REVISTA PRIMII PAȘI SPRE CARTE NR.23/ IANUARIE 2021 by Ifrim Nicoleta

Nr. 23/ ianuarie 2021

ISSN 2359-8573 ISSN-L 2359-8573

Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

Colectivul de redacţie: Coordonator revistă: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Director: Prof. Vornicu Daniela Colaboratori: Membrii Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, An școlar 2020-2021, Coordonatori: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta și Director: Prof. Vornicu Daniela Cadre didactice: Zamfir Gina Mariana- Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” Buzău Baciu Georgiana- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău Voinea Constanţa, Liceul Tehnologic “Dimitrie Filipescu”, Buzău Geancu Felicia Vasilica- Școala Gimnazială Vadu Pașii, Buzău

Elevi: Clasa a III-a B, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” Buzău Luciu Ana Maria- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău Băsescu Iulia Claudia- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău Baicu Raluca Ioana- Clasa a VI-a, Profesor îndrumător: Baciu Georgiana, Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău Noapteș Alexandra- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău Dragomir Diana Adina- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău 2

Parteneri de proiect

eTwinning, "Împărtășim, învățăm și înțelegem

tradițiile și obiceiurile noastre"/ ""Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions", Fondatori: Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România și Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA Cadre didactice: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA Fatma Saglam- Ege Sanayi İlkokulu, Kartal, TURCIA Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani, ROMÂNIA Santavan Simona Mihaela- Școala Gimnazială Nr. 1 Aghireș, ROMÂNIA İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA Ayat Rabea- Safut Secondary School for Girls- Balqa, IORDANIA

Rajaa Elian- Irbid Secondary School for Girls, Irbid, IORDANIA Aldona Jureleviciene, Radviliškio Rajono Šeduvos Lopšelis-Darţelis, Šeduva, LITUANIA

Elevi: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Davit Nersisyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Ola Alkhwaldah- Safut Secondary School for Girls, Balqa, IORDANIA

Domeniul în care se încadrează proiectul: cultural-artistic: folclor, tradiții obiceiuri populare; Proiectul educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, se va desfășura on-line, în perioada 1 octombrie 202028 mai 2021, la nivel judeţean, cu participare internațională. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura: 1.Elaborarea proiectului/ Identificarea partenerilor/ Lansarea proiectului- 1-31 octombrie 2020; 2. Simpozion Județean cu participare internațională, on-line "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare", 29 ianuarie 2021; Secțiunea I: cadre didactice: Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa"; Secțiunea a II-a: elevi: a) Power-Point: "Obiceiuri și tradiții populare românești și din alte țări europene)";b) Artă fotografică: obiecte de artă populară românească și din alte țări europene; c) broșuri, pliante, postere cu rețete culinare din bucătăria tradițională românească și din alte țări europene; d): Colecții de fotografii document; 3.Festival-Concurs județean, cu participare internațională, on-line- “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene”- 31 martie 2021; 4. Expoziție – Concurs Județean, cu participare internațională, on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc și din alte țări europene"- 28 mai 2021; 5. Centralizarea lucrărilor, jurizarea concursului, 14-17 iunie 2021; Festivitatea de premiere: 18 iunie 2021. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă: educarea interesului și a dragostei elevilor pentru tradițiile populare și frumusețea creațiilor folclorice românești, receptarea frumosului din arta populară românească, realizarea unui schimb de impresii cultural-artistice, cu elevi și cadre didactice din județ și din alte școli europene, pe tema folclorului, a datinilor și tradițiilor populare românești, promovarea, valorificarea și valorizarea artei tradiționale, a patrimoniului cultural românesc, în spațiul european, dezvoltarea respectului față de valorile tradiționale autentice, creșterea implicării părinților și a membrilor comunității în viața școlii, creșterea calității învățământului prin abordarea unei teme de mare importanță națională.

Argument Motto: "…datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate constitui trecutul lor îndepărtat. Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc, al moşilor şi strămoşilor noştri." (Alexandru Vlahuță) Poporul român, așezat de veacuri pe aceste meleaguri, a moștenit o bogată zestre spirituală. Bogăția lingvistică este cuprinsă în toate genurile literare ale creațiilor populare: doine, balade, basme, legende, proverbe, zicători și poezii. Tradițiile românești constituie una dintre valorile inegalabile și incontestabile ale poporului român. Cântecul, dansul, portul, obiceiurile, datinile și tradițiile populare românești se bucură de o largă apreciere internațională, pentru originalitatea, diversitatea, rigurozitatea și sinceritatea cu care transmit sentimente profund umane. Varietatea folclorului românesc dezvăluie frumusețile artei populare, în care sunt înmănunchiate sentimentele poporului nostru ce mărturisesc existența sa multimilenară, pe aceste plaiuri. Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferind cele mai eficiente şi oportune modalităţi de valorificare a tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale. Patrimoniul valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie, prin procesul educaţional. Educaţia urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-spirituale, renaşterea, valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor; utilizarea potenţialului educativ al datinilor şi obiceiurilor calendaristice populare, formarea conştiinţei naţionale, educarea civismului și al umanismului. Obiceiurile şi tradiţiile populare sunt un domeniu important al culturii populare româneşti. Ele au rolul de a regla şi consolida relaţiile comunitare, fiind respectate cu stricteţe de toţi membrii societăţii. Rolul nostru al dascălilor, este de a-i face pe copii să înveţe, să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile poporului român, să iubească meleagurile natale, portul şi sărbătorile populare românești. Scopul proiectului: sensibilizarea și mobilizarea elevilor și a cadrelor didactice, de a promova, valorifica și valoriza arta tradițională și patrimoniul cultural românesc, în spațiul european; Obiectivele specifice ale proiectului: - Promovarea regulamentului concursului, pentru cele trei secţiuni ale Proiectului educativ județean "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-2021; - Dezvoltarea capacităţii de comunicare interetnică prin promovarea legăturilor eficiente între exponenţii unor generaţii diferite prin implicarea a minim 200 de elevi şi peste 100 de cadre didactice din județ, din țară și din alte țări europene, pentru derularea celor trei secţiuni ale proiectului; -Stimularea interesului şi a curiozităţii elevilor, pentru tradiţiile şi obiceiurile populare românești; -Educarea interesului și a dragostei elevilor pentru frumusețea creațiilor folclorice românești proverbe, zicători, legende, obiceiuri legate de sărbători relegioase sau evenimente cruciale din viața omului (naștere, nuntă, înmormântare), cântece și dansuri populare românești; -Receptarea frumosului din arta populară; -Formarea unei atitudini pozitive, prin educarea elevilor în spiritul păstrării valorilor tradiţionale românești; -Dezvoltarea respectului față de valorile tradiționale autentice; -Formarea unui comportament social, etic şi moral, precum şi a unei atitudini aprobatoare faţă de cei care transmit aceste tradiţii şi obiceiuri populare – nestemate incontestabile ale tezaurului folcloric al fiecărei naţiuni; 6

-Realizarea unui schimb de impresii cultural-artistice, cu alți elevi și cadre didactice din județul Buzău și din alte școli europene, pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare românești și din alte țări; -Promovarea, valorificarea și valorizarea artei populare românești, în spațiul european; Descrierea grupului țintă, căruia i se adresează proiectul: Acest proiect se adresează unei categorii largi de beneficiari, cu motivaţii, cunoştinţe şi abilităţi distincte: cadrelor didactice care au preocupări legate de educaţia pentru arta şi tradiţia populară românească în contextul european, elevilor şi părinților acestora, autorităților locale și membrilor comunității, interesați și preocupați de păstrarea specificului naţional. Estimăm participarea la proiect, a cca 200 de elevi din clasele primare și gimnaziale și minim 80 de cadre didactice din școlile partenere din județul Buzău și din alte țări europene, parteneri de proiect eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions" ("Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"). Durata proiectului: an școlar 2020-2021: 1 octombrie 2020- 18 iunie 2021; Descrierea activităților: Activitatea nr.1 a. Titlul activităţii: Elaborarea proiectului/ Identificarea partenerilor/ Lansarea proiectului; b. Data/perioada de desfăşurare: 1 -31 octombrie 2020; c. Locul desfăşurării: Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, on-line;, pe Twinspace-ul proiectului de parteneriat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre": https://twinspace.etwinning.net/121619/home; d. Participanţi: elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității, parteneri de proiect eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"; e. Descrierea pe scurt a activității: -Elaborarea proiectului/ Identificarea partenerilor/ Lansarea proiectului/Promovarea proiectului, în perioada: 1 -31 octombrie 2020; Activitatea nr.2 Titlul activităţii: Simpozion Județean cu participare internațională, on-line "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare"- Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa"; b. Data/perioada de desfăşurare: 29 ianuarie 2021; c. Locul desfăşurării: la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău și la școlile participante la proiect; on-line- Blog "Caleidoscop educațional"1: pe Twinspace-ul proiectului de parteneriat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"2 e. Descrierea pe scurt a activității: Simpozionul județean, cu participare internațională, on-line: "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare"- Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa"; b. Data/perioada de desfăşurare: 29 ianuarie 2021; Simpozionul județean, cu participare internațională, on-line: "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare, activitatea numărul 1 în cadrul Proiectului educativ județean, cu

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html; https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html 2 https://twinspace.etwinning.net/121619/home;

participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, are două secțiuni: Secțiunea I: cadre didactice: Sesiune de comunicări științifice cu tema: "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare- Studii în domeniul artei, folclorului, datinilor și tradițiilor populare în Europa"; Secțiunea a II-a: elevi de nivel primar și gimnazial: a) Power-Point: "Obiceiuri și tradiții populare românești și din alte țări europene"; b) Artă fotografică: obiecte de artă populară românească și din alte țări europene; c) Broșuri, pliante, postere cu rețete culinare din bucătăria tradițională românească și din alte țări europene; d) Colecții de fotografii document; La Simpozionul județean, cu participare internațională, on-line: "Unitate în diversitate, prin folclor, obiceiuri și tradiții populare", vor participa on-line, elevi și cadre didactice din județul Buzău și din alte țări europene, parteneri de proiect eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre". Nu se percepe taxă de participare! Activitatea nr.3 a. Titlul activităţii: Festival Concurs- județean, cu participare internațională, on-line, “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene” b. Data/ perioada de desfăşurare: 31 martie 2021; c. Locul desfăşurării: on-line/ la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău și la școlile participante la proiect; pe Twinspace-ul proiectului de parteneriat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"3: e. Descrierea pe scurt a activității: La Festivalul concurs județean on-line, cu participare internațională, “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene”, activitatea numărul 2 în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională „Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, vor participa elevi din clasele primare și gimnaziale din județul Buzău și din alte țări europene, parteneri de proiect eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre", care vor concura în cadrul a două categorii de vârstă: I.Categoria de vârstă 6 – 10 ani; II.Categoria de vârstă 10 – 15 ani; Secțiuni: I.Cântece populare românești și din alte țări europene; II Dansuri populare românești și din alte țări europene. Clasificarea interpreților participanți la concurs, se va face în funcție de calitatea vocii și a interpretării, creativitatea și originalitatea interpretării, ținuta scenică, costumul popular cu care evoluează concurentul, autenticitatea și valoarea artistică a pieselor. Nu se percepe taxă de participare! Activitatea nr.4 a.Titlul activităţii: Expoziție –Concurs Județean: "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării"; b. Data/perioada de desfăşurare: 28 mai 2021; c. Locul desfăşurării: Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău/ on-line; d. Descrierea pe scurt a activității: 3

https://twinspace.etwinning.net/121619/home;

La Expoziția- Concurs județean, cu participare internațională, on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării", activitatea numărul 3 în din cadrul proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, vor participa elevi din clasele primare și gimnaziale de la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, din județul Buzău, elevi și cadre didactice din alte țări europene, parteneri de proiect eTwinning "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre". Criteriile de jurizare a lucrărilor: respectarea specificului etnografic tradițional, al fiecărei zone în parte, creativitate şi originalitate în expresia artistică, folosirea motivelor populare, folosirea cusăturilor decorative ș.a. Clasificarea participanților la concurs, se va face în funcție de calitatea creațiilor artistice, respectiv, "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării", folosind diverse materiale la liberă alegere: materiale textile, țesături, linguri de lemn, împletituri din pănuși de porumb etc. Participarea la concurs: indirectă/ on-line; Nu se percepe taxă de participare! Activitatea nr. 5 a. Titlul activităţii: Centralizarea lucrărilor, jurizarea concursului ”Tradiția- oglinda sufletului românesc”, 14-17 iunie 2021; Festivitatea de premiere: 18 iunie 2021; Expedierea diplomelor în format electronic: 1-15 iulie 2021; b. Data/perioada de desfăşurare: 14 iunie- 15 iulie 2021; c. Locul desfăşurării: la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău și la școlile participante la proiect; pe Twinspace-ul proiectului de parteneriat eTwinning, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"4: d. Descrierea pe scurt a activității: Cadrele didactice și elevii participanți la activitățile desfășurate în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, ”Tradiția- oglinda sufletului românesc”, Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, vor primi diplome de participare la simpozion, iar elevii participanți la Festivalul concurs județean on-line, cu participare internațională, “Canto tradiţional românesc și din alte țări europene” și la Expoziția- Concurs județean, cu participare internațională, on-line: "Păpuși artizanat, în port popular românesc, din diverse zone etnografice ale țării", vor primi diplome cu premiile I, II, III sau Mențiune, conform criteriilor de jurizare stabilite în regulament. Toți participanții la proiect vor primi Revista școlară, de schimb cultural internațional, "Primii pași spre carte", în format electronic, care va cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul proiectului. Rezultate calitative și cantitative așteptate ca urmare a implementării proiectului, inclusiv impactul proiectului asupra grupului țintă, unității de învățământ și comunității: -Stimularea interesului şi a curiozităţii elevilor, pentru tradiţiile şi obiceiurile populare românești; -Educarea interesului și a dragostei elevilor pentru frumusețea creațiilor folclorice românești proverbe, zicători, legende, obiceiuri legate de sărbători relegioase sau evenimente cruciale din viața omului (naștere, nuntă, înmormântare), cântece și dansuri populare românești; -Receptarea frumosului din arta populară; -Formarea unei atitudini pozitive prin educarea elevilor în spiritul păstrării valorilor tradiţionale; -Promovarea elevilor talentați, cu aptitudini cultural-artistice, în domeniul folclorului și al artei populare românești;

https://twinspace.etwinning.net/121619/home;

Modalități de monitorizare și de evaluare a proiectului: - Discuții și întâlniri de lucru, pentru evaluarea intermediară a fiecărei activități; -Workshop/ Ateliere de creativitate artistico-plastică; -Expoziții cu obiecte de artă populară și artizanat românesc și din alte țări europene: țesut artistic, cusături, împletituri, ii, obiecte de cult- icoane pe sticlă, sculpturi în lemn, obiecte din lemn, lut și ceramică, obiecte decorative- ouă încondeiate, măști populare, machete- case țărănești din satul tradițional românesc, păpuși îmbrăcate în costume populare românești, din diverse zone etnografice ale țării și din alte țări europene; -Șezători populare, serbări școlare de Crăciun ș.a. -Albume foto, CD-uri/DVD-uri cu fotografii și filme video cu activitățile desfășurate pe parcursul derulării proiectului; - Editarea Revistei școlare, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", ce va reuni toate activitățile desfășurate în cadrul proiectului. Revista "Primii pași spre carte" este o revistă școlară, tip caleidoscop, cu articole pe diverse teme: literare, artistice și sociale, exemple de bune practici, promovarea elevilor cu aptitudini culturalartistice, creații literare, promovarea lecturii în rândul elevilor, activități extrașcolare/ extracurriculare, proiecte și parteneriate educaționale, promovarea multiculturalității în era digitală, în spiritul dezvoltării durabile, promovarea diversității: patrimoniul cultural național în contextual european, creații artistice, mentalități, tradiții și obiceiuri populare, artizanat, portul popular și folclorul ca elemente definitorii pentru spațiul românesc ș.a. Revista școlară, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, oferă an de an satisfacție cadrelor didactice și elevilor implicați în colectivul de redacție, în ultimele 22 de numere, atrăgând prin temele propuse, peste 50 de școli din diverse țări europene: Franța, Belgia, Italia, Grecia, Polonia, Portugalia, Spania, Albania, Cehia, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Lituania, Armenia, BosniaHerțegvina, Georgia, Azerbaidjan, Serbia, Iordania, Azerbaidjan și Bulgaria, numeroase cadre didactice redactând în colaborare cu noi, în paginile revistei, articole scrise în limbile: română, engleză, franceză, greacă și rusă. Revista școlară, de schimb cultural internațional - "Primii pași spre carte" folosește pe copertă, două etichete de "Școală eTwinning"/ eTwinning School Label 2018-2019 și 20202021, distincții obținute în urma parcurgerii unui traiect de dezvoltare, cu etape care au fost evaluate obiectiv, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău căpătând astfel șansa de a beneficia în viitor, de o vizibilitate sporită la nivel european, de a fi recunoscută ca model în domeniile: practicilor digitale, de siguranță online, abordărilor inovatoare și creative ale pedagogiei, promovării dezvoltării profesionale continui a cadrelor didactice, promovării practicilor de învățare în colaborare, în rândul personalului didactic și al elevilor iar Certificatele de Școală eTwinning fiind astfel folosite în toate materialele informative și promoționale. Modalități de asigurare a continuității / sustenabilității proiectului: -Activităţile şi rezultatele acestui proiect vor putea fi extinse prin realizarea de noi parteneriate în cadrul unor proiecte similare, la nivel județean, regional, național și internațional; -Schimb de bune practici, comunicare, colaborare și cooperare în cadrul Proiectului de parteneriat eTwinning: "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre", (Fondator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta), complementar Proiectului educativ județean, "Tradiția- oglinda sufletului românesc" (Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta), cu același scop educativ: sensibilizarea și mobilizarea elevilor și a cadrelor didactice, de a promova, valorifica și valoriza arta tradițională și patrimoniul cultural românesc, în spațiul european5. 5

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html

-Elevii și cadrele didactice participante la proiect cu lucrări relevante, pe tema datinilor, tradițiilor, folclorului și artei populare românești și din alte țări europene, vor face parte din echipa de redacție a Revistei școlare, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte". Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare în timpul implementării proiectului: -Videoconferință cu partenerii de proiect eTwinning: "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"6, Fondator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta; -Toate activitățile desfășurate în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a III-a, an școlar 2020-2021, vor fi publicate și promovate: -în Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău; -pe Twinspace-ul Proiectului eTwining, "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"7, Fondator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta; -pe Blog-ul "Caleidoscop educațional": Proiect educativ județean, cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"8, ediția a III-a, an școlar 2020-2021; -pe Blog-ul "Caleidoscop educațional": Proiecte de parteneriat eTwinning, an școlar 20209 2021 : -Facebook10;

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 2019-2020, Festival –concurs- "Canto tradițional românesc"

https://twinspace.etwinning.net/121619/home

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/search?updated-max=2020-10-24T23:29:00-07:00&max-results=7 10 https://www.facebook.com/profile.php?id=100013759037198 9

Logo- Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 2019-2020, Expoziție –concurs- "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"11 Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2019/09/proiect-educativ-judetean-cu.html 12

SĂ NU UITĂM TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE STRĂMOȘEȘTI!

Transmis prin viu grai, folclorul a exprimat, a alinat și a însoțit spiritul unui neam în vâltoarea existenței sale, fiind rodul înțelepciunii și creativității populare. Rezultatul contribuției colective anonime a fost exprimat prin îmbinarea anumitor modalități artistice, spre exemplu: cântec, joc, gestică etc. Literatura românească tradițională a abordat numeroase teme și motive, de pildă: comuniunea dintre om și natură (Miorița), necesitatea sacrificiului suprem în favoarea creației (Mănăstirea Argeșului), iubirea, supremația binelui asupra răului, revolta împotriva nedreptăților, dorul, jalea, dezrădăcinarea, trecerea necruțătoare și ireversibilă a timpului etc. Dovedind sensibilitate, profunzime, spirit critic, originalitate, experiență și dragoste de viață, atașament față de valorile spirituale, devotament față de familie, respect față de comunitatea din care făcea parte, talent etc., creatorul anonim popular a așezat în versuri și cântece inegalabile creații inspirate din realitățile vieții, care au bucurat și au ostoit sufletele multor generații. Drept urmare, proverbele, ghicitorile, zicătorile, legendele, snoavele, baladele, doinele, descântecele, poeziile ceremoniale, obiceiurile și poveștile au alinat sufletele românilor, de la naștere până la apusul vieții lor. Pe lângă acestea, de-a lungul veacurilor, cântecele, basmele, istorioarele și eresurile tradiționale au inspirat numeroși scriitori și oameni de cultură, care ne-au lăsat spre neuitare volume de versuri, studii, recenzii etc. Adevărate comori spirituale tipice regiunilor de munte și specifice poporului român, doinele au exprimat suferințele, speranțele și bucuriile neamului nostru. Numeroși poeți le-au ascultat, le-au prețuit și le-au acordat atenția cuvenită, dintre care i-am amintit pe următorii: Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Ștefan Octavian Iosif, Octavian Goga, George Coșbuc etc. De asemenea, s-au distins următorii scriitori români care s-au inspirat din literatura populară, de exemplu: Ion Heliade Rădulescu (Zburătorul), Mihai Eminescu (Luceafărul, Revedere etc.) Ion Creangă (Dănilă Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb etc.), Ioan Slavici (Zâna Zorilor, Păcală în satul lui etc.), Mihail Sadoveanu (Frații Jderi), Lucian Blaga (Meșterul Manole, La curțile dorului etc.), Nicolae Labiș (Doină întârziată), Anton Pann (Fabule și istorioare, Culegere de povești și anecdote etc.) etc. Datorită mesajelor educative pe care creațiile populare le transmiteau, multe dintre acestea au fost folosite în cadrul activităților școlare, de pildă: la orele de curs (limba română, educație civică, educație muzicală, istorie, literatură pentru copii etc.), în desfășurarea serbărilor tematice, la susținerea proiectelor educative, în desfășurarea concursurilor pe teme tradiționale, la schimburile de experiențe dintre școli, în derularea evenimentelor culturale de la nivelul comunităților locale, în susținerea festivalurilor sau concursurilor tradiționale, în parteneriatele realizate prin colaborarea cu diferite instituții (biblioteci, biserici, azile de bătrâni, centre culturale etc.), la realizarea unor filme documentare etc. Activitățile școlare amintite atingeau obiective clare și importante în evoluția personalității elevilor, de exemplu: stimularea dezvoltării intelectuale; consolidarea reprezentărilor și sentimentelor morale; dezvoltarea gustului exprimării corecte, clare, cursive și expresive; consolidarea cunoștințelor despre viață, natură și diferite domenii de activitate; cultivarea dragostei față de tradițiile și obiceiurile românești; dezvoltarea sentimentului de apartenență la valorile comunității locale; cultivarea valorilor estetice etc. În calitate de cadru didactic am folosit conținuturi potrivite caracteristicilor de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel, în activitățile propuse le-am stimulat acestora atenția, gândirea și imaginația, valorificând ecoul puternic pe care l-au avut basmele și poveștile în sufletele lor. De asemenea, le-am modelat sentimente pozitive, le-am cultivat plăcerea de a comunica în limba maternă, le-am dezvoltat atitudini critice și autocritice, le-am stimulat gustul artistic, le-am dat posibilitatea să își descopere talentele neștiute etc. Unii copii au fost atât de impresionați de anumite personaje, încât erau dispuși oricând să povestească despre acestea cu însuflețire. În cadrul activităților școlare am valorificat povestiri cunoscute, ca de exemplu: Capra cu trei iezi - Ion Creangă, Fluierul fermecat – Victor Eftimiu, Făt-Frumos din lacrimă – Mihai Eminescu, Doi feți cu stea în frunte – Ioan Slavici, Prâslea cel voinic și merele de aur – Petre Ispirescu, Ciuboțelele ogarului – Călin Gruia, Povestea gâștelor – George Coșbuc, Neghiniță – Barbu Ștefănescu Delavrancea etc. Urmărind cu atenție firul desfășurării acțiunilor și participând activ la povestirea conținuturilor, am 13

desprins împreună cu copiii atât valori morale, spre exemplu: solidaritate, punctualitate, demnitate, responsabilitate, cinste, toleranță, compasiune, dârzenie, sinceritate, curaj, bunătate, hărnicie, prietenie, stăruință, blândețe, stăpânire de sine, spirit de sacrificiu, încredere, loialitate, respect etc., cât și trăsături negative, anume: neascultare, lașitate, minciună, răutate, egoism, trădare etc. Astfel, motivând atitudini, întâmplări etc., am concluzionat sfaturi de viață. De asemenea, oferind modele de vorbire corectă și expresivă și corectând cu tact pedagogic eventualele greșeli de exprimare ale școlarilor, i-am ajutat pe aceștia să cunoască aspecte din viața reală, să deosebească binele de rău și le-am trezit dorința de a povesti cât mai frumos, folosind expresii noi. În concluzie, în practica școlară, pe lângă valoarea estetică, cognitivă și etică, povestirile au contribuit la dezvoltarea tuturor proceselor psihice ale copiilor (limbaj, gândire, memorie, imaginație, fantezie și atenție). În același sens, cu un rol nu mai puțin important în dezvoltarea personalității elevilor, am descoperit valoarea didactică a memorizărilor. Acestea au contribuit la activarea vocabularului, la pronunțarea clară a cuvintelor, respectând accentele, ritmurile și rimele versurilor. Am selectat poeziile atât pentru a respecta particularitățile de vârstă și individuale ale celor mici, cât și pentru a le potrivi pe deplin momentelor didactice și activităților școlare propuse. De asemenea, menținerea climatului educativ propice învățării a favorizat atingerea obiectivelor didactice. Totodată, pentru a le spori școlarilor gradul de receptivitate și pentru a le înlătura inhibițiile i-am familiarizat cu noile conținuturi, le-am explicat cuvintele și expresiile necunoscute, le-am recitat model poeziile, fără a exagera în gesticulație, mimică, respectarea pauzelor și expresivitate. De asemenea, i-am încurajat să recite versurile pe care le rețineau atât în grup, cât și individual, cultivându-le încrederea și stima de sine, pe lângă emoțiile pozitive care contribuiau la coagularea colectivului. Fără repetarea acasă a noilor conținuturi și fără sprijinul acordat de către părinți, nu puteam vorbi despre aceleași rezultate lăudabile. În calitate de cadru didactic, pe lângă conținuturile conforme programelor școlare aduceam în atenția copiilor cântecele populare de urări, îndrăgitele colinde. Pe acestea le știam din copilărie fie de la bătrânii satului, fie de la școală, fie din alte surse. Le-am valorificat periodic, în cadrul activităților extracurriculare, mai precis la serbările dedicate sărbătorilor. Cu siguranță, cele mai îndrăgite de copii erau colindele de iarnă și primăvară, pe care le cântau cu însuflețire în cadrul serbărilor școlare, ca de exemplu: Uite, vine Moș Crăciun!; Iarnă, bine ai venit!; Baba iarna intră-n sat; Salutare, primăvară!; Sosirea primăverii; April; Să ne bucurăm de Paști! etc. Dând timpul înapoi, fiind la rândul nostru copii îmbrăcați în costume populare, coordonați cu dăruire de către profesorii noștri, am colindat cu bucurie oamenii din satul natal. Cum vetrele strămoșești fremătau de viață, sărbătorile amintite erau momente de bucurii profunde pentru întreaga comunitate. Nu ne era greu de urat, cu atât mai mult cu cât aveam exemple de urmat în acest sens, pentru că vedeam cetele de urători adulți care umblau cu nelipsitele colinde, precum: Plugul, Caloianul, Mascații, Vasilca etc., așa cum era obiceiul locului. Pe atunci, îmbrăcați în frumoasele costume naționale, colindătorii umblau din casă în casă, adresând gospodarilor urări de sănătate, belșug, spor, pace sufletească, prăsirea vitelor etc. Pentru a asigura fondul muzical și pentru a da originalitate momentelor, adulții foloseau cu deosebită îndemânare instrumentele muzicale tradiționale (viori, fluiere mici sau mari, tobe, cimpoaie, cingători împodobite cu clopoței sau zurgălăi, acordeoane, bice, buhaiuri, cavale, ocarine etc.), dansând uneori anumiți pași, în strigăte și zăngănituri menite a îndepărta relele și a instaura veselia. Colindatul tradițional de iarnă antrena întreaga comunitate sătească, deoarece oamenii participau fie în calitate de colindători, fie în calitate de gazde. Fiind îndrumați de cele mai multe ori de profesori, copiii cântau cu însuflețire următoarele colinde: Moș Nicolae, Moș Crăciun, Sorcova, Steaua, Plugulețul/Plugușorul, Vasilca, Florile dalbe, Semănatul, etc. Pentru eforturile lor, colindătorii erau răsplătiți de gazdele primitoare cu diferite bunătăți, de exemplu: colaci, prăjituri, fructe, chiar și bani. Particularizând, ne-am amintit Sorcova, colinda atât de cunoscută și îndrăgită, care aparținea exclusiv copiilor. Aceștia umblau grupați în cete, în dimineața Anului Nou, pentru a ura gazdelor de sănătate, fericire și belșug. Fiecare copil purta în mână fie o rămurică ruptă dintr-un pom de pe la începutul lunii decembrie și pusă la înflorit, fie câte o nuielușă împodobită cu flori din hârtie colorată, care erau așezate simetric și împodobite cu beteală. Ținând întotdeauna în mâna dreaptă sorcovele, micii colindători atingeau ușor cu acestea pe stăpânii caselor, apoi rând pe rând pe toți cei prezenți, recitând cadențat urările. La final, rosteau cu drag La anul și la mulți ani! Cum exista 14

credința că cel sorcovit va fi sănătos și bucuros peste an, urătorii erau primiți în gospodării cu multă considerație. În timpurile vechi, sorcovitorii foloseau atât crenguțe rupte din pomii fructiferi, cât și rămurele de trandafiri sau măceși. Prin urmare, potrivit credinței populare, persoanelor sorcovite li se transmiteau în mod magic vitalitatea, rodnicia și frumusețea mlădițelor cu care erau atinși. Totodată, se credea că, pe lângă provocarea sănătății, rămurelele folosite scoteau și aruncau bolile și relele din trupurile sorcoviților. Valorificând colindele cunoscute în cadrul serbărilor școlare, le-am readus în mod constant în atenția comunităților în care mi-am desfășurat activitatea didactică. Cu scopul de a păstra aceste bijuterii spirituale în memoria colectivă, an de an am îndemnat copiii să colinde prin satele lor, contribuind astfel la promovarea și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Transmise prin viu grai, colindele ne-au bucurat și ne-au hrănit sufletele cu emoții și amintiri unice, pe care le-am păstrat și pe care ne-am străduit să le încredințăm următoarelor generații atât în calitate de părinți, cât și în calitate de făuritori de destine. În lucrarea COLINDA ROMÂNEASCĂ, la capitolul ELEMENTE STILISTICE, EPITETE, TROPI, VERSIFICAȚIE, Monica Brătulescu a menționat următoarele idei: Cadrul ideal în care se desfășoară colinda determină un grad înalt de transfigurare poetică. Asemenea basmului, colinda oferă un negativ al realității; dorințele se înfăptuiesc, iar eroii nu se înfățișează în lumina crudă a adevărului, ci într-un nimb al gloriei și fericirii (Monica Brătulescu, COLINDA ROMÂNEASCĂ, 1981, pag. 90). Cum în viziunea autoarei colinda reprezintă unul din cele mai vechi sedimente culturale, am aflat despre acest gen folcloric că a parcurs așadar un drum lung; s-a desprins progresiv de vechile sale atribute mitologice, s-a îmbogățit pe etape, dar a păstrat din mit deschiderea spre cosmos, fiorul incantației și rezonanța de imn al credinței în izbânda dorințelor omului (Monica Brătulescu, COLINDA ROMÂNEASCĂ, 1981, pag. 98 și pag. 100). Totodată, în lucrarea amintită, la capitolul CULEGERI ȘI STUDII, autoarea a apreciat munca neobosită a vechilor culegători de folclor (învățători, preoți etc.), care s-au bazat pe ajutorul elevilor, părinților și bătrânilor satelor în preocupările lor minuțioase de a colecționa colinde. Munca acelor oameni inimoși, luminați și iubitori de valori autentice nu a fost în zadar, fiindcă au urmat generații de cărturari care au avut meritul de a publica în diferite volume adevărate comori românești. În studiul menționat, cu recunoștință pentru întreaga lor activitate, autoarea i-a amintit pe următorii iubitori și colecționari de colinde: Anton Pann (Versuri musicești – 1830), At. Marienesc (Colinde – 1859 și 1867), Teodor Burada (O călătorie în Dobrogea – 1880), G. Dem. Teodorescu (Poezii populare române - 1885), Alexici (Texte din literatura poporană română - 1989), Gr. G. Tocilescu (Colecție de colinde – 1900), A. Bârseanu (Colinde), N. Păsculescu (Literatură populară românească – 1910), Al. Viciu (Colinde – 1914), T. Bălășel (Versuri populare române), S. Drăgoi (Colinde – 1931), Gh. Cucu (Colecție de colinde – 1936), Gh. I. Neagu (Colinde – 1946), Al. Rosetti (Colindele religioase la români), O. Bârlea (Colindatul în Transilvania), Octavian Buhociu (Folclorul de iarnă) etc., formulând aprecieri cu privire la contribuția pe care aceștia au avut-o în cunoașterea, păstrarea și publicarea materialului etnografic (Monica Brătulescu, COLINDA ROMÂNEASCĂ, 1981, pag. 8-13). Alte bucurii ale sufletului românesc au fost dansurile populare, care se desfășurau cu ocazii diferite, spre exemplu: logodne, nunți, botezuri, baluri etc. Acestea au fost păstrate și transmise cu însuflețire și talent de către bătrânii satelor tinerelor generații. Cum obiceiurile și tradițiile muntenești sau păstrat în zona noastră, am avut bucuria să activez în ansamblul de dansuri populare, care își desfășura activitatea la nivelul școlii și care a fost răsplătit cu numeroase aplauze, precum și premii. Având surse de inspirație autentice, profesorii noștri ne-au învățat cu neobosită dăruire să jucăm următoarele dansuri muntenești: Rața, Focșăneasca, Fedeleșul, Hora Mare, Ațica, Sârba, Ciobănașul, Sârba flăcăilor, Brâulețul, Brâul fecioresc, Sârba bătrânească, Drăgăicuțele, Munteanca etc., pe care le însoțeam adesea cu strigături. În timp ce colegii noștri mai mari cântau melodiile corespunzătoare la fluiere, noi dansam cu drag și atenție, pentru a nu greși pașii. La nivelul comunității noastre era o adevărată predare și preluare de ștafetă, pentru că multe din jocurile pe care le învățam la școală le vedeam la evenimentele satului. De asemenea, am învățat să cântăm atât la instrumente muzicale tradiționale de suflat, de exemplu: fluiere mari, ocarine, fuiere mici, cavale etc., cât și la mandoline, mulțumită eforturilor profesorilor noștri atât de talentați și dedicați muncii educative. Dovedind 15

sensibilitate și interes față de preocupările culturale ale sătenilor, prețuind valorile populare autentice și manifestând seriozitate și disponibilitate, dumnealor activau în formațiile artistice de adulți ale comunității, spre exemplu: în grupul de fluierași, în echipa de dansuri populare, în grupul vocalinstrumental, în echipa de teatru de păpuși etc., având ca sursă de inspirație folclorul local și colaborând cu rapsozi din diferite generații. Acest fapt nu a fost întâmplător, ci o cosecință firească a vieții. În comuna Cătina, în anul 1951, renumitul Iliuță Popescu a înființat grupul de fluierași, așa cum a menționat în Autobiografie. Culegător de folclor, interpret la fluier, creator de strigături și cântece, precum și cunoscut dansator, rapsodul cătinean a coordonat activitatea bogată și îndelungată a fluierașilor adulți. Aceștia au fost apreciați atât pe plan național, cât și internațional, iar activitatea dumnealor deosebită a fost evidențiată în diferite reviste ale vremii, de exemplu: în editorialul La Roumanie Nouvelle, juin 1958, page 3, unde Tiberiu Priboi i-a elogiat, în articolul UN JOUEUR DE PIPEAU, așa cum am menționat în lucrarea MONOGRAFIA COMUNEI CĂTINA – JUDEȚUL BUZĂU (Felicia-Vasilica Geangu, MONOGRAFIA COMUNEI CĂTINA – JUDEȚUL BUZĂU, 2020, pag. 303304 și pag. 311-314.

Mulțumită rapsodului popular Mieluță Ungureanu, care a fost de acord să îi menționăm numele, am atașat o fotografie cu fluierașii cătineni, aflați la o sărbătoare tradițională locală.

Cu timpul, atât în grupul de fluierași, precum și în cel de dansatori, pe lângă gospodarii renumiți ai comunei au activat numeroși profesori. Aceștia au preluat și au prelucrat cântecele și dansurile bătrânești, pentru a le face accesibile elevilor. Ca urmare a rezultatelor obținute în această preocupare, copiii au fost premiați în cadrul diferitelor concursuri folclorice, fiind susținuți de către părinți și lăudați de public. Am apreciat preocuparea neobosită a cadrelor didactice atât de a face cunoscute și de a păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești, cât și de a insufla generațiilor tinere dragostea, respectul și atașamentul față de acestea. Activitățile folclorice contribuiau la coagularea comunității, la păstrarea și transmiterea obiceiurilor, la cultivarea respectului și încrederii între generații, deoarece implicau oameni de vârste și preocupări diferite, de pildă: elevi, cadre didactice, gospodari cu prestigiu în comună etc. De asemenea, erau ocazii în care se purtau costumele populare realizate cu atâta migală, trudă și dăruire de către harnicele satului. Iile, fotele, maramele, precum și alte articole de îmbrăcăminte 16

erau purtate cu mândrie, atenție și rost. În calitate de cadru didactic, i-am învățat pe elevi dansuri populare, colinde, strigături și alte obiceiuri specifice zonei mele natale. Ca mulțumire pentru eforturile pe care le-am depus, am citit în ochii școlarilor mei bucuria de a dansa jocuri tradiționale potrivite vârstelor lor, precum: Alunelul, Hațegana, Hora Mare, Fedeleșul, Munteanca, Brașoveanca, Țărăncuța etc., iar pe chipurile părinților am văzut mândria, admirația și dorința de a ne susține în activitățile propuse. Spre exemplificare, am atașat o fotografie de la serbarea Uite, vine Moș Crăciun!, când elevii clasei a IV-a A dansau, reuniți în ansamblul de dansuri populare Mugurașii, în timp ce eu îi acompaniam la fluier.

Cum Petru Caraman a studiat în mod remarcabil domeniul tradițiilor românești, în INTRODUCERE - STUDII DE FOLCLOR VOL. II l-a amintit pe Iordan Datcu, care a scris: datinile străbune... au menținut conștiința de sine și au dus la formarea unei clare conștiințe naționale. Susținând ideea, autorul a adăugat: conștiința originii comune, a unității de limbă, de gândire, de teritoriu a poporului nostru (Petru Caraman, STUDII DE FOLCLOR Vol. II, 1988, pag. VII). Gândind la rădăcinile noastre strămoșești, în același context scriitoricesc, Iordan Datcu a amintit însemnările lui G. Călinescu: Istoricește suntem prin substratul nostru traco-getic, care e esențial, dintre vechile popoare ale Europei. Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime... Regresiunea spre sat e o trăsătură a raselor vechi. De aceea teoria primitivității noastre trebuie să cadă. Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni (Petru Caraman, STUDII DE FOLCLOR VOL. II, 1988, pag. XI)12. Geancu Felicia Vasilica- Școala Gimnazială Vadu Pașii, Buzău 12

BIBLIOGRAFIE 1.Brătulescu Monica, COLINDA ROMÂNEASCĂ THE ROMANIAN COLINDA (WINTER-SOLSTICE SONGS), Editura Minerva - București, 1981. 2.Geangu Felicia-Vasilica, MONOGRAFIA COMUNEI CĂTINA - JUDEȚUL BUZĂU, Editura Editgraph Buzău, 2020. 3.Caraman Petru, STUDII DE FOLCLOR VOL. II. Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și tabel cronologic de Iordan Datcu, EDITURA MINERVA - București, 1988.

Tradiții și obiceiuri

Despre obiceiuri:

◦ Oamenii mănâncă usturoi în noaptea de Sfântul Andrei ◦ În noaptea de Sfântul Andrei se spune că ies și umblă strigoii, iar oamenii consumă usturoi pentru a fi protejați de duhurile rele. De asemenea, usturoiul se așează la diverse colțuri ale casei.

◦ Fiecare națiune se definește prin tradițiile sale, iar România este cunoscută pentru obiceiurile sale populare, unele parcă desprinse din basme. În ciuda globalizării, acestea s-au păstrat și se transmit din generație în generație. ◦ Unele dintre cele mai cunoscute sunt: ◦ Busuiocul de sub pernă pentru a-ți visa alesul:

◦ Babele

◦ In fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetene necăsătorite își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a visa cu cine se căsătoresc.

◦ Primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe. În funcție de data nașterii, fiecare persoană are câte o babă. Tradiția spune că așa cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi tot anul persoanei.

◦ Noaptea Sânzâienelor: ◦ Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului” și are loc în noaptea de 24 iunie. Fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat. ◦ Dansul Călușarilor ◦ Dansul a fost înscris în patrimoniul UNESCO în 2005. Ritualul Căluşului cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigători şi dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbaţi (căluşari), în număr impar. Căluşarii au o îmbrăcăminte caracteristică: pălărie cu panglici, bastoane, ciucuri şi zurgălăi la picioare, betele aşezate cruciş peste cămaşă.

Imagini

Citate despre tradiții ◦ “Tradiţia este suma valorilor învechite.” ◦ “Tradiţia este viaţa Bisericii în Duhul Sfânt.” ◦ “Tradiţia reprezintă iluzia permanenţei.” ◦ “Tradiţia reprezintă un ghid, nu o închisoare.” ◦ “Cel dintâi lucru la care aspiră un curent nou, ce luptă împotriva tradiţiei, este de a-şi crea o tradiţie.” ◦ “Tradiţiile sunt indicatoare care conduc adânc în subconştientul nostru.” ◦ “Obicei: Tradiţie pe cont propriu.” ◦ “Tradiţia nu înseamnă că cei vii sunt morţi, ci că morţii sunt vii.”

◦ “Tradiţia este lene.” ◦ “Tradiţiile sunt deprinderile societăţii.”

Eleva Noapteș Alexandra- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău

Tradiții și obiceiuri



Tradiții 

Tradiția înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil. Acest patrimoniu intangibil poate fi vectorul identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt, o conștiință colectivă.

O persoană intră în contact cu tradiții încă de la naștere:

Credința în ursitoare, în puterea lor de a croi soarta fiecărui om, a fost și mai este încă răspândită și înrădăcinată în sânul poporului român, ea fiind moștenită de la romani.

Tradiția moașei legată de botezul copilului este încă foarte puternică la români.

În apa primei băi a bebelușului se pun diferite ingrediente, despre care se spune că aduc noroc, prosperitate, belșug și bogăție.

Tradiții gastronomice

Obiceiuri de nuntă Românii se căsătoresc în general la sate începând cu vârsta de 20 de ani. "Sezonul nunții" apare atunci când vinul este destul de bătrân și în cantitate mare.  Unele comunități rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire. Unde nu e folosit un pețitor, tradiția cere ca părinții soțului să ceară mâna fetei de la părinții acesteia. Pețitorul folosește o poezie specială, cunoscută de folcloriști sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tânăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară.  Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toți iau parte la închinare, pentru că refuzul este echivalent cu refuzul invitației la nuntă 



Bucătăria tradițională românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.

Vinul românesc 

România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lume, cu o producție de aproximativ 545.700 de tone de vin. În ultimii ani, România a atras mulți oameni de afaceri europeni și cumpărători de vin, datorită prețurilor accesibile atât la vița de vie cât și la vinuri, comparativ cu alte vinuri produse de națiuni cum ar fi Franța, Germania sau Italia.

Eleva Baicu Raluca Ioana- Clasa a VI-a, Profesor îndrumător: Baciu Georgiana, Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

Tradiții și obiceiuri Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei ELEVA: Luciu Ana-Maria Școala Gimnazialã Nr. 1 Cls. 6A Prof. Coord. Baciu Georgiana

Eleva: Luciu Ana Maria, Clasa a VI-a, Profesor îndrumător: Baciu Georgiana, Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău 20

Tradiții și obiceiuri românești

CRACIUNUL • De Craciun , crestinii sarbatoresc nasterea domnului Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Pentru al intampina cum se cuvine, oamenii fac diferite preparate specife Craciunului precum: friptura de porc, sarmale,salata de boeuf,caltabos,cozonac si alte preparate savuroase. • Un alt simbol al Craciunului este impodobirea bradului cu multe globuri stralucitoare, beteala si o mare stea in varf. • Sub acest brad copiii cuminti primesc cadouri de la darnicul si bunul Mos Craciun.

Pastele • De Pasti noi sarbatorim invierea domnului Iisus Hristos. Acesta a fost ingropat iar la trei zile dupa aceasta a inviat. Asa a demonstrat ca el chiar poate face orice minune. • De Pasti noi facem preparate precum: friptura de miel, drob, inrosim ouale, facem cozonac si alte preparate. • Dar cel mai important lucru este faptul ca la 12 noaptea oamenii merg la biseriaca pentru a lua lumina.

Eleva Băsescu Iulia Claudia- Clasa a VI-a, Profesor îndrumător: Baciu Georgiana, Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău 21

Dragomir Diana-Adina Clasa a VI-a A Profesor coordonator:Baciu Georgiana Școala Gimnazială Nr.1 Rm. Sărat jud. Buzău

Arta tradițională românească Cultura tradițională a avut în timp o influență puternică asupra artei profesioniste a României. Viețile și obiceiurile românilor de la țară au fost mult timp subiectul favorit al scriitorilor români. Operele multor compozitori au fost parțial inspirate din muzica populară românească. Compozitorii George Enescu și Theodor Rogalski, sculptorul Constantin Brâncuși și scriitorul Eugen Ionescu sunt probabil printre cei mai cunscuți artiști de origine română. Capodoperele lui Enescu, numite ,,Rapsodiile Române**, sunt și cele bazate pe muzca populară românească. Câteva din sculpturile lui Brâncuși conțin elemente ale artei românesști.

Sărbători importante ale românilor: 1. Sfântul Andrei Românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, pe data de 30 Noiembrie. Întâmplarea a făcut ca Ziua Națională, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romnesști, să se celebreze a doua zi. Iată cum, cele două componente, spiritualul și istoria, e alătură pentru a fi comemorate în momentul în care postul Crăciunului este în toi, natura și individul pregătindu-se deopotrivă pentru nașterea Mântuitorului. Noaptea din junul Sfântulu Andrei, românii au o tradiție nu neapărat credincioasă ce asigură protecție animalelor, oamenilor și gospodăriilor acestora. Ajunul acestei sărbătpri este considerat momentul în care biserica dintr văzut și nevăzut se ridică. Bucovenii îi spun ,,Andreiu cap de iarnă**, se spune că el apără tot anul animalele, oamenii și gospodăriile acestora de strigoi.

2. Sântul Nicolae Această sărbătoare este așteptată de toți copiii. Este posibil ca tradiția cu cadourile în șosete sau ciorapi să fie îmorumutată din țările catolice. Sf. Nicolae nu aduce tot timpul jucării sau daruri plăcute, el aduce nuiele copiilor obreaznici. Se spune că el posedă puteri magice și a murit în anul 340, iar acesta a fost îngropat în Myra. Târziu. În secolul al XI-lea, soldații religioși din Italia au luat rămășițele sfântului înapoi în Italia. Ei au construit o biserică în memoria lui, în Ari, un oraș port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creștini din toată lumea au venit să viziteze Biserica Sfântului Nicolae. Aceștia au preluat legenda sa și s-a răspândit în toată lumea. În Europa, această sărbătoare a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile. Unele țări, pe data de 6 decembrie, celebrează această zi oferind cadouri copiilor, sărmanilor și ajutând fetele sărace să se mărite oferindu-le zestre, aceste țări fiind Germania, Franța și Olanda.

Crăciunul Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperitr cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând cântece de stea și recitând poezii sau legende, pe toată perioada Crăciunului. Liderul cară cu el o stea din lemn, acoperită cu staniol și decorată cu clopoțeii și altele. Pomul de Craciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteilor și a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a fost dintodeauna împodobit astfel. Deși în Europa originea se precreștină nu mai este contestată de nimeni de nimeni, păsările rămân totuși împărțite: unii văd în el o reprezentare a **arborelui lumii**, alții îl consideră o referire directă la **arborele paradisului** , împodobit cu mere roșii, amintind de păcatele comise d eprimii oameni, înainte de alungarea lor din rai. După 1878, decorațiunile de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutndeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și de Sud sau Australia.

Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Și lumii vestește

Magii cum zăriră Cu daruri gătite Steaua și porniră Lui Hristos menite Mergând după rază Ducând fiecare Pe Hristos să-l vază Bucurie mare Pe Hristos să-l vază Bucurie mare

Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Naște pe mesia

Și dacă porniră Care bucurie Îndată-l găsiră Și aici să fie La Dânsul intrară De la tinerețe Și se închinară Pân-la bătrânețe Și se închinară Pân-la bătrânețe

Eleva: Dragomir Diana Adina- Clasa a VI-a- Școala Gimnaziala Nr.1, Râmnicu Sărat, Buzău 23

ZONA BUZĂULUI. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ Sfintele sărbători de iarnă aduc cu ele un repertoriu neasemuit de bogat în datini şi credinţe, în realizări artistice, muzicale, coregrafice şi nu numai. Crăciunul este sărbătoarea sfântă a Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească . Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată sunt doar câteva din manifestările folclorice care fac din acestea unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru. În această perioadă, copiii, care ţin locul păstorilor şi magilor, cetele de colindători sfidează intemperiile vremii din dragoste pentru misiunea încredinţată lor de a duce, mai departe din generaţie în generaţie aceste obiceiuri. Însă, tot copiii sunt aceia pentru care minunile de Crăciun apar din cer, iar îngerii îi ţin în braţe şi îi veghează. Cunoaşterea şi practicarea obiceiurilor străbune de către copii contribuie la clarificarea raportului dintre individ, colectivitate şi tradiţie, contribuie la păstrarea nealterată a unui măreţ tezaur de spiritualitate creştină. Prin activităţi desfăşurate la clasă, cum ar fi serbarea: ―Datini strămoşeşti buzoiene; am dorit să cultiv în rândul şcolarilor cu care lucrez, conştiinţa valorii nepreţuite a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, să le păstrăm, prin înnoire, cât mai vii. Dar, dorind să cunosc cât mai multe dintre obiceiurile locale, am discutat pe această temă cu localnici din diferite sate sau comune ale judeţului Buzău. Aşa am aflat că perioada sărbătorilor de iarnă este mult aşteptată de fetele nemăritate, dar şi de gospodarii superstiţioşi care vor să afle cum le vor fi recoltele în noul an. Pentru că este un moment de cumpănă când timpul cosmic îşi reînoieşte calitatea, în judeţul Buzău au loc începând de la Crăciun şi până la Bobotează o sumedenie de practici pentru aflarea viitorului. Câte bordeie! Atâtea obiceie! O spun românii, iar vorba este cum nu se poate mai adevărată. Despărţite de câteva zeci de kilometri, localităţile rurale ale judeţului Buzău au fiecare tradiţii diferite în care cei mai mulţi localnici cred încă cu tărie. În preajma anului nou, la Pătârlagele se practică semănatul. O modalitate prin care localnicii ajung să afle cît de rodnice le vor fi grînele. În noaptea dintre ani, oamenii află inclusiv cum va fi vremea. Dacă va fi secetă ori vor fi loviţi de inundaţii sau îi aşteaptă un an îmbelşugat cu ploi ca mana cearească-totul despre vreme mai acătări ca meteorologul de serviciu se poate afla cu ajutorul aşa zisului calendar de ceapă. Obiceiul este vechi de mai bine de o sută de ani şi se practică şi în zilele noastre la Chiojdu, Ulmeni, Vadu Paşii, Movila Banului, Căneşti, Gălbinaşi sau Blăjani. Se iau 12 coji de ceapă sau nucă , li se dă fiecăreia denumirea lunilor anului, se aşeză seara într-o copăiţă cu mălai lângă vatră sau fereastră şi se presară un strat de praf de sare în interior. Dimineaţa se află cât de ploiose vor fi lunile anului nou după cantitatea de apă din fiecare ghioc de ceapă. Noaptea dintre ani este mult aşteptată de fetele nemăritate care speră că prin practicile specifice perioadei să afle mai multe despre viitorii lor soţi. În noaptea de Sf Vasile fetele mătură gunoiul din casă cu mâinile la spate, îl presară pe mătură sau pe făraş în pragul casei sau în mijlocul curţii, se aşează cu picioarele pe gunoi şi ascultă din ce parte latră câinii pentru a afla direcţia în care se vor mărita. La Glodeanu Sărat în seara de Anul Nou, pe întuneric, fetele numără paşii de la gardul curţii, oprindu-se de obicei la unul cu soţ sau un număr magic şi lasă spre recunoaştere un semn. Dimineaţa se duc şi îl examinează: soţul va fi bogat dacă urma de pas îngheaţă sau sărac dacă urma nu ingheaţă peste noapte. Această practică se desfăşoară la fel şi în Odăile, Valea Muscelului, Măracineni, Gura Teghi sau Căneşti. Practici asemănătoare au loc la la Văcăreasca sau Potoceni iar fetele nemăritate încă sunt cele care parcurg cu sfinţenie paşii pentru aflarea ursitului în prag de an nou. Dacă semnele le indică un soţ bun frumos şi bogat, ele continuă să creadă în obiceiurile şi tradiţiile de care au aflat de la bunicii ori străbunicii lor. Dacă lucrurile nu sunt chiar pe placul tinerelor, ajung să spună că practicile cu pricina sunt învechite, iar modernismul nu le permite să creadă în astfel de metode.

Cunoaşterea tradiţiilor locale şi nu numai, au ca urmare cultivarea interesului copiilor pentru datinile româneşti specifice sărbătorilor de iarnă, sensibilizarea acestora pentru a deveni ei înşişi purtători şi păstrători ai portului, credinţei, tradiţiilor şi obiceiurilor noastre.13

Voinea Constanţa, Liceul Tehnologic “Dimitrie Filipescu”, Buzău

Dinulescu Cristina, ―Practici şi obiceiuri în zona Buzăului‖, Amos News, 2005, Categorie: fapt divers.

DATINI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU, LA ROMÂNI ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ

Data: 18 decembrie 2020 Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Proiect: „E vremea colindelor- Tradiții și obiceiuri de iarnă"14 Tema activității desfǎşurate: „Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou" Mod de realizare: Serbare de Crăciun (online) Obiective propuse: -să cunoască, să îndrăgească și să transmită mai departe, obiceiurile și tradițiile românești, de Crăciun și de Anul Nou; -să identifice în materialele prezentate (texte literare, imagini, PowerPoint, filmulețe video), datini și tradiții românești, de Crăciun și de Anul Nou; -să învețe să caute informații despre datini și tradiții românești de Crăciun și de Anul Nou, în familie, în comunitate, la bibliotecă, în cărți, reviste, ziare, pe site-uri sigure de pe internet ș.a.; -să scrie titlurile/ versurile cunoscute ale unor colinde românești; -să deseneze câte o imagine pentru fiecare colind; - să întocmească un portofoliu cu titlul „Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou"; -să amenajeze acasă, un ambient adecvat, cu decoruri specifice, reprezentative pentru sărbătoarea Crăciunului (Bradul de Crăciun); -să realizeze ornamente de Crăciun: brăduți de Crăciun, ornamente de brad, desene, picturi, colaje, machete, felicitări de Crăciun ș.a.; -să reacteze un text pentru Invitația la Serbarea de Crăciun; -să redacteze o scrisoare adresată lui Moș Crăciun; -să memoreze și să recite cu intonația corespunzătoare, poezii cu tema "Sărbătorile iernii- Crăciunul- Anul Nou"; -să interpreteze cele mai îndrăgite colinde românești; Locul desfăşurării: Școala Gimnazială ―Ion Creangă‖ Buzău- Platforma de învățare online- Google Classroom- Curs: Activități extrașcolare/ extracurriculare; -online- pe Twinspace-ul Proiectului de parteneriat eTwinning- "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"15 -Pe WhatsApp, în "Grupul părinților "elevilor clasei a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău; -Pe WhatsApp, în "Grupul profesorilor ", Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău; Persoane prezente: Elevii clasei a III-a B, părinți, bunici, cadre didactice de la Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău; Desfășurarea activității: Activitate integrată: LLR+AVAP+Ed.civică+Muzică și mișcare+Joc și mișcare I.Proiect: LLR: „E vremea colindelor“- Texte literare și nonliterare cu tema: „Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou" (muncă de cercetare/ documentare din cărți, reviste, ziare, site-uri sigure, de pe internet ș.a.; realizare "Invitație pentru Serbarea de 14

"Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou" - YouTube https://www.youtube.com/watch?v=Qd0I6Ux7jB4 15 Twinspace (etwinning.net)

Crăciun"; redactarea unei scrisori către Moș Crăciun; memorare, recitare cu intonația corespunzătoare, o poezie la liberă alegere, cu tema "Sărbătorile iernii- Crăciunul- Anul Nou": "Iarna pe uliță" de George Coșbuc, "Crăciunul copiilor" de O. Goga, "Uite, vine Moș Crăciun!" de Otilia Cazimir; "Colinde, colinde!" de M. Eminescu, "La drum" de Otilia Cazimir, "Moș Crăciun" de Elena Farago, "Scrisoare lui Moș Crăciun" de Elena Farago, "Moș Crăciun" de Elena Farago, "În noaptea sfântă de Crăciun" de Traian Dorz, "Moș Crăciun" de Otilia Cazimir, "Colindătorii" de G. Coșbuc, "La mulţi ani", de Tudor Arghezi, "Colind" de Vasile Voiculescu ș.a. II. Proiect: Educație civică: "Tradiții și obiceiuri de iarnă": prezentare tradiții și obiceiuri de iarnă; scrierea titlurilor/ versurilor cunoscute ale unor colinde românești, "Steaua sus răsare", "Sorcova", "Plugușorul", "Jocul Ursului", "Jocul Caprei" ș.a.; (portofoliu); III. Proiect: AVAP: "Ornamente de Crăciun" - Tehnici de lucru combinaterealizare decoruri specifice, reprezentative pentru sărbătoarea Crăciunului (Bradul de Crăciun, ornamente de brad, desene, picturi, colaje, machete, fotografii, felicitări de Crăciun, filmulețe video ș.a. cu subiecte aplicative: "Ornamente de Crăciun", "Bradul de Crăciun", "Colindătorii" ș.a.; Tehnica fotografică- forma, lumina și culoarea- realizare colecții de fotografii cu tema Crăciunului. IV.Proiect: Muzică și mișcare: "Colinde românești"; interpretare colinde românești ("O, ce veste minunată!", "Iată, vin colindători", "Astăzi s-a născut Hristos", "Domn, Domn să-nălțăm", "Florile dalbe", Moș Crăciun cu plete dalbe, "Steaua sus răsare", "Plugușorul", "Sorcova" ș.a.. V.Proiect: Joc și mișcare- Jocuri de rol: "Am plecat să colindăm"- interpretare colinde românești în familie; Evaluare (rezultate materiale): Expoziție on-line, cu lucrările realizate de elevi: desene, picturi, colaje, albume foto, filme video cu titlul: „Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou" Serbare de Crăciun (online): recitare de poezii cu tema "Sărbătorile ierniiCrăciunul- Anul Nou", interpretare colinde românești; Activitățile desfășurate în cadrul Proiectului „E vremea colindelor- Tradiții și obiceiuri de iarnă" au fost promovate: -Pe Twinspace-ul Proiectului eTwinning- "Partager, apprendre et comprendre nos coutumes et traditions"/ "Împărtășim, învățăm și înțelegem tradițiile și obiceiurile noastre"; -Pe Blog-ul "Caleidoscop educațional"16; - Revista școlară, de schimb cultural internațional - "Primii pași spre carte", Nr. 23/ ianuarie 2021; Abilităţi socio-emoționale: -Îndrăgirea, promovarea, valorizarea, valorificarea obiceiurilor și a tradițiilor populare românești, de Crăciun și de Anul Nou; -Realizarea unui schimb de impresii cultural-artistice, cu elevi și cadre didactice din alte școli europene, pe tema datinilor, obiceiurilor și tradițiilor populare românești, de Crăciun și de Anul Nou. Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 16

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html;

Activitate extrașcolară: „E vremea colindelor- Tradiții și obiceiuri de iarnă"- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 28

Activitate extrașcolară „E vremea colindelor- Tradiții și obiceiuri de iarnă"- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 30

Activitate extrașcolară: „Serbare de Crăciun"17- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html

Activitate extrașcolară: „Serbare de Crăciun"18- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html Nicoleta Ifrim | Facebook

Activitate extrașcolară: „Serbare de Crăciun"19- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-educativ-judetean-cu.html https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html

Activitate extrașcolară: „Serbare de Crăciun"20- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău 20

Împodobirea bradului de Crăciun21

O tradiție importantă asociată sărbătorii Crăciunului o reprezintă împodobirea bradului de Crăciun. Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din preajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun. Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu. Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină. Preșcolarii grupei mari ,,Buburuzele‖ au învățat ca simbolul sărbătorilor de iarnă este mult doritul brad de Crăciun, cel mai important arbore din obiceiurile românești, fiind prezent la cele mai importante evenimente din viața unui om: botezul, căsătoria. Se consideră că bradul aduce noroc, viață lungă, prosperitate și fertilitate, motiv pentru care oamenii își împodobesc casa cu crengi de brad. În ziua de azi, toată lumea abia așteaptă să împodobească bradul; acest obicei are loc în ajunul Crăciunului sau în noaptea de Crăciun, când Moș Crăciun aduce, pe lângă cadouri, și bradul frumos împodobit cu globuri și beteală. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Preșcolarii grupei mari ,,Buburuzele‖ au ornat brazii cu ajutorul membrilor familiei într-o atmosferă de basm, cântând cu toată bucuria :,,O brad frumos, o brad frumos, / Cu cetina tot verde… / Tu ești copacul credincios, / Ce frunza nu și-o pierde… Fericiți și mulțumiți au trimis rudelor fotografii cu brăduții lor minunați.

Bibliografie: https://www.traditii-si-obiceiuri-romanesti-de-craciun-ce-se-spune-ca-e-bine-sa-faci-in-ajun-ca-

sa-iti-mearga-bine-tot-anul-847883

Zamfir Gina Mariana- Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” Buzău

Număr participanți: 91 membri Profesori implicați în proiect, din fiecare țară: Albania (10), Armenia (8), Azerbaidjan (2), Belgia (1), Bosnia-Herțegovina (1), Bulgaria (3), Franța (2), Georgia (2), Grecia (4), Iordania (4), Italia (6), Lituania (2), Macedonia de Nord (2), Polonia (1), Portugalia (3), Republica Moldova (3), România (8), Serbia (1), Slovacia (1), Slovenia (2), Spania (1), Tunisia (13), Turcia (9), Ucraina (2) Nivel: De la 8 la 15 ani Competenţe-cheie: Alfabetizare/ Civice/ Digitale/ Lingvistice Arii tematice: Cetăţenie/ Geografie/ Informatică/ TIC/ Istorie/ Limbă şi literatură/ Muzică/ Teatru/ Tehnologie Motto: „Cred în tradiții: cred în ideea transferării cunoașterii între generații și în transmiterea lentă a valorilor culturale prin tradiție.” Graham Moore Acest proiect va oferi elevilor oportunitatea de a înțelege, prin intermediul unor activități simple, importanța tradițiilor din țările europene și vor descoperi că există numeroase obiceiuri populare și că există elemente comune în datinile diferitelor popoare din Europa. Scopul proiectului: sensibilizarea și mobilizarea elevilor și a cadrelor didactice din județul Buzău și din alte țări europene, de a valorifica, valoriza și de a promova arta tradițională și patrimoniul cultural național, în spațiul european; Obiectivele pedagogice: -Dezvoltarea capacităţii de comunicare interetnică, pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare din țările europene; -Stimularea interesului şi a curiozităţii elevilor, pentru datinile, tradiţiile şi obiceiurile populare din țara lor și a altor popoare europene; -Receptarea frumosului din arta populară; -Educarea elevilor în spiritul păstrării, valorificării, valorizării și promovării artei populare, a folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare în spațiul european; -Dezvoltarea abilităților TIC, prin învățarea și utilizarea tehnologiilor într-un mod sigur, asigurându-se astfel, dezvoltarea competențelor cheie de învățare ale elevilor. În cadrul grupurilor naționale, elevii și profesorii 40

îndrumători vor purta discuții pe tema folclorului, a datinilor și a tradițiilor din țările lor, vor realiza diverse lucrări artistico-plastice, desene, picturi, colaje, PowerPoint, colecții de fotografii, filme video etc., pe tema moștenirii culturale și a tradițiilor populare din țările europene, vor prezenta pe Twinspace-ul proiectului, costume naționale, obiecte de artă populară din țara lor, vor interpreta poezii, colinde, cântece și dansuri populare, vor prezenta rețete culinare tradiționale, din țările lor, vor redacta articole de revistă, cu tema "Obiceiuri și tradiții populare din țările europene" ș.a. Evaluarea/ Diseminarea proiectului: Toate articolele de revistă, cu tema "Obiceiuri și tradiții populare din țările europene" și lucrările realizate de elevii și cadrele didactice participante la proiect, vor fi postate pe Twinspace, pe blogul "Caleidoscop educațional"- Secțiunea "Proiecte de parteneriat eTwinning, an școlar 2020-2021"22 și vor fi publicate în Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", iar autorii, cadrele didactice și elevii colaboratori, din școlile partenere, vor fi membri în echipa de redacție. Astfel, în numerele următoare, ale Revistei școlare, de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", ne-am propus să realizăm pe parcursul anului școlar 2020-2021, un schimb de impresii cultural-artistice, cu elevii și cadrele didactice din județul Buzău și din alte școli din Europa, în scopul păstrării, valorificării, valorizării și promovării artei populare, a folclorului, a datinilor și a tradițiilor populare românești, în spațiul european. După finalizarea proiectului, se va organiza un eveniment comun, o videoconferiță, la care vor fi invitați toți partenerii de proiect, pentru a se saluta și pentru a schimba impresii legate de activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect.

Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Numărul 19/ decembrie 201923 - 15 colaboratori- parteneri de Proiecte eTwinning, Fondator: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România: "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare" și "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural", din țările: Azerbaidjan, Lituania, România, Portugalia, Armenia, Albania, Republica Moldova, Turcia, Polonia și Bulgaria

22 23

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/10/proiect-etwinning-impartasim-invatam-si.html https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.19

Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Nr.20/ decembrie 201924- 33 colaboratorimembri ai Proiectului educativ județean "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 20192020, Coordonatori: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta și Director Prof. Vornicu Daniela și parteneri de Proiecte eTwinning, fondator, Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România: "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare", "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural", "Un livre par jour éloigne l’ennui!"/ "O carte pe zi, îndepărtează plictiseala" și "La nutrition, source de vie et d'inspiration artistique"/ "Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică",din țările: România, Azerbaidjan, Bosnia- Herțegovina, Grecia, Albania, Portugalia, Turcia, Armenia, Lituania, Georgia, Republica Moldova, Grecia, Italia și Serbia.

Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Nr.21/ februarie 202025, 25 colaboratorimembri ai Proiectului educativ județean "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 20192020, Coordonatori: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta și Director Prof. Vornicu Daniela și parteneri de Proiecte eTwinning, fondator, Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România: "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare", "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural", "Un livre par jour éloigne l’ennui!"/ "O carte pe zi, îndepărtează plictiseala" și "La nutrition, source de vie et d'inspiration artistique"/ "Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică",din țările: România, Albania, Turcia, Lituania, Italia, Azerbaidjan, Serbia, Polonia, Armenia, Iordania și Bulgaria. 24

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.20

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.21

Revista de schimb cultural internațional "Primii pași spre carte", Nr.22/ 1 mai 202026, 26 colaboratorimembri ai Proiectului educativ județean "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 20192020, Coordonatori: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta și Director Prof. Vornicu Daniela și parteneri de Proiecte eTwinning, fondator, Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România: "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare", "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural", "Un livre par jour éloigne l’ennui!"/ "O carte pe zi, îndepărtează plictiseala" și "La nutrition, source de vie et d'inspiration artistique"/ "Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică",din țările: România, Armenia, Albania, Republica Moldova, Bulgaria, Turcia, Lituania și Azerbaidjan Revista școlară, de schimb cultural internațional - "Primii pași spre carte" folosește pe copertă, două etichete de "Școală eTwinning"/ eTwinning School Label 2018-2019 și 2020-2021, distincții obținute în urma parcurgerii unui traiect de dezvoltare, cu etape care au fost evaluate obiectiv, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău căpătând astfel șansa de a beneficia în viitor, de o vizibilitate sporită la nivel european, de a fi recunoscută ca model în domeniile: practicilor digitale, de siguranță online, abordărilor inovatoare și creative ale pedagogiei, promovării dezvoltării profesionale continui a cadrelor didactice, promovării practicilor de învățare în colaborare, în rândul personalului didactic și al elevilor iar Certificatele de Școală eTwinning fiind astfel folosite în toate materialele informative și promoționale.

https://issuu.com/nicoleta60/docs/revista__primii_pasi_spre_carte_nr.22

eTwinning Live

Certificate de calitate (profesor/ elevi)- Proiect de parteneriat eTwinning- "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare", an școlar 2019-2020 Fondator: Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA 44

"Șezătoare populară- În așteptarea Crăciunului"- 17 decembrie 2019 – Clasa a II-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Logo- Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar 2019-2020, Expoziție –concurs- "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești, din diferite zone etnografice, ale României" Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

COSTUMES FOLKLORIQES ARMENIENNE

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

АРМЯНСКИЙ КУКЛЬНИЙ МУЗЕЙ

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 47

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

POUPÉES ARMÉNIENNES Une poupée est un médiateur culturel, et elle a sa place définie dans l'histoire de la culture de notre peuple, ainsi que des autres peuples Après tout, les poupées offrent l'occasion de se familiariser avec l'histoire, mais d'une manière plus simple. Vous regardez une poupée, comme un jouet, mais combien d'informations y a-t-il. Nous pouvons percevoir et comprendre à travers elle différentes périodes de notre histoire. Une poupée est un phénomène aux multiples facettes. Toutes les fêtes traditionnelles arméniennes ont leurs propres poupées symboliques. Par exemple, Barekendan - le symbole de Maslenitsa, ou la grand-mère Utiz, du mot arménien affaibli (manger). Cette grand-mère adore cuisiner et manger délicieusement, elle a des formes tellement appétissantes. Elle s'assure que tout le monde est rassasié.

Et après le mardi gras est venu le Grand Carême, pendant lequel il est interdit de manger des aliments d'origine animale. La poupée Aklatis était considérée comme le symbole du jeûne, il s'agit d'une poupée épouvantail. Et si un glouton décide de rompre le jeûne, elle se brûle la bouche avec du piment et lui jette des pierres. La poupée était suspendue haut et dans le vent elle tournait et inspirait la peur.

Un personnage intéressant est la mariée de la pluie, ou, comme elle est aussi appelée, Nuri.

Elle était le seul espoir des paysans pendant la sécheresse. Ils ont pris un balai comme base, vêtus d'une robe rouge, épinglé leurs cheveux avec des fleurs sauvages, et les yeux bleu foncé symbolisaient le lac de Van. Avec sa beauté, elle était censée séduire les dieux célestes et provoquer la pluie.Si vous êtes à Erevan le plus tôt possible, nous vous recommandons de visiter le muse.

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

АРМЯНСКИЕ КУКЛЫ Кукла — это культурный медиатор, и она имеет свое определенное место в истории культуры нашего народа, как и у многих народов. Ведь куклы дают возможность познакомиться с историей, но в более легкой форме. Смотришь на куклу, вроде игрушка, но сколько в ней информации. Мы можем воспринимать и понимать через нее различные периоды нашей истории. Кукла — это многогранное явление. Все традиционные армянские праздники имеют свои куклы-символы. Вот, например, Барекендан — символ Масленицы, или бабка Утиз, от армянского слова утел (кушать). Эта бабушка любит вкусно готовить и покушать, у нее такие аппетитные формы. Она следит, чтобы все были сыты.

А после Масленицы наступал Великий пост, во время которого запрещается употреблять пищу животного происхождения. Символом поста считалась кукла Аклатис, это кукла-пугало. И если какой-нибудь обжора решит нарушить пост, она острым перцем рот обожжет и камнями закидает. Куклу высоко подвешивали и при ветре она вращалась и наводила страх.

Интересным персонажем является и невеста дождя, или, как ее еще называют, Нури. Она была единственной надеждой крестьян во время засухи. За основу при изготовлении брали веник, наряжали в платье красного цвета, волосы закалывали полевыми цветами, а глаза темно-синего цвета символизировали озеро Ван. Своей красотой она должна была соблазнять небесных богов и вызывать дождь. Если будете в Ереване при первой же возможности советуем посетить музей. Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA 51

ЖЕНСКИЕ ГОЛОВНЫЕ УБОРЫ АРМЯНСКИХ ЖЕНШИН Согласно народным представлениям, женский головной убор говорил о благополучии и благоденствии данной семьи . В костюмах Сюник -Арцаха носили самый изысканный головной убор во всей Горной Армении . Как говорили армяне, «клох шинел» или надевание головного убранства было довольно долгим и сложным процессом , состоящим из нескольких этапов . Сначала, после укладки волос, в районе висков оставляли по одному пучку волос и завязывали белый треугольный платок «таки лачак». Следующим этапом был «копи» - приспособление круглой формы с сухой сердцевиной , покрытый хлопчатобумажной тканью . Нити копи оборачивали вокруг пусков волос и завязаны под челюстью. Потом завязывали второй белый платок . К внутреннему краю копи прикрепляли налобное украшение - драмашар-чакатаноц, состоящий из 200 золотых или серебряных монет . Последнее считалось приданым для молодой девушки. После всего этого на голову надевали «аканджуки». Это были треугольные кусочки шелка, вышитые красными, синими, белыми нитками и цветочными мотивами, чтобы прикрыть женские уши . По краям «аканджуков» прикрепляли нить из 6-9 серебряных полых шарообразных украшений , которая называлась «кунказард». Далее на голову завязывали красный шерстяной шарф треугольной формы . В конце к платку прикрепили «кунказарды-керазарды». Керазарды натягивались от висков к макушке, скрещивались и прикреплялись к затылку. Посещая святыни, женщины и девушки жертвовали свои головные платки церкви в качестве украшения для алтаря или в качестве прикрытия для Библии и церковных принадлежностей. В некоторых районах Сюник -Арцаха было принято , чтобы замужние женщины прикрывали нос и рот маской «кткал». «Кткал» символизировал женскую скромность и кротость. Каждая армянская женщина знала цену и значение своих слов. * According to popular beliefs, the female headdress spoke of the well-being and prosperity of the family. The most complex headdress in the whole Mountainous Armenia was worn in the costumes of SyunikArtsakh. As Armenians used to say, "klokh shinel" or putting on a headdress was a rather long and complicated process, consisting of several stages. First, after styling the hair, one bundle of hair was left at the temples and a white triangular scarf "taki lachak" was tied. The next step was "kopi" - a round-shaped device with a dry core, covered with cotton cloth. The yarns of the kopi were wrapped around hair bundles and tied under the jaw. Then a second white scarf was tied. A head ornament - dramashar-chakatanots, consisting of 200 gold or silver coins was attached to the inner edge of the kopi. The latter was considered a young girl’s dowry. After all this, "akanjuks" was put on the head. These were triangular pieces of silk, embroidered with red, blue, white threads and floral motifs to cover women's ears. Along the edges of the "akanjuks" a thread of 6-9 silver hollow spherical ornaments was attached, which was called "kunkazard". Next, a red triangular woolen scarf was tied over the head. At the end, "kunkazards-kerazards" were attached to the scarf. Kerazards were stretched from the temples to the crown, crossed and attached to the back of the head. When visiting shrines, women and girls donated their headscarves to the church as decoration for the altar or as cover for Bibles and church supplies. In some areas of Syunik-Artsakh, it was customary for married women to cover their nose and mouth with a ―ktkal‖ mask. "Ktkal" symbolized female modesty and humbleness. Every Armenian woman minded the value and meaning of her words. Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 52

Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Eleva - Ola Alkhwaldah- Safut Secondary School for Girls, Balqa, IORDANIA Prof. Ayat Rabea- Safut Secondary School for Girls- Balqa, IORDANIA

Fatma Saglam- Ege Sanayi Ä°lkokulu, Kartal TURCIA

"Mes élèves Umut C. et Zehra K. avec leur présentation: nos vêtements locaux, chaussettes et articles locaux."

Fatma Saglam- Ege Sanayi İlkokulu, Kartal TURCIA

Traditional Costume

Local Clothing: It is a tradition that in our country, according to the province and region, the old remnants of daily Turkish clothing take place in folk dances. Parts of our local clothes such as efe, zeybek, bully, angry, seymen, and agha are also seen in our play clothes. Göynek; It is a loose, collarless, front buttoned garment sewn from fabric called yellow crepe or sile cloth. It should be long enough to cover the hips, and the sides should be embroidered small. Your shalwar remains. It is also called "black painted göynek" among the people. Shalwar: It is sewn from red patterned fabric. In some regions, it is also seen that a shalwar made of hood cloth is worn inside the shalwar. Even if not everywhere, they have embroidered on them. It extends from waist to heel. Zıbın: It is also called "cepken" in some regions. Another name is "armrest bodysuit". Some of them have animal figures on their cuffs. It has one button under the chest. His arms and front should always be embroidered. Birzak: It is worn over the waistband. It is tied at the neck and back. It is tight on the chest and abundant below. It allows the woman to comfortably breastfeed her child. It is sewn from silk, printed or piece fabric. Cummerbunds: Tied behind the waist on the shalwar. It gives a triangular appearance from the back. Peshtamal: Made of longitudinally striped silk fabric, the waist is shirred. It hugs from behind to the front. 3-4cm from the waist. There is a section in width to fit the arm. It extends below the knee. It has two layers at the front, the gatherings are evenly distributed around the waist and are tied at the back of the sleeve. Cummerbunds, shalwar and loincloths are used together as daily wear. Alaca: Another type of peshtemal, women weave themselves from wool wool. First, the wool of the sheep is spun finely, dyed with madder and made into balls. He is wrapped in corn cobs and woven in the beater. It is flat and lozenge shaped. Socks: Women wear socks knitted from various motifs. The motifs reflect the inner world of the woman and the sandals are worn on it. Head: On a red fez made of broadcloth, an embroidered, embroidered, scaly cover called "chek" is worn. Two rows of gold are placed on the fez. This is called "penesis". At the top (right in the middle) of the fez, there are accessories to hold the silver bridle called the hill. It has a veil called "neil" or "bürgü". In some regions, a scaly flower is attached to the back.

Scaly Flower: It is made from scales or dry carnations. The cloves are soaked and strung on a thread with small beads between them. Jewelery: Jewelery made of gold or silver is worn from sky beads. The young girl wears silver earrings, necklaces decorated with carnations and flowers. There are zulfs carefully worn on young girls and women. However, the cruelty left by old women is not welcomed and condemned. Three skirts: worn on the second henna nights. It is made of vertical striped fabric. It got this name because it consists of three skirts, two at the front and one at the back. All three skirts are called "enteri". They have slits and incoming slices. It is silvery silk or gilded embroidery. Men's clothing: Efe, angry and zeybek clothes are seen in men's clothing. In old clothes, men tied a fez on their heads, a thin dark colored turban on fez, a dark print on them, knotted them on their sides and dropped them on their shoulders. Tassels weighing more than half a kilogram were also dangled on some of them. The man's hair is cut completely and his hair becomes invisible. A workshop was used inside, sleeveless vests were worn and a cummerbund was tied. It is buttoned and stitched in the front. The vest should be buttoned. On top of this, the arm and arm ends are worn with a wide pocket, the arm extends to the second knuckle of the fingers. There is a sleeveless camel in the pocket. Wide and short baggy trousers with loose fabric and embroidered edges are worn at the bottom. This shalwar extends under the kneecap. Inner waistband is used to keep faith tight. There is a shalwar and a vest outside. A belt is used to accommodate the ends of the pocket. It is a width from the navel to the chest cavity. It extends to the sides of the body. "Leggings" and "knee pads" are used while standing. These are worn over long wool.

Fatma Saglam- Ege Sanayi Ä°lkokulu, Kartal TURCIA

Costumes traditionnels albanais

Les principaux types de costumes folkloriques albanais pour hommes sont: le costume avec la jupe, le costume avec la chemise longue et le dollama (cibun), le haut avec le costume tirq et celui avec la poture (short jusqu'au genou). Ainsi, en Albanie, les hommes ont porté les deux robes en forme de jupe large, ainsi que celles en forme de pantalon, mais les premières sont devenues inutilisables plus tôt que les autres. Les pièces les plus ornées étaient les gilets et les lunettes de costume de fête. Les hommes albanais portaient également divers ornements en argent, tels que des coussins de poitrine, des pinces décoratives sur les gilets, des bagues, des pipes et des étuis à cigarettes, mais surtout, des armes de ceinture et de bras, toujours richement décorées.Pour les femmes, les principaux types de vêtements sont: le costume avec le jubilé (une jupe en forme de cloche), le costume avec la chemise longue et la veste shajak sur le dessus, le costume avec deux inserts placés sur la chemise longue, l'un devant et l'autre dans le dos, et le costume avec enveloppe (une extrémité ouverte, froncée à la taille avec des plis ou sur les côtés). Dans les vêtements, les couleurs et les ornements variaient avec l'âge. Pour les tout-petits et les jeunes, le costume provincial aurait pu être plus simple. Contrairement à d'autres peuples des Balkans, en Albanie, la jeune fille qui avait atteint l'âge du mariage devait s'habiller simplement et sans bijoux, bien se couvrir les cheveux avec un mouchoir et ne pas porter de vêtements rouges. Le costume de mariage était la variante vestimentaire la plus riche de la province, tant pour les mariés que pour les mariés. Pour les mariées, les ornements en métal étaient inévitables, même s'ils étaient utilisés de manière excessive, car ici, apparemment, non seulement leur fonction esthétique était importante, mais aussi la fonction magique qui leur était exercée. Pour les mariées, la décoration de la tête était d'une importance particulière. Quelques années après le mariage, la robe a commencé à être allégée par les embellissements. Dans les costumes folkloriques, les signes de deuil étaient peu nombreux, les femmes pouvaient porter ce dos de l'une des parties les plus ornées du costume, par exemple, jockey ou avant-bras. Les études menées à ce jour ont montré que les composants des vêtements traditionnels n'ont pas tous le même âge. Il y a des parties qui rappellent les vêtements médiévaux, avec des influences byzantines et orientales, d'autres qui viennent comme un écho des temps anciens, mais il y a aussi des éléments qui peuvent être associés à la culture illyrienne. On peut ainsi citer les analogies observées entre la ligne populaire et le «symbolisme» illyrien, comme entre les cagoules, les cagoules (foulards), les opings, etc., et les éléments respectifs utilisés par les Illyriens. Grâce à ces éléments hérités de la culture illyrienne et arbérienne du Moyen Âge, au cours de leur développement historique, les costumes folkloriques ont réussi à acquérir une gamme de caractéristiques originales, qui prennent les valeurs d'un indicateur ethnique, qui distingue les costumes albanais de ceux des peuples autres. Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA 59

Black Sea Region Traditional Clothing There is a similarity in the clothes used in daily life in rural and urban areas. It also varied depending on the presence of different folk groups in the region. In the surrounding villages where Georgian culture is seen, it is possible to see traditional clothes worn at events such as weddings and entertainment. In the recent past, every woman had traditional clothes. Women especially wore traditional clothes at weddings, highland and landing festivities. Red, green and yellow colors are dominant in traditional women's clothing. Belt weaving has not been done in Şavşat villages for the last 20-25 years. It is possible to see the traces of traditional clothing culture in the elderly population. The clothes of the elderly men, which are usually made of trousers, shirts and jackets, are mostly made of woolen thick fabrics and are dark colored. Woolen clothes called underwear are worn under their clothes. Their heads are covered with caps called caps or caps. Older women, on the other hand, usually wear dresses consisting of skirts and sweaters or blouses and buy a cardigan. Rarely is the apron attached to the front of the skirt called peshtamal. Older women are usually covered. The elderly usually wear socks made of woolen threads.

İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

Aldona Jureleviciene, Radviliškio Rajono Šeduvos Lopšelis-Darţelis, Šeduva, LITUANIA 60

"Старинная сумка - дэлмонас - литовской женщины. Sac a main antigue -delmonas -pour femme lituanienne."

"Литовские национальные костюмы разных регионов страны." Ţemgulienė Janina, Gargţdų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA

"Archangel Trees" "Archangel Trees" is a custom that was practiced in several villages in Sălaj, today only in Meseşenii de Sus it is still practiced, on November 8 by the Holy Archangels Michael and Gabriel. The trees were made from a branch of fruit trees (apple, plum, cherry, sour cherry) with three or four branches in which sweets and gingerbread hang, in memory of the one who left in the last year from the family. This tree, decorated at home, is taken to church on the day of the Archangels to be consecrated, and the descendants will share alms. The tree, thus adorned, is tied to the basket by the twigs in which the coils are placed and the wine for pause. The tree laden with fruit and cakes is a "substitute for the dead" and is reminiscent of the tree of life.

Santavan Simona Mihaela- Școala Gimnazială Nr. 1 Aghireș, ROMÂNIA

‟1 Decembrie- Ziua Națională a României‟/ "1er décembre - Fête nationale de la Roumanie"/ ‟December 1- Romania's National Day‟/ ‟1 Декабря - Национальный праздник Румынии‟- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

"National Day in Romania"- "Bonne fête nationale!"28- Fatma Saglam- Ege Sanayi İlkokulu,

Kartal, TURCIA

"Roumanie, désir- Notre fête nationale - 1er décembre" Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani, ROMÂNIA

https://www.youtube.com/watch?v=o1eLqZe1WQ4&feature=emb_logo

KAXAND PAP Каханд Пап-наш национальный Дед Мороз, В древнеармянской традиции символом Нового года был не Дед Мороз, а Каханд рар, который вместо подарков раздавал семь праздничных советов: взаимоуважение, мир, честность, мудрость, трудолюбие, скромность и довольство. Дед Мороз - образ, хранящий национальные ценности, ритуалы и передающий их поколениям. Хлвлик сопровождал Деда Мороза Каханд Пап – персонаж мистический. Никто не знает, сколько ему лет и откуда он пришел. Истории о таинственном старце сохранились лишь в фольклоре. В народе поговаривают: раньше Каханд Пап опускал в богатые дома по дымоходу свою большую корзину, куда жильцы складывали сладости, а потом незаметно подбрасывал их нуждающимся. Каханд Пап -это наша радость. Мы знаем, что он придет к нам на Новый год, и готовимся к его приходу: учим стихи и песни, чтобы его удивить. Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 65

Salutations d'Arménie

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

18 декабря 2020 г. - YouTube

"Joyeux Noël!" Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 30

25 декабря 2020 г. - YouTube 26 декабря 2020 г. - YouTube 32 26 декабря 2020 г. - YouTube 33 сделал новогоднюю открытку - YouTube 31

"Merry Christmas! Happy Birthday!Greetings from Armenia"

“Bonne année!” Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

"Mutlu Noeller!"/ "Happy New Year!" Fatma Saglam- Ege Sanayi İlkokulu, Kartal TURCIA

https://www.youtube.com/watch?v=O-j2Qgk8OiI&feature=emb_logo

Fatma Saglam- Ege Sanayi Ä°lkokulu, Kartal TURCIA 69

"Christmas traditions - Congratulations to your loved ones. I worked online surprises for parents and ornaments for the Christmas tree - Class IV C- Happy Holidays everyone!" "Tradiții de Crăciun - Felicitări celor dragi. Am lucrat surprize online pentru părinți și ornamente pentru pomul de Crăciun - Clasa IV C- Sărbători fericite tuturor!" Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani

"Cнеговики. Рождественские игрушки. Работы учеников начальных классов. Поздравляем с зимными праздниками. Les travaux des petits. Bonne annee!" "Oameni de zăpadă. Jucării de Crăciun. Lucrări ale elevilor de școală primară. Felicitări pentru sărbătorile de iarnă. Lucrările celor mici. An Nou Fericit!" Ţemgulienė Janina, Gargţdų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA

İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA 35

https://www.youtube.com/watch?v=WPNHai4AFIk&feature=emb_logo

Чрагалуйц Слово "Чрагалуйц" в переводе с армянского означает "зажжение светильников (лампад), свечей". Именно поэтому в этот вечер люди уносят с собою из церкви зажжѐнные лампады и свечи, символизирующие свет Вифлеемской звезды. Сегодня Армянская Апостольская Церковь отмечала рождественский сочельник: поскольку церковный день сменяется в 17:00, вслед за вечерним богослужением, то Святое Рождество в Армении начинают праздновать уже вечером 5 января и продолжают 6 января. Вечером 5 января во всех армянских церквях служится Святая Литургия Чрагалуйца. Слово "Чрагалуйц" в переводе с армянского означает "зажжение светильников (лампад), свечей". Именно поэтому в этот вечер люди уносят с собою из церкви зажжѐнные лампады и свечи, символизирующие божественный свет, благословение Божье, свет Вифлеемской звезды, которая волхвам указала путь к Младенцу Иисусу. Завтра, 6 января, Армянская Апостольская Церковь отмечает праздник Богоявления и Рождества Иисуса Христа — в память событий Рождения и Крещения Иисуса Христа. Согласно Библии, во время Крещения Господа явилось свидетельство от Бога Отца: "Сей есть Сын Мой Возлюбленный, в Котором Мое благоволение" (Мат. 3:17, Марк. 1:11, Лук. 3:22) и Дух Святой в виде голубя снизошѐл на Христа. Так происходит второе Богоявление. Таким образом, двойное откровение Богоявления через Рождество и Крещение Христа церковь празднует воедино и под общим названием "Откровение" или "Богоявление".

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

АРМЯНСКИЙ ХЛЕБ-ЛАВАШ

Хлеб в жизни армян. Хлеб был верным спутником армян на протяжении веков. Хлеб пекли на Армянском нагорье еще до нашей эры. Через 3-2 тыс. Во время раскопок были обнаружены огромные запасы пшеницы и ячменя, датируемые 4-м и 3-м тысячелетиями. Археологи утверждают, что на территории Армянского нагорья люди издавна занимались земледелием, выращивали бук и твердую пшеницу. Из этого становится ясно, что в древности армяне выращивали эти зерна для получения муки, а затем для выпечки хлеба или армянского лаваша. После уборки урожая сельчане не спешили сразу отнести его на мельницу. В древности первый урожай всегда приносили в церковь и благословляли там. Только после этого сельчанин мог собрать урожай, отнести его на мукомольную мельницу, перемолоть, а потом испечь хлеб. Но когда урожай благословляли, его не собирали просто пучком. Кресты совершались перед благословением. Для их изготовления уши имели форму креста, креста вечности или тостового дерева. Само дерево жизни было символом плодородия, начала жизни և долголетия. Согласно легенде, обряд выпечки хлеба происходил ранним утром, а огонь в тонире еще горел на рассвете. А процесс выпечки хлеба сопровождался благословением доброго света и молитвами. В древности лаваш выпекали в больших количествах от праздника к празднику. Этот процесс часто занимал один или даже два дня. Также при выпечке лаваша исполнялись особые песни, восхваляющие вкус лаваша. Первый хлеб, взятый из тонра, был отправлен пациенту, чтобы он поправился, съев его. Первому прохожему раздали первый хлеб.

Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA 73

Какой восторг – тонир и в нем лаваш Жар земляной печи вбирает быстро, Дань мастерству хозяйке ты воздашь, Творящей с вдохновением артиста.

ЛАВАШ

Руками хлеб тончайший разомнет, Расправит на щите, обитом тканью, И перекрестит, в печь его зашлет, Как важную основу мирозданья.

Лаваш армянский возглавляет стол, Как исстари, но так же современен. Какой бы ни был все же разносол, Лаваш армянский вряд ли он заменит.

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

ТАРЕХАЦ (ХЛЕБ ГОДА)

В Армении тареац (хлеб года)был важнейшим символом армянского новогоднего стола, о котором почти забыли в последние десятилетия ... Новый год с новым хлебом, это был обычай наших предков. Согласно старинной армянской традиции, в семьях, даже если у них было достаточно хлеба, подготовка года все равно считалась большой церемонией. Его обычно пекли домашние старушки, но заранее невинная девочка в возрасте 8-10 лет посыпала несколько пригоршней хлеба, испеченного на Новый год, не смешивая дрожжи, а затем выпекала. Самый главный ритуальный хлеб праздника в разных регионах был известен под разными названиями: «Тари Шапки», «Кркени», «Довлат», «Клоч», «Пурник» и другие. Украшение лица хлеба года семенами и фруктами было обычным явлением, которое символизировало идею изобилия хлеба и фруктов в течение года - плодородия и богатства. Главное, однако, заключалось в том, чтобы в ежегоднике был помещен знак «средний» фасоль, горох, мелкие камни или монеты, предсказывающие удачу в году. На поверхности хлеба рисовали изображения различных животных, часто символы солнца или вечности. В разных регионах круглый год сокращался в разные дни: новогодний ужин, утро 1 января, при свечах (5 января) или 6 января, Рождество, когда вся семья собиралась за столом. Они одинаково состригают всех членов семьи, часто включая домашних животных. Кто бы ни получил от этого деньги, он будет счастлив в том году, и семья будет успешной. Наши предки в древней Армении, кроме Тарехаца,также изготавливали из теста кукол в виде человека и животных. Да, «королем» новогодних ритуалов является юбилей, но следует отметить, что в те времена выпекали много разных видов сладостей и хлеба. в основном для ритуальных предсказаний и добрых пожеланий. В новогоднюю ночь особое значение имели куклы из теста Асилик-Василики. Они придавали тесту разные формы в виде людей или животных. Девочки-куклы скрещивали руки на груди, шили длинные платья и шили головные уборы.

Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA

Армянская национальная кухня Хапама, традиционное осеннее блюдо, состоящее из тыквы, начиненной до краев рисом, орехами, изюмом, курагой (сушеными абрикосами) и другими приправами, зависящими от личных предпочтений, очень армянская. Ингредиенты1 чашка белого, короткозерного риса (вы можете заменить коричневым, увеличить или уменьшить количество в зависимости от размеров вашей тыквы)½ чашки изюма½ чашки кураги½ чашки грецких орехов½ пачки масла (комнатной температуры)6 столовых ложек меда (уменьшить или увеличить в зависимости от вкуса) + 2 столовые ложки, чтобы выровнять стены тыквы1 чайная ложка корицы. ЭЙ !!! Джан, Хапама, Что за чудо Хапама С медом тыква -Xапама !!! Пришли разом 100 гостей, Каждый с ложкою своей, Что же делать? Вот беда... Тыква , ведь на всех- одна...

Elev: Tigran Baghdasaryan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA 36

Хапама - YouTube

Elev: Davit Nersisyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA Profesor: Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan, ARMENIA

Lilit Ohanyan- Hrazdan N6 Basic School, Hrazdan ARMENIA

Fatma Saglam- Ege Sanayi Ä°lkokulu, Kartal TURCIA 78

Fatma Saglam- Ege Sanayi Ä°lkokulu, Kartal TURCIA

Elev - Ola Alkhwaldah- Safut Secondary School for Girls, Balqa, IORDANIA Profesor: Ayat Rabea- Safut Secondary School for Girls- Balqa, IORDANIA

Rajaa Elian- Irbid Secondary School for Girls, Irbid, IORDANIA

"Cârnați de porc" Elev- Nistor Mihăiță- Clasa a III-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 81