REVISTA ȘCOLARĂ, DE SCHIMB CULTURAL, "PRIMII PAȘI SPRE CARTE" - Nr.25/ APRILIE 2021 by Ifrim Nicoleta

Nr. 25/ aprilie 2021

ISSN 2359-8573 ISSN-L 2359-8573

Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta 1

Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

Colectivul de redacţie:

Coordonator revistă: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Director: Prof. Vornicu Daniela

Colaboratori:

Cadre didactice: Zamfir Gina Mariana, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău, ROMÂNIA Irimia Marilena, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău, ROMÂNIA Drăgunoiu Carmen, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău, ROMÂNIA Dragomir Mihaela Ramona, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Sitaru Gabriela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Petre Valentina, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Coman Daniela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Moraru Daniela, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău, ROMÂNIA Lazăr Mihaela, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău, ROMÂNIA Roșu Alina Mihaela, Școala Gimnazială "Episcop Dionisie Romano" Buzău, ROMÂNIA Matache Larisa, Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu” Buzău, ROMÂNIA Frățilă Monica, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade” Buzău, ROMÂNIA Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani, ROMÂNIA Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA Laura Gentili- IISS “Carlo Urbani”, Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA Maria Rosaria Esposito, ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, Napoli, ITALIA

Elevi: Petre Alexandra Georgiana, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Ghinea Bianca, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Tudor Denis Gabriel, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Panainte Maria, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Partal Carla, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Gurău Patricia, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Dobrin Bianca Elena, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Mușat Daria Bianca, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Trandafir Alexia, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Rînciog Antonia- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Lefter Maria- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Gheorghe Anamaria- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău, ROMÂNIA Spînu Andra, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău, ROMÂNIA Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani, ROMÂNIA Petrache Mario Andrei, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială "Episcop Dionisie Romano", Buzău, ROMÂNIA Alexe Ana Maria Cătălina, Clasa a IV-a, Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău, ROMÂNIA Trandafir Larisa- Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Postelnicu Daria- Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Cocîrță Radu Mihai, Clasa: a IV-a G Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Matei Laura, Clasa: a IV-a G Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Popa Mihnea, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Coman Sebastian, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Radu Bogdan, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Ecrinsu Afșin, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Ilkay Sürücü, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Tuna Deniz Eraydin, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA

Ali Kaan Binbir- Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Luis Kurti, Clasa a IV-a B - IISS “Carlo Urbani”, Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA Tigran Baghdasaryan, Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA Davit Nersisyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA 3

Parteneriate educaționale/ Schimb de experiență între școli: Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău, ROMÂNIA Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău, ROMÂNIA Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău, ROMÂNIA Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău, ROMÂNIA Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani, ROMÂNIA Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA IISS “Carlo Urbani”, Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, Napoli, ITALIA

"Micii românași"- Preșcolari- Grupa Mare, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău Titlul piesei muzicale: "Ciobănașul" Profesor îndrumător: Zamfir Gina Mariana, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău

Preșcolar: Udrea Erika- Grupa Mică, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău Titlul piesei muzicale: "Alunelu, Alunelu" Profesor îndrumător: Irimia Marilena, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău 5

Eleva: Petre Alexandra Georgiana, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău Titlul piesei muzicale: "Am bundiță nouă!" Profesor îndrumător: Dragomir Mihaela Ramona, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău

Eleva: Ghinea Bianca, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău Titlul piesei muzicale: "Suntem două surori" Profesor îndrumător: Dragomir Mihaela Ramona, Liceul de Arte "Margareta Sterian

Elevul: Tudor Denis Gabriel, Clasa Pregătitoare, Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău Titlul piesei muzicale: "Doamne, octrotește-i pe români!" Profesor îndrumător: Dragomir Mihaela Ramona, Liceul de Arte "Margareta Sterian 6

Eleva: Panainte Maria, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "S-ar găti badea de nuntă" Profesor îndrumător: Sitaru Gabriela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău

Eleva: Partal Carla, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "La oglindă" Profesor îndrumător: Sitaru Gabriela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău

Eleva: Gurău Patricia, Clasa I, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "Portul românesc" Profesor îndrumător: Sitaru Gabriela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău 7

Eleva: Dobrin Bianca Elena, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău Titlul piesei muzicale: "Drag mi-e cerul `nalt, cu mii de stele" Profesor îndrumător: Petre Valentina, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău 8

Eleva: Mușat Daria Bianca, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău Titlul piesei muzicale: "La Bolintinul din vale" Profesor îndrumător: Petre Valentina, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău

Eleva: Trandafir Alexia, Clasa a II-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău Titlul piesei muzicale: "Maică, m-ai crescut de mică" Profesor îndrumător: Petre Valentina, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău

Eleva: Rînciog Antonia- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "Alunelul" Profesor îndrumător: Coman Daniela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău

Eleva: Lefter Maria- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "Alunelul" Profesor îndrumător: Coman Daniela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău

Eleva: Gheorghe Anamaria- Clasa a II-a- Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău Titlul piesei muzicale: "Alunelul" Profesor îndrumător: Coman Daniela, Liceul de Arte "Margareta Sterian" Buzău 10

Grup folcloric „Mlădițe buzoiene”- Elevi: Clasele a III-a și a IV-a, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău Titlul piesei muzicale: „La fântâna dângă vale" Profesori îndrumători: Moraru Daniela și Lazăr Mihaela, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău 11

Eleva: Spînu Andra, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău Titlul piesei muzicale: "Trandafir mândru, rotat" Profesor îndrumător: Drăgunoiu Carmen, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău

Formația: "Ghioceii veseli"- Elevi: Clasa a IV-a, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău Titlul piesei muzicale: ,,Hora de sărbătoare” Profesor îndrumător: Drăgunoiu Carmen, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”, Buzău 14

Eleva: Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Titlul piesei muzicale: "Frumos mai cântă mierla" Profesor îndrumător: Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani

Eleva: Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Titlul piesei muzicale: "O zis mama să mă cruți" Profesor îndrumător: Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani

Eleva: Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Titlul piesei muzicale: "O zis mama să mă cruți" Profesor îndrumător: Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani 16

Eleva: Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Titlul piesei muzicale: "Eu din joc nu mă opresc" Profesor îndrumător: Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani 1

Anda Harjoi - Eu din joc nu ma opresc - YouTube

Eleva: Hîrjoi Anda, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani Titlul piesei muzicale: "Iaca-i zi de sărbătoare" Profesor îndrumător: Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani 2

Anda Hirjoi - Iaca-i zi de sarbatoare - YouTube

Elevul: Petrache Mario Andrei, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială "Episcop Dionisie Romano", Buzău Titlul piesei muzicale: "Prin pădure, prin frunzar" Profesor îndrumător: Roșu Alina Mihaela, Școala Gimnazială "Episcop Dionisie Romano", Buzău

Eleva: Alexe Ana Maria Cătălina, Clasa a IV-a, Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău Titlul piesei muzicale: "Cântec pentu părinți" Profesor îndrumător: Matache Larisa, Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău

Eleva: Trandafir Larisa- Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău Titlul piesei muzicale: ,,Satul meu de lângă munte” Profesor îndrumător: Frățilă Monica, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău

Eleva: Postelnicu Daria- Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău Titlul piesei muzicale: ,,Acasă-i România” Profesor îndrumător: Frățilă Monica, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, Buzău 20

Grup folcloric „Mlădițe buzoiene”- Elevi: Clasele a III-a și a IV-a, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău Colaj de dansuri populare : „Hora” și „Brașoveanca” Profesori îndrumători: Moraru Daniela și Lazăr Mihaela, Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzău 21

Eleva: Ecrinsu Afșin, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Titlul piesei muzicale: "Çanakkale İçinde" Profesor îndrumător: Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA

Eleva Ilkay Sürücü, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Titlul piesei muzicale: "Malatya" Profesor îndrumător: Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA

Elevul Tuna Deniz Eraydin, Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Titlul piesei muzicale: "Adana Köprü Bași" Profesor îndrumător: Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA "Mon élève Ecrinsu a chanté la chanson folklorique Turque intitulée Inside Çanakkale. YouTube" (Profesor Fatma Sağlam, Eğe Sanayi Ilkokulu, Turcia) 3

"Mon élève İlkay S. a chanté des chansons folkloriques turques de Malatya.' - YouTube" (Profesor Fatma Sağlam, Eğe Sanayi Ilkokulu, Turcia) 4

Instruments nationaux

L'historien arménien Movsns Khorenatsi du 5ème siècle a mentionné un duduk appelé "tsiranapoh". L'instrument duduk et la musique duduk font partie intégrante de la vie culturelle et de l'identité sociale du peuple arménien. Pendant de nombreux siècles, elle a accompagné tous les événements sociaux importants dans la vie des Arméniens: célébrations folkloriques, célébrations, chants et danses, mariages et cérémonies funéraires, etc. Le duduk se compose d'une pipe et d'une double languette amovible (canne). La longueur moyenne du tube est de 32 cm, le roseau est de 12 cm Il y a huit trous sur la face avant du duduk et un sur le dos. Le son est généré par la vibration des deux plaques de roseau et est régulé en modifiant la pression d'air sur la langue de l'instrument, ainsi qu'en fermant et en ouvrant les trous de jeu. L'anche est généralement équipée d'un capuchon et dispose d'un contrôle de tonalité pour le réglage. Lorsque le bouton est enfoncé, la tonalité est augmentée; lorsqu'elle est affaiblie, la tonalité est abaissée Duduk est largement utilisé dans les orchestres folkloriques. Le duduk arménien (tsiranapoh) est fabriqué à partir d'abricotier en raison de sa capacité caractéristique à résonner. Le duduk arménien a un son doux, plus comme une voix, contrairement à un duduk fait d'autres matériaux, qui se caractérisent par un son plutôt dur.

56789

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 5

9 февраля 2021 г. - YouTube

Неотъемлемая часть культуры любого народа — это национальная музыка, которую в свою очередь нельзя представить без народных инструментов. В армянской музыке их множество, но воплощением изящества и утончѐнности по праву можно назвать канон (канун). Канон — это древний восточный струнно-щипковый безгрифный инструмент, распространѐнный как в Армении, так и в других странах. О происхождении его спорят. Первые упоминания о похожем инструменте, который назывался «кнар», относятся к V веку — о нѐм говорит Фавстос Бузанд в своей «Истории». Аналоги канона — европейская цитра, иранский сантур, арабский ганун, китайский гучжэн, русские гусли и другие инструменты разных народов Вплоть до середины ХХ века на нѐм играли только мужчины — странствующие поэты-ашуги. Сейчас же он считается женским. Мастеров по изготовлению канона тоже не очень много, профессия достаточно редкая. * La musique nationale fait partie intégrante de la culture de toute nation, qui, à son tour, ne peut être imaginée sans instruments folkloriques. Il y en a beaucoup dans la musique arménienne, mais le canon (veille) peut à juste titre être appelé l'incarnation de la grâce et de la sophistication.Canon est un ancien instrument oriental sans manche à cordes pincées, répandu en Arménie et dans d'autres pays. Il y a débat sur son origine. Les premières mentions d'un instrument similaire appelé "knar" remontent au 5-ème siècle - Favstos Buzand en parle dans son "Histoire". Analogues du canon - cithare européenne, santur iranien, ganun arabe, guzheng chinois, gusli russe et autres instruments différentes nationsJusqu'au milieu du XXe siècle, il n'était joué que par des hommes - des poètes itinérants ashug.Maintenant, il est considéré comme feminine. Il n'y a pas non plus beaucoup de maîtres canonniers, le métier est assez rare.

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 31

Obiceiuri și tradiții românești

Sărbătoarea Crăciunului Sărbătorile de iarnă sunt marcate şi ele de cele mai frumoase tradiţii româneşti. Iarna se ţin obiceiuri şi datini populare, care provin din trecut, dar se urmează cu sfinţenie chiar şi în ziua de azi. La sate, în Ajunul Crăciunului, cete de copii se strâng pentru a-i colinda pe săteni. În satele bucovinene, copiii se maschează în diferite personaje, precum ursul, capra, ursarii sau bunghierii. În Moldova, bărbaţii proaspăt însuraţi merg cu plugul. Un simbol mult prea cunoscut este bradul de Crăciun. Acesta există în tradiţiile româneşti cu mult înainte de era creştină. Bradul este cel mai important arbore din obiceiurile româneşti. Bradul este prezent la cele mai importante evenimente din viaţa unui om: botezul, căsătoria şi înmormântarea; bradul se consideră că aduce noroc, viaţă lungă, prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii îşi împodobesc casa cu crengi de brad. Un alt obicei cunoscut de toţi este colindatul. Colindatul începe în data de 24 decembrie şi poate să continue timp de 2 sau 3 zile; colindatul se face de obicei în grupuri, de copii, oameni maturi, bătrâni, doar fete, doar băieţi, tineri căsătoriţi etc, în funcţie de zona etnografică.

Mărțișorul Una din cele mai frumoase tradiţii româneşti este sărbătorirea venirii primăverii. Mărţişorul este un simbol străvechi, care marchează venirea timpului călduros pe meleagurile româneşti. În credinţele populare, acest talisman are puteri magice. Bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, iar acestea le poartă în piept sau la mână, pe tot parcursul lunii martie. Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea). În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se leagă mărţişorultalisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

Elev: Cocîrță Radu Mihai, Clasa: a IV-a G Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău 32

Mucenicii Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia are loc pe data de 9 martie. În acea zi, se face curățenie mare în gospodării, arzându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară. În credința populară a Românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îmbinării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru a ieși căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Sărbătoarea Paștelui Sărbătorirea Paştelui este una din cele mai frumoase tradiţii româneşti. Pentru această sărbătoare se înroşesc ouă, se gătesc, în mod tradiţional, mâncăruri cu miel şi se coc cozonaci. Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească. Motivele ornamentaţiei ouălelor încondeiate sunt numeroase, şi fiecare motiv se prezintă în mai multe variante, care se diferenţiază în funcţie de localitate. Nicăieri însă, mai mult ca în Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de artă ca aici. Ca motive folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza, etc.

Obiceiuri Românești

Ursitoarele Folcloriștii numesc aceste ceremonii „ritualuri de trecere". Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este încă răspândită și înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani. Sunt trei așa numite zâne, care vin în nopțile fără soț (3, 5, 7) din prima săptămână de viață a copilului nou-născut și-i menesc soarta. Se zice că, în timpurile străvechi, aceste ursitoare erau văzute și auzite cum ursesc de către moașele care—în acele zile—privegheau nou-născuții și pe mamele acestora și chiar și de părinții copilului. Din păcate, pentru că moașele au destăinuit acest secret, în zilele noastre ele nu mai au acest dar.

Eleva: Matei Laura, Clasa: a IV-a G Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău

Botezul • • • • • • • • • • •

În apa primei băi tradiția spune că trebuie să se pună: Busuioc - ca să fie atrăgător copilul, mai ales dacă este fată Grâu - să fie cinstit Mărar - să fie plăcut ca mărarul în bucate Mentă și romaniță - să crească ușor și să fie sănătos Măciulii de mac - ca să doarmă bine Semințe de cânepă - ca să crească repede Pene - ca să fie ușor ca pana Apă sfințită - ca să fie copilul curat ca aceasta Lapte dulce- ca să fie alb ca laptele Ouă - ca să fie sănătos și plin ca oul, care trebuie să rămână întreg, mama copilului urmând să-l pună în apa de baie din a 2-a zi • Bani - ca în viață copilul să aibă parte de avere.

Eleva: Matei Laura, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău

Elevul Popa Mihnea, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău

Elevul Coman Sebastian, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău 36

EĞE SANAYİ İLKOKULU KARTAL-TÜRKİYE FATMA SAĞLAM-ALİ KAAN BİNBİR VÊTEMENTS POUR HOMMES: Les vêtements pour hommes de mon élève Ali Kaan Binbir viennent de la région égéenne.

Les cheveux de l'homme sont complètement coupés et ses cheveux deviennent invisibles.

Les hommes en vieux vêtements les laissent tomber sur leurs épaules avec un fez sur la tête, un fin turban sombre sur leur fez, un imprimé sombre noué sur les côtés.

Il y a une chemise à manches longues à l'intérieur. Ils portent des chemises boutonnées et des gilets sans manches.

Ils portent une ceinture. Pantalon bouffant et bas raccourci avec bords brodés. Ces pantalons s'étiraient sous la rotule.

Les «chaussettes» et les «chaussures en cuir» sont utilisées debout.

Il est large du nombril à la cavité thoracique.

Elevul: Ali Kaan Binbir- Clasa a III-a, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA Profesor îndrumător: Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA

Folk costumes in Macedonia

Albanian costume

Macedonian costume

Roma costume

Turkish costume

Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD 38

Serbian costume

Bosniak costume

Folk costume of Macedonians Muslims

Vlach costume

Embroidery on folk costumes

Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD

Costume populare macedonene

Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD 40

Daniela Panajotova- OOU "Petar Pop Arsov"-Skopje-Скопје, MACEDONIA DE NORD 10

https://www.thinglink.com/scene/1417424773507448834

Poupées vêtues de costumes folkloriques

"Poupées vêtues de costumes folkloriques"- Classe III-B, École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie "Dolls dressed in folk costumes"- Class III-B, "Ion Creangă" Gymnasium School Buzău, Romania Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Vêtements pour femmes d'Anatolie orientale. Robe folklorique de la ville de Kars"

Nom: "Efe" Il appartient à l'Anatolie occidentale. Les hommes en vieux vêtements les laissent tomber sur leurs épaules avec un fez sur la tête, un fin turban sombre sur leur fez, un imprimé sombre noué sur les côtés. Ils portent une ceinture. Pantalon bouffant et bas raccourci avec bords brodés. Ce pantalon est tendu sous la rotule, à l'intérieur se trouve une chemise à manches longues. Ils portent des chemises boutonnées et des gilets sans manches. Les «chaussettes» et les «chaussures en cuir» sont utilisées debout. Mon étudiant: Ali Kaan B. Fatma Sağlam, Școala: Eğe Sanayi Ilkokulu, TURCIA

Cette poupée appartient à la région de Sivas. Les chaussettes en laine sont décorées de perles et le baggy est en satin. Une robe en coton est cousue. Un gilet sans manches est porté par-dessus la robe. Elle porte un fez et a un châle en soie avec une fleur en dentelle à l'aiguille au bout.

"Poupées faites à la main" İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

Saint Sargis - la fête nationale des amoureux

La fête de Saint Sargis est à l'honneur dans le calendrier de l'Église arménienne. L'Église arménienne le commémore à St. 9 semaines avant Pâques, le samedi après le Carême. Le général Sarkis est considéré comme le protecteur des jeunes couples et des amoureux. Selon la légende, S. Sarkis était un commandant courageux et honnête qui a toujours aidé les pauvres et les innocents, en punissant les méchants. Les plats traditionnels de la fête sont le pokind et le khashil, dont l'utilisation a été interdite au cours des cinq jours précédents. Il était d'usage de préparer un substitut le vendredi soir du Carême, permettant ainsi le Carême. Le Forerunner Fast a commencé avec St. Du lundi avant Sarkis. Il avait son propre plat rituel, ce n'est pas un hasard si ce post dans la vie de tous les jours s'appelait «post hashili». Les anciens rituels de divination ont été préservés des anciennes traditions. Le vendredi soir, les jeunes mangent des beignets salés dans l'espoir de dormir la nuit. Après cela, vous ne devez rien manger ni boire. Selon la légende, celui qui, dans ce rêve, donne de l'eau à boire pour étancher sa soif, deviendra certainement son partenaire de vie. Il y a une belle coutume. Au lieu de cela, ils laissent le plateau ou la plaque sur le toit ou le rebord de la fenêtre. Dans la farine saupoudrée le matin ou en khindi, on découvre S. La piste du fer à cheval blanc de Sargsyan signifie que le rêve du jeune homme se réalisera cette année. Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

TYARNANDARATS LE 13 FÉVRIER, L'ÉGLISE APOSTOLIQUE ARMÉNIENNE CÉLÈBRE LES TYARNANDARATS, QUI EST L'UNE DES VACANCES DE L'ÉGLISE ARMÉNIENNE. La fête coïncide avec la date 40 jours après la révélation du Christ (6 janvier) և signifie «rencontrer le Seigneur» (l'Église arménienne le célèbre exactement le 14 février, 40 jours après le 6 janvier). Les noms populaires de la fête sont Terendez, Trendez, Trentes. L'élément le plus populaire de la fête qui a survécu à ce jour est le feu de joie. Selon le canon de l'Église arménienne, la veille de la fête, après le service du soir, une pré-fête est célébrée. Il annonce le début de la fête du Seigneur. Habituellement, à la fin de la cérémonie d'avant les vacances, une cérémonie d'Andastan est effectuée, au cours de laquelle les 4 origines du monde sont bénies. Andastan est suivi de la cérémonie de bénédiction des bougies. Une fois le feu retiré de l'église, des feux de joie sont allumés dans les parvis de l'église, comme symbole de la lumière du Christ, les jeunes mariés sautent par-dessus ces feux de joie. Les gens sautent par-dessus le feu, croyant que cela leur apportera le succès. Voici le principe de base d'un feu de joie aujourd'hui.

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

14.02.2021

,,Aujourd'hui, c'est le jour du carnaval (Barekendane). Des plaisirs modérés, des fêtes, des jeux et des repas sont autorisés pendant le carnaval, à la suite des paroles de l'ange à Élie. «Lève-toi, mange, car tu iras loin» (1 Rois 19: 7). Le carnaval signifie littéralement la vie, la bonne vie. Le carnaval est un souvenir du bonheur humain apprécié par Adam et Eve au paradis. C'est un exemple de vie paradisiaque, où une personne était autorisée à goûter tous les fruits sauf le fruit de l'arbre de la connaissance du bien et du mal, qui est un symbole du jeûne. Le carnaval est une expression de vertus. Ce jourlà, les gens passent du deuil à la joie, de la souffrance à la paix. Il y avait beaucoup de pièces de théâtre à thème tous les jours pendant le carnaval. Par exemple, La performance d'aller chez un «gardien». Les acteurs sont des hommes en vêtements féminins, masqués méconnaissablement. L'un des membres du groupe se démarque par l'humour et la rhétorique. Le groupe vient dans une maison où il n'y a pas de mariée, mais il y a des jeunes hommes ou des jeunes femmes. Les «gardiens» entament les négociations, les membres de la maison sont impliqués dans le jeu. Les tuteurs demandent à se présenter à la «mariée». Au lieu de la mariée, les acteurs sont présentés au garçon de maison ou même à la femme au foyer. La condition du jeu est que, autant que possible pendant la performance amusez-vous dans la vraie vie, mais les acteurs ne doivent pas être reconnus par les hôtes.

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Printemps en Albanie

FÊTE DU PRINTEMPS DITA E VERËS

LUIS KURTI 4B

Le 14 mars en Albanie, nous célébrons l’arrivée du printemps qui est une fête importante et très joyeuse pour toute l’Albanie. Les bonbons typiques sont le revani (un gâteau de semoule) et le ballokume (biscuits à base de farine de maïs, de beurre, de sucre et de jaunes d'œufs) REVANI

BALLOKUME

Les maisons sont remplies de décorations et les enfants créent des bracelets rouges.

Tout le monde passe la journée avec ses parents et ses amis: on chante et on danse, le tout strictement en plein air, jusqu’au soir.

Elevul Luis Kurti, Clasa a IV-a B - IISS “Carlo Urbani”, Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA Profesor îndrumător: Laura Gentili- IISS “Carlo Urbani”, Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIA

Cette tradition est partagée dans le projet https://twinspace.etwinning.net/121619/home

CARNEVALE DI FANO, LE ULTIME NEWS Dans la région italienne des Marches, sut la mer Adriatique, la ville de Fano prépare son Carnaval historique dédié à notre grand poète Dante, le père le la langue italienne. Une vidéo 12 expliquee les manifestations de cette année 2021.

Laura Gentili - Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIAIISS “Carlo Urbani” 12

Il Carnevale di Fano non si ferma. Si sta preparando una settimana “grassa” 2021 ricca di eventi - YouTube

Laura Gentili - Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIAIISS “Carlo Urbani”

Laura Gentili - Porto Sant’Elpidio (FM), ITALIAIISS “Carlo Urbani” 51

Le masques traditionnelle

"Le masques traditionnelle fabriqués par les enfants dirigé par ins. Annamaria Morra"

"MASK CARNIVAL CODING" Maria Rosaria Esposito, ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, Napoli, ITALIA 14

le maschere tradizionali italiane realizzate dai bambini, nella scuola dell'infanzia - YouTube

"La maestra Orsola e i suoi alunni accolgono il Carnevale"15.

Maria Rosaria Esposito, ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, Napoli, ITALIA

La maestra Orsola e i suoi alunni accolgono il Carnevale. - YouTube

Conte folklorique arménien "Le secret de cette boîte!16"

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

27 марта 2021 г. - YouTube

TSAGHKAZARD

28.03.2021

Aujourd'hui, c'est l'avant-dernier dimanche du Carême Jour, la fête de Tsaghkazard17 est célébrée. Selon la tradition chrétienne, il est lié à l'événement de la visite de Jésus à Jérusalem, lorsque le peuple a solennellement accueilli le Fils de Dieu avec des branches d'olivier sacrées. De nombreux éléments de cette fête traditionnelle ont des racines préchrétiennes et sont associés à des croyances qui reflètent l'éveil de la nature. L'élément principal de la fête est la branche sacrée (olive և est comme un saule) rituel. Les églises sont décorées Ils ont utilisé des branches de palmier et des branches d'olivier pour rendre l'entrée de Jésus à Jérusalem plus significative. Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Մարտի 28-ին Ծաղկազարդ է - YouTube

SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI LA ROMÂNI Oamenii se schimbă din ce în ce mai mult, iar tehnologia avansează pe zi ce trece, însă în unele zone ale ţării anumite tradiţii şi obiceiuri de Paşte s-au păstrat cu sfinţenie din bătrâni până astăzi. În tradiţia ortodoxă, Paştele este cea mai mare sărbătoare, fiind şi un bun prilej pentru ca cei plecaţi să se întoarcă acasă la familie şi toţi cei dragi. Chiar şi cele mai mici sate sunt pline de viaţă şi forfotesc de agitaţia oamenilor. Această sărbătoare este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi. La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. După un post de şapte săptămâni, gospodinele încep încă din Joia Mare din Săptâmâna Patimilor să pregătească cele mai bune bucate de Paşte. Țăranii încetează munca la câmp şi se retarg spre case pentru a face curăţenia de Paşte. În țara noastră, este o tradiţie păstrată încă din bătrâni, ca în joia seacă să se vopsească ouăle pentru că se spune că se păstrează mai bine. Tot în această zi se coc cozonacii şi pasca. Următoarea zi, în vinerea mare, gospodinele ţin post negru, nu se coace pentru că este considerat un păcat. Seara, după ce aproape totul este gata, copii mari şi mici, femei şi bărbaţi, se îmbracă de sărbătoare, iau câteva flori din grădină şi pornesc spre biserică. Acolo se trece pe sub Sfânta Masă de 3 ori, apoi se cântă Prohodul. După Prohod, preotul împreună cu tot alaiul de enoriaşi ies afară să înconjoare biserica în frunte fiind un barbat mai voinic din sat care poartă în spate crucea pe care este întruchiapat Iisus Hristos. Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale sau supărări. În dimineaţa următoare, după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi; copiii trebuie să-şi clătească fața cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogăţii. Despre Sărbătoarea Paştelui ne vine greu să le explicăm copiilor concepte dificile precum moartea şi, mai ales, învierea lui Hristos. În copilărie, Paştele inseamnă mai mult obiceiul de a ciocni ouă roşii, iar adevărată lui semnificaţie am aflat-o abia pe la zece ani, când mi-a căzut în mâna o Biblie pentru copii. Dincolo de ouă roşii şi iepuraşi de ciocolată, Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină, căci fără realitatea Învierii creştinismul nu ar fi decât o culegere de basme frumoase. Sărbătorind Paştele în rit ortodox sau catolic, nu se poate ca cei mici să nu vadă în icoane scena crucificării, fără să pună întrebări despre ea. Şapte pași în care putem explica conceptele esențiale copiilor: 1.Începem cu naşterea: adu-le aminte de bebeluşul Iisus pe care l-am sărbătorit la Crăciun. 2.Le explicăm că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, vorbeşte-le despre scopul venirii Lui pe pământ şi cum doreşte să ne apropie de Dumnezeu. 3.Introducem conceptul de păcat, potrivit cu puterea de înţelegere a copilului. Chiar şi cei mai mici fac diferenţa între o fapta bună şi una rea. Le putem explică că păcatul e ca un zid între om şi Dumnezeu, iar în vechime oamenii nu puteau să îşi ceară iertare pentru faptele lor rele fără să aducă un animal ca jertfă, de cele mai multe ori un miel. Hristos a luat locul mielului pentru ca noi să ne putem cere iertare fără acel sacrificiu animal. 4. Le vorbim despre dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, care L-a trimis pe Iisus pe pământ să vindece şi să mântuiască. 5. Le explicăm că oamenii răi L-au arestat şi L-au ucis (în funcţie de vârsta copilului poţi lasă la o parte detaliile despre realitatea dură a crucificării). 6. Nu uităm să le spunem că a treia zi a înviat, şi după puţin timp s-a înălţat la Cer. 7. Încheiem reasigurându-i pe copii de faptul că Dumnezeu îi iubeşte, iar rostul sacrificiului Său este ca ei să poată primi iertare pentru faptele rele atunci când îi mustră conştiinţa. Zamfir Gina Mariana, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” Buzău 56

PÂQUES AN ARMÉNIE

Elevul Tigran Baghdasaryan, Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA Profesor îndrumător: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 59

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 60

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 62

Elevul Radu Bogdan, Clasa: a IV-a, Step by Step, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău Profesor îndrumător. Toth Ionela Liliana, Școala Gimnazială ”George Emil Palade”, Buzău 63

АВИЛУК

•

Ингредиенты: • 200 гр сухого авелука • 150 гр картофеля • 2 головки репчатого лука • 100 гр чечевицы • 100 гр полба 50 гр масла • 1 столовая ложка муки • 1 зубчик чеснока • 2ст ложки красный перец

Elevul Davit Nersisyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 64

АРМЯНСКИЙ ШАШЛЫК

Elevul Davit Nersisyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 65

Recettes traditionnelles de Pâques roumaines

"Pasca" - la recette traditionnelle

Ingrédients: Pour la pâte: 300 g 000 farine, 2 jaunes d'œufs, 50 g de sucre, 100 ml de lait, 100 g de fromage cottage gras, petit-lait bien égoutté, 50 g de beurre avec min. 80% de matières grasses (molles, à température ambiante), une pincée de sel, du zeste de citron, de la vanille, 20 g de levure fraîche ou 6 g de levure sèche. Pour le remplissage: un œuf, 2 blancs d'œufs, 200g de fromage cottage, 50 g de beurre avec min. 80% de matières grasses (molles, à température ambiante), 100 g de sucre en poudre, 50 g de raisins secs, 50 g de crème grasse, 30 g de farine de riz (ou farine blanche, amidon), une pincée de sel, vanille, zeste de citron. Pour la décoration: 1 œuf. Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Recette traditionnelle - "Pască" avec du fromage doux et de la pâte à gâteau moelleuse

Pour la pâte: 300 g 000 farine blanche, 2 jaunes d'œufs, 40 g de sucre glace, 180 ml de lait tiède, 60 g 82% de beurre mou, 12 g de levure fraîche ou 4 g de levure sèche, une bonne pincée de sel, un sachet de sucre vanille ou ½ cuillère à café d'extrait de vanille, écorce râpée d'un ½ citron. Pour la garniture: 300 g de fromage cottage, 50 g de crème épaisse avec au moins 20% de matières grasses, 3 œufs, 100-120 g de sucre, une bonne poudre de sel, un sachet de sucre vanillé ou d'extrait de vanille, de zeste de citron râpé, 100 g de raisins secs , 30 g de semoule Pour la décoration: 1 œuf battu.

Recette simple de pain maison

Ingrédients: 1 kg de farine type 550 ou 650, 700 ml d'eau tiède, 25 g de levure fraîche ou 7 g de levure sèche, 20 g de sel, un peu d'huile pour graisser le plan de travail.

Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 67

Les oeufs de Pâques Oeufs décorés - une ancienne tradition roumaine Dans la tradition folklorique roumaine, les œufs de Pâques sont considérés comme un symbole de régénération et de purification. La décoration des œufs de Pâques est une ancienne tradition d'origine préchrétienne, pratiquée en Europe centrale et orientale. Les œufs décorés symbolisent l'arrivée du printemps et la renaissance de la nature. Un œuf de Pâques est un œuf peint ou décoré de dessins, notamment en rouge, à l'occasion de la fête de Pâques chrétienne. Il s'agit généralement d'un œuf de poule dur, qui, selon la tradition, est mangé ou donné. L'œuf de Pâques a également un but décoratif à Pâques. Les œufs de Pâques décoratifs peuvent être des œufs de poule vidés de leur contenu ou ils peuvent être en carton, plâtre, bois, pierre, plastique. Il y a aussi des œufs de Pâques en chocolat. La coloration des œufs de Pâques est une tradition préchrétienne bien connue, de l'Arménie, de la Russie, de la Grèce, de la région méditerranéenne à l'Europe centrale. En général, dans l'histoire de l'art, l'œuf est le symbole de la Résurrection - dans les anciennes peintures religieuses, le plus souvent à l'arrière-plan du tableau. Le folklore conserve plusieurs légendes chrétiennes qui expliquent pourquoi les œufs de Pâques deviennent rouges et pourquoi ils sont devenus un symbole de la Fête de la Résurrection du Seigneur. L'un d'eux rapporte que la Mère de Dieu, venue pleurer son fils crucifié, a placé le panier d'œufs à côté de la croix et ils ont rougi du sang dégoulinant des blessures de Jésus. La Pâque chrétienne vient de La Pâque juive, la Fête de "Pesach".

Oeufs décorés de Roumanie Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 68

La technique de décoration des œufs en Bucovine18

Oeufs décorés de Bucovine Oeufs de Pâques peints naturellement (BIO) au chou rouge, betteraves ou curcuma

Ingrédients: Pour les œufs peints au chou rouge: 5 œufs, ¼ de petit chou rouge, 1 cuillère à café avec une pincée de sel ou de bicarbonate de soude, 1 l d'eau. Pour les œufs peints au curcuma: 2 cuillères à soupe de pointe de curcuma, 2 cuillères à soupe de vinaigre, 1 l d'eau Pour les œufs peints au chou rouge et au curcuma: 5 œufs, ¼ de chou rouge, 1 cuillère à soupe de curcuma râpé, 2 cuillères à soupe de vinaigre, 1 l d'eau. Pour les œufs peints à la betterave: 5 œufs, 1 betterave de la taille de 2 poings, 1 l d'eau. Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

https://www.youtube.com/watch?v=e2mHRP3F6nk https://www.youtube.com/watch?v=GHHPhVXdex4

"Drob" - la recette simple, de Pâques

Ingrédients:

600 g d'organes d'agneau (ou autant que vous en avez sous la main) - poumons, reins, foie, cœur, 600 g d'oignons verts divisés en 2 portions (à moitié durcis, à moitié crus), 2 gousses d'ail vert, 1 bouquet de persil vert, 3 œufs durs, 3 œufs crus, 3 cuillères à soupe d'huile (olive ou tournesol), sel, poivre noir fraîchement moulu, un peu de muscade râpée (facultatif), purée (facultatif) - si vous n'avez pas de purée, graissez la forme avec de l'huile et du papier peint avec un peu de chapelure. Steak d'agneau- cuit au four simple recette d'agneau, sur le plateau

Ingrédients: 4 kg d'agneau désossé, sel de mer, poivre fraîchement moulu, paprika doux (paprika), un

peu d'huile. Soupe d'agneau au mélèze ou à l'estragon ancienne recette (grecque) Ingrédients: 1 kg d'agneau non désossé (tête, cou, morceaux de viande), 2 carottes, 2 racines de persil,

1 panais, 1 tranche de céleri, 2 cuillères à soupe d'huile végétale, 1 oignon finement haché, 1 roue hachée, ½ poivre, 100g de riz, sel, poivre, 1 citron (jus et un peu d'écorce râpée), quelques feuilles d'estragon vert ou une cuillère à soupe d'estragon au vinaigre, crème sure (crème sure fermentée).

Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 70

"Sarmale" traditionnelles roumaines - aux feuilles de chou aigre (marinées)

Ingrédients: 500 g de porc haché (plus gros), 1 oignon haché moyen, 50 g de riz, 1 cuillère à soupe d'huile, sel, poivre, thym séché, un peu de paprika, 2 choucroute moyenne au choix parmi de belles feuilles). En outre: 2 cuillères à soupe d'huile, 1 oignon haché, brins de thym séché, 1 feuille de laurier (optionnel), 250 g de poitrine de porc crue (avec couenne), 250 g de côtes, kaiser, ciolan ou même saucisses fumées fraîches, 500 ml de tomate épaisse jus (passata ou bouillon épais), 500 ml de chou meurent. Pour servir: crème, piments forts, polenta ou pain.

"Sărmăluțe" en feuilles de vigne

Ingrédients: 40 - 50 feuilles de vigne (quelques-unes sont mises au fond du pot), 500 g de porc haché ou mélangé avec du bœuf, 1 gros oignon ou 2 plus petits (hachés), 50 g de riz, 1 cuillère à soupe d'huile, sel, poivre, ½ bouquet aneth vert, ½ bouquet persil vert, un peu de thym séché. En outre: 1 petit oignon haché, 2 cuillères à soupe d'huile. Crème ou sauce au yogourt: 400 ml de crème sure avec min. Yogourt grec à 20% de matières grasses ou gras (10%), 300 ml de lait froid, sel, 1 cuillère à café de farine, ½ aneth vert, jus de citron au gout. Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 71

Cozonacs traditionnels, moelleux , recette simple avec de loukoums et des noix

Ingrédients: 1 kg 000 de farine, 50 g de levure fraîche ou 14 g de levure sèche, 350 ml (max.400 ml) de lait tiède, 250 g de sucre, 4 œufs, 150 ml d'huile ou 100 ml d'huile et 100 g de beurre fondu, 3 sachets de sucre vanillé ou deux cuillères à café d'extrait ou de noyau d'une gousse de vanille, écorce râpée de 2 citrons et d'une orange, 15 g de sel (pesé!) Remplissage: 300 g de loukoums colorée, 150 g de noix, 100 g de sucre, 50 g de cacao En outre: 1 jaune d'oeuf, 50 ml de lait.

Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 72

Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA