REVISTA "PRIMII PAȘI SPRE CARTE" NR.26/ IULIE 2021

Nr. 26/ iulie 2021

ISSN 2359-8573 ISSN-L 2359-8573

Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

1

Colectivul de redacţie: Coordonator revistă: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Director: Prof. Vornicu Daniela Colaboratori: Cadre didactice: Vornicu Daniela- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Irimia Marilena- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Zamfir Gina Mariana- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Homoc Valerica- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Tudor Daniela- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Drăgunoiu Carmen- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Vlad Nicoleta- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Costache Cătălina- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău Oprea Carmen- Școala Gimnazială ”General Grigore Baștan” Buzău Lazăr Georgeta Mihaela- Școala Gimnazială ”Episcop Dionisie Romano” Buzău Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Pîrlog Nicoleta- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA İsmail AÇA -İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, Izmit, TURCIA Belkıs Ergün- Cikcilli Mehmet Emine Öncü İlkokulu Alanya, TURCIA Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje- MACEDONIA DE NORD Maria Rosaria Esposito- ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, ITALIA Sevda Er- Kurupelit İlkokulu Atakum, TURCIA Elevi: Azatyan Milena- Clasa a VII-a, Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA Anahit Avetisyan- Clasa a VII-a, Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA Ani Barseghyan- Clasa a VII-a, Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA Öğrencim Ali Kaan Binbir- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA Tigran Baghdasaryan, Clasa a VII-a, Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA Ola Alkhwaldah- Prof. Ayat Rabea- Safut Secondary School for Girls, Balqa, IORDANIA 2

Proiectul educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, s-a derulat în perioada: 1 octombrie 2020- 18 iunie 2021 și a implicat elevi de nivel primar și gimnazial și cadre didactice din județul Buzău și din alte țări europene.

Scopul proiectului: -Sensibilizarea și mobilizarea elevilor și a cadrelor didactice, de a valoriza și promova folclorul, datinile, obiceiurile și tradițiile populare românești, în spațiul European.

Obiectivele specifice ale proiectului: -Stimularea interesului şi a curiozităţii elevilor, pentru tradiţiile şi obiceiurile populare românești; -Educarea interesului și a dragostei elevilor pentru frumusețea creațiilor folclorice românești: proverbe, zicători, legende, obiceiuri legate de sărbători relegioase sau evenimente cruciale din viața omului (naștere, nuntă, înmormântare), cântece și dansuri populare românești; -Receptarea frumosului din arta populară; -Formarea unei atitudini pozitive, prin educarea elevilor în spiritul păstrării valorilor tradiţionale românești; -Dezvoltarea respectului față de valorile tradiționale autentice; -Realizarea unui schimb de impresii cultural-artistice, cu alți elevi și cadre didactice din județ, din țară și din alte școli europene, pe tema folclorului, a datinilor și tradițiilor populare românești și din alte țări europene; -Promovarea, valorificarea și valorizarea artei populare românești, în spațiul european.

Acest proiect s-a adresat unei categorii largi de beneficiari, cu motivaţii, cunoştinţe şi abilităţi distincte: cadrelor didactice cu preocupări legate de educaţia pentru arta şi tradiţia populară românească în contextual european, elevilor şi părinților acestora, autorităților locale și membrilor comunității, interesați și preocupați de păstrarea specificului naţional.

Activităţile propuse în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a an școlar 2020-2021, în ordinea în care s-au desfăşurat: 1.Simpozionul Județean cu participare internațională, on-line "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare", activitatea nr.1 a proiectului, din data de 29 ianuarie 2021, a avut două secțiuni: -Secțiunea I: cadre didactice: Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa"; -Secțiunea II: elevi: a) Power-Point: "Obiceiuri și tradiții populare românești și din alte țări europene)";b) Artă fotografică: obiecte de artă populară românească și/ sau din alte țări europene; c) 3

broșuri, pliante, postere cu rețete culinare din bucătăria tradițională românească și din alte țări europene; d: Colecții de fotografii document.

La Secțiunea I- cadre didactice- Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa", au participat 24 de cadre didactice de la școli din județul Buzău și 12 cadre didactice din alte școli din țările europene: Armenia, Turcia, Albania, Iordania, Lituania, Macedonia de Nord și Italia.

-La Secțiunea a II-a: elevi, au participat 50 de elevi din clasele primare, de la școli din județul Buzău și 11 elevi din clase gimnaziale, de la școli din județul Buzău și din alte școli din țările: Turcia, Italia și Armenia.

Finalități: editarea Revistei școlare, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Numerele: 23/ ianuarie 20211, Nr.24/ martie 20212, Nr.25/ aprilie 20213 și Nr. 26/ iulie 2021. În cele patru numere succesive, ale revistei, au fost publicate cele mai valoroase lucrări ale cadrelor didactice și ale elevilor participanți la Simpozionul Județean cu participare internațională, on-line "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare", activitatea nr.1 a Proiectului educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a an școlar 2020-2021, pe tema folclorului, a datinilor și tradițiilor populare românești și din alte țări europene.

Cele mai deosebite lucrări au fost premiate cu diplome de participare.

2.Festival-Concurs județean, cu participare internațională, on-line, de cântece și dansuri populare românești și din alte țări europene- “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene”din data de 31 martie 2021, activitatea nr.2 a Proiectului educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a an școlar 2020-2021.

La Festivalul- concurs județean on-line, cu participare internațională, “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene”, elevii participanți au concurat în cadrul a două categorii de vârstă: I.Categoria de vârstă 6–10 ani; II.Categoria de vârstă 10–15 ani; Secțiuni: I.Cântece populare românești și din alte țări europene; II Dansuri populare românești și din alte țări europene.

La Festivalul-Concurs on-line, de cântece și dansuri populare românești și din alte țări europene, “Canto tradiţional românesc”, au participat on-line, cu filme video, cu cântece și dansuri populare interpretate de elevi din clasele primare și gimnaziale, din școli din județul Buzău și din alte școli europene.

- La Secțiunea Dansuri populare românești, au participat trei formații cu elevi din clasele primare, de la școli din județul Buzău și două formații de elevi din clasele gimnaziale, de la Școala Numărul 6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, din Armenia.

- La Secțiunea Cântece populare românești și din alte țări europene, au participat 31 soliști de cântece populare, elevi din clasele primare și 6 soliști de cântece populare, elevi de nivel gimnazial, de la școli din județul Buzău și de la Școala Numărul 6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia.

Cele mai reușite piese muzicale au fost promovate pe Twinspace-ul Proiectului de parteneriat eTwining: "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"4, Fondator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, în Revista 1

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.23 2

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.24

3

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr._db9afd9bc813b9

4

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html

4

școlară, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte" și pe Blog-ul "Caleidoscop educațional"5.

Clasificarea interpreților participanți la concurs, s-a făcut în funcție de calitatea interpretării, ținuta scenică, autenticitatea și valoarea artistică a pieselor, a costumului popular cu care a evoluat concurentul.

Elevii/ grupurile folclorice participante la cele două secțiuni ale Festivalul-Concurs on-line, de cântece și dansuri populare, “Canto tradiţional românesc”, cu cele mai deosebite interpretări, au fost premiați cu diplome de participare și cu premii.

3. Expoziție –Concurs Județean, cu participare internațională, on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene ", din data de 28 mai 2021, activitatea numărul 3 din cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-2021.

La Expoziția- Concurs județean, cu participare internațională on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene", au participat cu obiecte de artă populară românească, 8 preșcolari- grupa mare și grupa mijlocie, de la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, 50 de elevi din clasele primare, de la școli din județul Buzău și din școli din Turcia și Armenia și 5 elevi din clasele gimnaziale de la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău și de la Școala Numărul 6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia.

Cele mai deosebite creații artistice, respectiv, "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării și din alte țări europene", au fost promovate pe Twinspace-ul Proiectului de parteneriat eTwining: "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre", Fondator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, în Revista școlară, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte" și pe Blog-ul "Caleidoscop educațional"6, la pagina Proiect educativ județean, cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"7, ediția a III-a, an școlar 2020-2021.

Clasificarea participanților la concurs s-a făcut în funcție de: respectarea specificului românesc tradițional, creativitate şi originalitate în expresia artistică, folosirea motivelor populare românești și folosirea cusăturilor decorative.

Cele mai deosebite lucrări au fost premiate cu diplome de participare și cu premii.

Rezultate calitative și cantitative, ca urmare a implementării proiectului, impactul acestuia asupra grupului țintă, unității de învățământ și a comunității: -Stimularea interesului şi a curiozităţii elevilor, pentru tradiţiile şi obiceiurile populare românești și din alte țări europene; -Formarea unei atitudini pozitive prin educarea elevilor în spiritul păstrării valorilor tradiţionale; -Promovarea elevilor cu aptitudini cultural-artistice, în domeniul folclorului și al artei populare românești; -Realizarea unui schimb de impresii cultural-artistice, cu elevi și cadre didactice din județ, din țară și din alte școli europene, pe tema folclorului, a datinilor, obiceiurilor și tradițiilor populare românești și din alte țări europene; -Dezvoltarea respectului față de valorile tradiționale autentice; -Creșterea implicării părinților și a membrilor comunității în viața școlii; Finalități: organizarea și amenajarea Expoziției cu "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării și din alte țări europene", în holul Școlii Gimnaziale "Ion Creangă" Buzău, precum și a unei expoziții virtuale, pentru participanții din alte țări europene, editarea 5

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html

6

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html

5

Revistei școlare, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", în care au fost publicate lucrările cadrelor didactice și ale elevilor participanți la simpozion precum și cele mai deosebite activități desfășurate pe parcursul derulării proiectului. În cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională online, "Tradițiaoglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, s-au încheiat acorduri de parteneriat și s-au desfășurat numeroase activități de schimb de experiență și bune practici cu următoarele unități de învățământ din județul Buzău și din alte țări europene: -Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano”, Buzău; -Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău; -Școala Gimnazială nr.7 Buzău; -Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaș Soter” Buzău; -Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău; -Școala Gimnazială „George Emil Palade”, Buzău; -Școala Gimnazială Nr. 11, Buzău; -Școala Gimazială "General Grigore Baștan" Buzău -Școala Gimnazială Nr. 1, Râmnicu Sărat, Buzău; -Școala Gimnazială "Constantin Ivănescu" Poșta Câlnău Buzău; - Școala Gimnazială Vadu Pașii Buzău; -Școala Gimnazială Topliceni- Poșta, Buzău; -Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Județul Buzău; - Școala Gimnazială "Ing. O. Iarca Unguriu", Județul Buzău; -Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani; -Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, Armenia; -Ege Sanayi İlkokulu, Kartal, Turcia.

6

"Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene "

Coordonator proiect, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

7

În tradiţiile româneşti, solstiţiul de vară (24 iunie) este patronat de sărbătoarea Sânzienelor, pe care R. Vulcănescu o consideră o sărbătoarea florală şi câmpenească, legată de înflorirea plantelor care au acest nume, dar şi de zânele bune numite sânziene. Ca timp solstiţial, sărbătoarea este marcată de o serie de ritualuri ale coborârii, de alungare a soarelui şi chemare a lunii; dintre acestea, este de menţionat obiceiul ca flăcăii să aprindă făclii şi să le rotească de la răsărit către apus, spunând: „du-te soare, vino lună, / Sânzienele îmbună”. În multe credinţe europene, solstiţiul de vară (naşterea Sfântului Ioan) este socotit o poartă ce deschide drum de coborâre în întuneric. În simbolismul pitagoreic, solstiţiul de iarnă este poarta zeilor, pe când cel de vară reprezintă o ieşire destinată oamenilor. Conform credinţelor româneşti, în noaptea de Sânziene se deschide cerul, iar omul are acces la cunoaşterea întregii Firi.

Sânzienele sunt femei tinere atrăgătoare, fascinante. Îmbrăcate în alb, cu sânii goi, ele nu se văd ziua.

Sunt înaripate, nocturne şi le place să cânte şi să danseze. Uneori îi îmbolnăvesc pe cei care le văd dansând sau pe cei care încalcă anumite interdicţii, iar aceste boli nu pot fi vindecate decât de căluşari. Într-un vechi basm românesc se spune că un păstor a fost răpit de zânele dansatoare şi purtat în zbor timp de şapte ani, după care lau eliberat, dăruindu-i o carte magică, în care se aflau leacurile tuturor bolilor.

Sânzienele ocrotesc iubirea, favorizează nunta, şi prin aceste atribute, ele devin un simbol al armoniei universale. În „Nopţile de Sânziene” de Mihail Sadoveanu, aceste semnificaţii sunt reunite într-o poveste fantastică şi care constituie intriga romanului. Pădurarul Peceneaga aşteaptă cu însufleţire noaptea de Sânziene pentru că ştie că atunci vietăţile pădurii ţin sobor: La miezul nopţii a rânduit Dumnezeu un răstimp de linişte, când stau în cumpănă toate stihiile, şi cerurile cu stele şi vânturile, după care dintr-odată toate purced în scădere. […] În acel ceas al cumpenei, Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jigăniile şi paserile. Le dă şi lumina înţelegerii pentru acel răstimp, ca să grăiască întocmai aşa cum grăiesc oamenii. Oriunde s-ar afla, toate se strâng în sobor şi stau la sfat. Aşteptările îi sunt răsplătite; din văzduhul miezului-nopţii ninge o lumină slabă şi animalele vin să ţină sfat despre salvarea pădurii Borza, ameninţată de securile oamenilor. Peceneaga este admis ca martor al acestui sobor miraculos, pentru că el este destinat să păzească o comoară domnească.

Romanul se încheie cu un episod fixat tot în noaptea de Sânziene, când pădurarul nu mai are acces la adunarea vieţuitoarelor, dar doi huhurezi vorbesc pentru el şi îi desluşesc rostul de paznic al pădurii.

Mircea Eliade, în romanul intitulat „Noaptea de Sânziene”, porneşte de la o credinţă, pe care o expune în Tratat de istorie a religiilor, anume că cel care culege ierburi magice în noaptea de Sânziene poate căpăta atribute supranaturale, devine invulnerabil sau invizibil, pentru că în această noapte se deschid porţile cerului, adică lumea capătă însuşiri hierofanice, are acces la sacralitate. Personajul principal al romanului său, Ştefan Viziru, are viziunea propriei morţi într-o noapte de Sânziene, în pădurea Băneasa, unde merge la miezul nopţii, mânat de un dor inexplicabil. Maşina, despre care ştie că va dispărea la miezul nopţii, şi Ileana devin semnele morţii sale. După 12 ani de la această experienţă, la miezul unei nopţi de Sânziene, Ştefan moare într-un accident de maşină, alături de mireasa sa, Ileana, şi are sentimentul plenitudinii, certitudinea că a trecut pe poarta morţii, în eternitate.

Pentru Eliade, sensul nopţii de Sânziene se leagă de ritualuri străvechi închinate zeiţei Diana, Deşi există şi alte opinii despre etimologia cuvântului sânziana, Eliade, preluând o teză a lui Vasile Pârvan, crede că numele

8

Diana a înlocuit numele local al unei zeiţe autohtone geto-trace care sub influenţa creştinismului a fost numită Sancta Diana; numele zeiţei Diana a devenit, în româneşte, zâna (dziana). În plus, derivând de la aceeaşi rădăcină, un alt cuvânt, zânatec, înseamnă zăpăcit, cu minţile aiurea, nebun, adică luat, răpit de Diana sau de zâne.

Tradiții, obiceiuri și superstiții Tradiția băii de solstițiu sau de ziua Sfântului Ioan Botezatorul este una din cele mai cunoscute tradiții.

Aceasta se face într-o apă curgătoare și se consideră că spală toate nenorocirile si supărările anului trecut, precum si că ajută ca să se împlineasca toate dorințele în următorul. În această noapte, ca și în noaptea de Craciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pândește le poate întelege graiul și poate afla multe taine.

Tot în această noapte se spune ca răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor și va descoperi comori ascunse. În această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel și câmpurile cu cereale, fânețele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. În același timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele.

Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin ușa deschisă sau prin fereastră, atunci își va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune ca visele din aceasta noapte se împlinesc.

Perioada solstițiului de vară este și prilej pentru organizarea târgurilor, bâlciurilor si iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei (Târgurile de Fete). Unul dintre cele mai cunoscute este chiar Târgul Drăgaica din Buzău, menționat în faimoasa lucrare a lui Dimitrie Cantemir ”Descriptio Moldaviae”1716, mai mult de 300 de ani vechime.

Una dintre plantele deosebit de folosite în medicina populară este verbina. Pentru ca să aibă eficiență, verbina se culege doar în nopțile de Sânziene, de Înălțarea la Cer și de Sfântul Petru și Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanță și un respect deosebit, încă din antichitate: romanii își împodobeau cu ea templele. Se consideră că este sub influența planetei Venus, de aceea era folosită în ritualurile pentru dragoste. Dacă se punea pe câmp, atunci aducea prosperitate și recoltă bogată. Dacă se punea în pantofi, îți lua oboseala pe loc.

La solstițiul de vară se atârnau crengi de arțar la uși și la ferestre, pentru că exista credința fermă că în acest fel vor fi îndepărtate toate forțele malefice. Frunzele de arțar culese în această zi și puse la uscat vindecă orice rană și înlătură durerea de cap.

Dacă hainele, covoarele și așternuturile sunt expuse în 24 iunie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.

Dacă în aceasta zi vezi o furnică roșie, aceasta este de foarte bun augur. Iar dacă găsești o furnică în portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat. În unele zone se obișnuiește ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmează vei fi sănătos.

Se spune că dacă culegi și mănânci la miezul nopti de Sf. Ion Botezatorul petalele florii numită albastrică, tot anul vei avea noroc în toate.

Sânzienele există în folclorul tuturor popoarelor, nu numai in Europa, ci și in alte colțuri ale lumii. La noi, spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele si Rusaliile, Sânzienele (Dragaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor și animalelor, dau miros și puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor și apără lanurile de intemperiile naturii.8 Prof. Tudor Daniela- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 8

BIBLIOGRAFIE 1. RUȘTI, DOINA – „Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade” Editura Polirom, 2008 2. PAMFILE, TUDOR - Mitologie românească, Editura Allfa, 1997 3.VULCĂNESCU, MIRCEA - Dimensiunea românească a existenței, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1991 4. VULCĂNESCU, ROMULUS - Mitologie română, Editura Academiei, 1987

9

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie în Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale.

Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Drăgaica se sărbătorește printr-un dans făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică.

Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un voal pe față, în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așează în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce.

Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți, această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații.

De asemenea, Drăgaica poate desemna și floarea galbenă denumită științific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înflorește în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfășurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.

Drăgăicile, cunoscute și sub denumirea de Sânziene, mai ales în Transilvania, sunt ființe mitice, create de imaginația populară prin simbioza dintre păgânism, vrăjitorie și creștinismul primar.

Istoria lor se întinde cu mult înainte de nașterea Mântuitorului, cultul lor având rădăcini străvechi, care merg până la preotesele zeițelor antice grecești (Demetra) și romane (Ceres) protectoarele belșugului, recoltelor și fertilității.

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, fiind considerate nişte femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Cercetări ulterioare au demonstrat că sărbătoarea închinată solstiţiului de vară pe teritoriul de astăzi al României este chiar mai veche decât perioada dacică, aflându-se urme chiar în Neolitic, reprezentate prin aşanumitele ”hore”; cea mai cunoscută dintre ele, o adevărată capodoperă, este ”Hora de la Frumuşica”, în care sunt prinse şase dansatoare sacre. Şi astăzi, în ţara noastră se ţine ”Hora Drăgaicelor”. Astfel, în unele locuri, în ziua de 24 iunie, fete foarte tinere, numite Sânziene sau Drăgaice, o aleg crăiasă pe cea mai frumoasă dintre ele, care trebuie însă să fie şi foarte harnică. Ele se îmbracă de sărbătoare, îşi pun marame albe pe cap şi coroniţe din florile zise sânziene sau drăgaice (Galium verum). La brâu sunt încinse cu acelaşi soi de flori, iar în mâini ţin spice de grâu 10

şi secere. După ce se întorc în fugă de la câmp, fluturându-şi maramele, la întoarcerea în sat, le aşteaptă flăcăii cu ulcele de apă şi le stropesc. Apoi se întinde Hora Drăgaicelor, amintire a horei antice a preoteselor Soarelui, în care se prind numai fetele care au participat la datină. Uneori, Drăgaicele plimbă hora lor pe la unele case din sat, mai ales la casele plugarilor cei mai vrednici, cântând astfel: "Hai, Drăgaică, să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că ştii iarna ce păţim,/ Cu mălai din râşnicioară,/ Cu peşte din undicioară.../ Mi-au venit Drăgaicele/ Să reteze spicele;/ Drăgăicoiul – drugile./ Drăgaicele mititele/ Au plecat la floricele,/ Îmbrăcate în boşcele -/ Mor băieţii după ele.../ Mi-a venit vara bogată/ Cu tichii/ De la copii,/ Cu mărgele de la fete,/ Cu brăţări de la neveste."

Românii le mai spun Drăgaicelor sau Sânzienelor şi Zânele, Frumoasele, Minunatele, Doamnele etc.

Sărbătoarea acestor făpturi suprafireşti se mai numeşte şi Sânzenii, Ziua Soarelui, Ursina, Amuţitul Cucului etc. În unele sate, tradiţia cere ca, în seara din ajunul Sânzienelor, fetele care vor să se mărite să se întâlnească cu flăcăii care doresc să se însoare.

Băieţii fac ruguri, aprind flăcări şi le învârt în sensul mişcării Soarelui la apus, strigând: "Du-te, Soare, vino, Lună,/ Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare;/ Fetele să le adune,/ Să le prindă în cunune,/ Să pună la pălărie/ Struţuri pentru cununie;/ Boabele să le răstească,/ Până-n toamnă să nuntească!"

Fetele fug şi culeg flori de sânziene sau de drăgaică din care împletesc cununi. Cu aceste cununi se întorc în sat şi le aruncă peste casă; dacă se agaţă cununile de hornuri, fetele se vor mărita chiar în acel an. A doua zi, în zori, cetele de feciori străbat satele, cu struţuri de sânziene la pălărie, în semn că au căzut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care îi interesează. Ei chiuie şi strigă: "Du-te, Lună, vino, Soare,/ Că tragem lansurătoare;/ Cununile neursite/ Zac sub hornuri azvârlite./ Până-n miezi, cu steagu-n frunte,/ Trec feciorii după slute,/ C-alde alea nedirese/ Nu vor să fie mirese."

Câte bordeie, atâtea obiceie! Astfel, pentru unii această zi este ”Miezul Verii”, iar pentru alţii – ”Cap de Vară”. Oamenii nu lucrează nimic, ”fiindcă şi Soarele se odihneşte”, sau muncesc doar până la amiază. ”În această zi, dis-de-dimineaţă, Soarele se spală pe faţă în timpul răsăritului; cine se uită la el cu atenţie vede curgând apă jos, pe poala răsăritului, sub înfăţişarea unor lungi raze luminoase.”

Se mai spune că de Drăgaică arde piatra-n apă. Sânzienele sunt fete sfinte, care iau în ziua lor din toate roadele pământului. În acelaşi timp, Drăgaica este doamna florilor, şi se ţine de toţi pentru dragoste şi plăcerea florilor.

Mai-marea Sânzienelor sau Drăgaicelor se mai numeşte şi Crăiasa, Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa etc. Se spune că ea umblă pe pământ sau pluteşte prin aer în ziua solstiţiului de vară şi că se desfată, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupţial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri.

Când i se nesocoteşte ziua, ea stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi-i îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi fără miros. Minunatei crăiese i se adresează şi acest cântec ritual de la 11

Stroieşti, judeţul Gorj: "Iană, Iană-Sânziană,/ Ţ-oi face pomană,/ Să dai ploaie fără mană;/ Holda să rodească,/ Să se veselească,/ Porumbul să crească!/ Rod cu mâna pun,/ Îl strâng de pe drum;/ Tot porumbul meu/ Rodi-lar Dumnezeu,/ Fir pe fir s-apuce,/ Drugile să-ncurce;/ Peste locul tot,/ Drugile di-un cot!/ Iană-Sânziană,/ Fereşte-l de mană/ Şi de uscătură/ Şi de udătură,/ Căci şi eu la toamnă/ Ţ-oi da turtă caldă,/ Cu sita cernută,/ De jar curăţită,/ Cu spuză-nvelită!"

Zice-se ca ”Drăgaica e o fiinţă sfântă, care e mai mare peste o ceată de bărbaţi, numiţi Circovi.”

Sărbătoarea se mai numeşte şi ”Amuţitul Cucului”, căci se mai spune că pasărea respectivă nu cântă decât până la Sânziene, când se îneacă cu orz sau cu cireşe, din care pricină răguşeşte şi nu mai poate cânta. Iată şi o reţetă magică: ”Dacă cineva va împuşca un cuc, pe care-l va frige şi-l va mânca fără pâine şi sare, iar capul i-l va purta cu sine, va fi îndrăgit de toată lumea”.

Se crede că uliul se face din cuc; cântă un an şi apoi se face uliu. Alţii spun că el numai până la Sânziene e cuc, iar alţii că tocmai la şapte ani se face uliu.

Prin unele locuri, de Sânziene, femeile duc ramuri de arin şi alte plante, numite ”rod”, printre semănături, ca să atragă rod şi spor în holda fiecăruia. Se mai pune drăgaică în putinei, spre a avea lapte bun şi mult. Se împart tot soiul de fructe, pentru rodirea pomilor. Drăgaica se ţine şi de cei ce au roiuri de albine. Se crede că, pe la miezul nopţii de Sânziene, înfloreşte iarba-fiarelor, dar numai pentru câteva clipe. Cu această plantă se poate descuia orice încuietoare, drept care este foarte căutată de tâlhari. Aceştia o poartă la brâu sau încolăcită împrejurul degetului mic de la mâna stângă. Tot la miezul nopţii de Sânziene se spune că înfloreşte feriga, că asupra comorilor dansează flăcări albăstrui şi că se deschide cerul. În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor. Se considera că omul va trăi mult în cazul în care coroniţa rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, când coroniţa aluneca spre marginea acoperişului sau cădea.

Tradiţia spune că Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, împart rod holdelor, înmulţesc animalele şi păsările şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.

Ele pot deveni însă şi dăunătoare, pot stârni vijelii şi pot aduce grindină, lăsând câmpul fără rod şi florile fără leac.

Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea de dinaintea sărbătorii, în credinţa că-şi vor visa ursitul. Sărbătoarea Sânzienelor era considerată şi momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. 9 Director Prof. Vornicu Daniela- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

9

Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83gaica https://evenimentezilnice.blogspot.com/2016/06/semnificatia-numelui-sanziana.html

12

"Niciun document istoric, până în jurul anului 1500, nu indica o dată precisă referitoare la naşterea Drăgăicii sau a Sânzienelor, dar este cert că apariţia unui cult al roadelor, în opinia etnologilor, este vechi de milenii, fiind motivată, în acest areal, de aşezarea geografică a zonei, aflată la intersecţia drumurilor de transhumanţă într-un loc aidoma celui din balada Mioriţa", susţine publicistul Viorel Frâncu, autorul unei lucrării dedicate acestui târg.

Sărbătoarea de Sânziene, din 24 iunie, de ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a avut menirea de a-l vesti lumii întregi pe Mesia, este imperios legată de cultul recoltei, al vegetaţiei, fecundităţii.

Vechimea şi complexitatea sărbătorii explica polisemantismul cuvântului "Drăgaică", un amestec între păgânism, vrăjitorie şi creştinism primar.

Sânzienele sau Drăgăicile sunt catalogate de mitologia românească drept nişte zâne rele - iele, care se manifestă în ziua Sfântului Ioan Botezătorul de Vară, numele acestora fiind preluate în basme şi legende cum ar fi Ileana Cosânzeana.

Mircea Eliade este de părere că Sânzienele provin dintr-un cult roman al zeiţei Diana, acceptat şi de populaţia din Dacia Romană: "Numele unui grup special de zâne, Sânzienele, derivă probabil din latinul Sanctae Dianae, Sânzienele, zâne mai curând binevoitoare, şi-au dat numele importantei sărbători a Sfântului Ioan Botezătorul".

Legat de originea şi semnificaţia originară a obiceiului de Drăgaică, etnologul Ovidiu Bârlea spune că "Drăgaica pare o rămăşiţă din practicile antice prin care zeităţile protectoare ale recoltelor erau solicitate să apere lanurile", astfel că "fetele drăgaice continuă rolul preoteselor Ceres şi Diana".

Existenţa serbărilor populare la vremea recoltării grâului este atestată, pentru prima oară, de monezile din secolul IV î.Hr., descoperite la Tomis şi Callatis, care aveau pe revers chipul zeiţei Demeter - zeiţa belşugului, cu o coroniţă pe cap şi în mână cu spice de grâu.

"Numeroşi bătrâni din comunele Gura Teghii, Costeşti, Verneşti, Săhăteni, Pietroasele şi Lopătari ne-au certificat că jocul Drăgaicei este executat numai de fete şi că, uneori, apare şi un băiat, care duce un steag împodobit cu grâu, flori de câmp, în special drăgaică, pelin, ceapă, usturoi şi panglici colorate", afirmă publicistul Viorel Frâncu. Începutul recoltării se pregăteşte şi se realizează prin rituri şi ceremonii. Personajul principal, o fată de măritat cu o sabie în mână, însoţită de celelalte drăgăicuţe, cu cununi de spice de grâu, colindă satele pentru ca în final, să ajungă în târg. "Şi-au venit Drăgăicile,/ Să culeagă spicele,/ Spicele sunt măricele (bis),/ Drăgaicele frumuşele (bis)./ Şiau venit Drăgăicile,/ Să reteze spicele,/ Grâu în spic ca vrabia (bis),/ Şi în pai ca trestia (bis)."

De aceea, la Drăgaică sau Sânziene, începe recoltarea plantelor care îşi încheie ciclul biologic: sânziana sau drăgaica, cicoarea, sulfina, iarba "Sfântului Ioan", secara şi grâul.

Târgul Drăgaica este o sărbătoare tradiţională din zona Buzăului care are loc în fiecare an între 12-24 iunie, cu ritualuri agrare şi războinice ce fac trimitere la zeiţa fecundităţii, Ceres.

Această sărbătoare ancestrală poate fi privită în triplă ipostază. Întâi de toate, este sărbătoarea închinată debutului strângerii recoltelor, un prilej de sărbătoare şi de bucurie pentru belşugul holdelor. Drăgăicile sau Sânzienele sunt un fel de vestale care amintesc riturile protecţiei şi fecundităţii agrare a zeiţei Ceres. În cursul zilei de 24 iunie aveau loc ritualuri care începeau în zorii zilei şi durau până la răsăritul soarelui.

Fete îmbrăcate în ii şi fote de sărbătoare, cu capetele acoperite cu marame albe şi coroniţe de flori de drăgăicuţă, încinse la brâu cu cordoane din aceleaşi flori, se îndreptau spre câmpul cu rodul cel mai bogat, vesele şi jucăuşe. De acolo, cu spice în mână, se întorceau în sat la locul de horă, unde începeau adevărata petrecere. În al doilea rând, este târg, iarmaroc, mare bâlci atestat din secolul al XV-lea, cu rol foarte important în comerţul cu lână.

13

Târgul Drăgaica, după unii etnologi, dăinuie de peste 5000 de ani. A luat ființă datorită faptului că în acele vremuri, județul Buzău avea foarte multe oi, iar lâna trebuia desfăcută undeva. Și s-a găsit acest loc, numit Podul Calului, zona de confluență între cele trei mari provincii românești.

Negustorii erau nevoiți să-și desfacă undeva mărfurile excedentare. Buzoienii aveau lâna, fieraria era de la brașoveni, iar moldovenii aduceau vite.

Acesta a fost stadiul incipient al unui comerț care va dăinui foarte multă vreme. Drăgaica a avut și un rol social, în același timp. Negustorii veneau cu fetele și băieții de căsătorit și aici se închegau familii noi.

Exemple sunt toponime de genul: Calvini, Unguriu și altele. Ele aduc aminte de faptul că mulți ardeleni s-au așezat aici.

Când Vlad al II-lea da dezlegare dupa 1431 negustorilor din Țara Românească să-și vândă produsele în Ardeal și invers, Buzăul cunoaște o dezvoltare economică și socială, fără precedent.

Fiind la întretăierea drumurilor mari comerciale: Drumul Bogdanului care lega Lembergul, Cernăuții până în zona Constantinopolului, și existau drumuri comerciale către schelele portuare de la Brăila și de la Galați, unde se făcea un comerț deosebit și chiar legăturile cu Dobrogea, fac din Buzău o zonă deosebită. Înființarea în 1500, a Episcopiei Buzăului sporește gradul de atracție, pentru că aceasta va dezvolta o deosebită activitate de comerț. Târgul Drăgaica intră pentru multă vreme în administrarea Episcopiei Buzăului.

Despre târgurile și ritualurile Drăgăicii se poate vorbi în Țările Române începând cu secolul al XVI-lea. În anul 1716, Dimitrie Cantemir scria despre Drăgaică, în celebra sa lucrare "Descriptio Moldaviae". În aceeași perioadă, italianul Anton Maria del Chiaro menționa spectacolul Drăgăicii în satele din Muntenia, descriind dansul popular specific zilei de 24 iunie. În acelaşi sens, italianul Anton Maria del Chiaro completează, la 1718, descrierea Drăgăicii făcută de Cantemir, localizând-o în zona Munteniei: "Este curios, de asemenea, şi spectacolul pe care obişnuiesc să-l facă în ziua de Sfântul Ioan, când câteva fete se îmbracă bărbăteşte, iar una dintre ele, rămânând în haine de fată, ţine în mână o sabie goală şi colindă în felul acesta, ca să strângă bani, pe la casele boierilor, jucând şi reprezentând pe Irodiada şi pe călăul Sfântului Înaintemergător. Acea fată care joacă cu sabia în mână e numită la români "Drăgaica".

Târgul era situat la întretăierea drumurilor comerciale care legau Dobrogea cu Braşovul şi Transilvania, aşa-numitul drum al transhumanţei, Moldova cu capitala Ţării Româneşti - Târgovişte, şi lega comerţul dunărean cu zonele de munte.

Orașul Buzău a cunoscut o deosebită dezvoltare economică după 1774, după pacea de la Cuciuk Cainargi, când devine un punct important în traficul comercial între Țara Românească, Transilvania și ținuturile de la sudul Dunării. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, târgul "Drăgaica" este mutat la marginea Buzăului, la Bănceşti, sat aparţinător comunei Simileasca, Alexandru Ipsilanti încredinţându-l Episcopiei, care l-a patronat timp de mai bine de un veac, printr-un hrisov domnesc, datat la 26 august 1778, când i se acordă vama târgului odată cu scutirea de oierit, cu toate veniturile sale obţinute, în principal, din desfacerea produselor agricole, dar şi a altor mărfuri ale crescătorilor de vite ori ale meşteşugarilor veniţi pe ruta Lemberg - Cernăuţi - Bacău Buzău - Silistra - Constantinopole, cunoscută ca Drumul Bogdanului sau Drumul Mare.

Drăgaica, deși la origine era un eveniment comercial și laic, a căpătat pe parcurs un caracter profund spiritual și creștin, lucru subliniat și de suprapunerea sa cu Ziua Sfântului Ioan Botezătorul, numit Înaintemergătorul, pentru că a anunţat venirea lui Iisus, zi în care toată suflarea comunității se ducea mai întâi la biserică și abia apoi participa la sărbătoarea populară a Drăgăicii.

Cele două sărbători - profană şi creştină - şi-au dat mâna într-un târg-bâlci unde s-au întâlnit de-a lungul timpului, producători din toate domeniile de activitate, din întreaga țară. În anul 1793, voievodul Constantin Moruzi menționa într-un hrisov importanța schimburilor comerciale de la Drăgaică, numită Târgul celor două țări, care era nu doar un loc destinat trocului, schimburilor comerciale, ci și o sărbătoare folclorică, Drăgaica ajungând cel mai mare târg din țară căci acolo se întâlneau păstorii din toate cele trei țări românești, aspect care și-a adus contribuția la conștiința valorilor și a limbii comune ale locuitorilor din cele trei Țări Românești.

14

De-a lungul istoriei zbuciumate a românilor din aceste ținuturi, Drăgaica a trecut prin epidemii de holeră, ciuma lui Caragea, certuri și conflicte între comercianți, incendii devastatoare, războaiele ruso-turce, năvălirile turcilor din raiaua Brăila care au facut multe distrugeri, două războaie mondiale, ocupația nazistă, regimul comunist și șocul postrevoluționar al economiei de piață capitaliste, prin perioade în care și-a schimbat atât amplasamentul (de la Buzău, pe muntele Penteleu, la moșia Băncești, la Valea Teancului, la Nișcov și înapoi la Buzău) cât și denumirea ("Târgul celor două țări" la 1793 sau "Târgul Râului Buzău" la 1864).

Abia după pacea de la Adrianopole de la 1829 Târgul Drăgaica începe să funcționeze normal, pe vechea moșie Băncești. Negustorii erau însă nemulțumiți că târgul nu funcționa în zona de intravilan a urbei Buzăului, mai ales că aici se dezvoltaseră noi căi de comunicație.

Acest lucru a dus la cererea magistratului Buzăului, către ministrul comerțului, prin care să se mute târgul de la Băncești, la Buzău. Nu s-a aprobat cererea. Astfel, negustorii fac Târgul Râului Buzău, un alt târg. În 1864, se aprobă ca târgul să se mute la Buzău, iar cel de la Băncești se desființează, astfel că Târgul Râului Buzău va relua denumirea de Târgul Drăgaica. În final, târgul va fi statuat la 1868, când Drăgaica rămâne în nord-estul urbei, acolo unde erau și târgurile de animale, pentru ca treptat sa ajungă în zona cătunului Poșta, la ieșirea din oraș.

La 23 iunie 1868, Drăgaica l-a avut ca oaspete de onoare pe Maiestatea Sa domnitorul Carol I, care prin această vizită a sporit prestigiul evenimentului și importanța sa comercială. Marele pictor Amedeo Preziosi care îl însoțea, a imortalizat Târgul Drăgaica.

(Pictura "Târg la Buzău", semnată de pictorul maltez Amedeo Preziosi) 15

(Amedeo Preziosi – „Întoarcerea de la Târgul din Buzău”) În anul 1909 s-a inaugurat o gară specială pentru Drăgaică, iar din 1925 s-a introdus un automobilcamionetă cu care erau transportate marfa și târgoveții. În anul 1946, Drăgaica încă era unul din cele mai renumite târguri din țară, păstrându-și rolul foarte important în dezvoltarea orașului Buzău. Întins pe o suprafață de 32 de hectare, târgul își păstra avantajul strategic major al poziționării sale geografice, recunoscut încă de la 1778, prin situarea sa pe Drumul Bogdanului (care unea Cernăuții cu Bacăul, Buzăul, Silistra și Constantinopole), și anume amplasarea sa la răscrucea drumurilor comerciale dinspre Transilvania, Brașov și porturile dunărene Brăila și Galați, între Subcarpați și Bărăgan, între București și Moldova.

Evoluția Buzăului e legată de târg, Drăgaica rămânând pentru istoria locului, unul dintre cele mai mari și cunoscute târguri din România, unde veneau de-a lungul timpului, negustori din Franța, Viena, Imperiul Austro-Ungar, Rusia și își desfăceau mărfurile aici. Acest lucru dovedește relațiile comerciale pe care le avea Buzăul cu celelalte țări și aportul Buzăului la relațiile comerciale ale țării.

Drăgaica este însă înainte de toate, un act de identitate, dezvoltarea Drăgăicii ca târg fiind însăși dezvoltarea orașului Buzău.

Târgul Drăgaica a devenit în timp, loc de petrecut, o mare atracție pentru iubitorii de distracții și de comerț.

Din dorința de a readuce în prim plan, meșteșugurile județului Buzău, în perioada 8-25 iunie se organizează anual, Târgul Drăgaica, un mare parc de distracții, cu trupe de circ pentru a atrage publicul, cu spectacole pentru toate gusturile, cu festivaluri locale, de muzică și dansuri populare, cu o mare varietate de mărfuri și obiecte de artizanat, cu meșteri populari și comerț cu produse tradiționale, cu bucate tradiționale specifice zonei, cu comedii, tiribombe și cu o sumedenie de atracții și distracții pentru toate vârstele și gusturile, care a bucurat și a adunat aici, de-a lungul timpului, an după an, o mulțime de lume din toate categoriile sociale.

Cel mai cunoscut târg de la Curbura Carpaţilor, vreme de cinci secole, încă mai este și în zilele de astăzi, un prilej de a face cunoscute mărcile tradiţionale ale regiunii de la poalele Munţilor Carpaţi - "Cârnaţii de Pleşcoi", "Covrigii de Buzău", vinul "Tămâioasa de Pietroasele", ţuica "de Pătârlagele", precum şi nelipsiţii mici, "udaţi" cu bere.

La deschiderea oficială a Târgului Drăgaica, participă, an de an, cântăreţi de muzică populară cunoscuţi, precum şi ansamblul folcloric "Plaiurile Mioriţei" din Buzău.10 10

Bibliografie: https://turismbuzau.ro/dragaica-buzau/

16

https://www.agerpres.ro/social/2014/10/10/destinatie-romania-targul-dragaica-o-sarbatoare-traditionala-din-zona-buzaului12-18-30 https://sanatateabuzoiana.ro/dragaica-sarbatoarea-si-targul-care-a-dezvoltat-buzaul/#.YPcZCegzaUk

17

Târgul Drăgaica din Buzău- iunie 201511 Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 11

https://www.youtube.com/watch?v=qh6tXUOolc8&list=UUuababiuDwcc2lR4VXh8I7A&index=179

18

FESTIVALUL CONCURS “CANTO TRADIȚIONAL ROMÂNESC ȘI DIN ALTE ȚĂRI EUROPENE” 31 martie 2021, activitatea nr.2, în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională online "TRADIȚIA- OGLINDA SUFLETULUI ROMÂNESC", Ediția a III-a, an școlar 2020-202112

13

12 13

https://www.youtube.com/watch?v=SYYhZNFprkU&t=1s https://www.youtube.com/watch?v=SYYhZNFprkU

19

14

"Menuet- Luigi. Boccherini"- Vache Margaryan, clasa a VII-a, Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

15

"Cântec popular armean"- Samvel Mkrtchyan, clasa a IV-a, Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

16

Komitas-《Krunk》-Flora Gorgyan- Clasa a VII-a- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

14

https://www.youtube.com/watch?v=QlJYOaCbJtI&t=1s https://www.youtube.com/watch?v=V9olJ4hjNn4&t=1s 16 https://www.youtube.com/watch?v=W4MggNvagHg&t=1s 15

20

CHANSONS NATIONALES ARMÉNIENNES

Komitas

Le peuple arménien a trouvé et reconnu son âme, sa nature spirituelle dans les chansons de Komitas.

Komitas Vardapet est un début sans fin. Il vivra à travers le peuple arménien, et ils doivent vivre à travers lui, maintenant et pour toujours ». (Vazgen I, le Catholicos de tous les Arméniens Komitas a visité diverses régions d'Arménie pour traiter et réprimer des milliers de chansons arméniennes, kurdes, perses et turques. Il a commencé un travail de recherche scientifique sérieux, a étudié les mélodies folkloriques et d'église arméniennes et a travaillé sur le déchiffrement des khazzes arméniens et sur la théorie des voix. Dans divers pays du monde, Komitas est apparu comme un interprète et un propagandiste de la musique arménienne. Le compositeur a commencé à réfléchir à de grandes formes musicales monumentales. Il avait en tête de créer l'épopée musicale «Sasna tsrer» et a continué à travailler sur l'opéra «Anush», qu'il a commencé en 1904. Les musiciens connus: Vincent D'Andy, Gabriel Fore, Camille Sen-Sans… sont tombés amoureux du travail créatif de Komitas. En 1906, après l'un des concertos, le remarquable compositeur français Claude Debussi s'exclama avec enthousiasme: "Brillant père Komitas! Je m'incline devant votre génie musical!"

17

Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

17

https://www.youtube.com/watch?v=oN1S5sldKT4&t=1s

21

Clasa a VII-a "Komitas"- Cântec popular armean- Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

18

"Dans popular românesc"- Elevele: Azatyan Milena și Anahit Avetisyan- Clasa a VII-a, Profesor îndrmător: Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

Danse folklorique arménienne -"Fille bourrée"19- Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia 18

https://www.youtube.com/watch?v=qM2ldBZO5x8

22

DANCE TRADITIONNELLE

19

https://www.youtube.com/watch?v=EVOtZiUTDe4 23

20

Öğrencim Ali Kaan Binbir- Zeybek- Spectacle de Danse- Professeur: Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA

20

https://www.youtube.com/watch?v=NOox4MzdbGw&t=2s

24

Expoziția- Concurs județean, cu participare internațională on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene", activitatea numărul 3 în cadrul proiectului educativ județean, cu participare internațională online "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-202121

21

https://www.youtube.com/watch?v=dAUTRqKsrSY&t=1s

25

26

27

28

Pîrlog Nicoleta - Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați

Belkıs Ergün Cikcilli Mehmet Emine Öncü İlkokulu Alanya, TURCIA

"Une poupée de la région traditionnelle des Sivas"- Prof. Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA 29

"Une poupée de la région traditionnelle des Eğe"- "- Prof. Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA

"Une poupée de la région traditionnelle des Kars"- Prof. Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu,

Kartal, TURCIA 30

Elevi Clasa a III-a, Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA

Elevul Tigran Baghdasaryan, Clasa a VII-a, Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, ARMENIA 31

22

22

https://www.youtube.com/watch?v=5rQ3DhmEDlQ&t=7s

32

23

23

https://vimeo.com/517612464

33

Expoziție- "Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene", Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 34

Scopul Proiectului de parteneriat eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre": -Schimb de experiență și de impresii cultural-artistice, cu elevi și cadre didactice din țările europene, pe tema folclorului, datinilor, obiceiurilor și tradițiilor populare.

Acest proiect a oferit elevilor posibilitatea de a înțelege, prin activități simple, importanța tradițiilor și a patrimoniului cultural național dar și faptul că tradițiile diferitelor țări au multe elemente în comun.

Pornind de la ideea că patrimoniul valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie, prin procesul educaţional, activităţile extraşcolare, cu un larg caracter interdisciplinar, au oferit cele mai eficiente şi oportune modalităţi de valorificare a tradiţiilor şi datinilor populare locale şi naţionale.

Elevii au lucrat pe grupe și individual, au organizat expoziții-concurs de artă populară, au interpretat cântece și dansuri populare, au realizat PPT-uri, filme video, au redactat articole de revistă, pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare din țările europene.

Proiectul de parteneriat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre" a avut conexiuni bune și contribuții semnificative, pentru mai multe discipline. Astfel, realizarea corelaţiilor interdisciplinare din cadrul acestui proiect, a permis clarificarea unor probleme, aplicarea cunoştinţelor în alte contexte de învăţare, realizându-se o învăţare eficientă și deschiderea unor noi perspective pentru elevi. În timpul activității de proiect, s-a urmărit educarea elevilor în spiritul tradițiilor populare, într-o lume multiculturală, plină de cutume și de valori culturale, moștenite de la strămoși, promovarea competenţelor interculturale, sociale şi de comunicare, dezvoltarea competenţelor informatice, prezentarea unor modalități de promovare, punere în valoare a dimensiunii de bun comun al patrimoniului cultural european.

Activităţile de comunicare concepute împreună cu elevii, în vederea schimbului de informaţii despre activitatea depusă de fiecare clasă pe temele proiectului, s-au axat pe: instrumente de tip 35

vídeoconferințe, website-uri, bloguri, rețelele sociale, colectarea ideilor și a voturilor – Padlet, TwinSpace, e-mail, ș.a.

Colaborarea a presupus muncă în echipă, sprijin reciproc, efort comun pentru rezolvarea unor sarcini, implicând astfel, pe lângă dimensiunea cognitivă a procesului de învăţare şi dimensiunile afectivă şi socială – acestea stimulând motivaţia, implicarea şi performanţa.

Echipa parteneră a oferit feedback permanent, prin comentarii sau reacții la postări, discuții pe forum. S-au organizat concursuri care să motiveze și să dinamizeze activitățile de cunoaștere reciprocă, să stimuleze elevii în a parcurge și a analiza lucrările partenerilor.

S-au redactat prin colaborare cu partenerii de proiect, articole de revistă pe tema folclorului, a datinilor și tradițiilor populare din țările europene, în cele patru numere ale Revistei școlare, on-line, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte": Nr.23/ ianuarie 2021, Nr.24/ martie 2021, Nr.25/ aprilie 2021, Nr.26/ iulie 2021.

Pe Twinspace-ul proiectului, au fost prezentate cântece și dansuri populare românești și din alte țări europene, lucrări artistico-plastice, obiecte de artă populară, PPT-uri despre portul popular, datini și tradiții populare, meșteșuguri populare, rețete culinare tradiționale, sărbători naționale ș.a.

Cadrele didactice şi elevii au folosit tehnologia pentru a contribui la desfăşurarea activităţii de proiect: utilizarea mesageriei electronice, a Internetului, a aplicaţiilor de tip Word, Power Point, Picasa, bloguri, spaţiile wiki, prezentări (Power Point, Prezi, Padlet), instrumente de tip vídeoconferințe (Chat, Skype, sondaje), rețelele sociale, filmări video postate pe YouTube, chestionare şi alte website-uri.

Impactul pe care l-a avut acest proiect asupra elevilor: dezoltarea creativității și a interculturalității, îmbogățirea cunoștințelor legate de patrimoniul național în contextul european, promovarea, valorizarea și valorificarea folclorului și a tradițiilor populare, în exprimarea artistică, prin realizare unor obiecte de artă populară și interpretarea unor cântece și dansuri populare.

Evaluarea și diseminarea activităților desfășurate în cadrul proiectului s-a realizat prin: organizarea unor concursuri, schimburi de experiență și exemple de bune practici, redactarea prin colaborare cu partenerii de proiect, a unor articole pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare, în contextul european, în cadrul cărora partenerii de proiect, cadre didactice și elevi din diverse țări europene, au prezentat diverse lucrări despre: folclor, sărbători naționale, port popular, datini și tradiții, rețete culinare tradiționale, meșteșuguri, obiecte de artă populară ș.a.

S-au organizat videoconferințe la care au fost invitați partenerii de proiect pentru a purta discuții având ca subiect principal, folclorul, datinile și obiceiurile populare din țările europene.

Diseminarea activităților desfășurate s-a realizat permanent, pe Twinspace-ul proiectului, pe Blogul clasei "Caleidoscop educațional" și în cele patru numere ale Revistei școlare, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte": Nr.23/ ianuarie 2021, Nr.24/ martie 2021, Nr.25/ aprilie 2021, Nr.26/ iulie 2021.

Elevii și cadrele didactice care s-au remarcat printr-o participare activă la toate activitățile propuse pe parcursul anului școlar 2020-2021, au primit diplome de mulțumire și de apreciere, din partea fondatorilor Proiectului de parteneriat eTwinning: "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"24, Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău și Prof. Lilit Ohanyan, de la Școala Nr.6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia, diplome de participare și cu premii, din partea Școlii Gimnaziale "Ion Creangă" Buzău, pentru colaborare și participare la activitățile propuse în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională online, "Tradiția - oglinda sufletului românesc", ediția a III-a, an școlar 2020-2021, Coordonatori: Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta și Director Prof. Vornicu Daniela25.

24

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html

25

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html

36

În calitate de fondator al proiectului, am realizat calendarul general al activităților, m-am consultat permanent, cu cadrele didactice participante, în privința activităților propuse, am realizat munca de planificare, documentare, informare, am coordonat și am cooperat cu membrii proiectului, am prezentat exemple de bune practici din școala noastră și din alte școli din județul Buzău, am realizat schimburi de experiență cu cadre didactice și cu elevi din alte școli europene, pe tema proiectului, am coordonat și am editat Revista școlară, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte" , am promovat și am valorizat datinile și tradițiile populare românești, am oferit diplome de participare și cu premii, cadrelor didactice și elevilor participanți la proiect, am acordat permanent, feedback pozitiv, încurajând participarea, comunicarea, cooperarea și colaborarea elevilor și a cadrelor didactice din județul Buzău și din alte țări europene, am colaborat permanent cu partenerii de proiect, în direcția desfășurării optime a tuturor activităților propuse, adunării materialelor și a informațiilor necesare, în vederea realizării unui proiect de succes și de mare valoare, la nivel local, județean, național și internațional, pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare românești în contextul european.

Fondator proiect, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

37

Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 38

Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA

Belkıs Ergün- Cikcilli Mehmet Emine Öncü İlkokulu Alanya, TURCIA

İsmail AÇA -İzmit Yunus Emre Girls Anatolian İmam-Hatip High school/Turkey Class 9 39

Sevda Er- Kurupelit İlkokulu Atakum, TURCIA

Fête nationale du costume traditionnel tunisien Bouzidi Monia- Ecole Primaire Bjawi, TUNIS

Elev- Ola Alkhwaldah- Prof. Ayat Rabea- Safut Secondary School for Girls, Balqa, IORDANIA

40

41

TAPIS ARMÉNIENS Les hauts plateaux arméniens sont l'un des anciens centres de tissage de tapis.

Le tissage de tapis arménien s'est considérablement développé et s'est répandu surtout au Moyen Âge.

Les tapis arméniens différaient favorablement des tapis d'autres pays en raison de leurs beaux motifs et de leurs couleurs uniques. Parallèlement au tissage de tapis, un autre artisanat traditionnel s'est développé dans la réalité arménienne: la peinture.

Cependant, les plus largement utilisés dans la population étaient les colorants à base de plantes, qui étaient très nombreux et variés. Selon la saison, les racines, les tiges, l'écorce, les feuilles, les fleurs et les fruits de la plante ont été utilisés. La plante la plus précieuse, non seulement utilisée localement mais également exportée, est le toron, qui est répandu dans tout le Caucase.

42

La couleur rouge obtenue à partir de toron était la couleur la plus populaire et la plus répandue, c'est pourquoi ce colorant était très demandé, étant exporté dans de nombreux pays du Caucase. Une autre couleur populaire dans le tissage de tapis était le bleu, qui, en plus du lapis-lazuli susmentionné, était également obtenu à partir de calculs biliaires.

Nous apprenons à faire un tapis:

Elevul Tigran Baghdasaryan, Clasa a VII-a, Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia, Prof. Lilit Ohanyan 43

Belkıs Ergün- Cikcilli Mehmet Emine Öncü İlkokulu Alanya, TURCIA

Laura Gentili, IISS “Carlo Urbani”- Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA

44

Poulet circassien Pour le poulet: 1 poulet entier (bouilli) 5 tasses d'eau Pour le mortier: 3 clous de girofle 1 cuillère à café de sel 1,5 tasse de noix 4 tranches de chapelure 1,5 tasse de bouillon de poulet 1/2 cuillère à café de poivre noir Pour le top (selon envie): 2 cuillères à soupe d'huile 1 cuillère à café de poivron rouge en poudre

Comment faire Keskek?

Faites tremper les pois chiches et le blé avec 2,5 tasses d'eau pendant la nuit et faites bouillir la viande.

Filtrez l'eau de pois chiches et de blé et ajoutez-la à la viande.

Ajouter de l'eau, du poivre noir et du sel à la moitié du beurre et cuire environ 75 minutes jusqu'à ce que le blé soit pâteux.

Séparez les os de la viande et ajoutez-la au repas! İsmail AÇA -İzmit Yunus Emre Girls Anatolian İmam-Hatip High school/Turkey 45

46

"Recettes albanaises"- "Un livre numérique" – Student Jessica Xamo – Class 4a- Prof.

Laura Gentili, IISS “Carlo Urbani”- Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA 47

"Notre réunion en ligne a eu lieu le 4 juin. Nous avons présenté nos plats nationaux."

"Nous avons résumé notre travail dans le projet, appris à connaître de nombreux domaines de notre art, en avons parlé à nos amis participant au projet, fait connaissance avec l'artisanat de différents pays, trouvé un terrain d'entente. Merci beaucoup pour travailler ensemble efficacement!"

Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia 48

"Nous avons tenu notre réunion en ligne, nous avons fait des présentations en faisant des évaluations."

Fatma Sağlam- Eğe Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA

49

26

26

artsteps | Eğe Sanayi İlkokulu E Twinning Projemiz:'Geleneklerimizi ve Göreneklerimizi Öğreniyor ve Öğretiyoruz'

50

"Exposition virtuelle du projet de la classe 3-B de l'école primaire Ege Sanayi. Cliquez sur l'image. Nous vous invitons à visiter notre exposition!"27

Profesor Fatma Sağlam, Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA 27

artsteps | Eğe Sanayi İlkokulu E Twinning Projemiz:'Geleneklerimizi ve Göreneklerimizi Öğreniyor ve Öğretiyoruz'

51

52

53

54

28

Classe III-B, Prof. Ifrim Nicoleta- École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie 28

https://www.kizoa.com/Movie-Maker/d361917239k3771044o1l1/1 IUNIE- ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI

55

"Joyeux anniversaire à tous les enfants du monde!"29 Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

29

https://www.youtube.com/watch?v=JLP_tmh_Ui8&t=1s

56

Prof. Lilit Ohanyan- Școala N6 Anania Shirakatsi, Hrazdan, Armenia

"Karagöz et Hacivat" Les enfants adorent les jeux d'ombres. Ils s'amusent beaucoup. Nous avons joué avec mes élèves dans notre leçon en ligne.Dans notre leçon actuelle de zoom, ils ont peint les images de Karagöz et Hacivat. Ils ont coupé les images. Ils ont collé un bâton de chacune des images.J'ai préparé le travail de mes élèves en réalisant des vidéos. Je l'ai présenté à l'aide de l'outil Web2.0 Thlinglink.

Profesor Fatma Sağlam, Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA 57

Les héros de la nation roumaine, mentionnés chaque année lors de la Journée des héros, lors de l'Ascension du Seigneur.

La commémoration des héros de la nation roumaine le jour de la fête de l'Ascension de notre Seigneur Jésus-Christ a été instituée au début du siècle dernier, lorsque le Saint-Synode de l'Église orthodoxe roumaine, le 25 mai 1920, a mis en œuvre un décret par laquelle le Premier Parlement de la Grande Roumanie et le Roi Ferdinand l'ont expressément déclaré. La décision du Saint-Synode de cette année-là a été consacrée par deux autres décisions synodales de 1999 et 2001, par lesquelles ce jour a été proclamé fête nationale de l'Église.

Depuis 2003, la fête de l'Ascension du Sauveur Jésus-Christ est proclamée Journée des héros, étant la fête nationale du peuple roumain.

Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani 58

"10 juin - Journée des héros"- Classe III-B, Prof. Ifrim Nicoleta- École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie

59

"10 juin - Journée des héros"- Classe III-B, Prof. Ifrim Nicoleta- École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie 60

30

"10 juin - Journée des héros"- Classe III-B, Prof. Ifrim Nicoleta- École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie 30

https://www.youtube.com/watch?v=f4z7mVR_ORM

61

"25 juin - le dernier jour d'école. Belles vacances d'été à tous les élèves et enseignants!"

Prof. Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău

62

Diplômes de reconnaissance, des fondateurs du projet, pour le travail, les efforts, la collaboration et la coopération tout au long du projet de partenariat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions", au cours de l'année scolaire 2020-2021 63

64

Diplômes et prix de participation, de l' Ecole de Gymnase "Ion Creangă", Buzău, Roumanie, pour les étudiants et les enseignants des écoles de: Turquie, Arménie, Italie, Albanie, Jordanie, Lituanie, Macédoine du Nord, pour la collaboration et la participation aux activités proposées au sein du Projet éducatif du comté, avec une participation internationale en ligne, "Tradition - le miroir de l'âme roumaine", III-e édition, année scolaire 2020-2021

Prof. Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Buzău

65

"Buona estate!"

Maria Rosaria Esposito- ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, ITALIA

v

"Chers amis, bon été des élèves de deuxième année, école primaire, à Naples!"

MARIA ROSARIA ESPOSITO- ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, ITALIA

66

67