2,8 3,1 3,3 3,5

MEDIE GRUP

3,2

Soluţionare probleme Soluţionare probleme Soluţionare probleme

3,6 3,5 3,5

MEDIE GRUP

3,5

Promptitudinea în individualizarea elementelor necesare pentru o decizie Capacitatea de jonglare cu mai multe probleme simultan Capacitatea de improvizare şi de gestiune a neprevăzutului

Dacă examinăm studiul întrebărilor rferitoare la competiţie, observăm că sunt întrebări care vorbesc despre punctele lor forte, despre poziţionarea în mintea consumatorului, de capacitatea lor de reacţie, etc. Alte argumente tratate sunt cele referitoare la disponibilitatea financiară, capacitatea de relaţionare, capacitatea de rezolvare a problemelor. S-a dorit obţinerea unei simplificări ulterioare a chestionarului regrupând întrebările care tratează acelaşi argument. În consecinţă, s-au creat grupuri de sinteză pentru primele două macro-domenii de referinţă, în timp ce al treilea este sintetizat într-o singură opinie (capacitatea de recuperare a resurselor financiare). Tabelul 4 vrea să fie un exemplu clar al modului în care sunt codificate întrebările domeniului inerent personalităţii şi aptitudinilor antreprenoriale. S-au individualizat argumente care ar putea satisface în manieră exhaustivă domeniul întrebărilor, succesiv dacă se calculează media pentru fiecare grup de sinteză (tabelul 5). Astfel, prima parte a chestionarului se sintetizează în 5 grupuri şi acestea sunt: 

Capacitatea de lucru sub presiune, în care sunt cuprinse toate întrebările care îăntr-un fel sau altul proivesc munca şi capacitatea celor intervievaţi de a munci în condiţii defavorabile, care ar putea fi: a munci 6 zile din 7, starea de sănătate, gestunea stresului, munca fără libere, etc.; Competenţe manageriale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la know-how (experienţă), ştiinţa de a fi (capacitate), ştiinţa de a te comporta, care ar putea fi determinarea obiectivelor, plăcerea de a realiza ceva nou, managementul timpului pentru pregătirile necesare, etc.; Competenţe relaţionale, în care sunt cuprinse toate acele întrebări care se referă la ştiinţa de a relaţiona, ştiinţa de a convinge, de a pregăti, care pot fi cooperarea cu partenerul, menţinerea contactelor cu clienţii, capacitatea de argumentare, etc.;

10


Competenţe tehnice, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la propriile competenţe de bază, diplomele avute, care ar putea fi experienţa în domeniu, cunoştinţe de gestiune financiară, cursuri de specializare, etc.; Capacitatea de rezolvare a problemelor, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la abilitatea de agestiona situaţii, de rezolvare a problemelor neprevăzute, care ar putea fi promptitudinea în individualizarea elementelor necesare pentru o decizie, abilitatea de a gestiona simultan mai multe probleme şi capacitatea de a improviza.

Tabelul 5. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul aptitudinilor antreprenoriale

Grupuri de sinteză Competenţe tehnice Problem solving Competenţe manageriale Capacitate de muncă sub presiune Competenţe relaţionale

Femeie Bărbaţi Total 3,2 3,2 3,2 3,5 3,5 3,5 3,6 3,6 3,6 3,5 3,7 3,6 3,7 3,7 3,7

Tabelul 5 arată rezultatul final al primului sector al chestionarului. Printre aptitudinile antreprenoriale, intervievaţii au o bună competebţă relaţională (valoare medie 3,7). Urmează competenţele manageriale şi capacitatea de a lucra sub presiune. Competenţele cele mai puţin adoptate sunt cele tehnice (nivelul de experienţă, cunoştinţele de bază despre gestiunea financiară şi de afaceri, posibilitatea de a integra propriile lipsuri cu cursuri ulterioare de specializare), cu o valoare medie de 3,2. Acelaşi lucru s-a realizat şi pentru sectorul de piaţă (tabelul 6). Partea a doua a chestionarului este sintetizată în patru grupuri, respectiv:   

Capacitatea de analiză a concurenţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la analiza, studiul concurenţei; Capacitatea de analiză a publicului ţintă, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la studiul, analiza publicului-ţintă de referinţă, dorinţelor, exigenţelor şi aşteptărilor clienţilor; Capacitatea de analiză a pieţei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la segmente ale pieţei, studiul potenţialelor nişe, analizele pieţei de referinţă;

11


Capacitatea de analiză a cererii/ofertei, în care sunt cuprinse toate întrebările care se referă la capacitatea de a cuantifica oferta pe baza cererii, cunoaşterea propriilor produse şi servicii, etc.

Tabelul 6. Crearea grupului de sinteză pentru sectorul de piaţă.

Grupuri de sinteză Femei Capacitatea de analiză a concurenţei 2,9 Capacitatea de analiză a ţintei 3,0 Capacitatea de analiză a pieţei 3,1 Capacitatea de analiză a cererii/ofertei 3,5

Bărbaţi Total 2,9 2,9 3,0 3,0 3,1 3,1 3,5 3,5

În aria de analiză a pieţei, intervievaţii au o bună capacitate de analiză a cererii (valoare medie 3,5), urmată de capacitatea de analiză a pieţei ( valoare medie de 3,1) şi de analiză a ţintei (valoare medie de 3,0), în timp ce se observă o capacitate de analiză a concurenţei mai puţin dezvoltată (valoare medie de 2,9). În concluzie putem observadin graficul 2 că situaţia se prezintă astfel:  

Intervievaţii au o capacitate absolută mare de relaţionare, urmată de capacitatea de a lucra sub presiune, de cea de analiză a cererii şi ofertei, de soluţionare a problemelor şi de competenţe manageriale. Cele mai puţin asumate competenţe sunt două, în principal, şi anume capacitatea de analiză a concurenţei şi capacitatea de recuperare a resurselor financiare.

Graficul 2. Media pentru grupul de sinteză şi pentru sectorul de apartenenţă.

12


Finanza

Capacità recupero risorse finanziaria

2,8

Studio del Mercato

Capacità di analisi Domanda/offerta

3,5

capacità di analisi del mercato

3,1

Capacità di analisi del target

3,0

Capacità di analisi della concorrenza

2,9 3,7

Attitudine imprenditoriale

Comeptenze relazionali

Capacità di lavorare sotto pressione

3,6

Competenze manageriali

3,6 3,5

Problem solving

3,2

Competenze tecniche

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

II - Studiu Satean Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion de intreprinderi privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente.

Preambul Regiunea de Sud-Est a României constituie o nouă frontieră estică a Uniunii Europene cu Moldova şi Ucraina şi este singura, printre alte regiuni, care se învecinează cu Marea Neagră. Această situaţie a oferit un nou impuls industriei locale pentru a încerca să îmbunătăţească şi să implementeze dezvoltarea industrială. Agenţia de ocupare a forţei de muncă are un rol fundamental, acela de a „implementa politicile de ocupare emise de guvern prin intermediul

13

5


diferitelor servicii. În toamna lui 2009, a fost realizat un studiu cantitativ pe un eşantion de 50 de ramuri industriale în regiunea de Sud-Est a României care se alăturează Agenţiei de ocupare a forţei de muncă, în scopul de a verifica starea de evoluţie, strategiile de dezvoltare, personalul angajat şi multe altele. Cele 60 de firme care au constituit mediul nostru de referinţă, au fost clasificate pe baza numărului de angajaţi. Astfel, se poate vorbi despre micro-întreprinderi (firme care au mai puţin de 10 angajaţi), întreprinderi mici ( cele care au între 10 şi 49 de angajaţi), medii (între 50 şi 249 de angajaţi) şi întreprinderi mari (care au mai mult de 250 de angajaţi). Observând graficul 1 se poate intui felul în care se structurează ţesutul industrial al acestei regiuni româneşti. Graficul 1. Distribuţia firmelor în teritoriu pe baza numărului de angajaţi Grande impresa (>250 dipendenti) 10,0%

U n p r o c e n t d e

Media impresa (50-249 dipendenti) 12,0% Micro-impresa (<10 dipendenti) 52,0% Piccola impresa (10-49 dipendenti) 26,0%

52% dintre companiile intervievate au fost clasificate ca micro-întreprinderi, 26% întreprinderi mici, 12% întreprinderi medii, şi doar 10% dintre firmele româneşti din regiune pot fi clasificate ca întreprinderi mari. 2. Categoriile de muncitori prezenţi în companii Femeile care lucrează în aceste companii sunt în mod clar în inferioritate, numărul lor reprezentând doar 27% dintre muncitori. După cum se vede în tabelul 1, aceste firme au o medie de 27,7% de angajaţi femei. Graficul 2 arată ponderea componenetei feminine în aceste firme, pentru a înţelege incidenţa pe care o pot avea în mediul de lucru român. Reiese că 24% dintre firme au între 1 şi 25% angajaţi femei, 18% spun că au între 25 şi 49% angajaţi de gen feminin. Prin urmare, firmele care nu au angajaţi femei sunt în procent de 16%, iar cele care au doar femei ca angajaţi sunt în proporţie de 2%. Este interesant de observat cum este distribuită forţa de muncă feminină în diferitele companii în regiunea de Sud-Est.

14


Graficul 2. Procentul de angajaţi femei din totalul angajaţilor firmelor % dipendenti femmine sul totale dipendenti 30%

24,0%

25%

Media: 27,7%

18,0%

20%

16,0% 15%

10%

8,0% 4,0%

5%

2,0%

0%

0%

tra 1% e 24%

tra 25% e 49%

Tra 50% e 74%

Tra 75% e 99%

100%

Micro-întreprinderile şi firmele mari sunt acele companii care au un număr mai mic de angajaţi femei, în timp ce, aproape 50% dintre femeile angajate lucrează în întreprinderile medii. Mai precis, micro-întreprinderile au un număr mediu de angajaţi femei aproape de 20,1%, la fel ca şi întreprinderile mari, de 21,9% (tabelul 1). Tabelul 1. Distribuţia angajaţilor femei în companii

GRUP DIMENSIONAL micro-întreprinderi (<10 angajaţi) întreprinderi mici (10-49 angajaţi) întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) întreprinderi mari (>250 angajaţi) Total

Media 20,1% 34,9%

Min 0,0% 8,0%

Max 100,0% 87,5%

42,0% 21,9% 27,7%

19,2% 10,0% 0,0%

87,7% 40,1% 100,0%

Întreprinderile mici au un număr mediu de angajaţi femei de aproximativ 34,9%, în timp ce valoarea medie cea mai ridicată a muncitorilor femei se găseşte în întrprinderile mijlocii, aproximativ 42%. Dacă analizăm în mod singular fiecare tip de companie, este posibil să extrapolăm mai multe informaţii (graficul 3). De

15


exemplu, în întreprinderile mari, nu sunt angajaţi femei în proporţie de mai mult de 50%, în timp ce doar în mediul micro-întreprinderilor găsim companii care nu au personal feminin angajat (exact 31% dintre companii). Munca femeilor se distribuie mai bine în mediul întreprinderilor mijlocii, unde se găseşte un număr mai mare de companii (50%), cu un număr modest de femei angajate (între 1 şi 24%) şi alte companii cu procentaje mai ridicate de angajaţi femei (de exemplu 17% dintre întreprinderile mijlocii au declarat că au între 75% şi 99% angajaţi femei). Acelaşi lucru se poate spune şi despre întreprinderile mici, de fapt există un număr destul de mare de firme (31%) care au un număr modest de angajaţi femei (între 1 şi 24%) şi un număr mare de firme (23%) cu un număr potrivit de lucrători femei (între 25 şi 49%). Graficul 3. Numărul de angajaţi femei din numărul total de angajaţi, în funcţie de dimensiunile firmelor % dipendenti femmine sul totale dipendenti per dimensione di impresa 0%

tra 1% e 24%

tra 25% e 49%

Tra 50% e 74%

Tra 75% e 99%

100%

Media: 21,9%

70%

60%

Media: 42,0%

60%

Media: 34,9%

50%

50%

Media: 20,1%

40%

40%

31%

31%

30%

23% 17%17%17%

20%

12% 8%

10%

8%

8% 8% 4% 0%

0%

0%

0%

0%

0%

0% 0% 0%

0%

micro-impresa (<10 dipendenti)

piccola impresa (10-49 dipendenti)

media impresa (50-249 dipendenti)

grande impresa (>250 dipendenti)

Graficul 4. Categoriile de angajaţi în companii în ultimele 12 luni % di aziende che hanno assunto

Categorie di lavoratori assunti dalle aziende negli ultimi 12 mesi 60%

50,0% 50% 40% 30%

22,0% 16,0%

20%

4,0%

6,0%

4,0%

lavoratori con familiari a carico

lavoratori con handicap

lavoratori con meno di 3 anni alla pensione

10% 0%

diplomati

persone con piu di 45 anni

16

altre categorie


S-a încercat înţelegerea tipurilor de muncitori prezenţi în aceste companii, pentru a înţelege pe care tipuri de angajaţi se poate pune accentul. Graficul arată că 22% dintre aceşti muncitori au studii superioare, 16% sunt persoane care au peste 45 de ani, 6% sunt muncitori cu un handicap, iar 4% sunt cei cu mai puţin de 3 ani până ies la pensie, şi chiar muncitori care au o familie în îngrijire, restul de 50% cerspund categoriilor ulterioare despre care nu avem informaţii.

3. Angajări, beneficii şi locuri de muncă vacante Statul român, ca şi alte state ale Uniunii Europene, poate pune la dispoziţia companiilor proprii beneficii pentru acelea dintre ele care fac angajări de personal. Chiar şi aceste firme au putut beneficia de facilităţi şi/sau beneficii economice, plătite din Fondul Naţional de stat sau prin intermediul fondurilor comunităţii europene pentru introducerea noilor angajaţi în firmă. Din graficul 5, se observă că numai 26% dintre firmele româneşti au beneficiat de aceste facilităţi pentru angajarea de personal. Mai în detaliu, aproape toate tipurile de companii (50%) au beneficiat, începând cu întreprinderile mijlocii, urmate în procent de 30,9% de întreprinderile mici, şi cu 23,1% de microîntreprinderi, de facilităţi la angajare. Spre deosebire de acestea, nu a fosta cordat nici un ajutor întreprinderilor mari, după cum reiese din graficul 5, nici una dintre companiile mari nu a beneficiat de astfel de facilităţi.

17


Graficul 5. Companii care au beneficiat de facilităţi la angajarea personalului în ultimele 12 luni Aziende che hanno beneficiato di agevolazioni alle assunzioni negli ultimi 12 mesi 100%

28%

31%

38%

80%

50,0%

60%

38,5%

100,0%

46,0% nr

38,5%

40%

No

50,0%

20%

Si

30,8%

23,1%

26,0%

0%

micro-impresa

piccola impresa

media impresa

grande impresa

TOTALE

Pe lângă angajările deja efectuate în cursul ultimului an, chiar şi pentru viitorul apropiat, s-a dovedit în cazul firmelor române o mare capacitate de absorbţie a forţei de muncă ulterioare: de fapt, aproape jumătate dintre companii (48%) declară că au posturi disponibile, în număr total de 152. În termeni numerici, cel mai pregnant necesar de forţă de muncă vine din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, care împreună oferă 95 de locuri de muncă (o medie de 8-9 posturi vacante pentru fiecare firmă). Mai puţin optimiste, însă, sunt previziunile ocupaţionale ale microîntreprinderilor: doar 35% dintre ele dispun de posturi vacante, iar necesarul lor este de aproximativ 2,7 posturi pentru fiecare firmă (a se considera şi în raport cu dimensiunile companiei). Graficul 6. Totalul de posturi vacante disponibile actual Totale posti vacanti attualmente disponibili Tot. Posti vacanti disponibili

Quota % sul campione

160

100%

83%

140

80%

152

90% 80%

120 70% 100

60%

48%

46%

80

50%

35%

40%

60

30% 40 20

49

46

20%

33

24

10%

0

0%

microimpresa

piccola impresa

18 media impresa

grande impresa

Totale complessivo


LOCURI DE MUNCĂ DISPONIBILE ACTUAL Nr. de companii care dispun de locuri de muncă vacante Procent din eşantion %

microîntreprinderi

întreprinderi mici

întreprinderi mijlocii

firme mari

Total

9

6

5

4

35%

46%

83%

80%

24 48%

Printre companiile care dispun de posturi vacante (nr. 24 din 50) Total posturi vacante disponibile medie posturi/ companie Min Max Dev. Standard

24 2,7 1 10 2,915

49 8,2 1 18 7,679

46 9,2 3 16 6,058

33 8,3 1 18 7,500

152 6,3 1 18 6,169

Angajarea de personal nou este un simptom al creşterii şi bunăstării companiei şi în mod sigur, şi firmele române intervievate, luând în considerare şi previziunile lor de viitoare angajări, demonstrează în acest sens previziuni pozitive de creştere. De fapt, 35 de companii din 50 (70%) prevăd angajarea de nou persoanl în următoarele 6 luni, iar 38 din cele 50 intervievate (76%) prevăd efectuarea de angajări în următoarele 12 luni. Graficul 7 arată previziunile de angajare estimate în mod deosebit în următoarele 6 luni, în funcţie de dimensiunile companiei. O observaţie specială se face în legătură cu datele întreprinderilor mari pentru care se pare că se prefigurează o situaţie de recesiune gravă în următoarele luni, cu o concediere a 106 angajaţi. Rezultatul de fapt este viciat şi distorsionat de prezenţa unicei companii mari care are o previziune de reducere a personalului de la 470 la 350. Eliberând eşantionul de acest “outsider”, situaţia apare după cum este configurată în graficul 7-bis, cu o stabilitate ocupaţională substanţială în cazul marii întreprinderi şi cu previziuni de creştere în cazul întreprinderilor mai mici.

19


Graficu 7. Angajトビi estimate pentru urmトフoarele 6 luni Totale assunzioni previste nei prossimi 6 mesi 80 60

51

53 43

41

40 20 0

micro-impresa

piccola impresa

media impresa

grande impresa

Totale

-20 -40 -60 -80 -100

-106

-120

Graficul 7-bis. Angajトビi estimate pentru urmトフoarele 6 luni (date epurate) Totale assunzioni previste nei prossimi 6 mesi 180

161 160 140 120 100 80 60

51

53 43

40

14

20 0

micro-impresa

piccola impresa

media impresa

20

grande impresa

Totale


ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 6 luni

microîntreprinderi întreprinderi întreprinderi întreprinderi mici mijlocii mari

Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 6 luni Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 6 luni

Total

18

11

5

1

35

69%

85%

83%

20%

70%

Între companiile care prevăd angajări în următoarele 6 luni (35 din 50) Tot. Angajări prevăzute în următoarele 6 luni

51

53

43

14

161

Medie angajări / companie

4,6

2,8

4,8

8,6

14,0

Min

1

1

4

14

1

Max

7

10

20

14

20

1,757

3,219

6,841

0

4,089

Dev. Standard

Observaţii similare sunt valabile şi pentru previziunile ocupaţionale pe o perioadă de 1 an, termen în care diferenţa procentuală de creştere a companiilor în ceea ce priveşte cele 6 luni precedente este de doar 6 puncte, pentru un total de 284 de noi locuri de muncă estimate într-un an.

Graficul 8. Angajări estimate pentru următoarele 12 luni Totale assunzioni previste nei prossimi 12 mesi 200

157 160 120

87

83

micro-impresa

piccola impresa

93

80 40 0

media impresa

grande impresa

-40 -80 -120

-106

-160 -200

21

Totale


Total angajări estimate pentru următoarele 12 luni Totale assunzioni previste nei prossimi 12 mesi 320

284 280 240 200 160 120

89

93

88

80 40

14

0

micro-impresa

piccola impresa

ANGAJĂRI ESTIMATE Pentru următoarele 12 luni

media impresa

grande impresa

Totale

microîntreprinderi întreprinderi întreprinderi întreprinderi mici mijlocii mari

Nr. companii care prevăd angajaări în următoarele 12 luni Procent de companii care prevăd angajări în următoarele 12 luni

Total

21

11

5

1

38

81%

85%

83%

20%

76%

Între companiile care prevăd angajări în următoarele 12 luni (38 din 50) Tot. Angajări prevăzute în următoarele 12 luni

89

88

93

14

284

Medie angajări / companie

4,2

8,0

18,6

14,0

7,5

1

2

8

14

1

Min Max Dev. Standard

22

15

25

30

14

30

3,520

7,589

8,050

0

7,292


4 Strategiile de dezvoltare Rolul dezvoltării strategice este unul foarte important în interiorul companiei pentru procesul de inovare şi dezvoltare a noilor produse şi nu numai, pentru a crea şi menţine un avantaj competitiv stabil şi de durată. Constituie, mai întâi, realizarea unui proiect partajat care, prin intermediul unei analize critice a scenariilor teritoriale, şi anume scenariile economice, sociale, culturale, ambientale ale teritoriului, realizează şi fixează o viziune de dezvoltare viitoare pe termen mediu-lung, cu obiective, strategii şi o serie de intervenţii concrete. Diferitele tipuri de dezvoltare identificate în cazul companiilor române sunt 4: diversificarea gamei de produse, dezvoltarea filialelor, angajarea personalului calificat şi stabilizarea personalului propriu (graficul 9). 80% dintre companii urmăresc strategia de stabilizare a personalului angajat, 68% încearcă să formeze o strategie de diversificare a gamei de produse, 32% îşi propun să dezvolte noi filiale, iar 30% încearcă să angajaze personal calificat. Companiile care urmăresc în principal strategiile de diversificare a gamei de produse sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile mici (respectiv 73% şi 77%), urmate de întrepinderile mijlocii (50%) şi, în final de întreprinderile mari (40%). În mod ciudat acelaşi lucru este valabil şi pentru strategia de dezvoltare a noilor filiale. Acest tip de strategie este urmată solitar de companiile mari cu mari capacităţi financiare de investit, dar chiar ele şi cele mijlocii sunt cele care dezvoltă această strategie în procente mici (respectiv 20% şi 17%).

Graficul 9. Tipurile de strategii de dezvoltare urmărite Strategie di sviluppo perseguite (risposta multipla) 80,0% 68,0%

32,0%

30,0%

2,0% Diversificare la gamma di prodotti

Sviluppo di filiali

Assumere personale più qualificato

23

Stabilzzare il personale

Altro


Graficul 10. Strategii de dezvoltare urmate în funcţie de dimensiunea companiilor

Strategie di sviluppo perseguite per dimensione di impresa micro-impresa

piccola impresa

media impresa

grande impresa 100%

100% 90% 80%

73%

81%

77%

60% 50%

69%

67%

70%

80%

50% 40%

40%

38%

38%

40%

31%

30% 17%

20%

20%

15% 4%

10%

0% 0% 0%

0% Diversificare la gamma di prodotti

Sviluppo di filiali

Assumere personale più qualificato

Stabilzzare il personale

De asemenea, companiile care pun în aplicare în majoritate strategii de angajare a personalului calificat sunt cele mijlocii (67%), urmate de cele mici şi medii (respectiv 38% şi 40%), şi în final de micro-întreprinderi (15%). După cum arată graficul 10, strategia cea mai utilizată de către companiile române este cea de stabilizare a personalului, sau mai bine spus de a încerca să investească maiales în resursele interne, consolidându-le pentru a crea şi creşte valori. De fapt, se poate observa uşor că toate întreprinderile mijlocii pun în aplicare această strategie (100%), urmate de micro-întreprinderi (81%), întreprinderi mari (80%) şi de cele mici (69%). Mare parte dintre companiile române intenţionează să crească şi să se dezvolte nu doar în termeni dimensionali, ci şi în termeni calitativi. Deşi doar 30% dintre întreprinderi adoptă în mod specific angajarea personalului calificat ca strategie de dezvoltare, 54% dintre ele se declară totuşi interesate în angajarea personalului calificat. Şi chiar şi în acest caz, cererea de calitate este mai frecventă în cazul întreprinderilor mijlocii.

24

Altro


Graficul 11. Interesul în angajarea personalului calificat L'azienda è interessata ad occupare personale qualificato ?

Si 54,0%

No 18,0% nr 28,0%

Interesse delle aziende ad occupare personale qualificato per tipologia di impresa 100%

16,7% 80%

38%

31%

40,0%

7,7%

60%

28% 18,0%

19,2%

nr

83,3%

40%

61,5% 20%

60,0%

42,3%

no

54,0% si

0%

micro-impresa

piccola impresa

media impresa

grande impresa

Totuşi, în ciuda interesului difuz pentru resursele umane calificate, doar 26% dintre companii adoptă un plan anual de formare al personalului propriu. Acest lucru înseamnă că mare parte dintre companii preferă (sau consideră mai simplu) să caute în exterior competenţe majore şi specializări de care are nevoie pentru a se dezvolta, decât să investească în recalificarea personalului şi în potenţializarea capitalului uman intern.

25

TOTALE


Graficul 12 Companii care au un plan anual de formare

L'azienda ha un piano annuale per la formazione del personale ?

No 46,0%

Si 26,0%

nr 28,0%

Piano Annuale per la formazione del personale per dimensione di impresa 100%

16,7% 80%

38%

31%

28% 40,0%

60%

46,0%

46,2% 40%

53,8%

no

60,0%

20%

26,0%

23,1% 0%

7,7% micro-impresa

piccola impresa

nr

83,3%

media impresa

26

grande impresa

TOTALE

si


5 Instrumente activate pentru recrutarea personalului Mare parte dintre companiile române activează în principal cu personal intern pentru dezvoltarea actzivităţilor de recrutare a personalului (56% dintre cazuri) şi cu anunţuri în mass-media (50%). Numai 16% recurg la o firmă specializată de plasare de personal, iar 32% recurg la persoane experimentate, instrumente care de fapt, sunt activate pentru mai multe dintre companiile mai mari şi structurate. Spre deosebire, recurgerea la AJOFM este mai difuză şi generalizată (40% dintre cazuri).

Graficul 13. Instrumente activate pentru recrutarea de personal Strumenti attivati per il reclutamento di personale 56,0% 50,0% 40,0% 32,0%

16,0%

Risorse proprie

Stage

AJOFM

Società di placement

Mass media

Cel puţin 52% dintre companii au recurs deja la serviciile centrelor de ocupare a forţei de muncă, motivul unei astfel de colaborări fiind acela de a căuta şi selecta personalul, mai mult decât căutarea subvenţiilor sau dezvoltării proiectelor de formare sau colaborare. Companiile mai puţin obişnuite a se folosi de suportul acestor centre sunt micro-întreprinderile.

27


Graficul 14. Tipul de colaborare cu Centrele de Ocupare a forţei de muncă Tipi di collaborazione con i Centri per l'Impiego 42,0%

20,0%

Non abbiamo mai collaborato

Assunzione del personale

2,0%

2,0%

2,0%

Accordo di sussidi e facilitazioni

Formazione e riqualificazione professionale

Altri progetti di collaborazione

4,0% Sviluppo di progetti comuni

Printre acelea care au avut deja un mod de evaluare directă a serviciilor oferite de AJOFM, se observă nivelurile nu foarte ridicare de satisfacţie, cu o evaluare medie de 2,8 pe o scară de la 1 la 4. Cele care sunt foarte puţin mulţumite sunt întreprinderile mici şi microîntreprinderile, în timp ce cele mijlocii şi mari oferă evaluări mai bune, pozitive.

Graficul 15. Evaluarea serviciilor oferite de AJOFM Valutazione dei servizi offerti dalle Ajofm Giudizio Medio (min; max 4) 2,8

53,8%

30,8% 15,4%

0,0% Ottimi

Buoni

Appena sufficienti

28

Insufficiente


Valutazione dei servizi offerti dalle Ajofm per dimensione di impresa Ottimi

80% 70%

Giudizio Medio (m in 1; m ax 4) 2,7

Buoni

Giudizio Medio (m in 1; m ax 4) 2,8

Appena sufficienti Giudizio Medio (m in 1; m ax 4) 3,0 67%

60%

Giudizio Medio (m in 1; m ax 4) 3,0

56% 50%

50% 43% 43% 40%

33%

30% 20%

25% 14%

17%

25%

17%

11%

10% 0%

micro-impresa

piccola impresa

29

media impresa

grande impresa


III - RAPORT FINAL al sondajului privind antreprenoriatul si initierea de acivitati independente Efectuat pe baza rezultatelor sondajului pe un eşantion de 527 indivizi care intenţionează sa-şi deschidă o afacere proprie si pe un esantion de 60 de intreprinderi Analiza macroeconomica

Obiective Scopul iniţiativei “Soluţii de antreprenoriat pe măsura realităţii socioeconomice în regiunea de Sud-Est” din România este acela de a promova dezvoltarea unei campanii pentru evaluarea potenţialului local referitor la demararea unei activităţi proprii. Activitatea principală a proiectului constă dintr-o serie de sudii şi analize asupra actualei situaţii macro şi micro-economice a României şi a regiunii de Sud-Est, în aşa fel încât să individualizeze oportunităţile de investiţie antreprenorială în sectoarele majoritar prevestitoare de creştere economică. Printre altele s-a realizat un sondaj calitativ-cantitativ pe un eşantion de 527 de persoane, cu intenţia de a deschide o afacere proprie, constituit în proporţie de 53% din femei şi 47% din bărbaţi, astfel încât să prezinte evidenţe ale posibilităţilor de auto-antreprenoriat prezente în Regiune.

30


Perspectivele de creştere ale ţării Produsul intern brut (PIB) al României va creşte cu 2% în 2010 şi cu 4% în 2011, recuperând mult teren pierdut după scăderea de 7,5% înregistrată în acest an, conform stimării agenţiei de rating Fitch, inclusă în raportul Emerging Europe Sovereign Review: 2009.

Această

informaţie este mai optimistă faţă de estimările oficiale ale guvernului. Spre deosebire, ultimul scenariu indicat de FMI şi de guvern în august a inclus o corectare negativă ulterioară considerabilă a procentului de 88,5% din acest an, urmată de o creştere moderată de 0,5% în 2010. Comisia

Naţională

de

Prognoză,

entitate

guvernamentală

pentru

previziuni economice, indică în numărul publicat în septembrie cu previziunile preliminarii de toamnă, că va avea loc o scădere a PIB-ului cu 7,7% în acest an, urmat de rate de creştere de 0,5% şi 2,4% pentru următorii doi ani. Fitch este optimistă în ceea ce priveşte deficitul fiscal, care va rămâne între limitele sugerate de FMI, adică 7% şi 4,5% din PIB în 2009 şi 2010. Fondul Monetar sugerează un deficit fiscal de 7,3% pentru acest an şi unul de 5,9% pentru următorul. Această inversiune de tendinţe poate constitui o cale excelentă de recăpătare a încrederii operatorilor economici români şi, în particular, a tuturor acelor persoane care sunt interesate în a dezvolta activităţi antreprenoriale, şi de investiţii în ţară. Este evident că stimularea antreprenoriatului în regiuni speciale, cum este Regiunea de Sud-Est poate reprezenta unul dintre nivelurile principale de a încerca să prindă cu succes ieşirea din situaţia mai sus menţionată.

31


Munca autonomă; Auto-antreprenoriatul Începând

din

anii

’90,

procesul

de

externalizare

a

economiei

internaţionale a trecut mai ales prin apariţia micro-întreprinderilor confirmând teza rolului de neînlocuit jucat în antreprenoriatul răspândit în procesul de transformare şi dezvoltare economică. Totuşi, nu întotdeauna o natalitate puternică înseamnă automat şi creştere economică. Corelată cu natalitatea antreprenorială tipică ridicată a sistemelor economice occidentale există o la fel de ridicată mortalitate a companiilor, care în unii ani întrece număul firmelor noi. Există totuşi o puternică

turbulenţă

care

caracterizează

apariţia

şi

dispariţia

antreprenoriatului, care se manifestă într-un turn-over ridicat al companiilor care apar şi dispar. Aspectul cel mai îngrijorător este că în fluxul de ieşire se manifestă un procent ridicat de dispariţie precoce: a se avea în vedere câte resurse monetare, financiare, materiale şi umane (majoritatea celor care dau faliment rareori revin pe piaţă) sunt distruse în aceste tentative de demarare a unei activităţi antreprenoriale. Problema este de a reduce limitele de improvizare în favoarea profesionalismului şi competenţei antreprenoriale. Apariţia unei noi firme în majoritatea cazurilor are loc fără ca antreprenorul să fi evaluat valabilitatea ideii sale, în termeni de probabilitate a supravieţuirii şi de potenţial de dezvoltare a companiei. Foarte des prevalează dorinţa de independenţă, dorinţa de a pune în practică cu încredere oarbă propria idee antreprenorială. Problema nu este cea de a reduce un astfel de stimulent, ci de a-l direcţiona şi de a-l transforma în ceva pozitiv. Aceste elemente ale modelului antreprenorial autonom reies în mod evident şi din studiul empiric realizat în bazinul potenţial de noiantreprenori din regiunea de Sud-Est a României.

32


De aceea va fi indispensabil să acompaniezi firmele care apar în efortul necesar pentru a înfrunta noile provocări care le aşteaptă. Scopul serviciilor oferite tânărului antreprenor nu este doar de a face să apară mai multe firme, ci şi de a le face să apară cu mai multe posibilităţi de supravieţuire şi dezvoltare. Prin urmare, este necesar un obiectiv dublu: pe de o parte, a face astfel încât tânărul întreprinzător să fie pregătit să înfrunte pericolele şi provocările primilor ani critici în care este în joc supravieţuirea noii companii, înfruntându-le deja la nivelul calculului economic şi evaluării planului de afaceri înainte de pornirea la drum, şi astfel nefiind constrâns să facă astfel de verificări pe propria piele la momentul contactului cu piaţa. Pe de altă parte, a face în aşa fel încât cine este destinat a trece în faliment înainte de vreme să-şi dea seama de factorii economici care nu sfătuiesc apariţia noii companii şi astfel,

nici

măcar

nu

încerce

sau

să-şi

modifice

ideea

de

antreprenoriat. Oportunităţi sectoriale Din cercetări, studii şi sondaje de piaţă realizate în cadru de proiect, sectoarele majoritar interesante pentru a demara o activitate antreprenorială au rezultat a fi următoarele: -

Sectorul turistic

-

Sectorul agroalimentar

-

Sectorul de construcţii

-

Sectorul de logistică-servicii

33


Sectorul turistic World Travel & Tourism Council (WTTC- Consiliul Mondial de Turism) a examinat recent toate componentele compartimentului, ca de exemplu investiţiile, cheltuielile guvernamentale şi cele ale turiştilor, circuitul total al afacerilor în industria turistică română, la sfârşit de an, egal cu 7,1 miliarde de dolari, cu 9,25 mai mult faţă de 2008. Dar informaţia cea mai importantă este progresul prevăzut pe termen lung, de exemplu pe următorii 10 ani: WTTC estimează o creştere medie anuală de 7,9% care situează România pe locul 4 în lume printre ţările cu creştere turistică majoră. În acest mediu, domeniile de intervenţie şi de introducere a noilor actori antreprenoriali sunt potenţial mari: de la industria hotelieră la cea de intermediere (tour-operatori, agenţii de turism, etc.). În aceste medii, strict de infrastructură, spaţiile de ocupare sunt enorme. 1. Sectorul agroalimentar

Agricultura în România a fost mereu un sector de importanţă primară pentru ţară. Suprafaţa României este de 23,8 milioane ha, iar suprafaţa agricolă utilizată este de 14,7 milioane ha, 61,7% din total. Acesta reprezintă unul dintre rapoartele cele mai înalte din Europa. Importanţa pe care o are agricultura în ţară se poate observa şi din datele referitoare la populaţia din zonele rurale, egală cu 44,8% din total (21,6 milioane de locuitori la 01.07.2006). Persoanele ocupate în agricultură sunt în număr de 2,8 milioane, adică 30,5% din totalul populaţiei ocupate. Chiar şi contribuţia la formarea PIB-ului este detul de semnificativă, înregistrându-se un procent de 7,5%.

34


A. Puncte tari: 1. potenţialul agricol semnificativ (6% din suprafaţa agricolă utilizată – SAU a UE-27); circa 28% din SAU este deja concentrată în ferme mari, care sunt competitive, în majoritate; 2. suprafeţe extinse cu condiţii favorabile pentru agricultură care permit şi diversificarea culturilor; 3. introducerea dinamică a agriculturii biologice; 4. reţele primare de irigaţii care acoperă o parte importantă din suprafaţa agricolă.

Oportunităţi 1. Disponibilitatea unei mari pieţe locale, cu potenţial ridicat de extindere în ţările limitrofe; 2. Limite ridicate de dezvoltare pentru modernizarea şi restructurarea sectorului agricol; 3. Prioritatea UE de utilizare a energiilor regenerabile; 4. Reabilitarea infrastructurilor de irigaţii. În acest departament, ar putea fi dezvoltate proiecte antreprenoriale referitoare la optimizarea proceselor productive agricole prin intermediul unei abordări ambientale durabile. Principalul obiectiv al iniţiativei ar putea fi cel al susţinerii producţiei agricole în judeţele Brăila şi Galaţi prin intermediul optimizării rotaţiei culturilor, tehnicilor de irigaţii şi de fertilizare şi conform unei abordări de dezvoltare ambientală durabilă,

35


precum şi cu o cooperare integrată între centre ştiinţifice şi instituţii publice. 2. Sectorul construcţiilor

Piaţa construcţiilor din România a cunoscut un adevărat “boom” ale cărui cauze se atribuie unei creşteri economice generale a ţării, planurilor de investiţii naţionale în sector, afluxului de capital extern, finanţărilor acordate în acest sector de către UE şi alte organizaţii internaţionale. Acest trend pozitiv a determinat o creştere importantă a importurilor de materiale de construcţii, confirmând poziţia de leader mai ales a Itlaiei, ca principal furnizor al pieţei româneşti. Tipologia produselor importate se constituie în principal din materiale pentru izolaţii şi finisaje, precum şi instalaţii termo-hidro-sanitare domestice. Sectorul construcţiilor reprezintă circa 10% din totalul PIB, cu o forţă de muncă de 400.000 muncitori cu normă întreagă. Investiţiile în imobile pentru birouri, centre de afaceri, locuinţe de lux şi lucrări stradale constituie activitatea cea mai profitabilă din România în sectorul construcţiilor, cu realizarea unui profit uneori superior cu 4050% valorii investiţiei. O situaţie opusă se înregistrează în schimb în cazul lucrărilor de infrastructură obţinute prin contracte de achiziţii publice, prin care companiile câştigă profituri de mai puţin de 5% dar compuse în volum. În acest mediu iniţiativele autonome de muncă pot lua naştere mai ales

în

activităţile

comerciale

corelate

şi

cu

suportul

compartimentului: activităţi de resale (re-vânzare) a materialelor de construcţii, afaceri de mobilier, ornamente, etc.

36


Acest tip de activităţi rezultă a fi destul de slabe într-o ţară care mai întâi investeşte în casă, ca bun primar. 3. Logistică servicii Dat fiind că sectorul logistic în sens strict (considerând de exemplu că muncitorii de pe platformele sau nodurile de trafic mărfuri unde sunt efectuate operaţiuni auxiliare transportului pur şi simplu, totuşi legate de mişcările mărfurilor) suferă din cauza traficului mărfurilor şi, prin urmare este puternic legat de economia generală a unei ţări în termeni de producţie manufacturieră şi primară, schimburi comerciale interne şi mai ales către exterior, modernizarea întregului sistem economic, infrastructură generală, etc., este corect să se ia în considerare toate aceste variabile ca factori absolut determinanţi pentru acest sector, furnizor de noi iniţiative antreprenoriale. În România se acordă întotdeauna o mare atenţie sectorului de logistică, nu numai ca suport al activităţii tradiţionale legată de traficul de perfecţionare

pasivă

textile/îmbrăcăminte,

a

mărfurilor

încălţăminte,

(mai

utilaje

ales

mecanice,

în

sectorul

materiale

de

construcţii), dar în general pentru căutarea unor noi soluţii pentru gestionarea şi transportul bunurilor de larg consum, un motiv major într-un moment de creştere puternică a altor activităţi comerciale. Exigenţa personalului specializat pentru gestiunea serviciilor eficiente de logistică integrată, în termeni de depozitare, transport, tranzit al mărfurilor şi operaţiuni asimilate, este destul de simţită în companiile româneşti, mai ales dacă sunt localizate în centrele industriale mai puţin dezvoltate. În acest mediu se pot introduce iniţiative antreprenoriale autonome, chiar şi de mici dimensiuni, cum ar fi agenţii maritime, de coletărie, etc., care ar putea servi ca jucători autonomi, dar determinanţi în dezvoltarea generală a sectorului.

37


AUTORI: Stecconi Alessandro

Ramazzoti Sauro

Expert formator

Expert formator

SC SIDA SRL

SC SIDA SRL

Produs în cadrul Proiectului Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 - “Soluţii de antreprenoriat adaptate realităţii socio-economice din Regiunea de Sud-Est” FONDUL SOCIAL EUROPEAN Axa prioritară 3 „Cresterea adaptabilităţii lucrătorilor si a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1. “Antreprenoriatul, o alternativă de carieră" POSDRU/26/3.1/G/17791 Editat de Funtatia S.A.T.E.A.N Publicat la 05/05/2010 „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Eduardo Fabio Di Giulio Expert in tehnici de interviu si investigare

SC SIDA SRL

Dacă există întrebări legate de acest document, vă rugăm sa contactaţi: A: Calea Calarasilor Nr. 15, Braila T: (+40)239-620212 F: (+40)239-620212 E: menna.andrea@gmail.com Pentru informaţii adiţionale, vizitaţi www.fiiantreprenor.eu

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

38


BROSURA DE PUBLICAT