NATURA ŞI OMUL

20. Ce i-a nimerit în ochi lui Karl («Crăiasa Zăpezilor»)? Unde are loc acţiunea în povestea «Privighetoarea»? (autorul ambelor poveşti — H. Andersen)? 21. Care privighetoare era în stare să cînte doar o melodie? Cine l-a salvat pe Karl din impasul la care a ajuns? («Crăiasa Zăpezilor»). 22. Caracterizaţi un erou din povestea studiată (din creaţia lui H. Andersen). 23. Cine este autorul «Peripeţiilor baronului Miunchausen»? 24. A existat cu adevărat baronul Miunchausen? 25. Ce s-a întîmplat cu calul lui Miunchausen că s-a trezit pe cupola bisericii? 26. Cum s-a salvat baronul Miunchausen cînd a nimerit în mlaştină? 27. Enumeraţi povestirile pe care le-aţi citit (din cartea «Peripeţiile baronului Miunchausen»). 28. Ce impresie v-a lăsat lumea basmelor? 29. Care din imaginile specifice acestei lumi vi se par fermecătoare? 30. Enumeraţi cîte o întîmplare din poveştile studiate care nu pot fi în realitate.

Tematica literaturii sec. XIX este variată. Scriitorii caută să creeze opere cu caracter naţional. Bucuriiile, durerile şi aspiraţiile omeneşti se cereau situate într-un mediu mai larg, iar acţiunile, faptele eroilor operelor literare urmau să fie motivate mai adînc de contradicţii sociale. Problema adevărului în opera literară îi preocupă pe scriitorii acestui secol. «Virtuţile morale, spunea B.P.Haşdeu, se nasc în popor, de aceea scriitorul e dator să le caute în sînul poporului». Ei resping în modul cel mai hotărît formalismul în poezie. Poezia, după B. P. Haşdeu, trebuie să fie un document al trăirilor umane (Muza, Versul, Adevăratul poet). V. Alecsandri redă tablouri de viaţă corespunzătoare, unde să fie prezente amănunte adevărate ale realităţii istorice. Literatura timpului tinde să fie veridică şi convingătoare prin tablourile zugrăvite. Tablourile de viaţă zugrăvite de I. Creangă în «Poveşti» sau «Amintiri din copilărie», rămîn pînă azi neîntrecute prin justeţea amă-