Revista PRIMII PAȘI SPRE CARTE Nr.21/ februarie 2020

Nr. 21/ februarie 2020

ISSN 2359-8573 ISSN-L 2359-8573

Coordonator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

1

Colectivul de redacţie: Coordonator revistă: Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Director: Prof. Vornicu Daniela

Colaboratori: Clasa a II-a B, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău Membrii Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc": Cadre didactice: Irimia Marilena, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA Strâmbu Steliana, Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicazu Ardelean, Județul Neamț, ROMÂNIA Țepeș Angela, Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicazu Ardelean, Județul Neamț, ROMÂNIA Portase Maria, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Localitate Vînători, Județ Galați, ROMÂNIA Dimofte Gina- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați, ROMÂNIA Pîrlog Nicoleta, Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Județ Galați, ROMÂNIA Badea Camelia Maria, Școala Gimnazială Jina, Sibiu Santavan Simona, Şcoala Gimnazială Nr.1, Aghireș, Județul Sălaj, ROMÂNIA Luntraru Rodica Crina, Şcoala Gimnazialã Cîndeşti, Județul Buzău, România Elevi: Elev: Borjoiu Mihai-Clasa Pregătitoare A, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA Pamfiloiu Ilie-Iulian, clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Jina, Sibiu, ROMÂNIA Roșu Răzvan, Clasa a V-a, Şcoala Gimnazială Nr.1, Aghireș, Județul Sălaj, ROMÂNIA

2

Parteneri de proiecte eTwinning:  "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare"; "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista online, de schimb cultural"; "Un livre par jour éloigne l’ennui!"/ "La nutrition : source de vie et d'inspiration artistique"/ "Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică" Fondator: " Prof.înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, România Cadre didactice: Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA Claudia Murelli, ICS "D. Alighieri" di Opera, ITALIA Naila Bakirova, Tefekkur Lisei, AZERBAIDJAN Snezana Kalamkovic, OŠ "Prva vojvođanska brigada", SERBIA Danuta Bartkowiak-Siekańska, Szkoła Podstawowa nr 84 im. Tadeusza Kościuszki w Poznaniu, POLONIA lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA Naila Bakirova, Tefekkur lisei, AZERBAIDJAN Ayat Rabea, Safut Secondary School for Girls, IORDANIA Maria Rosaria Esposito, ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, ITALIA Oksana Ivanova, Kindergarten 9 "Pchelichka", BULGARIA Ayşin Lacin Durğun, Çukurova Güzel Sanatlar Lisesi, TURCIA Elevi: Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոցHrazdan, ARMENIA An Vardanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA Ani Khazaryan, Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց-Hrazdan, ARMENIA Derenik Yeghiazaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոցHrazdan, ARMENIA Ayşe Gülnev Baylan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, Adapazarı, TURCIA

3

OBICEIURILE SATULUI ROMÂNESC Școala Gimnazială ‖Sfântul Nicolae‖, Comuna Vînători, Județul Galați Prof. înv. primar, Portase Maria

"Obiceiurile satului românesc"/ "Les coutumes du village roumain"- Prof. înv. primar, Portase Maria, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Localitate Vînători, Județ Galați 4

"Obiceiurile satului românesc"/ "Les coutumes du village roumain"Prof. înv. primar, Portase Maria, Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Localitate Vînători, Județ Galați, ROMÂNIA 5

"Serbare de Crăciun"/ "Fête de Noël "-Dimofte Gherghina Gina, Pîrlog Nicoleta, Portase Maria- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Județ Galați, ROMÂNIA

6

Szkoła Podstawowa nr 84 im. Tadeusza Kościuszki w Poznaniu teacher: Danuta Bartkowiak – Siekańska

Polskie tradycje i zwyczaje świąteczne

Święta Bożego Narodzenia to jedne z najpiękniejszych dni w całym roku. Najczęściej spędzamy je w gronie rodzinnym, dbając przy tym o wszystkie szczegóły związane z Narodzeniem Pana Jezusa. Do tego wielkiego dnia przygotowujemy się przez cały okres adwentu.

Christmas is one of the most beautiful days of year. Most often we spend them in family circle, taking care of all details related to Nativity of Lord Jesus. We are preparing for this great day throughout entire period of Advent.

Przygotowania do Świąt Bożego Narodzenia dla wielu trwają już od początku grudnia – stworzenie kalendarza adwentowego, pieczenie pierniczków na choinkę, pierwsze refleksje nad wyborem prezentów…

Preparations for Christmas for many have been going on since beginning of December creating an Advent calendar, baking gingerbread for Christmas tree, first reflections on choosing gifts ...

7

Termin „wigilia‖ pochodzi od łacińskiego słowa „vigilia‖ i znaczy „czuwanie, nocne czuwanie‖. czasownik „vigilo, vigilare‖ znaczy tyle, co „nie spać, spędzać noc na czuwaniu, być przezornym i ostrożnym, troskliwym, pilnować‖.

W ten dzień dokładamy szczególnych starań, aby okazywać sobie wzajemnie życzliwość, ufając, że pomoże nam to w podobnej atmosferze przetrwać kolejny rok. Przetrwał też przesąd, że jeśli w wigilijny poranek pierwszym gościem w domu będzie młody chłopiec, przyniesie to szczęśliwy rok. Niektórzy z nas przechowują w portfelu łuski z wigilijnego karpia, które mają przynieść pomyślność.

Term "Christmas Eve" comes from Latin word "vigilia" and means "vigil, night vigil". Verb "vigilo, vigilare" means "not to sleep, spend the night watching, be cautious and careful, caring, watch over."

On this day, we make special efforts to show mutual kindness, trusting that it will help us survive another year in a similar atmosphere. It also survived superstition that if on Christmas Eve first guest in home was young boy, it would bring happy year. Some of us keep scales of carp in their wallets to bring prosperity.

Symbole i zwyczaje bożonarodzeniowe - Christmas symbols and customs Sianko pod obrusem – siano należy położyć pod obrusem. Symbolizuje to narodzenie Jezusa w ubóstwie. Kładziemy je pod białym obrusem na stole, przy którym będziemy spożywać wigilijną kolację. Symbolizuje oczywiście miejsce, w jakim przyszedł na świat Jezus – szopkę i siano, na którym leżał po urodzeniu.

Hay under tablecloth - place hay under tablecloth. It symbolizes birth of Jesus in poverty.

We put them under white tablecloth on table at which we will eat Christmas Eve dinner. Of course, it symbolizes place where Jesus was born - crib and hay where he lay after birth.

8

Pierwsza gwiazdka – tradycyjnie wieczerza wigilijna rozpoczyna się wraz z pierwszą gwiazdką na niebie. Jest to symboliczne nawiązanie do Gwiazdy Betlejemskiej, oznaczającej narodziny Jezusa, którą według Biblii na wschodniej stronie nieba ujrzeli Trzej Królowie. Jest symbolem Gwiazdy Betlejemskiej, której pojawienie się towarzyszyło narodzinom Jezusa. Dzięki niej pasterze, Trzej Królowie mogli dotrzeć do miejsca narodzin Zbawiciela. Dziś oczekujemy pierwszej gwiazdy, jaka pojawi się na wigilijnym niebie.

Dopiero, gdy ona zabłyśnie możemy, według tradycji, siąść do stołu i podzielić się opłatkiem.

First star - traditionally Christmas Eve supper begins with first star in sky. This is symbolic reference to Star of Bethlehem, meaning birth of Jesus, which according to Bible on east side of sky saw Three Kings.

It is symbol of Star of Bethlehem, the appearance of which accompanied birth of Jesus. Thanks to her shepherds, Three Kings could reach the place of birth of the Savior. Today we are waiting for first star to appear in Christmas Eve sky. Only when it shines can we, according to tradition, sit at table and share wafer.

Wspólna modlitwa – kolację wigilijną, w polskiej tradycji postną, rozpoczyna modlitwa i czytanie fragmentu Ewangelii wg św. Mateusza lub Łukasza, dotyczącego narodzin Jezusa.

Common prayer - Christmas Eve supper, in Polish fasting tradition, begins with prayer and reading fragment of Gospel according to Saint Matthew or Luke regarding birth of Jesus.

Opłatek – przełamanie opłatka ze wszystkimi uczestnikami wieczerzy wigilijnej jest jej centralnym punktem. Gest ten symbolizuje wzajemne poświecenie się jednych dla drugich i chęć dzielenia się z bliskimi owocami swojej codziennej pracy. Dzielenie się opłatkiem ma 9

zbliżać i łączyć ludzi. Jego nazwa wzięła się z łacińskiego słowa oblatum i znaczy tyle co dar ofiarny. Jest to nic innego, jak cienki kawałek wypieczonej mąki pszennej i wody. Na nim widnieją obrazy związane z Bożym Narodzeniem.

Dzielenie się chlebem ma korzenie w pogańskich tradycjach. Z czasem przeszło ono na stałe do zwyczajów chrześcijańskich, a dziś dzielimy się opłatkiem przed wieczerzą wigilijną, składamy sobie życzenia. Życzenia, jakie składamy sobie podczas dzielenia się opłatkiem powinny być szczere, wybaczamy sobie wtedy wszystkie winy, aby zasiąść do kolacji pogodzeni i z czystymi sercami.

Wafer - breaking wafer with all participants of Christmas Eve supper is its focal point. This gesture symbolizes mutual devotion to one another and desire to share with close relatives fruits of their daily work. Sharing wafer is to bring and connect people together.

Its name comes from Latin word oblatum and means as much as sacrificial gift. It is nothing more than thin piece of baked wheat flour and water.

There are images related to Christmas on it.

Sharing bread has its roots in pagan traditions.

With time, it has permanently changed into Christian customs, and today we share wafer before Christmas Eve, we wish each other. Wishes we make to each other while sharing wafer should be sincere, we forgive ourselves all blame to sit down to dinner reconciled with pure hearts.

Dodatkowe nakrycie – na stole ustawia się dodatkowe nakrycie, jedno więcej niż jest uczestników wieczerzy. Jest ono symbolicznie przeznaczone dla niezapowiedzianego gościa. To także wyraz pamięci o naszych bliskich, którzy są nieobecni, którzy nie mogli dotrzeć na wieczerzę np. zza granicy. Puste nakrycie wyraża także pamięć o członku rodziny, który zmarł. Dobrze znaną tradycją jest także zostawienie przy stole wigilijnym jednego pustego miejsca. Znane są dwa wierzenia, związane z tym właśnie zwyczajem.

Puste miejsce jest przeznaczone dla niespodziewanego gościa (symbol Jezusa), który zmarznięty i zmęczony przychodzi do nas, aby móc w cieple rodzinnej atmosfery spędzić ten wieczór.

10

Drugi skupia się na uczczeniu pamięci zmarłych.

Wierzymy, że przychodzą do nas tego dnia i siadają do stołu.

Additional place - an additional place is placed on table, one more than there are supper participants. It is symbolically intended for an unannounced guest. It is also an expression of memory of our loved ones who are absent, who could not reach supper, e.g. from abroad. Empty plate also expresses the memory of family member who has died. It is also well-known tradition to leave one empty place at Christmas table. There are two beliefs associated with this custom. Empty space is intended for an unexpected guest (symbol of Jesus) who comes to us cold and tired to be able to spend this evening in the warmth of family atmosphere. Second focuses on commemorating dead. We believe that they come to us that day and sit down at table.

Świeca wigilijna – na stole ustawia się zapaloną świecę. Światło ma być znakiem zaproszenia do rodziny Marii i Józefa, aby Jezus narodził się w każdym domu.

Christmas candle - lit candle is placed on table. Light is to be sign of an invitation to family of Maria and Joseph that Jesus may be born in every home.

Szopka – zwyczaj ustawiania z figurek sceny Bożego Narodzenia zwanej „szopką‖, lub chociaż samego żłobka z sianem i leżącą w nim figurką Dzieciątka, sięga XIII. wieku. Pozwala wyobrazić sobie miejsce narodzenia Jezusa.

Największa ruchoma szopka w Europie znajduje się w Poznaniu w kościele przy placu Bernardyńskim.

Nativity Scene - custom of setting the Christmas scene from figurines called "nativity scene", or even nursery itself with hay and Baby figurine lying in it, dates back to 13th. century. It allows you to imagine Jesus' birthplace. Largest movable nativity scene in Europe is located in Poznań in church at Bernardyński Square.

11

stajenka - w niej narodził się Jezus. Jest także symbolem nas samych. Jesteśmy jak stajenka, w której nie zawsze jest czysto, w której dobro przeplata się ze złem. Jednak to właśnie do stajenki, a więc i do nas, zwykłych ludzi, przychodzi Jezus, rozświetla nasze życia i daje nam nadzieję, miłość i wiarę. Bóg rodzi się w nas! stable - Jesus was born in it. It is also a symbol of ourselves. We are like stable in which it is not always clean, in which good is intertwined with evil. However, it is to stable, and thus to us, ordinary people, that Jesus comes, illuminates our lives and gives us hope, love and faith. God is born in us!

Świeca bożonarodzeniowa – jest najbardziej wymownym symbolem przychodzącego do nas Jezusa, a zarazem znakiem świadectwa wiary chrześcijańskiej wobec dzieci, rodziców, krewnych, przyjaciół i wszystkich odwiedzających dom. Wiele rodzin przygotowuje na Święta świecę urodzinową w kolorze białym, złotym lub czerwonym, udekorowaną religijnymi symbolami bożonarodzeniowymi. Świeca jest symbolem Chrystusa jako Światłości świata.

Christmas candle - is the most eloquent symbol of Jesus coming to us, and also sign of testimony of Christian faith to children, parents, relatives, friends and all visitors to house. Many families prepare white, gold or red birthday candle for Christmas, decorated with religious Christmas symbols. Candle is symbol of Christ as Light of World.

Potrawy – w zależności od regionu i tradycji rodzinnych, zestaw wigilijnych potraw jest różny, ale zwyczajowo na stole powinny znaleźć się wszystkie płody ziemi, a potraw powinno być dwanaście. Spróbowanie każdej ma zapewnić szczęście przez cały rok. Najpopularniejsze polskie potrawy to czerwony barszcz, zupa grzybowa, groch z kapustą, karp (ryba) pod różnymi 12

postaciami, makiełki - bułka z makiem i mlekiem, pierogi z kapustą i grzybami, kompot z owoców.

Dishes - depending on region and family traditions, set of Christmas Eve dishes is different, but it is customary to have all fruit of earth on table, and there should be twelve dishes. Trying each one is to ensure happiness throughout year.

The most popular Polish dishes are red borscht, mushroom soup, peas with cabbage, carp (fish) in various forms, bagels - roll with poppy seeds and milk, dumplings with cabbage and mushrooms, fruit compote.

Choinka – jako „drzewo życia‖ jest symbolem chrześcijańskim – ubiera się ją w dniu, w którym wspominamy naszych pierwszych rodziców: Adama i Ewę. Przypomina ona ludziom naukę o upadku i odkupieniu rodzaju ludzkiego – Bóg przywraca człowiekowi drogę do drzewa życia, którą utracił, czyli dar nieśmiertelności.

Natomiast składanie prezentów (darów) pod choinką, jest naśladowaniem dobroci. Ubierana zazwyczaj w dzień wigilijny lub 23 grudnia.

Kiedyś były to przystrojone snopy siana bądź gałęzie. Z czasem zwyczaj przynoszenia do domu i ubierania w różne ozdoby sosnowego drzewka, przeniósł się z Niemiec do innych chrześcijańskich krajów. Ozdoby choinkowe powinny być związane z symboliką Bożego Narodzenia, a na jej szczycie wiesza się bombkę w kształcie gwiazdy betlejemskiej. Kiedyś wieszano jabłka, które prawdopodobnie symbolizowały biblijną przypowieść o Adamie i Ewie, dziś jabłka zastępujemy szklanymi bombkami. Zielone drzewko to symbol życia i narodzin Zbawiciela.

Lampki choinkowe powinniśmy zapalić po raz pierwszy dopiero po pojawieniu się pierwszej gwiazdki. Choinka stawiana była na znak narodzin Jezusa Chrystusa – rajskiego drzewka dla ludzkości.

Christmas tree - as "tree of life" is Christian symbol - wears it on day we remember our first parents: Adam and Eve. It reminds people of doctrine of fall and redemption of mankind God brings man back to path of tree of life he lost, i.e. gift of immortality. On other hand, placing presents (gifts) under Christmas tree is an imitation 13

of goodness. We dressed usually on Christmas Eve or December 23. They used to be decorated with sheaves of hay or branches. Over time, custom of bringing home pine trees and decorating them with various decorations moved from Germany to other Christian countries. Christmas decorations should be associated with symbolism of Christmas, and at its top hangs Christmas star-shaped bauble. Once apples were hung, which probably symbolized biblical parable of Adam and Eve, today we replace apples with glass baubles. Green tree is symbol of life and birth of Savior. Christmas lights should be lit for first time only after appearance of first star.

Christmas tree was erected as sign of birth of Jesus Christ - paradise tree for humanity.

Wspólne kolędowanie – radosne śpiewy, w które zaangażowani są wszyscy uczestnicy wieczerzy wigilijnej. Po wieczerzy cała rodzina się zbiera i śpiewa kolędy. W dorobku kulturalnym i folklorystycznym Polska jest jednym z krajów, które mają najwięcej kolęd. W Polsce z kolędowaniem łączy się zwyczaj przebierańców.

Pierwotnie, już od XVI w. Polsce chłopcy, dziś dzieci przebierają się za Heroda, trzech króli, śmierć, pasterzy, turonia. Śpiewają kolędy, niosą szopkę lub gwiazdę. W czasie od Bożego Narodzenia do uroczystości Objawienia Pańskiego obchodzą domy i zbierają dary.

Carol singing together - joyful songs in which all participants of Christmas Eve supper are involved. After supper, whole family gathers and sings Christmas carols. In cultural and folklore achievements, Poland is one of countries with the most carols. In Poland, carnival costumes are combined with carolling. Originally, from the 16th century in Poland, boys, today childern dress up as Herod, three kings, death, shepherds, horned beast.

They sing carols, carry crib or star. From Christmas to Epiphany festivities, they visiting homes and collect gifts.

14

Pasterka - tradycyjna msza odprawiana w nocy z 24 na 25 grudnia. Symbolizuje czuwanie pasterzy przy żłobie Jezusa. Uczestniczymy w niej razem z najbliższymi. Jest najważniejszym momentem w czasie Świąt Bożego Narodzenia. Po wieczerzy przychodzi czas na pasterkę. Wszyscy wierzący spotykają się o północy w Kościele, aby uczcić Narodzenie Pana Jezusa. Nazwa ta związana jest ściśle z pastuszkami, którzy z pomocą Gwiazdy Betlejemskiej przybyli przywitać na świecie syna Bożego.

Midnight Mass - traditional mass celebrated at night from December 24 to 25. Symbolizes the shepherds 'vigil at Jesus' manger. We participate in it together with loved ones. It is the most important moment during Christmas. After supper, time comes for midnight mass. All believers meet at midnight in the church to celebrate Jesus' birth.

This name is closely related to shepherds who, with help of Bethlehem Star, came to greet God's son in World.

W Wigilię - 24 grudnia, prezenty pod choinkę przynosi Gwiazdor: słodycze i duże upominki.

06 grudnia prezenty przynosi Św. Mikołaj: małe upominki i słodycze, wkłada je do buta.

On Christmas Eve - December 24, GWIAZDOR= Santa Claus brings presents under Christmas tree: sweets and big gifts.

December 06 - Saint Nicholas - brings presents, put small gifts and sweets in the shoe. wysyłanych kartek bożonarodzeniowych życzeniami sending Christmas greeting cards

z

(Więcej ilustracji - more illustrations1) Danuta Bartkowiak-Siekańska, Szkoła Podstawowa nr 84 im. Tadeusza Kościuszki w Poznaniu, POLONIA 1

http://dbsambasador.blogspot.com/2019/12/christmas-in-poznan.html 15

"Crăciun"/ "Noël"/ "Christmas"- lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

16

Școala Gimnazială Nr. 1 BICAZU ADRELEAN NEAMȚ

COORDONATORI: PIPP. STRÂMBU STELIANA PIPP. ȚEPEȘ ANGELA

La sat e maică veşnicia, la sat e crezul din bătrâni, la sat e cerul şi câmpia, la sat te simţi că eşti român.

La şcoala veche din cătun au învăţat bunici, părinţi, purtau în suflet omul bun şi dascălii ca nişte sfinţi.

Nobil cuvânt, ŢĂRAN ROMÂN, pentru pământ ai tot luptat, pentru credinţă şi dreptate ai fost erou, ai fost bărbat.

poezie de Marian Bărăscu

VIZITĂ LA BISERICA MONUMENT DIN SAT ȘI LA CASA ȚĂRĂNEASCĂ UNDE SUNT EXPUSE COSTUME ȘI OBIECTE VECHI DE SUTE DE ANI

Strâmbu Steliana și Țepeș Angela, Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicazu Ardelean, Județul Neamț, ROMÂNIA

17

ATELIER DE ARTĂ POPULARĂ

Strâmbu Steliana și Țepeș Angela, Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicazu Ardelean, Județul Neamț, ROMÂNIA 18

Strâmbu Steliana și Țepeș Angela, Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicazu Ardelean, Județul Neamț, ROMÂNIA

19

2

Grupul de dansuri populare, al Școlii Gimnaziale Jina Sibiu - Festival- Concurs "Canto tradițional românesc", Secțiunea a II-a, în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020/ Le groupe de danses folkloriques, du L'école de Gymnase Jina, Sibiu, RoumanieFestival - Concours "Chanson roumaine traditionnelle", Section II, au sein du County Educational Project, avec participation internationale, "Tradition - le miroir de l'âme roumaine", Deuxième édition, année scolaire 2019-2020.

Prof. Badea Camelia Maria, Școala Gimnazială Jina, Sibiu, ROMÂNIA 2

https://www.youtube.com/watch?v=BWpmUz-xbdo 20

Grupul de dansuri populare, al Școlii Gimnaziale Jina Sibiu - Festival- Concurs "Canto tradițional românesc", Secțiunea a II-a, în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020/ Le groupe de danses folkloriques, du L'école de Gymnase Jina, Sibiu, RoumanieFestival - Concours "Chanson roumaine traditionnelle", Section II, au sein du County Educational Project, avec participation internationale, "Tradition - le miroir de l'âme roumaine", Deuxième édition, année scolaire 2019-2020.

Prof. Badea Camelia Maria, Școala Gimnazială Jina, Sibiu, ROMÂNIA 21

Grupul de dansuri populare, "Vînătorașii", Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați - Festival- Concurs "Canto tradițional românesc", Secțiunea a II-a, în cadrul Proiectului educativ județean, cu participare internațională, "Tradiția- oglinda sufletului românesc", Ediția a II-a, An școlar: 2019-2020/ Le groupe de danses folkloriques, "Vînătorașii", L'école de Gymnase "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați, Roumanie- Festival Concours "Chanson roumaine traditionnelle", Section II, au sein du County Educational Project, avec participation internationale, "Tradition - le miroir de l'âme roumaine", Deuxième édition, année scolaire 2019-2020.

Prof. Pîrlog Nicoleta, Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați, ROMÂNIA

22

Obiceiuri specifice anotimpului primăvara într-o comună de munte După sărbătoarea Bobotezei, începeau nunţile, care erau destul de multe. Doar iarna şi toamna se făceau şi se mai fac încă nunţi, în restul anotimpurilor oamenii nefiind cu toţii în comună. Mai demult, aceste nunţi ţineau trei, patru zile.

Sfârşitul perioadei nunţilor anunţa lăsatul postului - era sărbătoarea cu mai multe manifestări ce marchează, pe de o parte, încheierea perioadei căsătoriilor, iar pe de altă parte, venirea primăverii, începutul muncilor de primăvară şi a unei perioade de reţineri: postul mare.

Obiceiul prilejuit de lăsarea postului mare este denumit "mătăuz", acesta constă în aprinderea unor focuri pe dealurile din jurul Jinei şi în strigături, cântece satirice etc. În trecut mătăuzele, atât cel mare, cât şi cel mic erau făcute de către juni, azi focurile sunt aprinse de către tinerii cu vârste cuprinse între 14-18 ani.

Aceste focuri de primăvară îşi au originea în practica îndelungată de apărare a semănatului şi livezilor împotriva gerului.

Postul Paştelui, cât şi celelalte posturi erau ţinute de către toţii oamenii, inclusiv de către copii. Înainte de fiecare post, femeile fierbeau şi spălau toate cratiţele şi oalele cu leşie, să nu mai rămână nici un fel de grăsime pe ele. Erau consumate produse de origine vegetală: pâine, mămăligă, cartofi fierţi sau copţi pe plita sobei, varză murată, fasole etc. Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, majoritatea jinarilor participau la slujbele premergătoare celei de Înviere şi se pregăteau cu mâncăruri tradiţionale pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătoarea Paştelui. În prima zi, sărbătoarea se ţinea în familie, ciocnind ouăle roşii vopsite prin fierberea foilor de ceapă.

Nici morţii nu erau uitaţi, ca şi de Crăciun, şi de Paşti, familiile celor răposaţi, a doua zi, „după biserică‖ se deplasează la cimitirul din sat unde preotul face o dezlegare.

Familiile împart cu această ocazie femeilor văduve, copiilor, săracilor şi celor în vârstă: ouă roşii, cozonaci, vin spre a le fi ,,pomeană‖ celor morţi. Ouă se mai „ruşesc‖ şi la Rusalii. Deoarece mulţi dintre jinari nu se mai află acasă de această sărbătoare fiind „ieşiţi la colibă‖, nu se mai pot deplasa la cimitir pentru a da de pomană, din această cauză femeile cumpără căni în care pun ouă şi „hencleş‖ sau colăcei pe care le dau copiilor drept pomană pentru cei decedaţi.

Tot în a doua zi de Paşti, tinerii care au primit ordin să urmeze stagiul militar obligatoriu, se îmbracă în portul popular şi petrec. Aceşti tineri sunt numiţi recruţi şi au vârste cuprinse între 19 şi 20 de ani. Când se întâmplă ca unul din leatul recruţilor să fie decedat, aceştia merg la cimitir, la mormântul celui mort pentru ai aduce un omagiu.

Multe dintre obiceiurile jinarilor sunt legate de transhumanţa pe care o practică. Indiferent de anotimp, viaţa lor este legată de cea a animalului care necesită îngrijire pentru a-i putea oferi la rându-i stăpânului său un trai decent.

Obiceiurile sunt legate de anumite sărbători creştine cum sunt: Sf. Toader, Sf. Gheorghe, Înălţarea Domnului (Ispasul), Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele), Naşterea Maicii Domnului (Sf. Marie Mică), Sf. Paraschiva etc.

Un alt obicei din satul nostru este obiceiul ,,fraţilor de cruce‖. În anumite împrejurări, tinerii băieţi sau bărbaţi se prindeau ,,fraţi de cruce‖. Acest obicei consta în facerea unei cruci în una dintre palmele celor doi cu un cuţit, iar apoi fiecare sorbea sângele celuilalt. Fraţii de cruce se prindeau pentru toată viaţa, fiind consideraţi apropiaţi asemenea unor fraţi adevăraţi, chiar şi la moartea unuia dintre aceştia exista un anumit ritual de dezlegare a acestui „jurământ‖.

Sîngiorzul (23 aprilie) este una dintre sărbătorile ciobanilor care marchează principalul moment de explozie a vegetaţiei şi urcarea oilor la fâneţele de sub munte. Acum ,,se închidea hotarul‖, se tocmeau ciobanii pentru ,,vărat‖ la munte, când ,,se slobozea hotarul‖.

23

La Ispas, (a doua jumătate a lunii mai) înainte de a-şi împreuna oile în târle, fiecare gospodar îşi însemna oile cu semnul lui, pentru a putea fi mai uşor recunoscute. Animalele erau bătute cu leuştean ,,ca să nu le strice strigoii‖. Apoi oile erau urcate la munte.

Nu doar animalele erau bătute cu leuştean ci şi oamenii şi, copiii se băteau cu leuştean. Oamenii luau leuştean la biserică, era sfinţit de către preot şi fiecare om bătea pe cel cu care se întâlnea, cu leuşteanul respectiv pentru a-i merge bine, pentru a avea noroc.

Ceată de recruţi Proiect educativ județean, cu participare internațională: "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea I: "Datini, obiceiuri și tradiții populare românești"- Pamfiloiu IlieIulian, clasa a VII-a A, Prof.coordonator: Badea Camelia Maria, Școala Gimnazială Jina, Sibiu

Proiect educativ județean, cu participare internațională: "Tradiția- oglinda sufletului românesc"- Secțiunea I: "Datini, obiceiuri și tradiții populare românești"- "Casa Horea din localitatea Cizer, Sălaj", Elev- Roșu Răzvan, Clasa a V-a, Prof. coordonator: Santavan Simona, Şcoala Gimnazială Nr.1, Aghireș, Județul Sălaj, ROMÂNIA 24

ŞCOALA - PROMOTOR AL VALORILOR SPIRITUALE ROMÂNEŞTI Motto: ‖De la aceste fermecate izvoare de apă vie cată să se adape toţi cei care sunt ai acestui popor şi ai acestui pământ.‖(Mihail Sadoveanu) Probabil că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale tradiţii si obiceiuri. Călătorul vestic va fi surprins să descopere in România un loc plin de legende, mituri si tradiţii păstrate de-a lungul secolelor.

Dacă înţelegem tradiţia ca pe o sumă de valori, dacă conştientizăm faptul că ne naştem, trăim şi profităm de pe urma tradiţiei, în sensul larg al termenului, cel de totalitate a valorilor acumulate de societate la un moment dat, putem lega tradiţia de educaţie, de credinţă, de cultură şi tehnică, de toate domeniile vieţii, de noi înşine, care, astfel, trebuie să devenim responsabili pentru valorile pe care le creăm şi le transmitem celor care ne vor urma. Transmiterea unei tradiţii sănătoase ţine, în ultimă instanţă, şi de calitatea noastră de oameni. În societatea în care trăim, ca urmare a înţelegerii în sens peiorativ a tradiţiei, dar mai ales a grabei şi presiunilor care se fac pentru introducerea şi acceptarea, în societatea românească, a unor valori care nu o definesc şi pe care marea majoritate a oamenilor nu le acceptă, s-a ajuns la deteriorarea tradiţiei, la înnoirea forţată cu anumite valori, care nu se pot numi identitare, întrucât nu au de a face cu valorile comunităţii româneşti. De aceea, se cuvine să abordăm cu toată seriozitatea problema păstrării valorilor identitare, mai ales în această perioadă de tranziţie, când în societatea tradiţională românească se simte tot mai mult mişcarea către lumea tehnologică şi pierderea, cu timpul, a patrimoniului viu. Iar dacă am dori să prezentăm identitatea acestui popor, considerăm că nimic nu poate oferi o reprezentare mai completă a tuturor laturilor existenței sale decât tradiţia populară. Numai înşiruind laturile tradiţiei românilor, am putea trage concluzii privitoare la diversitatea valorilor şi domeniilor în care aceasta este reprezentativă, o adevărată purtătoare a identităţii neamului nostru de la port, meşteşuguri, arhitectură, până la cele mai subtile laturi spirituale, cum ar fi literatura, mentalitatea, practicile şi riturile, care coboară tradiţia din sfera teoreticului în viaţa de zi cu zi. În contextul în care trăim, ar fi necesar să subliniem că este necesară păstrarea valorilor tradiţionale şi pentru că ele cuprind un tezaur moral, al bunului simț sfidat, sub motivaţia liberalizării moravurilor, în lumea noastră.

Cuvântul cheie pentru tradiţiile româneşti credem că poate fi identificat în înţelepciune. Înţelepciunea de a-ţi chivernisi această comoara in care frumosul şi armonia îşi au locul lor, venind să bucure sufletul; mai ales sufletul încărcat cu atâtea probleme al omului contemporan. Componentele socială şi spectaculară ale acestor tradiţii fac din ele o formă de sărbătoare sau de manifestare a identităţii şi spiritualităţii românilor. Credem că nu este deloc neglijabilă componenta misionară şi socială a obiceiurilor la marile sărbători. Într-o lume în care procesul de urbanizare este tot mai puternic, tradiţiile şi obiceiurile din satele româneşti încep să piardă tot mai mult teren; prin urmare, cosiderăm ca avem datoria morală faţă de neamul nostru românesc de a căuta şi promova colindele autentice româneşti şi obiceiuri care par să se piardă în negura vremii. Şcoala este pusă în situaţia de a răspunde provocărilor lumii moderne, prin promovarea sau nu a unor categorii de valori în rândul tinerilor. Prin calitatea sa educaţională, şcoala poate reprezenta unul dintre locurile de păstrare şi transmitere a valorilor identitare. De aceea educaţia şcolară reflectă stadiul la care a ajuns o societate, valorile care primează dar şi un anumit raport între tradiţie şi noutate. A vorbi despre păstrarea şi transmiterea tradiţiei populare în şcoli ar însemna, practic, a vorbi de o foarte sumară preocupare, care figurează prea putin în programele de învăţământ, iar, de multe ori, nici între activităţile extraşcolare. Învăţământul ignoră, uneori, relevarea valorilor identitare româneşti, preferând introducerea în studiul elevilor a unor valori în vogă, cum ar fi educaţia sexuală (de la vârste foarte mici) şi promovând distracţiile sub orice formă, în locul aprofundării unor discipline folositoare vieţii. De aceea, în acest domeniu, studiul tradiţiilor populare, cunoaşterea şi conservarea valorilor identitare, stimularea interesului tinerilor pentru aceste valori, cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meşteşugăreşti ar putea contribui mult la dezvoltarea personalităţii umane, la spiritualizarea şi socializarea tinerilor, la găsirea unui sens al vieţii, a 25

unei motivaţii existenţiale, de care adeseori sunt lipsiţi. Într-un cuvânt, putem spune că patrimoniul valorilor identitare româneşti poate constitui, pentru societatea actuală, o alternativă educaţională, artistică, economică, cu un potenţial deloc neglijabil, o alternativă şi o soluţie a unora dintre dilemele, căutările şi neîmplinirile contemporane. Iar dacă vocea tradiţiei, credinţei şi educaţiei româneşti tradiţionale se ridică uneori împotriva unor valori en vogue, care vor să pervertească însăşi fiinţa umană, se cuvine să trecem peste ranguri, poziţie socială, chiar peste practicile şi preferinţele individuale, sau personale, atunci când acestea sunt nocive din punct de vedere moral si social. Şi să nu stingem făcliile care încă mai pâlpâie ...

Am considerat că îndemnul lui Constantin Noica: ,,În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis şi reînnoit― este de bun augur mai ales că acum tehnica a luat o amploare deosebită, majoritatea tinerilor accesează reţelele de internet nemaifiind implicaţi în cunoaşterea adevăratelor comori ale poporului nostru. Este lăudabilă iniţiativa unor şcoli, instituţii, inspectorate, printre care şi şcoala dumneavoastră de a organiza simpozioane pe teme de tradiţii locale, folclor, patrimoniu.

Simpozioanele pe aceste teme trebuie să se constituie într-o modalitate funcţională prin intermediul căreia dascălii pot lua contact direct cu valorile culturale, se pot întoarce la izvoare, la tot ceea ce este mai autentic, pentru păstrarea identităţii naţionale.

Tradiţiile populare româneşti rămân tezaurul nostru cel mai de preţ şi trebuie să facem tot ce se poate pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor şi a oamenilor.

Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferind cele mai eficiente şi oportune modalităţi de valorificarea tradiţiilor,obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale.Conştientizarea, transferul de cunoştinţe prin intermediul activităţilor şcolare şi extraşcolare trebuie organizate astfel încât patrimoniul cultural să poată fi valorificat atât de elevi cât şi de comunităţile locale. Patrimoniul valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie prin procesul educaţional.

Educaţia urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-spirituale, renaşterea,valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor, utilizarea potenţialului educativ al datinilor şi obiceiurilor calendaristice populare, formarea conştiinţei naţionale, educarea civismului, umanismului.

Ar trebui să ne proiectăm activităţile urmărind realizarea unor obiective precum: -dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea,păstrarea şi transmiterea portului popular românesc, a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului nostru; -cunoaşterea folclorului şi preţuirea acestuia; -cultivarea respectului faţă de înaintaşi; -identificarea şi cunoaşterea portului popular, a tradiţiilor şi folclorului din zona noastră; -dezvoltarea capacităţii elevilor de a interpreta cântece populare româneşti; -învăţarea unor paşi de dans popular; -formarea unor trăsături morale pozitive folosind în joc proverbe, zicători, strigături; -însuşirea unor abilităţi de ţesut, cusut, confecţionare de măşti; -cunoaşterea succesiunii sărbătorilor religioase şi manifestările folclorice destinate lor.

Activităţile ce se organizează pot avea forme cât mai diverse şi pot mobiliza diferite categorii de copii, de vârste, de apartenenţă socială, de interese, în aşa fel încât la sfârșit toti aceştia să se declare încântaţi de rezultatele obţinute: -confecţionarea unor panouri decorative pentru pavoazarea holurilor şcolii şi a sălilor de clasă; -realizarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor: cusături, țesături, împletituri, pictură pe sticlă, măști populare, sculpturi în lemn, ouă pictate, toate confecţionate de elevi şi părinţi; -achiziţionarea de costume populare; -participarea la şezători populare de ziua mărţişorului când elevii deapănă legende legate de Baba Dochia şi de simbolul mărţişorului; de ziua Sfântului Andrei; de Joia mare etc.

-prezentarea de programe artistice la serbări şcolare, la sărbătorile satului şi ori de câte ori se ivesc prilejuri; -colectarea de la locuitorii satelor a unor materiale şi produse necesare dotării unui colţ muzeistic; în cadrul Curriculumului la decizia şcolii, s-ar putea opta pentru un optional cu specific folcloric.

26

Prin aceste activităţi urmărim să dezvoltăm atitudini valorice faţă de cultură, să le formăm elevilor o cultură moral spirituală,o cultură naţională.

Activităţile şcolare şi extraşcolare de conservare şi promovare a folclorului autohton dezvoltă un comportament motivat,cultivă sentimente de bunătate, caritate,toleranţă, respect,demnitate,de personalizare a individului şi conturarea identităţii sale.Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român ,o dovadă grăitoare a străvechii unităţi culturale a poporului român.Imensul tezaur folcloric al poporului nostru constituie o componentă valoroasă a acestei moşteniri.Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul diverselor activităţi şcolare şi extraşcolare realizăm un important act cultural şi educativ. Prin varietatea folclorului copiii pot să cunoască,să înţeleagă şi să preţuiască mai mult trecutul glorios al poporului nostru ,ocupaţiile şi obiceiurile, sentimentele ,năzuinţele generaţiilor de ieri .Simpozioanele cu secţiuni axate pe teme de folclor şi tradiţii constituie acţiuni educative de promovare a artei, ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori morale şi a frumusetii relaţiilor interumane şi interetnice. 3 Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

Formații de dansuri populare ,,Voinicii Buzăului" și ,,Drăgăicuțele"- cu elevii claselor IIV/ Les groupes de danse folklorique "Les braves de Buzău" et "Drăgăicuțele" - avec les élèves des classes I-IV. Profesor îndrumător: Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA 3

1.Revista Învăţământul primar nr. 3-4 ,1999 Editura Discipol; 2."Obiceiuri tradiţionale româneşti", Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti 1999; 3.Mică enciclopedie de tradiţii româneşti,Ion Ghinoiu, Ed.Enciclopedică, 2001; 4. "Sărbători şi obiceiuri", C.Brăiloiu, Ed. Enciclopedică, 2000.

27

Proiect educativ județean cu participare internațională "Tradiția oglinda sufletului românesc"Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești" Elev: Borjoiu Mihai-Clasa Pregătitoare A, Prof. îndrumător: Nedelcu Mita- Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA

28

Logo- Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc"- Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești" Logo - Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" - Section III- "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains" Coordonator proiect: Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Buzău, ROMÂNIA 29

Logo- Proiect educativ județean cu participare internațională- "Tradiția oglinda sufletului românesc"- Secțiunea I: "Datini, obiceiuri și tradiții populare românești" și Secțiunea a III-a: "Păpuși îmbrăcate în costume populare românești" Logo - Projet éducatif du comté avec participation internationale "Tradition miroir de l'âme roumaine" – Section I: "Coutumes et traditions populaires roumaines" et Section III: "Poupées vêtues de costumes folkloriques roumains" Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta

30

CUM TRANSMITEM COPIILOR DRAGOSTEA FAȚĂ DE TRADIȚIILE STRĂMOȘEȘTI Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de educator, de gradinar de suflete umane, de călăuză a celor mai curate și mai pline de energie mlădițe" (D. Almaș). Să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte obiceiurile și tradițiile în care s-au născut, să-i învățăm să iubească meleagurile natale, portul românesc și pe români. Să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identității neamului românesc fără de care nu am mai putea ști de unde venim și cine suntem de fapt, noi românii, pe acest pamânt. Să-i ajutăm pe copii să înțeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumusețea României, istoria și mai ales sufletul neamului. În calitate de educatori suntem obligați să facem din creația noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porțile cunoașterii și cu care vom fi primiți și apreciați fără îndoială, oriunde în lume.În furtunile veacului, obiceiurile și tradițiile strămoșești au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradițonale.Copiii se lasă îndrumați și pot fi modelați în așa fel încât pe fondul lor afectiv să se așeze elementele cunoașterii artistice care vor imprima gândirii lor anumite nuanțe, ce vor îmbogăți substanța viitoarei activități individuale și sociale. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viața poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări și terminând cu cântecele, dansurile și strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea sa le cunoască și să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.

Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preșcolarii, reușim să înfrumusețăm viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiții au dăinuit peste timp.

Prin conținutul serbăarilor îi ajutam pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej, introducem copiii într-o lume frumoasa a cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor, a unor evenimente tradiționale - Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae, etc - copiii având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești, armonia limbii române.

Textele cântecelor și poeziilor, a colindelor, plugușorului, sorcovii, transmit urrile de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii copiii își îmbogățesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne și în comorile înțelepciunii populare.

Noi, educatoarele încercăm să transmitem din generație în generatie, portul, graiul, obiceiurile și datinile așa cum le-am moștenit de la străbuni. O ocazie eficientă de valorificare a tradițiilor populare și a obiceiurilor românești o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii și satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât și estetice. Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri; cântaret, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-si sau perfecționându-și o serie de abilități artistice.

Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor.În primul rând, prin coninutul lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru realizarea unui scop comun, reușita serbării. Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfasurării ei, când tensiunea afectivă a grupei ajunge la maxim.Astfel, pregătirea și participarea la serbări este acțiunea în care copilul se obișnuiește să trăiască în colectiv, să se debaraseze de timiditate.

Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, creează o atmosfera plină de plăcere, bucurie. În transmiterea obiceiurilor și tradițiilor în serbările prețcolare am pornit de la ideea ca nu există un alt element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educațional ca serbările școlare. Pentru copii ele reprezintă o distracție veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui șir întreg de repetiții. Învățând copiii să desfășoare "Serbarea 31

pomului de iarnă" , îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu plăcere: capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul.

Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât si pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorinșa de a cunoaște și păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești.

Pentru a avea o influență pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înțelese de acesta și să-l afecteze psihologic.Sensul unui spectacol va depinde de:calitatea lui, de folosirea adecvată a costumațiilor și decorurilor, de participare afectivă a copilului.

Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita frumusețe a datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.

Pentru a realiza o serbare reușită, care să respecte tradițiile și obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare și prelucrare a repertoriului specific vârstei preșcolare ce cuprinde în forme tradiționale poezii și cântece specifice Crăciunului Costumele populare, ia și catrința, bracirile și opincile, cămașa și ițarii sunt primenite și pregătite pentru spectacolul mult așteptat. Atmosfera de sărbătoare din sala de festivități prin ornarea și decorarea cu elemente specifice sărbătorilor constituie un alt prilej de bucurie pentru copii, ei descoperind tradițiile și obiceiurile practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, simt și prețuiesc frumusețea obiceiurilor și tradițiilor de Crăciun.

Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică și energizează gândirea, memoria, atenția, imaginația, creativitatea, spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul și cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanță corzile sufletești ale ființei umane.

Când priviți o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece și dansuri populare, gândiți-vă că priviți un moment, oglinda și sufletul acestui popor ce a considerat păstrarea tradiției o datorie și o onoare.

Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale.4

Prof. Marilena Irmia, Școala Gimnazială ,,Ion Creangă,, Buzău, ROMÂNIA

Liliana Martin – "Modalități de stimulare socio – afectivă", Revista "Învățământul Preșcolar" 1 – 2 / 2002; Ion Apostol Popescu : "Studiu de folclor și artă populară" ; Revista "Învățământul preșcolar" 1-2 2000.

4

32

IMPORTANŢA TRANSMITERII ŞI VALORIFICÃRII TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN ŞCOALÃ Motto: „…datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate constitui trecutul lor îndepărtat. Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc, al moşilor şi strămoşilor noştri.‖ Alexandru Vlahuță Dumitru Almaş scria cã nimic nu este mai frumos pe lume decât meseria de educator, de grãdinar de suflete umane, având datoria de a cãlãuzi acele suflete aflate la început de drum. Noi avem datoria nescrisã de a-i invãţa pe copii sã respecte tradiţiile şi obiceiurile care au fost transmise din generaţie în generaţie. Noi trebuie sã îi învãţãm sã iubeascã limba româneascã, portul popular, meleagurile natale, sã le sãdim în suflet identitatea neamului românesc. Noi putem sã îi facem conştienţi de imensitatea tezaurului folcloric, de arta popularã, deoarece acolo se oglindeşte întreaga Românie. Cum putem face aceste lucruri la clasã, mai ales dacã este vorba de mediul rural şi vorbim despre o clasã de elevi care nu îşi permit sã vadã dincolo de limitele satului?

La clasele mici putem începe cu lecturile dupã imagini, apoi simple conversaţii despre sãrbãtorile de iarnã, spre exemplu, din care sã reiasã cum se pregãtesc familiile fiecãruia pentru sãrbãtoarea sfântã. În cadrul acestor conversaţii vom sublinia importanţa fiecãrei acţiuni desfãşurate în perioada ajunului, ce înseamnã colindele şi cum se raporteazã elevul la ceea ce se întâmplã în jurul sãu. De asemenea, putem amenaja un colţ al clasei care sã reprezinte o scenã biblicã, spre exemplu naşterea lui Iisus. Din materiale nefolositoare putem crea costume populare pe care sã le expunem în colţul destinat magiei sãrbãtorii Crãciunului. Acolo unde este posibil, se vor vizita muzee unde sunt expuse diverse costume tradiţionale specifice zonei. Se va atrage atenţia asupra vechimii şi importantei acestor porturi populare. Tot la muzeu se pot admira diverse unelte şi obiecte de uz casnic folosite în trecut : rãzboiul de ţesut, oale şi cãni de lut, diverse obiecte ţesute.

Sãrbãtorile de iarnã înseamnã posibilitatea lãrgirii orizontului spiritual al elevilor şi cultivarea receptivitãţii la tradiţional. Elevii îşi vor însuşi şi semnificaţia colindatului: nu colindãm doar pentru a primi ceva în schimb, colindul având o cu totul altã însemnãtate. Elevilor mai mari li se va explica istoria colindelor, faptul cã acestea au fost perpetuate încã din epoca precreştinã în diferite variante, în funcţie de regiune. La bazã, obiceiul de a colinda înseamnã a-i ura celuilalt rodire, belşug, fiind un obicei legat de începutul anului agrar sau de sfârşitul sãu. Cel mai bine putem promova portul tradiţional şi colindele în cadrul serbãrilor de Crãciun. Tot aici putem încerca sã îi învãţãm câţiva paşi de dans popular, pentru o interacţiune directã cu ceea ce înseamnã specificul unei anumite zone. Şezãtorile pot fi un alt mijloc de transmitere a valorilor tradiţionale; în cadrul acestora, fiecare elev va contribui cu o glumã, o ghicitoare, un cântec popular sau dramatizarea unei poveşti. Elevii pot fi învãţaţi sã împleteascã, sã realizeze pãpuşi îmbrãcate în porturi populare, sã coasã.

Valoarea deosebită a şezătorilor este determinată de conţinutul educativ al materialelor utilizate şi de modul de organizare şi de antrenare a elevilor. La final, elevii pot fi rãsplãtiţi cu produse specifice zonei rurale: mere, gutui, nuci, covrigi, turte etc. Astfel, urmãrim sã dezvoltãm atitudini valorice faţã de culturã şi tradiţie şi conturãm identitatea naţionalã. Rolul profesorului este foarte important, de aceea trebuie sã dea dovadã de creativitate pentru a-i atrage în aceastã lume care pare uitatã într-o erã a tehnologiei.

Vom vorbi, mai departe, despre un obicei îndrãgit foarte mult de copii şi practicat, în special, în zonele rurale: Pluguşorul. El este cunoscut, în funcţie de regiune, sub diverse denumiri cum ar fi : Plugul, Plugul cel Mare, Buhaiul, Bugã, Hãitul. Practicarea acestui obicei trebuie sã aibã la bazã o cunoaştere a ceea ce înseamnã Pluguşorul, de fapt. Denumirea sa a fost inspiratã de obiectul ritului : plugul sau buhaiul. Ca şi perioadã de practicã, ea începea din 29 decembrie, pânã nu mai târziu de 2 ianuarie. În unele regiuni era practicat pe criteriul vârstei, în cete de bãieţi de 7-8 ani, chiar şi adolescenţi. Recitarea textului este însoţitã de sunetul unuia sau mai multor clopoţei, obiect ce contribuie la crearea atmosferei propice descrisã în text. Buhaiul, obiect ritualic ce simbolizeazã mugetul taurului, are legãturã cu un cult strãvechi al acestui animal, rãspândit încã din antichitate. Cât priveşte sunetele clopoţelului, sau a oricãror obiecte metalice, acestea poartã o 33

semnificaţie ritualicã, având rostul de a alunga spiritele malefice. O semnificaţie similarã clopoţelului o are biciul, despre care se spune cã are capacitatea de a purifica lumea, simbol des întâlnit şi la alte popoare.

Darurile primite de plugari sunt cele ştiute, specifice : covrigi, colaci, fructe, în unele zone carne, cârnaţi, şuncã etc. În judeţul Buzãu, bãtrânii îşi amintesc cã darul principal era un colac pregãtit special pentru aceastã ocazie. Dar, odatã cu trecerea vremii, darurile tradiţionale au fost inlocuite cu bani. În alcãtuirea cetelor de colindãtori pot intra persoane mascate care conferã acestui obicei un caracter interesant. Spre exemplu, în Grabicina, judeţul Buzãu, se purtau mãsti de moş- babã, pe care localnicii le-au denumit « ababã ».Obiceiul se practica în ultima zi a anului de cãtre tineri sau chiar bãrbaţi însuraţi, având, câteodatã şi anumite instrumente precum: fluierul, toba sau cimpoiul.

Tradiţiile şi obiceiurile populare constituie valori incontestabile ale poporului nostru, de aceea este necesar şã fie însuşite încã de la cele mai fragede vârste. Şcolarul mic va fi uimit sã descopere o ţarã plinã de legende, simboluri, mituri şi tradiţii pãstrate de sute de ani. Educându-i pe cei mici în spiritul descoperirii trecutului şi a semnificaţiilor fiecãrui obicei, prin activitãţi şcolare şi extraşcolare, elevii vor îndrãgi şi mai mult limba româneascã şi locurile unde s-au nãscut. Ca dascãli, avem datoria de a le insufla dragostea pentru popor, pentru adevãratele valori spirituale, esenţa care defineşte aceastã ţarã. Totalitatea manifestãrilor care aparţin folclorului, literatura şi muzica popularã, zestrea culturalã este comoara pe care elevii trebuie sã o descopere şi, prin orice mijloace, sã o transmitã mai departe. Într-o lume a informatizãrii, lumea pare a uita adevãratele valori culturale, iar mulţi privesc spre trecut ca spre ceva vechi, care nu mai este de actualitate. Bunãoarã, ne întrebãm câţi tineri mai ascultã astãzi cântecele tradiţionale româneşti ? Aici intervine dascãlul, selectând şi oferind acele acele noţiuni valoroase din punct de vedere cultural şi spiritual; el are puterea de a reînvia tradiţiile prin activitãţi simple, la îndemâna oricui, care va stârni interesul elevilor, cum ar fi organizarea unei şezãtori. Elevii vor învãţa, astfel, sã preţuiascã şi sã respecte trecutul, sã iubeascã graiul şi portul popular şi tot ce înseamnã «România».

Deşi trãim într-o lume în care mass-media nu mai este interesatã de promovarea adevãratelor valori tinerilor, noi putem sãdi în inimile copiilor dragostea pentru frumos şi autentic. Astfel, pentru a interacţiona direct cu specificul locului, se pot organiza excursii, în cadrul cãrora elevii sã poatã întâlni bãtrânii dintr-o anumitã zonã unde încã se mai pãstreazã tradiţiile. De asemenea, se vor organiza ateliere unde cei mici pot învãţa meşteşugul portului popular direct de la meşterii populari, luând, astfel, contact cu motivele şi simbolurile tradiţionale româneşti. Elevii mai mari, pot fi indrumaţi, pe perioada vacanţelor, sã realizeze o culegere personalã de cântece populare, strigãturi, colinde specifice zonei în care locuiesc şi nu numai. Astfel de activitãţi se pot finaliza cu o şezãtoare, unde fiecare elev poate prezenta un anumit port popular.

Nu în ultimul rând, serbãrile şcolare sunt un prilej de a evidenţia frumuseţea tradiţiilor, prin refacerea unei imagini desprinse din lumea satului tradiţional. Se pot folosi elemente de decor precum: covata, linguri de lemn, obiecte din ceramicã, care alãturi de costumele tradiţionale întregesc tabloul. Într-o lume supusã în permanenţã schimbãrii, este important ca elevii sã cunoascã trecutul românilor, un trecut în care au rãdãcini adânci o sumedenie de tradiţii şi obiceiuri unice în lume. Prin cunoaşterea cât mai detaliatã a folclorului românesc şi a semnificaţiilor acestuia, ne propunem ca elevii sã se implice direct în promovarea şi transmiterea tradiţiilor şi obiceiurilor şi în preţuirea identitãţii naţionale.5 Luntraru Rodica Crina, Şcoala Gimnazialã Cîndeşti, Județul Buzău, ROMÂNIA

5

Bibliografie: Pop. Mihai. – „Obiceiuri tradiţionale româneşti‖, Editura Univers, Bucureşti, 1999.

Pop. Dumitru. - „Obiceiuri agrare în tradiţia popularã româneascã‖, editura Dacia, Cluj Napoca, 1989.

34

АРМЯНСКИЕ НАЦИОНАЛЬНЫЕ КОСТЮМЫ

Армянский национальные костюми

"Costume populare armenești"/ "Costumes folkloriques arméniens"/ "Armenian folk costumes"-lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

35

АРМЯНСКИЕ НАЦИОНАЛЬНЫЕ КОСТЮМЫ Цвета национального армянского костюма Цвета, используемые в армянском таразе со временем стали приобретать особое значение. К 14 веку армянский философ Григор Татеваци объяснил доминирующие элементы тараза. Черный-земля, белый-вода, а желтый-пламя. Позже, появился фиолетовый для мудрости, красный для храбрости, синий для небесной справедливости. Люди могли многое узнать о человеке по его костюму. Можно было, например, определить, женат ли человек или нет по цвету тараза. Это очень важно для человека, желающего привлечь партнера. Тараз также выражал образ жизни человека-указывал на его богатство и количество детей. Женская одежда имела декоративную вышивку. Если она была богатая, ее одежда была украшена золотыми и серебряными нитями. Возможно, на женском фартуке будет изображено древо жизни. Декоративные элементы на одежде, представляющие предметы повседневной жизни, такие как ножницы, миски и кувшины символизировали скромность женщины. Цвета национального армянского костюма.

"Culorile costumului național armean"/ "Les couleurs du costume national arménien"/ "The colors of the national Armenian costume" An Vardanyan, Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA 36

АРМЯНСКАЯ НАЦИОНАЛЬНАЯ БЛЮДА ХАПАМА

67891011

"Хапама́ (арм. ղափամա) — армянская фаршированная тыква. Это блюдо часто готовят во время курортного сезона. Хапама в национальных традициях подавалась к столу на свадьбу, как символ изобилия." lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA 6

https://www.youtube.com/watch?time_continue=4&v=YdBavYrhPzE&feature=emb_logo

37

The feast of Saint Sargis12

Today the Armenian Church celebrates the feast of Saint Sargis (or Sarkis) the General (Armenian: Սուրբ Սարգիս Զորավար).

Little is known of the origins and early life of Sarkis. He lived during the 4th century and was a Greek from Cappadocia. Sarkis was appointed by the Roman emperor Constantine the Great as General in Chief of the region of Cappadocia bordering Armenia. He was reputed to possess the characteristics of piety, faith, and valour, and used his position to promote spiritual growth, teaching the gospel and encouraging church building.

Constantine‘s nephew Julian the Apostate became emperor in 361 and set about persecuting Christians throughout the Roman Empire. Sarkis was deeply concerned about these events and prayed for a solution. Jesus is said to have appeared to Sarkis and uttered the words: "It is time for you to leave your country and your clan, as did Abraham the Patriarch, and go to a country which I will show you. There you will receive the crown of righteousness prepared for you." Sarkis then left his military position and authority and, with his son Saint Martiros, sought refuge in Armenia under the protection of King Tiran (Tigranes VII). As Julian and his army advanced towards Antioch, Syria, slaughtering Christians, Tiran urged Sarkis and Martiros to leave Armenia for the Sassanid Empire.

Sassanid emperor Shapur II, hearing of Sarkis' reputation as a skilled military commander, appointed him to command the Sassanid army. Sarkis credited God for his military victories, which included fending off Julian‘s troops, preventing their entry into Shapur‘s kingdom. Sarkis urged troops serving with him to believe in the Creator of Heaven and earth, that their hearts might never be shaken.

Some of Sarkis‘ soldiers were baptized by travelling priests with the Sassanid army, but some who were not baptized went to Shapur II and told him about the religious beliefs of Sarkis. Having realised that Sarkis was a Christian, Shapur summoned Sarkis, his son Martiros, and their 14 soldier companions who were newly baptized back to his palace, with the intention of testing their faith.

Shapur ordered Sarkis, Martiros, and their 14 companions to participate in a Zoroastrianceremony in a fire temple, and offer sacrifices there. Sarkis refused Shapur‘s orders and said: ‗We should worship one God – the Holy Trinity, which has created the earth and the heaven. Whereas fire or idols are not gods and the human being may destroy them‘.

After Sarkis had responded to the Sassanid King, he destroyed all the items in the fire temple. This annoyed the surrounding crowd who fell upon him and his son. Shapur, outraged by Sarkis‘ actions, had his son Martiros killed before his eyes and had their 14 companion soldiers beheaded. Sarkis was put in prison, but when Shapur heard that Sarkis was strengthened by his relationship with his Lord in prison, he was outraged and ordered Sarkis‘ execution.

At his execution Sarkis began to pray and an angel descended from heaven and told him, ‗Be strong. Do not fear the killers of your body; for the gate of the Kingdom of Heaven is open for you‘. Sarkis, understanding the vision of the angel and the meaning of everlasting life, made one last passionate plea for people to accept Jesus, and was then killed.

When he died, a mysterious light appeared over his body.

His remaining loyal followers retrieved Sarkis‘ body, wrapped him in clean linen, and eventually sent his body to Assyria where it remained until the 5th century. Saint Mesrob took Sarkis‘ relics back to Armenia to the village of Ushi where Saint Sargis Monastery of Ushi was built over the relics. The museums of the Mother See of Holy Etchmiadzin have now taken into their collection the relics of St. Sarkis, after they were uncovered during the excavation of St Sarkis church of Ushi village in 1999.

"Sărbătoarea Sfântului Sargis"/ "La fête de Saint Sargis"/ "The feast of Saint Sargis"Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA Tradus din engleză-Sfântul Sargis Generalul sau Sergius Stratelates este venerat ca un martir și sfânt militar în Biserica Apostolică Armenească. Numele Sargis este forma armenească a lui Sergius. Sargis era un general în armata romană staționată în Cappadocia. A plecat în exil în Persia în timpul domniei împăratului roman păgân Iulian.

Ziua Sf. Sarkis este o sărbătoare națională, care este sărbătorită în fiecare an în Republica Armenia la sfârșitul lunii ianuarie [1] începutul lunii februarie [2].

12

38

День Армии

«День Армии» — профессиональный праздник всех военнослужащих армянских вооружённых сил, который отмечается в Республике Армения ежегодно, 28 января. Нерабочий день в Республике Армения и в Республике Арках

13

"Komitas est la fierté de notre peuple, son travail est notre richesse nationale sans fin." lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA 13

https://www.youtube.com/watch?v=0jcYJ9VMi24&feature=youtu.be 39

Трндез или Тъярнэндарач Армянская Апостольская Церковь 14 февраля отмечает один из самых любимых народных праздников - Трндез или Тъярнэндарач (Сретение Господне). Именно в этот день родители принесли младенца Иисуса Христа в Иерусалимский храм. Случилось это на 40-й день после Рождества. В Иерусалимском Храме Святое Семейство встретил Симеон Богоприимец. Как "Дрендез" превратился в "Трндез?" Корни этого церковного праздника уходят в далекое дохристианское прошлое, когда предки армян еще были огнепоклонниками. И тогда он назывался "Дрендез", что с армянского дословно переводится как "сноп сена перед вашим домом". Когда Армения в 301 году приняла христианство в качестве государственной религии, название праздника изменилось и "Дрендез" превратился в "Трндез" от армянского слова "тер" (Творец). Миф Трндеза Армянский Трндез является, по сути, проводами зимы и встречей весны. Происхождение этого праздника устное народное творчество связывает с мифом о Ваагне Боге огня. Устав от суровой зимы, арии зажгли костры, чтобы помочь солнцу и ускорить приход весны. Рожденный из божественного огня утреннего солнца Ваагн убил охраняющего источник воды Вишапа (Дракона), который давал людям воду в обмен на человеческие жертвы. Пришла вода, и зацвела земля. Так, огонь помог победить зиму. Как армяне празднуют Трндез? Главным символом праздника Трндез у армян является костер, через который, взявшись за руки, прыгают влюбленные пары или молодожены, а также, по желанию, другие участники празднества. Праздник считается днем благословения семьи, особенно, если в семье есть новорожденный младенец.

Tigran Baghdasaryan, Flora Gevorgyan, Hakob Hakobyan, Emin Vardanyan, Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan, ARMENIA

"Наш 6класс празднует Трндез" lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA 40

14

"Трндез или Тъярнэндарач" – Students: Ani Khazaryan, Tigran Baghdasaryan, Flora Gevorgyan, Hakob Hakobyan, Emin Vardanyan, Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan, ARMENIA lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

14

https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=8LVO20PwmZQ&feature=emb_logo

41

Çinicilik

Hamur haline getirilmiş killi toprağın pişirilmesiyle yapılan, çeşitli renk ve motiflerle süslenmiş sırlı seramik ev eşyaları veya duvar panolarına ―çini‖ denir. Çinicilik ise, ―minai‖, ―lüster‖, ―perdah‖, ―sıraltı‖ gibi kendine özgü yapım ve süsleme teknikleriyle 12. yüzyıldan beri yaşayan geleneksel Türk çini sanatının etrafında şekillenen zanaatkârlığı ifade etmektedir. Çini ustaları, doğayla ilgili geleneksel bilgi içeren reçeteler doğrultusunda yaptıkları çinilerde 16. yüzyıldan beri yaygın olarak ―sıraltı tekniği‖ni kullanmaktadırlar. Bu teknikte çamur, reçetesine göre hazırlanarak hamur haline getirilir.

Hamur şekillendirildikten sonra üzerine astar sürülerek kurutulur ve çini fırınlarında pişirilerek ―bisküvi‖ denilen pürüzsüz bir yüzey elde edilir. Kağıt üzerine ajur tekniği ile delinip hazırlanan desenler kömür tozuyla yüzeye aktarılır ve desenin dış konturları (tahrir) siyah boya ile fırça kullanılarak elle çizilir.

Sonraki aşamada çeşitli renklerle desenler boyanır. Son olarak, seramiğin üzeri sır ile kaplanır ve ikinci kez 900-940°C derecede pişirilerek çininin yapımı tamamlanır. Çini süslemelerinde genellikle kozmik düşünceleri ve inançları simgeleyen geometrik şekiller, bitkisel süslemeler ve hayvan figürleri değişik renk kompozisyonları ile kullanılmaktadır. Renk kompozisyonlarında beyaz veya lacivert fon üzerine kırmızı, kobalt mavisi, turkuaz ve yeşil renklerin kullanımı geleneksel çinilerin karakteristik özelliğidir.

Geleneksel çini sanatına karakterini veren ve onu koruyan en temel etmen; hammaddenin teminine, boyaların hazırlanmasına, üretim araçlarının yapım ve kullanımına, fırınlama süreçlerine, süsleme tekniklerine ve estetik anlayışlara ilişkin kuşaktan kuşağa aktarılarak yaşatılan bilgiler ve uygulamalarda kendini gösteren geleneksel zanaatkârlıktır.

Geleneksel çini sanatının taşıyıcıları ve uygulayıcıları çini ustalarıdır. Türkiye‘de 5000‘den fazla çini ustası olduğu tahmin edilmektedir. Çini atölyelerinde, şekillendirmeleri yapan ―çarkçı‖, süsleme ve dekorları yapan ―tahrirci‖, desenlerin iç kısımlarını boyayan ―boyamacı‖ ve fırınlama işlerini yapan ―fırıncı‖ gibi isimlerle anılan ustalar, kalfalar ve çıraklar da bulunmaktadır. Bu kişiler geleneğin taşınmasında ve uygulanmasında önemli bir gruptur.

Halkın günlük hayatında kullandığı ve kamusal ve dinsel yapılarda sıklıkla karşılaştıkları çinilerin renk ve desenlerindeki semboller ve bunların oluşturduğu alegorik anlatımlar, geçmişten günümüze halkın dini inançlarını, dünya görüşlerini, yaşam tarzlarını, estetik anlayışlarını sanatsal bir biçimde yansıtmaktadır.

Böylelikle çinicilik, geçmişle bugün arasındaki kültürel bağın güçlenmesine; kültürel devamlılık, aidiyet ve kimlik hislerinin geleceğe taşınmasına katkıda bulunmaktadır. Çini gelenek uyarınca; öğrencilerine sadece çini yapım ve uygulama tekniklerini öğretmezler; onları zamanı doğru kullanmaları, yaratıcı, sabırlı, disiplinli, dengeli ve uyumlu olmaları için de teşvik ederler. Bu sebeple çini sanatı eğitimlerine katılan kişiler, olumlu zihinsel tutumların geliştirilmesi, stresle baş edebilme, sağlıklı sosyal ilişkiler kurabilme, yaratıcılığın geliştirilmesi ve özgüvenin artırılması gibi konularda kişisel bir gelişim kat edebilirler. İşte biz okulumuzda yukarıdaki becerileri kazanmak için Çini sanatıyla ilgili çalışmalar yapmaktayız. Bu çalışmaları sizlerle paylaşıyoruz.

Ayşe Gülnev Baylan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, Adapazarı, TURCIA 42

15 JANVIER - JOURNÉE DE LA CULTURE NATIONALE 170 ans se sont écoulés depuis la naissance de Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu (15 janvier 1850 - 15 juin 1889) était l'un des écrivains roumains les plus importants, étant considéré comme le poète national. À partir de 2011, le 15 janvier, est célébrée la Journée Nationale de la Culture.

Classe II B, École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie Prof. înv.primar- Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

43

Keep in mind a characteristic of the child after he has started walking he cannot stay in one place for a long time. The only element that keeps him going for hours is water. I have no reason to worry. There are many reasons why parents are afraid if their child gets cold or not. On the contrary, studies have shown that many pharyngitis and tracheobronchitis are cured only by playing with water. Important are the clay and sand games. Why be afraid that they can become dirty because playing with these elements is so powerful that it does not allow the dog to cause illnesses. what we see, what we want to do and what they manage to do. Types of game. Imaginary game. Constructive game. Creative game. The physical game. *

Gardez à l'esprit une caractéristique de l'enfant après qu'il a commencé à marcher, il ne peut pas rester longtemps au même endroit. Le seul élément qui le maintient pendant des heures est l'eau. Je n'ai aucune raison de m'inquiéter. Il y a plusieurs raisons pour lesquelles les parents ont peur que leur enfant ait froid ou non. Au contraire, des études ont montré que de nombreuses pharyngites et trachéobronchites ne sont guéries qu'en jouant avec de l'eau. Les jeux d'argile et de sable sont importants. Pourquoi avoir peur qu'ils puissent se salir car jouer avec ces éléments est si puissant qu'il ne permet pas au chien de provoquer des maladies. ce que nous voyons, ce que nous voulons faire et ce qu'ils parviennent à faire. Types de jeu.

Jeu imaginaire. Jeu constructif. Jeu créatif. Le jeu physique. * "Children who read become adults who know and think".

"Les enfants qui lisent deviennent des adultes qui savent et pensent". * The book is undoubtedly the most precious treasure to enrich one's inner world, especially to cultivate values of knowledge and citizenship. But in children its importance grows even more. Because reading has a direct impact on a child's mental development. It is the book that stimulates the child's imagination and makes his mind more creative and active. Books favor the development of literacy Many children's books, such as those that teach the alphabet, explain that letters when put together form words! So is the question of reading! Poetry with its rhymes will contribute to enhancing children's phonetic richness, that is, their ability to hear, identify and reuse individual sounds in spoken words.

Books to improve language or speech But reading a variety of books will certainly serve them in expanding this vocabulary and in recognizing new syntactic structures. The book will also contribute to improving the child's interpersonal relationships. * Le livre est sans aucun doute le trésor le plus précieux pour enrichir son monde intérieur, en particulier pour cultiver des valeurs de connaissance et de citoyenneté. Mais chez les enfants, son importance augmente encore plus. Parce que la lecture a un impact direct sur le développement mental de l'enfant. C'est le livre qui stimule l'imagination de l'enfant et rend son esprit plus créatif et actif. Les livres favorisent le développement de l'alphabétisation De nombreux livres pour enfants, tels que ceux qui enseignent l'alphabet, expliquent que les lettres, une fois assemblées, forment des mots! Telle est la question de la lecture! La poésie avec ses rimes contribuera à améliorer la richesse phonétique des enfants, c'est-à-dire leur capacité à entendre, identifier et réutiliser les sons individuels dans les mots parlés. Des livres pour améliorer le langage ou la parole Mais lire une variété de livres les aidera 44

certainement à élargir ce vocabulaire et à reconnaître de nouvelles structures syntaxiques. Le livre contribuera également à améliorer les relations interpersonnelles de l'enfant. * Libri është padyshim thesari më i çmuar për të pasuruar botën e brendshme të njeriut, veçanërisht për të kultivuar vlera të dijes dhe qytetarisë.

Por tek fëmijët rëndësia e tij rritet akoma më shumë. Sepse të lexuarit ka ndikim të drejtpërdrejtë në zhvillimin mendor të fëmijës. Është libri ai që nxit imagjinatën e fëmijës dhe e bën mendjen e tij të jetë më kreative dhe aktive.

Librat favorizojnë zhvillimin e shkathtësisë Shumë libra për fëmijë, të tillë si ata që u mësojnë alfabetin, shpjegojnë se shkronjat kur bashkohen formojnë fjalë! Po kështu është edhe çështja e leximit! Poezia me rimat e saj do të kontribuojë në rritjen e pasurisë fonetike të fëmijëve, pra në aftësinë e tyre për të dëgjuar, për të identifikuar dhe për të ripërdorur tingujt individualë në fjalët e folura.

Libra për të përmirësuar gjuhën apo të folurin Por leximi i një shumëllojshmërie librash sigurisht do t‘u shërbejë atyre edhe në zgjerimin e këtij fjalori dhe në njohjen e strukturave të reja sintaksore. Libri do të kontribuojë edhe në përmirësimin e marrëdhënieve ndërpersonale të fëmijës.

Libri është padyshim thesari më i çmuar për të pasuruar botën e brendshme të njeriut, veçanërisht për të kultivuar vlera të dijes dhe qytetarisë.

Por tek fëmijët rëndësia e tij rritet akoma më shumë. Sepse të lexuarit ka ndikim të drejtpërdrejtë në zhvillimin mendor të fëmijës. Është libri ai që nxit imagjinatën e fëmijës dhe e bën mendjen e tij të jetë më kreative dhe aktive.

" Le livre est partout et quand nous avons le plus besoin de nous guider".

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA 45

Books are the most valuable things in our lives no one knows how to read things like we know as a book, to read is very nice to know, that even those who teach us have learned from books, so if we want to achieve our dreams then we have to learn, books learn to cope even with daily life advise on how to act ‖!when you do not know.

Book is a sea but surprisingly this sea is not full of water but with knowledge, the book is wealth , the world has many books with different titles, you can't read all the books in the world without a whole life, and most understood from the saying, so there are many people who love books so they published and decided that part of spend the rest of their lives devoting themselves to books so the world has so many books! is a way of long but at least we know where the end is. *

Les livres sont les choses les plus précieuses dans nos vies, personne ne sait lire des choses comme nous le savons en tant que livre, lire est très agréable à savoir, que même ceux qui nous enseignent ont appris des livres, donc si nous voulons réaliser nos rêves alors nous devons apprendre, les livres apprennent à faire face même à la vie quotidienne conseiller sur la façon d'agir quand vous ne le savez pas.

Le livre est une mer mais étonnamment cette mer n'est pas pleine d'eau mais avec des connaissances, le livre est une richesse, le monde a de nombreux livres avec des titres différents, vous ne pouvez pas lire tous les livres du monde sans une vie entière, et la plupart sont compris par le dicton, donc il y a beaucoup de gens qui aiment les livres alors ils ont publié et décidé qu'une partie de passer le reste de leur vit en se consacrant aux livres pour que le monde ait autant de livres! est un long chemin mais au moins on sait où est la fin.

When the ancient civilizations created the writing, they used all the bases on which it could be written: stones, clays, wood or metal plates. The first alphabet originated in Egypt, from 1800 BC, and the written texts did not contain word order, or any form of interpunking. It was written from left to right, from right to left, and is the sequence of rows in the opposite direction known. In technical terms we call this sort of writing a bustrofedon, which literally means "go back quietly", a way farmers work their fields with oxen.

Older portions of the book are preserved to the Egyptians on papyrus sheets written over 5,000 years ago.

The Greeks and Romans wrote their manuscripts on papyrus until the 1st century AD, when the first books in the modern sense of the word came to light. Codices. These books consist of equal pieces of parchment, folded in the middle, and bound by leather fasteners.

In the 14th century, the parchment was replaced with paper, which was much cheaper and much easier to produce.

Books printed in European printing presses (until 1500) were called incunabula. The transition from handwriting to the press process, which was continually improving, led this technique to expand throughout Europe, when mass production of the book began, which was one of the main causes of reform and '' Illuminism ''. 'later. So wisdom in Europe only became part of the privileged, but in general it was for the general good.

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA

46

"Livres de base pour réfléchir les esprits" "Attention à ne pas mettre le livre dans vos bagages lorsque vous partez en vacances!" * Here are some reasons to read, watch carefully, and then bring your favorite book to shelf while preparing yourself a tea and start reading: 1. Stimulates the imagination We all like to watch TV and movies, but one of the best reasons to read a book is that you use your imagination to describe the characters and things around them. It is always important to have active imaginations and reading an interesting book is a surefire way to stimulate your mind!

2. Offering an escape if you are going through a difficult situation, have a bad day or feel depressed, losing your mind in a book is a good way. This is because you focus on creating the circumstances and characters in the book and for a moment you forget about the trouble of worrying.

3. Informational I know that the internet makes it easy to find the information we want but I have to say that the things we learn by reading a book have been with me for years, not as I have learned from it. internet. Although I will not stop looking for new information online, I still know that information will stay in my mind longer if I read the book.

4. Enrich vocabulary Those who read regularly have a richer vocabulary than those who rarely read.

So if in the future you dream of becoming a writer or public speaker (often appearing before the public), the vocabulary of your vocabulary is very important to be rich. new words and expressions. Of course you have encountered words that you have not heard before, but the context of the sentence helps you understand the meaning of the unknown word, and so you start using it in everyday conversations.

5. Books are often better than films based on them, but most books are always better than films based on them. That's because the movie has 2 or at most 3 hours to tell the whole event. While the book is much longer and is able to describe much more detail of the development of situations and characters. I tried this when reading the book The Davinci Code, when I saw the movie I noticed that many details found in the book are missing in the film.

6. Quietly you can read almost anywhere without obstructing anyone else around you. You can read in bed without waking anyone else in there, you can read in public transport, bus, tram, train and airplane ... not in the car don't try it. Reading is a good way of spending time without disturbing anyone else.

7. Encourage others to see you reading this will encourage them to do the same. Reading has the potential to go a long way, and today many young children and adults are not encouraged enough to read for pleasure and think that reading is simply a homework assignment and something they are required to do. Reading shows you that reading is fun, so you can get your kids off the TV and read a little more.

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA

47

I told my students about the task of Janu ary in our previous meet. At the same meeting, I told them that those who wanted could design bookends. My two volunteer students brought their designs to me and I prepared a surprise for them. Today, we went on a 15 day holiday and I devoted to reading books at the math lesson. and I gave them the bookend that I prepared with photoshop.

Before

Koro sensei- book hero -by Eyşan (8-D)

By Ecrin (8-F) After

By brahim Soykan

Note 1: For those who want to duplicate the bookmark and give it to their students, I will put the single photo in the materials section. Note 2: I will share my students' duties in January after the holidays.

They said they couldn't raise it. İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

48

"We competed through twinspace." İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

Dimofte Gina- Școala Gimnazială "Sfântul Nicolae" Vânători, Galați, ROMÂNIA

49

.

"Интеграционные уроки: информатика-русский язык. Интересно и весело."

"Leçons integrees: informatigue et russe."

"На уроке русского языка поѐм песню „Белый снег". Так его хочется..."

"Leçon de russe. Chantons „Neige blanche". Ou il est?"

"Стихи на уроке русского языка стихи читали-пели под музыку. Dans la lecon de russe nous avons chante des poemes." Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA

50

Мои шестиклассницы сѐстры-близнецы представляют проект „Мой режим дня". Девочки находчивые, талантливые, способные...Mes eleves de siхieme ( soeurs jumelles ) presentment le projet a mon agenda.

16-ое февраля-День независимости Литвы. Шестиклассники на уроке „Семь шагов до независимости". Урок ведѐт учительница Вильма Трюшкене.

16-fevrier-Jour de l'independence de la Lituanie.

Sixieme classes dans la lecon

„Sept etapes vers l'independence". La lecon sera dirigee par la professeure d'histoire Vilma Triuskiene. Žemgulienė Janina, Gargždų „Kranto“ Pagrindinė Mokykla, LITUANIA 51

"Game...memory"- "J'associe l'écrivain au livre"

Poèmes: "La lune" "Une histoire d'hiver avec la réalité augmentée" ...

"Le plaisir de lire n'est pas perdu. Il vient de se perdre un peu. Et vous pouvez le trouver facilement." (D. Pennac)

"News letter pour les parents avec les droits du lecteur selon Pennac... avec l'invitation à accéder au Twinspace du projet en tant que visiteurs avec pw" "Il existe une "onzième droite", que Pennac a révélée: «...le droit d'éteindre le téléphone pour lire tranquillement». Si nous voulons que les nouvelles générations se passionnent pour la lecture, nous devons intérioriser ce décalogue et nous l'approprier. " Claudia Murelli, ICS "D. Alighieri" di Opera, ITALIA 52

"Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică"/ "La nutrition: source de vie et d'inspiration artistique"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA 53

"Alimentația- sursă de viață și de inspirație artistică"/ "La nutrition: source de vie et d'inspiration artistique"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

"Picturi românești, cu temă gastronomică"/ "Peintures roumaines à thème gastronomique. Peintres roumains: Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Alexandru Ciucurencu, Dumitru Ghiață, Constantin Piliuță, Rudolf Schweitzer, Elena Muller Stănescu, Paul Mirac, Elena Muller Stăncescu, Paul Miracovici, Spiru Chintilă, Constantin Isachie Popescu, Otto Briese.

Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

54

Power Point: "Les vitamins" Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

55

"1000 de plante medicinale"/ "1000 plantes médicinales"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA 56

"1000 de plante medicinale"/ "1000 plantes médicinales"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

57

"1000 de plante medicinale"/ "1000 plantes médicinales"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

58

"1000 de plante medicinale"/ "1000 plantes médicinales"- Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA

59

"1000 de plante medicinale"/ "1000 plantes médicinales"- Activité réalisée au sein de la discipline sciences naturelles: "Les herbes médicinales et leurs bienfaits pour la santé"Clasa a II-a B, Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă", Buzău, ROMÂNIA 60

"Les échelles de nutrition dessinées par les enfants"

A nous de faire le choix d’un corps sain

Comment manger sainement

"Les étudiants sont conscients de ce qu’il faut consommer en dessinant sur leur visage des glucides, des protéines et des legumes."

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA 61

"Les élèves savent quoi consommer en consommant des glucides, des protéines et des légumes avec leurs vêtements."

Irakli Toçi, Jeronim de Rada, ALBANIA

62

Irakli Toรงi, Jeronim de Rada, ALBANIA

63

The importance of nutrition Nutrients are chemical substances found in every living thing on Earth. They are necessary to the lives of people , plants, animals and all other organisms. Nutrients help break down food to give organisms energy.

Good nutrition is an important part of leading a healthy lifestyle. Combined with physical activity ,nutrition can help you to reach and maintain a healthy weight, supports normal growth, development ,reduce your risk of chronic diseases (like heart disease and cancer ), and promote your overall health. Health is a state of complete physical , mental and social well being. For a healthy life cycle , a person needs to have a balanced diet and has to regularly exercise. One must also live in a proper shelter, take enough sleep and have good hygenic habits.

Our food contain the following basic nutrients: carbohydrates , fats, proteins, dietary fiber, minerals, vitamins and water. Carbohydrates, our body‘s most efficient source of energy and an essential component in the production of many structural and functional materials ,are produced by plants in the process of photosynthesis.

When you follow a healthy diet that consists of fruits , vegetables and whole grains, you aren‘t just satisfying your hunger –you are nourishing your body too. Although it‘s okay to indulge once in a while ,it‘s crucial to keep track of what you eat can maintain a healthy lifestyle.

"Let's eat healthy food" Naila Bakirova, Tefekkur Lisei, AZERBAIDJAN

64

Besin piramidi Proje adı: Besin Piramidi Projeyi Hazırlayanlar: Yusuf Emre SERBEST, Gülse KALAY Proje danışmanı: Ayşin Laçin DURGUN Projenin amacı: Besin zincirinin işleyişini, nasıl beslenilmesi gerektiğini anlatan piramit şeklinde görsel, eğitici ve öğretici bir ders materyali hazırlayarak dersin işleyişine katkıda bulunmayı ve resim bölümü öğrencileri olarak tasarım yeteneğimizi geliştirmeyi amaçladık.

Besin piramidi nedir?

Besin piramidi, besin gruplarının ideal tüketim miktarlarıyla ilişkili fikir veren ve sağlıklı beslenmeyi amaçlayan bir araç olarak tasarlanmıştır. Besinlerin piramit içerisinde gösterilmesinin amacı sağlıklı beslenme konusunda bilinçlendirmedir. Bu doğrultuda besin piramidi besin gruplarının dengesi ve önemini basit bir şekilde öğrenmeyi sağlıyor.

Piramidin tabanında yer alan besin grubu, günlük beslenme planınızın içinde en fazla miktarda tüketmeniz gereken besinleri barındırıyor. En üstteki grup ise en az miktarda tüketmeniz gereken besinleri içeriyor. Piramidin en altını tahıl grubu oluştururken piramidin üst kısımlarına çıkıldıkça sırasıyla; vitamin ve mineral kaynakları olan sebze ve meyveler, proteinler ve en üst kısımda en az tüketmeniz gereken yağ ve şekerler bulunuyor.

Yöntem: Cam kullanılarak üç eşit büyüklükte üçgen ve zemin oluşturmak için kare bir parça elde ettik, ardından bu parçaları birleştirilerek bir piramit yaptık. Katman zeminleri hazırladık ve besin zincirini oluşturan gıda maddelerini maketimize yerleştirdik.

Sonuç: Besin piramidinin daha anlaşılabilir ve öğretici bir hale gelmesini sağladık. Yaptığımız maket sayesinde eğitici, öğretici ve çok eğlenceli bir ders materyaline ulaştık. Biyoloji dersinin işleyişine katkıda bulunduk ve bu proje tasarım yeteneğimizin gelişmesine olanak sağladı.

Ayşin Lacin Durğun, Çukurova Güzel Sanatlar Lisesi, TURCIA

65

"Prva vojvodjanska brigada", Novi Sad, Vojvodina, Serbia "Dani zdrave hrane" - "Healthy Food Day" Snezana Kalamkovic, OŠ "Prva vojvođanska brigada", SERBIA

Snezana Kalamkovic, OŠ "Prva vojvođanska brigada", SERBIA 66

Ayat Rabea, Safut Secondary School for Girls, IORDANIA

"C'est le travail de mes étudiants."

"C'est l'activité de mon élève Hivda ÇOPKUR"

İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA 67

Oksana Ivanova, Kindergarten 9 "Pchelichka", BULGARIA

Maria Rosaria Esposito, ICS 31 "Paolo Borsellino" di Napoli, ITALIA

MAILART

Claudia Murelli, ICS "D. Alighieri" di Opera, ITALIA 68

ЛАВАШ Объявления - История происхождения армянского лаваша - Процесс изготовления Состав - Карта сайта - История происхождения армянского лаваша Однажды кто-то сказал, что все гениальное просто. Так просто, как лаваш — армянский хлеб. Это чудо природы – лаваш, тонкий, как пергаментный листочек древнего манускрипта, – возникло на древней армянской земле и распространилось по всему свету вместе с армянамистранниками. На сегодняшний день очень трудно найти такой уголок, где бы ни продавался вкусный армянский лаваш. А как же возник лаваш? Ведь лаваш является не просто хлебом, а целой историей. В давние времена в Армении был царь по имени Арам. Однажды так случилось, что в один из боев он оказался в плену у ассирийского царя Носору. Победитель поставил такое условие: «Ты десять дней останешься без хлеба, будешь голодным. А на одиннадцатый день мы будем с тобой состязаться в стрельбе из лука — если ты победишь, отпущу невредимым, ты вернешься к своему народу с подарками, достойными царя». На следующий день, царь Арам потребовал принести из армянской армии, которая стояла у границ Ассирии, его самый красивый панцирь. Гонцы-ассирийцы заспешили в путь. Армяне сразу же догадались, что царь их намекает на что-то, и, чтобы выиграть время, на всю ночь задержали гонцов, ведь им нужно было подумать. На рассвете ассирийцы отправились в обратную дорогу и привезли царю Араму панцирь. Никто из них не знал, что в броне был спрятан тоненький-претоненький хлеб. Да в те времена, никто и слышать не слышал, ни о каком лаваше, поэтому как можно было догадаться, что в панцирь можно спрятать хлеб. Арам взял панцирь, а потом заявил вдруг, что не этот панцирь самый красивый. Что уж тут делать, снова послали гонцов, и те снова принесли новый панцирь. Этот тоже не понравился царю Араму. Так гонцы каждый день в течение десяти дней покрывали ту же дорогу и приносили каждый раз лаваш, причем ведать о том не ведали. На одиннадцатый день Носор и Арам вышли на стрельбище. Ассирийский царь Носор был уверен, что царь Арам, оставшись без хлеба, потерял дух и силы, а главное меткость глаза. Но случились чудеса! Арам стал победителем в этом состязании и с честью и уважением возвратился в свою страну. Его спас армянский хлеб. Возвратился царь и огласил по всей стране, что с тех пор в Армении пусть пекут лаваш вместо других хлебов.

An Vardanyan, Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոցHrazdan, ARMENIA 69

15

Вот так наши бабушки пекут национальный хлеб –лаваш "Лаваш в тонире"- lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA 15

https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=rx4qnxgS3Jc&feature=emb_logo

70

Хапама́ Хапама́ (арм. ղափամա) — армянская фаршированная тыква. Это блюдо часто готовят во время курортного сезона. Хапама в национальных традициях подавалась к столу на свадьбу, как символ изобилия. Хапама готовится путѐм удаления внутренностей тыквы. Верх тыквы срезается, получается готовый тыквенный горшочек. Вычищаются ложкой тыквенные семечки. Часть мякоти откладывается для начинки и мелко режется. Рис для начинки предварительно варится 5 минут в соленой воде до полуготовности и после этого немного охлаждается. Фарш включает в себя отварной рис с сухофруктами, такими как рубленый миндаль, яблоко, кизил, абрикос, сливы, финики, чернослив и изюм. Фарш можно полить медом и сдобрить корицей или сахаром. Поскольку хапама широко распространилась как в восточной кухне, так и в европейской, то в него стали класть любые сухофрукты и орехи по выбору повара. При пересыхании компонентов их предварительно замачивают. Орехи рубятся или измельчаются колотушкой. Тыкву изнутри смазывают сливочным маслом и укладывают в неѐ приготовленный фарш. Сверху на фарш кладется сливочное масло. Начинка в тыкву выкладывается не до верха, так как в процессе запекания она увеличивается в объѐме. Тыква сверху закрывается срезанной крышечкой, заворачивается в фольгу и кладется на 2 часа в духовку. Из-за разного объѐма используемых тыкв и особенностей работы духовки время приготовления может изменяться. Обычно на выпекание уходит от 40 мин до 1,5 часа при температуре около 200 градусов. Тыква запекается до тех пор, пока она не станет мягкой, после чего подается к столу. Перед употреблением тыква разрезается сверху вниз ломтями. К блюду подают растопленное сливочное масло, мед, вымытые сухофрукты и др. "Хапама́"- Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA

"А это приготовила я сама." "Хапама́"- lilit Ohanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց, Hrazdan ARMENIA 71

Нежный с приятной кислинкой национальный армянский суп спас! В каждой стране есть традиционное национальное блюдо. В Армении одним из таких и самых уважаемых является армянский суп спас. Кто пробовал этот суп, приготовленный по первоначальному исходному рецепту, отзывается о нем очень хорошо. Готовится этот суп просто и быстро, а получается очень вкусен. Кроме того он отлично подойдет для жаркого времени года, в холодном виде как альтернатива поднадоевшей окрошки. Спас считается низкокалорийным и полезным блюдом.

"Ciorba armenească"/ "Soupe arménienne"/ "Armenian soup"- Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA "Хавиц" очень древний сытный завтрак армян, и не только завтрак, хавиц у нас дают женщинам после родов, чтобы укрепить их организм…очень полезен для худых, у которых проблемы с понижением веса…очень полезен для детей на завтрак… одним словом очень вкусная вещь…

-Состав -Мука -масло слив или топленое -сахар -кипяченная вода -корица, гвоздика молотая по вкус

"Хавиц"- Tigran Baghdasaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA

72

Tigran Baghdasaryan, An Vardanyan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոց- Hrazdan, ARMENIA

Ani Khazaryan, Derenik Yeghiazaryan- Անանիա Շիրակացու անվան 6 հիմնական դպրոցHrazdan, ARMENIA

73

Sakarya Sakarya province of Turkey was in 1954 with Law No. 6419 and took the name of Sakarya.

Some local dishes of Sakarya: 1)Pumkin Dessert 2)Islama Köfte How Can We Do Islama Köfte?

Some nice touristic places to visit in Sakarya are:

İngredients 1) 500gr mince 2) 1 onion 3) 1 cup of bread 4) 1 tablespoon milk 5) 1 teaspoon salt 6) 1teaspoon black peper

1)Sapanca Lake 2)İnönü Plateau 3)Keremali Plateau 4)Sapanca Çiğdem Plateau 5)Sakarya Taraklı Thermal Tourism Center 6)Soğucak Plateau 7)Maden Stream

Pumking dessert

7) 2 tablespoon oil For Presentation: 1) 18 slices of bread 2) 2 tablespoon butter 3) 1 teaspoon ground red pepper 4) 5 cups of water 5) 1 meat bouillon

Preparation 1)Put the minced meat needed for the meatballs in a deep bowl, grate the onion in it and knead it well after adding the other ingredients. When you knead it well, cover the meatball mixture with a stretch film and let it rest in the refrigerator for about 1 hour.

5)Pour the buttered pepper into the broth and mix well.

6)Take the bread you sliced ​one by one, dip the prepared meat into the gravy and lightly fry both sides on the grill.

2)After the meatballs are well rested, shape and fry on the grill or in a little oil.

3)While the meatballs are cooking, take the water in a pot on the other side, when the water starts to boil, throw the meat bouillon in it and mix it until the meat bouillon melts.

4)Melt the butter in a small pan and throw the powdered red pepper in it, stir quickly several times and cover the bottom of the stove.

7)Slice the onions and tomatoes, wash the peppers, and lightly roast them all on the grill. Take the bread slices that you have fried on the grill to the serving plate. Pour a little more of the sauce over them. Put the meatballs on top. Then serve. Bon Appetit.

Hello I'm Berat Yiğit Ü. I’m 7 grade in Şahin School I'm from Turkey and I live in Sakarya Today I tried to explain Sakarya's Turistic places and some local foods.

I'm happy because I think this project is soo good I love this project Have nice day all.

İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

74

"Get set for Safer Internet Day 2020, taking place on Tuesday, 11 February 2020, when - once again we'll join forces across the globe to work "Together for a better internet".16 "Safer Internet Day (SID) is fast approaching – on Tuesday, 11 February 2020, we will be millions around the globe, uniting "Together for a better internet". How do you plan to participate in the big day?

Digital technologies provide you with a world of possibilities at your fingertips. Never before have we enjoyed so many opportunities to learn, exchange, participate and create. Yet, the internet also opens up certain risks to its users – especially the most vulnerable ones, such as children: privacy concerns, cyberbullying, disinformation, exposure to potentially harmful content and predatory behaviours, to quote but a few.

How can we ensure access to a safe and stimulating online environment for the greatest number, where they can make the most of a wealth of opportunities, while at the same time mitigating its negative sideeffects? Together, we have the power to inspire positive changes online and to raise awareness of the issues that matter to us. * Safer Internet Day aims to promote a responsible, respectful, critical and creative use of digital technologies, especially among children and young people, and to call on all stakeholders to play their part in creating a better internet.

Safer Internet Day is organised by the joint Insafe/INHOPE network of European Safer Internet Centres (SICs), with the support of the European Commission*. With a global, community-led approach, Safer Internet Day encourages everyone to come together and play their part for a better internet. The campaign involves children, young people, parents and carers, teachers, educators and social workers, industry, decision makers and politicians from over 150 countries around the globe – and more!

We invite you to join the movement and play your part for a better internet, on the next edition of Safer Internet Day on Tuesday, 11 February 2020. Find further information on www.saferinternetday.org, a global online community platform where countries and international organisations showcase the events and the actions they will conduct locally, nationally and internationally for Safer Internet Day. Additionally, keep an eye on the official Safer Internet Day social media channels on Facebook and Twitter.

16

https://www.saferinternetday.org/web/sid/home

75

* Safer Internet Day would not be possible without the support of the European Commission. Currently the funding is provided by the Connecting Europe Facility programme (CEF). Find out more about the EC's "European Strategy for a Better Internet for Children" on the European Commission's website."17

Eveniment eTwinning: SAFER INTERNET DAY 2020- Organizator: Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

18 19

„Săptămâna Siguranței pe Internet:10-14 februarie 2020” - „O lume fără frică”; Tema: "Cyberbullying" (hărțuirea online)/ "Internet Safety Week- February 10-14, 2020"- "A world without fear"/ Theme: "Cyberbullying (online harassment)/ "Semaine de la Sécurité sur Internet du 10 au 14 février 2020"- "Un monde sans peur"; Thème: "Cyberintimidation" (harcèlement en ligne); Prof. înv. primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 17

https://www.betterinternetforkids.eu/web/portal/practice/awareness/detail?articleId=5508666

18

http://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2018/02/ziua-sigurantei-pe-internet.html

19

https://oradenet.salvaticopiii.ro/la-avizier/ora-de-net-lanseaza-campania-o-lume-fara-frica https://oradenet.salvaticopiii.ro/la-avizier/sarbatorim-impreuna-saptamana-sigurantei-pe-internet

76

"Ziua Siguranței pe Internet 2020": 11 februarie 2020; Activitate susținută în regim de voluntariat, cadrul Proiectului "Ora de Net", coordonat la nivel naţional, de Organizaţia "Salvaţi Copiii"/ "Journée de la Sécurité sur Internet 2020": 11 février 2020; Activité soutenue sur une base volontaire, dans le cadre du Projet "Ora de Net", coordonné au niveau national, par l'organisation "Sauvez les enfants" Classe II B, École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie Prof. înv. primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA

77

"Ziua Siguranței pe Internet 2020": 11 februarie 2020; Activitate susținută în regim de voluntariat, cadrul Proiectului "Ora de Net", coordonat la nivel naţional, de Organizaţia "Salvaţi Copiii"20/ "Journée de la Sécurité sur Internet 2020": 11 février 2020; Activité soutenue sur une base volontaire, dans le cadre du Projet "Ora de Net", coordonné au niveau national, par l'organisation "Sauvez les enfants" Classe II B, École de Gymnase "Ion Creangă" Buzău, Roumanie Prof. înv. primar Ifrim Nicoleta, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, ROMÂNIA 20

1. Eveniment eTwinning: SAFER INTERNET DAY 2020: https://live.etwinning.net/events/event/108698 https://live.etwinning.net/events/event/108698 2. Săptămâna UE a programării; (Codul "Săptămâna programării": cw20-jBwGj); https://codeweek.eu/view/284650/safer-internet-day https://codeweek.eu/my 3.Blog "Caleidoscop educațional": "Siguranța pe internet": http://cristeanicoletaifrim.blogspot.com/2018/02/ziua-sigurantei-pe-internet.html- materiale informative pentru elevi, cadre didactice și părinți, pe tema "Ziua siguranței pe Internet 2020- O lume fără frică".

4.Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=100013759037198

78

"Nous avons organisé une Journée Internet Sécurisée avec mes élèves". İsmail Aça, İzmit Yunus Emre Kiz Anadolu İmam-Hatip Lisesi, TURCIA

"eSafety Güvenli internet 2020" "HAPPY SAFER INTERNET DAY, 2020!" İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

İbrahim Soykan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, TURCIA

79

Hacivat ve Karagöz’ Ün Küresel Isınma Eğitimi Gölge oyunu, yüzlerce yıllık geçmişi olan bir sanat dalıdır. Geleneksel olarak havan derilerinin kesilmesi ve kesilen bu derilerden çeşitli figürler oluşturulması ile oynanır. Kesilen ve insan, hayvan ya da eşya gibi şekiller verilen deriler, bir ışık kaynağı önünde oynatılır ve bu oynatılan figürlerin gölgeleri de sıkıca gerilmiş bir perde üzerine yansıtılır. Bu figürlerin gölgeleri ile oynatılan oyuna gölge oyunu adı verilir.

Gölge oyununun başlangıcı için kayıtlar 10. yüzyıla kadar gitmektedir. Bin yılı aşkın bir geçmişi olan bu oyunun Asya‘da ortaya çıktığı bilinmektedir. Bugün ki Endonezya topraklarında ortaya çıkan gölge oyunu, Çin ve Hindistan‘da da hemen kabul görmüş ve kısa zamanda geniş coğrafyalara yayılmıştır. Gölge oyununun Türklere geçişi o zamanlar Orta Asya‘da bulunan atalarımız tarafından olabileceği düşünülmektedir. Bunun yanında Anadolu‘da bu oyuna 16. yüzyılda sıkça rastlanıldığına dair de kayıtlar mevcuttur.

Gölge oyunu aynı zamanda fikirleri ifade etmenin de farklı bir yolu olarak da karşımıza çıkmaktadır.

Okulumuzda öğrencilerimiz hem Gölge oyununun ne demek olduğunu hem Hacivat ve Karagöz‘ ün tarihçesi ve kültürümüzde ki yeri hakkında bilgilendirmede bulunmalarının ardından gölge oyununun etkilerinden yararlanarak küresel ısınmanın ne demek olduğunu arkadaşlarına anlattılar. İnsanların doğaya ve çevreye verdiği zararlar, küresel ısınma konusunda bizlerin üstümüze düşen görevleri hakkında önemli noktalara geleneksel gölge oyununu kullanarak değindiler.

Gölge oyununu sahnelemedeki başarılarıyla da Minik Şahinlerimizin dikkatini çekerek gözlerini bir an olsun kırpmadan izlemelerini sağlayan öğrencilerimiz farkındalık uyandırmak adına eyleme geçerek gösterdikleri duyarlılıklarından dolayı tebrik ediyoruz.

Ayşe Gülnev Baylan, Adapazari Özel Şahin Ortaokulu, Adapazarı, TURCIA 80

81