Snoava. Păcală şi boierul

Cu bunica mea, Cîţi ochi avea? b) Şapte fraţi au cîte-o soră, Cîţi erau de toţi? 12. Încercaţi şi voi să alcătuiţi o ghicitoare. Procedaţi astfel: alegeţi întîi obiectul (fenomenul), stabiliţi semnele lui esenţiale şi apoi alcătuiţi ghicitoarea în formă de poezie sau întrebare. 13. Organizaţi o şezătoare literară, dedicată folclorului moldovenesc după următorul program: a) Povestiţi cea mai frumoasă poveste citită sau audiată de voi. b) Înscenaţi o poveste populară. c) Istorisirea unei poveşti de către cel mai bătrîn povestitor din sat, invitat la şezătoare. d) Concursul «Cine ştie-cîştigă» (La acest concurs participanţii trebuie să spună 5 proverbe, 5 zicători, 5 ghicitori) (să nu fi e luate din manual), să alcătuiască o povestire orală în baza unui proverb sau a unei zicători. e) Cine poate să găsească răspunsul la mai multe ghicitori? f) Cel mai reuşit costum pentru un personaj dintr-o poveste populară. g) Organizaţi o expoziţie de cărţi despre folcorul moldovenesc şi ucrainean.

BOIERUL ŞI PĂCALĂ

(poveste populară) Odată Păcală stătea la marginea unei păduri şi se gîndea ce să mai facă. Şi cînd se uită pe drum, vede o trăsură venind spre el. Repede se scoală, ia un trunchi mare de copac şi-l ridică drept în sus. În trăsură era boierul, cucoana şi vizitiul, care mîna caii. Boierul, văzînd pe Păcală, spuse vizitiului să oprească trăsura şi zice: — Bună ziua! Păcală răspunse: Mulţămim! Dar ce faci aici?

— D-apoi, cucoane, ia, am pus şi eu lemnul ista să se hodinească olecuţă, că apoi îl duc acasă. Da dumneavoastră unde vă duceţi? — Eu am auzit de unul Păcală, care păcăleşte oamenii, şi mă duc să-l găsesc, să mă păcălească şi pe mine. Păcală îi zice boierului: — Nu te mai duce, cucoane, mai departe, că eu-s Păcală! Dar acum nu pot să vă păcălesc, că am uitat păcălitorul acasă.Dacă însă voiţi să vă păcălesc, mă duc pînă ici în sat, acasă, să-mi aduc păcălitorul, şi apoi am să vă păcălesc. Şi ca să vin mai degrabă, daţi-vă jos din trăsură şi cucoana, şi vizitiul! Dumneavoastră, cucoane, ţineţi lemnul ista bine, să nu se clatine nici într-o parte, că eu vin îndată. Se dă jos cucoana şi vizitiul, şi boierul ţinea cît putea trunchiul să nu se clatine. Păcală se sui în trăsură, şi pe ici ţi-i drumul! Se face noapte. Păcală nu mai vine. Stau aşa toată noaptea şi a doua zi pînă după amiaza. Numai ce trece un om pe acolo. — Bună ziua, zice omul. — Bună ziua, îi răspunde boierul. — Dar de ce staţi dumneavoastră acolea? — Aşteptăm să vină Păcală de-acasă cu păcălitorul, să ne păcălească. — Mi-a spus că vine degrabă cu trăsura, şi nu mai vine. Atunci omul spune boierului: — D-apoi, cucoane, nu-i destulă păcăleală asta, că s-a dus cu trăsură şi cu cai cu tot? Şi aşa rămase boierul păcălit şi fără trăsură.

Reţineţi! Cuvîntul snoavă provine din limba slavă şi se pronunţă iz nova ceea ce înseamnă din nou. Snoava este o specie folclorică de o largă răspîndire. Snoava este o scurtă naraţiune populară umoristică, în care se ironizează şi se face haz pe seama unor defecte omeneşti (credibilitatea, lenea, zgîrcenia, prostia, minciuna, îngîmfarea).

APLICAŢII

1. Citiţi expresiv replicile personajelor din snoavă. 2. Care este personajul principal? 3. Selectaţi din text cuvintele ce arată timpul şi spaţiul acţiunii din snoavă.