Reporter aprilie 2018 by Manuel Barbu

nr. 3 - aprilie 2018, preţ 32,6 lei

www.reportereconomic.ro

100% CONDIŢIA DE "ACHIZIŢIE VERDE”

SINGURA REVISTĂ DIN ROMÂNIA CE ÎNDEPLINEŞTE

Analize economice / proiecte & programe / business

pag.

Start-Up Nation 2018 un proiect cu final așteptat

Economia la raport Stere Creţu

S-a mai vehiculat şi în trecut ipoteza conform căreia România poate deveni tigrul economic din Balcani, însă abia acum statisticile ne arată că, într-adevăr, ne îndreptăm spre acest titlu deţinut zeci de ani de Grecia.

stocurilor, cu o contribuţie de +1,1%, consecinţă a creşterii importante a stocurilor din economie.

Seriile de date publicate de biroul european de statistică, Eurostat anul trecut, arată că valoarea PIB-ului României ajustată în funcţie de influenţele sezoniere - a fost de 44,2 miliarde de euro, în timp ce valoarea PIB-ului Greciei a fost de 43,96 miliarde de euro. Este pentru prima dată de când există astfel de statistici când depăşim la acest criteriu statul elen, care a deţinut supremaţia în Balcani (exceptând Turcia) în ultimii ani. Unul dintre motive îl reprezintă obligaţiile financiare ale Greciei care trebuie să ramburseze datorii scadente în valoare de 7 miliarde de euro, pentru care are nevoie de noi tranşe de împrumut prin actualul program de asistenţă financiară, de 86 de miliarde de euro, al treilea primit de la declansarea crizei, in 2010. Mai mult, Parlamentul a adoptat noi măsuri de austeritate, printre care se numără scăderea pensiilor şi majorarea unor taxe.

Creşterea bazată pe un consum excesiv, ca a noastră, nu e sustenabilă pe termen lung. Aşa că degeaba vom ajunge să fim tigrul din Balcani, pentru că, dacă nu avem ghearele ascuţite, adică niste investiţii sănătoase, nu vom putea câştiga bătălia, vom fi pusi cu botul pe labe şi ne vom întoarce la locul nostru, în spatele Greciei, cu coada între picioare.

Pe de altă parte, în cazul României, creşterea economică s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei - al cărei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB - dar şi variaţiei

ISSN 1584 - 8930 redactie@reportereconomic.ro 0749.409.815 • Redactor şef Stere Crețu • Redacţia Ella Dobre, Andaluzia Mocanu, Ana Mihalecea, Elena Cristiana, Relu Stefan

Grafica, DTP, Tipar AMD Media & Business Grafica - Laura Ionescu

ISSN-L 1584 - 8930 General manager Emanuela Crețu director@reportereconomic.ro • Departament difuzare şi abonamente Elena Cristiana, 0733232441 abonamente@reportereconomic.ro • Secretariat: office@reportereconomic.ro • Revistă editată de ELECTRO IRMA TOP SRL, Com Butimanu, Jud Dambovita

din sumar

Noile norme GDPR modificări radicale pentru firme şi amenzi usturătoare

Fond de Investiții de 1,85 miliarde lei

[Analiză Gothaer Asigurări Reasigurări] Detalii care fac diferenţa pe segmentul asigurărilor agricole

Românii, în febra medicamentelor

Când automobilul electric se întâlneşte cu Industria 4.0 Târgul de la Hanovra

Stere Crețu

Start-Up Nation 2018 un proiect cu final așteptat

Revista REPORTER ECONOMIC în parteneriat cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru intreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și Banca Transilvania a organizat în data 18 Aprilie 2018, la București, conferința ”Soluții de finanțare și garantare a proiectelor de investiții pentru intreprinderi mici și mijlocii ”, prima dintr-o serie de șapte conferințe la nivel national. Evenimentul și-a propus să prezinte o serie de platforme de finanțare pentru firmele românești și modul de accesare a acestora, sursele de finanțare ale acestui moment, oportunitatea garantării investițiilor în business, bani guvernamentali și fonduri europene pentru finanțarea companiilor.

Programul Start-Up Nation 2018 Antreprenorii vor putea obține și în cursul anului 2018 fonduri nerambursabile prin intermediul programului Start-up Nation pentru înființarea unor afaceri mici și medii. Vor fi eligibile pentru a primi un sprijin maxim de 200.000 de lei societățile din spațiul rural sau urban, înființate după data de 31.01.2018, având domenii de activitate precum producție de bunuri, IT, industrii creative sau servicii. Perioada anunțată pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor este luna aprilie 2018 Un reprezentant al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a menționat, în cadrul conferinței că, instituția ar vrea să deschidă sesiunea de înscriere a firmelor în programul Start Up Nation, ediția 2018, prin care statul spune că va acorda fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare, unor afaceri mici și mijlocii din România, pentru investiții. În luna mai 2018 își propun să deschidă aplicația electronică pe site-ul

aippimm.ro, în care să se înscrie antreprenorii care vor bani de la stat pentru afaceri la încept de drum, ne-a spus Lăcrămioara Puișor, funcționar în Agenția pentru IMM Ploiești, din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, agenție care gestionează cel mai mare volum de cereri de finanțare pe programele naționale de srijin pentru firmele mici și mijlocii. „Ne dorim să deschidem programul în luna mai, sper să și reușim ” – a spus Puișor, în cadrul conferinței. Ca modificări operate în ediția 2018 a Start-Up Nation față de anul trecut, ea a menționat scăderea finanțării nerambursabile destinate achizițiilor de softuri și de servicii de creare de site-uri.

www.reportereconomic.ro

Start-Up Nation conform programului de guvernare este planificat pentru trei ani de zile a declarat Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM

Focusul dezbaterii l-a reprezentat Programul Start-up Nation, dezvoltând discutii constructive privind stadiul implementării proiectelor finanțate din bugetul aferent anului 2017, implicarea FNGCIMM în garantarea creditelor contractate de beneficiarii programului cât și propuneri de îmbunătățire a Programului pentru anul 2018. Cei prezenți la conferință au fost asigurați că experiența pe care FNGCIMM a acumulat-o pe parcursul implementării Programului în primul an de funcționare o vor fructifica în modul cel mai util în sprijinul viitorilor beneficiari Start-Up Nation 2018. În cadrul conferinței, a fost prezentat conex și paleta de soluții de garantare a finanțărilor, pe care FNGCIMM le poate oferi IMM-urilor interesate . Astfel, s-a amintit de programul de garantare OPTIMM, care a demarat anul trecut, precum și despre programul IMM Invest România, care va putea fi accesat în al doilea semestru al acestui an. Împărtășirea experienței de succes a unor antreprenori care au aplicat pe programul Start-Up Nation 2017 și care sunt încrezători în acest program național a reprezentat dovada reală că antreprenoriatul românesc are resurse reale de dezvoltare: oameni, finanțare, idei, creativitate și cadrul instituțional solid de punere în aplicare. În cadrul dezbaterii Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM a declarat “Start-up Nation are deja un mic istoric, deci, putem avea o perspectivă bazată pe certitudine. Eu am fost ministru în al cărui mandat, programul Start-Up Nation a fost gândit şi lansat. Cred că am estimat bine la momentul elaborării

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

arhitecturii Programului că va fi unul de succes. Start-Up Nation conform programului de guvernare este planificat pentru trei ani de zile, dar eu nu văd motive, pentru care să nu fie prelungit. Am avut 8.554 de beneficiari declaraţi eligibili. După ce am părăsit guvernul Grindeanu, am preluat poziţia de director general al FNGCIMM şi astfel, instituţia, a devenit o componentă principală în programul Start-Up Nation, alături de cele trei bănci partenere. O parte dintre beneficiari au optat pentru finanţare proprie şi după acest moment s-au dus către agenţiile regionale pentru IMM-uri unde au decontat, iar alţii, au optat pentru obţinerea unui credit de la cele trei bănci partenere, bănci care la rândul lor au venit pentru garantarea acestui credit către instituţia noastră şi mulţi beneficiari, dincolo de garantare, au optat şi pentru contragarantare, aceasta însemnând intrarea în lanţul de avizare a unei alte instituţii cum este Fondul de Contragarantare.

pe care le aveam la sfarsitul lunii martie sunt la Fondul de Contragarantare, care încă analizează aceste dosare. Alte 381 de dosare sunt încă într-o relaţie de discuţie cu băncile partenere. Aceste dosare fiind incomplete sau deţin anumite greşeli, dar o să le analizăm şi pe acestea şi le vom întoarce către beneficiari.”

Leonard Cornoiu, directorul departamentului Fonduri europene din cadrul Băncii Transilvania a atras atenția, asupra termenului de 29 septembrie 2018 pentru finalizarea acestor proceduri aferente programului Start-Up Nation 2017.

Fondul a procesat, a evaluat şi analizat, până în acest moment peste 4.500 de dosare Start-Up Nation depuse în acord cu programul StartUp Nation 2017. Din aceste dosare, noi am transmis către bănci, către beneficiari, 3.674 de dosare. Din diferenţa de la 4.531 la 3.673, un număr de 313 dosare, conform datelor

„Sunt clienți ai băncii care au semnat contractele de finanțare încă din luna decembrie 2017, dar care nu au reușit să demareze finanțarea cheltuielilor cu echipamentele sau celelalte cheltuieli prevăzute în planul de afaceri. Primul mesaj către beneficiar,i este acela de a parcurge pașii cu caietele de sarcini. Dosarele care merg pe fluxul după

Banca Transilvania, instituția de credit la care a acordat cele mai multe împrumuturi-punte firmelor din programul de finanțare StartUp Nation 2017, îi îndeamnă pe beneficiari să efectueze cheltuielile din proiecte, pentru a putea primi fondurile nerambursabile de maximum 200.000 de lei.

aprobarea băncii, confirmarea Fondurilor de garantare și de contragarantare nu mai au foarte mult de lucru, mai sunt câteva zeci de la Banca Transilvania. De la momentul în care s-a închis acest circuit beneficiarbancă-fonduri de garantare, rămâne în sarcina beneficiarului să-și facă respectivele cheltuieli. Nu putem să avansăm nici plăți unilateral, nici vizite la fața locului până când primim cererile din partea beneficiarilor de a atrage din creditele acordate pentru a-și implementa proiectul, pentru a-și achizițina echipamentele în prima fază. Este o constrângere foarte bună a programului, aceea de a-și achiziționa întâi echipamentele pentru a depune prima tranșă de decont. Și beneficiarii trebuie să grăbească și ei un pic achizițiile, semnarea contractelor cu furnizorii și solicitarea creditelor bancare pentru a-și depune dosarele la agențiile teritoriale. Agențiile teritoriale trimit notificările către bancă, banca în câteva zile merge la avizarea pe teren și ulterior se dă avizul de plată, iar banii merg în contul beneficiarului. Deci tot acest flux funcționează, este implementat. Până pe 29 septembrie trebuie ca fiecare beneficiar să solicite implementarea proiectului și să meargă pe acest flux”.

Din cele trei bănci partenere implicate în programul Start-Up Nation, la Banca Transilvania au conturile aproximativ jumătate dintre beneficiari: 4.527 de firme au ales să implementeze proiectul prin BT. Dintre aceștia, aproape 2.000 au solicitat credite-punte, restul mergând pe soluțiile de rambursare sau cerere de plată, care nu implică împrumuturipunte. Dintre cei aproape 2.000 de beneficiari cu credite-punte, de la BT, banca a realizat în cazul a 763 de

firme vizitele la fața locului, a efectuat cerificarea și a făcut plățile, conform raportării lui Cornoiu. Sumele plătite până acum se ridică la un total de 173 de milioane de lei.

Dincolo de Start-Up Nation - alte ajutoare pentru firme Leonard Cornoiu a menționat și o serie de pachete și soluții pe care antreprenorii care au obținut finanțare nerambursabilă în Start-Up Nation le pot accesa mai departe, în derularea afacerilor, prin Banca Transilvania: Contul primul an gratuit - costuri zero pentru beneficiari în primele 12 luni, Instrumente care să ajute la perfecționarea abilităților antreprenoriale. „BT Club este unul dintre instrumentele care poate veni în ajutorul antreprenorilor care au nevoie de sfaturi. Este un club al întreprinzătorilor români, are peste 20.000 de membri și, prin inițiativele sale, cursuri, workshopuri, ajută antreprenorii, beneficiarii Start-Up Nation să-și perfecționeze abilitățile de a-și conduce firmele, astfel încât să poată să își mențină atât angajații și să-și respecte rigorile programului”.

„Sunt și alte servicii, spre exemplu facilitatea Go Online, servicii de marketing digital la preuțuri reduse pentru beneficiarii care vor s-și facă publicitate, care vor să-și creeze o identitate vizuală”. „Vom avea antreprenori care să se gândească la a doua investiție și atunci ceea ce se potrivește este „Investește românește”, cu condiția ca 70% din achizițiile pe care le fac antreprenorii să aibă o componentă românească. Unul dintre cele mai mari avantaje este că dobânda este 2,5% peste ROBOR, iar comisioanele de acordare și gestiune mai mici”. „Pachetul Nelimitat este destinat IMMurilor care au operațiuni cu diverși clienți, furnzori care sunt parteneri BT, iar costurile sunt 21 de lei pe lună”. Locațiile conferințelor regionale au fost alese astfel încât să devină centre zonale, iar la aceste conferinșe sunt asteptați cei din județul respectiv dar și cei din județele limitrofe locației: Următoarea conferință din seria celor șapte v-a fi la Timișoara în data de 03 mai 2018.

Pentru cei care merg mai departe și reușesc să-și construiască afacerea, sunt instrumente care pt fi accesate la Banca Transilvania, chiar fără garanții materiale, unele dintre ele până la valoarea de 500.000 de lei. Pot fi pentru plata actvității curente - cum sunt liniile de credite sau scrisorile de garanții bancare -, sau pot fi credite de până la 5 ani sau suportarea a 100% a instrumentelor de plată Leonard Cornoiu, director departament Fonduri Europene -Banca Transilvania

Bursa student antreprenor AM POCU lansează ghidul solicitantului „Bursa student antreprenor - masură activă pentru creşterea participării studenţilor din categorii vulnerabile la programe de studii de licenţă” Autoritatea de Management pentru Programul Operational Capital Uman din cadrul Ministerului Fondurilor Europene lansează Ghidul solicitantului „Bursa student antreprenor - masură activă pentru creşterea participării studenţilor din categorii vulnerabile la programe de studii de licenţă”, aferent Programului Operaţional Capital Uman 20142020, Axa Prioritară 6 Educaţie şi competenţe, aprobat prin Ordinul Ministrului 226/20.04.2018 şi deschide apelul de proiecte competitiv, cu depunere în MySMIS începând cu data de 25.04.2018, ora 10.00 şi până în data de 25.07.2018, ora 16.00, aferent Obiectivului specific 6.7. - Creşterea participării la

învăţământul terţiar universitar şi nonuniversitar organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri vulnerabile, Obiectivul specific 6.9. - îmbunătăţirea nivelului de competenţe al personalului didactic din învăţământul terţiar universitar şi non-universitar organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile, Obiectivul specific 6.10. - Diversificarea ofertelor educaţionale în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate

corelate cu nevoile pieţei muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC si SNCDI. Acest apel finanţează proiecte prin mecanismul competitiv dedicate creşterii accesului şi echităţii în învăţământul superior din România, prin asigurarea de sprjin financiar studenţilor din categorii vulnerabile şi prin creşterea atractivităţii ofertelor educaţionale, în special în ceea ce priveşte antreprenoriatul. Alocarea bugetara POCU pentru apelul competitiv este de 71.091.764 euro, dedicată regiunilor mai puţin dezvoltate, contribuţia UE fiind de 85%, iar cofinanţarea naţională de 15%.

Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători AM POCU lansează ghidul solicitantului „Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători post-doctorat” Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Fondurilor Europene lansează Ghidul solicitantului – condiţii specifice „Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători post-doctorat”, aferent Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritarăa 6 Educaţie şi competenţe, aprobat prin Ordinul Ministrului 227/20.04.2018 şi deschide apelul de proiecte competitiv, cu depunere în MySMIS începând cu data de 25.04.2018, ora

10.00 şi până în data de 25.07.2018, ora 16.00, aferent Obiectivului specific 6.13 Creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar universitar şi non universitar care îşi găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activităţi de învăţare la un potenţial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.

Acest apel finanţează activităţi destinate îmbunătăţirii tranziţiei de la educaţie la viaţa activă a participanţilor din învăţământul terţiar universitar (ISCED 8), inclusiv a cercetătorilor post-doctorat. Alocarea bugetară POCU pentru apelul competitiv este de 84.705.882 euro, dedicate regiunilor mai puţin dezvoltate, contribuţia UE fiind de 85%,iar cofinanţarea naţională de 15%.

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Sprijin pentru grupuri de acţiune locală AM POCU lansează ghidul solicitantului „Sprijin pentru funcţionarea grupurilor de acţiune locală pentru implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală la nivelul oraşelor cu peste 20.000 de locuitori” Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Fondurilor Europene lansează Ghidul Solicitantului Conditii Specifice „Sprijin pentru funcţionarea grupurilor de acţiune locală pentru implementarea Strategiilor de dezvoltare locală la nivelul oraşelor cu peste 20.000 locuitori” – Etapa a III-a mecanismului DLRC, aprobat prin Ordinul Ministrului 225/20.04.2018 şi deschide apelul de

proiecte competitiv restrâns, cu depunere în MySMIS începând cu data de 24.04.2018, ora 10.00 şi până în data de 24.05.2018, ora 16.00, aferent Obiectivului Specific 5.1: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate (romă şi non-romă) din oraşe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii romă, prin implementarea de măsuri/ operaţiuni

integrate în contextul mecanismului de DLRC. Acest apel reglementează condiţiile de finanţare a cheltuielilor de animare şi funcţionare a Grupurilor de Acţiune Locală ale căror Strategii de Dezvoltare Locală au fost selectate pentru finanţare în cadrul etapei II a mecanismului DLRC. Alocarea bugetara POCU pentru apelul competitiv restrâns este de 14.329.460,75 euro, contribuţia UE şi cofinanţarea natională.

Bogdan Pavel

Fond de Investiții de 1,85 miliarde lei România va avea un fond suveran de investiții. Dacă parlamentarii au vrut ca valoarea acestuia să fie de aproape două miliarde de euro, mamutul financiar va avea doar 1,8 miliarde de lei. Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost aprobat de camera superioară a Parlamentului, Senatul, și va deveni lege după ce Camera Deputaților îl va ratifica, în condițiile în care este for decizional.

Nouă miliarde de lei (1,9 mld. euro) ar fi fost capitalul social al Fondului, în varianta propusă de parlamentari. 89 de companii, din energie, din transport, instituţii financiare ar fu urmat sp facă parte din din acest fond. Asta în condițiile în care la Ministerul de Finanțe exista un proiect de înfiinţare a FSDI cu numai 27 de companii și un capital de doar 1,8 miliarde lei. După discuțiile din comisie, a fost votată o variantă mult mai apropiată de cea prezentată de guvern, cu numai 23 de companii și capital social de 1,85 miliarde lei. Confirm amendamentelor adoptate, srategia investițională a fondului ar urma să fie aprobată de Guvern și ar urma să vizeze printre altele dezvoltarea infrastructurii și stimularea inovației. Indicatorii de performanță pe termen mediu și lung vor fi elaborați de Ministerul Finanțelor, iar evaluarea lor va fi făcută tot de Ministerul Finanțelor. Un alt amendament prevede că înstrăinarea de acțiuni și active să fie făcută în condiții de piață, de transparență și competitivitate. Societățile care vor forma fondul își vor stabili în mod independent strategiile comerciale și comportamentul pe piață. Fondul, în calitatea sa de acționar, nu va stabili și nu va influența, direct sau indirect, strategiile comerciale și comportamentul pe piață al societăților pe care le deține în portofoliu, și nu se va implica în activitatea de zi cu zi a companiilor. De asemenea, propune interzicerea schimburilor de informații sensibile din punct de vedere comercial între societăți. FSDI nu va putea impune și nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între societățile pe care le deține în portofoliu.

www.reportereconomic.ro

Primii membri ai CS vor fi numiți temporar (maxim 18 luni) de acționar prin Ministerul Finanțelor, iar aceștia să numească Directoratul. Numirea primilor membri ar urma să fie facută în baza unui proces de selecție, prin respectarea criteriior prevăzute de OUG 109/2011. Forma inițială a proiectului de lege prevedea că primii membri vor fi numiți prin hotărâre a celor două Camere ale Parlamentului. Managerii vor fi remunerați în baza unor indicatori de performanță stabiliți prin mandat. Membrii CS nu pot fi membri ai Directoratului, iar mandatul lor va fi de patru ani, nu șase cum prevedea proiectul inițial. Guvernul a adus amendamente după ce Eurostat a constatat că există prevederi din proiectul de lege care ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice, putând avea impact pe deficit și datorie publică. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, forma adoptată de Senat va trebui transmisă către Eurostat în vedere "obținerii cât mai urgent posibil a opiniei ex-ante". Actuala majoritate își dorește ca până la vacanța parlamentară să treacă proiectul și de Camera Deputaților iar fondul să devină operațional până la sfârșitul anului.

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Societățile propuse de guvern care să facă parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) Electrica Delgaz Grid SA E.ON Energie România Chimcomplex OMV Petrom Telekom România Antibiotice SA Compania Națională pentru

Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune Loteria Română IAR SA Oil Terminal Cuprumin Unifarm SN Apele Române Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Romgaz Hidroelectrica CN Aeroporturi București Nuclearelectrica Imprimeria Națională Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Conpet

4 milioane de euro pentru „Băile Turda” A fost semnat contractul de finantare “Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere si a utilitatilor din corpul drumului in Baile Turda” cu o valoare totala de 22.550.603,74 lei (4.902.305,16 euro). Obiectivul general al proiectului consta in cresterea economica a statiunii turistice balenoclimaterice „Baile Turda”, zona aflata in declin economic, dar cu un potential turistic valoros, in vederea cresterii atractivitatii zonei turistice, a numarului de turisti interesati atat de turismul de sanatate, cat si de cel de recreere si implicit cresterea numarului mediu de salariati din statiunea turistica. Pe parcursul celor 36 de luni de implementare a proiectului vor fi modernizate si reabilitate urmatoarele 20 de strazi: Aleea Alexandru Borza, Aleea Bailor, Aleea Durgaului, Aleea Mures, Aleea Olt, Str. Alunisului, Str. Barbu Lautaru, Str. Caisului, Str. Campului, Str. Castanilor, Str. Ciresului, Str. Fragariste, Str. George Enescu, Str. Gheorghe Dima, Str. Marului, Str. Nucului, Str. Piersicului, Str. Prunului, Str. Sesului, Str. Visinului. Programul Operational Regional 2014-2020, promovat sub brandul REGIO, este gestionat la nivel national de catre Ministerul Dezvoltarii Regionala si Administratiei Publice, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de catre ADR Nord-Vest, in calitate de Organism Intermediar.

Bogdan Pavel

Criza forței de muncă România se confruntă cu o acută criză a forței de muncă, iar patronii de firme mici și mijlocii, membri ai celei mai mari organizații patronale, cer guvernului să taie ajutoarele sociale acordate celor care sunt apți de muncă și să elimine pragurile anuale care limitează numărul lucrătorilor stăini care pot fi aduși în România din afara Uniunii Europene. Totodată ei cer demararea unui program la nivel național de readucere în țară a celor plecați la muncă, în străinătate.

Situație hilară la târgul de joburi de la Ploieşti. Deși angajatorii ofereau peste 3.000 de joburi, atât pentru muncitorii necalificați cât și pentru cei specializați, mulți dintre cei care au trecut pragul au făcut-o doar... pentru obține ștampila organizatorilor ca să arate Protecției Sociale că au fost acolo. Și pentru a încasa în continuare ajutorul de la stat. Și angajatorii din turism, de pe litoral, se plâng că în acest an nu vor avea cu cine să deschidă hotelurile și restaurantentele. Un bucătar cu experiență cere un salariu de cel puțin 3.000 de euro, iar o cameristă nici nu vrea să audă de o leafă mai mică de 500 de euro. În aceste condiții, președintele Consilului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a prezentat un set de măsuri care au drept scop soluționarea problemei forței de muncă din țară. Jianu cere Guvernului să taie prestațiile sociale pentru românii apți de muncă. „Vedem un soi de <<amenințare>> continuă cu privire la modificările legislative

asupra celor care sunt apți de muncă, dar primesc prestații sociale. De ce nu se fac? Aici, de fapt, e marele semn de întrebare. Poate că există un interes politic. Deci ministrul de Finanțe să nu ne mai <amenințe> că le face. Pur și simplu să le facă!”, a declarat președintele CNIPMMR. Totodată el cere eliminarea contingentelor de muncitori străini, din afara Uniunii Europene, limitate pentru acest an la un număr de 7.000 pentru toate sectoarele economiei românești. CNIPMMR solicită guvernului să declanșeze un program de repatriere a muncitorilor români din statele membre ale Uniunii Europene, pe fonduri europene. „Noi am trimis către Guvern un program care să fie finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, cu fonduri europene, intitulat <Diaspora, hai acasă!> . Acesta ar fi similar programului Diaspora Start-up (adresat întreprinzătorilor), dar acesta s-ar adresa angajaților. Ne propunem să aducem în țară 100.000 de lucrători români care să primească o primă de relocare - te muți din Italia în țară cu familia, primești o primă de relocare, cu condiția de a te angaja. Iar din fondurile europene, este o subvenție la salarii, pe 6-12 luni, acordată firmelor, la nivelul salariului mediu pe economie, cu obligația ca întreprinzătorul să păstreze acel loc de muncă o perioadă similară de timp în plus”, a precizat Jianu. Alte probleme cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii sunt birocrația și lipsa de predictibilitate legislativă. De aceea, reprezentanții CNIPMMR solicită digitalizarea adminstrației publice și stoparea modificărilor legislative. Numai în primele trei luni au fost operate nu mai puțin de 120 de modificări. Conform unei situații centralizate de Consiliu, volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017, în condițiile în care anul trecut s-a înregistrat un record de modificări legislative fiscale (s-au modificat/completat 290 de articole din Codul fiscal).

Eveniment realizat în colaborare cu Ministerul Mediului

CONFERINȚA NAȚIONALĂ

16 MAI 2018 ROMEXPO - București, Pavilion B2

Deșeurile de ambalaje:

Tendinţe vs. Eficienţă Organizatori

Parteneri principali

Parteneri

Elena Cristiana

Mediul de afaceri beneficiază de resurse financiare La jumătatea acestei luni, alte 17 firme din cele şase judeţe ale Regiunii Centru au semnat, la sediul ADR Centru, contracte de finanţare nerambursabilă cu o valoare totală de peste 80 milioane lei, dublând aproape numărul contractelor de finanţare pe Prioritatea de investiţii 2.2 a Programului Operaţional Regional 2014-2020. La nivelul Regiunii Centru, s-au depus în perioada februarie-august 2017, pe această prioritate de investiţii, un număr de 225 de proiecte care solicitau fonduri pentru dezvoltare cu peste 500% bugetul alocat, din care aproape 20% au atras deja suma prestabilită la nivel regional. Cele 17 proiecte finanţate semnate recent au o valoare totală de 86,654,327.67 lei, din care valoarea solicitată ca şi finanţare nerambursabilă este de 48,755,491.96 lei. Celelalte 20 de contracte de finanţare pe această prioritate semnate la începutul anului, au o valoare totală de peste 122 milioane lei, din care 64,24 milioane lei reprezintă valoarea solicitată ca şi fonduri nerambursabile. Diferenţa dintre cele două sume este contribuţia financiară adusă de firme,

pentru a sprijini şi finanta din surse proprii realizarea proiectelor. Prin fondurile alocate acestor proiecte se vor realiza lucrări de construire sau extindere a spaţiilor de producţie sau servicii, dar şi dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line. Un proiect depus putea solicita o finanţare nerambursabilă între 200.000 – 1.000.000 euro. Un număr de 225 de proiecte s-au depus pe această prioritate de investiţii, solicitând spre finanţare nerambursabilă suma de 647,30 milioane lei. Dintre acestea, 163 au parcurs procesul de evaluare solicitând spre finanţare 477,05 milioane lei, gradul de acoperire al bugetului alocat fiind de 429,1%. În acest moment, pe lângă cele 37 de proiecte contractate, încă 126 cereri de finanţare se află în diverse etape de evaluare sau de contractare, urmând să se stabilească în perioada următoare care vor intra la finanţare sau dacă vor rămâne pe lista de rezervă.

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

După cum se poate vedea, perioada scursă de la depunerea unui proiect la contractarea lui s-a micşorat considerabil faţă de perioada 2007-2013. Pe prioritatea de investiţii 2.2 am avut disponibil un buget de 110 milioane lei, dar proiectele depuse de firmele din regiune pe aceasta prioritate solicitau peste 600 milioane lei fonduri nerambursabile. Aceste cifre sunt pentru noi un indicator care reflectă nevoile mari de finanţare ale mediului privat, dar şi faptul că activităţile de informare şi consiliere a celor ce solicitau fonduri au fost bine realizate de către expertii ADR Centru. Practic, prin contractele pe care le-am semnat recent am ajuns la valoarea de 113 milioane lei, adică un grad de acoperire de 100% a bugetului alocat şi vom continua să contractăm până la 150%. În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că nevoile mediului de afaceri sunt atât de mari şi fiindcă sunt încă multe proiecte bune care aduc locuri de muncă şi dezvoltare economică, facem demersuri să vedem dacă putem mări acest grad de contractare al proiectelor din Regiunea Centru

Pe lîngă proiectele finanţate prin Prioritatea 2.2, cu buget de maxim 1.000.000 euro fonduri nerambursabile, prin ADR Centru s-au mai alocat şi contractat fonduri pentru proiectele ce prevăd dezvoltarea microintreprinderilor. Astfel, pe Prioritatea de investitii 2.1 a POR 2014-2020 se puteau solicita maxim 200.000 euro/proiect, apelul pentru aceste proiecte fiind închis în luna mai anul trecut. Pe acest domeniu s-au depus spre contractare 497 cereri de finantare, prin care se solicitau 333,39 milioane lei fonduri nerambursabile spre finanţare. Dintre cele 252 de proiecte care au ramas în etapele de evaluare, un număr de 192 de firme au semnat contractele de finanţare până la începutul acestei luni, fiindu-le alocate peste 122,21 milioane lei, respectiv 54% din bugetul disponibil.

a declarat domnul Simion Cretu director general ADR Centru.

Relu Ştefan

Rata de absorbţie a fondurilor UE este de 16,1%, în 4 ani şi 4 luni România a absorbit 16,1% din fondurile europene pentru perioada de programare 2014-2020, în 4 ani şi 4 luni, a declarat, joi, un secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene, care a criticat modul în care România a semnat, în mandatul lui Eugen Teodorovici (PSD) la Ministerul Fondurilor Europene, Acordul de parteneriat cu Comisia Europeana pentru banii alocati în actualul ciclu financiar. „Rata de absorbţie este de 16,1%, faţă de o rată medie la nivel european de 18%” – a spus Dan-Octav Paxino, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. El a menţionat

că în această rată de absorbţie intră şi avansurile primite de la Comisia Europeană pentru începerea proiectelor, bani care vor fi retraşi proporţional cu sumele neabsorbite, la finalul perioadei de programare (finalul anului 2023). De asemenea, aici intra şi fondurile europene gestionate la Ministerul Agriculturii, adică Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, care necesită proiecte, dar şi plăţile directe la hectar prin APIA, bani care se oferă fermierilor fără să fie nevoie de proiecte de investiţii. Potrivit datelor oficiale centralizate la Ministerul de Finante, în perioada 2014-31 martie 2018, România a primit de la Uniunea

Europeană în total circa 10,2 miliarde de euro, fonduri europene din cadrul Financiar 2014-2020. Mai mult de jumătate din această sumă o reprezintă avansurile de circa 1,3 miliarde de euro acordate din oficiu, la începutul perioadei de programare, şi plăţile directe la hectar (FEGA) de 4,28 miliarde de euro, bani oferiţi de UE fără să fie necesare proiecte.

Noile norme GDPR modificări radicale pentru firme şi amenzi usturătoare

Deşi ar trebui să garanteze pentru buna implementare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR) în ţara noastră, statul român a rămas el însuşi în urmă cu adoptarea legilor care să permită colectarea şi prelucrarea datelor personale în conformitate cu noile standarde impuse de UE.

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Andaluzia Mocanu Pe fondul creşterii infracţionalităţii din mediul virtual, UE a decis încă de acum doi ani că nu mai poate permite ca datele personale ale celor peste 500 de milioane de cetăţeni ai săi să fie folosite de oricine şi în orice condiţii. În consecinţă, pe 4 mai 2016, Uniunea a adoptat Regulamentul General privind Protecţia Datelor. Acesta este, de fapt, un set de principii şi de reguli care obligă operatorii de date - fie ei instituţii sau firme - să colecteze de la cetăţeni doar datele personale de strictă necesitate pentru desfăşurarea activităţii. În plus, le impune operatorilor să prelucreze datele oamenilor doar în condiţii sigure şi să le stocheze numai câta vreme au într-adevăr nevoie de ele. În multe dintre cazuri, potrivit GDPR, datele personale ale cetăţeanului european vor putea fi colectate şi prelucrate numai dacă acesta îşi exprimă mai întâi acordul. În plus, cetăţeanul va putea cere chiar ştergerea unor informaţii personale din evidenţele instituţiilor şi din cele ale firmelor. Totul a fost gândit astfel încat europeanul să poate trăi în siguranţă şi să se bucure de cât mai multă intimitate. La o prima vedere, o astfel de securizare a modului de colectare şi prelucrare a datelor ar putea părea relativ uşor de făcut. La urma urmei, avem deja Legea 677/2001 care stabileşte norme de protecţie a datelor personale. În realitate, însă, tranziţia nu va fi deloc uşoară. Dimpotrivă, implementarea GDPR - o colecţie de reguli care ocupă sute de pagini - va schimba radical şi definitiv modul în care lucrează cele mai multe dintre instituţiile şi firmele din ţara noastră şi din celelalte 27 de state membre UE.

Obligaţii noi atât pentru instituţii, cât şi pentru firme Să luăm, mai întai, cazul instituţiilor. Cele mai multe dintre ele - începând cu primăriile şi ajungând la administraţiile fiscale, la spitale, la şcoli, la secţii de poliţie etc colectează şi prelucrează date personale ale cetăţenilor ca să îşi poate face treaba. În consecinţă, pentru a nu încălca normele GDPR, fiecare dintre ele ar fi trebuit să găsească cea mai potrivită cale de a-şi reorganiza activitatea pentru a lucra

mai eficient cu datele personale ale oamenilor. La fel stau lucrurile şi în cazul multora dintre firme. Să ne găndim doar la cele cu care interacţionam frecvent, de la bănci la asiguratori, magazine online, clinici medicale private sau agenţii de turism. Toate ne colectează şi ne prelucrează datele personale, fie că e vorba despre nume, despre adrese sau alte date din buletin. Iar asta înseamnă că toate ar fi trebuit să îşi schimbe modul de lucru după cum le impun prevederile GDPR. Fiecare firmă şi fiecare instituţie care lucrează cu date personale va trebui să îşi creeze propria procedură pentru colectarea şi prelucrarea acestora. În plus, va trebui să aiba un registru în care să menţioneze fiecare prelucrare. În unele cazuri, va trebui chiar să îşi angajeze unul sau mai mulţi responsabili cu protecţia datelor personale, care se vor numi data protection officers (DPO).

Doi ani în care nu s-a făcut mare lucru UE a prevăzut în 2016 că această conformare la noile norme de protecţia datelor va fi dificilă şi costisitoare. În consecinţă, le-a acordat tuturor operatorilor de date din statele membre nu mai puţin de 2 ani pentru a implementa GDPR. Această perioadă de graţie - în care se presupune că operatorii de date s-au pregătit temeinic - expiră peste doar 3 săptămâni, pe 25 mai 2018. La acel moment GDPR va intra în vigoare şi va începe să produca efecte. Nu va mai fi nevoie ca România să publice textul regulamentului în Monitorul Oficial sau să îi recunoască valabilitatea într-un alt mod. Simpla aparteneţă la UE obligă ţara noastră se respecte regulamentul, odată intrat în vigoare. Iar asta înseamnă ca pe 26 mai, operatorilor de date li s-ar putea cere să faca dovada că au implementat prevederile regulamentului şi că-l respectă. Iar în cazul în care n-ar avea pregătită întreaga procedură care să le permită respectarea Regulamentului, ar putea fi penalizaţi cu amenzi usturătoare, de până la 20 de milioane de euro. Dacă aşa ceva s-ar întampla, multe instituţii şi firme din România ar ajunge să pună lacătul pe uşă.

Legile care permit aplicarea GDPR, date pe ultima sută de metri În realitate, şansele ca aşa ceva să se întâmple imediat după intrarea în vigoare a regulamentului sunt destul de mici. Înainte de toate, din cauză că, momentan, n-ar avea cine să desfăşoare controalele şi să aplice amenzile. În mod normal, de asta ar urma să se ocupe Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), înfiinţată înca din 2005. În realitate, însă, Autoritatea va putea controla modul în care este respectat GDPR şi va putea da amenzi abia în momentul în care legea i-o va permite. Iar momentan, legea care i-ar permite-o e încă la Senat, în faza de avizare. Proiectul de act normativ care vizează modificarea Legii nr 102/2005 (privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date) a fost lansat Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în dezbatere publică pe 5 septembrie 2017. El a fost, însa, prezentat de Guvern Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor abia pe 10 aprilie 2018. Deputaţii au preluat în procedură de urgenţă proiectul, l-au avizat, l-au votat şi l-au înaintat Senatului. Totul, în doar 15 zile. Acum proiectul de lege aşteaptă să fie avizat de cinci comisii de specialitate din Senat, iar comisia de fond - cea Juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validari - are termen până pe 22 mai să depună raportul final. Ulterior, ar trebui votată şi adoptată până pe 25 mai legea care să abiliteze ANSPDCP să monitorizeze implementarea GDPR şi, eventual, să dea sancţiuni când şi daca e cazul. În mod normal, dacă exista respect faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri, dacă exista respect faţă de buna funcţionare a statului, această lege ar fi trebuit să fie de mult timp în vigoare.

[Analiză Gothaer Asigurări Reasigurări]

Detalii care fac diferenţa pe segmentul asigurărilor agricole Ø În 2017, Gothaer Asigurări Reasigurări a plătit

daune aferente culturilor agricole şi animalelor și păsărilor în valoare de peste 13 milioane lei și un total de peste 51 de milioane lei1 de la momentul lansării companiei Ø Riscul care a produs cele mai multe daune a

fost grindina Ø Cultura cea mai afectată în 2017 a fost floarea

soarelui Ø Top 3 regiuni/județe în care au fost înregistrate

pagube pe segmentul agricol au fost Arad, Teleorman, Constanţa

În 2017, primele brute subscrise în portofoliul Gothaer Asigurări Reasigurări pe segmentul asigurărilor agricole, incluzând aici atât culturi, cât și animale și păsări, au înregistrat o creștere de 14,7% faţă de anul precedent. Totodată, daunele plătite de companie pentru asigurările agricole şi animale şi păsări au însumat anul trecut 13,3 milioane lei, din totalul plătit în ultimii 5 ani, în valoare de aproape 51 milioane lei.

www.reportereconomic.ro

Riscurile care au produs cele mai multe daune pe segmentul asigurărilor agricole au fost grindina şi ploaia torenţială, culturile cele mai afectate fiind cele de floarea-soarelui. În ceea ce privește repartizarea regională a pagubelor, s-au distins trei județe pentru volumul de daune înregistrate de companie în 2017: Arad, Teleorman, Constanţa. Durata medie de plată a dosarelor de daună deschise la Gothaer ca urmare a pagubelor produse, s-a menţinut şi anul trecut ca în 2016, respectiv în termenul de maximum 4 zile (de la data depunerii ultimului document, până la data plății); administrarea acestora făcându-se în mod automat de către Gothaer, printr-un flux electronic, care permite monitorizarea și asigură respectarea termenelor agreate de instrumentare și plată.

Tot din dorința de a simplifica produsele de asigurări agricole și de a fi mai aproape de clienți, Gothaer a lansat anul trecut asigurarea MicroFERMIER, care vine în sprijinul micilor agricultori ce dețin și lucrează suprafețe agricole de până în 50 hectare. Cu o sumă asigurată fixă, acest produs îi garantează agricultorului, în cazul unui eveniment asigurat, obținerea unei sume de bani necesară pentru continuarea activității sale și care nu depinde de justificarea cheltuielilor sau valorificarea producției. Pentru inovația adusă în domeniul asigurărilor agricole, asigurarea MicroFERMIER de la Gothaer a primit Premiul ”Produsul Anului 2017” decernat în cadrul Galei Premiilor Pieței Asigurărilor, acordat de Revista PRIMM - Asigurări & Pensii.

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Modul în care gestionăm la Gothaer soluționarea dosarelor de daună este foarte important pentru noi. Investim constant în fluxurile operaționale astfel încât să putem instrumenta eficient daunele, de cele mai multe ori pe baza unei documentații minime. De exemplu, nu solicităm adeverință meteo pentru confirmarea evenimentelor semnalate de asiguraţi, iar dacă este necesară, ne ocupăm chiar noi de obținerea ei. De asemenea, nu solicităm documente justificative în cazul polițelor încheiate la cheltuieli prestabilite, cu sumă asigurată de maximum 3.000 lei/ha. Ne gândim permanent la ce putem face pentru a veni în întâmpinarea nevoilor asiguraților noștri și pentru a prelua cât mai multe din procedurile implicate de procesul de despăgubire. Dispunem de tot necesarul logistic pentru efectuarea rapidă a constatărilor de daună (de ex. autovehicule 4x4 pentru zone mai greu accesibile, camere foto cu coordonate GPS, cântare de precizie, rame metrice, drone, aplicaţii pentru încărcarea şi transmiterea instantă a informaţiilor din teren direct în sistemul de management al documentelor din cadrul companiei). Detaliile de acest gen fac diferența pentru asiguraţii noştri declară Alin Enescu, Director Departament Daune Gothaer Asigurări Reasigurări

PNDR: Clarificari privind decontarea TVA pentru proiectele de investiţii în infrastructura de irigaţii finanţate

Finanţare pentru irigaţii Elena Cristiana

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prezintă o serie de clarificări privind depunerea proiectelor de investiţii în infrastructura de irigaţii de către Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) prin submăsura (sM) 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). „Rolul principal al Agenţiei este de a facilita accesul solicitanţilor la fonduri europene, contribuind prin intermediul proiectelor finanţate la dezvoltarea pe termen lung a mediului rural, obiectivul comun al Agenţiei şi al beneficiarilor PNDR 2020. În acest sens, venim acum cu o serie de clarificări privind declararea şi decontarea TVA pentru OUAI-urile care doresc să obţină finanţare prin submăsura 4.3 şi care ne-au semnalat anumite neclarităţi în înţelegerea prevederilor legale care reglementează aspectele de ordin

tehnic.” a menţionat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Beneficiarii componentei infrastructura de irigaţii din cadrul sM 4.3, respectiv Organizaţiile sau Federaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, sunt persoane juridice de utilitate publică fără scop patrimonial, ce se constituie şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătăţirilor funciare, republicată.

Beneficiarii pot să fie înregistraţi în scopuri de TVA, însă aceasta este opţiunea acelei organizaţii, conform legislaţiei fiscale din România. Trebuie ţinut cont de faptul că înregistrarea în scop de TVA nu este o condiţie obligatorie pentru OUAIurile care intenţionează să depună proiecte prin submăsura 4.3 - infrastructura de irigaţii a precizat Adrian CHESNOIU, Director general, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Conform fisei sM 4.3 din PNDR 2020, printre cheltuielile neeligibile, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1303/ 2013, se numără şi taxa pe valoare adaugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul şi a prevederilor specifice pentru instrumente financiare. În cazul în care OUAI-ul solicită ANAF decontarea TVA (fiind plătitor de TVA), valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA este cheltuială neeligibilă din FEADR şi, de asemenea, nu se încadrează în mecanismul de plată prevăzut de OUG nr. 49/ 2015. Dacă solicitantul este neplătitor de TVA, valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile purtătoare de TVA poate fi trecută în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul indicativ al cererii de finanţare, proporţional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil şi în limita sprijinului public nerambursabil maxim admis conform ghidului solicitantului. În situaţia în care beneficiarii se încadrează în prevederile art. 43 alin. 1 din OUG nr. 49/2015 cu modificările şi completările ulterioare, pot beneficia de rambursarea TVA din bugetul statului, proporţional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în Contractul de finanţare. În acest caz, este necesară încheierea unui act adiţional la Contractul de finanţare pentru angajarea sumelor reprezentând valoarea maximă a TVA ce poate fi rambursată de AFIR din bugetul statului.

Bogdan Pavel

Bucureştiul, ieftin pentru străini

Bucureştiul se numără printre cele mai ieftine oraşe din lume din punct de vedere al traiului zilnic. Ne întrec Damascul, capitala Siriei, acolo unde este război civil şi Caracasul, capitala Venezuelei. O arată un studiu recent, realizat la nivel global de revista The Economist, şi care, în mod normal, ar fi trebuit să ne bucure. La o privire mai atentă, însă, realizăm că Bucureştiul este ieftin, însă doar pentru străini. În raport cu veniturile de la noi din ţară, putem spune despre Capitală că este un oraş chiar scump. Capitala noastră este singurul oraş din Europa aflat în acest top, iar la polul opus se poziţionează oraşe precum Singapore, Paris, Zurich sau Hong Kong. “Bucureştiul e foarte ieftin. Dacă te plimbi prin Centrul Vechi e mult mai scump în străinătate, deci este ieftin!”, spune un turist irlandez, în vreme ce o americancă este încântată de ce a găsit la noi. “Vin din Franţa şi nu, Bucureştiul nu e un oraş scump”. Pentru români, însă, lucrurile stau diferit. Pe ce se duc cei mai mulţi bani? Pe mâncare, spun concetățenii noștri. Noi mâncăm mult, dar ne și place să ne oferim micile bucurii ale vieții - țigări, băutură, haine de firmă, parfumuri...

Și ca să trăim așa cum ne-ar plăcea, venitul lunar ar trebui să fie de circa 1.200 de euro. “Pentru un trai decent, undeva la 1000 - 1200 euro net. Adică după ce scădem taxele aduse de revoluţia fiscală”, este opinia analistului financiar Adrian Bența. Studiul care a clasat Bucureştiul ca fiind un oraş ieftin a analizat un număr total de 133 de oraşe al Lumii. A fost evaluat costul de a trăi şi s-au comparat preţurile a peste 400 de produse şi servicii. The Economist subliniază că mai ieftin înseamnă cel mai adesea mai puțin locuibil, ceea ce nu e departe de realitatea noastră de zi cu zi, cel puțin la nivelul curățeniei, infrastructurii și a traficului. Să nu uităm că București are și cel mai prost trafic din Europa.

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Pierderi de un miliard de euro la Pilonul II Bogdan Pavel Românii au cu peste un miliard de euro mai puţin la Pilonul II de pensii. Anunţul îngrijorător a fost făcut de administratorii pensiilor private. Aceştia au mers în Parlament să expună problema în faţa aleşilor din Comisia Economică de la Senat. În acelaşi timp, senatorii din opoziţie continuă să spună că Executivul lucrează la o ordonanţă de urgenţă care prevede naţionalizarea sistemului de pensii private. Informaţia a fost, însă, negată de Ministrul de Finanţe, care a anunţat că în luna iulie vom şti clar ce se întâmplă cu acest Pilon II. Legea privind fondurile de pensii administrate privat prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II. Însă, pentru că această lege nu a fost respectată, românii au pierdut 1,1 miliarde de euro la Pilonul II de pensii. “S-a demonstrat astăzi, şi cu cifre, că scăderea de contribuţie de la 5,1 la 3,75 înseamnă mai puţini bani în conturile individuale, adică pensii mai mici pentru toţi cei care au astăzi conturi la pilonul II de pensii, generaţia 35- 50 de ani tocmai cei care astăzi susţin greul economic”, a declarat senatorul liberal Flori Cîțu. Opoziția acuză în continuare că urmărește naționalizarea Pilonul II de pensii. Guvernul ar lucra la o ordonanţă de urgenţă în acest sens, precizează aceştia. Ministrul Finanţelor îi contrazice, însă:

Executivul nu știe care va fi destinația banilor ce nu ar mai fi redirecționați la Pilonul II. Fie vor fi folosiţi pentru investiţii, fie pentru a acoperi deficitul din sistemului public de pensii care este uriaş. De pildă, în vara anului trecut, era de aproximativ 14 miliarde de lei. “Vrem servicii ca afară, facem această trimitere, ne raportăm la ţări cu economii puternice, dorim servicii de calitate, dar cu o contribuţie mică, taxe şi impozite mici, ceea ce nu se poate”, și-a motivat optiunea ministrul finanțelor. În replică, liberalul Florin Cîțu susține că “banii din pilonul II de pensii sunt bani privaţi. Ei pot fi lăsaţi moştenire, ceea ce nu se poate întâmpla cu pilonul I de pensii unde banii se duc direct către plata pensiilor nesimţite, speciale” Pilonul II de pensii a fost lansat în anul 2007, când prim-miniustru era actualul Președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), iar

ministru de Finanțe era Varujan Vosganian, actual senator ALDE. Cei doi par că nu susțin proiectul socialdemocraților, motiv pentru care au anunțat că susțin varianta în care cei care doresc să treacă la Pionul I să exprime în scris opțiunea, iar ceilalți contributori să rămână la pilonul II. La finalul anului 2017, pilonul II, după 10 ani de activitate, avea active de 39,7 miliarde lei în contul a 7 milioane de contributori. Cel mai mare administrator este NN Pensii, cu active de 14,3 miliarde de lei şi 1,96 milioane de membri. Pe locul doi era grupul Allianz cu AZT Viitorul tău, cu 1,5 milioane contributori şi active de 8,6 miliarde de lei. Pe locul trei era Metropolitan Life, cu 5,6 miliarde de lei şi 0,9 milioane de contributori. Cea mai mare parte a banilor (60%) sunt investiţi în titluri de stat, 20% din bani sunt astfel investiţi în acţiuni cotate, iar 9% în depozite bancare. Restul banilor sunt în obligaţiuni sau în fonduri mutuale.

Nu se lucrează la niciun fel de ordonanţă, am spus clar că se lucrează la un mecanism care să asigure în piaţă o posibilitate de a alege pentru contribuabili între pilonul I şi pilonul II. Haideţi să stăm să la nivelul Ministerului de Finanţe, Ministerului Muncii şi ale altor instituţii care sunt implicate şi la final de iulie o să vă prezentăm cap coadă toate alementele existente a fost replica ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Bogdan Pavel

Gastronomia salvează turismul România este cunoscută pe plan internațional pentru ospitalitate. Însă marea problemă este că produsele noastre tradiționale, pe care cine le-a gustat o dată nu le mai poate uita niciodată și neapărat trebuie să le reîncerce, nu sunt promovate.

Imaginați-vă bulzul moldovenesc, plăcintele dobrogene şi vinul autohton! Cum ar putea să refuze cineva un asemenea festin, ca să nu mai vorbim de poale-n brâu ori sărmăluțe-n foi de varză. Numai că nu le promovăm și așa pierdem turiști... cu milioanele. Vecinii noştri bulgari atrag anual aproape nouă milioane de turişti, pe când România abia dacă atinge trei milioane de turişti străini într-un an. Și nu e singura problemă. România pierde forţa de muncă din domeniu, iar bucătarii şi personalul calificat aleg să plece în afara ţării, acolo unde sunt plătiţi chiar şi de trei ori mai bine ca în ţara noastră.

România este recunoscută pentru ospitalitate pe plan mondial. Este un atuu care cu siguranţă a dus la creşterea procentuală, an de an a turismului în România. Bineînţeles, dacă vorbim de o creştere procentuală, vorbim de o creştere de 11% a anului 2017, raportat la 2016

Anul acesta, creşterile pe primul trimestru sunt undeva la 5%. Ritmul scade, deoarece începem să simţim efectele lipsei unei promovări în străinătate, desfiinţarea birourilor de turism din străinătate din ultimele 11 luni, nefuncţionând, consecinţele le vedem. Şi ne trebuie o orientare mai serioasă pe segmentele care chiar contribuie la aducerea de turişti a declarat Călin Ilie, presedintele FIHR

afirmă ministrul Turismului Bogdan Trif

Bulgaria însă stă mult mai bine la statistici decât România, când vine vorba de atragerea de turiști., cu peste nouă milioane anual. Şi totuşi, România are un potenţial gastronomic ce ar putea-o transforma într-o destinaţie mai mult decât atractivă pentru turiştii străini. Numai că pentru acest lucru ar fi nevoie şi de o promovare intensă. “Este loc să creştem ca gastronomie, peste tot în Europa. Avem potenţial. Şi ce ne împiedică? Unde este problema? Problema este Guvernul”, spune chef Joseph Hadad. Nu există o lege a turismului, nu există o strategie de dezvoltate, iar personalul calificat pleacă în afara țării pentru salarii de două-trei ori mai mari. “Bucătarii foarte buni fug din ţară. Eu vreau să plătesc un bucătar bun, peste 5-7 ani experienţă, să dau un

salariu de o mie de euro net. De ce trebuie să iau oameni din afară dacă avem oameni foarte buni?!”, afirma chef Hadad Cu o strategie în turism, bine pusă la punct, în cel mult cinci ani, România şi-ar putea creşte numărul de turişti străini care vizitează ţara, în fiecare an, la cinci milioane.

www.reportereconomic.ro

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

Noutăţi din domeniul IT Ela Dobre Beia Consult a participat luna aceasta la cea de-a treia ediţie a Forumului CIP, un eveniment dedicat factorilor de decizie din administraţia centrală, instituţii publice şi private. De asemenea, Beia a anunţat un nou parteneriat cu Bobile, cea mai simplă platformă de dezvoltare de aplicaţii mobile. Kipp & Zonen, o companie care face parte acum din OTT Hydromet, şi-a anunţat participarea la evenimentul Solar Summit. Acesta urmează să se desfăşorare în San Diego, Caliornia, în perioada 1 - 2 mai. Kipp & Zonen va fi unul din partenerii summit-ului, cu mari aşteptări de a repeta experienţa din anii trecuţi oferind oportunităţi de networking şi un amestec unic de informaţii de piaţă şi discuţii de grup în rândul liderilor din industrie. Atos, lider global în domeniul transformării digitale, a încheiat un acord cu Google Cloud pentru a răspunde nevoilor de transformare digitală ale clienţilor enterprise. Acest acord va duce la crearea de soluţii sigure în domenii precum hybrid Cloud, analiza datelor şi AI (Învăţare Automată). Aspect Software, cel mai mare furnizor internaţional de soluţii de centre de contact în cloud şi optimizare a interacţiunii cu clienţii, a anunţat că gigantul trust media TMC a acordat Aspect Software premiul "Produsul Anului 2018". Premiul evidenţiază produse inovative care îmbunătăţesc experienţa clienţilor companiei. Dassault Systemes, compania 3DEXPERIENCE, lider mondial în software şi soluţii de design 3D, a anunţat o creştere a veniturilor pe scară largă în primul trimestru al anului 2018, succes datorat soluţiilor software 3DEXPERIENCE. Aceste rezultate financiare au fost revizuite de Consiliul de Administraţie al Companiei în data de 24 aprilie 2018.

Panasonic Business a lansat o nouă aplicaţie Softphone care urmăreşte să ofere angajaţilor libertatea de a-şi folosi propriile telefoane inteligente ca o extensie business pentru a lucra liber în afara biroului. Ericsson a fost selectat de către operatorul italian Wind Tre, pentru a facilita virtualizarea infrastructurii de reţea, ca parte a strategiei companiei de a migra către tehnologia Core 5G. Transformarea permite Wind Tre să lucreze într-un mod mai agil şi să furnizeze servicii de ultimă generaţie clienţilor care utilizează atât servicii de telefonie fixă, cât şi mobilă. Clienţii Wind Tre vor beneficia de aplicaţiile principale de pe piaţa ale Ericsson şi de soluţiile de reţea NFVi (Network Functions Virtualization Infrastructure). Cisco, a anunţat începerea colaborării cu Orange pentru modernizarea şi extinderea serviciului Orange - Open Transit Internet (OTI). Această iniţiativa oferă Orange Group şansa de a-şi extinde reţeaua în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, cu o capacitate sporită, folosind noua generaţie de routere pe serviciul OTI. Creşterea rezultată a eficienţei reţelei va îmbunătăţi calitatea serviciilor pentru clienţii Orange şi va gestiona creşterea exponenţială a traficului pe Internet în întreaga reţea. LANCOM Systems, producătorul german de soluţii de retea pentru sectorul public şi privat, continuă cooperarea cu Forumul Spaţial Austriac (OeWF), LANCOM fiind implicată în cea mai recentă simulare a expediţiei AMADEE-18 Mars de către OeWF în deşertul Oman. Astfel, punctele de acces şi routerele LANCOM WLAN vor asigura din nou o comunicare sigură între echipajul de teren şi Centrul de control al misiunii. Simularea serveşte pregătirii pentru viitoarele misiuni în spaţiu.

Dialogic, un furnizor de aplicaţii optimizate pentru cloud şi soluţii de infrastructură pentru furnizori de servicii, intreprinderi şi dezvoltatori, a fost selectat de compania TELES pentru a asigura resursele de procesare în dezvoltarea platformelor TELES Voice Application Server şi Cloud UC Services. TELES Cloud UC Services este o platformă versatilă UCaaS care permite furnizorilor de servicii să ofere soluţii de comunicaţii bazate pe cloud, potrivite pentru intreprinderile mici şi mijlocii. TELES Cloud UC Services poate fi de asemenea utilizat pentru extinderea sistemelor PBX existente, dar şi ca o platformă standard pentru trunchiuri SIP. Media5 Corporation s-a alăturat companiilor canadiene ITC participând la expoziţia Télécom 2018, eveniment care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie, în Boucherville, Quebec, Canada. Evenimentul a fost un punct naţional de întâlnire pentru actorii cheie de pe piaţă, experţi din domeniu, cât şi clienţi. Meteor Communications a organizat un seminar pentru partenerii şi clienţii europeni, evenimentul a avut loc pe 13 martie 2018, la Ruse, Bulgaria. Seminarul a acoperit sistemele de telemetrie Meteor şi în special camera 3G MCE-MRC. Beia Consult a participat la eveniment. Enghouse Interactive a anunţat noua soluţie TouchPoint Agent, tehnologie dezvoltată în cloud, care permite integrarea facilă a serviciilor O365 şi Skype for Business.

Criza din sănătate și afecțiunile de sezon duc piața farma la un nivel record

Românii, în febra medicamentelor Relu Ştefan

Piața farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile și tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din massmedia și de situația de criză din sistemul sanitar. În tentativa de a-și găsi singuri soluții pentru problemele de sănătate, românii apelează tot mai frecvent la farmacii, iar această tendință se vede în datele financiare prezentate de KeysFin. Potrivit unei analize realizate de Keysfin, care a luat în calcul datele financiare ale companiilor producătoare și distribuitoare de medicamente, afacerile acestora au evoluat susținut în ultimii ani, de la 37,92 miliarde de lei în 2012, la 47,87 miliarde lei în 2017, estimările pentru 2018 mergând spre atingerea pragului de 50 de miliarde de lei. ,,Creșterea prețurilor la medicamente, pe fondul valului de inflație din acest an, va influența în sens ascendent cifra de afaceri din acest sector, estimările noastre indicând aprox. 49,77 miliarde lei. Nu este exclus ca această cifră să fie depășită, evoluția vremii cu efectele sale urmând să influențeze în mod substanțial această estimare”, afirmă analiștii de la KeysFin. Creșterea afacerilor a fost însoțită și de o evoluție semnificativă a profitabilității. Dacă în 2012, firmele din industria farma raportau un profit total de 1,65 miliarde de lei, în 2017 s-a ajuns la 2,38 miliarde lei, iar în 2018, experții de la KeysFin estimează un nivel cu 54% mai mare față de anul de referință 2012, de 2,53 miliarde lei. “Creșterea cifrei de afaceri din industria farma, care ajuns la 26% în intervalul 2012-2017, vine în principal pe fondul extinderii susținute a lanțurilor de farmacii și a campaniilor de promovare

www.reportereconomic.ro

agresive. Urmând modelul implementat cu succes în alte țări, piața farma a devenit principalul consumator de bugete de promovare, iar efectele s-au văzut rapid, în creșterea afacerilor și a numărului de clienți.”, au mai spus experții. Potrivit datelor statistice, în România erau înregistrați oficial, în 2016, 158 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și peste 6700 de comercianți cu ridicata și amănuntul.

Cine face jocurile în piața farma Potrivit analizei KeysFin, marii jucători din piață și-au consolidat în ultimii ani afacerile, astfel că topul principalilor jucători nu a suferit modificări semnificative. Sectorul producției (CAEN 2110/2120) este condus de Terapia SA, cu afaceri de 567,98 milioane de lei (2016), companie urmată de firma ieșeană Antibiotice SA (334,99 milioane lei) și Sandoz SRL, cu 320,38 mil.lei. Clasamentul producătorilor este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Labormed Pharma SA, Gedeon Richter Romania SA, Fiterman Pharma SRL, Infomed Fluids SRL și Biotehnos SA. În segmenul comerțului cu amănuntul (farmacii/CAEN 4773), topul investitorilor este condus de Sensiblu SRL, cu afaceri de 1,67 miliarde lei, companie urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 902,69 milioane lei în 2016 și Help Net Farma cu 549,90 milioane de lei. Topul comercianților, după cifra de afaceri, este completat de Catena Hygeia SRL și Ropharma SA. În ceea ce privește comerțul en gros (CAEN 4646), lider este Mediplus Exim SRL cu o cifră de

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

afaceri de 4 mld.lei, urmat de Farmexpert DCI SRL (2.9 miliarde lei). Topul este completat de firmele Fildas, Farmexim și Sanofi România SRL. Statistica KeysFin arată pe de altă parte că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme din sectorul farma activează în București (1237), urmat de Cluj (322), Argeș (285), Bihor (279), Iași (279) și Dolj (278 firme). În total, în România erau înregistrate, în 2016, 6905 companii în producția și distribuția de medicamente, cu peste 65.000 de angajați.

2018, anul consolidărilor Experții de la KeysFin estimează că în acest an, dincolo de depășirea pragului de 50 mld.lei – cifră de afaceri, companiile din comerțul farmaceutic își vor tempera extinderea teritorială, acoperirea geografică la nivel regional și local atingând un nivel considerat optim. ,,În prezent asistăm la o consolidare a pieței. Din 2012 și până în prezent, jucătorii din farma au investit masiv în principal în extinderea rețelelor de distribuție, iar analizele noastre arată că am atins un moment de apogeu. 2018 se anunță a fi anul consolidărilor. Vom asista, cel mai probabil, la fuziuni și achiziții și mai puțin la deschideri de unități noi”, afirmă analiștii. Potrivit acestora, în acest an, companiile vor miza în primul rând pe investiții în programe de fidelizare a clienților și pe extinderea gamei de produse. “ Dezvoltarea rețelelor de farmacii se va axa, în viitor, în primul rând pe dezvoltarea calității serviciilor. Evoluția economică pozitivă, creșterile salariale, vor susține acest demers. Pe

de altă parte, principala provocare o va reprezenta inflația, dinamica prețurilor urmând să influențeze în mod semnificativ performanțele de vânzări”, au mai spus analiștii de la KeysFin.

Piața globală, 800 miliarde de dolari Trendul crescător se regăsește și la nivel global, piața globală a produselor farmaceutice fiind estimată să crească cu aproximativ 5% în acest an și să depășească 800 de miliarde de dolari. În Europa, Germania este liderul incontestabil în privința producției de medicamente. Bayer AG, Roche și Boehringer Ingelheim au venituri anuale de aproape 130 miliarde de dolari. În clasament urmează Marea Britanie, cu GlaxoSmithKline și Accord Healthcare (fostul Actavis), care au venituri anuale de 50 de miliarde de dolari. Din topul celor mai mari companii farmaceutice din Europa mai fac parte Novartis din Elveția, Sanofi (Franța), Astra Zeneca (Suedia), Novo Nordisk (Danemarca) și filiala Teva Pharmaceutical Industries din Olanda. Potrivit experților, viitorul pieței farmaceutice este strâns legat de dezvoltarea companiilor de biotehnologie, care dezvoltă noi tratamente, în special pe segmentul imuno-oncologic.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania. KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă. Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

Târgul de la Hanovra

Când automobilul electric se întâlneşte cu Industria 4.0 Stere Creţu

Cea mai modernă tehnologie pentru procese de producţie flexibile şi rapide, totul făcut inteligent şi interconectat. Acesta este noul concept Industrie 4.0. Vitrina acestui concept este Târgul de la Hanovra.

Aproape două ore şi jumătate a durat tradiţionalul tur al târgului industrial de la Hanovra făcut de cancelarul Angela Merkel alături de oaspetele ei de onoare, anul acesta preşedintele Mexicului, Enrique Pena Nieto. Mexicul este în acest an ţara parteneră a expoziţiei industriale de la Hanovra, cea mai mare de acest tip din lume.

www.reportereconomic.ro

Vedem cum noţiunea 'Industrie 4.0' are tot mai mult conţinut şi cum interconectarea marchează şi producţia industrială nu doar într-o companie... astfel a rezumat lucrurile Angela Merkel, cancelarul german, referindu-se la Siemens, dar fără să-şi termine propoziţia. Rostită până la capăt, ar fi sunat astfel:... ci şi în foarte multe alte companii. Fiecare a doua firmă de producţie foloseşte deja aplicaţii tehnologice de ultima oră, fiecare al patrulea utilaj industrial german este între timp interconectat. Datele sunt furnizate de asociaţia germană a firmelor de IT Bitkom. Pentru Bitkom, cel mai important târg fusese până de curând Cebit (expoziţia internaţională de IT) - acum însă impactul mai mare îl are târgul industrial. Ceea ce este valabil şi pentru giganţii IT ca Microsoft, Oracle, SAP şi altii, care au acum standuri mult mai mari la Târgul industrial de la Hanovra decât la Cebit.

Despărţirea de linia de producţie a lui Henry Ford SAP prezintă de exemplu modelul unei unităţi de producţie cu numeroase componente de la diverşi furnizori. În centru se află utilaje autonome de finisare, care arată ca nişte unităţi de lucru mobile. Sfârşitul liniei de producţie tradiţionale este explicat de experta SAP Martina Weidner: "Linia de producţie a viitorului arată altfel decât vechea bandă a lui Henry Ford. Linia de producţie este doar virtuală, avem un flux de producţie, dar nu mai există o bandă de producţie fizică propriu-zisă". Astăzi, când se doreşte finalizarea unui produs, acesta este construit direct pe un utilaj autonom, care se mişcă singur între staţiile de muncă, într-o ordine variabilă. Astfel se pot evita

reporter economic - nr. 3 - aprilie 2018

pauze forţate ale producţiei, de exemplu, dacă lipsesc nişte piese, deoarece camionul cu marfă de la furnizor este blocat în trafic. Şi nu vorbim aici de producţia viitorului: constructorul auto Audi foloseşte deja o astfel de linie flexibilă de producţie la construirea motoarelor sale electrice. Iar electromobilitatea este desigur o temă majoră şi la Târgul de la Hanovra. Deoarece, pentru că automobilul electric să aibă cu adevărat succes, este nevoie de construirea unei ample reţele de alimentare cu curent electric, o reţea cu numeroase staţii de încărcare. Concernul elveţian ABB este expert în chestiuni ca transferul de electricitate şi motoarele electrice. Vrem acum să transferăm această expertiză la transportul stradal, spune şeful ABBGermania, Hans-Georg Krabbe: "Teme centrale de azi - digitalizarea, energia şi mobilitatea - sunt de fapt de decenii părţi ale ADN-ului companiei noastre". ABB se ocupă de tehnica energetică, cu soluţii privind furnizarea de curent electric, dar construieşte şi motoare pentru trenuri. "Electronica de performanţă este una din competenţele noastre principale", spune Krabbe, "şi o putem transfera în mod ideal la tema electromobilităţii". Rezultatul: ABB prezintă o coloană de încărcare superperformantă, cu care raza de circulaţie a automobilelor electrice creşte de 3-6 ori, cu acelaşi timp de încărcare ca până acum.

Cooperarea este totul La un stand alăturat, al IMM-ului din estul Vestfaliei Harting, se află o maşină cu design futurist care atrage toate privirile. La Harting este ca la ABB: sunt folosite experienţele anterioare bogate din domeniul automatizării industriale pentru a stimula electromobilitatea. Harting este lider de piaţă în stechere şi conectori cu care pot fi cuplate utilajele. De asemenea, are competenţe în transmiterea şi schimbul de date. Iar un punct forte sunt cooperările. La standul acestei firme se întâlnesc numele multor companii cunoscute. "Că e vorba de Bosch sau de Igus, toate sunt firme renumite", explică purtătorul de cuvânt

al Harting, Detlef Sieverdingbeck. Suntem parteneri şi cu IBM Watson şi Microsoft. "Ei folosesc produsele noastre pentru soluţiile lor. Este ceea ce ne face atât de speciali - să colaborăm cu atât de multe companii şi să învăţăm de la ele".

Fabrica viitorului este mobilă Să înveţe unii de la alţii: aceasta este, de fapt, partea-cheie a fabricii viitorului şi a noţiunii Industrie 4.0. Pentru că un lucru este clar la Târgul de la Hanovra: singuri pot reuşi doar giganţi de genul Siemens. Pentru multe IMMuri din domeniu, însă, cooperările sunt cele care asigură menţinerea lor pe poziţii de frunte în piaţă. Dar cum arată această fabrică a viitorului?

Marc Wucherer este preşedinte al furnizorului de piese industriale Bosch Rexroth:

Fabrica viitorului arată cam aşa: există doar pereţi, o podea şi un tavan care sunt fixe. Toate celelalte părţi sunt flexibile. Maşinile, sistemele de producţie şi unităţile de lucru sunt toate libere şi mobile, interconectate şi autonome. Producţia este ordonată la eficienţă maximă prin inteligenţa artificială în cadrul fluxului de producţie. Indiferent dacă vreau să produc doar un exemplar sau o producţie de masă: suntem capabili să optimizăm în aşa fel procesele de producţie, încât putem livra totul super repede dintr-o singură unitate". Iar un alt aspect important subliniat neobosit la Târgul de la Hanovra, cu produsele sale cool şi atmosfera prietenoasă, este ca toată această tehnologie este menită să-i ajute pe oameni, nu să-i lase fără locuri de muncă.

revistă TIPĂRITĂ INTEGRAL PE HÂRTIE 100 % RECICLATĂ! Revista de business Reporter Economic reprezintă publicaţia de business căreia managerii şi specialiştii din domeniul economic îi acordă o mare încredere. Reporter Economic este consilierul preferat al celor implicaţi în mediul business, iar în paginile revistei se regăsesc soluţii identificate de specialişti, consultanţă în afaceri, metode şi tehnici

de lucru utile în practica agenţilor economici prin intermediul analizelor bursiere şi financiare şi a informaţiilor de interes adresate IMM-urilor. Revista de business Reporter Economic vă oferă posibilitatea de a fi bine informaţi prin intermediul paginilor acestei publicaţii de specialitate şi vă invită să deveniţi cei mai fideli cititori ai acestei reviste.

oferta de abonament Expediţie prin curier

12 luni - 420 lei

BONUS “BUSINESS CARD”

6 luni - 240 lei

3 luni - 130 lei

Pentru abonamentele pe un an - 12 apariţii şi pentru abonamentele pe 6 luni - 6 apariţii

COMANDĂ FERMĂ Firma / Persoana ................................................................................... adresa .................................................................................................... localitate .......................................................................... judeţ ............................................... Tel / fax ............................................................... J .......... / ........................................

CUI / CNP ................................................... Cont .........................................................................................

Banca ..................................................................., prin reprezentantul său legal, d-l / d-na .................................................................................. în calitate de ....................................................................., comandă un număr de .................. abonamente pe o perioadă de ........................... (Tarifele conţin taxele poştale de expediţie)

Plata s-a efectuat prin OP / MP ...................................................... din data ...................................... către SC ELECTRO IRMA TOP SRL cu sediul social in com. Butimanu, sat Butimanu nr. 640, jud. Dambovita. (Adresa de Corespondenta – Comuna Aricesti-Rahtivani, Sat Aricesti-Rahtivani, Aleea Stadionului, nr.8C, Judetul Prahova) avand cod unic de inregistrare nr. 36360396. J15/783/2016, Contul nr. RO95BTRLRONCRT0412731201 la BANCA TRANSILVANIA si contul nr. RO58TREZ2715069XXX010199 la TREZORERIA Municipiului TARGOVISTE

Data........................................ Semnătura şi ştampila

Vă rugăm să returnaţi formularul însoţit de OP pe adresa de e-mail: abonamente@reportereconomic.ro Prezenta Comandă ţine loc de Contract între părţi.

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor Art. 14.Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă. (2) Operatorii economici care asigură colectarea și transportul deșeurilor prevăzute la alin. (1) au obligația de a asigura colectarea separată a deșeurilor prevăzute la alin. (1) și de a nu amesteca aceste deșeuri.

COLECTEAZĂ SELECTIV DEŞEURILE DE AMBALAJE

Fii un cetăţean responsabil! Cere operatorului de colectare şi transport din localitatea ta să îţi colecteze separat deşeurile de ambalaje. Network Ecologic Distribution livreaza saci menajeri pentru colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

Va asteptam comenzile pe adresa de email : office@sacul-reciclabil.eu sau la tel 0725649711

SOLUŢII DE FINANŢARE ŞI GARANTARE A PROIECTELOR DE INVESTIŢII PENTRU INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII

CONFERINŢE REGIONALE Partener oficial

18 Aprilie - Bucureşti 3 Mai - Timişoara 24 Mai - Iaşi 21 Iunie - Galaţi 27 Septembrie - Satu Mare 25 Octombrie - Braşov 29 Noiembrie - Bucureşti

Partener media