MARIO OBRERO (Madrid, 2003) HIS ANCESTORS Mi-am visat strămoșii cu mirosul lor de cartofi furați i-am văzut scuturând măslinii cu fața plină de spini mi-am văzut strămoșii dansând pe un munte de usturoi pe bunicul și costumul lui maro pe bunica aprinzând şase lumânări pe altarul ceaunului vorbesc despre cel care se joacă cu chibriturile îmbrăcându-le în noroi despre cei care spun bancuri cu fereastra închisă mi-am văzut mama o fetiță în primii ei blugi privind marea am văzut rufele puse la uscat în Veneția și pe poeții din New York îngrijind o turturică şi dulcimerul lor făcut din zăpadă bătătorită m-am văzut privind spre lumea nouă cu memoriile lui Maiakovski sub pulover m-am văzut legănându-mă încet în visele unui șemineu vapoarele, ceaiul și poeziile lui Emily Dickinson ascunse la umbra unei balene mi-am văzut copiii cântând beți la spovedanie frigul ca un arici cu țepii înveliți în rumeguş într-o plapumă zace o pasăre albastră vreun vis fără șosete înfulecă felii de harbuz studenții de la spaniolă îmi recită în cor Verde que te quiero verde. Verde viento. Verdes ramas. El barco sobre la mar y el caballo en la montaña. Umblu pe coridoarele unei lumi care miroase a vafe și a benzină. (Din Peachtree City, Ed. Visor, Madrid, 2021)
Issuu converts static files into: and more. Sign up and create your flipbook.