REVISTA PRIMII PAȘI SPRE CARTE NUMĂRUL 22/ 1 MAI 2020 by Ifrim Nicoleta

Nr. 22/ 1 mai 2020

ISSN 2359-8573 ISSN-L 2359-8573

Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

Colectivul de redacţie: Coordonator revistă: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Director: Prof. Vornicu Daniela

Colaboratori: Clasa a II-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău Membrii Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc": Cadre didactice: Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA Neagu Liliana, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA Oprea Carmen, Școala Gimnazială "Grigore Baștan", Buzău, ROMÂNIA Portase Maria- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA Pîrlog Nicoleta - Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA Dimofte Gina- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA Crăciun Nicoleta, Colegiul Național Pedagogic, Buzău, România Jarcă Maria, Colegiul Național Pedagogic, Buzău, România Coman Daniela- Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA Antofi Adi Elena, Școala Gimnazială "Vasile Voiculescu", Pârscov, Județul Buzău, ROMÂNIA Baciu Georgiana Elisabeta, Școala Gimnazială Nr. 1, Rm. Sărat, jud. Buzău, ROMÂNIA Lăptoiu Daniela Nicoleta – Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”, Rm.Sărat, Județul Buzău, ROMÂNIA Santavan Simona-Mihaela, Şcoala Gimnazială Nr.1 Aghireş, jud.Sălaj, ROMÂNIA Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA Șimona Raluca Ioana- Şcoala Gimnazială Gherța Mică- Satu Mare Elevi: Luciu Ana Maria, Școala Gimnazială Nr. 1, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, ROMÂNIA Noapteș Alexandra Andreea, Clasa a V-a, Școala Gimnazială Nr. 1, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, ROMÂNIA

Parteneri de proiecte eTwinning:  "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare"; "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural"; "Un livre par jour éloigne l’ennui!"/ "La nutrition : source de vie et d'inspiration artistique"/ "Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică" Fondator: " Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Cadre didactice: lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական ARMENIA Armine Grigoryan, Gyumri N1 High School, ARMENIA

դպրոց,

Hrazdan

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA

Maia Porombrica, Liceul Teoretic „Meșterul Manole”, Sălcuța, Căușeni, REPUBLICA MOLDOVA Oksana Ivanova, Kindergarten 9 "Pchelichka", BULGARIA İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani, ROMÂNIA Mehriban Eyubova, Shamakhı E. Huseynov adına 2 saylı tam orta mktb, AZERBAIDJAN

Elevi: Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan

ARMENIA

Ani Khazaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan

ARMENIA

Școala Gimnazială "Ion Creangă" a fost premiată în luna aprilie 2020, cu Certificatul de Școală eTwinning 2020-2021. Este o nouă distincție care se acordă în urma unui proces de evaluare a instituțiilor de învățământ din Europa, în baza activității profesorilor care au derulat proiecte la nivel național și european. Școlile care primesc această distincție sunt recunoscute ca modele de abordare creativă a pedagogiei și a instrumentelor digitale. Instituțiile de învățământ premiate sunt deschizătoare de drumuri, fiind recunoscute drept modele în domenii precum practicile digitale, practicile de siguranță online, abordările inovatoare și creative ale pedagogiei, promovarea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, promovarea practicilor de învățare în colaborare, în rândul personalului didactic și al elevilor. eTwinning este comunitatea școlilor din Europa, care oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.), ce activează în școlile europene participante, o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte și schimb de informații, un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai mare comunitate educațională din Europa.

Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

First online conference for eTwinning Schools on Saturday 4 April 2020/ Prima conferință online pentru Școlile eTwinning, sâmbătă, 04 aprilie 20201 Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2020/04/prima-conferinta-online-pentru-scolile.html Ore de desfășurare: 10.30 - 17.00 CET, (11.30 - 18.00 pentru România). Eveniment susținut de Biroul Central de la Bruxelles.

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Echipa de dansuri populare- "Vânătorașii"- "Hora românească"Clasa Pregătitoare A/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires - Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"-L'équipe de danse folklorique- "Les petits chasseurs"- "La ronde paysanne roumaine"- Classe Préparatoire A;Profesor învățământ primar: Portase Maria- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

https://www.youtube.com/watch?v=_8nc4-7vCRI

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Suită de dansuri populare din sudul Moldovei- "Vânătorașii"Clasa a II-a/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"-L'équipe de danse folklorique- "Les petits chasseurs"- Suite de danses folkloriques du sud de la Moldavie- Classe II; Profesor învățământ primar: Dimofte Gina- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

https://www.youtube.com/watch?v=F8a2IcmhKTc

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Suită de dansuri populare din sudul Moldovei- "Vânătorașii"Elevi- Clasa a VIII-a/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires - Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"- Suite de danses folkloriques du sud de la Moldavie- "Les petits chasseurs"- Des élèves- Huitième Classe; Profesor învățământ primar: Pîrlog Nicoleta - Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA 4

https://www.youtube.com/watch?v=2_-W4ZALAEU

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Eleva Tuțu Daria, Cântec popular: "Dorule, de unde vii?"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires - Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"- Chanson folklorique: "Dorule, d'où viens-tu?", élève de I-ère classe, Tuțu Daria; Profesor: Crăciun Nicoleta, Colegiul Național Pedagogic, Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Eleva Neicu Ștefania, Clasa I, Cântec popular: "Măi bădiță, Petre"; Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires - Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"- Chanson folklorique : "Măi bădiță, Petre", élève de I-ère classe, Neicu Ștefania; Profesor: Jarcă Maria, Colegiul Național Pedagogic, Buzău, ROMÂNIA

https://www.youtube.com/watch?v=x8j2cESV2zc

https://www.youtube.com/watch?v=AJiiSWAPkpI

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Eleva Buzdugă Ștefania, Clasa a IV-a, Cântec popular: "Bunicuții și-o nepoată"; Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"- élève de IV-ère classe, Buzdugă Ștefania, Chanson folklorique: "Les grands-parents et la petite-fille", Profesor: Vlad Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a II-a: Festival- Concurs de cântece și dansuri populare- "Canto tradițional românesc"- Eleva Cătălin Georgiana, Clasa a IV-a, Cântec popular: "Bundița" și eleva Lungu Diana, Clasa a IV-a, Cântec popular: "O bătrână într-o gară";Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition - le miroir de l'âme roumaine"- Festival- Concours de chansons et danses populaires - Section II:"Chanson roumaine traditionnelle"- élève de IV-ère classe, Cătălin Georgiana, Chanson folklorique: "Bundița" et élève de IV-ère classe, Lungu Diana, Chanson folklorique: "Une vieille femme dans une gare" Profesor:Antofi Adi Elena, Școala Gimnazială "Vasile Voiculescu", Pârscov, Județul Buzău, ROMÂNIA

"Mlădițe buzoiene"- Dans popular "Hora" - Festival- Concurs "Canto tradițional românesc", Secțiunea a II-a, în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020/ Le groupe de danses folkloriques, "Vînătorașii", L'école de Gymnase "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați, Roumanie- Festival - Concours "Chanson roumaine traditionnelle", Section II, au sein du County Educational Project, avec participation internationale, "Tradition - le miroir de l'âme roumaine", Deuxième édition, année scolaire 2019-2020. Prof. Oprea Carmen, Școala Gimnazială "Grigore Baștan", Buzău, ROMÂNIA 7

https://www.youtube.com/watch?v=G1CyoyjwEJQ

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Clasa a II-a A, Prof.înv.primar, Neagu Liliana, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Luscan Silvia, Oprea Cristina, Traiciu Alexandra, Clasa I, Prof. Coman Daniela- Liceul de Arte "Margareta Sterian", Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains": "Poupées avec des costumes folkloriques de Muntenia et de Moldavie"/ "Păpuși cu costume populare din Muntenia și din Moldova"; Elevi - clasa I, Profesori: Crăciun Nicoleta și Jarcă Maria, Colegiul Național Pedagogic, Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Ionescu Denisa și Zamfir Daria, Clasa a V-a B, Prof. Vornicu Daniela- Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elev: Ciocan Mihai Ionuț, Clasa a Pregătitoare A, Prof. înv.primar Nedelcu Mita, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Misăilă Amalia, Slivneanu David și Pavel Irina, Clasa Pregătitoare, Prof. Portase Maria, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Comuna Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Pîrlog Ana, Vieru Maria, Ioniță Marius, Clasa a II-a, Prof. Dimofte Gherghina – Gina, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Comuna Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Gheorghe Ștefania, Stanciu Serafina, Niculeț Gabriel, Clasa a VIII-a, Prof. Pîrlog Nicoleta, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Comuna Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Bura Daniela, Bura Patricia Ana, Bura Vasile, Bobon Darius, Stanci Simeon, Clasa a III-a, Prof. Prof. înv.primar- Șimona Raluca Ioana- Şcoala Gimnazială Gherța Mică- Satu Mare, ROMÂNIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Elevi: Briscan Flaviu, Silaghi Daniel, Șerban Ionuț, Clasa Pregătitoare- aIV-a, Chiș Diana Rodica, Școala Gimnazială Nr.1, Aghireș, Loc. Aghireș, Jud.Sălaj, ROMÂNIA

Какие они, армянские куклы? Куклоделие – одно из распространенных видов рукодельного искусства в Армении, которое имеет древнюю историю. Поначалу армянскими мастерами создавались глиняные, позже деревянные, а в дальнейшем бронзовые, каменные и серебряные статуэтки. В старину в Армении даже на пасху готовили куклы, причем съедобные: вместо головы у них было крашеное яйцо, а остальные части тела готовились из зелени.

Que sont-elles, des poupées arméniennes? La marionnette est l'un des types d'artisanat les plus courants en Arménie, qui a une histoire ancienne. Au début, les artisans arméniens créaient des figurines en argile, puis en bois, puis en bronze, en pierre et en argent. Autrefois en Arménie, même les poupées étaient cuisinées pour Pâques, et elles étaient comestibles: au lieu de leur tête, elles avaient un œuf coloré et le reste du corps était fait de légumes verts.

Tigran Baghdasaryan, Ani Khazaryan

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan, ARMENIA

"We made folkloric dolls with our pupils.They are very happy." İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

"Holidays in spring in Azerbaijan/ Les fêtes en Azerbaïdjan." Mehriban Eyubova, Shamakhı E. Huseynov adına 2 saylı tam orta mktb, AZERBAIDJAN

"Costume populare din diverse zone ale țării"/ "Costumes populaires de différentes régions du pays" -Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA

Oksana Ivanova, Kindergarten 9 "Pchelichka", BULGARIA

Ani Khazaryan Армянские женщины всегда славились рукоделием и умением вышивать. И традиция возвращения к истокам, в последнее время, после долгой паузы, возрождается В нашей школе девочки учатся вышивать. lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

БАРЕКЕНДАН (маслиница) Сегодня у нас праздник(23.02.2020) В 301 году христианства Арменией традиции древних праздников весны переплелись с новой. В старину на Масленицу готовили обильную пищу, организовывались ярмарки и народные гуляния, в которых участвовали взрослые и дети, проводили увеселительные мероприятия, а бедняки, нищие, небогатые, калики, безденежные, беспорточники христарадники и становились предметом всеобщего Внимания и пользовались благами общественного стола . Люди ходят в гости друг к другу. Главным блюдом этого праздника является масло из масла. Воскресные Масленицы после В Ночи на ужин ель мацун (простокваша) и катнов (молочная рисовая каша).После нерабочей Являлся День Масленица и в народе именуется бак хоран Поскольку посты некоторых другой церковные праздники в Армянском Апостольской Церкви форумыПравилаПомощи форумыПравилаПомощь Также Имею свой Иван Царевич В с п б В день Возможен Масленица литургия совершается за закрытую завесу. Всегда в Празднуется и воскресенье заканчивается в тот же день Возможен вечеромСогласно армянской церковной традиции , Масленица является воспоминанием человеческого счастья, в наслаждались которым своѐ время и Адам Ева в раю. Человеку, как и ему, нужно было вкусить. Масленица является выражением добродетелей. В этот день люди выходят из траура и начинают радоваться, забывают о страданиях и находят утешен.Каждый христианин смиренностью души юху!

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

MĂRŢIŞORUL-SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII Obiceiurile şi tradiţiile sunt un domeniu important al culturii populare româneşti. Ele au rolul de a regla şi consolida relaţiile comunitare, fiind respectate cu stricteţe de toţi membrii societăţii. Rolul nostru, al dascălilor, este de a-i face pe copii să înveţe să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile poporului în care s-au născut, să iubească meleagurile natale, portul românesc,dar şi sărbătorile care ne aduc în suflete atâta bucurie. Valorificând frumuseţea tradiţiilor si obiceiurilor populare în cadrul activităţii cu şcolarii reuşim să înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor, din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste traditii au dainuit peste timp. Prin conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înţeleagă mesajul si frumuseţea acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularitaţilor de vârstă si aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveştilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor si strigăturilor, a unor evenimente tradiţionale - Crăciunul,Anul Nou, Mărtisorul, Paştele, Drăgaica şi multe altele, copiii având posibilitatea să cunoască frumuseţea si bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, armonia limbii române. Textele cântecelor şi poeziilor, ale colindelor, ale legendelor româneşti transmit urările de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale românilor: aratul, semănatul,secerişul păstoritul. Cu aceste ocazii copiii îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare. Serbările sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atat dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Copiii trebuie să înterpreteze diferite roluri; cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi sau perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice. Când bat la porţile sufletului Sfintele sărbători, ne bucuram împreună cu copiii de neasemuita frumuseţe a datinilor strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre a neamului,tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi costumul popular specific sărbătorilor. Costumele populare, ia şi catrinţa, barnetele şi opincile, cămaşa şi iţarii sunt primenite şi pregătite pentru spectacolul mult aşteptat. Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin ornarea şi decorarea cu elemente specifice sărbătorilor de iarna sau de primăvară constituie un alt prilej de bucurie pentru copii, alături de confecţionarea costumelor , măştilor,felicitărilor sau mărţişoarelor. Cănd primele raze de soare ne lumineaza faţa ,ne bucurăm de neasemuita puritate a ghiocelului, aşezat în conturul unui mărţişor de mâinile firave ale copiilor noştri. Primele lor felicitări cu ganduri frumoase pentru mame,ne fac să trăim din plin frumuseţea primăverii,să ne întoarcem la tradiţii , la comoara străbună descrisa în legende. Cultura tradiţională a poporului român este destul de bogată în obiceiuri de primăvară ce s-au păstrat până astăzi, deşi semnificaţia lor din trecut s-a pierdut. An de an sărbătorim 1 Martie - Mărţişorul, Zilele Babei Dochia sau 9 Martie - Mucenicii, însă ne-am întrebat ce înseamnă cu adevărat aceste zile pe care le sărbătorim cu regularitate? 1 Martie, prima zi de primăvară, este ziua în care sărbătorim soarele şi recăpătarea puterii lui, reînvierea naturii şi bucuria de a trăi. De Mărţişor sărbătorim puritatea şi dragostea, femininul şi masculinul, viaţa şi moartea etc. Iată câteva din tradiţiile şi superstiţiile româneşti pentru ziua de 1Martie:

Încă nu se ştie exact care sunt originile mărţişorului, dar se presupune ca sărbătoarea ar fi apărut în Imperiul Roman. Atunci, Noul An era sărbătorit în prima zi din luna lui Marte, zeul războiului şi al fertilităţii. Cele doua fire ale marţişorului simbolizau dualitatea pace-razboi. În credinţa populară, Mărţişorul era numit „funia anului‖ şi reprezenta cele 365 de zile ale anului. Ea era alcătuită din împletitura a două fire de aţă: una albă şi una neagră. Aţa simboliza dualitatea viaţa-moarte, bine-rău, iarna-vara, fertilitate-sterilitate sau lumina-întuneric. Azi, Mărţişorul este făcut din două fire de aţă, una albă şi una roşie. Albul semnifică puritate, masculinitate, raţiune, limpeziciune, luciditate şi iarna, iar roşul poartă simbolul iubirii, al primăverii, al feminităţii, frumosului şi al vieţii. Împletirea celor două fire reprezintă întrepătrunderea masculinului cu femininul. Legenda spune că, simţindu-se trist şi singur, Soarele a coborât pe Pamânt şi a luat chipul unei tinere frumoase. Un zmeu a răpit-o şi a închis-o în palatul lui şi, de atunci, toată frumuseţea, veselia, bucuria, cântul şi lumina au pierit, iar lumea s-a cufundat în întuneric. Nimeni nu a avut curajul de a salva fata în afară de un tânăr voinic. El a pornit într-o călătorie ce a durat trei anotimpuri – vara, toamnă şi iarnă – şi a ajuns la palatul zmeului unde l-a înfruntat. După o bătălie care a durat mai multe zile, tânărul a învins, a reuşit să elibereze fata, dar s-a stins din viaţă. Soarele a revenit pe cer şi a luminat din nou întreg Pământul. Astfel, primăvara a venit, oamenii şi-au recăpătat veselia, iar natura a reînviat. Sângele eroului s-a scurs pe zăpada, iar acolo unde ea s-a topit, au apărut primii ghiocei, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc două aţe, una albă şi una roşie şi le oferă fetelor pe care le iubesc sau persoanelor apropiate. În tradiţia populară, roşul simbolizează iubirea, dragostea, frumosul. Albul simbolizeaza puritatea, sănătatea, noul şi aminteşte de vestitorul primăverii, gingaşul ghiocel. O alta legendă spune că, în prima zi din martie, Primăvara a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, de sub zăpadă, iese un ghiocel. Aceasta a vrut să îl ajute şi a vrut să dea zăpada la o parte şi să îndeparteze ramurile spinoase din jurul lui. Văzând ce face Primăvara, Iarna s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul sa omoare floarea. Ghiocelul a îngheţat. Primăvara, vrând să salveze ghiocelul, l-a acoperit imediat cu mâinile ei. Pentru că se inţepase într-un mărăcine, din degetul ei a curs sânge pe ghiocel, iar acesta a reînviat. Astfel, legenda spune că Primăvara a învins Iarna, iar culorile alb şi roşu reprezintă zăpada albă şi sângele roşu. În mitologia românească, în primele zile de primăvară, fetele şi femeile aruncau către cer mărţişoare şi rosteau câteva cuvinte rituale închinate soarelui: ―Sfinte soare, sfinte soare, Dăruiescu-ţi mărţişoare!" Femeile obişnuiau să poarte monede de aur sau de argint, simbol al soarelui, legate la gât cu un şnur împletit cu aţă roşie şi alba. Ele purtau monezile pentru 12 zile, iar apoi, cu bănutul, îşi cumpărau o bucată de pânză albă şi vin roşu. În acest fel, femeia care a purtat mărţişorul urma să aibă un chip alb, frumos şi luminos tot restul anului şi buzele roşii ca focul. Tradiţia a fost păstrată până astăzi în anumite părti ale ţării unde, mamele le prind copiilor lor o monedă de argint pentru a-i proteja de friguri şi pentru a fi frumoşi şi sănătoşi tot anul. De asemenea, se crede ca Mărţişorul este un talisman pentru de deochi, care aduce sănătate, bunăstare şi iubire. Astăzi, în majoritatea zonelor din ţară, femeile poarta mărţişoare în piept sau legate la mână. El se prinde în zorii zilei de 1 martie, înainte ca soarele să răsară. Tradiţia spune că persoana respectivă trebuie să poarte mărţişorul până pe 9 martie, fie toată luna, fie până la sărbătoarea Floriilor sau până când va vedea un copac înflorit. Astfel va avea noroc tot anul iar zilele îi vor fi frumoase şi luminoase ca cele de primăvară. Se mai spune că, dacă mărţişorul este dat jos înainte de vreme, este un semn al ghinionului. După ce el este dat jos, nu se aruncă, ci se prinde în ramurile unui pom fructifer pentru a-i aduce belşug. În perioada 1-9 martie, fiecare femeie sau fată îşi alege Baba pentru a vedea ce fel de an vor avea. Se spune că, la fel cum este ziua Babei tale, aşa va fi tot anul tău. Ziua Babei se

alege în funcţie de ziua naşterii. Potrivit legendei, în zilele Babelor, Baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi dea jos cele 9 cojoace cu care se protejează de frig în cele 9 zile. În aceste zile, femeile nu trebuie să toarcă dacă nu vor să aducă asupra lor furia Babei Dochia. Poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărţişorului afirma: "scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet..." Dincolo de obiceiuri şi simboluri legate de mărţişor, el rămâne ca o întrupare a bucuriei de a trăi, a dragostei de viaţă, un semn prin care noi, oamenii, salutăm renaşterea naturii odată cu venirea primăverii. Mărţişorul rămâne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic şi al purităţii sufleteşti. 8 Prof. înv.primar- Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

Clasa Pregătitoare A, Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

1.Mică enciclopedie de tradiţii româneşti,Ion Ghinoiu, Ed.Enciclopedică, 2001

2. Sărbători şi obiceiuri , C.Brăiloiu, Ed. Enciclopedică, 2002

Sărbătorile primăverii- 1 Martie – Mărțișorul românesc- Clasa a II-a B, Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Sărbătorile primăverii- Felicitări de 8 Martie, de Ziua Femeii"/ "Fêtes de printemps"- Félicitations aux mères pour la Journée de la Femme, le 8 Mars " Clasa a II-a B, Prof. înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Chiș Diana Rodica, Școala Gimnazială Nr.1, Aghireș, Loc. Aghireș, Jud.Sălaj, ROMÂNIA PRIMĂVARĂ, BUN VENIT!

"La mulți ani, mămica mea!" Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA

"С ПРАЗДНИКОМ"

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan, ARMENIA

https://www.youtube.com/watch?v=G01owoIps3U&feature=emb_logo

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020: "Obiecte de artă populară românească"; "Activități artistico-plastice de 8 Martie, Elevi- clasa a III-a/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine"- "Objets d'art populaire roumain","Activités artistiques-plastiques du 8 Mars"; Les élèves de troisième classe; Prof. înv.primar- Șimona Raluca Ioana- Şcoala Gimnazială Gherța Mică- Satu Mare, ROMANIA

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020: "Obiecte de artă populară românească"; Elevi clasa a III-a: Câcău Selena- "Aranjament pentru mama", Bura Daniela- "Ou încondeiat", Lazur Casian- "Aranjament de 8 Martie – Flori din hârtie creponată", Gavrău Luca- "Aranjament pe butuc din lemn", Bura Karla - "Aranjament pe butuc din lemn"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine"- "Objets d'art populaire roumain"; Les élèves de troisième classe: Câcău Selena- "Arrangement pour la mère", Bura Daniela- "Oeuf peint/ décoré", Lazur Casian- "Arrangement du 8 Mars - Fleurs en papier crépon", Gavrău Luca"Arrangement sur moyeu en bois", Bura Karla - -"Arrangement sur moyeu en bois", Prof. înv.primar- Șimona Raluca Ioana- Şcoala Gimnazială Gherța Mică- Satu Mare, ROMÂNIA

Ani Khazaryan lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

"Încondeierea ouălor de Paște"/ "Décoration d'oeufs de Pâques"- Clasa a III-a, Prof. înv.primar- Șimona Raluca Ioana- Şcoala Gimnazială Gherța Mică- Satu Mare, ROMANIA

TRADIŢII ROMÂNEŞTI – SIMBOLURI VEŞNICE În paradigma tradiţionalistă, profesorul era cel care transmitea informaţii, mereu aceleaşi, având o poziţie ce se baza pe autoritate. Profesorul avea iniţiativa şi tot el decidea cantitatea de informaţii pe care trebuia să o ofere elevilor, fără a ţine cont de particularităţile acestora. Instrucţia era aceeaşi pentru toţi şi aceleaşi informaţii erau solicitate tuturor elevilor. Lecţia, demersul educativ de bază, nu era altceva decât o succesiune monotonă de secvenţe, în care elevul îşi asuma rolul pasiv de a recepta informaţii, pe care trebuia apoi să le reproducă întocmai, fără a le îmbogăţi. Acest demers,de a-i determina pe elevi să păstreze tradiţiile se află sub incidenţa unor principii didactice, care îl orientează şi care vizează alegerea unor metode specifice, selectarea celor mai utile strategii. Desprinse din negura vremurilor, făcând parte de secole din viaţa satului, unele dintre tradiţiile populare româneşti trăiesc şi azi, în ciuda asaltului nivelator al civilizaţiei contemporane. În cultura populară românească, influențele multiple coagulează elementele de tradiție preistorică cu cele de origine dacică, romană şi bizantină. Fiecare dintre etapele evoluției umane se regăsește astăzi în mod direct sau indirect în meșteșugurile tradiționale românești, în obiectele de o mare diversitate pe care meșteșugarii le creează, în modelajele, pictura, tehnicile de țesere sau de prelucrare a lemnului care le individualizează. Visăm tot mai mult la acel sat idilic, cu oameni calzi și primitori, cu ulițele pline de zăpadă, cu hornurile caselor din care iese fumul gros în zilele geroase, satul acela care, în preajma Sărbătorilor de iarnă, să devină, dintr-o comunitate, o mare familie. La noi Sărbătorile de iarnă sunt mirifice iar trăirile sunt extraordinar de puternice. Astfel, primele interpretate sunt colindele, care, rostite de copiii din ansamblu, transmit acea emoție pură a bucuriei nașterii lui Hristos. De fapt, ei asta fac și în seara de Ajun, când străbat fiecare uliță din sat și intră pe fiecare poartă deschisă cu dorința de a încânta gazdele. Nici urăturile nu sunt mai prejos, au versurile culese din popor și sunt rostite cu tâlc de străjeri. Însă, acestora li se adaugă ideile pe care membrii ansamblului le pun laolaltă pe parcursul anului. Un moment deosebit îl constituie jocul caprei. Nu sunt doar strigături, ci o întreagă scenetă, care printr-un text cu iz caragialian stârnește rumoare. Capra, baba și moșneagul, acompaniați de membrii ansamblului, transmit pe linia melodică unică în țară o scenă care arată ce se întâmplă atunci când, din vina babei, capra se îmbolnăvește, iar moșneagul apelează la așa-zisele leacuri băbești pentru a o face bine. Nu lipsește din program nici jocul urșilor sau hora de final în care gazdele sunt invitate să se prindă în jocul dolheștenilor, care este de fapt o horă a prieteniei și a bucuriei în care fiecare este îndemnat să cânte. Crăciunului îi sunt asociate tradiţii şi ritualuri dintre cele mai diverse. Este împodobit bradul, copiii şi adulţii colindă, primesc daruri, iar înainte de Crăciun este bine să ţii post ca să ai sănătate şi noroc. Naşterea lui Iisus a început să fie sărbătorită din secolul al III-lea în lumea creştină. Primele sărbători de Crăciun se derulau timp de mai multe zile, din luna noiembrie şi până în ianuarie. Alegerea acestei perioade a ţinut de o strategie a Bisericii, care a permis dispariţia vechilor obiceiuri şi tradiţii păgâne, care au fost înlocuite cu una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii: naşterea Domnului,Sărbătoarea Crăciunului nu exista la începutul creştinismului. Evangheliile nu menţionau data naşterii lui Iisus Hristos, iar Biserica a trebuit să aleagă o dată. La început, nu toate bisericile creştine aveau aceeaşi dată pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, până când data de 25 decembrie a fost aleasă în anul 354 e.n. de Biserica din Occident. Originile cuvântului „Crăciun‖ sunt diverse, controversate şi, de multe ori, se întrepătrund. Origini latine ale sale se regăsesc în Italia, Portugalia, Spania, unde „Crăciun‖ se spune „Natale‖ (Italia), „Natal‖ (Portugalia) şi „Navidad/ Natividad‖ (Spania). Pentru unii istorici, originile cuvântului vin de la vechii gali din Franţa, deoarece „Crăciun‖ („Noel‖, în franceză) ar proveni din două cuvinte ale galilor – „noio‖ (nou) şi „hel‖ (soare). Această origine face referire la caracterul profan al sărbătorii şi, în special, la celebrarea solstiţiului de iarnă de vechii gali. Întrucât marile sărbători religioase creştine şi sărbătorile păgâne se suprapun şi se întrepătrund, este dificilă descoperirea originilor exacte ale cuvântului „Crăciun‖. În limba română, la

fel ca în multe alte limbi regionale europene, originea latină a continuat să existe până în zilele noastre pentru a desemna sărbătoarea Crăciunului – „creatio,- onis‖ însemnând „naştere‖.În engleză se spune „Christmas‖ („Mesa de Crăciun‖), în germană „Weichnachten‖ („Nopţile sfinte‖), în olandeză „Kerstmis‖, iar în greacă „Chrisstouyenna‖. Bradul de Crăciun este unul dintre cele mai răspândite simboluri ale sărbătorii Crăciunului. Spre deosebire de tradiţionala iesle, el nu este recunoscut ca un simbol specific catolic, ci s-a răspândit şi în ţările creştine protestante şi în cele ortodoxe. Pe 24 decembrie, seara, bradul se regăseşte în toate casele creştinilor din lumea întreagă. Originile bradului de Crăciun se pierd în negura vremurilor şi combină elemente păgâne, protestante şi catolice. Înainte de naşterea lui Iisus, romanii îşi împodobeau casele cu frunze şi crenguţe de laur, iederă şi brad, cu ocazia sărbătorii Saturnaliilor. De altfel, cultul „arborelui sacru‖ există în mai multe culturi şi tradiţii din lumea întreagă. La 1 martie celebrăm –mărţişorul. Acest simbol al primăverii și al renașterii, este dăruit oamenilor dragi cu urări de bine și de belșug și este purtat ca un talisman pe toată durata lunii martie. În 2017 a fost introdus de UNESCO în Patrimoniul Intangibil al Umanității, certificându-i-se valoarea neprețuită și simbolismul unic. Este un obicei atât de bine înrădăcinat în mentalul nostru încât trece aproape neobservat: este un fapt firesc fără de care nu poate începe primăvara. Cu toate acestea, puține sunt popoarele care marchează atât de frumos renașterea naturii și a spiritului uman. Firul tradiției coboară în timp, până în perioada Imperiului Roman, când la 1 martie avea loc Matronalia și serbările lui Marte, tracii sărbătorindu-l în aceeași zi pe zeul Marsyas Silen. Simbioza acestor obiceiuri au dat naștere unei zile unice, în care este celebrat nașterea timpului și a naturii. La români, data de 1 martie mai este asociată și cu sărbătoarea Dochiei, personaj mitologic care își are originea în cultul străvechi al Marii Mame. Firul bicolor simbolizează timpul, adică cele 365 sau 366 de zile ale anului, împletit într-o funie a dualității, a anotimpului cald și a anotimpului rece: albul simbolizând longevitatea, iar roșul reprezentând fertilitatea. Mărţişorul se pune la gâtul sau pe pieptul copiilor, uneori şi al femeilor, rareori al bărbaţilor, fiind o monedă de argint sau de aur, prinsă cu un şnur împletit din două fire, unul de culoare roşie, al doilea de culoare albă, acest dar numindu-se mărţişor; se crede că acela care va purta mărţişorul va fi peste primăvară norocos, sănătos şi curat ca argintul, iar vara va fi scutit de friguri; mărţişorul se poartă la gât, piept şi uneori la încheietura mâinii până la înflorirea trandafirilor, când se scoate, se pune firul roşu pe o floare, iar cu banul se cumpără caş, pe care fetele îl mănâncă, în credinţa că vor fi tot anul albe la piele şi îmbujorate în obraji; în alte zone, banul se păstrează la gât până înfloresc vişinii, când firul se aşează pe o crenguţă ruptă în trei; apoi se iau trei flori de vişin, din care două se pun la urechi şi una la brâu; pe alocuri, mărţişorul se poartă până se zăresc primii arbuşti înfloriţi. Una din cele mai frumoase tradiţii româneşti este sărbătorirea venirii primăverii. Mărţişorul este un simbol străvechi, care marchează venirea timpului călduros pe meleagurile româneşti. În credinţele populare, acest talisman are puteri magice. Bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, iar acestea le poartă în piept sau la mână, pe tot parcursul lunii martie. Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii: prietenia, fidelitatea şi onoarea). În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se leagă mărţişorul-talisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Obiectele populare pe care le admiri în muzee, care poartă amprenta trecutului, pot fi găsite și în spațiile uzuale ale zilelor noastre. Ele sunt create în centrele meșteșugarilor populari din zonele cu tradiție ale României și decorate cu elemente din epoca precreștină sau creștină, simboluri pline de înțeles care uimesc prin frumusețea și mesajul transmise. Artiștii populari se manifestă în multe domenii - olăritul, țesătoria, prelucrarea lemnului. Ei au păstrat tradițiile vii, le-au transmis din generație în generație și folosesc de materiile prime oferite de natură: lut, lemn, apă, fibre vegetale. Urmele

artizanatului românesc se pierd în trecut, în epoci care au modelat abilitățile omului de a se adapta la natură, la pericole, climă, religie sau organizări ale comunității. Odată cu evoluția omului, obiectele pe care mâna sa le-a creat s-au perfecționat și au căpătat, pe lângă atributele practice, și atribute decorative și estetice. Dacă, în urmă cu mii de ani, oamenii își creau obiecte din lut în care să își depoziteze hrana sau își ciopleau unelte din lemn, ulterior acestea au căpătat tot mai multe întrebuințări, devenind mai rafinate. Astfel, ele au ajuns să fie considerate obiecte de artă atât de creatorii lor, cât și de publicul larg. Obiectele de artizanat românesc se realizează cu multă răbdare și cu atenție atât față de cel care va intra în posesia obiectului creat, cât și cu respect față de procesul de creație. Fiecare etapă a creării unui obiect are însemnătatea sa și are valențe ritualice. Pe tot cuprinsul României găsim o varietate de vase și ustensile de bucătărie create de artizani-de la căușuri de lemn pentru mălai și făină de grâu, tocătoare, mojare, râșnițe, polonice, linguri, site de cernut făina, până la boluri, farfurii, castroane și vase pentru cuptor. Multe dintre obiectele utile în gospodării pot fi folosite și cu rol decorativ, cum ar fi farfuriile ceramice smălțuite sau nesmălțuite, bolurile tradiționale de diferite forme, vasele pentru miere, bombonierele, seturile pentru țuică, ulcioare, ploști etc. În strânsă legătură cu pământul și cerul, cu începuturile omului și religia, cu fauna și flora locale, cu obiceiuri zonale, cu temerile și viața de zi cu zi, simbolurile populare românești au semnificații diferite: rol de protecție de spiritele rele, rol de ocrotire a casei, etc. Simbolistica este prezentă pe toate obiectele de artizanat popular, indiferent că vorbim de obiecte ceramice, din lemn, din lână, cânepă, în, borangic etc. Fiecare dintre meșteșugurile populare ne aduce mai aproape de autenticitatea vieții de odinioară și de valorile pe care aceasta le înglobează. În timpuri în care spiritul tradițiilor românești este tot mai greu de menținut, fiecare dintre noi poate aduce un omagiu simplității și bogăției tradiționale păstrând în casă o fărâmă din munca și creativitatea artizanilor. Şcoala trebuie să încurajeze formarea unui spirit critic, a unor atitudini pozitive şi a studiului individual, antrenând elevii în activităţi diverse şi diversificate, pentru a-i face să păstreze obiceiurile strămoşeşti.10

Prof. Baciu Georgiana Elisabeta – Școala Gimnazială Nr.1, Rm.Sărat, Județul Buzău, ROMÂNIA Prof. Lăptoiu Daniela Nicoleta – Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”, Rm. Sărat, Județul Buzău, ROMÂNIA

1. 2. 3. 4. 5.

Bibliografie: Romulus Antonescu, Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti, Editura Moldova, București, 2016; Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București, 2002; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, București, 2007; Simion Florea Marian, Sărbătorile la români: studiu etnografic, Editura Fundației Culturale Române, București,1994; Artur Gorovei , Literatura populară , Editura Minerva, Bucureşti,1985.

"Importanţa tradiţiilor şi a obiceiurilor vs modernitate"

"Obiecte de artă populară românească"

Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020, Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești"/ Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains", Prof. Baciu Georgiana Elisabeta, Școala Gimnazială Nr. 1, Rm. Sărat, jud. Buzău, ROMÂNIA

TRADIȚII ȘI OBICEIURI Tradiția înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil. Acest patrimoniu intangibil poate fi vectorul identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt, o conștiință colectivă, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogăți. Cu articolul nedefinit, o tradiție poate însemna, totodată ,o mișcare religioasă sau, mai degrabă, o anumită practică simbolică, cum ar fi, spre exemplu, tradițiile populare. Obiceiul este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a aplicării ei repetate într-o perioadă de timp relativ îndelungată, într-o colectivitate umană. Obiceiul poate lua forma unor datini, tradiții ori practici cu caracter moral sau religios. Sărbătoarea Nașterii lui Iisus este una specială și în Banat, așa cum este pentru toți creștinii din întreaga lume. Deși tradițiile și-au mai pierdut din esență, frumusețea datinilor bănățene fac din Banat un loc unic în România, unde românii, ungurii, sârbii, bulgarii, nemții și alte minorități celebrează Crăciunul în armonie. În unele sate din Timiș încă se păstrează tradițiile vechi, așa că la colindat nu merg doar copiii, ci și cetele de tineri, numiți „pițărăi‖. De obicei, în prima zi de Crăciun se merge cu „Steaua‖, pentru a le aminti bănățenilor de cei trei magi care au urmat un astru până la locul unde s-a născut pruncul Iisus. „Irozii‖ sau „Viflaimul‖ sunt scenete prin care copiii refac povestea nașterii lui Iisus. Se spune că cei care primesc colindătorii vor fi binecuvântați și vor avea noroc tot anul ce vine. Unii timișeni cred că dacă cel mai vârstnic membru al familiei aruncă în fața colindătorilor boabe de grâu și de porumb și apoi le amestecă cu sămânța pe care o vor planta, atunci vor avea o recoltă foarte bună anul următor. Un alt obicei spune că sub fața de masă pe care se vor așeza bucatele de sărbători se pun fire de fân și semințe de porumb, grâu sau floarea-soarelui, pentru liniște și bogăție în casă. Aceste semințe se dau mai apoi la animale. Etnicii romi din Măguri celebrează „Crăciunul țiganilor‖. Chiar în ziua de Ignat își mânjesc obrajii cu sânge de porc, iar asta cred că îi ferește de boli în anul ce urmează. Tradiția lor spune că în această zi trebuie să vadă sânge, așa că cei ce nu au porci de tăiat își înțeapă degetul cu un ac. Ritualul îi ține, conform datinilor, rumeni la față. Pe vremuri, femeile păstrau grăsimea de la porcii negri tăiați pentru a unge morții cu ea, să nu se transforme în strigoi. Maghiarii din Banat au și ei obiceiurile lor. În vreme ce bunicii sau frații mai mari duc copiii la plimbare, părinții rămân să împodobească bradul. La întoarcere, cei mici află că „A venit îngerașul cu bradul‖. Ei mănâncă de sărbători mai mult pește și friptură de curcan, dar și cozonac. Tradițiile sunt asemănătoare și la etnicii germani. Ei consumă gâscă la masa de Crăciun. Atât la maghiari, cât și la nemți, sărbătorile de iarnă încep cu Adventul sau „Venirea Domnului‖. În prima duminică de Advent, catolicii intră în postul Crăciunului, care ține patru săptămâni. La ortodocși, postul ține șase săptămâni Tot în prima zi de Advent, în unele sate din Banat se rupe o crenguță de cireș, vișin sau prun, pom fructifer, și se pune la căldură într-un vas cu apă. Crenguța ar trebui să înflorească până la Crăciun, așa că este ținută în casă până la Bobotează, când este sfințită de preot. Mai apoi se prinde de un perete în grajd, pentru a proteja animalele din gospodărie. Bulgarii din Banat se îmbracă de Crăciun în haine populare. Pentru ei orice sărbătoare este o bucurie ce le amintește de strămoși, așa că portul popular este îmbrăcat atât de tineri, cât și de vârstnici. În comunitatea de bulgari din Banat, de Crăciun colindă doar băieții, cu „Bethleemul‖. Doi dintre ei se îmbracă în îngeri, iar trei în păstori și pornesc în colindat, cărând cu ei o bisericuță din lemn în miniatură, pentru a anunța nașterea lui Iisus. Sârbii din Banat celebrează de două ori Crăciunul. O dată cu prietenii români, iar a doua oară cu frații lor sârbi, după vechiul calendar ortodox. De Crăciun, sârboaicele duc paie în casă, iar primul musafir de Crăciun trebuie să fie bărbat. Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri este aprinderea Badnjakului, un trunchi de stejar tânăr, care îl simbolizează pe Mântuitor și venirea lui în lume ori căldura iubirii lui Hristos.

Badnjakul este un simbol al trăiniciei și se arde de obicei în curtea bisericii. Totodată, se mai spune că numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică și bogăția pentru anul ce vine. Muntenia este teritoriul situat în sudul României, regiunea estică a vechii Valahia (sau Țara Românească). După cum îi spune și numele, ocupă ținutul de sub munte, fiind delimitată de lanțul carpatic, Dunăre și râul Olt. Cuprinde județele: rgeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Ilfov, Giurgiu, Teleorman și municipiul București. În Antichitate, Muntenia a fost locuită de geți, apoi a fost parte componentă a regatului dac al lui Burebista. De-a lungul timpului, valurile de popoare migratoare au determinat stabilirea unei populații destul de reduse în această zonă; abia în secolul al XIV, când s-au pus bazele Țării Românești, au început să vină grupur de români sud-dunăreni, bulgari și greci. Influența slabă a grupurilor etnice și lipsa efortului de a impune propriile valori și obiceiuri au făcut ca în Muntenia să se păstreze mai puție tradiții. Cu toate acestea, dacă vizitezi satele, vei întâlni câteva dintre cutumele care a rezistat trecerii timpului. Unele tradiții creștine ortodoxe de Crăciun imită aceste tradiii din alte părți ale Europei de Est. De exemplu, o față de masă albă și fânul pe cineva de la Crăciunul din ieslele lui Hrisos. Ca și în Polonia, o masă fără carne poate fi pregătită pentru Ajunul Crăciunului, care este mâncat numai după apariția primei stele de pe cer.

Elevi: Luciu Ana Maria, Noapteș Alexandra Andreea, Clasa a V-a, Prof. Baciu Georgiana Elisabeta, Școala Gimnazială Nr. 1, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, ROMÂNIA

PĂSTRAREA TRADIȚIILOR ȘI OBICEIURILOR POPULARE PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inimaginabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie, arta populară are şi ea o contribuţie de seamă. În primul rând, copiii încep să înţeleagă specificul poporului din care fac parte, aspiraţiile lui, idealurile de ieri şi de azi, care sunt oglindite în obiceiurile locurilor şi creaţiile meşteşugarilor. În al doilea rând, punându-i pe copii, încă de la vârsta preşcolară în contact direct cu creaţia populară, le insuflăm respectul pentru tradiţiile noastre şi dorinţa de a duce mai departe tot ceea ce ne reprezintă ca naţiune. Copilul simte admiraţia faţă de creaţiile populare încă de când îşi ascultă bunica cum deapănă firul unui basm sau a unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, din doinele cântate îndelung de moşii şi strămoşii noştri, din jocurile populare ce însoțesc obiceiurile și tradițiile de nuntă. Exprimată în cele mai diverse forme, creaţia populară românească este caracterizată de autenticitate şi ingeniozitate, o trăsătură aparte fiind puternica ei unitate, care nu exclude însă o mare varietate de manifestări în arhitectura populară, port, ţesut, olărit, prelucrarea lemnului, a metalului, pictura icoanelor pe sticlă şi nu în ultimul rând dansurile și jocurile populare. Costumul popular românesc reflectă suprapus influenţe date de tradiţiile locale, aşezare geografică, posibilităţi economice zonale, starea socială sau ocazia cu care este purtat. Toate acestea, precum şi faptul că se observă o îndepărtare a tinerilor de la tradiţiile populare ne face să insistăm pe cunoaşterea de la cea mai fragedă vârstă a tradiţiilor populare, pe educarea copiilor în spiritul respectului şi păstrării acestora. Folclorul românesc a constituit un factor educativ, o maniera de exprimare a identității culturale a poporului nostru. Obiceiurile și tradițiile reprezintă mândria fiecărui loc, reprezintă tot ceea ce este mai valoros drept moștenire culturală. Fiecare om este mândru de tradițiile și obiceiurile ce au existat sau încă există și încearcă să le transmită mai departe oamenilor de mâine, copiilor ce astăzi nu conștientizează valoarea sentimentală și morală a tradițiilor, dar crescând cu ele vor realiza de ce este important să le respectăm. Pentru cunoașterea și păstrarea tradițiilor populare locale, a portului popular din moşi-strămoşi, am decis să desfăşurăm mai multe activităţi extraşcolare având această temă: vizite la muzeul satului din localitatea Meseşenii de Sus, denumit Casa Biriş, cel puţin o dată pe semestru; realizarea împreună cu elevii a unui colţ tradiţional în şcoala noastră, în fiecare an în perioada 1 decembrie-24 ianuarie; excursie tematică de o zi la Casa Horia din localitatea Cizer, judeţul Sălaj, casă datând din sec. al XVII-lea; în perioada Şcoala altfel am vizitat Muzeul Memorial “Octavian Goga” din localitatea Ciucea, judeţul Cluj; Parteneriatul “Interferenţa tradiţiilor şi obiceiurilor populare”, cu Casa de Cultură Huedin; participarea cu elevii la numeroase concursuri şi simpozioane pe această temă; îmbrăcarea portului popular la diferite serbări şcolare; reconstituirea obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou din trecut: Capra, Căluşarii, Irodul, Viflaimul, Steaua, alte colinde şi strigături tradiţionale. Astfel, ei au aflat că oamenii purtau la sărbători și evenimente costumul popular pe care l-au văzut și în muzeu, au observat piesele din care este compus: ie, pieptar, poale, brâu, zadie, ițari, opinci, iar pe cap purtau batic și cujmă sau clop. Elevii au posibilitatea de a purta costum popular cu ocazii speciale: de exemplu de 1 Decembrie sau pe 24 ianuarie, elevii merg la monument îmbrăcați tradițional, pentru a cinsti

memoria celor căzuți în luptă pentru unirea neamului, de Ziua eroilor, de asemenea, ei merg îmbrăcați în costum popular să depună flori la monument și să recite poezii. O altă ocazie care le oferă copiilor ocazia să se mândrească cu costumele lor o reprezintă serbările școlare, unde îi încântă pe spectatori cu cântece și dansuri populare, moștenite de la părinți, bunici și transmise prin viu grai generațiilor următoare Prin aceste activităţi, copiii sunt educaţi spre a cunoaşte şi a preţui mai mult frumuseţea portului popular, frumuseţea tradiţiilor şi a obiceiurilor noastre, care se păstrează din generaţie în generaţie. De asemenea, au văzut cum bunicile lor țeseau la război și făceau preșuri și țoluri pe care încă le folosesc și ei în casă, au văzut o mașină de călcat ce funcționa cu jar. Prin intermediul imaginilor, copiii observă casele cu pridvor și trepte din lemn, mobilierul pe care oamenii îl aveau, podoabele folosite pentru împodobirea casei, plugul pe care îl foloseau la aratul pământului etc. Consider că elevii noștri trebuie să cunoscă trecutul nostru, tradițiile și obiceiurile pe care strămoșii noștri le-au perpetuat cu mândrie și pe care și noi ar trebui să le transmitem mai departe generațiilor următoare. Fie că este vorba de activități extracurriculare, fie că este vorba de orele pe care le desfășurăm zi de zi, putem găsi ocaziile potrivite pentru a purta o discuție, a viziona filmulețe sau imagini din trecut, pentru a păstra vie în memorie cultura strămoșească. Copiii reprezintă viitorul și doar acum putem să le formăm dragostea de trecut, plăcerea de a descoperi și de a transmite mai departe tot ceea ce este valoros și de neînlocuit - tradițiile și obiceiurile strămoșești.

"Elevii Şcolii Gimnaziale nr.1 Aghireş în vizită la o casă tradiţională ţărănească din secolul al XVIII-lea, din localitatea Cizer, judeţul Sălaj. Casa muzeu din localitatea Cizer este construită din lemn şi acoperită cu paie. Ea a fost reabilitată în anul 2004 şi declarată monument istoric." Prof. Santavan Simona-Mihaela, Şcoala Gimnazială Nr.1 Aghireş, jud.Sălaj, ROMÂNIA

Pictură pe sticlă- Workshop- „ ICOANE”

Propunător: Prof.înv. primar CHIȘ DIANA RODICA Data: 24. II. 2020 Școala Gimnazială Nr.1 Aghireș - structura Școala Gimnazială Meseșenii de Sus Clasele Pregătitoare- a IV-a Tema activității desfǎşurate: Pictură pe sticlă- Workshop- „ ICOANE‖ Obiective propuse: -Să cunoască materialele necesare picturii pe sticlă (acuarele acrilice, sticla); -Să- și însușească etapele realizării picturii pe sticlă; -Să cunoască și să recunoască modelele trasate cu marker-ul pe sticlă; -Să asculte cu atenție și interes informații despre sfinții pe care îi vor avea de pictat; -Să dea dovadă de implicare în activități extrașcolare și să participe cu interes la activitățile desfășurate în cadrul workshop-urilor organizate cu ocazia diverselor sărbători (religioase și nu numai). Locul desfǎşurǎrii: sala de clasă Persoane prezente: *Cadre didactice: prof. înv. primar Chiș Diana Rodica *Elevi: elevi din clasele primare *Alți invitați: d-nul învățător Șaitoș Ioan Desfǎşurarea activitǎţii: Elevii din clasele primare și-au amintit că au văzut în casele bunicilor și părinților icoane, mai vechi sau mai nai, cumpărate sau chiar realizate de aceștia. Toți copiii știau că aceste opere de artă de numesc icoane și știau că înfățișează diverși oameni, care pentru faptele lor bune, sau pentru greutățile pe care le-au îndurat, au fost considerați Sfinți. Elevii au dovedit că la orele de religie au aflat multe informații interesante despre viața sfinților, a Fecioarei Maria și a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Au fost atenți la etapele realizării picturii pe sticlă, începând cu degresarea sticlei, trasarea modelului ales și folosirea culorilor potrivite pentru pictură. Pentru că era pentru prima dată când au folosit această tehnică de lucru, elevii s-au împărțit pe echipe de câte doi sau trei și au început să picteze, cu ajutorul culorilor acrilice. Au aflat că nu trebuie să folosească multă apă, că pot să amestece culori pentru a obține diverse nuanțe, dar cel mai important lucru, a fost acela că munca în echipă e mai benefică mai rapidă și mai distractivă. Cei mai harnici au realizat două icoane, fiecare alegându-și sfântul preferat, amintinduși de asemenea să folosească culoarea galbenă pentru a colora aura din jurul siluetelor reprezentate în icoane. Toți și-au dorit să le ducă acasă, după ce au organizat în prealabil o expoziție unde au arătat colegilor mai mari, cât de talentați și de atenți au fost când au realizat icoanele pe sticlă.

Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA

Icoanele finalizate și aspecte din activitatea desfășurată

Prof. înv. primar Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA

Simona Mihaela Santavan- Atelierul- muzeu din școala noastră- Meseșenii de Sus (Structură a Școlii Gimnaziale nr.1 Aghireș, Loc. Aghireș, Jud.Sălaj, ROMÂNIA

TRADIȚII ȘI FOLCLOR ÎN EDUCAREA ȘCOLARILOR MICI În cadrul procesului îndelungat de formare a personalității copilului, cunoașterea tradițiilor populare, a obiceiurilor și etnografiei locale, are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și sentimente pe care le transmit. Dansurile populare din zona noastră, zona de sud a Moldovei sunt un mijloc cu un puternic impact emoțional de a trezi în sufletul copiilor dragostea pentru plaiul natal, îl familiarizează pe acestia cu melodiile populare românești de joc specifice zonei în care trăim. În sectorul bibliotecă trebuie să existe neapărat și un dicționar explicativ al limbii române unde copiii să caute cuvintele pe care nu le înțeleg. Tot acolo elevii pot descoperi și ilustrații cu costume naționale din diferite zone ale țării, le vor remarca pe acelea din zona gălățeană, vor afla denumirea componentelor costumului pe care în vremuri de demult îl purtau stăbunicii noștri la hore și la biserică. La serbări se reeditează acele vremuri când copiii își puneau haine țesute de mame și bunici, și mândri de ele, cântau și dansau pentru a sărbători sănătatea, pacea și voia bună. Gândul de a dezvolta la școlarul mic dragostea față de locul natal, față de tradițiile și obiceiurile acestuia m-a preocupat încă din primii ani ai carierei mele didactice, fiind o pasiune reușită din dragostea pentru jocul popular și pentru muzica populară. Diferitele activități, prin care urmăresc să le fac cunoscute școlarilor tradițiile și obiceiurile strămoșești, crează atmosfera de optimism, de voioșie, atât de utilă a copilăriei și lasă acestora trăiri profunde. Este necesar ca dansurile populare să fie învățate de la vârstă fragedă pentru a obișnui copiii cu folclorul românesc, cu felul de a juca așa cum jucau bunicii și străbunicii lor, pentru a-i determina să fie mândri că sunt români și, în timp, devenind maturi să fie ei cei care vor transmite următoarelor generații tezaurul popular românesc. Costumele populare, îmbrăcate de copii cu multă plăcere, dau un aspect sărbătoresc și-i emoționează pe micuți. Costumul popular constituie un prețios document istoric și etnografic. Anul trecut s-a lansat la Rădești Festivalul Cântecului și dansului popular ‖Flori de tei‖, ediția I , unde au participat școlari din tot județul, printe care și eu alături de ‖Grupul Vînătorașii‖ pe care-l conduc și au fost secțiuni de coregrafie pentru dansuri populare, grupuri vocale și interpreși individuali. Cadrele didactice au primit diplome pentru participarea și promovarea folclorului și obiceiurilor tradiționale din zona de sud a Moldovei. Impactul asupra copiilor a fost deosebit pentru că participarea la acest festival a presupus plecarea din școală însoțiți de părinți, îmbrăcați în costume populare, mândri că erau priviți cu ochi curioși de trecători, priviți cu admirație. Luna decembrie debutează cu Ziua Națională a României care urmează după o pregătire îndelungată a evenimentului prin observarea costumului național, a obiceiurilor populare, a ștergarelor, a străchinilor. După observare am decorat cu școlarii covorașul, am ornat ulciorul, am ascultat muzică populară, am învățat cântecelul ‖Țara mea‖, ‖Sunt român, român voinic‖ și poezia ‖Portul românesc‖. Am organizat vizitarea Muzeului de istorie Galați și Muzeul de Etnografie și Folclor din Odaia Manolachi unde copiii au văzut obiectele expuse, au luat pliante și am consolidat cunoștințele însușite prin organizarea unei șezători unde am îmbinat lucrul manual cu împletitul, cu curățatul porumbului, cu țesutul, cu ghicitori, cântece populare, strigături, dansuri populare. Folclorul este pentru poporul român depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiție, obicei și artă izvorâte din rădăcinile istoriei, cu specificul acestor meleaguri. Pentru a ne păstra, ca români, identitatea nealterată, folclorul trebuie cultivat în inimile și mințile generațiilor care se succed pe acest tărâm, ca o valoare autentică a creației. Copiii trebuie acomodați de mici cu specificul său, pentru a-l percepe și a-l trăi, în toate aspectele sale, cu bucurie și plăcere. Copiii din orașele mari trăiesc modernitatea cu ceea ce a adus ea, bun sau rău. Pentru toți acești copii, care preiau și vor preda, la rândul lor, ștafeta cultural – populară, desfășurom activități care se grupează pe teme majore cu ocazia diferitelor sărbători: sărbătorilor de iarnă, sărbătorilor pascale, Înălțarea, etc. Venirea unui personaj magic în cadrul unei sfinte sărbători ‖Moș Crăciun‖ aduce cu el toate datinile și obiceiurile specifice acelei perioade. Ce bucurie există în sufletele copiilor atunci când îngână un colind sau cântă plugușorul! Când e numit copilul care va juca rolul caprei în datinile sărbătorilor de iarnă e o întreagă bătaie pe acest personaj, toți copii și-l doresc. 46

Poate îl vor pentru că se pot ascunde în spatele măștii, poate pentru că e ceva inedit, apare dedublarea personalității, dualitatea care se manifestă în interiorul fiecăriua, dorința de afi altcineva, chiar și un animal. O altă contribuție remarcabilă o are organizarea excursiilor măcar două - trei pe ciclu de învățământ în care copiii adună toate cunoștințele însușite și toate relațiile dobândite în legătură cu folclorul, cu datinile, cu legătura străbunilor, a moștenirii de veacuri, care trebuie predată mai departe, viitoarelor generații, însoțite de un mediu ambiant care trebuie să rămână măcar tot atât de curat pe cât lam primit. Excursiile au avut ca itinerariu zona Vrancea cu vizitarea Mausoleului de la Mărășești, Muzeul de la Borzești unde au luat au luat contact cu istoria neamului românesc și au aflat date despre jertfa soldaților din primul război mondial, a fetiței Măriuca Zaharia de numai zece anișori care a ajutat fiind un bun observator din nucul care era folosit ca foișor, și a murit la datorie străpunsă de gloanțele dușmane, a Ecaterinei Teodoroiu de pe Jiu care și-a găsit sfârșitul apărând dealurile, despre Mitruț, prietenul bun a lui Ștefan cel Mare care a fost nimicit de turci în Stejatul de la Borzești, etc. Pădurenilor, a sacrificiului suprem apărând cu sloganul ‖Pe aici nu se trece!‖. După o așa lecție de istorie am plecat spre Câmpuri, satul natal al lui Moș Ion Roată unde am vizitat casa memorială și leam făcut cunoscut copiilor contribuția măreață a istețimii lui la înfăptuirea Unirii Moldovei cu Țara Românească, am rememorat informațiile despre Cuza Vodă care a fost primul domnitor al Principatelor Române. Acolo am format o horă și am dat mână cu mână cântând Hora Unirii. Punctul următor al călătoriei a fost către Stațiunea Soveja, perlă a turismului vrâncean, unde copiii au putut admira peisajul montan, vilele impunătoare și hotelurile unde erau cazați turiști, dar și portul național al locuitorilor, mai în vârstă, care nu gustase modernismul încă. Oamenii acestor ținuturi ne-au îmbiat cu năfrămi de borangic, cu covoare țesute în război, cu căciulile din blană de oaie, dar și cu cașul și brânza de oaie specifică zonei. Cetina brazilor descongestiona căile nazale făcându-ne ușori ca fulgul. Le-am făcut cunoscut micilor școlari toate aceste minunății pentru a conștientiza o parte dintre frumusețile patriei cu încărcătură emoțională, dar și nevoia de a păstra totul așa, neprihănit, pentru a avea unde să ne întoarcem să ne încărcăm mintea și sufletul de aer curat, de mitic și de liniște. Obiceiurile din perioada primăverii și chiar a verii sunt în special desfășurate ca manifestări populare, ce scot în evidență momentele importante ale ocupațiilor, cu preponderență agrară, ca acte magico-simbolice ce subliniază renașterea naturii, bucuria unui nou început sau ogorul care este rodul și protecția recoltelor și a animalelor. În lunga serie a acestor manifestări se înscriu: mărțișorul, ramurile verzi de salcie sau nuc, sfințite și puse la casă sau la icoană, ograda cu grajduri, de Florii și de Sfântul Gheorghe; mielul, pască, ouăle rișii, alimente tradiționale, cu valențe mitico-ritualice ce sunt consumate după ce sunt sfințite în timpul Paștelui, colăceii din coarnele boilor, ieșiți la primul arat din an, prima brazdă, florile adunate din pădure sau de pe câmp, de fete la Dragobete, Sânziene, udatul ritualic la Paparuda, chemarea ploii de Caloian, primul snop înaintea culegerii recoltei, etc. Tradiţiile reflectate prin folclorul literar, obiceiurile şi datinile din practica tradiţională sunt nu numai o dovadă a preocupării poporului nostru pentru perpetuarea fiinţei naţionale, ci şi un izvor nesecat pentru pedagogia cultă. Basmul şi povestea conţin cele mai înalte aspiraţii ale poporului spre bine, frumos, cinste şi omenie, spre întruchipare a idealului de personalitate. Folclorul, prin diversitatea creaţiilor, tradiţiilor de familie, prezintă un larg diapazon de calităţi şi trăsături pozitive, formând orientările axiologice necesare preşcolarului mare, care, ulterior, pe parcursul şcolarităţii, se vor consolida în capacităţi, convingeri, atitudini.11 Portase Maria, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, localitatea Vînători, județul Galați, ROMÂNIA

Bibliografie: 1. Avram, I., Etnopedagogie aplicată. Formarea orientărilor axiologice la preșcolarii mari, Cluj-Napoca, 2006.

Tradiții și obiceiuri specifice zonei de sud a Moldovei

Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori valoroase ce definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Sărbătorile tradiționale aduc în atenția publicului spiritul autentic moldovenesc, atât prin tradiţii și obiceiuri străvechi, cântece și dansuri, dar și prin portul popular. Dansul şi muzica sunt cele mai complexe dintre arte şi produc copiilor bucurie, plăcere, deschidere, confort. Dansurile populare românesti sunt, în totaliatea lor, de o foarte mare varietate, putând exprima spectaculos, forţa, temperamentul şi iscusinţa poporului nostru. Dansurile populare mai au ca trăsătură specifică strigăturile (chiuiturile), care diferă de la o zonă folclorică la alta. Strigătura (chiuitura) dă culoare jocului popular, îndemnând la accelerarea sau încetinirea ritmului, subliniind schimbarea unor formaţii, ajutând prin cuvânt la realizarea expresivităţii dansului. O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările, şezătorile care ȋncă mai au loc și la noi. Portul popular romȃnesc reprezintă un important obiect de studiu și cercetare asupra evoluţiei elementelor ce-l compun, ţinȃnd cont de aspectele care-l particularizează și-l diferenţiază, ȋn același timp, ȋn funcţie de zonele etnografice, influenţe și interferenţele inerente de-a lungul timpului: rural-urban, local-zonal, tehnici de ţesere, motive ornamentale utilizate, utilitate și funcţionalitate, anotimp, cromatică, vȃrstă, statut social, etc. Elementele de costum popular, comune portului femeiesc și bărbătesc sunt: boanda sau bundiţa, sumanul, ciorapii, obielele și opincile. Obiceiurile străvechi se desfășurau cu ocazia sărbătorilor creștine și a sărbătorilor de iarnă (Plugușorul, capra, steaua, jienii, etc.), perioadă care îi leagă pe oameni mai mult de tradițiile populare și de locurile natale, benefică din toate punctele de vedere, care te cufundă într-o altă lume, în care e, cu adevărat, sărbătoare! Obiceiurile calendaristice și cele legate de viața de familie sunt o componentă perenă a obiceiurilor și datinilor tradiționale. O categorie importantă a ciclulului sărbătorilor calendaristice sînt cele cu caracter religios. În primul rînd, aici sînt incluse cele dedicate Domnului Nostru Isus Hristos: Nașterea Domnului (Crăciunul) Botezul Domnului (Boboteaza), Învierea Domnului (Paștele), Înălțarea Domnului (Ispasul) etc. Religioase sînt și sărbătorile care celebrează zilele Sfinților Părinți: Sf. Vasile, Sf. Gheorghe, Sfinții Constantin și Elena etc. Aici este important de menționat și Hramului Localității – sărbătorirea patronului spiritul al bisericii. La noi în țară este cunoscută tradiția cîtorva tipuri de hram: al familiei, bisericii, mănăstirii, localității. Ȋmpreună cu grupul de dans Vȃnătorașii am participat la Concursul județean de Cântece și Dansuri populare ‖FLORI DE TEI‖, ediția a III-a, Cod CAEJ 2019, loc de desfășurare Sat Buciumeni, județul Galați, unde am obţinut Premiul I, 9 iunie 2019 și la Festivalul Cântecului și dansului popular ‖Flori de tei‖, ediția I, anul 2019, loc de desfășurare comuna Rădești, județul Galați, diplomă de participare, 16 iunie 2019.12 Pȋrlog Nicoleta, Școala Gimnazială „Sfȃntul Nicolae”, Comuna Vȃnători, Județul Galaţi, ROMÂNIA

Bibliografie: Panaitescu L., Notarescu E., Buţă P., Repere folclorice din sudul Moldovei, Tipografia Opanis, Galaţi, 2018

БАРЕКЕНДАН (маслиница) Сегодня у нас праздник (23.02.2020). В 301 году христианства Арменией традиции древних праздников весны переплелись с новой. В старину на Масленицу готовили обильную пищу, организовывались ярмарки и народные гуляния, в которых участвовали взрослые и дети, проводили увеселительные мероприятия, а бедняки, нищие, небогатые, калики, безденежные, беспорточники христарадники и становились предметом всеобщего Внимания и пользовались благами общественного стола . Люди ходят в гости друг к другу. Главным блюдом этого праздника является масло из масла. Воскресные Масленицы после В Ночи на ужин ель мацун (простокваша) и катнов (молочная рисовая каша).После нерабочей Являлся День Масленица и в народе именуется бак хоран Поскольку посты некоторых другой церковные праздники в Армянском Апостольской Церкви форумыПравилаПомощи форумыПравилаПомощь Также Имею свой Иван Царевич В с п б В день Возможен Масленица литургия совершается за закрытую завесу. Всегда в Празднуется и воскресенье заканчивается в тот же день Возможен вечеромСогласно армянской церковной традиции , Масленица является воспоминанием человеческого счастья, в наслаждались которым своѐ время и Адам Ева в раю. Человеку, как и ему, нужно было вкусить. Масленица является выражением добродетелей. В этот день люди выходят из траура и начинают радоваться, забывают о страданиях и находят утешен.Каждый христианин смиренностью души, юху!

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

Мичинк Сотни верующих армян в Армении и диаспоре соберутся сегодня вечером в церквях и храмах, чтобы отметить Мичинк. Верующие собираются в храмах, или навещают друг друга. "Армянская церковь отмечает Мичинк или средину Великого поста на 24-й день. Мичинк разделяет 48-дневный пост на две половины По традиции, старшие в семье готовят особую, праздничную, но постную гату — Багарч. Постная гата по вкусу практически ничем не отличается от традиционной, хотя для ее начинки используется растительное масло. "В старину в гату клали монету. Считалось, что кому она достанется, для него предстоящий год будет счастливым, а урожай плодородным. Гату разрезалась старшими на спине самого младшего члена семьи.Великий пост длиной в 48 дней — или период духовного очищения, начинается за масленицей. Для верующих это период осмысления своего бытия, молитв и покаяний. Великий пост заканчивается Светлым Воскресеньем Христовым, которое в этом году Армянская Апостольская Церковь празднует 12 апреля.

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

Evénements spéciaux dans notre école Armine Grigoryan, Gyumri N1 High School, ARMENIA

taling: Bursa /İznik Ottoman Art

wooden spoon: Taraklı/Sakarya Seljuk art

Mosaic: Gaziantep-Hatay B.C.

the Filograf: Ottoman Art

basketry: Rize - Ottoman Art

İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA 51

İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

taling: Bursa /İznik Ottoman Art İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

"Lecturile copilăriei"- Cercul de lectură- Prezentare de carte pentru copii- Scriitori români clasici; "Lectures d'enfance"- Le cercle de lecture- Présentation du livre pour les enfants- Écrivains roumains classiques; Livres de littérature roumaine et universelle- Travail étudiant: lecture, feuilles de lecture, couvertures de livres, signes de livre, proverbes sur le livre Classe II B, École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Scriitori români clasici și moderni, care au marcat literatura română/ Écrivains roumains classiques et modernes, qui ont marqué la littérature roumaine: Vasile Alecsandri (1821 – 1891) Grigore Alexandrescu (1810 – 1885) Tudor Arghezi (1880 – 1967) George Bacovia (1881 – 1957) Lucian Blaga (1895 – 1961) Geo Bogza (1908 – 1993) George Călinescu (1899 – 1965) Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) Emil Cioran (1911 – 1995) George Coşbuc (1866 – 1918) Ion Creangă (1837 – 1889) Barbu Delavrancea (1858 – 1918) Alexandru Donici (1806 – 1865) Octavian Goga (1881 – 1938) Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 – 1907) Eugen Ionescu (1909 – 1994) Ştefan Octavian Iosif (1875 – 1913) Mihai Eminescu (1850 – 1889)

Alexandru Macedonski (1854 – 1920) Alexei Mateevici (1888 – 1917) Alexandru Odobescu (1834 – 1895) Camil Petrescu (1894 – 1957) Marin Preda (1922 – 1980) Liviu Rebreanu (1885 – 1944) Alecu Russo (1819 – 1859) Mihail Sadoveanu (1880 – 1961) Ion Sîrbu (1919 – 1989) Ioan Slavici (1848 – 1925) Marin Sorescu (1936 – 1996) Constantin Stamati (1786 – 1869) Nichita Stănescu (1933 – 1983) George Topîrceanu (1886 – 1937) Tudor Vianu (1898 – 1964) Alexandru Vlahuţă (1858 – 1919) Ioan Al. Brătescu Voineşti (1868 – 1946) Duiliu Zamfirescu (1858 – 1922)

Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Lecturile copilăriei"- Cercul de lectură- Prezentare de carte pentru copii- Cărți din literatura română și universală; "Lectures d'enfance"- Le cercle de lecture- Présentation de livre pour les enfants- Livres de littérature roumaine et universelle Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Lecturile copilăriei"- Cercul de lectură13- Activități desfășurate cu elevii: lectură- cărți pentru școlarii mici, povestiri texte literare, fișe de lectură, realizare coperte pentru cărți de copii și semne de carte cu proverbe pentru promovarea lecturii în rândul elevilor "Lectures d'enfance"- Le cercle de lecture- activités avec les les élèves: lecture- livres pour les petits écoliers, histoires de textes littéraires, feuilles de lecture, faire des couvertures de livres pour les enfants et des signes de livre, avec des proverbes pour promouvoir la lecture auprès des élèves Clasa a II-a B, Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 13

https://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2017/10/cercul-de-lectura-ani-scolari-2017-2018.html

Ora de lectură- Personaje din povestirile îndrăgite de elevi- Necula David, Vasile Daria, Butu Denisa, Ghioca Adrian Mihai, Nedea Alexandra, Nedea Bianca, Zaharia Mikaela Theodora, Dumbrăvicean Mara, Nistor Mihăiță, Matei Oliviu, Voicu Maria Ainoa Clasa a II-a B, Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Santavan Simona-Mihaela, Şcoala Gimnazială Nr.1 Aghireş, jud.Sălaj, ROMÂNIA

Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA

"Le livre est notre meilleur ami. Par conséquent, chaque mois, nous organisons le Club de lecture, où, par des méthodes interactives, nous présentons un livre ou deux, en groupes."

Orășanu Daniela, Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani, ROMÂNIA 59

Jonathan Livingston Seagull Jonathan Livingston Seagull14 is different from the other birds in his Flock. Most gulls only know the ―simplest facts of flight,‖ and use flight as a utilitarian mode of transportation and as a way to get food. Jonathan, however, loves practicing airborne acrobatics and testing the limits of his speed and form. He struggles with being different—he is sad to disappoint his parents, and he briefly considers trying hard to be just another member of the Flock. After he experiences a breakthrough in flight, though, and successfully executes a complicated dive from a height of five thousand feet, he is more determined than ever to devote his life to studying flight. That night, when Jonathan rejoins his Flock up on the beach, he is called into the center of a Council meeting and singled out for Shame by the Elder Gull before being Outcast and banished to the distant Far Cliffs. Jonathan had hoped to share his new flight methods with the Flock, and show them how different methods of flight would make it even easier to find fruitful food sources in the ocean, but resignedly accepts that he will be a loner for the rest of his life. After many years pass, Jonathan has lived a long but solitary life. He is flanked in flight one evening by two gleaming gulls who invite him to ascend with them to a higher plane of existence.

Armine Grigoryan, Gyumri N1 High School, ARMENIA

Pescărușul Jonathan Livingston

"Natura are nevoie de tine!"/ "La nature a besoin de vous!"/"Nature needs you!" "Schimbările climatice- Încălzirea globală"/"Le changement climatique- Réchauffement climatique"/ "Climate change- Global warming" Clasa a II-a B, Școala Gimnazială Ion Creangă Buzău, ROMÂNIA- Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta

İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA 64

21февраля- Международный день родного языка15 21февраля в разных странах мира отмечается Международный день родного языка. Праздник был провозглашен Генеральной конференцией ЮНЕСКО 17 ноября 1999 года и отмечается с 2000 года. Дата была выбрана в знак памяти событий, произошедших в Дакке (Бангладеш) 21 февраля 1952 года, когда от пуль полицейских погибли студенты, вышедшие на демонстрацию в защиту своего родного языка бенгали, который они требовали признать одним из государственных языков страны. По оценкам ЮНЕСКО, половина из примерно 6 тысяч языков мира могут в ближайшее время потерять последних носителей. Каждый год мы отмечаем этот день.

lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

21 februarie - Ziua Internațională a Limbii Materne

"Les élèves de 8e année, Lycée théorique "Manole Master", village de Salcuța, district de Căușeni, MOLDOVA" Maia Porombrica, Liceul Teoretic „Meșterul Manole”, Sălcuța, Căușeni, REPUBLICA MOLDOVA

Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA 66

Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Săptămâna "ȘCOALA ALTFEL"/ "Să știi mai multe, să fii mai bun!”, An școlar 20192020, 30 martie- 3 aprilie 2020 Activități educative: "Biblioteca- paradisul cărților"- amenajarea bibliotecii personale, prezentare cărți din biblioteca proprie, întocmire fișe de lectură, vizionare filme educative, pentru copii, pe YouTube:

Elevii: Necula David Valentin, Zaharia Mikaela Theodora, Dumbrăvicean Mara, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA "Lecturile copilăriei" - Activitate artistico-plastică, dramatizare- Confecționare ,,Costumaţii - Personaje îndrăgite, din lecturile copilăriei” (din materiale reciclabile); interpretare roluri ale unor personaje literare, îndrăgite, din lecturile studiate:

Nistor Mihăiță Marian, Voicu Maria Ainoa, Nedea Mihaela Alexandra, Nedea Gabriela Bianca și Butu Denisa, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Elevii: Dumbrăvicean Mara, interpreta Lizucăi, și Motanul Gogu, în rolul lui Patrocle ("Dumbrava minunată", după Mihail Sadoveanu); Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA ,,O carte pe zi, îndepărtează plictiseala"- Activitate artistico-plastică; lectură; vizionare desene animate și filme educative pentru copii (Youtube- povești/ povestiri din literatura română și universală); desene, picturi, colaje- "Coperte de cărți" (din lecturile preferate ale elevilor) și confecționare de măști reprezentând personaje literare preferate, din lecturile studiate:

Bentaru Eduard Ionuț, Voicu Maria Ainoa, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Elevii: Beleț Andrei și Butu Denisa, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA "Natura e cultura mea"- Educație ecologică; Educație pentru sănătate; Activitate artistico-plastică; PowerPoint- "Schimbările climatice"; Vizionare filme educative: "Enciclopedia Stibiu - Poluarea", "Poluarea și efectele ei", "Ce ți-ar spune un copac" - "Cântece pentru copii | CriCriCri", "Paxi – Efectul de seră"; desene, picturi, colaje cu tema "Schimbările climatice"; realizarea unor afișe cu "Reguli esențiale pentru a ne proteja de coronavirus", alăturându-ne astfel, și noi, campaniei "Totul va fi bine!", în semn de solidaritate, împotriva luptei cu noul COVID 19;

Elevii: Butu Denisa, Voicu Maria Ainoa- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Reguli esențiale pentru a ne proteja de coronavirus"- Dumbrăvicean Mara, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Totul va fi bine!"-Necula David Valentin, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA "Hrana- sursa vieții și a artei"- Educație pentru sănătate- Activitate artistico-plastică și gospodăreascăVizionare filme educative, pe Youtube: "Reguli pentru un stil de viață sănătos", "Alfabetul vitaminelor pentru copii alimentație copii","Nu irosi mâncarea!"; Desene, picturi, colaje cu "Piramida alimentației sănătoase"; Activitate gospodărească "Prepararea unui mic dejun sănătos":

Elevii: Nistor Mihăiță, Beleț Andrei, Bentaru Eduard, Nedea Mihaela Alexandra, Nedea Bianca Gabriela, Voicu Maria Ainoa, Necula David Valentin, Zaharia Mihaela Theodora- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 71

"Folclorul - oglinda vie a existenţei poporului român"; Lectură: Legende populare românești; Proverbe, zicători și ghicitori; Workshop online- Atelier de obiecte de artă populară românească- "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești", Machete: "Case țărănești din satul tradițional românesc"; Expoziție (online): "Obiecte de artă populară românească și din alte țări europene"-pe Twinspace-ul Proiectului de parteneriat eTwinning "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare":

Elevii: Nistor Mihăiță Marian, Butu Denisa, Voicu Maria Ainoa, Necula David Valentin, Beleț Andrei, Bentaru Eduard- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA "În așteptarea Sărbătorilor Pascale"- Lectură- "Legende și tradiții pascale"; Activitate artistico-plasticădesene, picturi, colaje, felicitări de Paște, decorare ouă de Paști:

Elevii: Nistor Mihăiță, Voicu Maria Ainoa, Beleț Andrei, Butu Denisa, Nedea Bianca, Nedea Alexandra, Bentaru Eduard Ionuț- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Elevul Necula David Valentin- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"Пока мы дома, читаем интересные книги. Pendant que nous sommes à la maison, nous lisons des livres intéressants." lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

Dimofte Gina- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vînători, Județul Galați, ROMÂNIA

"We did online lessons with our students through the Zoom program. Because of the coronavirus, our schools were vacationed until April 30 in Turkey."

"Because of covid-19, my students stayed at their homes. My students did activities at home. In cooperation with our Turkish teacher Saadet teacher." Ismail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA 75

"22 aprilie - Ziua Planetei Pamânt"- Elevul Necula David Valentin- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"22 aprilie - Ziua Planetei Pamânt"- Elevul Nistor Mihăiță Marian- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"22 aprilie - Ziua Planetei Pamânt"- Eleva Voicu Maria Ainoa- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"23 Aprilie- Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor"- Elevul Necula DavidClasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

"23 Aprilie- Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor"- Elevele: Dumbrăvicean Mara Gabriela și Voicu Maria Ainoa - Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Audiție/ interpretare "Instrumente muzicale - Cântece pentru copii | TraLaLa" Eleva Dmbrăvicean Mara Gabriela- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Audiție/ interpretare "Instrumente muzicale - Cântece pentru copii | TraLaLa" Elevul Nistor Mihăiță Marian- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 78

Audiție/ interpretare "Instrumente muzicale - Cântece pentru copii | TraLaLa" Eleva Voicu Maria Ainoa- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Audiție/ interpretare "Instrumente muzicale - Cântece pentru copii | TraLaLa" Elev Necula David Valentin- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Recitare poezie "Pentru tine, primăvară!", de Otilia Cazimir- Elevi: Dumbrăvicean Mara Gabriela, Nistor Mihăiță Marian, Bentaru Eduard Ionuț, Ghioca Adrian Mihai, Clasa a II-aB, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 79

Recitare poezie "Pentru tine, primăvară!", de Otilia Cazimir- Elevi: Necula David Valentin și Voicu Maria Ainoa, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Recitare poezie "La Paști!", de George Topîrceanu- Elevi: Voicu Maria Ainoa și Nistor Mihăiță Marian - Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Recitare poezie "La Paști!", de George Topîrceanu- Elev Necula David Valentin și Ghioca Adrian Mihai - Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 80

Diverse activități artistice și distractive, acasă, în carantină, în timpul pandemiei de coronavirusEleva: Dumbrăvicean Mara Gabriela, Clasa a II-a B, Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta,

Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Armine Grigoryan, Gyumri N1 High School, ARMENIA

STAI ACASĂ, TOTUL VA FI BINE!

Chiș Diana Rodica- Şcoala: Gimnazială Nr. 1 Aghireș, Județ Sălaj, ROMÂNIA 16

https://www.youtube.com/watch?time_continue=9&v=Ee6vWkoMeUA&feature=emb_logo https://www.youtube.com/watch?time_continue=16&v=zCOATh6RPvc&feature=emb_logo 18 https://www.youtube.com/watch?v=Z-uCEFyeyO4&feature=emb_logo 19 https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=xeHBRsmBPmI&feature=emb_logo 17

G-Suite for Education Profesor în Online În cadrul programului au fost folosite anumite instrumente/aplicații/programe digitale, având ca suport numeroase tutorialele.    

GMail - www.gmail.com Google MEET - https://meet.google.com/ Google HANGOUTS - https://hangouts.google.com/ Google CLASSROOM - https://classroom.google.com/

Aceste instrumente pot fi folosite pe:  Telefon Mobil/Tabletă  Laptop/Calculator Aplicația Classroom din Google Suite for Education permite gestionarea unei clase cu până la 20 de profesori și 1000 de elevi. Pot fi create clase în Classroom și din contul personal de Gmail, cu limită la 250 de elevi. Avantajul major al aplicației este că pot fi adăugați toți elevii unei clase sau ai mai multor clase într-un spațiu în care pot fi postate materiale, teme pe care se poate oferi apoi feedback în scris, teste tip chestionar și se pot da note. De asemenea, se poate trimite automat, rezumatul activității unui elev anume către părinții săi, folosind contul de Guardian - https://support.google.com/edu/classroom/answer/6388136?hl=en. Funcționalitățile principale ale Classroom: - Crearea unei clase din rolul de profesor și crearea unei clone/copii a acesteia; - Secțiunea ”Flux” - unde elevi și profesori pot posta comentarii, întrebări, răspunsuri. - Secțiunea ”Activitate la curs” ce cuprinde lecția pe care profesorul alege să o realizeze, în care va crea ‖Subiecte‖ (titlurile principale) și elemente diverse în cadrul fiecărui Subiect. Elementele pot fi de mai multe tipuri: temă, chestionar, întrebare sau material de studiu. - Secțiunea ”Persoane” - unde profesorul poate adăuga elevi (cu adresa lor de gmail.com sau trimițândule un cod) sau profesori. Din această secțiune, se pot șterge persoane și pot fi trimise email-uri tuturor persoanelor sau doar anumitor elevi/profesori, după nevoie. - Secțiunea ”Note”. Meet este o aplicație din Google Suite ce permite desfășurarea unei întâlniri online, în direct, cu până la 250 de participanți. Participanții (elevii) nu au nevoie de adresă de gmail.com - se pot conecta online doar accesând un link trims de profesor. Pentru a accesa cu ușurință Meet, este recomandat să fie instalat/folosit Browser-ul Google Chrome. Din adresa de email @digitalexplorer.ro profesorul poate accesa calendarul unde poate seta întâlniri pe zile și ore. Aceste întâlniri pot fi folosite pe post de orar școlar. Pentru fiecare întâlnire introdusă în calendar, se crează automat un link de acces la Meet pe care poate fi partajat oriunde pentru ca participanții să îl acceseze la momentul dorit. Meet poate fi folosit pentru a preda: video, audio, sau chat/mesaje, cu link-uri la Classroom, postând înregistrări cu materiale scrise de mână, sau fotografii scanate. Toate aceste instrumente sunt disponibile și pe mobil. Pot fi instalate gratuit din Magazin Play (Android) și iStore (iphone). Google Drive - sistemul de organizare și stocare de fișiere online (în cloud), este un instrument ce poate fi folosit pentru digitalizarea materialelor folosite în mod normal la clasă, cu următoarele aplicații online: - Documente (Docs) - pentru a preda ceva în scris, poate fi folosit un document care să fie partajat cu elevii în Meet, pe email sau Whatsapp, ei putând să îl acceseze de pe laptop sau telefon, printr-un simplu link. Astfel, li se pot da orice informații pot fi puse în format text (eventual incluzând câteva poze, grafice, formule etc.).

O funcționalitate foarte utilă a acestei aplicații este TASTAREA VOCALĂ. Folosind-o, se poate vorbi în microfon și ceea ce se spune va fi transcris în timp real în document. Documentul poate fi salvat și offline / pe propriul calculator ca fișier Word sau PDF, putând fi tipărit etc. - Prezentări (Slides) - pentru a preda ceva într-un format mai atractiv din punct de vedere vizual. În această aplicație, pot fi create prezentări de tip Power Point. Pot fi folosite tipare predefinite, importând fotografii (poate o poză cu exerciții dintr-o culegere, o imagine de pe internet cu harta Europei, etc.) cât și linkuri la filme cu experimente sau alt conținut de pe YouTube sau Ted.com de exemplu. Prezentările pot fi și ele salvate în format offline, ca Power Point, PDF și altele. Tastarea vocală este disponibilă și în această aplicație, pentru notele vorbitorului. Digitalizarea materialelor din format fizic se poate face prin scanarea sau fotografierea documentelor respective. Fișierele ‖Documente‖ și ‖Prezentări‖ se salvează automat în ‖Drive‖ online, unde se pot încărca și alte fișiere, de exemplu cele scanate. Li se poate da acces elevilor pentru ‖vizualizare‖ sau chiar și pentru ‖editare‖ în cazul în care se dorește să noteze de exemplu, direct în acel fișier, răspunsul la o întrebare/exercițiu. Formularele Google Ce este un test în Classroom? - Un formular cu puncte alocate fiecărui exercițiu. Totalul punctelor reprezintă o notă ce poate fi afișată/ importată automat în catalogul electronic (secțiunea ‖Note‖). - Pentru a crea un test, se alege ‖Temă cu chestionar‖ pe pagina ‖Activitate la curs‖. Dacă se alege ‖Temă‖ nu se poate crea un chestionar/ test/ formular cu punctaj, ci doar un formular simplu sau alte tipuri de fișiere. - Odată creată ‖Tema cu chestionar‖, formularul se crează de la butonul ‖Creați‖ și se deschide automat un formular gol. Se introduc întrebările și răspunsurile și se alocă puncte marcând doar răspunsurile corecte. Testele grilă se corectează automat dacă a fost bifat răspunsul corect atunci când a fost creat. Acest punctaj va fi vizibil pentru fiecare elev, după finalizarea testului, dacă va fi bifată această opțiune.20 Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

Tutoriale utile pentru profesori: https://youtu.be/v8WUpVHito4 https://youtu.be/c2u8Szaki18 https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=EIfsgx2Q5-s&feature=emb_logo https://youtu.be/KFBCP12yyYI https://youtu.be/KFBCP12yyYI https://www.youtube.com/watch?time_continue=247&v=KFBCP12yyYI&feature=emb_logo https://classroom.google.com/c/NzQ4NjYyMjY3MzJa/m/NzQ4ODc3NTE5NTFa/details https://support.google.com/edu/classroom/answer/7300976?hl=en https://support.google.com/edu/classroom/answer/6388136?hl=en https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=EIfsgx2Q5-s&feature=emb_logo https://www.youtube.com/watch?v=BNHR6IQJGZs https://www.google.com/insidesearch/searcheducation/lessons.html https://scholar.google.com https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=-QGv93l3vfU&feature=emb_logo https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=KBWjoOINC9Y&feature=emb_logo https://classroom.google.com/u/0/w/NzQ4NjYyMjY3MzJa/t/all https://classroom.google.com/u/0/w/NzQ4NjYyMjY3MzJa/t/all https://classroom.google.com/u/0/w/NzQ4NjYyMjY3MzJa/tc/NzQ4ODc3NTE5MzVa https://classroom.google.com/u/0/c/NzQ4NjYyMjY3MzJa/m/NzQ4ODc3NTE5NDJa/details https://www.youtube.com/watch?v=c2u8Szaki18&feature=youtu.be

Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

https://classroom.google.com/u/0/c/NzU5NDU0MzU0MjZa