Despre pământ - dosar de studiu 2021 - partea 4

Dosar de studiu al caselor cu tehnici din pământ documentate în anul 2021

ediție digitală – partea 4

DESPRE PĂMÂNT.

OAMENI ȘI CASELE LOR DIN BANAT, CRIȘANA ȘI

TRANSILVANIA

Material realizat prin Bursa „Sabin Nicolae Dancu” 2020, acordată prin grijaFilialeiteritorialeTimișaOrdinuluiArhitecțilordinRomânia; mai 2022 – în urma proiectului realizat pe parcursul anului 2021

Autor: Lidia Păcurar

cu sprijinul echipei Despre Pământ: Alina Negru, Ioana Dorobanțu-Gordon, Alexandra Al-Aliwi, Alessandro Serra, Flori Achim, Cosmin Neagu

ediție hardcopy - tipărit la : PrintPress, Timișoara ediție digitală în 4 parți

Mulțumim:

Echipei de voluntari Despre Pământ din cadrul Colegiului de Arte „Sabin

Drăgoi” din Arad – Rasca Giulia-Andreea; Mânzatu Rahela Simina; Cojocariu Alessia; Popa Hannelore; Komaroni Angel

Gazdelor care ne-au primit în casele și gospodăriile lor; Partenerilor și

colaboratorilor de proiect, ateliere și clăci; Voluntarilor de ateliere;

Martin Dan Andrei, Horia și Delia Păcurar; Loredana Gaiță, Cristina Milici și

Robert Jianu, Mihai Silvestru, Arina Maria Gheorghiu, Luiza Cecilia Spiridon,

Adelina Georgiana Ghiura, Teodor Gheorghiu, Dănuț Morodan

Cuprins - partea 4 DESPRE PĂMÂNT 2021

Scurt istoric al proiectului Despre pământ ................4

Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat, Crișana și Transilvania .............................................6 CASE partea 4 – Lelese ............................................

Casa din pământ din Lelese ...................................10

Scurt istoric al proiectului Despre pământ.

Despre pământ se înscrie într-o inițiativă amplă de valorificare a arhitecturii tradiționale, începută în anii 2015-2016 în zona Banatului și aflată în continuă desfășurare și dezvoltare.

Printr-o abordare interdisciplinară, se desfășoară sub forma unei campanii de conștientizare ce include documentarea, practicarea și transmiterea unor tehnici constructive locale cu pământ. Scopul este de a crea o perspectivă contemporană asupra unui patrimoniu răspândit pe tot teritoriul României.

Casa din și cu pământ, atât în regiunea Banatului cât și în Crișana și Transilvania sudică, reprezintă un patrimoniu rural important, despre care se vorbește prea puțin în literatura de specialitate, dar care are potențial de a deveni o veritabilă marcă regională dacă se pun pilonii unei conștientizări la nivelul publicului larg a valorii acesteia. 1

Principala activitate în cadrul campaniei, este reprezentată de documentarea și înregistrarea mărturiilor care atestă calitățile caselor de pământ și diseminarea informațiilor obținute – prin catalogare, relevee, interviuri cu locuitorii și meșterii locali, realizarea de tutoriale (video, broșură sau atelier) și prin publicarea pe pagina de tip web-documentary a proiectului, www.desprepamant.ro.

1 Din descrierea proiectului cultural Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat

Desprepământ.OamenișicaselelordinBanat Început în perioada 2015-2016, derulat prin asociația REcult din Timișoara împreună cu partenerii săi, ulterior și cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, proiectul a coagulat un grup pluridisciplinar și internațional în demersulde conștientizare și de promovare a patrimoniului reprezentat de casele din și cu pământ din zona Banatului.

Unul dintre evenimentele principale ale proiectului este festivalul itinerant Regio Earth. Ediția a doua a festivalului central și est-european a arhitecturii din pământ s-a desfășurat în 2018 la Buzad, în comuna Bogda din Timiș.

La începutul anului 2019 a fost premiat pentru activarea patrimoniului imaterial de către Administrația Fondului Cultural Național și desemnat ca eveniment oficial al Anului European alPatrimoniului2018.

În anul 2020, proiectul a fost selectat în cadrul expoziției „Enough is Enough” și a evenimentelor conexe ale acesteia în Bienala de Arhitectură din Timișoara – BETA2020.

Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat, Crișana și Transilvania

Activitatea desfășurată din anul 2021 reprezintă o extindere a proiectului Despre Pământ. Oameni și casele lor din Banat la regiunile istorice adiacente (Crișana și Transilvania), dorind să pună bazele pentru o viitoare multiplicare la nivel național a campaniei de conștientizare, valorificare și chiar reinterpretare a arhitecturii tradiționale din pământ.

Deceacestezone? Nu doar datorită proximității de punctul zero alproiectului(zonaBanatului) ci și datorită multitudinii de tipologii și tehnici care pot fi întâlnite aici2 și al spiritului viu care poate fi regăsitînmultedintrecase. Unde cauți de fapt valoarea unei construcții din pământ? Tehnicile și materialele înglobate sunt un punct de plecare, dar oamenii sunt cei care o însuflețesc.

Rezultatele proiectului din2021 sunt încursdeactualizare pe platforma web-documentary a proiectului: desprepamant.ro. În completarea platformei vine broșura de față, realizată cu sprijinul bursei anuale „Sabin Nicolae Dancu”, în scopul detalierii celor șase puncte documentate (case și zone).

2 un exemplu relevant chiar în imaginea alăturată, extras din studiile asupra arhitecturii vernaculare ale arh. Călin Hoinărescu

Ce a presupus proiectul din 2021. Din punct de vederealresurselorumane:

 Coagularea și extinderea echipei Despre pământ, inclusiv cu elevi voluntari

 Crearea unui angrenaj de parteneri, colaboratori și susținători ai proiectului

Din punct de vedere al acțiunilor întreprinse și al rezultatelor:

 circa 25 de zone și puncte vizitate în vederea documentării

 3 ateliere cu tehnici din pământ și o clacă la Buzad

 evenimente conexe și expoziționale (precum evenimentul interactiv din Timișoara de la BNA 2021)

 4(+)traseeculturale încurs depropunere

 materializarea a 6 puncte documentate (case și zone - prin vizite de studiu, întâlniri cu localnici și arhitecți)

Casadinpământ

Tipologie: Casa din pământ bătut

Localizare: Ținutul Pădurenilor, Lelese, jud. Hunedoara

Proprietar: fam. Silvestru

Anul de construire: 2015-2016

Arhitectură: Arhigest SRL – Mihai Silvestru și Raluca Paută

Echipa de proiect: arh. Delia Ciurariu, arh. Maria Sgîrcea, arh. Lidia

Păcurar, arh. Radu Slach, Sorina Vintilă

Colaboratori externi: drd. ing. Aurelian Gruin, ing. Alina Tîrtea, ing. Adrian

Valea, ing. Mihai Lute, ing. Bogdan Trifa

Constructor:meșteri locali și din vecinătăți; Tehnica Schweiz SRL

CONTEXT – despre Lelese

Lelese este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara.

Localizare. Lelese este parte din Ținutul Pădurenilor, situat între Valea Cernei și Valea Mureșului. În apropiere se află satele aceleiași comune: Cerișor, Runcu Mare și Sohodol.

Istorie. Pe cale orală3 aflăm că satele au avut o mobilitate ridicată. Vetrele acum aflate pe deal au fost în trecut pe vale: Sohodol pe valea

Sohodolului, Cerișor pe valea inferioară a Runcului, iar Lelesepe Valea Gostăii.

3 Istorii adunate cadrul monografiei comunei Lelese

În evul mediu timpuriu, Ținutul Pădurenilor nu a constituit o unitate social-politică distinctă, aceasta s-a format după cucerirea Transilvaniei de regii maghiari (mijlocul secolului XI-lea). În această perioadă majoritatea satelor din regiune

devin sate iobăgești și mai mult de jumătate de mileniu sunt trecute în administrarea domeniului Hunedoara. Ele se dezvoltă semnificativ odată cu Hunedoara, care sub Ioan Corvin devine târg importantiarcetateadevinecastel.

Populaţia. Primele înscrieri cu privire la situația locuitorilor apare doar în documente de după Revoluția de la 1848 – în comună existau la acel moment 278 case, 316 locuințe și 1485 de locuitori, majoritatea de etnie română. Populația comunei va atinge maximul în 1900 cu 1803 locuitori, după care scade accelerat ajungând la 380în2017.

Ocupația și meșteșugurile locuitorilor

Principalele ocupații sunt cele agricole, în particular cea de creștere a animalelor - se remarcă numărul ridicat de animale în regiune (bovine, oi, capre), atestate de diferite recenzări de-a lungul timpului. Pe lângă acestea cultivarea

și activitățile forestiere completează tabloul muncii din lelese. Mai sunt menționate activități textile și olărit, dar în proporții reduse.

.

Principala activitate non-agricolă e cea a fierăritului, care a fost și principala obligație iobagească a zonei. Bogatele resurse feroase (inclusiv fier meteoritic) a zonei și bazinul hidrografic generos au fost ideale pentru această activitate iar în varii surse documentare sunt menționate o multitudine de ateliere de fierărit pe valea Govăjdiei, pe valea Runcului, pe valea

Zlaștiului și pe calea Cernei. Cel mai remarcabil rămâne furnalul de la Govăjdia (acum monument dearheologie industrială).

Furnalul de la Govăjdia (identificat în Lista Monumentelor HD-II-m-A-03322.). Terminat în

1810 și pus în funcțiune în 1813, acesta a produs fontă cenușie până în 1821, când a fost închis din motive de ineficiență. Însă în anul 1837 (ca urmare a unui incendiu ce a distrus furnalul de la Toplița) a fost modernizat și repus în funcțiune. Se va opri din nou doar în 1918, când Hunedoara devinecentruldemetalurgieazonei.

Sunt menționabile și meșteșugurile artistice, precum industria casnică textilă cu tehnici de țesut păstrate din perioade vechi.

Obiective. Zona conține numeroase obiective precum Văile Runcului și Valea Cernei, trasee de track și biking, exemple de mori, pive și vâltori unele încă funcționale, Drumul de marmură și Biserica de marmură din Alun, Biserica de la Ghelari, și cum a fost menționat anterior, furnalul de la Govăjdia

Gospdăria tradițională. Gospodăria Pădureană tradițională era alcătuită din casă, șură (deseori includea și grajdul și găbâlnașul – încăpere pentru depozitarea cerealelor), adăposturi pentru animale (cocini și cotețe), cotarcă (pentru porumb), fânariță și eventuale grădini sau livezi (inclusiv cu gropi speciale pentru păstrarea cartofilor).

Un alt element care poatefiîntâlnit în gospodăriile pădurenești sunt troițele, având rolul de a aminti și pomenii membri decedați departe de pământul familiei

Casa era inițial așezată în fundul curții, cu deschidere la drum. Din poveștile sătenilor, așa cum au fost ele documentate în monografia comuneiLelese4 , reiese că un posibil motiv pentru așezarea casei ar fi fost luarea cu forță în armată (odată prinși, bărbații tineri erau legați pentru a fi duși și înrolați). Amplasarea casei în fundul curții ar fi oferit fecioriilor răgazul de a scăpa prin intermediul ușii din dos și de a se ascunde în pădure. Când, în jurul jumătății secolului XIX-lea

se renunță la această practică de înrolare, ar fi început și migrația poziției casei înspre frontul gospodăriei, ajungând în multe cazuri chiar la drum.

Împrejmuirile erau ridicate din garduri cu nuiele și acoperite cu paie, iar ulterior cu șipci (speteze).

Arhitectura și evoluția gospodăriilor. Se observă trei tipuri de case în comună5 .

Primul,cel mai vechi (sec XIX-XX), avea o structură cât mai simplă: o cameră și o cămară.

Casele din acest tip erau din lemn, cu târnaț deschis în colțul cu cămara și de-a lungul fațadei. Cel mai adesea poziția casei era în funcție de panta terenului. Acoperișul era în patru fețe(ape), învelit cu paie și foarte înalt (aproximativ de două ori cât pereții). Punerea paielor pe acoperiș se facea în clacă (formă de muncă în zona rurală pentru întrajutorare în comunitate). Tencuite erau, celmaiuzual, cu pământ și var.

5 Ibidem, pag. 248-252

Tipul al doilea - case de lemn cu două încăperi de locuit și cămară, ridicate pe soclu de piatră (uneori cu pivniță). Deseori o parte din zidurile acestui soclu era și perete pentru pivniță. Târnațul era închis și se întindea de-a lungul fațadei, intrarea în el fiind de obicei o portiță decorată. Pereți în sistem în stâlpărie (în furci denumit în alte zone, cu lemn chertat), în sistem Fachwerk sau tip paiantă; erau adesea tencuiți cu pământ sau cu lemnul lăsat aparent. Acoperișul este similar cu casele mai vechi, dar învelit cu șindrilă sau țiglă.

Tipul trei, case influențate de modelul urban. De obicei prezintă trei sau mai multe încăperi, ridicate pe soclu de piatră și cu pereți din cărămidă (făcută manual – tip chirpici sau cumpărată din fabrică). Recent s-a început și introducerea blocurilor de zidărie tip bolțar. La subsol se întâlnește de obicei o pivniță, sau chiar o altă cameră de dormit pentru membri mai vârstnici ai gospodăriei. Târnațul este înlocuit de hol închis. Acoperișul este tot în patru ape, dar având înălțime mai redusă și acoperit cu țiglă. Acest tip de case a apărut prin anii 1950-60 și a devenit majoritar după 1980.

Pe lângă tipologiile de casă, sunt de menționat și elemente constructive cu importanță pentru arhitectura zonei, precum:

Elemente dulgherești ca și grinzile meșter (grindă groasă, cioplită în patru fețe ce traversa mijlocul structurii, pe sub grinzile propriu-zise) ornate și cu însemnele și anul meșterului dulgher sau

îmbinările de tip cheotori rotunde (căucește) și cheotori drepte sau coadă de rândunică6

Târnațul (prispa) - cu variante de la simplu pomol (prag lat deschis, din piatră și pământ cu rol de a proteja de umezeală fundațiile casei) la variante semi-închise cu lemn sculptat – locul de observație al întregii gospodării

Bibliografie.

 Comuna Lelese - monografie, Rusalin Ișfănoni, editura Călăuza v.b., Deva, 2018

6 Ibidem, pag. 248 și 250

DESPRE CASĂ

Casa. Așezată pe un vârf de deal, Casa din pământ se află la mijlocul drumului între cele două aripialesatuluiLelese.

Un proiect contemporan – cu mai multe distincții și premii atât în țară și în străinătate și finanțat din fonduri structurale europene, a pornit totuși de la concepte vernaculare atât în ceea ce privește

tehnica, cât și în ce privește locuirea și legătura, chiar spirituală, a omului cu propria casă și cu locul său și al ei. Ce a însemnat acest punct de pornire – nu preluarea necondiționată și absolută a elementelor istorice și tradiționale, ci preluarea învățăturilor valoroase generate de arhitectura și locuirea tradițională și integrarea lor în contemporaneitate și contextulactual.

„Casa din pământ este în primul rând un experiment. În special pentru că a pornit din nevoia de a experimenta. Nu se mai construiește din pământ bătut, așa că a trebuit să reînvățămcurbe granulometrice și încercări distructive pe elemente test, într-un contract de cercetare cu INCERC Timișoara. După doi ani am avut o rețetă. E ca și cum ai face o prăjitură - trebuie să combini în proporția corectă, la umiditatea corectă, argilă, nisip, praf și pietriș.”7

Exemplu grăitor de bune practici pentru inserții noi în zona rurală, proiectul ridică și polemica arhitecturii de pământ în contextul românesc actual – tehnic, legislativ și birocratic, al resurselor, etc. „Este un (re)început. Parțial, am redescoperit apa caldă, pentru că bunul-simț

(a.k.a. know-how) al construitului cu pământ s-a pierdut. Nu știm să proiectăm, nu avem meșteri cu care să facem echipe în care să învățăm unii de la alții. Atâta timp cât va rămâne un caz izolat, Casa din pământ se va pierde. […] Pe lângă rezultat, imagini și o experiență din care am învățat multe -

7 Extras din articol Casa din pământ, Mihai Silvestru și Lidia Păcurar, revista Zeppelin nr. 146, iunie-august 2017, pag. 71

este confirmarea că se poate. Dar, pentru a fi dus mai departe, îmbunătățit și în special locuit în tot ceea ce are de oferit, sunt necesare mai multe (re)începuturi. Tot la scară mică, pentru că inerția birocratică este mult prea mare încât să fie spartă de sus în jos.”8

Arhitectură. Proiect. Situl fiind unul aparte și puternic ca prezență, la ideea casei au stat trei concepte de ghidaj: aici poți construi doar dacă ești mic (volumul casei se sparge în trei albe mai mici, și se acoperă cu șiță), natural (piatră, pământ, lemn, var) și așezat.9

Ca urmare, casa este spartă în trei volume mai mici, dezaxate între ele în baza unui sistem de trasee regulatoare în √2 și √5. Volumele principale, din pământ și albe, au fost aliniate la punctele cardinale și inserate în peisaj după seria de terase naturale ale terenului. Reduse și în înălțime la minim și menținute pe parter, primesc aer și lumină de sub acoperiș - câte o zonă de supantă, sub luminator. Camerele se deschid spre sud și spre vale.

Din descrierea arhitectului despre casă: Patru camere se deschid direct spre curte, adunate în jurul unui zone centrale (aici am pus focul, cu o laviță pe două laturi). La mansardă este o "tainiță" unde urci printr-un chepeng care se termină sub lumină. Odată ce îl închizi ești doar cu tine, cu o dâră de cer deasupra și un geam care privește departe în vale.”10

Toate coamele acoperișului se deschid la rândul lor, și devin ca niște spinări de lumină - venind de sus, tangențial peste pereții strâmbi, îi texturează

și arată orice urmă rămasă de la mistrie. Plimbarea prin casă, pe orice traseu sau scară, se oprește sub o coamă - sub lumină. Dacă e noapte, lumina se încălzește prin abajururi din lână, făcute manual11 .

Ca „pe vremuri” , clădirea este autonomă, doar că face asta cu tehnologia și la standardul de confort contemporane. Își produce energia cu un sistem hibrid inițial off-grid, panouri fotovoltaice și o turbină eoliană cu ax vertical. Apa de ploaie se colectează și se refolosește.

11 Abajururi Lână&Beton, actual FOR Design

Tehnici. La prima vedere, proiectul pare simplu: fundații din beton, pereți din pământ bătut, șarpantă din lemn. „Corect abordat, să construiești cu pământ este simplu. Nu consumi, dacă te desfășori local. Pământul scos din săpătura pentru subsol și fundații l-am cofrat și lam bătut în pereți. Scândura din cofrag, a devenit sau astereală, sau substrat pentru pardoseli.”12

potrivite a însemnat teste și încercări distructive la Craterre13 și Incerc14 Timișoara.

Totuși, pentru a ridica o construcție nouă având partea structurală integral din pământ în condițiile normativelor actuale a însemnat un parcurs în primul rând de cercetare. Deși pământul a fost

procurat local, determinarea tehnicii și a rețetei

12 Extras din articol Casa din pământ, Mihai Silvestru și Lidia Păcurar, revista Zeppelin nr. 146, iunie-august 2017, pag. 72

13 Teste realizate de Alina Negru și Alessandro Serra în laboratorul Crattere –ENSAG Franța în timpul specializării DSA Terre 14 În baza unui contract de cercetare

Deasupra fundațiilor din piatră înglobată în beton (beton ciclopian) au fost ridicate cofraje pentru baterea pământului cu maiul și compactor, ridicate apoi succesiv odată cu creșterea înălțimii peretelui. Între straturile succesive de pământ a fost amplasată plasă din funie de cânepă iar pentru ținerea acoperișului în locul său la colțuri au fost înglobați stâlpi din lemn (prinși și în fundație cu plăcuțe metalice) cu rol în ancorarea acoperișului din lemn.

„După ce am ieșit "din pământ", am mers cu tehnici atât de tradiționale cât am mai știut să

facem și cât am mai găsit meșteri să le poată pune în operă - pardoseli uscate din lemn, pe umpluturi; pământul argilos de sub casă a fost bătut în cofrag din scândură. Tot lemnul din cofrag a rămas în casă, în pardoseli și astereală.

Tencuială de var făcută manual, doar din mistrie, așa de dreaptă cât au putut pereții. După ce i-am albit cu var și cu lumina din coamă, au mai multe

de spus decât un perete drept, perfect. În loc de centură avem o grindă din lemn culcată peste toată lățimea peretelui. Casa se acoperă cu șiță, despicată pe fibră, cum se acopereau înainte casele pe aici pe la Pădureni.”15

Experimentul, mai ales în combinația de tehnici noi și vechi, nu s-a oprit aici - casa fiind doar primul element și punctul zero al gospodăriei. O plimbare în hectarul de pământ al Casei din pământ descoperă terase în jurul copacilor, experimente în structură din CLT dar acoperită cu stuf montat manual de meșteri, terasee pe picioroange în jurul copacilor și alte structuri pavilionare inserate în peisaj, tehnici de permacultură și acesta este doar începutul..

OAMENII ȘI CASA LOR DIN PĂMÂNT

Unde cauți de fapt valoarea unei construcții din pământ? Sau, în polemica arhitecturii contemporane, a uneia sustenabile? Tehnicile și materialele înglobate sunt un punct de plecare, dar rolul arhitectului și al meșterului se opresc aici

- în lecțiile tradiției și prezentul șantierului, pe când viața casei continuă cu mult după aceea. CUM construiesc, CE construiesc, dar mai apoi ..

CUMLOCUIESC.

„Sustenabilitatea nu este un stil arhitectural. Este un mod de a trăi” 16

Tocmai de aici își continuă parcursul și Casa din pământ de la Lelese - pensiune, locuință și, mai nou, loc de adunare și ateliere de dezvoltare personală sau de (re)dobândire a conexiunii/comuniuniicu natura.

„Am vrut să facem un Loc. Un loc unde să te poți opri, în mijlocul naturii. Un loc care să te îmbie la tihnă și liniște, fie că stai în hamac, la șemineu sau la vatra din curte. Nu sunt vecini. Poate fi pensiune, poate fi casă, sau poate fi "acasă". 17

16 Mihai Silvestru despre Casa din Pământ

17 Extras din articol Casa din pământ, Mihai Silvestru și Lidia Păcurar, revista Zeppelin nr. 146, iunie-august 2017, pag. 71

MAI MULTE DESPRE..

Unde a mai apărut Casa din Pământ:

 2019 – BAB - Bienala de arhitectură de la Belgrad

 2019 -S-ARCH Awards, Havana, Cubashortlistedproject

 2018 -Bienala Națională de Arhitectură UAR

 2018 - Comuna Lelese - monografie, Rusalin

Ișfănoni, editura Călăuza v.b., Deva, 2018, pag. 394-395

 2018 – conferințele tranzit.ro București, „Reconstruim cu pământ”

 2018 – „Bienala națională de arhitectură

2018: Arhitectura verde și energii alternative”, România Liberă, nr. 28 oct 2018, pag.16

 2017 - revista Zeppelin nr. 146, Oraș. Societate. Tehnologie., iunie-august2017

 2016 – BETA – Bienala de Arhitectură

Timișoara, premiu la categoria Servicii

 2016 – Euroinvent: 8th European Exhibition of Creativity and Innovation (Gold Medal, Innovative research / Premiul Arheoinvest Platform)

 2016 – International Conference Green Energy Solutions, Timișoara, UVT

 2016 – SimpozionulSRCC 2016

 2014 – IAPS 23rd International Conference Transition to Sustainable Societies: Rammed Earth Houses as a Sustainable Construction System

 2013 – East Centric Architecture Triennale / Innobuild

https://arhigest.ro/ro/casa-din-pamant-lelese/

Index imagini – partea 4

DESPREPĂMÂNT2021

Scurt istoric al proiectului Despre pământ

pag. 4 – descrierea etapelor Despre pământ în 2018; sursă : www.facebook.com/desprepamant

pag. 5 – parteneriat Despre pamant/ AFCN

sursă : www.facebook.com/desprepamant

Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat, Crișana și Transilvania

pag. 6 – extras din studii asupra arhitecturii vernaculare ale arh.

Călin Hoinărescu (din arhiva digitală a Teodor Gheorghiu)

pag. 7 – img. 1 – hartă a punctelor documentate – Despre pământ.

Banat + Despre pământ 2021; img. 2 - hartă a acțiunilor DP 2021 (sursă: desprepamant.ro și Lidia Păcurar)

pag. 8 – img. 1-6 – echipa DP 2021 (sursă: echipa DP și Ovidiu

Micșa); img. 7-18 –parteneri, colaboratori și susținători DP 2021

CASE – partea 4

Casa din pământ din Lelese

Pag. 10 – vedere aeriană a Casei din pământ (Arhigest)

Pag. 11 – peisaj cu Lelese (Mihai Silvestru)

Pag. 12 – peisaj cu terasele agricole de lângă Casa din pământ

(Mike Gogan)

Pag. 13 - peisaj cu terasele agricole de lângă Casa din pământ (Cristian Bokor)

Pag. 14 – peisaj cu căpițe în Lelese (Mihai Silvestru)

Pag. 15 – furnalul de la Govăjdie; img. 1 - imagine de ansamblu (Lidia Păcurar); img. 2 – imagine din interior cu cuptorul (Mihai Silvestru)

Pag. 16 – img. 1 – Biserica din marmura din Alun; img. 2 – drumul de marmură din Alun (Mihai Silvestru)

Pag. 17 – imagini din Alun; img. 1 – perete din marmură; img. 2 –imagine din sat; img. 3 – detaliu ușă biserică; img. 4 – biserica din lemn acoperită cu șiță (Mihai Silvestru)

Pag. 20 – peisaj cu Lelese și Casa din pământ (Arhigest)

Pag. 21 – fațadele sudice ale Casei din pământ, vedere nocturnă (Arhigest și Casa din pământ)

Pag. 22 – vedere din drum (Arhigest)

Pag. 23 – vedere din deal; integrare în peisaj (Arhigest)

Pag. 24 – img. 1 – trasee regulatoare; img. 2 – plan parter; img. 3 –plan supante; img. 4 – secțiune; img. 5-8 - axonometrii cu reprezentarea spațiilor interioare (Arhigest)

Pag. 25 – img. 1 - desfășurată a traseelor casei cu punctele de perspectivă și traseele regulatoare aferente; img. 2 – sistemele offgrid – fotovoltaice și eoliană verticală (Arhigest)

Pag. 26 – img. 1 – pământul din săpătură utilizat ulterior la pereți; img. 2 – teste distructive; img. 3 – teste granulometrice (teste la Craterre și Incerc, imagini primite via Arhigest)

Pag. 27 – img. 1 – secțiune în perete în timpul cofrării și compactării; img. 2 – armare cu plasă din cânepă; img. 3 –compactare cu maiul (Arhigest)

Pag. 28 – img. 1-3 – pereții din pământ bătut în timpul șantierului (Arhigest)

Pag. 29 – img. 1-4 – etape ale șantierului; pereți și acoperiș (Arhigest)

Pag. 30 – img. 1 -2 – detalii ale fațadelor nordice (Arhigest)

Pag. 31 – img. 1-2 – detalii din interior cu lumină (Arhigest)

Pag. 32 – img. 1 – structuri cu stuf (Arhigest); img. 2 – terase lângă casă (Cristian Bokor)

Pag. 33 – img. 1 – din timpul proceselor agricole de permacultură; img. 2 – vatra de foc și casa pe timpul nopții (Casa din pământ)

Pag. 35 – pământul roșu de Lelese, de lângă și din casă (Lidia

Păcurar)

Index imagini

Pag. 37 – detaliu de umpluturi și tencuială din pământ pe structură din lemn; soclu cu piatră și pământ; zona cătune Brășeu - Deleni, jud. Hunedoara (Lidia Păcurar)

Pagină de capăt

Pag. 38 – detaliu de tencuială de pământ și zugrăveli „mândră mărie” din zona Ceru-Băcăinți, jud. Hunedoara (Lidia Păcurar)

Material realizat prin Bursa „Sabin Nicolae

Dancu” 2020, acordată prin grija Filialei

teritoriale Timiș a Ordinului Arhitecților din

România;

Timișoara, 2022