Vasile ALECSANDRI. Sfîrşit de toamnă

VASILE ALECSANDRI (1821-1890)

«Ce bine că ai existat Şi că te numim rege al poeţilor, Fiindcă măcar odată în secol E bine să aibă şi poeţii un rege» A. Ciocanu

Vasile Alecsandri, «acel rege-al poeziei», cum îl numeşte Mihai Eminescu, s-a născut la 14 iunie 1821 la Bacău. Copilăria şi-a petrecut-o la Mirceşti (azi România), în mijlocul naturii, pe care a cîntato în volumul intitulat Pasteluri. Vasile Alecsandri a fost un harnic culegător al folclorului moldovenesc. Vasile Alecsandri a descris frumuseţile plaiurilor moldave în poeziile Iarna, Sfîrşitul iernii, Oaspeţii primăverii, Semănătorii, Secerişul, Cositul, Sfîrşit de toamnă ş. a. Vasile Alecsandri este autorul povestirilor Vasile Porojan, Istoria unui galbăn..., a pieselor de teatru Chiriţa în Iaşi, Iorgu de la Sadagura, Arvinte şi Pepelea ş.a. A încetat din viaţă la Mirceşti, în ziua de 22 august 1890.

SFÎRŞIT DE TOAMNĂ

Oaspeţii caselor noastre, cocostîrci şi rîndunele Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele; Cîrdurile de cucoare, înşirîndu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor. Vesela verde cîmpie acu-i tristă, veştejită; Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită; Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se dezlipesc Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri. Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori Trece-un cîrd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.

Ziua scade, iarna vine, vine pe crivăţ călare! Vîntul şuieră prin hornuri răspîndind înfiorare. Boii rag, caii rînchează, cîinii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gînduri şi s-apropie de foc.

APLICAŢII

1. Ce sentimente v-a trezit lectura pastelului «Sfîrşit de toamnă»? 2. Ce imagini din pastel vi s-au întipărit în memorie? De ce? 3. Ce e comparat cu destrămarea iluziilor, cu balaurii din poveşti? De ce? 4. Aflaţi epitete în poezie şi lămuriţi-le. 5. Găsiţi exemple de repetare a unei consoane iniţiale ce sugerează obiectul, zugrăvit în cîteva cuvinte, din strofa a treia. 6. Intitulaţi fiecare strofă din pastel şi motivaţi-vă alegerea. 7. Audiaţi muzica compozitorului P.Ceaikovski «Cîntec de toamnă» şi a cîntecului moldovenesc «A ruginit frunza din vii». Ce e comun între ele şi conţinutul pastelului «Sfîrşit de toamnă»? 8. Precizaţi aspectele din natură înainte de căderea zăpezii, prezentate la începutul poeziei. 9. Enumeraţi aspectele care prevestesc sosirea iernii, aşa cum sînt prezentate acestea în ultimele două strofe ale poeziei. 10. Arătaţi ce culoare domină în tabloul realizat în poezie. 11. Indicaţi la ce timp sînt verbele utilizate. 12. Găsiţi şi alte îmbinări de cuvinte pornind de la termenii: brumă, ruginită, corbi, gînduri. 13. Identificaţi elementele specifice celor două anotimpuri surprinse în mometul întîlnirii lor: a) toamna