Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Proiect “Soluţii de antreprenoriat adaptate realităţii socio-economice din Regiunea de Sud-Est”a Romaniei.
Evolutia pietei si schimbarile facute pentru adaptarea la cerintele pietei, analiza lanturilor valorice din sectoarele vizate, identificarea verigilor lipsa/insuficient dezvoltate.
Sectorul turistic: analiza lanturilor de filiera Prin industria turismului se intelege complexul acelor subiecti care au un singur scop comun: realizarea de profit si care colaboreaza in mod direct si indirect pentru oferta de vanzare a serviciilor de transport si cazare oferite turistilor. Asadar, participantii filierei de turism, reprezinta toate acele intreprinderi operatori in domeniul turismului. Pentru a intelege mai bine subiectul discutiei, se poate face o distinctie intre asa numitii furnizori de servicii ,,de baza” si ,,auxiliare” Furnizorii de servicii de baza sunt acele intreprinderi care se ocupa in mod direct de client si care opereaza in domeniile strict legate de calatorii, transformand obiectul principal, care ar putea fi o cladire sau un avion, in locuri de cazare si in servicii. Companiile implicate in locuri de cazare hoteliera, pensiuni, agroturism, bed & breakfast, camping, si companii care opereaza in domeniul transportului aerian si feroviar, de la companiile de transport maritim si terestru pana la includerea inchierii de autovehicule. Guvern, regiuni, provincii, comune. In schimb cand se vorbeste de furnizorii serviciilor auxiliare, se refera la toata guvernarea nationala si internationala care, datorita directiilor strategice si legiilor in domeniu, garanteaza nu doar coordonarea intre diversele agentii ai filierei, dar si ocuparea fortei de munca.
Asa cum se poate remarca, filiera de turism include un numar mare de intreprinderi care ofera produse diferite si nu e mereu usoara clasificarea intr-o categorie sau in alta. Prin urmare, acest lant de distributie a serviciilor de turism, aceast numar mare de actori, garanteaza o acoperire completa a ofertei turistice de 360 grade. O pozitie aparte si meritorie sunt asa numitii furnizori de pachete turistice sau mai precis intermediarii care intervin intre furnizorii de servicii de baza si clientii finali: agentii de voiaj si tour operator.
Primele sunt o reala si proprie vitrina care se prezinta clientului; atributia lor este accea de a stimula fantezia clientului ca printr-o stimulare corespunzatoare sa ajunga la alegerea finala. In plus, avand un contact direct cu clientul, au oportunitatea de a controla si monitoriza
volumul afacerilor si a destinatiilor
tour operatorilor de incredere, fiind mereu atenti sa nu dezamageasca asteptarile consumatorilor, care este intotdeauna un factor care trebuie luat in serios. Cateodata, agentiile de transport vand pachete de calatorie realizate de ele insele, insa mare parte a muncii desfasurate in proiectarea, selectionarea si formarea unui pachet real de turism este dezvoltat de un Tour Operator. Toate riscurile de afaceri sunt legate de o eventuala lipsa a vanzarilor locurilor, care sunt achizitionate anterior, si care se bazeaza pe acordurile comerciale stabilite cu furnizorii de servicii, spre exemplu hoteluri sau linii aeriene, care datorita vanzarii anticipate din partea ofertei lor, reusesc sa reduca mult problema produsului nevandut. Intr-adevar domeniul turistic este considerat ca o reala si proprie industrie, si nu se bazeaza pe vanzarea bunurilor depozitate, careia ii poate fi constientizata importanta pentru un hotel sau pentru o linie aeriana, asa numitul coeficient de ocupare. Toti acesti participanti, pentru a putea pune in vanzare locurile si pentru a efectua rezervarile, valorifica munca intermediarilor filierei, pe aceia pe care i-am putea lua in considerare pentru lantul de distributie: GDS (numele ''global distribution system''). Este vorba de niste sisteme de rezervare, utilizate de catre agentiile de transport in toata lumea. Fiecare Agentie de transport, pentru a cunoaste disponibilitatea
locurilor si pentru a efectua rezervari, e nevoie sa fie legata la cel putin unul dintre aceste sisteme de rezervare in timp real. Computerele care au fost contectate la aceste sisteme sunt aproximativ 600.000 in toata lumea. Destinati sa gestioneze traficul rezervarilor aeriene, initial au fost in proprietatea liniilor aeriene si in mod succesiv o parte a fost vanduta altor institutii private pana la ajungerea situatiei actuale in care exista patru GDS: Sabre, lansat in 1976 a fost primul CRS de proprietate a American Airlines, Galileo, Amadeus si Worldspan (ex Pars) GDS, ulterior, a decis sa o ia pe un drum diferit pentru a ĂŽncerca s multe segmente de pia
ob in
mai
i pentru combaterea fenomenului de concuren
.
Analizând baza de date a celui mai mare operator GDS in prezent operand pe piata, Galileo, deserveste mai bine de 493 companii aeriene, dar 52000 hoteluri, 26 T / O
i 19 linii de transport maritim
Impactul major in sistemul economic si dinamismul sau competitiv structural fac din Turism un domeniu extrem de atragator pentru intreprinderi, care incearca sa se includa in maniera extinsa si urmarind des logicele conglomerate de diversificare, cat si pentru cercetatorii economic-intreprinzatori, care gasesc in perspectiva sistemului apartinatoare aceluiasi domeniu economic, o matrice propice de cercetare si aprofundare. Intr-adevar, Turismul, mai presus de un simplu domeniu, poate fi definit ca un sistem: avantajele de competitie pot si trebuie sa faca referire la ,,destination� in ansamblul lor, si depind de resursele si competentele tipice siteului (resurse naturale, istorice, culturale, etc), cat si de capacitatile si competentele unicelor intreprinderi (tehnice si organizzative, de gestionalr si de piata) pe langa competentele network (limbaje comune si fluxuri informative, competente relationale interantreprenoriale, planificarea strategica si marketingul destinatiei). E vorba de un domeniu caracterizat de prezenta diferitelor tipologii de intreprinderi, ale caror servicii sunt legate de obligatiile de complementaritate: a) transporturi (companii aeriene, feroviare, etc.), b) ospitalitate (hoteluri, B&B, Country houses, in functie de sectoarele de piata) c) intreprinderi
de
restaurare
asambleaza produsul turistic; d) agentii de voiaj.
si
entertainment,
tour
operator,
care
Doar pentru a cita pe cei principali. Asemenea configuratie, caracterizata prin legaturi foarte stranse cu alte domenii (transport aerian, doar pentru a mentiona unul), face ca analizele sa fie superficiale si sa nu tina cont de abordarile intersectoriale. In acelasi timp, e evident ca relatiile interimprenditoriale si de grila din sectorul de turism sa-si asume o functie superiora, avand in vedere exigentele de complementaritate ale serviciilor oferite de catre partener, cat si necessitatile de integrare verticala a filierei.
In ultimii ani, turismul trece printr-un proces evolutiv particular, care are in vedere cresterea gradului de varietate (mereu cele mai marcate procese de segmentare) si de variabilitate , in timp si spatiu. Intreprinderile si sistemele turistice, trebuie sa orienteze propriile alegeri strategice si de marketing catre solutii cat mai diferentiate si personalizate, respectand criteriile economice si eficiente ale alegerilor de gestiune. Piata de turism se prezinta extrem de variata: principala distinctie este cea intre turismul leisure si business. Bineinteles, compartimentul leisure e acela care include afacerile, respectiv o serie de produse (turismul cultural, arheologic, balnear, agrituristic, montan, etc. in primul caz ; de congres, de targ, pe langa business in sens strict in al doilea caz).
In plus, e necesar sa se face distinctia
intre piata de masa si aceea de nisa, cu o serie de forme intermediare, care solicita abordari si servicii specifice. In
organizarea
turismului
si
in
definirea
nivelurilor
de
competivitate
anteprenoriala, e necesara diferentierea intre ,,grupurile organizate� si cele ,,individuale�, din momentul in care aceste tipologii de turism afiseaza obiceiuri si necessitati total diferite, sub profilul destinatiilor si a produselor turistice, si des se aleg diferite cai de achizitie (primele mai tradizionale, iar ultimele mai moderne). Confruntand problema mentionata, oferta caracterizata de o semnificativa complementaritatii a serviciilor oferite de diferitele tipologii de intreprindere, trece prin transformari profunde chiar si in privinta inovarii tehnologice. In sistemul de turism, restul, tehnologia informatiei are un rol competitiv esential in relatiile dintre operatori
(business to business), asa cum e demonstrat de
sisteme de retele care contacteaza agentile de transport, tour operator, companii aeriene, feroviare, lant de hoteluri (asa cum CRS – Computerized Reservation Systems – recent inlocuiti de catre GDS – Global Destination Systems). Chiar si in relatiile business to consumer, oportunitatile oferite de catre web modifica profund calea de distributie, favorizand dezintermedierea in procesele de achizitie si, in consecinta, avand un impact in aceeasi structura competitiva a sectorului. Intreprinderile turistice, chiar si din cauza puternicei complementaritati a serviciilor oferite, servesc operarii intr-o logica sistemica. Pe langa unicele intreprinderi, competitia are loc si intre sistemele intreprinderilor. In interiorul filierei domeniului turistic, printre cele principale sunt controlate urmatoarele categorii de intreprinderi: 1) intreprinderi de trasport (companii aeriene, feroviare, navale si stradele); 2) intreprinderi de cazare,hoteliere si extra-hoteliere; 3) intreprinderi de catering; 4) tour operator; 5) agentii de transport; 6) intreprinderi incoming; 7) intreprinderi specializate in diverite domenii (de congres, de targ,care organizeaza evenimente, etc.); 8) intreprinderi de attraction, legate de resursele teritoriului (patrimoniu natural, culturale), cat si legate de entertainment/edutainment (intreprinderi de organizzare a spectacolelor, sali polivalente, acquafun, etc). In sens mai larg, s-ar putea include si alte tipologii de intreprinderi care, neffind incluse in sectorul turistic, desfasoara activitati apropiate (intreprinderi de mici mestesugari, alimentare, comerciale). In asemenea directie, a fost de mai multe ori subliniat faptul ca produsul turistic complex se identifica ca destination caracterizat de interactiunea dintre diferitele tipologii de intreprinderi din domeniu: Asadar destination reprezinta, o localitate turistica care, pentru organizarea pe care o prezinta, este in masura sa genereze in mod independent problema Logicii de dezvoltare turistica, si asadar pe aceea de integrare a ofertei, bazata pe conceptul Sistemului Local de Oferta Turistica.
Avantajele logicii integrate a ofertei
in principiu sunt legate unei mai mari
capacitati a localitatii de a raspunde la exigente si la asteptarile turistului. In confruntarea cu problema, la nivel de filiera e important sa se ia in considerare trairea experientei turistice in tot ansamblul ei: percepitile, gandirea dobandita de catre utilizator depinzand de nivelul serviciilor primate si de gradul de satisfactie al fiecaruia dintre ei. Prin urmare, e necesara omogenitatea nivelului calitativ al serviciilor oferite si adecvarea acestora in functie de atractivitatea destinatiei in ansamblul ei. Acest aspect este de o mare importanta, si se iau in considerare dificultatile de coordonare, cateodata si intreprinderile locale si dificultatile de dezvoltare a strategiilor si a eforturilor de organizzare in ,,coproiectare�. Pentru promovarea SLOT-urilor, facand referinta chiar si la o competitivitate mai mare, necesara in contextul global, unul dintre subiectii mentionati isi asuma o functie de pivot in sistem. De obicei, motoarele operatiilor de dezvoltare a incomina (gestionarea fluxurilor turistice fata de o anumita localitate turistica) sunt tour operator, care pun in miscare traficul grupurilor cat si pe cel al turistilor in mod individual. Luand in considerare, in particular, aceasta ultima categorie de utilizare, se poate stabili o functie semnificativa a intreprinderilor de cazare, care integreaza propriul serviciu cu alte anexari, intr-o localitate turistica de renume, sau consortile de filiera, printre micile si mediilor intreprinderi, care reprezinta principalii partecipanti ai activitatii promotionale. In orice situatie, mecanismul de functionare al filierei, va fi luat in considerare in sens dinamic, in functie de combinatiile care pot exista intre ele. Intr-adevar,
e
anteprenoriala,
usora la
nivel
stabilirea
puternicelor
international,
insotite
procese de
de
activitati
concentrare mai
ales
a
intreprinderilor mici si mijlocii din Europa. Varietatea subiectilor strategici, este o caracteristica deosebita a acestui domeniu si a ICT-ului, in mod cert influenteaza relativele dinamici competitive, privind sistemul de marketing si, in particular, si distributia.
TRANSPORTURI
TRANSPORTURI COMPANII AERIENE, COMPANII DE NAVIGARE, FEROVIARE, AUTOSTRAZI, PORTURI TURISTICE
INSTITUTII PUBLICE
STRUCTURI DE CAZARE
INSTITUTII PUBLICE GUVERNE NATIONALE, REGIUNI, PROVINCII, COMUNE, CAMERE DE COMERT, FIRME TURISTICE LOCALE
SITEURI DE INTERES ISTORIC ARTISTIC
STRUCTURI DE CAZARE HOTELURI, RESTAURANTE, BED& BREAKFAST, CASE PRIVATE, STRUCTURI SPORTIVE, CAMPING, REZIDENTE
SITEURI DE INTERES ARTISTIC MUZEE. PARCURI NATURALE, BISERICI, MONUMENTE, CLADIRI ISTORICE
TOUR OPERATOR CALL CENTER
AGENTII DE TRANSPORT OPERATORI ONLINE CLIENT
Sectorul agroalimentar: analiza lanturilor filierei
Filiera si itinerariul urmate de un produs (sau de un grup de produse) in interiorul aparatului saju a sistemului agroalimentar. Aceasta are in vedere totalul agentilor/participantilor (firme si administratii) si totalul operatiilor (de productie, de distributie si de finantare) care contribuie la formarea si transferarea produsului pana la stadiul sau final de utilizare,ca si mecanismele de adaptare a fluxurilor factorilor si a produselor de-a lungul filierei si in faza sa finala (Malassis, 1973).
COMPONENTII FUNDAMENTALI AI FILIEREI Indentificarea unei filiere:
Studiul mecanismelor de regularizare
-produse
comportamentul diferitilor agenti de-a
-itinerare
lungul filierei si a mecanismelor de
-agenti
reglare
-operatiuni
OPERATIUNI SI PARTICIPANTI Agricultura si productie => intreprinderi agricole=> productia agricola Transformarea=> industria agroalimentara=>produse alimentare Functia commerciala=> detaliu, en-gross, GDO =>Distributia alimentara (transport, comercializare) Consum=>consumator Furnizarea mijloacelor si a serviciilor legate de sistemul agroalimentar=> industria mijloacelor tehnice si societatea servifciilor din sectorul agroalimentar=> mijloacele tehnice si servicii
Stabilirea pretului unui produs alimentar implica pluralitatea participantilor. Intre acestia, protagonistii sunt operatorii filierei agroalimentare (agricultura, industria alimentara, angrosistii, distribuirea la libera alegere, detaliul traditional si restaurare) caruia se alatura filierei un ansamblu de subiecti externi care ofera servicii esentiale (trasport, packaging, energia, etc‌). Consumurile alimentare(domestice si extradomestice) reprezinta lantul final al unui ansamblu care implica o pluralitate de partecipanti economici. Intre acestia
distingem participantii care opereaza in filiera agroalimentara (Partecipanti interni) si operatorii care nu apartin filierei dar care intretin operatii economice. (Partecipanti externi) Intre participantii interni apar in faza productiva Agricultura (producatoare de materii prime si produse proaspete pentru consum) si Industria alimentara (transformarea materiilor prime in produse pentru consum final). In faza de distributie si comercializare, se include Comertul la intrarea produselor agricole si alimentare si diferitele cai necesare consumul final: pentru consumurile domestice Detaliul traditional (Comertul cu amanuntul al produselor alimentare de asistare a serviciului in locatii fixe si mobile, spre exemplu macalariile, aprozaruri, pescarii,etc) si Distribuirea la libere alegere, in care Distributia Moderna (cu suprafete de vanzare mai mari de 100mp) reprezinta procentul de 50% ale punctelor de vanzare, si mai mult de 90% din totalitatea facturilor pentru consumurile extradomestice, caracterizate de un ulterior proces de pregatire si serviciu, Restaurarea (restaurante, baruri, cantine si catering). In
functie
de
principalii
parteneri
europei,
asemenea
participanti
se
caracterizeaza prin gradul cel mai inalt de distribuire a fazelor productive (agricole si industriale): spre exemplu, intreprinderea agricola romana are o dimensione economica de mijloc egala cu a sasea parte fata de cea germana si franceza asa cum o intreprindere de trasformare alimentara esprima o totalitate medie a facturarilor egala 20 fata de cea britanica. Intr-o maniera mai putin pronuntata, chiar si nivelul de concentrare al fazei de distributie si comercializare a produselor alimentare in Romania ramane ramane sub conducerea altor tari principale europene: in Distributia moderna romana primii 3 playeri reprezinta un procent de 33% din piata, in timp ce toate celelalte principale tari europene depasesc procentul de 50%. Acesta distribuire a filierei agroalimentare contribuie la mentinerea numarului crescut de etape in filiera si nu permite economiilor de scara sa poate reduce costurile intreprinderilor (cu consecinta efectelor privind nivelul preturilor). La formarea preturilor alimentare de consum, contribuie in mod relevant si costurile suportate de catre participantii filierei agroalimentare in gasirea bunurilor si a serviciilor oferite de participantii externi indispensabili dezvoltarii filierei. E vorba de operatorii care desfasoara functii relative furnizarii: mijloacelor
tehnice pentru agricultura, aditive, ingrediente si preparate pentru industria alimentara;energia electrica si alte servicii (apa,gaz,etc) tehnologii si bunuri in strumentale/accesorii (masinarii,ambalari,etc); servicii de transport si logistica, altre servicii (comunicare/promovare, consultanta, certificare, analizza de laborator, etc.) Un ulterior participant extern de reper este administratia publica care in functie de serviciile oferite (infrastructuri, siguranta,justitie,etc) constituie un cost pentru filiera agroalimentara (imponitele directe si indirecte). Din analizele diferitilot participanti rezulta modalitatea dotarii infrastructurale romane in comparatie cu toti concurentii principali europei. Asadar scest deficit infrastructural afecteaza competitivitatea si costurile intreprinderilor agroalimentare romane.
Sectorul de constructie: analiza lanturilor filierei Filiera constructiei este una dintre cele mai importante si complete din economia romana. Alegerile care au in vedere sectorul au impact asupra intregului sistem sconomic: de la infrastructuri, la eficacitatea logistica si a serviciilor pana la calitatea vietii. Sectorul genereaza dezvoltarea si bunastarea intregii economii si are o functie anticiclica. Filiera se caracterizeaza prin prezenta diferitelor sectoare productive care fac referire la ,,locuire�: produse finalizate pentru construirea si realizarea caselor, mobilierul de apertamente si birouri, si produse ,,orizontale� de filiera ca masinarii si produse tehnologice, care pot fi create in sprijinul filierei si dezvoltate in noi piete de desfacere pe langa scopul regional sau national. Filiera locuintei este caracterizata de o puternica componenta de fabricatie si de industrie, trebuie sa fie legata in mod tehnologic de productiile mecanice prezente in regiune, si a devenit una dintre bazele principale ale inovarii produsului si procesului unicelor sectoare productive ale filierei. Organizarea productiei este asadar structurata in retele productive in care, alaturi de centrul industrial al produselor de domeniu, unele structurate pe judete, s-a dezvoltat o intensa activitate anteprenoriala transversala care a contribuit la mentinerea crescuta a competitivitatii produselor finale.
Clasificarea filierei de locuinta: Sub-filiera lemnului si a mobilei: o Produse de constructie: Fabricarea foilor de furnir, placaj si diverse panouri Fabricarea usilor si ferestrelor de lemn Fabricarea elementelor de dulgarie si tamplarie pentru constructie Fabricarea usilor, ferestrelor, si a ramelor si portilor din metal o Produse pentru casa: Fabricarea mobilelor o Comertul en-gross: Intermediarii comertului de legaturi si materiale de constructie Intermediarii comertului de mobile, articole pentru casa si magazine de fierarie Comertul en-gross cu tapet, rame si stucco Comert en-gross cu lemn si materiale de constructie
Sub-filiera ceramicelor: o Produse pentru constructie: Fabricarea produselor in ceramica pentru uz casnic si ornamental Fabricarea articolelor sanitare in ceramica Fabricarea produselor ceramice refractare Fabricarea placilor ceramice si a placilor pentru pardoseala si pereti o Comert en-gross: Comert en-gross cu ceramica si portelan Comert en-gross ale articolelor de portelan, sticla si tapet Sub-filiera constructiei: o Activitati de minerit: Extractia pietrelor ornamentale Extractia altor pietre de constructie Extractia pietrei de gips si anhidrit Extractia pietrelor de calcar, ciment si dolomite Extractia adrezei Extractia pietrisului si a nisipului Extractia argilei si a caolinului Extractia de asfalt natural si bitum Alte activitati extractive o Produse pentru constructie: Fabricarea bitumului, gudronului pentru drumuri Fabricarea articolelor din plastic pentru constructie Fabricarea de sticla plata Prelucrarea si transformarea sticlei plate Fabricarea dalelor de caramida si a altor produse de constructie in teracota Fabricarea produselor din beton pentru constructii Fabricarea produselor din ipsos pentru constructie Fabricarea betonului amestecat pentru uz Fabricarea fibrei de ciment Fabricarea altor produse de beton, ipsos si ciment Fabricarea structurilor metalice si a partilor de structura Fabricarea linolumului si a altor materiale rigide pentru podele Producerea cimentului Producerea varului Producerea ipsosului Producerea smaltului Fierastrau si prelucrarea pietrei de marmura Prelucrarea artistica a marmorei si a altor pietre ; lucru de mozaic Macinarea pietrelor si a mineralelor diferite din cariere
Fabricarea si aplicarea materialului pentru izolarea termoacustica o Masinarii pentru constructie: Fabricarea si instalarea masinariilor de ridicare si mutare Repararea masinariilor de ridicare si mutare Fabricarea masinariilor de cariere in industria extractiva si cea a constructiei Costruirea contoarele de gaz,apa o Comert en-gross:: Intermediarii comertului de legatura si a materialelor de constructie Intermediarii comertului de mobile, articole pentru casa si magazii de fier Comert en-gross de ceramica si portelan Comert en-gross cu tapet, rame si sticchi Comert en-gross cu articole de portelan, sticla si tapet Comert en-gross de materiale de constructie Comert en-gross de sticla plata Comert en-gross de vopsele si culori Comert en-gross de legatura si materiale de constructie Comert en-gross de articole de fier si alte matale (magazii de fier) Comert en-gross cu masinarii. Pentru sisteme de conducte si inclazire Comert en-gross cu masinarii de constructie o Servicii: Studi de arhitectura Studi die inginerie
Sectorul de logistica: analiza lanturilor filierei
Termenul ,,logistica� poate avea mai multe sensuri, dintre care doua sunt importante pentru programatorul public: i.) Serviciul industriei Reprezinta dotarea infrastructurilor si servicii (private sau publice) care asigura gestionarea eficienta a marfurilor si ale relativelor informatii, fata de obligatiile de perfectionare ale resurselor (publice si private) si minimalizarea externslitatilor negative. Logistica serviciului intreprinderilor ca variabila capabila de influenzare a pozitiei de competivitate ale unicelor intreprinderi dintr-un sistem productiv local. ii.) Industria serviciilor Compartimentul de servicii e dotat cu structurala industriala, modalitati organizationale, caracteristici operative si dinamici care se diferentiaza de acelea ale intreprinderilor cliente. Logistica ca sector productiv, care contribuie la cresterea si la dezvoltarea unui teritoriu si care poate constitui un important avantaj de localizare. Un sistema teritorial esprima vocativa logistica cand intr-o buna dotare logistica de baza e dezvoltata o industrie specializzata in serviciile de valoare adaugata pentru gestionarea fluxurilor pietelor si ale relativelor informatii. Costituie si fac parte din filiera ,,logisticii� toti acei participanti, privati si publici, care actioneaza in diferite functii asigurand integrarea. In context economic
este des intalnit in vocatia logistica care focalizeaza
eforturile programatorului public: pentru insotirea si sustinerea transformarii sistemului de fabricatie: de la fabrica la market place, pentru atragerea noilor activitati economice: interceptarea valorii adaugate asociate gestionarii marilor fluxuri de interschimb
pentru
guvernarea
fenomenelor
in
desfasurare
limitand
externalitatile
negative : planificarea teritoriala si a infrastructurilor care favorizeaza o mobilitate durabila. Cu referinta catre logistica in sens restrans, va fi evidentiata existenta diferitelor tipologii de serviciu: de la logistica de distributie la manufacturare. In ambele cazuri este vorba de servicii personalizate in functie de caracteristicile si exigentele clientului. In logistica de distributie, operatorul asociaza gestiunii livrarilor depozitului, ale materiilor prime cat si ale produselor finalizate sau ale componentilor. Avantajul pentru intreprinderea de fabricatie (dar si in distributie), consta in transformarea unui cost fix (dificil de estimat), intr-un cost variabil dar sigur. O asemenea activitate este desfasurata in interiorul depozitelor intreprinderilor de fabricatie precum
acelea
desfasurate
de
catre
operator
in
functie
de
conventiile
reciproce/disponibilitatea spatiilor. Logistica de distributie pentru prodursele de consum larg, tinand cont si de volume si de cateva rigiditati organizationale care caracterizeaza GDO, este cea mai completa fata de cea efectuata pentru unicele intreprinderi de fabricatie. Doar un numar limitat de operatori efectueaza si activitatile conectate fazelor procesului
industrial.
In
majoritatea
cazurilor,
clientii
sunt
intreprinderi
plurilocalizate, cu volume consistente de productie, internazionale si leader de piata la nivel continental. Gama serviciilor oferite e de la gestiunea fluxurilor de aprovizionare pentru pregatirea kiturilor destinate lantului de productie (asa numitele fluxuri CKD), la activitatile de finalizzare (control, etichetare) si ambalare. Un asemenea segment de piata reprezinta acela de cea mai mare valoare (marfurile sunt ,,lucrate� si nu doar trasportate sau sortate) si e nevoie de o cultura logistica evoluata din partea cererii si a uneia elevate de specializare din partea operatorului, care devine partenerul intreprinderii cliente (pana la impartirea riscului de intreprindere).
Operatorul logistic integrat este in masura sa ofere solutii din poarta in poarta (‘door to door’, de origine, integrand mai multe servicii si modalitatii de transport), in interiorul unui network capilar si global (de filiale, corespondente sau partner), punandu-se ca interlocutor unic in confruntarea cu clientul (abordarea ‘one stop shop’). Mai mult decat o paradigma universala, cea de operator integrat reprezinta o referinta (benchmark) la care diferitii participanti ai sectorului se raporteaza in mod diferit in functie de segmentale de serviciu, de areele de piata (directive) si indicele produselor controlate. Acesta da nastere la: fenomene de fuziune corporativa, in particular in segmentele lantului logistic unde barierele de intrare sunt majore (ex.: navigarea intercontinetala container, tractiunea feroviara, curieratul express/posta, avioanele de marfa); dinamicile de specializare pentru filiera productiva, de marfa si directiva, in segmente de serviciu (domenii de piata) noi sau recent conforme principiului liberului-schimb in contexte specifice productive sau de piata (cluster).