CommuniTEEN
Analiza
nevoilor tinerilor din Brașov
6.2.Educațieșiformare
621 PercepțiatinerilorasupracalitățiisistemuluieducaționaldinBrașov
6.2.2.Percepțiatinerilorasupra resurseloreducaționaledecareaunevoie
6.2.3.Percepțiatinerilorasupradomeniiloreducaționalecareartrebuiprioritizate
624 Activitățileextracurricularepecaretineriiledorescînoraș
625 Percepțiatinerilorasuprabarierelorcareîiîmpiedicăsăparticipelaactivitățieducaționale
6.3.Dezvoltarepersonalășivoluntariat
6.3.1.Percepțiatinerilorasupra oportunitățilordedezvoltarepersonalășivoluntariatdinBrașov
632 Percepțiatinerilorasupraresurselorșiinițiativeloresențialeîndezvoltarealor
633 Implicareatinerilorînactivitățiidevoluntariat
6.4.Relațiatinerilorcuautoritățilelocale
6.4.1.Percepțiatinerilorasuprarelațieicuautoritățilelocale
6.4.2.Percepțiatinerilorasupraprincipalelorbarierecareîiîmpiedicăsăcolaborezecuautoritățile
6.4.3.Percepțiatinerilorasuprainițiativelorpecareautoritățilelocalesăledezvolte
6.4.7.PercepțiatinerilorasuprabeneficiilorunuiConsiliuluiConsultativdeTineret
1.Introducere
Tinerii din Brașov au un potențial uriaș de a contribui la dezvoltarea comunității, însă pentru a face acest lucru, au nevoie de acces la oportunități de educație și formare continuă, care să le ofere abilități relevante pentru piața muncii și pentru dezvoltarea personală. În plus, implicareaînactivitățidevoluntariatșidezvoltarepersonalăreprezintă o cale excelentă de a-și pune în valoare creativitatea, dar și de a-și construi un viitor sustenabil. Este esențial ca tinerii să fie sprijiniți îngăsireașiexplorareaacestoroportunități, dar și în utilizarea timpului liber într-un mod constructiv, pentru a-și forma oviziuneclară asupra drumului lor profesional și personal. Accesul la aceste resurse poate contribui semnificativ la crearea unei generații implicate, inovative și pregătite pentru provocările viitorului.
Educația și formare sunt aspecte importante de avut în vedere a fi dezvoltate și adaptate pentru tinerii din Brașov, mai ales datorită faptului cădelaunanlaaltul,atragedin ceîncemaimulțitineri.
Tabel 1: Educația în zonele urbane funcționale în anii 2015, 2016, 2017 și 2018.
Conform datelor preluate din Eurostat, din 2015 până în 2018, numărul tinerilorcare alegorașulBrașov,pentruaseforma,esteîntr-oușoarăcreștere.
Proiectul de față propune identificarea nevoilor de educație și formare, voluntariat și dezvoltare personală, precum și activități de petrecere a timpului liber, a tinerilor cu vârsta cuprinsăînintervalul15-30ani,caretrăiescînorașulBrașov
Documentul de față reprezintă o analiză descriptivă anevoilortinerilorcaretrăiescîn orașulBrașov,încadrulcelor22zone,conformtabelului2.
Tabel 2: Zonele în care locuiesc sau pe care le frecventează tinerii în municipiul
Zona frecventate de tinerii în Municipiul
Educația reprezintă un pilon esențial al dezvoltării unei societăți, iaranaliza populației școlare oferă o perspectivă asupra tendințelor și schimbărilor din sistemul educațional. Conform datelor din tabel 3, se poate observa o ușoară creștere pentru fiecare nivel de învățământ, între anul școlar 2021-2022 și 2022-2023, fapt care susține dorința tinerilordeaseformaînunitățiledeînvățământdepeteritoriuljudețuluiBrașov.
Tabel 3: Distribuția elevilor din județul Brașov, pentru fiecare ciclu de învățământ, în anii școlari 2021-2022 și 2022-2023
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – Direcția Județeană de Statistică Brașov, în perioada 2015-2023, populația școlară din județul Brașov a cunoscut variațiisemnificativeîndiversenivelurideînvățământ.
În anul școlar 2015-2016, populația totală a elevilor și studenților din Brașov era de 105.866, iar în anul 2022-2023, aceasta a crescut la 113.107. Această creștere indică o expansiuneasistemuluieducațional,deșianumitesegmenteauînregistratfluctuații.
În ceea ce privește învățământul antepreșcolar (creșe), numărul copiilor înscriși a scăzut inițial de la 1.109 în 2015-2016 la 555 în 2020-2021,daracrescutulteriorla1.081în 2022-2023. Această tendință ar putea reflecta fie o îmbunătățire a accesului la astfel de servicii,fieoschimbareapreferințelorpărinților.
Învățământul preșcolar aavutoușoarăvariație,ajungânddela16.516copiiînscrișiîn 2015-2016 la 16.075 în 2020-2021, iar apoi crescând la17.479în2022/2023,ceeacedenotă otendințădecreștereaparticipăriilaacestnivel.
Învățământul primar și gimnazial, care include și învățământul special,aînregistrato creștere constantă. Dacă în 2015-2016 numărul elevilor era de 47.132, în 2020-2021 acesta
ajunge la 48.703, iar în 2022-2023 se situează la 50.864. Creșterea este vizibilă în nivel gimnazial, unde numărul elevilor a urcat de la 19.459 în 2015-2016 la 22.190 în 2022-2023.
Învățământul liceal a fluctuat ușor, menținându-se în jurul valorii de 14.500 de elevi înaniianteriori,iarîn2022-2023ajungândla14.700.
Învățământul profesional și de ucenici a înregistrat o creștere semnificativă, de la 2.539 în 2015-2016 la 4.291 în 2020-2021, continuând să crească până la 4.301 în 2022-2023. Această tendință sugerează un interes crescut pentru educația tehnică și vocațională,esențialăpentrupiațamuncii.
Învățământul postliceal și de maiștri a cunoscut fluctuații minore, păstrându-se în jurulvaloriide2.100-2.300destudenți.
În ceea ce privește învățământul superior (licență, master, doctorat și programe postdoctorale), numărul studenților a crescut de la 21.366 în 2015-2016 la 22.532 în 2020-2021 și la 22.453 în 2022-2023, indicând o menținere a interesului pentru educația universitară.
Datele statistice evidențiază o creștere generalăapopulațieișcolareînjudețulBrașov, cu schimbări notabile în diferite segmente. Scăderea inițială a numărului de copii în creșe, urmată de o revenire, creșterea în învățământul preșcolar, primar și gimnazial, precum și tendințele pozitive din învățământul profesional și superior sugerează o adaptare continuă a sistemuluieducaționallacerințelesocietățiișialepiețeimuncii.
Cercetarea de față a fost făcută în cadrul proiectului CommuniTEEN, un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+. Acesta este implementat de către Şcoala de Valori, alături de Myndself. Prin aceastăcercetare,ne-ampropussăanalizămperspectiveleși provocările tinerilor din Brașov, oferind recomandări și direcții de acțiunepentruomaibună integrareaacestoraînviațacomunității.
2.Strategieșidocumenterelevante
Nevoia de acunoașteintereseletinerilordinmunicipiulBrașov,referitoarelaeducație
și formare, voluntariat și dezvoltare personală, precum și a activităților ce pot fi realizate în timpulliber,potfiidentificatedinurmătoareledocumente:
1.StrategiaNaționalăpentruTineret2024-2027
În anul 2020, Consiliul Europei a adoptat Recomandarea „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” prin care statele membre “se asigură că fiecare tânăr sub30deaniprimeșteoofertădecalitatedeangajare,decontinuareaeducației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de laintrareaîn șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală, înconformitatecuprincipiul4al Pilonului european al drepturilor sociale”. În acest context, la nivel național, a fost aprobată Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027, document strategic care cuprinde măsuri relevante pentru punerea în aplicare a acestei noi recomandări.Documentul strategic include o direcție de acțiune dedicată exclusiv tinerilor și o serie de măsuri care au cascopimplementareaRecomandării,inclusivînceeacepriveșteidentificarea,darșioferirea de măsuri personalizate în acord cu nevoile specifice ale tinerilor. De asemenea, se pune accent pe îmbunătățirea colaborării dintre toate părțile interesate, atât în ceea ce privește serviciile/măsurile oferite tinerilor, cât și în vederea identificării tinerilor în risc de a deveni
NEETs, prin parteneriate și sisteme de avertizare timpurie, pentru a asigura furnizarea de măsuriadaptateșipersonalizateînraportcunevoileșicaracteristicilebeneficiarilor
2.Studiileșicercetărilerealizatedeinstituțiileeducaționale
Obiectivul general a Universității Transilvania din Brașov, pentru unul din studiile desfășurate a fost de a identifica și analiza nevoilor, intereselor și percepțiilor tinerilor din
Brașovînceeacepriveșteeducația,dezvoltareapersonală,voluntariatul,relațiacuautoritățile locale, timpul liber, cultura și perspectivele de viitor Eșantionul acestui studiu a fost reprezentant de 327 respondenți, cu vârste cuprinse între 15-30 ani, din municipiul Brașov
Rezultateleprincipalealeacesteanalizesunturmătoarele:
a) Lipsa oportunităților de muncă part-time flexibile / lipsa oportunităților pe piața muncii pentrudebutanți;
b)Lipsa oportunitățilorrecreative/diversificatespreorientareaîncarierapentru
c) Lipsa unui număr suficient de activități și evenimente nocturne pentru tineri, precum și lipsainfrastructurii(lipsaautobuzelordenoapte);
d)Susținerescăzutădinparteaautoritățilorlocalefațădecluburile profesionaledesport.
În ciuda unei îmbunătățiri a situației în ultimii ani, ocuparea forţei de muncă tinere este redusă în România. Înanul2022,ratadeocupareatinerilorcuvârstecuprinseîntre15și 24 ani era de 19,7%, cu 4,9 puncte procentuale mai scăzută faţă de anul 2020, iar rata
șomajului în rândul tinerilor a fost de 22,8%. Șomajul afectează în măsură mai mare absolvenții nivelurilor inferioare de educație, mediu şi scăzut, comparativcupersoanelecare au studii superioare. De exemplu, în anul 2020, rata şomajului, conform Biroului Internaţional al Muncii, pentru persoanele cu studii medii a fost de 5,1%, respectiv 8,1% pentru nivelul scăzut de educație, valori mult mai maricomparativcurataînregistratăpentru șomeriicustudiisuperioare,de2,2%.
Pe site-ul Primăriei Brașov există un portofoliu extins de proiecte, iar câteva dintre inițiativeleidentificatecafiinddeinterespentrutinerisunt:
1.ConstruireadelocuințanZEBpluspentrutineriînMunicipiulBrașov
Proiectulprevedeconstruireaa60deunitățilocativenoidestinatetinerilordingrupuri și comunități marginalizate. Aceste locuințe vor respecta standardele nZEB (nearly Zero Energy Building), contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și la protejarea mediului,aspecteesențialepentruogenerațietânărășiorientatăspresustenabilitate
2.ProgramulNaționalGenerațiaTech2024–edițiaaIV-a
Acest proiect, dedicat în special inovației și digitalizării, vizează stimulareaadoptării tehnologiilor moderne de către tineri. Prin sprijinul acordat IMM-urilor (inclusiv celor conduse detineriantreprenori),inițiativapromoveazădezvoltareadesoluțiidigitaleinovative însectorulturismuluișinunumai.
Sursă: (lista internă de proiecte – referință din portofoliul de hotărâri al Primăriei)
3.Cadruldefinanțarepentruproiectedestinatecopiilorșitinerilor
Documente precum „Anexa-1-Cerere-de-finanțare-Ghid-proiecte-copii-tineri” și alte anexe aferente evidențiază faptul că Primăria invită și sprijină propunerile de proiecte inovative din partea grupurilor de tineri sau care vizează beneficiile pentru copii și
adolescenți. Acest cadru definanțareacoperădomeniiprecumeducația,cultura,tehnologia mediul,stimulândinițiativelelocalealetinerilor
4. TourINN act–TourismInnovationActionsandCross-SectoralCooperationin SMEs
Deși nu este exclusiv dedicat tinerilor, acest proiect finanțat prin EISMEA are un impact semnificativ în sectorul turismului, stimulând inovația digitală și modernizarea IMM-urilor Tinerii antreprenori, implicați în domeniul turismului,potbeneficiadevouchere și de suport pentru implementarea de soluții tehnologice inovatoare, ceea ce contribuie la creștereacompetitivitățiisectorului.
Sursă: (informații din portofoliul de proiecte europene al Primăriei)
5.Inițiativeculturaleșieducaționaledestinatetinerilor În cadrul secțiunilor „Proiecte Europene” și „Proiecte PNRR”, se găsesc și proiecte carevizeazăorganizareadeevenimenteculturale,concursurișiprogrameafter school.Aceste inițiative au rolul de a sprijini dezvoltarea culturală și educațională a tinerilor, facilitând integrareasocialășistimulândcreativitatea.
Sursă: (listă de hotărâri și proiecte din secțiunea Proiecte, consultabilă pe site)
6.Proiectedemobilitateactivășisportivă
Mai multe proiecte din domeniul transportului și urbanismului – precum cele de modernizare a rețelelor de piste de biciclete, amenajarea trotuarelor și a zonelor pietonale –vizează îmbunătățirea mobilității urbane. Aceste intervenții sunt de interes pentru tineri, deoarece promovează activitatea fizică, reducerea emisiilor și utilizarea mijloacelor de transportalternative.
Sursă: (proiecte de infrastructură pentru transport și mobilitate, disponibile în portofoliul de proiecte europene/PNRR)
Proiectele și inițiativele dejasusținutedeprimăriaMunicipiuluiBrașovpentrutineret, se axează pe dezvoltarea infrastructurii orașului, iar datele cercetării de față prezintă nevoile de educație și formare, voluntariat și dezvoltare personală, precum și identificarea activităților de petrecere a timpului liber, pentru tinerii din acest oraș. Astfel, din datele reieșite,aufostconstruiteoseriededirecțiideacțiune.
3.Direcțiideacțiune
Pe baza analizei realizate, au fost identificate o serie de nevoi esențiale ale tinerilor din Brașov, care vizează implicarea civică, accesul la informații și resurse educaționale, precum și sprijinul pentru inițiativele proprii. Pentru a răspunde acestor nevoi, propunem următoarele direcții de acțiune, menite să faciliteze participarea tinerilor la luarea deciziilor locale, să îmbunătățească accesul la oportunități de dezvoltare și să sprijine inițiativele comunitare. Aceste măsuri urmăresc nu doar soluționarea provocărilor identificate, ci și crearea unui ecosistem favorabil implicării și dezvoltării tinerilor, consolidând astfel rolul acestoraînviațacomunității.
1. Crearea unui mecanism structurat de consultare – Consiliul Consultativ de Tineret
Obiectiv: Dezvoltarea unui cadru formal în care tinerii să poată contribui activ la procesul decizional local, oferind un mecanism transparent și eficient de comunicare între administrațialocalășitineriidinBrașov.
Pași concreți:
● Crearea și oficializarea unui Consiliu Consultativ de Tineret sub coordonarea
Primăriei, format din tineri reprezentativi din comunitate, ONG-uri și instituții educaționale. Acesta va funcționa ca un partener al administrației locale, facilitând colaborareadintretinerișiautorități;
● Stabilirea unui calendar de întâlniri regulate între tineri și reprezentanții administrației locale pentru a discuta probleme specifice, nevoi și posibile soluții. Aceste întâlniri vor asigura un dialog constant și vor permite formularea unor recomandăriadaptaterealitățilorlocale;
● Integrarea Consiliului în procesul decizional, prin consultarea acestuia înainte de adoptarea unor politici publice care vizează tinerii. În acest sens, propunerile
Consiliului vor fi incluse pe agenda de lucru a Consiliului Local și ale altor instituții relevante;
● Crearea unui mecanism de feedback prin care tinerii să poată evalua măsuriloradoptateșisăvinăcunoipropunerideîmbunătățire.
2.Creștereaaccesuluitinerilorlainformațiișitransparențaprocesuluidecizional
Obiectiv: Facilitarea accesului tinerilor la informații relevante despre proiectele, oportunitățile și deciziile administrației locale, pentru a stimula implicarea acestora în viața comunitățiișipentruaasiguraomaibunăcolaborareîntretinerișiautorități.
Pași concreți:
● Crearea unei platforme online dedicate tinerilor, unde să fie publicate toate informațiile relevante: burse, programe educaționale, proiecte de dezvoltare, oportunitățidevoluntariat,granturi,stagiidepracticășievenimenteculturale.Această platformă va permite și înscrierea în consultări publice sau participarea la proiecte comunitare;
● Implementarea unei aplicațiimobilecaresăoferenotificăridespreoportunitățișisă permitătinerilorsăinteracționezedirectcureprezentanțiiadministrației;
● Organizarea unor sesiuni periodice de informare și consultare, în care tinerii să poatăadresaîntrebărișisăprimeascărăspunsuridirectdelaautorități;
● Crearea unui punct de contact în cadrul Primăriei dedicat tinerilor,undeaceștia săpoatăsolicitainformațiișisprijinpentruinițiativelelor.Acestpunctvafuncționaca uncentruderesursepentrudezvoltarepersonalășiimplicarecomunitară;
● Stabilirea unui mecanism clar de transparență, prin care tinerii să poată vedea progresul implementării inițiativelor propuse de ConsiliulConsultativdeTineretșisă primeascăactualizăriregulate.
3.Susținereainițiativelortinerilorprinfinanțareșiprogramededezvoltare
Obiectiv: Crearea unor mecanismecaresăsprijinetineriisăinițiezeșisădezvolteproiectecu impact încomunitate,asigurândastfelunmediupropicepentruinovație,dezvoltarepersonală șiprofesională.
Pași concreți:
● Crearea unui fond local pentru inițiativele tinerilor, unde aceștia să poată aplica pentru finanțare de proiecte civice, culturale sau antreprenoriale. Acest fond ar putea
fi gestionat în colaborare cu Consiliul Consultativ de Tineret și ar putea sesiunidementoratpentrubeneficiari;
● Lansarea unui program anual de granturi pentru tineri, care să sprijineinițiative sustenabile, cum ar fi proiecte de voluntariat, mediu, educație digitală sau inovație socială;
● Dezvoltarea unui program de mentorat și formare în parteneriat cu antreprenori, profesioniști și instituții educaționale, pentru sprijinirea dezvoltării carierei tinerilor
Acest program ar include workshop-uri, sesiuni de networking și oportunități de învățarepractică;
● Implementarea unui program de internship-uri în administrația locală, pentru a oferi tineriloroportunitățideînvățareșiimplicareactivă.Prinacestprogram,tineriiar putea lucra alături de reprezentanții Primăriei și ai altor instituții locale pentru a înțelegemaibineprocesuladministrativșipentruapropuneîmbunătățiri;
● Crearea unui incubator de proiecte pentru tineri, unde aceștia să beneficieze de suportlogistic,consiliereșiacceslaresursepentrudezvoltareapropriilorinițiative.
4.Metodologie
Cercetarea realizată este de tip descriptiv și exploratoriu, având scopul să analizeze nevoile și așteptările tinerilor din Brașov în raport cu diferite aspectealeviețiilor,incluzând relația cu autoritățile locale, timpul liber, dezvoltarea personală, voluntariatul, perspectivele de viitor și accesul la cultură și artă. Informațiile colectate vor contribui la dezvoltarea unor inițiativemaibineadaptaterealitățilortinerilorșilaîmbunătățireapoliticilorpublicelocale.
Eșantionșicriteriideincludere
Pentru această cercetare, afostutilizatuneșantionde326derespondenți,iarcriteriile deincludereaufostreprezentatede:
• Grupadevârstă:15-30deani;
• Locație:MunicipiulBrașov;
Metodadeselecție:
Metoda de selecție a fost unaaleatorie,pebazădevoluntariat,prindistribuireaonline a chestionarului pe rețele sociale, grupuri de tineret și platforme dedicate. Deși selecția este una neprobabilistică, bazată pe disponibilitatea respondenților, dimensiunea eșantionului oferăoimaginereprezentativăasuprapercepțiilorșinevoilortinerilordinBrașov
Metodadecolectareadatelor:
Datele au fost colectate utilizând metodaancheteiprinchestionar,aplicatăonlineprin intermediul platformei Google Forms. Chestionarul a fost distribuit digitalprinrețelesociale și grupuri relevante pentru tinerii din Brașov Completarea acestuia a fost voluntară și anonimă.
Tipuldeîntrebări:
- Întrebări cu răspuns închis (întrebări cu răspuns dihotomic sau cu alegere multiplă, scalăLikertîn5trepte,)pentruapermitecuantificareapercepțiilor;
- Întrebări deschise, menite să ofere detalii suplimentare și insight-uri calitative asupra opiniilortinerilor
Perioadadedesfășurare
Chestionarul a fost deschis spre completare în perioada 10 ianuarie – 10 februarie 2025. Timpul estimat pentru completare a fost de aproximativ 10 minute. Pentru ca răspunsurilesăfiesincerexprimate,s-aoptatpentrucompletareaanonimă.
Structurachestionarului:
Chestionarul a fost organizat în șapte secțiuni principale, fiecare vizând un domeniu relevantpentrutineriidinBrașov:
1. Profilul participantului – variabile demografice șisocio-economice(vârstă,gen,nivel de educație, zona de rezidență, venit familial, număr membrii familie, proveniență familiimonoparentale);
2. Implicarea tinerilor în educație și formare - percepția tinerilor asupra universităților din Brașov, pregătirea sistemului educațional din Brașov pentru piața muncii, disponibilitatearesurseloreducaționale;
3. Oportunitățile de dezvoltare personală și voluntariat - percepția tinerilor asupra oportunităților de training sau a workshop-urilor de dezvoltare personală, accesul la mentorat,prezențahub-uriloreducaționale,existențaprogramelordevoluntariat;
4. Relația tinerilor cu autoritățile locale – evaluarea percepției asupra implicării autoritățilorînsprijinireatinerilorșiaoportunitățilordecolaborare;
5. Oportunitatea de dezvoltare a unui Consiliu Consultativ de Tineret (CCT)-percepția tinerilor asupra nevoii de a exista un grup consultativ în care să fie implicați în comunicareacuprimăriașiconsiliullocalBrașov;
6. Perspectivele tinerilor și planurile de viitor - perspectivele de viitor aletinerilordupă finalizareastudiilor;
7. Existența evenimentelor care să promoveze culturașiarta-atractivitateapentrutineri aevenimentelordejaexistente;
Limitărialecercetării:
- Eșantionul nuestealeatoriu,fiindformatdinpersoanecareauavutacceslachestionar prin mediul online, ceea ce poate exclude anumite categorii de tineri mai puțin conectațidigital;
- Dimensiunea eșantionului (326 de respondenți) este suficientă pentru a identifica tendințe, dar nu permite generalizări absolute asupra întregii populații tinere din Brașov.
Această metodologie asigură o bază solidăpentruanalizadatelorcolectate principiile unei cercetări structurate, oferind claritate asupra modului în care a fost realizată analizadatelor.
Obiectivgeneral:
Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului CommuniTEEN, finanțat prin programul Erasmus+, iar principalul obiectiv a fost analizarea nevoilor, intereselor și percepțiilor tinerilor din Brașov în ceea ce privește educația, dezvoltarea personală, voluntariatul,relațiacuautoritățilelocale,timpulliber,culturașiperspectiveledeviitor
Obiectivespecifice:
1. Profilul socio-demografic al tinerilor
- Determinareacaracteristicilordemograficealerespondenților(vârstă,gen,educație);
- Identificareasituațieieconomiceșifamilialeatinerilor;
- Cartografiereadistribuțieitinerilorînfuncțiedezonaderezidență.
2. Educație și formare
- EvaluareapercepțieitinerilorasupracalitățiisistemuluieducaționaldinBrașov;
- Identificareadomeniiloreducaționaleconsideraterelevantepentrupiațamuncii;
- Analizareaaccesuluitinerilorlaresurseeducaționaleșiactivitățiextracurriculare;
- Determinareaprincipalelorbariereîneducațieșiformare.
3. Dezvoltare personală și voluntariat
- Investigarea oportunităților de formare și dezvoltare personală disponibile pentru tineri;
- Identificareamotivațieipentruimplicareaînvoluntariatșibeneficiilepercepute;
- Determinarea factorilor care descurajează participarea tinerilor la activități de voluntariat.
4. Relația tinerilor cu autoritățile locale
- Evaluareagraduluideîncrederealtinerilorînautoritățilelocale;
- Investigareaniveluluideinformareprivindproiecteleșiinițiativelelocale;
- Identificareabarierelorîncolaborareadintretinerișiadministrațiapublică;
- Determinarea nivelului de cunoaștere și utilitate percepută a Consiliului Consultativ deTineret.
5. Timp liber și activități recreative
- Analizareatipurilordeactivitățidetimpliberpreferatedetineri;
- Evaluareaaccesibilitățiioportunitățilorrecreativeșiculturale;
- Identificareaprincipalelorbariereînparticiparealaactivitățidetimpliber
6. Perspective și planuri de viitor
- Determinareaintențiilortinerilorprivindeducațiașicariera;
- Identificarea factorilor care influențează decizia de a rămâne sau de a pleca din Brașov;
- Evaluareagraduluideinterespentruvoluntariatșidezvoltareprofesională.
7. Cultură și artă
- Investigareagraduluideimplicarealtinerilorînactivitățiculturale;
- Identificareapreferințelorînceeacepriveșteevenimenteleartistice;
- Determinareafactorilorcarelimiteazăaccesultinerilorlaactivitățiculturale.
5.Situațiaactuală
Conform datelor preluate din Eurostat, din 2015 până în 2018, numărul tinerilorcare alegorașulBrașov,pentruaseforma,esteîntr-oușoarăcreștere.
Proiectul de față propune identificarea nevoilor de educație și formare, voluntariat și dezvoltare personală, precum și activități de petrecere a timpului liber, a tinerilor cu vârsta cuprinsăînintervalul15-30ani,caretrăiescînorașulBrașov
Tabel 3: Distribuția elevilor din județul Brașov, pentru fiecare ciclu de învățământ, în anii școlari 2021-2022 și 2022-2023
6.Analizastatisticăadatelor
6.1.Profilulsocio-demograficaltinerilor
Următoareleobiectivespecificeaufostprevăzutepentruaceastăsecțiune:
- Determinareacaracteristicilordemograficealerespondenților(vârstă,gen,educație);
- Cartografiereadistribuțieitinerilorînfuncțiedezonaderezidență;
- Identificareasituațieieconomiceșifamilialeatinerilor
Înfiguraurmătoareseprezintădistribuțiatinerilorrespondențiînfuncțiedevârstă:
Din cei 326 respondenții, 63.5% au vârsta împlinită în intervalul 15-19 ani, 18.4% suntinintervalul20-24ani,iar18.1%suntîn25-30ani(conformfigura1).
Figura 1: Distribuția tinerilor în funcție de vârstă
Figura2reprezintădistribuțiatinerilorînfuncțiedegen:
Figura 2: Distribuția tinerilor în funcție de gen
În proporție majoritară (62.6%) se identifică cu genul feminin, 34.4% cu genul masculin, 1.5% au ales opțiunea alt gen/nonbinari, iar 1.5% au ales opțiunea de a nu-și declaragenulșiaualessănurăspundă(conformfigura2).
Conformdatelorrezultatedinstudiulefectuat,distribuțiatinerilorînfuncțiedenivelul deînvățământabsolvitseprezintăînfiguraurmătoare:
Figura Distribuția funcție învățământ
Dintre tinerii care au ales să completeze analiza de nevoi, 48.5% au absolvit 8 clase (școala gimnazială), 27.3% au terminat liceul, 17.2% au finalizat studiile universitare de licențăși6.7%,studiileuniversitaredemasterat(conformfigura3).
Înfigura4seprezintădistribuțiatinerilorînfuncțiedezoneledinMunicipiul
Figura 4: Distribuția tinerilor în funcție de zonele din Brașov
Tinerii participanți în această cercetare de nevoi, în proporție majoritară provin sau frecventează cartierele Astra (16,26%), Bartolomeu (14,11%), Tractorul Nou (12,88%), CentruIstoric(11,04%),(conformfigura4).
Figuranr 5reprezintădistribuțiatinerilorînfuncțiedevenitullunardingospodărie:
Înproporțiemajoritară,de22.7%ausumatuturorveniturilorfamilieipeste pentru 21.5%,venitullunardingospodărieesteînintervalul5000-7000lei,urmațide20.9% cei cu intervalul 7001 - 10000 lei, 19.6% în intervalul 3501 - 5000 lei,10.7%înintervalul2 000-3000leiși10.7%carecâștigăîntre2000leiși3500lei(conformfigura5).
Figura următoare prezintă distribuția tinerilor în funcție de numărul de membrii în familie:
Figura 6: Distribuția tinerilor în funcție de numărul de membrii în familie
Analizând aceste date, se observă cămajoritateafamiliilorsuntformatedin4membri (43.49%), urmate de familiile cu 3membri(23.72%)și5membri(13.03%).Familiilecumai multde6membrisuntmaipuține,cuprocentesemnificativmaimici.
Este o distribuție care sugerează că structura familială dominantă este de dimensiuni mici (3-5 membri), iar numărul de familii cu un număr foarte mare de membri(peste6)este relativredus(conformfigura6).
În figura nr. 7 sunt datecareoferăinformațiidespreproporțiapersoanelor dintr-ofamiliemonoparentală,comparativcuceicarenuprovindintr-oastfeldefamilie.
Figura 7: Distribuția tinerilor în funcție de proveniența din familii monoparentale
● 21.17% din persoanele incluse în acest set de date provin dintr-o familie monoparentală,adică21.17%dintreaceștiaaufostcrescuțideunsingurpărinte,fără sprijinulunuipartener
● 78.83% din persoanele incluse în acest set de date nu provin dintr-o familie monoparentală, ceea ce înseamnă că au fost crescuți într-o familie cu ambii părinți sauîntr-unalttipdestructurăfamilială.
Aceasta sugerează că majoritatea persoanelor (78.83%) provin din familii cu doi părinți sau dintr-un alttipdearanjamentfamilial,iarominoritate(21.17%)provindinfamilii monoparentale. Aceste informații pot fi utilepentruaînțelegestructurafamilialăapopulației studiate și pentruaanalizaimpactulunuiastfeldemediuasupradezvoltăriicopiilor(conform figura7).
6.2.Educațieșiformare
Următoareleobiectivespecificeaufostprevăzutepentruaceastăsecțiune:
- EvaluareapercepțieitinerilorasupracalitățiisistemuluieducaționaldinBrașov;
- Identificareadomeniiloreducaționaleconsideraterelevantepentrupiațamuncii;
- Analizareaaccesuluitinerilorlaresurseeducaționaleșiactivitățiextracurriculare;
- Determinareaprincipalelorbariereîneducațieșiformare.
6.2.1.PercepțiatinerilorasupracalitățiisistemuluieducaționaldinBrașov
Pentru tinerii din Brașov care au răspuns la această analiză de nevoi, procentele de mai sus corespund unui tip de evaluare (scală de 1 la5,unde1însemnă"totaldezacord"și5 "totalacord"),putemtragecâtevaconcluzii:
1A(ȘcolileșiuniversitățiledinBrașovsuntbinedotate)
Această afirmație sugerează o percepție relativ scăzută înprivințadotărilorșcolilorși universităților din Brașov. Esteposibilcacetățeniisănufiefoartemulțumițideinfrastructura educaționalădinzonă.
1B(SistemuleducaționaldinBrașovpregăteștetineriipentrupiațamuncii)
Pare că majoritatea persoanelor consideră că sistemul educațional din Brașov pregătește tinerii pentru piața muncii. Acest lucru sugerează un punct de vedere pozitiv desprerelevanțaeducațieiînraportcucerințelepiețeimuncii.
1C(AutoritățilelocalesprijinăeducațiatinerilordinBrașov)
Datele procentuale sugerează căautoritățilelocalesuntperceputeîntr-omăsurămedie casprijinindeducațiatinerilor
1D(EsteușorsăafludespreactivitățieducaționaleînBrașov)
Majoritatea respondenților în chestionar considere că informațiile despre activitățile educaționaledinBrașovsuntfoarteaccesibile.
1E(Așvreamaimulteinițiativecarecombinăînvățareacurecreerea)
Sugerează că existăodorințărelativcrescutăînrândulrespondențilorpentruinițiative carecombinăînvățareacurecreerea.
1F(Brașovuloferădiverseopțiunieducaționalepentrutineri)
Majoritatea persoanelor sunt de acord că Brașovul oferă opțiuni educaționale variate pentru tineri, un semn pozitivpentrudiversitateașiaccesibilitateaopțiuniloreducaționaledin oraș(conformfigura8).
Figura 8: Percepția tinerilor asupra calității sistemului de învățământ din Brașov
6.2.2.Percepțiatinerilorasupra resurseloreducaționaledecareaunevoie
Dateledinfigura9reflectăpărereapersoanelordespreresurseleeducaționalecare lipsesccelmaimultînBrașov.Fiecareprocentajaratăcâtdeimportantăesteoanumită resursăeducaționalăpentrurespondenți.
Dateleaufostinterpretateastfel:
1.Manualeactualizate(37.25%)
Cea mai mare pondere a respondenților consideră că manualele actualizate sunt resursa educațională care lipsește cel mai mult în Brașov. Aproape 37.3% dintrerespondenți indică acest aspect ca fiind o necesitate majoră, ceea ce sugerează o preocupare pentru modernizareamaterialelordidactice.
2.Laboratoarebineechipate(29.96%)
Aproape 30% dintre respondenți consideră că laboratoarele bine echipate sunt o resursă esențială care lipsește. Aceastasugereazăonevoiesemnificativăpentruinfrastructura educaționalăpractică,maialesîndomeniiștiințificesautehnice.
3.Acceslabibliotecimoderne(18.42%)
Un procent mai mic, dar totuși semnificativ (18.42%), consideră că accesul la biblioteci moderne este o resursă importantă care lipsește. Aceasta indică nevoia de a actualiza și îmbunătăți infrastructura bibliotecilor, pentru a facilita accesul la informații relevanteșirecente.
4.Platformedigitaledeînvățare(11.13%)
Aproape 11% dintre respondenți menționează că platformele digitaledeînvățaresunt o resursă importantă care lipsește. Acest lucru sugerează că, deși tehnologia este deja prezentă în educație, există încă un spațiu semnificativ pentru îmbunătățirea și extinderea acestuitipderesursă.
5.Nuconsidercălipsescanumiteresurseeducaționale(3.24%)
Doar 3.24% dintre respondenți nu consideră că există resurse educaționale care lipsesc în Brașov. Aceasta indicăfaptulcămajoritateapersoanelorperceplipsurisaunevoiîn sistemuleducaționallocal(conformfigura9).
Figura 9: Percepția tinerilor asupra resurselor educaționale de care au nevoie
6.2.3. Percepția tinerilor asupra domeniilor educaționale care ar trebui prioritizate
Aceste date reflectă părerea respondenților despre domeniile educaționale care ar trebui prioritizate în Brașov pentru a răspunde cerințelor pieței muncii. Fiecare procentaj reprezintă opinia celor care consideră că acel domeniu ar trebui să primească o atenție mai mare în educația din Brașov pentru a se alinia la cerințele economiei locale și ale pieței muncii.
Datelereieșite:
1.TehnologieșiIT(29.32%)
Cel mai mare procent (29.32%) dintre respondenți considerăcădomeniulTehnologie și IT ar trebui să fie prioritar Acest lucrusugereazăcătehnologiaestevăzutăcaunsectorcu un mare potențial de creștere și cu o cerere mare pe piața muncii. Pregătirea tinerelor generațiiînacestdomeniuarputeasărăspundănevoiideprofesioniștiînITșitehnologie.
2.Artășicultură(23.01%)
Artașiculturasuntconsiderateimportantede23.01%dintrerespondenți.Deșinusunt atât de multe persoane care indică acest domeniu ca prioritar în comparație cu tehnologia, totuși este un procent semnificativ Acest lucru sugerează că există o nevoie de a sprijini și dezvolta domeniul artistic și cultural, atât pentru identitatea locală, cât și pentru turism și industriecreativă.
3.Afacerișiantreprenoriat(16.03%)
Aproape 16% dintre respondenți consideră că afaceri și antreprenoriat artrebuisăfie o prioritate. Acesta reflectă importanța dezvoltării spiritului antreprenorial și a abilitățilorde management în rândul tinerelortalente,ceeaceesteimportantpentrustimulareaeconomieiși creareadelocuridemuncă.
4.Formaretehnicășiprofesională(11.23%)
Un procent de 11.23% consideră că formarea tehnică și profesionalăartrebuisăfieo prioritate. Aceasta sugerează că există o cerere pentru pregătire practică și specializată în meseriitehnice,caresărăspundăcerințelorpiețeimunciiîndiverseindustrii.
5.Științeexacteșicercetare(10.00%)
Științele exacte și cercetarea sunt considerate importante de 10% dintre respondenți. Acesta indică faptul că există un interes în dezvoltarea acestui domeniu, posibil pentru a sprijiniinovațiașiavansultehnologic,darnulafeldemultcaîncazulaltordomenii.
6.Drept(0.41%)
Cel mai mic procent (0.41%) este asociat cu dreptul. Aceasta sugerează că, deși dreptul este un domeniu important, nu este văzut ca o prioritate majoră pentru a răspunde
cerințelor pieței muncii din Brașov, cel puțin încomparațiecualtedomenii(conformfig.10)
Figura 10: Percepția tinerilor asupra domeniilor educaționale care ar trebui prioritizate
6.2.4.Activitățileextracurricularepecaretineriiledorescînoraș
Aceste date reflectă părerile respondenților cu privire la tipurile de activități extracurriculare care ar trebui dezvoltate pentru tineri în Brașov.Fiecareprocentajreprezintă importanța atribuităunuitipdeactivitateextracurricularășicearputeacontribuicelmaimult ladezvoltareatinerelorgenerațiiînBrașov.
Iatăcumseinterpreteazădatele:
1.Dezvoltarepersonală(leadership,comunicare)–43.93%
Cea mai mare pondere a respondenților (43.93%) consideră că activitățile de dezvoltare personală, cum ar fi trainingurilepetemedeleadershipșicomunicare,artrebuisă fie prioritare pentru tineri în Brașov. Aceasta sugerează o recunoaștere a importanței abilităților soft (de exemplu, abilități de comunicare, leadership, rezolvare de probleme) în formareatinerilor,aspecteesențialepentrusuccesulprofesionalșipersonalpetermenlung.
2.Activitățiculturaleșiartistice–30.33%
Aproape 30% dintre respondenți consideră că activitățile culturale și artistice sunt esențiale pentru dezvoltarea tinerilor. Aceste activități sunt văzute ca fiindimportantepentru stimularea creativității, exprimarea de sine și implicarea în viața culturală a comunității. Acestea contribuie la diversitatea experiențelor educaționale ale tinerilorșiladezvoltarealor holistică.
3.Training-uriprofesionale–14.26%
Aproape 14.3% dintre respondenți consideră că trainingurile profesionale sunt importante pentru tineri.Acesteactivitățisuntlegatedepregătireadirectăpentrupiațamuncii și de dobândirea unor abilități tehnice sau specifice unui domeniu de activitate. Totuși,acest procentaj mai mic sugerează că, deși este importantă dezvoltarea unor competențe profesionale, tinerii din Brașov ar putea considera alte activități (dedezvoltarepersonalăsau artistică)cafiindmainecesare.
4.Activitățisportive–11.48%
Activitățile sportive sunt considerate importante de doar 11.48% dintre respondenți. Deși sportul joacăunrolcrucialînmenținereauneisănătățifizicebuneșiînpromovareaunui stil de viață activ, acesta nu este perceput la fel de important pentru dezvoltarea tinerilor comparativcualtetipurideactivitățiextracurriculare(conformfigura11).
Figura 11: Activitățile extracurriculare pe care tinerii le doresc în oraș
6.2.5. Percepția tinerilor asupra barierelor care îi împiedică să participe la activitățieducaționale
Datele reflectăprincipalelebariereperceputederespondențiînparticipareatinerilorla activitățile educaționale și nonformale din Brașov. Fiecare procentaj indică cât de semnificativă este o anumită barieră pentru tineri atunci când vinevorbadeaccesullaaceste activități,astfel:
1.Costuripreamari(48.02%)
Cea mai mare barieră este legată de costurile prea mari, care afectează aproape 48% dintre respondenți. Aceasta sugerează că mulți tineri din Brașov nu au resurse financiare suficiente pentru a participa la activitățile educaționale și nonformale. Acest aspect poate includetaxedeparticipare,costuripentrumaterialesaualtecheltuielilegatedeactivități.
2.Lipsadeinformare(32.92%)
Aproape 33% dintre respondenți consideră că lipsa de informare reprezintă o barieră semnificativă. Aceasta sugerează că mulți tineri nu sunt conștienți de activitățile disponibile sau nu primesc suficiente informații despre cum să participe la ele. Acest lucru ar putea fi legat de o promovare insuficientă a activităților educaționale și nonformalesaudelipsaunor canaledecomunicareeficiente.
3.Accesdificil(transport)(11.14%)
Accesul dificil, în special din cauza problemelor legate de transport, reprezintă o barieră pentru aproximativ 11% dintre respondenți. Aceasta indicăfaptulcăinfrastructurade transport sau distanțele mari pot reprezenta un obstacolpentrutineriicaredorescsăparticipe laacesteactivități,maialesdacăacesteaaulocînlocațiiîndepărtate.
4.Lipsadetimp(6.68%)
Aproape 7% dintre respondenți consideră că lipsa de timp este o barieră importantă. Tineriipotfiocupațicușcoala,muncasaualteactivități,ceeacelelasăpuțintimppentruase dedicaactivitățiloreducaționaleșinonformale.
5.Lipsadeinteres(0.50%)
Doar 0.50% dintre respondenți consideră că lipsa de interes este o barieră. Aceasta sugerează că, pentru majoritatea tinerilor, motivarea de a participa există, dar alte bariere (precumcosturilesaulipsadeinformare)suntmultmaisemnificative.
6.Lipsaderăsplată(0.25%)
O micăpondere(0.25%)considerăcălipsaderăsplatăesteobarieră.Aceastaarputea însemna că unii tineri nu participă la activitățile educaționale și nonformale pentru că nu percep recompense sau beneficii tangibile din acestea (de exemplu, diplome, recunoaștere, oportunitățidecarieră).
7.Lipsamotivării(0.25%)
Doar 0.25% consideră că lipsamotivăriiesteunfactorlimitativ.Aceastasugereazăcă majoritatea tinerilor sunt motivați să participe, dar alte bariere mai mari (financiare, de informareetc.)îiîmpiedicăsăofacă.
8.Profesorineinteresați(0.25%)
La fel ca și lipsa motivării, doar 0.25% dintre respondenți consideră că profesorii neinteresați reprezintă o barieră. Aceasta sugerează că, în general, profesoriisuntconsiderați suficient de implicați în activitățile educaționale, iar acest aspect nu este o problemă semnificativă(conformfigura12).
Figura 12: Percepția tinerilor asupra barierelor care îi împiedică să participe la activități educaționale
6.3.Dezvoltarepersonalășivoluntariat
Principaleleobiectivedecercetarevizatesunt:
- Investigarea oportunităților de formare și dezvoltare personală disponibile pentru tineri;
- Identificareamotivațieipentruimplicareaînvoluntariatșibeneficiilepercepute;
- Determinarea factorilor care descurajează participarea tinerilor la activități de voluntariat.
În categoria dezvoltare personală și voluntariat a fost realizată analizaperscalălikert (1-5 trepte), cu fiecare număr corespunzând unui anumit grad de acord sau percepție asupra fiecărei întrebări. Procentajele arată cum au răspuns participanții la fiecare întrebare, iar interpretareasepoatefaceînfuncțiededistribuțiaacestorrăspunsuri.
6.3.1. Percepția tinerilor asupra oportunităților de dezvoltare personală și voluntariatdinBrașov
Dateleaufostinterpretateastfel:
1A. Există suficiente oportunități de training și workshop-uri pentru dezvoltarea personalăatinerilorînBrașov:
- Aproape jumătate dintre răspunsuri (46.01%) au fost de 3 (satisfăcător), indicând că tinerii consideră că există oportunități de dezvoltare personală, dar nu în cantități suficiente.
- 28.22% dintre respondențiconsiderăcăoportunitățilesuntinsuficiente(răspunsde2), iar 19.02%suntmaimulțumiți(răspunsde4),ceeacesugereazăungraddesatisfacție moderat.
- Răspunsul de 5 (1.84%) este foarte mic, indicând că există o părere nesemnificativă căexistăoportunitățiexcelenteînacestdomeniu.
1B.TineriidinBrașovauacceslamentori/persoanecaresă-isprijineîncarieră
- Distribuția este similară cu întrebarea anterioară, cu majoritatearăspunsurilorînzona 3 (46.01%), ceea ce sugerează căexistăacceslamentori,daracestaccesnuesteideal saunuestesuficient.
- Aproape 28.22% dintre respondenți consideră că accesul la mentori este insuficient (răspunsde2),iar19.02%suntmaimulțumițideacestacces(răspunsde4).
- Din nou, răspunsul de 5 (1.84%) este scăzut, indicând că doar o mică parte dintre tinericonsiderăcăauunaccesfoartebunlamentori.
1C. Brașovul oferă spații dedicate învățării și dezvoltării personale (hub-uri, centre comunitare):
- Majoritatea răspunsurilor sunt 3 (46.01%), ceea ce sugerează că Brașovul oferă anumitespațiipentruînvățareșidezvoltarepersonală,darnuîntr-omăsurăexcelentă.
- 28.22% dintre răspunsuri sunt 2 (dezacord), ceea ce sugerează cătineriinuconsideră căexistăsuficientespațiipentruînvățareșidezvoltarepersonalăînoraș.
- 19.02% sunt mulțumiți (răspuns de 4), iar doar 1.84% consideră că sunt foarte bune (răspunsde5).
1D.Programeleexistentedevoluntariatsprijinădezvoltareaabilitățilortinerilor:
- Similar cu celelalte întrebări, majoritatea răspunsurilor sunt 3 (46.01%), indicând că programele de voluntariat sunt percepute ca sprijinind într-o oarecare măsură dezvoltareaabilitățilortinerilor
- 28.22%considerăcăprogrameledevoluntariatnusprijinăsuficient(răspunsde2),iar 19.02%suntmaimulțumiți(răspunsde4).
- Răspunsul de 5 este, din nou, mic(1.84%),ceeacesugereazăcăexistămultspațiude îmbunătățireînacestdomeniu.
1E. Tinerii au acces la suficiente resurse digitale pentru autodezvoltare (platforme online,cursurigratuite):
- Distribuția este similară, cu 46.01% dintre respondenți considerând că accesul la resursedigitalepentruautodezvoltareestesatisfăcător(răspunsde3).
- 28.22% dintre respondenți consideră că accesul este insuficient (răspuns de 2), iar doar19.02%suntmulțumițideaccesullaresurse(răspunsde4).
- Răspunsulde5rămânelaunnivelscăzut(1.84%).
1F. Sunt disponibile activități care ajută tinerii să-și descopere pasiunile
forte:
- Aproape jumătate dintre respondenți (46.01%) consideră că există activități disponibile,darnusuficientdebunesaunumeroase(răspunsde3).
- 28.22% consideră că aceste activități sunt insuficiente (răspuns de 2), în timp ce 19.02%suntmaimulțumițideactivitățiledisponibile(răspunsde4).
- Răspunsul de 5 rămâne la doar 1.84%, indicând că există o satisfacție scăzută în legătură cu activitățile pentru descoperirea pasiunilor și punctelor forte (conform figura13).
Figura 13: Percepția tinerilor asupra oportunităților de dezvoltare personală și voluntariat din Brașov
6.3.2. Percepția tinerilor asupra resurselor și inițiativelor ese
dezvoltarealor
Datele reflectă părerea respondenților cu privire la diferitele tipuri de activități și resurse care ar putea sprijini dezvoltarea personală și profesională a tinerilor Fiecare procentaj reprezintă importanța atribuită fiecărui tip de activitate sau resursă, în funcție de percepțiilecelorcareaucompletatsondajul,astfel:
1.Cursuridesoftskills(comunicare,negociere,timemanagement)–17.50%:
Aceste cursuri sunt percepute ca fiind important de importante pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor Abilitățile soft, precum comunicarea, negocierea și managementul timpului, sunt esențiale pentru succesul în carieră și viața personală. Cifra de 17.50% sugerează că există o recunoaștere clară a importanței acestor cursuri, dar nu sunt neapăratconsideratecelemaiimportantecomparativcualteopțiuni.
2.Evenimentedenetworkingpentrudezvoltareprofesională–11.34%: Evenimenteledenetworkingsuntimportantepentrudezvoltareaprofesională,darsunt percepute ca fiind mai puțin relevante decât alte activități, având doar 11.34% din total. Aceasta sugerează că tinerii consideră că alte oportunități de învățare sau dezvoltare personală sunt mai necesare decât evenimentele de networking. Totuși, ele sunt apreciate în contextulîncaredezvoltareacariereidepindeșideconexiuniprofesionale.
3.Oportunitățideparticiparelaproiectecomunitareșivoluntariat–15.67%: Participarea în proiecte comunitare și activitățile de voluntariat sunt apreciate la un nivel semnificativ, cu 15.67% din total. Voluntariatul este un instrument valoros pentru dezvoltarea de abilități practice, responsabilitate socială și formare profesională. Aceasta sugerează că tinerii sunt interesați de a contribui activ la comunitate și de a învăța prin implicaredirectă.
4.Atelierepracticepentrudescoperireaintereselorșipasiunilor–18.30%: Atelierele pentru descoperirea pasiunilor sunt percepute ca având un impact semnificativ asupra tinerilor (18.30%), ceea ce sugerează că tinerii sunt foarte interesați să exploreze și să își identifice interesele și pasiunile. Astfel de ateliere sunt importante pentru autodescoperire și dezvoltare personală, ajutându-i pe tineri să aleagă direcții clare pentru viitorullor
5. Accesibilitatea unor spații dedicate dezvoltării personale (ex. educaționale)–12.35%:
Spațiile dedicate dezvoltării personale, cum ar fi hub-urile educaționale, sunt importante pentru 12.35% dintre respondenți. Aceste spații sunt considerate esențiale pentru stimularea învățării continue, colaborăriișicreativității.Chiardacănusuntperceputecafiind cele mai importante activități, ele pot oferi un cadru foarteutilpentrutinericaredorescsăse dezvoltepersonalșiprofesional.
6.Resursedigitalepentruauto-învățare(cursurionline,aplicații)–13.21%:
Resursele digitale pentru auto-învățare, cum ar fi cursurile online și aplicațiile educaționale, sunt văzute ca fiind destul de utile, având 13.21% din total. Tinerii suntdince în ce maideschișisăînvețeindependent,folosindtehnologiapentruaaccesacunoștințenoiși pentruaseautodezvolta.
7.Activitățisportive–0.98%:
Activitățile sportive sunt percepute ca având un impact mult mai mic asupra dezvoltării personale în acest context, avânddoar0.98%dintotal.Aceastasugereazăcă,deși sportul este important pentru sănătatea fizică și starea de bine, nu este considerat la fel de relevant în ceea ce privește dezvoltarea personală și formarea abilităților de care au nevoie tineriipentrucarierelelorviitoare(conformfigura14).
6.3.3.Implicareatinerilorînactivitățiidevoluntariat
În cadrul acestei analize de nevoi, 48.47% dintre respondenți au declarat că au fost implicați în inițiative de voluntariat în ultimul an. Aceasta înseamnă că aproape jumătate dintre respondenți au participat la activități de voluntariat, ceea ce sugerează un grad semnificativ de implicare comunitară și dorință de a contribui la proiecte sociale sau educaționale. 51.53% dintre respondenți nu au fost implicați în astfel de activități în ultimul an. Aceasta înseamnă că mai multdejumătatedintrerespondenținuauparticipatlainițiative de voluntariat, ceea ce poate reflecta lipsadetimp,lipsadeinformațiidespreoportunitățisau interesscăzutînaseimplicaînactivitățidevoluntariat(conformfigura15).
Figura 15: Distribuția implicării tinerilor în activității de voluntariat
6.4.Relațiatinerilorcuautoritățilelocale
Obiectiveledecercetarevizateînaceastăanalizăsunt:
- Evaluareagraduluideîncrederealtinerilorînautoritățilelocale;
- Investigareaniveluluideinformareprivindproiecteleșiinițiativelelocale;
- Identificareabarierelorîncolaborareadintretinerișiadministrațiapublică;
- Determinarea nivelului de cunoaștere și utilitate percepută a Consiliului Consultativ deTineret.
Datele colectate reflectă percepția tinerilor din Brașov cu privire la relația lor cu autoritățile locale, evaluată pe per scală likert (1-5 trepte), cu fiecare număr corespunzând unui anumit grad de acord sau percepție asupra fiecărei întrebări referitoare la interacțiunea tinerilor cu autoritățile și percepțiile lor asupra participării și implicării în proiectele și deciziilelocale.
6.4.1.Percepțiatinerilorasuprarelațieicuautoritățilelocale
Interpretareafiecăreiîntrebări:
1A.AutoritățilelocaledinBrașovțincontdeopiniileșinevoiletinerilor: Majoritatea răspunsurilor sunt 2 și 3, ceea ce sugerează că tinerii consideră că autoritățile locale nu țin suficient cont de nevoile și opiniile lor sau o fac într-o măsură moderată. 43.56% consideră că nu sunt prea ascultați, iar doar 6.75% sunt satisfăcuți cu modulîncareautoritățilețincontdeopiniilelor
1B.Tineriiausuficienteoportunitățideacolaboracuautoritățilelocale: Similar, majoritatea răspunsurilor se află între 2 (43.56%) și 3 (34.05%), indicând că tinerii percep că oportunitățile de colaborare sunt insuficiente sau doar parțialsatisfăcătoare. 34.05% consideră că există oportunități moderatedeacolabora,dar43.56%nusuntdeacord cuacestlucru,considerându-lelimitate.
1C.Programeleșiinițiativeleautoritățilorlocalesuntrelevantepentrutineri: Aproape jumătate dintre răspunsuri sunt 2(43.56%),ceeacesugereazăcămulțitineri consideră că programele autorităților nu sunt relevante sau necesare pentru ei. Cu toate
acestea, există o minoritate (34.05%) care consideră că aceste programe sunt moderate, nuexcelente.
1D.Esteușorsăafliiinformațiidespreproiecteleșideciziileautoritățilorlocale: Răspunsurile sunt distribuite în jurul valorii de 2 și 3,indicândcătineriiconsiderăcă accesul la informații despre proiectele și deciziile autorităților nu este ușor sau clar Doar o micăpartedintreei(6.75%)suntdeacordcăestefoarteușorsăafliinformațiirelevante.
1E.Tineriisuntinvitațisăparticipeactivladezbaterisauconsultăripublice: Această întrebare arată că 43.56% dintre tineri consideră că nu sunt invitați să participe la dezbateri sau consultări publice, ceea ce sugerează că există o lipsă deimplicare activă a tinerilor în procesul decizional.34.05%suntneutrisauoarecummulțumițicuprivire laacestaspect.
1F.Proiectelepentrutinerisuntpromovateeficientdeautoritățilelocale:
Răspunsurile sunt similare cu cele anterioare, cu un număr mare derăspunsuriîn2și 3 (43.56% și 34.05%), ceea ce sugerează că tinerii consideră că proiectele pentru tineri nu sunt promovate eficient de autoritățile locale. Cu toate acestea, există și un mic procent (6.75%)careconsiderăcăpromovareaproiecteloresterelativbună(conformfigura16).
Figura 16: Percepția tinerilor asupra relației cu autoritățile locale
6.4.2. Percepția tinerilor asupra principalelor bariere care îi împiedică să colaborezecuautoritățilelocale
Aceste date reflectă percepțiile tinerilor din Brașov despre principalele barierecareîi împiedică să colaboreze cu autoritățile locale. Fiecare procentaj indică ce factori sunt considerațiaficelemaimariobstacoleîncolaborareacuautoritățilelocale:
1.Lipsadeinformaredespreinițiativeleautorităților–26.70% Cel mai mare procent de respondenți consideră că lipsa de informare este principala barieră în calea colaborării cu autoritățile locale. Acest lucru sugerează că tinerii nu sunt la curent cu proiectele, inițiativele sau ocaziile de implicare oferite de autorități. Există o necesitateclarădeîmbunătățireacomunicăriișipromovăriiinițiativeloradresatetinerilor
2.Lipsatimpuluipentruaparticipalaconsultărisauîntâlniri–14.54%
14.54% dintre respondenți consideră că lipsa timpului este o barieră semnificativă. Aceasta indică faptul că tinerii sunt ocupați cu alte activități,cumarfimunca,studiisaualte responsabilități, care îi împiedică să participe la consultări publicesauîntâlniriorganizatede autorități.
3.Lipsaoportunitățilorconcretedeimplicare–21.54% 21.54% dintre respondenți indică faptulcănuexistăoportunitățiclaresauconcretede a se implica în activitățile autoritățilorlocale.Aceastasugereazăcătineriiconsiderăcă,chiar dacă există dorința de a participa, nu sunt disponibile platforme sau inițiative clare care să permităaceastăimplicare.
4.Neîncredereaîneficiențaautoritățilorlocale–16.34%
Un procent semnificativ dintre tineri (16.34%) indică faptul că există neîncredere în autorități și în eficiența acestora de a implementa proiecte sau de a lua decizii care să răspundă nevoilor lor Aceasta poate reflecta o percepție de ineficiență sau lipsă de transparențăînmodulîncareautoritățilelocalelucreazăcutinerii.
5.Lipsareprezentăriitinerilorînstructuriledecizionale–14.34% 14.34% dintre respondenți consideră că tinerii nu sunt suficient de reprezentați în structurile decizionale ale autorităților locale. Aceasta sugerează o lipsă de voce sau
reprezentare adecvată pentru tineri în procesul decizional, ceea ce poate reduce deapartenențășideimplicareîncomunitate.
6. Consider că nu există bariere care să împiedice tinerii să colaboreze cu autoritățilelocale–6.54%
Un procent relativ mic de tineri (6.54%) consideră că nu există bariere semnificative în colaborarea cu autoritățile locale. Aceștia percep colaborarea ca fiind ușor accesibilă și posibilăfărăobstacolemajore(conformfigura17).
Figura 17: Percepția tinerilor asupra principalelor bariere care îi împiedică să colaboreze cu autoritățile locale
6.4.3. Percepția tinerilor asupra inițiativelor pe careautoritățilelo
dezvolte
Aceste date reflectă preferințele tinerilor din Brașov în ceea ce privește tipurile de proiecte și inițiative pe care le-ar dori să fie dezvoltate de autoritățile locale pentru tineri. Răspunsurile sugerează ceea ce tinerii consideră că ar adăuga valoare comunității și ar contribuiladezvoltarealorpersonală,profesionalășisocială.
Principalele inițiative pe care tineri ar dori ca autoritățile locale să le dezvolte în municipiulBrașov,sunt:
1.Evenimenteculturaleșirecreativededicatetinerilor–22.42%:
Aproape un sfert dintre respondenți consideră că autoritățile locale ar trebui să dezvolte evenimente culturale și activități recreative specifice pentru tineri. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru activități sociale care să le permită tinerilor să se relaxeze și să își exprime creativitatea într-un cadru informal. Aceste evenimente ar putea includefestivaluri,concerte,expozițiisaualteformedeartășiculturăaccesibiletinerilor
2.Proiecteeducaționaleșideformareprofesională–23.38%:
Proiectele care vizează educația și formarea profesională sunt considerate cele mai importante pentru aproape un sfert dintre tineri. Acest lucru reflectă dorința tinerilor de a beneficia de programe de învățare care să le îmbunătățească abilitățile profesionale și să le ofere oportunități de dezvoltare în carieră. Acestea ar putea include cursuri de formare profesională, ateliere de dezvoltare a abilităților, sau proiecte educaționale care să ajute la integrareaacestorapepiațamuncii.
3.Spațiideîntâlnireșicentrepentruactivităținonformale–21.13%: Aproape un sfert dintre tineri doresc să existe mai multe spații de întâlnire și centre pentru activități nonformale.Acestelocațiiarputeaoferitinerilorunmediuundesăseadune, să colaboreze, să învețe și să se dezvolte în afaceri, educație, artizanat sau alte activități. Astfel de centre ar putea fi hub-uri educaționale, spații de coworking, sau centre comunitare care să ofere oportunități pentru proiecte de grup, activități recreative sau activități de învățarecontinuă.
4.Inițiativepentrusprijinireaantreprenoriatuluitinerilor–19.63%: 19.63% dintre tineri consideră că autoritățile ar trebui să investească în inițiative pentru sprijinirea antreprenoriatului tinerilor. Aceste proiecte ar putea include traininguri pentru antreprenoriat, mentorat pentru tineri care doresc să înființeze propriile afaceri sau acces la fonduri și resurse pentru startup-uri. Acest tip de inițiativă ar ajuta tinerii să-și valorificeideiledeafacerișisăcontribuieladezvoltareaeconomicălocală.
5.Programedeimplicarecivicășivoluntariat–13.44%: Un procent semnificativ dintre respondenți (13.44%) consideră că ar trebui să existe mai multe programe de implicare civică și voluntariat pentru tineri. Aceastaarputeainclude proiecte de voluntariat care să adreseze diverse nevoi comunitare, consultări publice în care tinerii să participe activ la luarea deciziilor sau inițiative de responsabilitate socială. Aceste programe ar încuraja tinerii să se implice activ în dezvoltarea comunității și în probleme de interespublic(conformfigura18).
Figura 18: Percepția tinerilor asupra inițiativelor pe care autoritățile locale să le dezvolte
6.4.4PercepțiatinerilorasupraConsiliuluiConsultativdeTineret
Aproape 28% dintre respondenți suntfamiliarizațicuConsiliulConsultativdeTineret și știu ce reprezintă acestorganism.Acestprocentsugereazăcăomicăpartedintretinerisunt informați despreacestconceptșidesprerolulsaufuncțiilepecarelepoateîndepliniConsiliul în procesul de consultare a tinerilor de către autoritățile locale. Peste72%dintrerespondenți nu știu ceesteunConsiliuConsultativdeTineret,ceeaceindicăunnivelscăzutdeinformare în rândul tinerilor despre acest tip destructuri.Aceastapoatesemnalaolipsădepromovarea
Consiliului sau nevoia de a crește vizibilitatea și informațiile despre acest organism pentru tineri(conformfigura19).
Figura 19: Percepția tinerilor asupra Consiliului Consultativ de Tineret
6.4.5. Percepția tinerilor asupra necesității de a forma un ConsultativdeTineret
Aceste date reflectă percepțiile tinerilor dinBrașovdespreunConsiliuConsultativde Tineret(CCT),folosindunsistemdeevaluarepeoscalădela1la5,încare:
● 1înseamnădezacordtotal,
● 5înseamnăacordtotal.
Fiecare variabilă reflectă opiniile tinerilor legate de nevoia, beneficiile și impactul unuiastfeldeconsiliuasupralorșiasupracomunității:
1A–"CredcăBrașovularenevoiedeunConsiliuConsultativdeTineret."
Aproape 50% dintre respondenți sunt total de acord cu necesitatea unui CCT în Brașov,ceeacearatăcăomarepartedintretinericonsiderăcăunastfeldeconsiliuarfiutilși necesarpentruoraș.
1B – "Un Consiliu Consultativ de Tineret ar ajuta la reprezentarea intereselor tinerilorînfațaautoritățilorlocale."
Procentul mare de acord (50.31%) sugerează că tinerii consideră că un CCT arputea asiguraomaibunăreprezentareaintereselorlorînfațaautoritățilorlocale.
1C – "Consider că tinerii din Brașov ar beneficia de proiectele și inițiativele propusedeunastfeldeconsiliu."
Răspunsurile sugerează că tinerii sunt favorabili ideii că un CCT ar aduce proiecteși inițiativecarearfibeneficepentrudezvoltarealorpersonalășiprofesională.
1D – "Un Consiliu Consultativ de Tineret ar încuraja mai mulți tineri să se impliceîncomunitate."
Aproape31%dintrerespondențisuntparțialdeacord,indicândcăunconsiliuarputea stimula implicarea civică, dar unii tineri rămân sceptici în ceea ce privește eficiența sa în acestsens.
1E – "Autoritățile locale ar lua mai bine în considerare nevoile tinerilor prin colaborareacuunConsiliuConsultativ."
Aproape 50% dintre tineri sunt de acord că colaborarea cu un CCT ar ajuta
autoritățile locale să înțeleagă mai bine nevoile tinerilor, ceea ce sugerează o pozitivăasupraroluluipecarel-araveaconsiliulînprocesuldecizional(conformfigura20).
Figura 20: Percepția tinerilor asupra necesității de a forma un Consiliul Consultativ de Tineret
6.4.6.PercepțiatinerilorasupraroluluiConsiliuluiConsultativdeTineret
Date reflectă percepțiile tinerilor din Brașov despre rolurile pe care ar trebui să le aibă un Consiliu Consultativ de Tineret (CCT) în comunitate. Răspunsurile reflectă prioritățile și nevoile tinerilor în ceea ce privește implicarea lor în viața comunității și colaborarea cu autoritățilelocale.Fiecareprocentajreprezintăpreferințeletinerilorreferitoare lacefuncțiiartrebuisăaibăCCT-ul,astfel:
Săpropunăproiecteșiinițiativepentrutineri(25.43%): 25.43% dintre respondenți consideră că rolul principal al unui CCT ar trebui să fie propunerea de proiecte și inițiative pentru tineri. Aceasta arată că există un interes semnificativ pentru un CCT care să inițieze proiecte concrete care să răspundă nevoilor tinerilor din Brașov, în domenii precum educația, dezvoltarea personală, și oportunitățile de carieră.
Săfieunmediatorîntretinerișiautoritățilelocale
18.54% dintre respondenți consideră că un CCT ar trebui să joace rolul de mediator între tineri și autoritățile locale. Acesta sugerează că există o nevoie de o voce unită a tinerilor care să fie auzită de autoritățile locale, iar CCT-ul ar trebui să faciliteze dialogul și colaborareaîntreacestedouăgrupuri.
Săorganizezeevenimenteculturale,educativeșirecreativepentrutineri
17.90% dintre respondenți consideră că un CCT ar trebui să organizeze evenimente pentru tineri, inclusiv evenimente culturale, educative și recreative. Acesta este un rol important în a oferi tinerilor oportunități de dezvoltare personală, socializare și implicare activăîncomunitate.
SăoferesprijinșiconsultanțăpentruproiecteletinerilordinBrașov
23.76% dintre respondenți consideră că CCT-ul ar trebui să sprijine și să ofere consultanță tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea șiimplementareaproiectelorlor.Aceasta sugerează că tinerii caută o asistență mai mare în realizarea inițiativelor lor, poate prin mentoratesauasigurareaderesursepentruimplementareaproiectelor
Săpromovezevoluntariatulșiimplicareacivică
14.37% dintre respondenți consideră că un CCT ar trebui săpromovezevoluntariatul și implicarea civică în rândul tinerilor Deși un procent mai mic comparativ cu alte roluri, această opțiune arată că tinerii sunt conștienți de importanța implicării civice și doresc ca CCT-ulsăfieunpromotoralacestorvaloriînrândullor(conformfigura21).
Figura 21: Percepția tinerilor asupra rolului Consiliului Consultativ de Tineret
6.4.7.PercepțiatinerilorasuprabeneficiilorunuiConsiliuluiCons
Tineret
Cel mai important beneficiu pentru tineri (28.48%) este reprezentarea mai bună a intereselor lor în deciziile autorităților locale, ceea ce reflectă dorința acestora de a fiincluși înprocesuldecizional.
Aproape 24% dintre respondenți consideră că un CCT ar contribui la crearea de oportunități pentru tineri de a se implica activ în comunitate, ceea ce subliniază importanța voluntariatuluișiaparticipăriicivice.
Aproape 26% dintre tineri consideră că dezvoltarea de proiecte și evenimente specifice pentru ei ar fi un beneficiu important. Aceste proiecte ar putea include evenimente educaționale, activități recreative sau proiecte deformareprofesională,carerăspundnevoilor șiintereselorlor.
21.83% dintre tineri cred că un CCT ar îmbunătăți dialogul între tineri și autoritățile locale, ceea ce sugerează o necesitate de transparență și de colaborare continuă pentru a asigura că autoritățile sunt conștiente de nevoile tinerilor și de provocările cu care se confruntă(conformfigura22).
Figura 22: Percepția tinerilor asupra beneficiilor unui Consiliului Consultativ de Tineret
6.5.Timpliberșiactivitățirecreative
Obiectiveledecercetarevizateînaceastăanalizăaupresupus:
- Analizareatipurilordeactivitățidetimpliberpreferatedetineri;
- Evaluareaaccesibilitățiioportunitățilorrecreativeșiculturale;
- Identificareaprincipalelorbariereînparticiparealaactivitățidetimpliber
Aceste date reflectă frecvența cu care tinerii din Brașov își petrec timpul liber și se angajează în diverse activități recreative sau educative, precum și preferințele lor pentru sport,cultura,voluntariatșisocializare.
6.5.1.Percepțiatinerilorasupratimpuluiliberșiaactivitățilorrecreative
Interpretareadatelor:
De2-3oripelună(63.80%):
63.80% dintre respondenți indică faptul că își petrec timpul liber de 2-3 ori pe lună într-o activitate recreativă. Acest lucru sugerează că majoritatea tinerilor din Brașov au un ritm moderat de participare la activități, fie că sunt sportive, culturale sau sociale. Acest comportament ar putea indica o viață activă, darcuunechilibruîntreobligațiiledezicuziși timpuldedicatrecreării.
De2-3oripesăptămână(20.55%):
20.55% dintre respondenți își petrec timpul liber de 2-3 oripesăptămânăînactivități recreative, ceea ce sugerează că acești tineri sunt mai implicați sauauunprogramregulatde activități recreative. Acesta este un nivel semnificativ de implicare, ce poate însemna o prioritate mai mare acordată activităților recreative sau o necesitate mai mare de relaxare și distracție.
Odatălacâțivaani(1.53%):
1.53% dintre respondenți indică faptul că își petrec timpul liber doar o dată la câțiva ani în activitățirecreative.Aceastareprezintăoproporțieextremdemicășisugereazăcădoar un număr foarte restrâns de tineri din Brașov au o participare aproape inexistentă la activitățilerecreativesaunuleconsiderărelevante.
De2-3oripean(13.19%):
13.19% dintre respondenți participă de 2-3 ori pe an la activități recreative. Aceasta indică o implicare mai redusă în activități, ceea ce ar putea reflecta lipsa de oportunități accesibile,interesscăzutpentruactivitățirecreative,saualteprioritățiînviațalor
Zilnic(0.92%):
0.92% dintre respondenți își petrec zilnic timpul liber în activitățirecreative.Aceasta sugerează un nivel extrem descăzutdeimplicarezilnicăînactivitățirecreative,ceeacepoate fi explicat prin faptul că, de obicei, tinerii sunt ocupați cu școala sau cu joburile, iar timpul pentruactivitățirecreativezilniceestelimitat.
6.5.2.Analizavariabilelorasociatecuactivitățiledetimpliber
Aceste date sunt corelate cuoseriedeactivitățișicomportamentecarereflectămodul în care tinerii aleg să își petreacă timpul liber Iată câteva activități relevante și posibile interpretări:
Sportsauactivitățifizice(1A):
Tinerii care sunt implicați în activități fizice regulat sunt mai susceptibili să își petreacă timpul liber în mod activ și să participe la evenimente recreative. În acest context, sportularputeafioactivitatepopulară,deșinutoțitineriialegsăofacăzilnic.
Participarelaevenimenteculturale(1B):
Activitățile culturale (teatru, concerte, expoziții) sunt preferate de un număr semnificativ de tineri, dar participarea poate fi mai redusă comparativ cu alte activități, dat fiindcăevenimenteleculturalenuauloczilnic.
Petrecereatimpuluicuprieteniisaufamilia(1C):
Petrecerea timpului cu prietenii și familia este, probabil, o activitate fundamentală și de înaltă prioritate pentru mulți tineri, având un impact semnificativ asupracalitățiirelațiilor socialeșiasupraechilibruluidintremuncășiviațapersonală.
Învățarealucrurilornoi(1D):
Tinerii care sunt implicați în activități educative (cursuri online, ateliere, lectură) pot dedica o parte semnificativă din timpul lor liber pentru autodezvoltare, ceea ce sugerează o orientarecătreînvățarecontinuășiformarepersonală.
Implicareînactivitățidevoluntariat(1E):
Implicarea în activități de voluntariat este o activitate valoroasă pentru unii tineri și poate avea un impact pozitiv asupra timpului liber. Această activitate este asociată cu oportunitățidedezvoltarepersonalășiimplicarecivică.
Vizionareadefilme,jocurivideo(1F):
Mulți tineri aleg să își petreacă timpul liber vizionândfilme,serialesaujucândjocuri video. Aceasta este o activitate destul de frecventă, dar este de obicei mai puțin activă fizic comparativcusportul.
Participarelaevenimentesociale(1H):
Participarea la evenimente sociale, cum ar fi petreceri și întâlniri comunitare, este o altăactivitaterelevantă,reflectânddorințadesocializareșidistracțieatinerilor.
Petrecereatimpuluiînnatură(1I):
Mulți tineri aleg să își petreacă timpul liber în aer liber, făcânddrumețiisauplimbări în parc. Aceasta poate fi o activitate relaxantă și sănătoasă, asociată cu înnoirea energiei și restabilireaechilibruluimental.
Vizitareaobiectivelorturistice(1L):
Vizitarea obiectivelor turistice sau explorarea locurilor noireprezintăoactivitatecare adesea se face în vacanță sau în weekend-uri, oferind tinerilor o oportunitate de a învăța despreculturășideaserelaxa(conformfigura23).
Figura 23: Percepția tinerilor asupra timpului liber și a activităților recreative
Obiectiveledecercetareauvizat:
- Determinareaintențiilortinerilorprivindeducațiașicariera;
- Identificarea factorilor care influențează decizia de a rămâne sau de a pleca din Brașov;
- Evaluareagraduluideinterespentruantreprenoriatșidezvoltareprofesională.
Aceste date reflectă distribuția ocupației tinerilor din Brașov, indicând tipurile de activitățiprofesionalesaueducaționaleîncaresuntimplicați.Iatăoanalizăadatelor:
Elev/ă(57.06%)
57.06% dintre respondenți sunt elevi, ceea cesugereazăcăomarepartedinpopulația tinerilordinBrașovseaflăîncăînsistemuldeînvățământpreuniversitar Aceastapoateindica un profil predominant tânăr, cu un număr semnificativ de tineri care încă suntînprocesulde învățareșiformareprofesională.
2.Student/ă(18.10%)
18.10% dintre respondenți sunt studente sau studenți, ceea ce arată că o proporție semnificativă dintre tinerii din Brașov sunt la nivelul de educație superioră. Acest grup include tinerii care sunt deja implicați în învățământul superior, fiind un segment activ în învățământuluniversitar.
3.Angajatfărăfuncțiedecoordonare(12.58%)
12.58% dintre respondenți sunt angajați fărăfuncțiedecoordonare,ceeacesugerează că o parte dintre tinerii din Brașov sunt deja activi pe piața muncii, dar nu în poziții de leadership sau management. Aceasta reflectă un segment semnificativdetineriangajați,care potlucraîndiversedomenii.
4.Antreprenor(4.29%)
4.29% dintre respondenți sunt antreprenori. Acest procent sugerează că există un
număr relativ mic de tineri care aleg calea antreprenorială, dar reprezintă totuși importantă,carepoatereflectaotendințădecreștereaantreprenoriatuluiînrândultinerilor
5.Angajatcufuncțiedecoordonare(4.29%)
4.29% dintre respondenți sunt angajați cu funcție de coordonare, ceea ce indică un procent mic de tineri care ocupă poziții de conducere. Aceasta poate reflecta o anumită maturitate profesională a unor tineri, care au ajuns să gestioneze echipe sau proiecte lalocul demuncă.
6.Liberprofesionist/Freelancer(2.45%)
2.45% dintre respondenți sunt liberi profesioniști sau freelanceri, ceea ce arată că o mică parte dintre tineri aleg să lucreze pe cont propriu, având o activitate profesională independentă. Acesta poate fi un indicator al unui spirit antreprenorial sau al preferinței pentruflexibilitateîncarieră.
7.Șomer(1.23%)
1.23% dintre respondenți sunt șomeri, ceea ce reprezintă un procent relativ mic de tineri care nu sunt angajați sau implicați în educație. Aceasta poate indica faptul că majoritatea tinerilor din Brașov sunt fie angajați, fie în proces de învățare, cu un procent scăzutdetinericareseaflăînșomaj(conformfigura24).
Figura 24: Ocupația tinerilor
6.7.Culturășiartă
Obiectiveledecercetareprevăzutepentruaceastăsecțiunesunt:
- Investigareagraduluideimplicarealtinerilorînactivitățiculturale;
- Identificareapreferințelorînceeacepriveșteevenimenteleartistice;
- Determinareafactorilorcarelimiteazăaccesultinerilorlaactivitățiculturale.
Interpretarea datelor oferite în contextul culturii și artei din Brașov, cu privire la percepția tinerilor, poate fi realizată prin analiza variabilelor corelate cu evaluările acestora.
Datelesuntîmpărțitepeoscalădela1(dezacordtotal)la5(acordtotal)șireflectăpercepțiile tinerilordesprediferiteleaspectealeactivitățilorculturaledinoraș.
6.7.1.Percepțiatinerilorasupraculturiișiaartei
1.EvenimenteleculturaledinBrașovsuntatractivepentrutineri.
- 52.15% dintre respondenți consideră că evenimentele culturale din Brașov sunt în modmoderatatractivepentrutineri(scor3).
- 25.77% suntmaientuziasmațișiconsiderăcăevenimentelesuntatractive(scor4),dar existășioproporțiede16.26%careleconsiderămaipuținatractive(scor2).
- Doar0.92%considerăcăevenimenteleculturalesuntfoarteatractive(scor5).
Concluzie: Tinerii sunt în general moderadamente mulțumiți de atractivitatea evenimentelor culturale,darnuexistăunconsensfoarteputernicasupraacestuiaspect.
2. Accesul la teatre, muzee și galerii de artă este ușor și accesibil pentru toată lumea.
- Aproape 52.15% dintre tineri sunt de părere că accesul este moderate accesibil (scor 3),iar25.77%considerăaccesulușorșiaccesibil(scor4).
- Totuși, o proporție semnificativă de 16.26% simte că accesul nu este foarte ușor sau accesibil.
Concluzie: Accesibilitatea lalocațiileculturalepareafiîngeneralacceptabilă,darexistăîncă percepțiinegativeînrândulunuiprocentconsiderabildintineri.
3.Prețurilepentruevenimenteleculturalesuntaccesibilepentrutineri.
- Similar cu percepția asupra atractivității și accesibilității, un procent semnificativ de 52.15%considerăcăprețurilesuntmoderate(scor3).
- 25.77% sunt mulțumiți de prețuri, considerându-le accesibile (scor 4), dar există și 16.26%careconsiderăprețurilemaipuținaccesibile.
Concluzie:Prețurilepentruevenimenteleculturalesuntconsiderateaccesibiledeomajoritate, darexistăopercepțiedespreprețuricarenuestecompletfavorabilă.
4.ConsidercăautoritățilelocalesprijinăsuficientartașiculturaînBrașov.
- 52.15% dintre tineri consideră că autoritățile locale sprijină moderate arta și cultura, ceeacesugereazăopercepțiemaidegrabăneutrăasupraacestuiaspect.
- 25.77% sunt mai optimiști și consideră că autoritățile sprijină în mod adecvat arta și cultura.
- Există o percepție negativă din partea a 16.26% dintre tineri, care consideră că autoritățilenusprijinăsuficientdomeniulcultural.
Concluzie: Tinerii sunt în general neîncrezători însprijinulautoritățilorpentruculturășiartă, cuomajoritateneutrășiunprocentdetinericaresuntnemulțumițidesprijinulacordat.
5. Spațiile destinate culturii și artei (săli de teatru, cinematografe, săli de expoziție)suntbineîntreținuteșimoderne.
- Similar cu celelalte variabile, 52.15% dintre respondenți consideră că spațiile culturalesuntmoderateîntreținuteșimoderne.
- 25.77%suntdepărerecăacesteasuntbineîntreținuteșimoderne.
- Totuși, 16.26% dintre tineri consideră că aceste spații nu sunt întreținute suficient de bine.
Concluzie: Deși majoritatea consideră că spațiile culturale sunt în generalacceptabile,există unprocentsemnificativdetinericarenusuntpedeplinsatisfăcuțidestareaacestora(conform figura25).
Figura 25: Percepția tinerilor asupra secțiunii de cultură și artă
6.7.2. Percepția tinerilor asupra evenimentelor artistice pe careledorescla
eiînoraș
Interpretarea datelor referitoare la tipurile de evenimente artistice pe care tinerii și locuitoriidinBrașovle-ardoriorganizatemaidessepoatefaceînfelulurmător:
1.Festivaluridemuzică(jazz,rock,electronicăetc.)
19.45% dintre respondenți își doresc mai multe festivaluri de muzică, un tip de eveniment artistic apreciat de tineri, având în vedere diversitatea genurilor menționate (jazz, rock, electronică etc.). Aceste festivaluri ar atrage o audiențălargășiarputeastimulacultura muzicalădinBrașov.
2.Proiecțiidefilmînaerliber
19.45% dintrerespondențidorindu-șiacesteevenimente.Acestetipurideevenimente pot adresa o audiență variată, fiind accesibile și potrivite pentru un public larg, în special pe timpulveriisauînlocațiideschise.
3.Festivalurideartăstradală(graffiti,picturămurală)
10.39% dintre tineri sunt interesați de festivaluri de artă stradală, cum ar fi graffiti-ul și pictura murală. Aceasta sugerează o apreciere pentru formele de artă mai moderne și mai accesibile publicului larg, care pot adăuga un caracter urban distinct orașului și pot implica tineretulînactivitățiinteractive.
4.Evenimentedeteatrusaustand-upcomedy
16.12% dintre respondenți preferă evenimentele de teatru sau stand-up comedy. Aceste tipuri de evenimente sunt apreciate de cei care caută momente de relaxare sau distracție, având un impact cultural semnificativ asupra diversificării ofertei de evenimente dinBrașov
5.Expozițiideartămodernășicontemporană
8.46% dintre respondenți își doresc mai multe expoziții de artă modernă și contemporană. Acesta este un procent mai mic, ceea ce poate indica o interes mai restrâns pentru arta contemporană, dar totuși există un public care ar dori să participe la astfel de evenimentepentruaînțelegetendințeleșicurenteledinartamodernă.
6.Atelierecreativepentrutineri(pictură,fotografie,scris,altele)
14.13% dintre tineri doresc să participe la ateliere creative (pictură, fotografie, scris, etc.), care ar putea fi o modalitate excelentă de a încuraja creativitatea și dezvoltarea personală a tinerelor talente din Brașov. Aceste activități ar putea contribui la diversificarea activitățilorrecreativeșieducativedisponibile.
7.Festivaluriculinaresaudetradițiilocale
12.00% dintre respondenți sunt interesați de festivaluri culinare sau evenimente de tradiții locale. Acestea oferă oportunitatea de a explora gastronomia și tradițiile locale, aducând un plus de diversitate în oferta culturală și susținând promovarea tradițiilor și a produselorlocale(conformfigura26).
Figura 26: Percepția tinerilor asupra evenimentelor artistice pe care le doresc la ei în oraș
6.7.3. Percepția tinerilor asupra barierelor care îi împiedică să participe la evenimenteleculturale
Interpretarea datelor referitoare la barierele care împiedicăparticiparealaevenimente culturaleînBrașovpoatefirealizatăastfel:
1.Prețurilesuntpreamari
Un procent semnificativ de 16.56% dintre respondenți consideră că prețurile mari reprezintă o barieră importantă în accesarea evenimentelor culturale. Acest aspect poate indica o nevoie de a face evenimentele culturale maiaccesibiledinpunctdevederefinanciar pentrutinerișialtegrupuri.
2.Evenimentelenusuntsuficientpromovate
Cea mai mare barieră, cu 22.79%, este legată de lipsa promovării adecvate a evenimentelor culturale. Mulți dintre respondenți pot să nu fie conștienți de evenimentele
care au loc în Brașov din cauza uneipromovăriinsuficiente,ceeacesugereazăcă sau organizatorii de evenimente artrebuisăinvesteascămaimultîncampaniideinformareși publicitatepentruaatrageunpublicmailarg.
3.Lipsatimpuluiliber
20.13% dintre respondenți sunt împiedicați să participe la evenimente culturale din cauza lipsei de timp liber. Aceasta este o barieră comună, mai ales în cazul tinerilor sau al persoanelor cu program încărcat, care nu pot integra în rutina lor activități culturale, chiar dacăle-arplăceasăparticipe.
4.Lipsadiversitățiiînofertaculturală
12.38% dintre respondenți consideră că oferta culturală din Brașov nu este suficient de diversificată pentru a atrage un public larg. Aceasta sugerează că este nevoie de o mai mare diversitate în tipurile de evenimente (muzică, artă, teatru, festivaluri etc.) pentru a răspundeintereselorvariatealetinerilorșialealtorlocuitoriaiorașului.
5.Distanțasauaccesuldificillalocurileundeaulocevenimentele
10.45% dintre participanți sunt descurajați dedistanțasauaccesuldificillalocurileîn care se desfășoară evenimentele culturale. Aceasta poate indica nevoia de a organiza evenimente în locații mai accesibile sau de a îmbunătăți transportul public pentru a facilita participarea.
6.NucunoscbinescenaculturalădinBrașov
9.34% dintre respondenți nu sunt suficient de informați despre scena culturală din Brașov, ceea ce sugerează căpromovareaevenimentelorculturaleșieducareatinerilordespre ofertaculturalălocalăarputeacontribuilacreștereainteresuluiacestora.
7.Considercănuexistăbarierecaresămăîmpiedicesăparticiplaevenimente 8.45% dintre respondenți nu consideră că există bariere semnificative care să le împiedice participarea la evenimente culturale. Aceasta poate indica o pondere de persoane care se simt bine integrate în viața culturală a orașului sau care nu se confruntăcuprobleme semnificativeînaccesareaacestora(conformfigura27).
27: Percepția tinerilor asupra barierelor care îi împiedică să participe la evenimentele culturale
Figura
Pentru a îmbunătăți sistemul educațional din Brașov și a răspunde mai bine nevoilor tinerilor, se pot implementa mai multe schimbări atât la nivel structural, cât și didactic. Iată câteva sugestii esențiale care reies din diversele opinii exprimate de către tinerii care au completatchestionarulpentruprezentaanalizădenevoi:
1.Modernizareacurriculumuluișiadaptarealacerințeleactuale:
● Introducerea unor materii relevante precum educația financiară, antreprenoriat, programareșiecologie.
● Eliminarea materiilordepășiteșialiniereacurriculumuluicurealitățilepiețeimunciiși cuevoluțiiletehnologice.
● Promovarea gândirii critice, a educației pentru viață, și a abordărilor practice în predare.
2.Infrastructurașidotărileșcolare:
● Modernizarea laboratoarelor și dotarea acestora cu echipamente adecvate pentru științe,tehnologieșirobotică.
● Crearea de școli mai bine dotate tehnologic, cu acces la internet de mare viteză, tableteșicalculatoaremoderne.
● Crearea unor platforme educaționale online pentru a facilita accesul la resurse suplimentaredeînvățare.
3.Metodedepredareinovativeșiactivitățiextracurriculare:
● Încurajarea învățării prin proiecte și activități interactive, care să combine teoria cu practica.
● Dezvoltarea unor programe și cluburi extracurriculare diverse: arte, sport, robotică, voluntariat,etc.
● Creareaunorparteneriateîntreșcolișicompaniilocalepentruinternshipurișistagiide practică,caresăajuteeleviisăaplicecunoștințeleînsituațiireale.
4.Sănătateamentalășiconsiliere:
● Promovarea consilierii psihologice în școli pentru a sprijini sănătatea emoțională și pentruaprevenibullying-ul.
● Organizarea unor sesiuni de consiliere vocațională pentru a ajuta tinerii să își aleagă direcțiadecarieră.
● Încurajarea activităților care ajută tinerii să se descopere și să își dezvolte pasiuni și talente.
5.Implicareatinerilorînprocesuleducațional:
● Ascultarea și integrarea părerilor tinerilor în procesul decizional, de la curriculă la activitățiextracurriculare.
● Crearea unor comitete de tineri care să participe activ la schimbarea și îmbunătățirea sistemuluieducațional.
● Organizarea de evenimente educaționale și recreative care să le ofere tinerilor oportunitățidedezvoltarepersonalășiprofesională.
6.Transportulșiaccesibilitatea:
● Crearea de linii de autobuz dedicate elevilor și studenților, care să fie disponibile pe totparcursulzileișinudoarlaorefixe.
● Investiții în infrastructură de transport pentru a facilita deplasarea elevilor și studenților,maialespentruceidinlocalitățilelimitrofeBrașovului.
7.Formareacontinuăacadrelordidactice:
● Îmbunătățirea formării profesorilor, inclusiv prin sesiuni de formare continuă în domenii precum utilizarea tehnologiei în educație, metode de predare inovative, și gestionareadiversitățiiînclasă.
● Evaluarea periodică a profesorilor, inclusiv prin feedbackdinparteaelevilor,pentrua asiguracalitateaprocesuluieducațional.
8.Oportunitățideorientareșidezvoltareprofesională:
● Crearea unui program "Student pentru o zi", pentru liceeni care doresc să descopere maimultedesprefacultățișidomeniiprofesionale.
● Organizarea de evenimente de orientare profesională și activități de formare în domeniiprecumantreprenoriat,tehnologieșiIT.
● Dezvoltarea unor cursuri de orientareîncarierășisesiunidementoratpentru specialpentruceicarevorsăintrepepiațamuncii.
În concluzie, pentru a răspunde mai bine nevoilor tinerilor din Brașov, sistemul educațional trebuie să îmbine mai bine teoria cu practica, să ofere resurse actualizate și să pună accent pe dezvoltarea personală și profesională a elevilor Este esențial ca tinerii să fie implicați activ în procesul de schimbare, iar educația să se bazeze pe nevoile și realitățile prezentuluișiviitorului.
8.Concluzii
8.1.Concluziiprivindanalizastatisticăadatelor
1. Profilulsocio-demograficaltinerilor: Vârsta
Majoritatea respondenților sunt tineri cu vârste între 15 și 19 ani (63.5%), urmată de grupul de20-24ani(18.4%)și25-30ani(18.1%).AcestlucrusugereazăcătineriidinBrașov care au participat la cercetare sunt predominant în perioada adolescenței și începutul maturității.
Genul
62.6% dintre respondenți sunt de gen feminin, iar 34.4% sunt de gen masculin, ceea ceindicăoreprezentaremaimareafemeilorîncadrulcercetării.
Niveluldeeducație
Aproape jumătate dintre respondenți (48.5%) au absolvit doar 8 clase, indicând o proporție semnificativădetinericarenuauaccesatînvățământullicealsauuniversitar.Totuși, existășiunprocentconsiderabil(27.3%)culiceulterminatși23.9%custudiiuniversitare.
Zonaderezidență
Majoritatea tinerilor provin din zone centrale sau cartiere populare din Brașov, precum Astra și Bartolomeu, ceea ce poate sugera că cercetarea este reprezentativă pentru acestezonemaidenspopulate.
Venitulfamiliei
Majoritatea tinerilor provin din familii cu venituri de peste 5.000 lei lunar, ceea ce poatesugeraunniveleconomicmediuspreridicatînrândulrespondenților
Număruldemembridinfamilie
Majoritatea respondenților provin din familii de dimensiuni medii (3-5 membri), iar familiilemonoparentaleconstituieoproporțiesemnificativă(21.17%).
2. Educațieșiformare:
Calitateasistemuluieducațional
Ca aspecte pozitive, sistemul educațional din Brașov este perceput ca fiind relevant pentru piața muncii, iar diversitatea opțiunilor educaționale este apreciată. Ca aspecte negative, există o percepție maipuținfavorabilăînprivințadotărilorșcolilorșiuniversităților și aaccesibilitățiiinformațiilordespreactivitățileeducaționale.Deasemenea,interesulpentru inițiativecarecombinăînvățareacurecreereaesterelativcrescut.
Resurseeducaționalenecesare
Tinerii consideră că resursele educaționale esențiale care lipsesc sunt manualele actualizate (37.25%) și laboratoarele bine echipate (29.96%). Acest lucru indică o cerere semnificativăpentrumodernizareainfrastructuriieducaționale.
Domeniieducaționaleprioritare
Domeniul de Tehnologie și IT este considerat de cei mai mulți tineri drept prioritar pentru educație, urmat de Arta și cultură, și Afaceri și antreprenoriat. Acest lucru sugerează că tinerii din Brașov sunt conștienți de cerințele pieței muncii și doresc să se pregătească pentrudomeniicuperspectivemarideangajare.
Activitățiextracurriculare
Tinerii din Brașov doresc activități de dezvoltare personală (43.93%) și activități culturale și artistice (30.33%). Aceste activități sunt văzute ca importante pentrudezvoltarea lorpersonalășiprofesională.
Bariereîneducațieșiformare
Barierăfinanciară
Cea mai mare barieră pentru participarea tinerilor la activitățile educaționale și nonformale este costul ridicat (48.02%). Acest aspect arată că mulți tineri nu au acces la oportunitățileeducaționaledincauzaresurselorfinanciarelimitate.
Lipsadeinformare
Aproape 33% dintre respondenți consideră că lipsa de informare este o barieră semnificativă, ceea ce sugerează o deficiență în promovarea și comunicarea oportunităților educaționale.
Accesibilitatea
Problemele legate de transport (11.14%) și lipsa de timp (6.68%) sunt, de asemenea, consideratebariereimportante,darînmăsurimaimici.
Implicareaautoritățilorșiacomunității
În general,tineriiconsiderăcăautoritățilelocalesprijinăinsuficienteducațiaînrândul lor, ceea ce poate indica o nevoie de politici mai eficiente și mai vizibile pentru a sprijini dezvoltareaeducaționalășiextracurricularăatinerelorgenerații.
3. Dezvoltarepersonalășivoluntariat
Percepția asupra oportunităților de dezvoltare personală este, în general, moderată. Tinerii din Brașov considerăcăexistăuneleoportunități,darnusuficientepentrua satisface nevoile lor Cele mai multe răspunsuri au fost în zona 3 (satisfăcător), indicând că, deșiexistăactivitățișiresursedisponibile,acesteanusuntperceputecafiindexcelente.
Accesul la resursele necesare, cum ar fi mentori, spații de învățare sau cursuri de dezvoltare personală, este considerat limitat. Ponderea celor care consideră că accesul este insuficient (răspunsul 2) este semnificativă, iar nivelul de satisfacție generală este scăzut, indicândonevoieurgentădeîmbunătățireînacestdomeniu.
Voluntariatul este apreciat ca un instrument important pentru dezvoltarea personală, dar mulți tineri nu sunt suficient de implicați, iarfactoriicaredescurajeazăparticiparea(cum ar fi lipsa de timp sau de informații) sunt evidențiate în rezultatele sondajului. Aproape jumătate dintre tineri nu au fost implicați în activități de voluntariat în ultimul an, ceea ce sugereazăonevoiedeafacilitamaimulteoportunitățișideaîncurajaparticipareaactivă.
Resurseșiactivitățiesențialepentrutineri:
Cele mai apreciate activități pentru dezvoltarea personală sunt atelierele pentru descoperirea pasiunilor și intereselor (18.30%) și cursurile de soft skills (17.50%), ceea ce sugerează că tinerii sunt interesați în mod special de activități care îi ajutăsă-șiidentificepuncteleforteși să-și dezvolte abilități esențiale pentru carieră. Evenimentele de networking și proiectele comunitare sunt, deasemenea,perceputecaimportante(15.67%),darcuunimpactmairedus comparativ cu atelierele și cursurile. Resursele digitale pentru auto-învățare sunt apreciate, ceea ce arată o tendință crescută către învățarea independentă și utilizarea tehnologiei în
scopuri educaționale. Activitățile sportive sunt percepute ca avândunimpactmai dezvoltării personale (0.98%), ceea ce sugerează că, deși sunt importante pentru sănătatea fizică, nu sunt considerate esențiale în contextul dezvoltării abilităților necesare tinerilor pe planprofesional.
4. Relațiatinerilorcuautoritățilelocale
Tinerii din Brașov nu sunt mulțumiți de modul în care autoritățile locale interacționează cu ei. Marea majoritate consideră că autoritățile nu țin suficient cont de opiniile și nevoile lor (43.56% răspunsuri de 2), iaraccesullaoportunitățiledecolaborarecu autoritățileesteperceputcafiindlimitat(43.56%răspunsuride2).
Tinerii sunt, de asemenea, nemulțumiți de promovarea inițiativelor pentru tinerișide accesul la informații despre proiectele autorităților locale, ceea ce sugerează un deficit de transparențășideimplicareînprocesuldecizionallocal.
Este semnificativ faptulcădoaromicăpartedintretineri(6.75%)considerăcăaufost invitați să participe activ la dezbateri sau consultări publice, ceea ce evidențiază o lipsă de implicareactivăatinerilorînviațacomunitățiilocale.
Bariereîncolaborareacuautoritățilelocale:
Lipsa de informare este identificată de cei mai mulți tineri (26,7%) ca fiind principalul obstacol în calea colaborării cu autoritățile. Acesta semnalează o problemă de comunicareșipromovareainițiativelordestinatetinerilor
Lipsa de timp și lipsa oportunităților concrete de implicare sunt de asemenea bariere semnificative, indicând că, chiar dacă tinerii ar dori să participe, nu au oportunitățile necesaresautimpulliberpentruaoface.
Neîncrederea în eficiența autorităților și lipsa reprezentării tinerilor în structurile decizionale reflectă o percepție de ineficiență și o lipsă de voce a tinerilor în proceselededecizie.
Inițiativedoritedetineri:
Proiectele educaționale și de formare profesională sunt celemaiimportantepentru tineri, ceea ce subliniază dorința acestora de a-și îmbunătăți abilitățile și de a obține oportunitățideangajare.
De asemenea, evenimentele culturale și recreative (22,42%)șispațiiledeîntâlnire pentru activități nonformale (21,13%) sunt apreciate de tineri, indicând o nevoie de activitățisocialecaresălepermităsăseexprimeșisăserelaxezeîntr-uncadruinformal.
Sprijinul pentru antreprenoriat este un alt domeniu important, sugerând vorsăîșidezvolteinițiativelepropriișisăcontribuieactivladezvoltareaeconomicălocală.
PercepțiadespreConsiliulConsultativdeTineret(CCT):
Aproape 50% dintre tineri consideră că Brașovul are nevoie de un CCT și că acest organism ar putea ajuta la reprezentarea intereselor lor în fața autorităților locale. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți consideră că un astfel de consiliu ar ajuta autoritățile să înțeleagă maibinenevoiletinerilor TineriicredcăCCT-ulartrebuisăjoaceun rol activ în propunerea de proiecte și inițiative pentru tineri (25,43%) și să sprijine proiectele lor (23,76%). Totodată, ar trebui să faciliteze dialogul între tinerișiautoritățile locale,ceeacesugereazăodorințădetransparențășicolaboraremaistrânsă.
BeneficiialeunuiConsiliuConsultativdeTineret:
Cel mai mare beneficiu identificat detineri(28,48%)estereprezentareamaibunăa intereselor lor în deciziile autorităților locale. De asemenea, un alt beneficiu semnificativ este crearea de oportunități de implicare activă (23,76%) și dezvoltarea de proiecte specificetinerilor(25,43%).
5. Timpliberșiactivitățirecreative:
Participareamoderată
Majoritatea tinerilor din Brașov (63.8%) participă de 2-3 ori pe lună la activități recreative, ceea ce sugerează un echilibru între viața activă și responsabilitățile de zi cu zi. Totuși, 20.55% dintre respondenți participă mai frecvent (de 2-3 ori pe săptămână), ceea ce indicăunsegmentsemnificativdetinericareprioritizeazătimpulliberactiv.
Accesibilitatelimitată
Participarea scăzută la activitățile recreative, cu 1.53% dintre tineri participând doar ocazional (o dată la câțiva ani), sugerează existența unor bariere care limitează implicarea activă,precumlipsadeoportunitățisauinteresereduse.
Activitățipopulare
Sportul și activitățile fizice sunt printre cele mai frecventate activități, iar petrecerea timpului cu prietenii și familia rămâneprioritarăpentrutineri,reflectândimportanțarelațiilor sociale.
6. Perspectiveșiplanurideviitor:
Profiluleducaționalșiprofesionalaltinerilor
Peste 50% dintre respondenți sunt elevi, iar 18.1% sunt studenți, ceea ce subliniază faptul că majoritatea tinerilor din Brașov sunt încă în procesul de învățământ. Aproape 13%
dintre tineri sunt angajați, iar doar 4.29% sunt antreprenori, semnalând o participare relativ redusăatinerilorînsectorulantreprenorialsauînfuncțiideconducere.
Opțiunidecarierădiversificate
Deși există o diversitate de opțiuni de carieră, se observă o tendință de concentrarea tinerilor pe educație și joburi de bază, cu o pondere mică în antreprenoriat și funcții de coordonare.
7. Culturășiartă:
Percepțiaasupraevenimentelorculturale
Majoritatea tinerilor consideră că evenimentele culturale din Brașov sunt atractive într-o măsură moderată, însă nu există o percepție entuziastă generală. Accesibilitatea culturală este apreciată, dar există o nevoie de îmbunătățire a promovării și diversificării activităților.
Sprijinulautoritățilorlocale
Există o percepție neutră sau chiar negativă asupra sprijinului acordat de autoritățile locale pentru cultură, ceea ce sugerează că tinerii nu se simt suficient sprijiniți în accesul la activitățiculturale.
Spațiileculturale
În general, tinerii consideră spațiile destinate culturii și artelor ca fiind moderate în ceea ce privește întreținerea și modernizarea, dar nu sunt pe deplin satisfăcuți de starea acestora.
Evenimenteledorite:
Festivalurișiproiecțiidefilm
19.45% dintre tineri își doresc mai multe festivaluri de muzică și proiecții de film în aer liber De asemenea, evenimentele de artă stradală și atelierele creative sunt printre cele mai solicitate activități, ceea ce reflectă interesul pentru forme de artă interactive și participative.
Festivaluriculinareșitradițiilocale
Există și o cerere pentru festivaluri culinare sau evenimente ce promovează tradițiile locale,carepotatrageunpubliclargșipotcontribuiladiversificareaoferteiculturale.
Bariereleînparticiparealaevenimenteculturale:
Promovareainsuficientă
Cea mai mare barieră identificată este lipsa promovării adecvate a evenimentelor, ceeaceîmpiedicătineriisăafledespreactivitățileculturaledisponibileînoraș(22.79%).
Costurileșiaccesibilitatea
Prețurile mari și lipsa diversității în oferta culturală sunt de asemenea factori care limitează participarea,indicândnecesitateaunorevenimentemaiaccesibileșimaivariate,dar șimaibinepromovatepentruaatrageunpublicmailarg.
Lipsatimpuluiliber
Multe dintre barierele menționate (20.13%) se datorează lipsei de timp liber, o problemăfrecventîntâlnităînrândultinerilorcareauunprogramîncărcat.
8.2.Recomandări
Investițiiîninfrastructuraeducațională
În mod special, actualizarea manualelor și echiparea laboratoarelor ar putea îmbunătăți calitateaeducațieișisatisfacțiatinerilor.
Promovareaaccesibilitățiieducaționale
Pentru a reduce barierele financiare și de informare, ar putea fi necesare inițiative de promovare a activităților educaționale și suporturi financiare pentru tineri din medii defavorizate.
Sprijinpentrueducațiaîndomeniicheie
Prioritizarea educației în tehnologie și IT ar răspunde nevoii tinerilor de a se pregăti pentrudomeniicucereremarepepiațamuncii.
Extindereaoportunitățilordedezvoltarepersonală
Autoritățile și organizațiile din Brașov ar trebui să investească în dezvoltarea unor programe și resurse mai variate pentru tineri, inclusiv mentori, workshop-uri, hub-uri educaționaleșicursurionlineaccesibile.
Îmbunătățireapromovăriioportunitățilordevoluntariat
Ar trebui create mai multe platformedeinformareșifacilitățideimplicareînproiecte comunitare,pentruasprijinioimplicaremaiactivăatinerilorînviațasocialășieducațională.
Creștereatransparențeișiacomunicării
Autoritățile locale trebuie să îmbunătățească promovarea proiectelor destinate tinerilor și să asigure un acces mai facil lainformațiidespreinițiativelelocale.Deasemenea, este esențial să crească oportunitățile de colaborare și implicare activă a tinerilor înprocesul decizional.
Modernizareașiadaptareacurriculumului
Tinerii subliniază importanța unei educații actualizate și relevante pentru cerințele pieței muncii.Materiileprecumeducațiafinanciară,antreprenoriatul,programareașiecologia sunt văzute ca fiind esențiale pentru dezvoltarea unui tânăr bine pregătit. De asemenea, se consideră necesară înlocuirea materiilor depășite cu discipline care să reflecte evoluțiile tehnologiceșicerințeleeconomieiactuale.
Îmbunătățireainfrastructuriișcolare
Elevii doresc un acces mai bun la tehnologie și echipamente moderne, cum ar fi laboratoare dotate corespunzător pentru științe și robotică. O infrastructură digitală robustă, inclusiv internet rapid și dispozitive moderne, ar facilita procesul educațional și ar deschide noioportunitățideînvățare.
Inovațieînmetodeledepredare
Se evidențiază necesitatea de a încuraja învățarea prin proiecte și activități care combină teoria cu practica, pentru a spori angajamentul elevilor și a le dezvolta abilități aplicabile în viața reală. În acest context, activitățile extracurriculare și parteneriatele cu companiilelocalepentrustagiidepracticăsuntvăzutecaesențialepentrupregătireatinerilor.
Sănătateamentalășisprijinulemoțional
Tinerii pun un accent deosebit pe necesitatea de a aveaconsilierepsihologicăînșcoli pentru a sprijini sănătatea mentală, dar și pentru prevenirea fenomenului debullying.Aceste sesiuni ar trebui să fie însoțitedeactivitățideconsilierevocațională,caresăajuteeleviisăîși clarificeopțiunileprofesionale.
Implicareatinerilorînprocesuleducațional
O concluzie importantă este că tinerii doresc să fie ascultați și implicați în deciziile educaționale, de la curriculum la activitățile extracurriculare. Crearea unorcomitetedetineri care să participe activ la schimbarea sistemului educațional este un pas important pentru a încurajaoeducațiemairelevantășimaiadaptatănevoilorlor.
Accesibilitateatransportului
Se remarcă necesitatea unor măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de transport, inclusiv linii deautobuzdedicateelevilorșistudenților.Acesteaartrebuisăfiedisponibilepe toată durata zilei, dar și a nopții și să faciliteze deplasarea elevilor, mai ales pentru cei din localitățilelimitrofeBrașovului.
Formareacontinuăacadrelordidactice Îmbunătățirea formării și instruirii cadrelor didactice este esențială pentru ca profesoriisăpoatărăspundemaibinenevoilorelevilordinperspectivadiversitățiiînclasășia utilizării tehnologiilor moderne în educație. Evaluarea periodică a performanței profesorilor șifeedback-uldinparteaelevilorsuntimportantepentrumenținereauneieducațiidecalitate.
Oportunitățideorientareprofesională
Tinerii dorescmaimulteoportunitățideaexploradomeniileprofesionaleșideaprimi îndrumare pentru alegerea carierei. Programele de tip „Student pentru o zi” și activitățile de formare în domenii precum antreprenoriatul și tehnologia ar contribui la dezvoltarea unei viziuniclareasupraviitoruluiprofesional.
Concluziegenerală:
Tinerii din Brașov se confruntăcubarieresemnificativeîncolaborareacuautoritățile locale, în special din cauza lipsei de informare și a unei oferte insuficiente de oportunități clare de implicare. Totodată, ei își doresc mai multe inițiative educaționale, recreative și profesionale, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare personală și profesională. Un
Consiliu Consultativ de Tineretestevăzutdeaproapejumătatedintrerespondențicaosoluție importantă pentru îmbunătățirea colaborării și reprezentării intereselor tinerilor în fața autorităților locale. Autoritățile ar trebui să se concentreze pe crearea unor canale mai eficiente de comunicare și pe susținerea inițiativelor tinerilor prin proiecte și structuri de consultare,cumarfiCCT
În concluzie, pentru a îmbunătăți sistemul educațional din Brașov și a răspunde bine nevoilor tinerilor, esteesențialsăsepunăaccentpeoeducațiemaipracticășiadaptatăla realitățile pieței muncii. Tinerii trebuie să fie implicați activ în procesul decizional, iar educația trebuie să fie axată pe dezvoltarea lor personală și profesională, într-un cadru modernșiaccesibil.
Bibliografie
● Eurostat-Site,siteaccesatladatade24februarie2025.
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/urb_leduc/default/table?lang=en
● Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov, site accesat ladatade24februarie2025
https://brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2023/12/01.Populatia-scolara-1990-2022.p df
● Anexă Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 - site accesat la data de 25 februarie2025
https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2024/05/Strategia-Nationala-pentru-Tineret-2 024-2027.pdf
● InstitutulNaționaldeStatistică-siteaccesatladatade25februarie2025.
https://insse.ro/cms/ro/content/ocuparea-%C8%99i-somajul-35
● PrimăriaMunicipiuluiBrașov,siteaccesatladatade20februarie2025. proiecte.brasovcity.ro
Anexe
Anexa1:ChestionarpentrutineriidinorașulBrașov
Pentru a identifica nevoile și percepțiiletinerilordinBrașov,amutilizatunchestionar structurat, aplicat online, în cadrul proiectului CommuniTEEN finanțat prin Erasmus+. Întrebările au fost formulate astfel încât să acopere aspecte relevante precum educația, voluntariatul, dezvoltarea personală, relațiacuautoritățilelocaleșioportunitățiledepetrecere a timpului liber. În continuare, este prezentată varianta completă a formularului la care au răspunsparticipanții.
CommuniTEEN-NevoiletinerilordinBrașov
Salutare! ��
Acest chestionar este dedicat tinerilor cu vârste între 15 și 30 de ani și are ca scop să descopere nevoile și provocările pe care le întâmpină tinerii din Brașov Dorim să colectăm opiniile și sugestiile voastre pentru a transmiteacesteperspectivedirectreprezentanțilorPrimărieiBrașov ��
�� De ce este important? Răspunsurile voastre vor ajuta la crearea unui Brașov mai prietenos pentru tineri, contribuindladezvoltareaunorsoluțiipracticeșieficiente
�� Perioadadecompletare:10ianuarie2025-10februarie2025
⏱ Duratacompletării:Aproximativ10minute
�� Confidențialitate:Chestionarulesteanonim
Îțimulțumimpentruimplicareșipentrucăfacivoceatinerilorauzită! ��
Chestionarul este realizat în cadrul CommuniTEEN, un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+ Acesta este implementat de către Școala de Valori, alături de Myndself
1.PROFILULPARTICIPANTULUI
1.Vârstă* Mark only one oval 15-19ani 20-24ani 25-30ani
2.Gen* Mark only one oval
Masculin Feminin Altgen/Nonbinar Prefersănurăspund
3.Ultimulniveldeînvățământabsolvit* Mark only one oval ȘcoalaGimnazială(8clase) Liceu(12clase) Studiiuniversitaredelicență Studiiuniversitaredemasterat Studiidoctorale.
4.ZonaîncarelocuieștisaupecareofrecventezidinMunicipiulBrașov* Mark only one oval. *dacă nu locuiești în Municipiul Brașov, dar frecventezi anumite zone din Municipiu, alege zona pe care o frecventezi
Astra Bartolomeu BartolomeuNord CentrulIstoric CentrulCivic Craiter Dârste Florilor Noua Scriitorilor Stupini Șchei Triaj Timiș-Triaj TractorulVechi TractorulNou ValeaCetății Uzina2
5.Venitullunardingospodărie(sumaveniturilorfamiliei)* Mark only one oval
Sub2.000lei 2.000-3.500lei 3.501-5.000lei 5.001-7.000lei7.001-10.000lei Peste10.000lei
6 Număruldemembriînfamilie* Mark only one oval 1234567Other:
7.Provindinfamiliemonoparentală
*Familie monoparentală este formată dintr-un singur părinte care crește copilul/iii, fără sprijinul unui partener
Acesttipdefamiliepoaterezultadindivorț,deces,separare,etc * Mark only one oval DaNu
EDUCAȚIEȘIFORMARE
1.Încemăsurăeștideacordcufiecaredintreurmătoareleafirmațiiprivindeducațiașiformarea?
Acordăonotădela1la5,unde1înseamnă„Înfoartemicămăsură”și5înseamnă„Înfoartemaremăsură”8
8.1A.ȘcolileșiuniversitățiledinBrașovsuntbinedotate * Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
9.1B.SistemuleducaționaldinBrașovpregăteștetineriipentrupiațamuncii.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
10.1C.AutoritățilelocalesprijinăeducațiatinerilordinBrașov* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
11.1D.EsteușorsăafludespreactivitățieducativeînBrașov.* Mark only one oval. 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
12.1E.Așvreamaimulteinițiativecarecombinăînvățareacurecreerea.* Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
13. 1F. Brașovul oferă diverse opțiuni educaționale pentru tineri (licee, școli * profesionale, facultăți) *
Mark only one oval.
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
14.2.CeresurseeducaționaleconsidericălipsesccelmaimultînBrașov?* Check all that apply
Manualeactualizate
Platformedigitaledeînvățare Laboratoarebineechipate
Acceslabibliotecimoderne Nuconsidercălipsescanumiteresurseeducaționale
Other:
15. 3. Ce domenii educaționale consideri că artrebuiprioritizateînBrașovpentrua răspundecerințelor piețeimuncii* Check all that apply
TehnologieșiIT Afacerișiantreprenoriat
cercetare
Formaretehnicășiprofesională
Artășicultură Științe exacte și
Other:
16 4 Ce tipuri de activități extracurriculare ar trebui dezvoltate pentru tineri în * Brașov? * Check all that apply
Dezvoltarepersonală(leadership,comunicare)
Activitățisportive Training-uriprofesionale
Activitățiculturaleșiartistice
Other:
17. 5. Care crezi că sunt principalele bariere în participarea tinerilor la activitățile educative și nonformaleînBrașov?* Check all that apply
Costuripreamari Lipsadeinformare Lipsadetimp Accesdificil(transport)
Other:
18. 6. Cum crezi că ar putea fi îmbunătățit sistemul educațional din Brașov pentru a răspundemaibine nevoilortinerilor?
DEZVOLTAREPERSONALĂȘIVOLUNTARIAT
1 În ce măsură ești de acord cu fiecare dintre următoarele afirmații privind dezvoltarea profesională? Acordă o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „În foarte mică măsură” și 5 înseamnă „În foarte mare măsură”
19. 1A. Există suficiente oportunitățidetrainingșiworkshop-uripentrudezvoltareapersonalăatinerilor înBrașov* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
20.1B.TineriidinBrașovauacceslamentori/persoanecaresă-isprijineîncarieră* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
21. 1C. Brașovul oferă spații dedicate învățării și dezvoltării personale (hub-uri, centre co
Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
22.1D.Programeleexistentedevoluntariatsprijinădezvoltareaabilitățilortinerilor.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
23. 1E. Tinerii au acces la suficiente resurse digitale pentru auto-dezvoltare (platforme online, cursuri gratuite).* Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
24. 1F. Sunt disponibile activități care ajută tinerii să-șidescoperepasiunileșipuncteleforte.* Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
25.2.Ceresursesauinițiativesuntesențialepentrudezvoltareata?* Check all that apply
Programegratuitesauaccesibiledecoachingșimentorat
Cursuridesoftskills(comunicare,negociere,timemanagement)
Evenimentedenetworkingpentrudezvoltareprofesională
Oportunitățideparticiparelaproiectecomunitareșivoluntariat
Atelierepracticepentrudescoperireaintereselorșipasiunilor
Accesibilitateaunorspațiidedicatedezvoltăriipersonale(ex hub-urieducaționale)
Resursedigitalepentruauto-învățare(cursurionline,aplicații)
Other:
26.3.Aifostimplicatînultimulanîntr-oinițiativădevoluntariat?* Mark only one oval
Da (Skip to question 27)
Nu (Skip to question 28)
DEZVOLTAREPERSONALĂȘIVOLUNTARIAT(II)
27.4.Cete-adeterminatsăteimpliciînacțiunidevoluntariat?* Check all that apply
Dorințadeacontribuilaschimbareaînbineacomunității
Posibilitateadeaînvățalucrurinoișideadobândiexperiențăpractică
Dezvoltareaabilitățilorpersonaleșiprofesionale(comunicare,leadership,organizare).
Creareaderelațiisocialeșiextindereacerculuideprieteni
Recomandareadelaprietenisaufamilie.
NecesitateadeaacumulaexperiențăpentruCVsaucarieră
Accesullaoportunitățiunice(evenimente,workshop-uri,activitățispeciale)
Dorințadeafacepartedintr-oechipășideacolaboracualtepersoane
Influențapozitivăamodelelordincomunitate(mentori,lideri,profesori).
Other:
DEZVOLTAREPERSONALĂȘIVOLUNTARIAT(III)
28 4 Cete-adeterminatsănuteimpliciînacțiunidevoluntariat?*Checkallthatapply Nuștiuundesăgăsescinformațiidespreoportunitățidevoluntariat.
Nuamdestultimpliber
Nuamgăsitactivitățidevoluntariatpeplaculmeu.
Nuamîncredereînorganizațiilesauproiectelecarepromoveazăvoluntariatul Nuconsidercăvoluntariatulm-arajutasămădezvolt.
Prefersăfolosesctimpulliberpentrualteactivități
Amavutexperiențenegativeîntrecutcuacțiunidevoluntariat.
Other:
RELAȚIATINERILORCUAUTORITĂȚILELOCALE
1. În ce măsură ești de acord cu fiecare dintre următoarele afirmații privind relația tinerilor cu autoritățile locale? Acordă o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „În foarte mică măsură” și 5 înseamnă „În foarte mare măsură”
29 1A AutoritățilelocaledinBrașovțincontdeopiniileșinevoiletinerilor * Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
30.1B.Tineriiausuficienteoportunitățideacolaboracuautoritățilelocale.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
31.1C.Programeleșiinițiativeleautoritățilorlocalesuntrelevantepentrutineri.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
32.1D.Esteușorsăafliiinformațiidespreproiecteleșideciziileautoritățilorlocale.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
33.1E.Tineriisuntinvitațisăparticipeactivladezbaterisauconsultăripublice.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
34.1F.Proiectelepentrutinerisuntpromovateeficientdeautoritățilelocale.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
35. 2. Care sunt principalele bariere care împiedică tinerii să colaboreze cu autoritățile locale?” * Check all that apply
Lipsadeinformaredespreinițiativeleautorităților Lipsatimpuluipentruaparticipalaconsultărisauîntâlniri. Lipsaoportunitățilorconcretedeimplicare
Neîncredereaîneficiențaautoritățilorlocale
Lipsareprezentăriitinerilorînstructuriledecizionale
Considercănuexistăbarierecaresăîmpedicetineriisăcolaborezecuautoritățilelocale
Other:
36. 3.Cetipurideproiectesauinițiativealeautoritățilorlocaleți-arplăceasăfiedezvoltatepentrutineri?
* Check all that apply
Evenimenteculturaleșirecreativededicatetinerilor.
Proiecteeducaționaleșideformareprofesională
Spațiideîntâlnireșicentrepentruactivităținonformale.
Inițiativepentrusprijinireaantreprenoriatuluitinerilor Programedeimplicarecivicășivoluntariat.
Other:
37.4.ȘtiiceesteunConsiliulConsultativdeTineret?* Mark only one oval DaNu
Un Consiliul Consultativ de Tineret (CCT) este un grup prin care tinerii comunică direct cuautoritățilelocale, precum Primăria și Consiliul Local, pentru a contribui la luarea deciziilor CCT identifică nevoile tinerilor, propunesoluțiișiinițiativepentruproiectelocaleșisprijinădezvoltareaorașului 1 În ce măsură ești de acord cu fiecare dintre următoarele afirmații despre crearea unui Consiliu Consultativ de Tineret în Brașov? Acordă o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „În foarte mică măsură” și 5 înseamnă „În foarte mare măsură”
38.1A.CredcăBrașovularenevoiedeunConsiliuConsultativdeTineret * Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
39. 1B. Un Consiliu Consultativ de Tineret ar ajuta la reprezentarea intereselor tinerilor în fața autoritățilorlocale.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
40. 1C. Consider că tinerii din Brașov ar beneficia de proiectele și inițiativele propuse de un astfel de consiliu.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
41. 1D. Un Consiliu Consultativ de Tineret ar încuraja mai mulți tineri să se implice în comunitate. * Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
42. 1E. Autoritățile locale arluamaibineînconsiderarenevoiletinerilorprincolaborareac
Consultativ.* Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
43. 2. Ce roluri crezi că ar trebui să aibă un Consiliu Consultativ de Tineret în Brașov? * Check all that apply
Săpropunăproiecteșiinițiativepentrutineri
Săfieunmediatorîntretinerișiautoritățilelocale.
Săorganizezeevenimenteculturale,educativeșirecreativepentrutineri
SăoferesprijinșiconsultanțăpentruproiecteletinerilordinBrașov.
Săpromovezevoluntariatulșiimplicareacivică
Other:
44. 3. Care crezicăarfiprincipalelebeneficiialeunuiConsiliuConsultativdeTineretînBrașov?* Check all that apply
Reprezentareamaibunăaintereselortinerilorîndeciziilelocale.
Creareadeoportunitățipentruimplicareactivăîncomunitate
Dezvoltareadeproiecteșievenimenterelevantepentrutineri. Promovareaunuidialogmaibunîntretinerișiautorități
Other:
45. 4. Dacă ai putea transmite un mesajautoritățilorlocaledesprenevoiletinerilor dinBrașov,carearfi acesta?
TIMPLIBER
1 Cât de frecvent efectuezi următoarele activități în timpul liber?
46.1A.Practicsportsauactivitățifizice.* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
47.1B.Participlaevenimenteculturale(teatru,concerte,expoziții).* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
48.1C.Petrectimpcuprieteniisaufamilia * Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
49.1D.Învățlucrurinoi(cursurionline,ateliere,lectură).* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
50.1E.Măimplicînactivitățidevoluntariat.* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
51.1F.Măuitlafilme,serialesaujocurivideo.* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
52.1G.Citescpentrurelaxare.* Mark only one oval.
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
53.1H.Participlaevenimentesociale(petreceri,întâlniricomunitare).* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
54.1I.Îmipetrectimpulînnatură(drumeții,plimbăriînparc).* Mark only one oval.
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
55.1J.Frecventezcafenele,restaurantesaulocuriderecreereînoraș.* Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
56 1K Lucrezlahobby-uricreative(pictură,muzică,scris,altele) * Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
57.1L.Vizitezobiectiveturisticesauexplorezlocurinoi * Mark only one oval
ZilnicDe2-3oripesăptămânăDe2-3oripelunăDe2-3oripeanOdatălacâțivaaniDeloc
PERSPECTIVĂȘIPLANURIDEVIITOR
58.1.Ocupația** Mark only one oval
Elev/aSkiptoquestion59
Student/aSkiptoquestion59
AngajatfărăfuncțiedecoordonareSkiptoquestion60
AngajatcufuncțiedecoordonareSkiptoquestion60
LiberProfesionist/FreelancerSkiptoquestion60
AntreprenorSkiptoquestion60 ȘomerSkiptoquestion61
PERSPECTIVĂȘIPLANURIDEVIITOR(II)(STUDII)
59.2.Caresuntperspectiveletaledeviitordupăterminareastudiiloractuale?* Mark only one oval VreausăîmicontinuistudiileînBrașov
Plănuiescsăîmicontinuistudiileînaltoraș/altățarăSkiptoquestion62
IntenționezsămăangajezînBrașov
Așvreasămăangajez,darînaltoraș/țară.Skiptoquestion62
Intenționezsăînceppropriaafacere
Vreausăurmezcursurideformareprofesionalăsaureorientareînaltdomeniu Nusuntsigur(ă)deocamdatăcaresuntplanurilemeledeviitor.
Other:
PERSPECTIVĂȘIPLANURIDEVIITOR(III)(ANGAJAT/FREELANCER/ANTREPRENOR)
60.2.Cevreisăfaciînviitordinperspectivăprofesională?* Mark only one oval.
Vreausăavansezîncarieraactuală,lacompanieiundelucrez Skiptoquestion63
Vreausăschimbjob-ul,darsărămânînacelașidomeniu.Skiptoquestion63
Vreausăschimbdomeniulprofesionalpentruamăorientacătreoaltăindustrie Skiptoquestion63
Vreausăîmiînceppropriaafaceresausălucrezpecontpropriu.Skiptoquestion63
Plănuiescsăurmezcursurisauprogramedeformarepentrua-midezvoltacompetențele Skiptoquestion63
Vreausălucrezînstrăinătate/altoras.Skiptoquestion62
Prefersăîmidiversificactivitateaactuală,combinândjobulcualteproiectesauinițiative Skiptoquestion63
Nusuntsigur(ă)încăîncedirecțievreausăîmidezvoltcariera.Skiptoquestion63
Other:
PERSPECTIVĂȘIPLANURIDEVIITOR(IV)(SOMER)
61 2 Cevreisăfaciînviitordinperspectivăprofesională?* Mark only one oval Vreausăîmigăsescunlocdemuncăîndomeniulpentrucarem-ampregătit Skiptoquestion63
Suntdeschis(ă)sălucrezînaltdomeniudecâtcelpentrucarem-ampregătit Skiptoquestion63
Vreausăurmezcursurisauprogramedeformareprofesională Skiptoquestion63
Plănuiescsăînceppropriaafaceresausălucrezpecontpropriu Skiptoquestion63
Intenționezsămăimplicînactivitățidevoluntariat Skiptoquestion63
Suntinteresat(ă)săparticiplainternship-urisauprogramedementorat Skiptoquestion63 Nusuntsigur(ă)încăcedirecțieprofesionalăvoiurma Skiptoquestion63Other:
PERSPECTIVĂȘIPLANURIDEVIITOR(V)(ALTORAS/STRAINATATE)
62.3.Caresuntmotivelepentrucarevreisăpărăseștiorașul/țara?*
CULTURĂȘIARTĂ
1 În ce măsură ești de acord cu fiecare dintre următoarele afirmații privind cultura și arta? Acordă o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „În foarte mică măsură” și 5 înseamnă „În foarte mare măsură”
63.1A.EvenimenteleculturaledinBrașovsuntatractivepentrutineri.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
64. 1B. Accesul la teatre, muzee și galeriideartăesteușorșiaccesibilpentrutoatălumea.* Mark only one oval
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
65.1C.Prețurilepentruevenimenteleculturalesuntaccesibilepentrutineri.* Mark only one 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
66.1D.ConsidercăautoritățilelocalesprijinăsuficientartașiculturaînBrașov.* Mark only one oval 12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
67. 1E. Spațiile destinate culturii și artei (săli de teatru, cinematografe, săli de expoziție) sunt bine întreținuteșimoderne.* Mark only one oval.
12345ÎnfoartemicămăsurăÎnfoartemaremăsură
68. 2. Ce tipuri de evenimente artistice ți-ar plăcea să fie organizate mai des în Brașov?* Check all that apply
Festivaluridemuzică(jazz,rock,electronicăetc)
Proiecțiidefilmînaerliber.
Festivalurideartăstradală(graffiti,picturămurală)
Evenimentedeteatrusaustand-upcomedy.
Expozițiideartămodernășicontemporană
Atelierecreativepentrutineri(pictură,fotografie,scris,altele). Festivaluriculinaresaudetradițiilocale
Other:
69. 3. Care sunt principalele bariere care te împiedică să participi la evenimente culturale în Brașov? *
Check all that apply
Prețurilesuntpreamari
Evenimentelenusuntsuficientpromovate
Lipsatimpuluiliber
Lipsadiversitățiiînofertaculturală
Distanțasauaccesuldificillalocurileundeaulocevenimentele NucunoscbinescenaculturalădinBrașov
Considercănuexistăbarierecaresămăîmpiedicesăparticiplaevenimente
Other:
70.Dacăvreisănespuiceva,opoțifaceaici!
This content is neither created nor endorsed by Google Forms
Anexa2:Bazadedatecurăspunsurilecolectateprin chestionar
Această anexă conține baza de date cu răspunsurile colectate prin intermediul chestionarului utilizat în cadrul cercetării noastre. Datele reflectă opiniile și răspunsurile participanților, fiind colectate în mod anonim și utilizate exclusiv în scopul analizei și interpretăriirezultatelor.
Pentruaaccesabazadedatecompletă,folosițilinkuldemaijos:
https://bit.ly/BazaDeDateRaspunsuriCommuiTEEN
Tineriidincadrulproiectuluicareauparticipatlaproiectareachestionaruluidenevoi,distribuirea acestuiașiconcepereaanalizeidenevoi:
● BucșaDaria
● BudaCristian
● ChiorescuDenisaMihaela
● ChivuAndrei-Gabriel
● DimaAnamaria
● EnacheAlexandra-Gabriela
● EnacheAndrei-Daniel
● EnacheAntonia-Daniela
● HerțeaErik-Mihai
● IacobMaria-Cristina
● JardanMaia-Georgiana
● MarișSânziana
● NaieȘtefania-Emilia
● PaciogluIrina-Elena
● PatrașcuAnastasia-Ioana
● PleteaȘtefania-Cristina
● Răuță-PerezShaila-Sorina
● TanaArianaTimeea
● SimioanMarian-Andrei
● VacaruKarina-Alicia-Maria
Proiect finanțatdeUniuneaEuropeană Puncteledevedereșiopiniileexprimateaparțin,însă,exclusiv
Asociației Școala de ValorișinureflectăneapăratpuncteledevedereșiopiniileUniuniiEuropenesau ale ANPCDEFP Nici Uniunea Europeană și nici ANPCDEFP nu pot fi considerate răspunzătoare pentruacestea.
Această licență permite utilizatorilor să modifice, adapteze, dezvolte și distribuie lucrarea noastră de proiect în mod necomercial, atâta timp cât atribuiemeritulproiectului„CommuniTEEN”șilicențiază noile resurse și materiale sub aceleași condiții „Analiza de nevoi a tinerilor din BrașovCommuniTEEN” ©2025byȘcoaladeValoriislicensedunderCCBY-NC-SA4.0.Toviewacopyof thislicense,visithttps://creativecommonsorg/licenses/by-nc-sa/40/