http://www.infoscout.ro/docman_docs/infoscout_15_mai2009 by Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei, Departamentul de Imagine

CITATUL LUNII

“Unii oameni trec prin viaţă mulţumiţi că sticla este pe jumătate plină. Alţii se plâng toată viaţa că sticla este pe jumătate goală. Adevărul este acesta: există o sticlă având înăuntru un anumit volum de lichid. Iar de aici mai încolo, totul depinde de tine.” Dr. James S. Vuocolo

CITATUL LUNII

EDITORIAL Anotimpul cercetaşilor

Vine vara, vine vacanţa şi pentru aceia dintre voi care nu v-aţi scos încă bocancii la aer, ar fi vremea să o faceţi, căci aşa cum vesteşte calendarul cercetăşesc, urmează 3 luni pline de aventură pe potecile munţilor, de cântece la foc de tabără, de provocări şi mulţi prieteni. Vă aşteaptă Cupa Izvoarelor , Descurcă-te în Necunoscut, Siebenburgen 2009, Campul Naţional de Temerari, Campul Naţional de Lupişori, Ro-mania 2009 şi câte şi mai câte. Noi nu vă putem da biletele, dar vă putem ajuta cu puţin elan, o nouă revistă de răsfoit şi un salut la pălărie. Cine pleacă ultimul, stinge lumina!

LUCIAN NEDELUŢ redactor-[ef InfoScout

Cuprins 4 8 10 12 15 18 20 22 25 28 30 33 36

Descurcă-te în Necunoscut 2009 Ştiri Povestea continuă: "Dispariţia" Tehnici cercetăşeşti: Nodurile Centrul Local se prezintă: “Lotus” TULCEA Încotro? Parâng! Finanţare: Tineri în Europa (TiA) Motivare lideri: Vocea “misiunii” Jurnal: Vânătoarea de raze Ecologia profundă şi dezvoltarea spirituală Onoare de cercetaş: dl. Mihai Vornicu Scouting Seeds: Voluntar cercetaş Gânduri: Spaţiu alb

REDACŢIA COORDONATOR: Alin Pascaru REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ REDACTORI: Laura Băduţ Claudia Naiba Claudia Coandă Monica Jicmon Manuela Hortolomei Ada Rascol Andreea Blaj Oana Mitruţ Ana Benchea COLABORATORI: Ioana Lucaciu Adrian Secal Alex Moldovan LAYOUT: Boris Boberschi CORECTURĂ: Laura Hen Flori Budău Alexandra Cochieci Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă, trimite un mail la echipa@infoscout.ro

Adresa de contact a redacţiei: redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

aventur\

CAMP

NU IAR, D.I.N. NOU(|)

DESCURC|-TE ~N NECUNOSCUT ‘09 edi]ia a III-a Cel mai probabil, în ultima vreme aţi tot auzit indivizi cu un tic verbal: repetau întruna cuvântul „DIN“. La ce se refereau mai exact? La Descurcă-te în Necunoscut 2009 (ediţia a III-a). Vă gândiţi probabil: „Bine, dar eu abia acum aud de aşa ceva... ediţia a III-a ??? Şi cu celelalte ce s-a întâmplat? Când au fost?“. Răspunsul evident este: „Au fost, din păcate. Partea bună e că vor mai fi!“. Ecoul a fost unul răsunător, aşa că ne-am gândit că anul acesta trebuie neapărat să-l împărtăşim tuturor! Vrei să îţi faci o idee despre acest camp? Nu trebuie decât să citeşti nişte mărturiile, amintirile şi trăirile unor participanţi la ediţiile trecute! „Ajunsesem în Verşeşti, satul unde trebuia să stăm în următoarele 4 zile. Căutam o locaţie de campat. Pe partea dreaptă, într-o gospodărie ţărănească, un om dejoca porumb. Trecem de el. Găsim locaţia de campare, stăm 5 minute şi patrula hotărăşte să îşi înceapă provocările. Am plecat cu toţii să căutăm lemne pentru o construcţie cercetăşească. Pe drum, trecem iar pe lângă gospodăria de mai devreme. Stăm un pic, ne gândim şi punem întrebarea: "Aveţi nevoie de ajutor?". Răspunsul săteanului: "Da!". Dăm să intrăm în curte, mergem spre om şi o bătrânică ne întreabă ce facem. Atunci am realizat că omul muncea cu ziua şi intrasem în curtea bătrânicii

www.infoscout.ro

CAMP

aventur\

vă supăraţi, cât mai avem până în Coman?“ „2 km“. Ce uşurare...acelaşi răspuns ca acum 2 ore... 10 august – Jurnalule, azi am o zi plină vârf, aşa că nu prea am timp de tine. - ora 13.00: tocmai am terminat de dărâmat o casă din chirpici şi de turnat nişte beton. Răsplata nu întârzie însă: ne bucurăm de un prânz bine meritat şi de un pahar rece din băutura casei. - ora 14.30: în sfârşit, duşul mult

fără să o întrebăm. I-am povestit despre noi, ce căutăm şi ce vrem să facem ş,i fiind 4 cercetaşi, am făcut treaba să meargă ca pe bandă. La sfârşit, bătrânica ne-a oferit şi lemnele pentru construcţie şi sfoara necesară. Aşa am început eu DIN'07.“ (Alin Pascaru) „9 august 2007 – De 3 ore mergem pe marginea şoselei... La fiecare kilometru mai întrebăm câte un sătean: „Bună ziua! Nu

aşteptat, deşi forţat (vezi „dush fortat“ 1, 2 şi 3 pe Youtube) 11 august – ora 02.00: pe întuneric, savurăm pentru ultima dată înainte de plecarea spre locaţia finală o friptură suculentă, cu roşii coapte şi porumb pe jar… 12 august – ora 03.45: obosiţi, ne îndesăm în sacii de dormit mai aproape de foc, aţipind cu sunetul focului mocnit şi al urletelor de lupi din depărtare… 6 august 2008 – ora 14.00: soarele dogoritor nu ne opreşte din muncă. Deşi întoarcem mâl cu lopata, dezgropăm legume www.infoscout.ro

aventur\

CAMP

stricate, desprindem paie înfipte între garduri sau ascultăm o poveste cutremurătoare, nu o facem din obligaţie. Ştim că avem un scop nobil, căci, deşi inundaţiile trecuseră, urmele încă erau evidente. Lăsăm în urmă nişte zâmbete... 7 august – ora19.00: toată ziua am mers cu bagajele-n spate căutând cazare. Deja ignorăm arsurile de la soare. Vizualizăm cum vom face un adăpost în pădure. Am încercat şi la primarul comunei, acesta însă fusese chemat acasă în satul unde locuia (o altă patrulă vorbise cu soţia acestuia). Ne gândim totuşi să mai dăm o raită; naveam nimic de pierdut... 8 august – ora 20.00: după o zi lungă de muncă pe la oameni diferiţi cu nevoie diferite (curăţenie prin casă, la curăţat

prin vie, la cărat de mobilă etc) ajungem înapoi la gazda noastră simpatică care ne-a primit cu o seară înainte: o bătrânică incredibil de ospitalieră şi plină de umor!

Nimănui nu-i venea să creadă. Şi nici să plece. Ceva ne unise şi nu era ceva concret, era...ceva... necunoscut...“ (Patriciu Enăşel)

10 august – ora 11.00: gara din Bacău răsună de cercetaşi ce promit să se revadă. Multe poze de grup, urmate însă de linişte. Zâmbetele dispăruseră.

„În ziua în care te pregăteşti să îţi faci bagajul îţi trec prin minte o mie şi una de idei şi gânduri de cum ar putea să fie, cum ai să te descurci, cum ai să

www.infoscout.ro

CAMP

aventur\

te înţelegi cu noii prieteni, cum o să duceţi la bun sfârşit misiunea, etc. Dar odată ce ieşi din casă şi te îndrepţi spre marea aventură, îţi dai seama că totul este chiar bine pregătit şi de tine depinde cum va fi. Ajungi să îţi cunoşti echipa, vă împărţiţi din responsabilităţi şi... îţi primeşti harta care-ţi arată unde trebuie să ajungi. Nimic mai simplu - atâta timp cât în echipă totul este aranjat, nu ne rămâne decât cu voie bună să păşim înspre ... necunoscut. Şi când ajungi în locul arătat pe hartă, începi să te gândeşti că vine seara şi n-ai unde să dormi... buuun... ştim ce avem de făcut. Nu trece o oră şi vine marea veste - am găsit "refugiu" în rândul unor oameni extraordinari. Dar fără să ne dăm seama, şi cealaltă problemă - de unde o să mâncăm şi ce - se rezolvă de la sine. Familia care ne-a primit în gazdă ne aşteaptă cu mâncare şi cu zâmbetul pe buze. Ne-am făcut cunoscuţi în sat, ne-am jucat cu cei mici, am ajutat cât s-a putut pe la biserici, casele sătenilor, etc cât să fie bine. Şi am reuşit.

www.infoscout.ro

Ne-am realizat obiectivele, am râs, am avut seri de cântat, ne-am jucat. A fost ca prin vis, acest necunoscut !!!

bucată din ce ai nevoie să îţi dai seama că TU poţi să faci ceea ce nu ţi-a trecut niciodată prin gând că ai să faci !

Ajunsesem ca la momentul când ne pregăteam să plecăm, să ne gândim dacă putem negocia să mai rămânem puţin... din păcate nu s-a putut, dar am păstrat legătura cu familia la care am stat şi încă mai vorbim cu ei.

Haideţi şi anul acesta să ne bucurăm de DIN!“ - Tromppy (Elena Petrea)

Dacă e să mă întrebe cineva dacă merită aventura, răspunsul e simplu - merită e puţin zis! E o

Nu te-au convins?!? Poftim? Te gândeşti la ce cred eu că te gândeşti? Ai dreptate, e cel mai bine aşa… Eu te susţin! Exact! Vino şi convinge-te SINGUR!!! Patriciu Enăşel

na]ional

{TIRI

Bear Grylls este noul lider al cercetaşilor La doar 34 de ani, Bear Grylls este cel mai tânăr şef al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout (OMMS). Abia ce a fost numit lider OMMS, Grylls vrea ca în viitorul apropiat să încurajeze mai mulţi adulţi voluntari să se alăture Mişcării Scout, astfel încât cei 33.000 de tineri aflaţi pe listele de aşteptare să devină membrii organizaţiei. Bucuria acestei schimbări poate fi rezumată prin cuvintele unui temerar din Marea Britanie, care afirmă pentru The Guardian: “Oamenii nu vor mai crede că cercetaşii sunt nişte ciudaţi. Unii vor crede că el (Bear Grylls) e nebun, dar se vede că e dornic de activi tăţi antrenante, (exciting things) cum facem noi.” În copilărie, B.G., a cochetat cu cercetăşia : ”Dragostea mea pentru activităţile în aer liber s-a

născut pe când eram cerce taş. A fost o adevărată conexiune şi în acelaşi timp mi-a deschis multe uşi în viaţă”. Cu toate acestea, lumea îl ştie mai mult ca fiind un supravieţuitor (survivalist); a fost cel mai tânăr britanic care a escaladat Everestul şi a traversat Oceanul Atlantic într-o barcă gonflabilă.

BiPiloniada 2009 - cercetăşie la cote înalte

Peste 180 de cercetaşi, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 50 de ani, au răspuns “prezent!” la Bipiloniada 2009, camp de primăvară care s-a desfăşurat la Centrul de Agrement „Cerbul” Bratei din Munţii Bucegi. Participanţii din Bucureşti, Iaşi, Giurgiu, Tecuci, Găeşti, Miercurea Ciuc, Pucioasa „şi-au pus la încercare rezistenţa fizică, spiritul de orientare dar şi is-

teţimea în cadrul unor activităţi dinamice. Împărţiţi pe patrule, cercetaşii şi-au demonstrat, de asemenea, spiritul de echipă şi solidaritatea în timpul hike-urilor pe care le-au efectuat în Cheile Rateiului şi Cheile Orzei” potrivit articolului publicat de Sebi Stanciu, coordonatorul proiectului, pe site-ul scout.ro. Bipiloniada are o tradiţie de şapte ani şi este organizată de

C.L. Aventura Găeşti în colaborare cu Centrul Alb din Bucureşti. „Organizarea Bipiloniadei cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului a avut ca scop sensibilizarea tinerilor în vederea promovării şi adoptării unui stil de viaţă sănătos şi dinamic, dar şi motivarea acestora în privinţa păstrării valorilor spirituale”, a mai adăugat Sebi Stanciu.

www.infoscout.ro

{TIRI

na]ional

“Chemarea munţilor, chemarea străbunilor” Ediţia de anul acesta a “Cupei Izvoarelor”, organizată de C.L. ”Mircea cel Bătrân” Râmnicu Vâlcea, se va desfăşura în perioada 18-21 iunie pe valea Călineşti şi va avea ca temă “Chemarea munţilor, chemarea străbunilor”. Evenimentul va reuni atât temerari cât şi exploratori, seniori şi lideri. Aceştia vor fi supuşi la diferite probe antrenante desfăşurate în natură şi, de asemenea, vor avea de prezentat un proiect

prin care să reflecte implicarea cercetaşilor în rezolvarea problemelor comunităţilor locale. “Participanţii care se vor remarca la întrecerile şi activităţile organizate vor primi diplome şi premii în obiecte. Trofeul „Cupa Izvoarelor” care ne aparţine tuturor, va fi

dat în păstrare, pentru un an, centrului local ai cărui cercetaşi s-au dovedit a fi primii la toate cele ce se vor întâmpla la reuniunea noastră, recunoscuţi ca atare de toţi participanţii: cercetaşi, lideri adulţi şi voluntari”, precizează Nicu Almaşi, şeful echipei executive de programe a C.L. Mircea cel Bătrân. “Cupa Izvoarelor” se află la a XII-a ediţie. Participarea în camp se face contra sumei de 15 lei, care acoperă badge-ul campului şi o parte din cheltuieli.

Week-end de sărbătoare la Miercurea Ciuc Centrul Local ORION Miercurea Ciuc a organizat week-end-ul trecut Festivalul Cercetăşiei la nivel local.

avut fiecare de învăţat. Un traseu lung, dar plin de peripeţii”, a declarat Claudiu Balint, explorator.

Tema evenimentului a fost “Agenţiile secrete”. Cele trei ramuri de vârstă participante, lupişorii, temerarii şi exploratorii, împreună cu câţiva lideri însoţitori, s-au grupat în agenţii secrete MI şi au pornit în căutarea unor documente strict secrete, de maximă importanţă, furate de inamici. Pe parcursul unei zile, patrulele mixte de cercetaşi au fost supuse mai multor probe prin care şi-au dovedit priceperea, spiritul de observaţie, capacitatea de a lucra în echipă, dar şi rezistenţa fizică. “A fost o experienţă plăcută din care am

Noutatea de anul acesta a constat în realizarea unei activităţi comune pentru toate cele trei ramuri de vârstă participante, urmărindu-se astfel a se pune în aplicare semnificaţia salutului cercetăşesc: cel mare îl protejează pe cel mic. Cea de-a doua zi a festivalului a fost destinată exclusiv exploratorilor care au avut parte de un traseu de căţărare-funicular-tiroliană pregătit de jandarmi şi salvamontişti, vechi colaboratori ai C.L. Orion Miercurea Ciuc. Ediţia de anul acesta, a treia la număr, este o activitate-pilot a ceea ce se doreşte la anul a fi una de calibru naţional.

Rubrică realizată de Laura Băduţ www.infoscout.ro

povestea

LUPI{ORI

EPISODUL 8

DISPARI}IA

O frumoasă dimineaţă anunţă răsăritul pe un albastru pur şi o încântătoare zi răsună în trilul voios al păsărelelor. Coborând privirea din marele necunoscut, un vânt adie uşor, purtând miresmele florilor şi gâdilând nările oricui le absoarbe, înfiorând blana unora şi zbârlind penajul altora… Natura parcă resimte fericirea vieţuitoarelor junglei dar îşi şi urmează cursul - puii de panteră se joacă sub privirea iubitoare a mamei, un şarpe îşi pândeşte prada, peştii ies la suprafaţa apei pentru o gură de aer proaspăt. O asemenea zi nu ar fi completă fără Yupi. Dar... unde poate fi? 10

- E la cascadă cu Baloo şi Oo, ne răspunde Chill, vulturul atotştiutor şi atotvăzător al junglei. - Mulţumim, Chill! Iar acum să îi spionăm pe cei trei. Ţestoasa Oo tocmai a revenit dintr-o lungă călătorie,

iar Yupi este mereu primul interesat de locurile vizitate de aceasta. - Oo, mai spune-mi despre peştii coloraţi. Ba nu, despre rechini. Da, povesteşte-mi despre dinţii lor! - Răbdare, micuţule! A fost o călătorie grea şi Oo trebuie să fie obosită. - Nu-i nimic, Baloo. Lupişorul acesta este o încântare la fiecare întoarcere. Astfel, cei trei şi-au petrecut întreaga zi povestind şi înotând. Spre seară, nori ameninţători se iveau la orizont, prevestind parcă ceva rău. www.infoscout.ro

LUPI{ORI

Ziua următoare a început cu o atmosferă grea, încărcată. Deasupra pădurii păsările s-au adunat în stol, din care la un moment dat s-a desprins o pată neagră. Chill se îndreaptă spre dealurile Seeonee.

povestea

această junglă s-au ajutat între ele şi, indiferent de natura neînţelegerilor ivite, totdeauna toţi au rămas prieteni. Până şi Shere-Khan, deşi nu o recunoaşte, este fericit aici . Când voi trece în lumea cealaltă, nu mă veţi vedea. Mă voi retrage într-un loc solitar, pentru că singurul lucru pe care mi-l doresc de la voi toţi este să nu mă plângeţi şi să vă amintiţi de

realizăm că nu ştim ce ne aşteptă dincolo, dacă este de bine sau de rău şi nu trebuie să pierdem prea mult timp gândindu-ne la asta. Viaţa este pentru a fi trăită după bunul plac. Aşa că îţi cer, micuţule, să nu fii trist când nu voi mai fi. Voi avea mereu grijă de tine, oriunde vei fi şi îţi voi îndruma paşii.

mine aşa cum mă vedeaţi la cascadă, râzând, povestind şi dând poveţe. Am avut o viaţă plină şi fericită. Moartea nu este un lucru tragic. Este trist când cineva drag nu va mai fi lângă noi în carne şi oase, însă mereu trebuie să ne amintim cum a fost persoana respectivă în viaţă şi la modul în care şi-a trăit viaţa. Întotdeauna trebuie să

stinsese, lăsându-i pe toţi numai cu amintiri plăcute despre ea. În pofida celor spuse de aceasta, nu era prea uşor pentru unii să treacă peste această întâmplare, cu atât mai mult cu cât viaţa ei fusese una fericită. Erau chiar unii care spuneau că, dacă ar fi ştiut că nu avusese o viaţă bună, acum s-ar fi consolat cu gândul că este într-un loc mai bun şi regretul de a fi pierdut o fiinţă minunată ar fi fost mai puţin intens, dar nu era cazul. Cu toate astea, viaţă fericită sau nu, golul lăsat este imposibil de umplut şi numai timpul vindecă durerea pricinuită de o asemenea întâmplare. Claudia Naiba

Într-adevăr, ziua următoare Oo nu a mai fost de zărită la cascadă, cu toţii înţelegând ce se întâmplase cu ea. Personaj important în viaţa junglei de-a lungul a sute de ani, acum se

Dintr-o şoaptă de vânt, dintr-un murmur de apă, aflăm că Oo este bolnavă şi nu mai are mult de trăit. Toată pădurea se îndreaptă către cascada unde ţestoasa se odihneşte. Când, în cele din urmă, apare şi Yupi, aceasta îl cheamă la ea. - Micuţule, tu ai fost mereu interesat de viaţa neamului meu. De acum mai ai doar un lucru de aflat. La bătrâneţe, noi ne retragem într-un loc ce ne-a rămas adânc înrădăcinat în suflet. Pentru mine momentul acesta a venit, iar locul este jungla. O minune a frumuseţii naturii nu se poate afirma că este comparată cu alte locuri exotice. Motivul pentru care am îndrăgit-o a fost atmosfera plăcută, de familie. Mereu animalele din

www.infoscout.ro

abilit\]i

TEMERARI

TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI

NODURILE Ca un bun cercetaş, trebuie să te descurci în orice situaţie. Iar, câteodată, ca să ieşi din dificultate, trebuie să ştii să “înnozi” problema.

Nodul Prusik Luând în considerare varietatea de utilizări pe care le au, nodurile reprezintă o tehnică ce trebuie stăpânită de fiecare cercetaş, fie că trebuie să ancoreze cortul, să lege buştenii, să salveze pe cineva sau pur şi simplu să îşi testeze îndemânarea. În continuare, prezentăm 9 noduri esenţiale, care vă vor ajuta în orice aplicaţie sau construcţie de camp. Nodul Prusik Este un nod deja clasic, folosit cu precădere pentru căţărare de alpinişti. Avantaje: este unul din cele mai

simple şi sigure noduri pentru asigurarea frânghiei/ancorare verticală. Dezavantaje: Frânghia trebuie să nu fie prea groasă, umedă sau îngheţată. Mod de realizare: - Faceţi o spiră din frânghia mai subţire şi aşezaţi-o peste frânghia mai groasă (1); - treceţi spira prin spatele frânghiei groase (2); - trageţi cele două capete prin interiorul spirei (3); - treceţi frânghia mai subţire prin spatele frânghiei groase (4); - treceţi încă o dată spira prin spatele frânghiei groase (5); - trageţi încă o dată cele două capete prin interiorul spirei (6); - aranjaţi nodul format (7). Nodul foarfecă (cabestan) Este un nod simplu care are multiple utilizări. Se foloseşte în navigaţie pentru legarea baloanelor de acostare, este folosit de pescari pentru legarea bărcii; se mai foloseşte şi de către alpinişti, respectiv pentru campare. Acest nod se recomandă a fi folosit pentru aplicaţii simple, unde nodul este supus unei tensiuni continue, dar de intensitate mică. Avantaj: nod simplu, pentru multiple utilizări. Dezavantaj: dacă nodul este supus unei solicitări care variază ca intensitate, atunci se desface relativ uşor. Mod de realizare: - se înconjoară suportul (1); - se lasă capătul lung dedesubt (2); - se realizează o a doua buclă (3); - se revine la capătul scurt prin partea interioară (4); www.infoscout.ro

TEMERARI

abilit\]i

Nodul pescăresc

Nodul foarfecă (cabestan)

www.infoscout.ro

- se strânge şi se aranjează nodul format (5). Nodul de ancoră Cel mai folosit nod de ancorare. Poate fi folosit pentru a ancora cortul sau structuri plutitoare. Avantaje: - siguranţă în exploatare (nodul nu alunecă nici pe cordeline umede); - simplitate; - posibilitatea prinderii unor obiecte în interiorul nodului (de ex. inel pentru ancorare); - este un nod care se poate dezlega uşor. Dezavantaje: Acest nod scade rezistenţa frânghiei cu 10-45% din valoarea iniţială; valoarea exactă depinde de diametrul inelului prin care se trece frânghia. Mod de realizare: - înfăşuraţi două spire pe inel, prima spiră pe partea frontală,

a doua pe partea dorsală a inelului (1); - treceţi capătul cordelinei prin spatele porţiunii lungi şi prin interiorul buclei formate (2); - înfăşuraţi încă o spiră (cu capătul frânghiei) pe partea inferioară a nodului deja format (3); - strângeţi nodul astfel încât capătul corzii să fie de cel puţin 4-5 cm lungime, pentru a preveni desfacerea nodului (4).

Nodul pescăresc Un nod foarte simplu şi foarte util pentru îmbinarea a două frânghii. Avantaje: este un nod simplu prin care se pot îmbina două frânghii de acelaşi diametru. Dezavantaje: după ce a fost folosit sub sarcină, de regulă, nu se poate dezlega. Mod de realizare: - se aşează cele două corzi una lângă alta (1); - se execută un nod simplu pe şnurul roşu /negru; în interiorul nodului se prinde şnurul galben/maro (2-3); - operaţia se repetă şi la şnurul galben/maro (4-5); - se trag cele două corzi în sensuri opuse (6); Nodul - astfel cele două de ancoră noduri se alătură, formând nodul pescăresc (7).

abilit\]i

TEMERARI buclă şi jumătate (pasul 1 ); - introducem apoi în bucla externă (pasul 2); - după care acesta se strânge(pasul 3). În nodul executat corect, repartiţia tensiunilor din frânghie este uniformă. Nodul bulin Un nod ideal pentru a ancora şi ridica diverse obiecte cu o greutate apreciabilă. Avantaje: Un nod foarte sigur, uşor de realizat şi foarte util chiar şi în condiţiile ridicării la nivel a unei persoane rănite. Dezavantaje: Odată legat şi supus la tensiune, nodul se desface foarte greu. Mod de realizare: - realizaţi o buclă prin care trageţi capătul corzii din spate spre înainte, după care treceţi în aceeaşi direcţie încă o dată capătul corzii prin buclă (1.); - treceţi acest capăt prin spatele capătului lung (2.); - revenind în faţă, treceţi capătul prin bucla din mijloc (3.); - cu strângerea nodului obţineţi nodul bulin ale cărui bucle se pot regla cu uşurinţă; - reglarea uneia dintre bucle se face pe seama celeilalte bucle.

Nodul opt

Nodul bulin

Nodul opt Este un nod foarte des utilizat; printre altele se foloseşte şi în alpinism, respectiv speologie, datorită siguranţei oferite. Avantaje: Uşor de realizat; se poate executa şi cu o mână; se desface uşor; este multifuncţional, sigur şi flexibil. Dezavantaje: Nu este recomandată executarea acestui nod din chingă; în acest caz se poate desface. Mod de realizare: - cu frânghia dublată formăm o

NODURI DE ÎMBINARE Îmbinarea diagonală Această îmbinare se foloseşte pentru a lega lemne care se încrucişează, dar care nu se ating atunci când capetele lor sunt plasate într-o structură. Îmbinarea pătrată Se foloseşte pentru a îmbina 2 lemne care intră în contact unul

cu celălalt la un unghi între 45 şi 90 grade. Îmbinarea tripod Aşa cum îi sugerează şi numele, îmbinarea tripod se foloseşte pentru a lega 3 buşteni în partea superioară, astfel încât să per-

mită deschiderea lor într-o structură piramidală stabilă. Nu uitaţi că orice nod bun, indiferent de cât de greu se înnoadă, trebuie sa fie uşor de desfăcut. Lucian Nedeluţ

www.infoscout.ro

PREZENTARE

na]ional

Centrul Local se prezint\

“Lotus” Tulcea “Cine-i sus? Aegyssus!” „Căci ghiarele v-au rămas în orice îmbrăţişare...” Versuri ce ne leagă de începuturile centrului, de liderii ce ne-au format ca cercetaşi şi ne-au impregnat în sânge valori morale care au reprezentat pentru noi un cod de comportament. Noi, cercelotuşii, suntem mândri mai ales de geologul tulcean Gheorghe Munteanu Murgoci (născut în Măcin) care, împreună cu un grup de profesori, fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă, a ajutat la pornirea mişcării cercetăşeşti din România şi la dezvoltarea organizaţiei.

AŞA AM ÎNCEPUT ... Apariţia Centrului Local Tulcea „Lotus” şi a cercetăşiei tulcene se leagă de anul 1994 , când doamna profesoară Victoria

www.infoscout.ro

na]ional

PREZENTARE

Stanciu de la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, împreună cu elevul Andrei Sarvaş, a înfiinţat prima grupare cercetăşescă din oraşul nostru. Centrul a suferit o serie de modificari ( inclusiv dispariţia lui

pentru o perioadă ) pentru care nu s-a găsit nici astăzi motivul. Pentru noi, unitatea şi prietenia reprezintă legile de bază, care ne caracterizează în fiecare acţiune. Încercăm să implementăm asta

şi membrilor noi; uneori ne iese, alteori nu. Cercetăşia e pentru noi ca un joc de logică, un joc al minţii: încercăm să ne imaginăm o lume perfectă în care rămânem mereu tineri şi cu o poftă de viaţă de nemăsurat. Hike-uri în care se formează prietenii strâns legate prin zâmbete, campuri cu un iz de spiritualitate... Primul meu jurământ, din primul meu camp, care ciudat... a avut loc la Mănăstirea Cocoşu. Un grup de cercelotuși începători în ale cercetăşiei, aveau primul lor legământ cu spiritul lui Baden Powell, la miezul nopţii. Regula de bază din acea seară : nu există eu, ci NOI. Noi vom face un foc de tabără, noi vom realiza un wide game, eu voi merge la toaletă...pardon...noi vom merge la toaletă. Probabil că nu spun nimic nou cercetaşilor, pentru că în fiecare

www.infoscout.ro

PREZENTARE centru se realizează acţiuni care te impresionează până la lacrimi, dar bineînţeles că mie mi se pare că aici, totul este special. E centrul care m-a format şi îmi pare enorm de rău că nu am reuşit să prind epocile vechi ale centrului: campuri cu peripeţii, bătăi cu roşii care au stat 2 zile în soare, idei trăsnite ( de nerealizat) de hike-uri, ş.a. Am participat din 2002 până în prezent, la binecunoscutele campuri naţionale: „Cupa Izvoarelor”, „Unitate şi prietenie” şi am realizat chiar şi noi unul în 2003 („Ancora”), un camp care, după părerea noastră, a ieşit foarte bine, având în vedere că nu ne aşteptam la un număr foarte mare de participanţi. Nu intenţionam ca prima ediţie să fie una de mare anvergură, dar sperăm că următoarea, în viitorul (foarte )

www.infoscout.ro

apropiat va avea un număr mai mare de centre participante.

DE FAPT... Centrul nostru local ar fi trebuit de fapt să se numească C.L Phoenix, pentru că renaştem în fiecare an, odată cu recrutările. De fiecare dată descoperim că valorile adevărate scad în faţa tinerilor şi că voluntariatul nu mai este la fel de important. Totuşi, cercetăşia arde încă în Tulcea, prin membri devotaţi, pasionaţi de ceea ce fac. De multe ori în activităţile caritabile realizate până acum, am descoperit că cercetăşia este ceva nou pentru anumite persoane, de aceea suntem mândri că datorită acţiunilor noastre multe persoane au rămas cu o părere extraordinară despre activităţile cercetaşilor. Pe lângă acţiunile caritabile, încercăm să

na]ional

impresionam tulcenii cu gesturi mărunte, semnificative, aducând un zâmbet pe buzele copiilor, bătrânilor şi chiar ale cetăţenilor ce ne străbat calea.

POZELE FAC CÂT O MIE DE CUVINTE În urmă au rămas amintirile, care sunt încă vii şi ard mocnit: un joc la miezul nopţii, un jurământ între prieteni cercetaşi, un cântec, o poveste de groază, o chitară şi o eşarfă verde, devenită mai târziu albastră şi ajungând într-un final culoarea supremă... grena. Anii trec, împărtăşeşte experienţele tale cu ceilalţi şi învaţă-i cum e să fii un bun cercetaş, aşa cum şi alţii au făcut asta, cândva, pentru tine. Manuela Hortolomei

camp

LOCA}II ~ncotro?

PARÂNG

- Hei, ce-ar fi să mergem la munte în vacanţa asta? zise Ioana. - N-ar fi o idee rea. - Dar unde? - În Parâng!? Aşa s-au hotărât să meargă trei zile la munte pentru a fi cât mai aproape de natură. Şiau facut bagajele şi hopa sus în trenul spre Petroşani. Au ajuns în zorii zilei în gară şi de acolo au luat un microbuz spre telescaun. - Hmm... ce să facem până la 10 când porneşte telescaunul? Mai sunt 2 ore... - Hai să ne jucăm ceva ! 18

- Sau mai bine să mâncăm. - Mâncăm şi apoi ne jucăm. În Parâng poţi vedea foarte multe locuri frumoase şi nemaiîntâlnite în alte masive. O mulţime de lacuri glaciare precum: Lacul Mija, Lacul Câlcescu, Lacul Roşiile şi Lacul Iezerul Îngheţat. Faptul că pe traseele sale sunt puţine cabane şi refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România. Însă, de pe vârf, care atinge 2518 m, poţi admira priveliştile minunate ale văilor şi împre-

7 cercetaşi aventurieri s-au gândit să facă o expediţie în Parâng... Dar mai bine să vedem cum s-a întâmplat.

jurimilor, poţi vedea chiar şi Dunărea în zilele senine de vară.

DUPĂ 2 ORE.... ...s-au urcat fericiţi în telescaun şi au urcat până la baza Parângului Mic, iar de acolo au pornit pe jos în marea aventură. Au plecat pe banda roşie spre vârf; cel mai greu li s-a parut când au avut de urcat spre vârful Cârja (2405 m ) fiind destul de abrupt. Dar au trecut cu brio peste, că doar sunt cercetaşi cu condiţie fizică bună ;) www.infoscout.ro

LOCA}II

camp

A doua zi s-a pornit o ploaie năprasnică şi au stabilit să meargă la Refugiul Agăţat prin Valea Jieţului. S-au hotărât să înnopteze acolo pentru că refugiul era foarte primitor. A doua zi şi-au continuat traseul până la Groapa Seacă ieşirea spre şoseaua principală spre Petroşani (10 km). Traseele sunt foarte bine marcate şi frumoase. Există de asemenea şi staţiunea montană “Rusu” care are numeroase pârtii de ski, inclusiv una foarte dificilă. Trei pârtii sunt similare cu cele de pe Valea Prahovei. Vremea a fost frumoasă până au ajuns pe Parângul Mare. Planul lor era să meargă până la lacul Câlcescu şi acolo să înnopteze dar, cum din cauza ceţii nu se mai vedea la doi metri, au recurs la planul B (întotdeauna ar trebui să existe unul): au coborât de pe creastă la Lacul Roşiile. Poieni pline

www.infoscout.ro

de afine au gasit, un izvor şi un loc de campare. Ce ţi-ai putea dori mai mult?! Au mâncat şi au încins imediat un joc de noapte, apoi, după ce s-au asigurat că nicio vietate nu i-ar putea “înhăţa”, au stins focul (aveau lanterne) şi au intrat în corturi pentru un somn binemeritat.

În speranţa că v-am stârnit curiozitatea, vă las pe voi să descoperiţi mai mult! Întrebare: care-i cel de-al doilea refugiu din Parâng? P.S.: articol inspirat dintr-o poveste reală. Ada Rascol

proiecte

FINAN}ARE

TINERI ÎN EUROPA • Nume Finanţator: Uniunea Europeană. • Descriere program Programul comunitar “TINERET ÎN ACŢIUNE” are printre programele operaţionale şi Acţiunea “TINERI ÎN EUROPA”. Tineri pentru Europa susţine următoarele sub-Acţiuni: a) Sub-Acţiunea 1.1 - “Schimburi de Tineri”: oferă unor grupuri de tineri din diferite ţări oportunitatea de a se întâlni şi învăţa despre culturile fiecărora. b) Sub-Acţiunea 1.2 - “Iniţiative ale Tinerilor”: susţin proiecte de grup dezvoltate la nivel local, regional şi naţional, precum şi reţele de proiecte similare din diferite ţări, pentru a le întări dimensiunea europeană şi a îmbunătăţi cooperarea şi schimbul de experienţă între tineri. c) Sub-Acţiunea 1.3 - “Proiecte pentru Democraţie Participativă”: susţin participarea tinerilor la viaţa democratică din comunitatea lor locală, regională sau naţională, precum şi la nivel internaţional. • Cine poate beneficia de aceste fonduri? La această acţiune pot aplica: - organizaţii non-guvernamentale înfiinţate conform ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; - autorităţi publice implicate în lucrul cu tinerii; - grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizaţii menţionate mai sus.

La sub-acţiunea “Schimburi de tineri” pot participa la proiectele de schimburi, în principiu, tineri cu vârsta cuprinsă între 13 şi 25 de ani care au reşedinţa legală într-o ţară participantă la program; de asemenea, mai pot participa un număr restrâns de tineri care au depăşit vârsta de 25 de ani şi care să nu fi împlinit 30 de ani la termenul limită pentru care s-a depus proiectul. La sub-acţiunea “Iniţiative ale tinerilor” pot participa tineri cu vârsta între 18 şi 30 de ani, rezidenţi legali în una din ţările participante la program; pot fi vizaţi şi tineri între 15 şi 18 ani în cazul în care sunt însoţiţi de un asistent pentru tineri sau un coach. La sub-acţiunea “Proiecte pentru democraţie pot participa tineri” cu vârsta între 13 şi 30 de ani, rezidenţi legali în una din participante la program; în orice Proiect pentru democraţie trebuie să participe minimum 16 tineri.

• Activităţi eligibile Tipuri de proiecte în cadrul subacţiunilor pot fi: 1.1 Schimburi de tineri - proiectele de schimburi bilaterale vizează implicarea în proiect a 2 parteneri din două ţări participante la Programul Tineret în acţiune din care una să fie stat membru al Uniunii Europene; - proiectele de schimburi trilaterale vizează implicarea în proiect a 3 parteneri din trei ţări participante la Programul Tineret în acţiune din care cel puţin una să fie stat membru al Uniunii Europene; - proiectele de schimburi multilaterale vizează participarea a minimum 4 parteneri din patru ţări participante la Programul Tineret în acţiune din care cel puţin una să fie stat membru al Uniunii Europene. 1.2 Iniţiative ale tinerilor - iniţiativa naţională a tinerilor este iniţiată de un grup de tineri www.infoscout.ro

FINAN}ARE aparţinând unei ţări membre în program; - iniţiativa transnaţională a tinerilor are la bază parteneriatul a cel puţin două grupuri din diferite ţări membre, din care cel puţin una este stat membru al Uniunii Europene. 1.3 Proiecte pentru democraţie pot urmări: - să promoveze implicarea tinerilor în structuri participative; - să realizeze activităţi pentru a dezvolta toate formele de dialog între autorităţile publice şi tineri; - să sprijine mecanisme pentru a dezvolta toate tipurile de dialog, pentru a apropia tinerii de sfera decizională politică; - să dezvolte un dialog care să includă tinerii care nu sunt membri într-o organizaţie; - să identifice şi să depăşească obstacolele ce împiedică grupuri specifice de tineri să participe, precum şi să stimuleze mecanisme ce vor încuraja toţi tinerii să participe în procesul decizional.

• Condiţii de finanţare Priorităţile în cadrul acestui program, pentru fiecare sub-acţiune în parte sunt: În cadrul acţiunii 1.1: o Schimburi bi- şi tri-laterale pentru organizaţiile care candidează pentru primă dată la Schimburi de tineri;

proiecte

turor partenerilor; o Proiectele cu un buget mai mic de 25.000 Euro. Bugetul estimativ alocat în România pentru fiecare subacţiune în 2009: 1.1 Schimburi de tineri 1.178.308 Euro; 1.2 Iniţiative ale tinerilor 548.886 Euro; 1.3 Proiecte pentru democraţie - 312339 Euro. În cadrul acţiunii 1.2 nu vor fi aprobate mai mult de două proiecte pe an din partea unei organizaţii.

o Schimburi multilaterale pentru organizaţiile cu experienţă. În cadrul acţiunii 1.2: o Iniţiativele transnaţionale ale tinerilor. În cadrul acţiunii 1.3: o Proiectul implică un număr echilibrat de tineri din partea tu-

• Data limită de depunere a cererilor de finanţare Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional, există cinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentru toate acţiunile): Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie 1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie 1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie 1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european, există trei termene limită de depunere pe an: Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie 1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie

• Procedura de trimitere a proiectului Candidaturile pot fi trimise astfel: - prin poştă, cu data poştei; - prin serviciu de curierat, cu data înregistrării primită de serviciul de curierat. • Alte instrumente 1. Fişa Programului Tineret în acţiune, 2. ANPCDEFP, (AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRAME COMUNITARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE), 3. Website-ul programului TIA, 4. Ghidul programului TIA pentru 2009 5. Apel naţional la propuneri proiecte 2009 6. Scrisoare oficială de însoţire a propunerii de proiect 7. Portofoliu de proiecte pentru organizaţiile candidate – formular standard 8. Curriculum vitae (modelul european), EN, FR 9. Metodologie de calcul a capacităţii financiare Andreea Blaj

www.infoscout.ro

motivare

LIDERI

VOCEA “MISIUNII” Dacă am insistat destul de clar pe ce înseamnă misiunea unei organizaţii (vezi articolul „Misiunea e mereu prima” din numărul 13), acum ne vom referi la modalitatea ei cea mai vizibilă de a se face cunoscută pe termen scurt. Dacă trăirea misiunii de către toţi membrii este cel mai bun mod de a promova organizaţia pe termen lung, pe termen scurt ea are nevoie de un leadership asumat, de exemple personale puternice.

ager, la cum a reuşit să evite răul. b) „Care sunt nevoile de moment ale organizaţiei? Se potrivesc aceste nevoi cu capacităţile pozitive ale liderului propus?” Această întrebare presupune ca, pe lângă aflarea unui răspuns acurat la punctul a), să existe şi o analiză corectă a situaţiei organizaţiei. Nevoia de sincronizare este una crucială, pentru că, dacă spre exemplu, organizaţia are nevoie acum de

construirea unei notorietăţi publice pozitive, un „fundraiser” va fi de-a dreptul inutil pentru această poziţie. c) „Este un model de integritate? Inspiră tinerii pentru a deveni oameni mai buni?” Aceasta este poate cea mai importantă întrebare când vine vorba de cercetăşie, pentru că un lider e recunoscut după capacitatea de a modela implicit pe cei din jurul său. De aceea trebuie să fim siguri că, odată ajuns în

Primul aspect de luat în discuţie e felul în care se alege un conducător pentru o organizaţie (inclusiv pentru un centru local). Cei care îl aleg trebuie să îşi pună cel puţin 3 întrebări esenţiale: a) „La ce este el/ea bun în munca sa şi cum a folosit acest lucru în ce a făcut până acum în viaţa sa?” Un lider se diferenţiază de un manager şi prin faptul că primul potenţează pozitivul, iar cel de al doilea minimizează negativul. Când ai de ales un lider, uită-te la ce a făcut el bine, iar când ai de ales un man22

www.infoscout.ro

LIDERI

motivare

cel personal. O tehnică relativ precisă de creştere a încrederii în cadrul unei echipe o repre zintă felul în care membrii ei (mai ales liderul) se raportează la realizările şi eşecurile comune: la realizări să se pună accent pe NOI, iar la eşecuri pe EU. - să fie conştient că are o responsabilitate în ceea ce priveşte vizibilitatea, să îşi asume faptul că este “luat la ochi” din multe părţi, că va exista presiune asupra lui şi că sunt aşteptări de îndeplinit din partea celorlalţi.

poziţia respectivă, integritatea şi responsabilitatea sa nu vor fi puse la îndoială. Odată ales în funcţie, un lider va avea, bineînţeles, multe de făcut. Acum o să insistăm nu pe CE va avea de făcut, ci pe CUM să facă aceste lucruri. Este de dorit ca un lider: - să construiască pe calitatea oamenilor, pe aspectele lor pozitive şi să aprecieze fiecare lucru mărunt care se realizează, chiar dacă e departe de nivelul dorit. www.infoscout.ro

Doar în acest fel va putea să insereze în timp sarcini tot mai complexe unor oameni care, iniţial, nu păreau a face faţă. În loc de a spune “vai, ce departe eşti de final!”, să spună “ai mai făcut un pas spre final!”. Deşi pare un “optimism fabricat”, un lider are nevoie de energie pozitivă în organizaţie şi, în acest fel, se pot obţine rezultate imediate. - pe lângă energie pozitivă, să creeze o atmosferă de încredere între toate nivelele organizaţiei, iar cel mai accesibil nivel este

Churchill spunea că “există un anotimp pentru fiecare lider”. Implicaţiile acestui enunţ sunt că un lider trebuie să ştie şi să poată conduce o organizaţie indiferent de influenţele mediului extern. Pentru a fi capabil de acest lucru sunt necesare cinci tipuri de competenţe care se pot dezvolta prin auto-educaţie: 1) capacitatea de a-i asculta pe cei din jurul său; 2) capacitatea de a comunica, de a se face înţeles, de a exprima ce doreşte pentru fiecare membru din organizaţie; 3) nu se mulţumeşte cu puţin, cu lucrurile făcute de mântuială, ci face mereu apel la inovaţie, cere şi vine cu soluţii de îmbunătăţire a lucrurilor; 4) capacitatea de a-şi “sacrifica” propriul orgoliu în raport cu sarcina pe care o are de făcut, de a renunţa la mândria personală pentru ca organizaţia să prospere, să îşi atingă misiunea; 5) capacitatea de a lua decizii riscante, menite să dezvolte organizaţia, dar care, în caz de rezultat negativ, să nu o ducă la prăbuşirea totală. Este necesar să enumerăm şi lucruri pe care un lider NU trebuie să le facă. Poate cel mai rău lucru care se poate spune despre un lider este că după plecarea lui 23

motivare

LIDERI

“a venit potopul”, asta însemnând că nu a construit nimic. La plecarea sa, o organizaţie sănătoasă pur şi simplu merge mai departe, ba chiar se dezvoltă şi mai mult deoarece are sisteme bune de funcţionare şi mai ales oameni dedicaţi şi pregătiţi, în care s-a investit mult şi cu încredere. Dacă ar fi trei lucruri pe care un lider nu ar trebui să le facă, acestea ar fi: 1) să nu comunice sau să presupună că, ce crede şi gândeşte el, e înţeles automat de toată lumea din jur; 2) să nu susţină oamenii capabili care apar şi să se încon24

joare de mediocritate. Chiar cu riscul ca acest gen de oameni cu personalităţi puternice să fie mai greu de gestionat, ei sunt cei care fac adevăratele salturi de calitate în organizaţie. Să nu uităm că oamenii de valoare vin şi stau în organizaţii în care standardele de performanţă sunt înalte. Când le ating, ei au mândrie şi respect (prin stimă de sine şi apreciere externă), adică cele mai puternice pârghii de motivare personală; 3) să îşi aleagă propriul succesor. Riscul major este de a promova pe cineva care doar

seamănă cu originalul, iar copiile sunt, de obicei, slabe. În concluzie, cel mai important lucru de care trebuie să ţină seama un lider este să fie concentrat mereu pe sarcina ce o are de îndeplinit şi nu pe el însuşi. Datoria este primordială, iar un lider este doar un servitor al ei. Dacă aveţi comentarii despre tematica acestor articole, vă rog să mă contactaţi la alexandru.moldovan@scout.ro. Alexandru Moldovan www.infoscout.ro

JURNAL

hai-hui

PLOAIE, SOARE, MARE, MUNTE, PLIMBARE ŞI BINEÎNŢELES... CERCETAŞI

VÂN|TOAREA DE RAZE

29 aprilie 2009 Locaţie: Bucureşti Scop: concediu Ocupaţie: aşteptat autocar Destinaţie: Paralia Katerini, Grecia Ora: 20.30 era ceasul când m-am alăturat celor 43 de priviri curioase (toţi se cunoşteau între ei, eu cunoşteam doar o singură persoană), nerăb-

www.infoscout.ro

dătoare să pornim mai departe la drum. Entuziasmul s-a lovit mai apoi de dormitul în autocar, pe care se pare că majoritatea nu prea îl agreau şi de frigul care înconjura, se pare, toate benzinăriile în care se făceau popasurile.

Scop: distracţie Ocupaţie: stat în uşa agenţiei în aşteptarea proprietarului pensiunii Destinaţia: cameră, duş, masă, plajă etc. Ora: 12.30, şi cam atat era şi impacienţa noastră, pe o scară de la 1 la 10.

30 aprilie 2009 Locaţie: Paralia Katerini

După ce ne-am instalat, am fugit bineînţeles la plajă (doar pe plajă de fapt, că la cele 18oC, pielea noastră sigur nu şi-ar fi schimbat culoarea), dar ne-am mulţumit cu o plimbare prin nisipul călduţ, privind pierduţi la imensitatea mării încreţită din când în când de câte un val. Staţiunea are străduţe care sunt paralele şi respectiv perpendiculare pe plajă, ceea ce 25

hai-hui

JURNAL uzitată teorie susţine apariţia stâncilor dintr-un masiv în formă de deltă care, sub acţiunile corozive ale cutremurelor, vânturilor şi căderilor de stânci, de-a lungul a milioane de ani sa împărţit în turnuri cu înălţimi maiestoase. Cu o prezenţă de mai mult de 600 de ani, 24 de mănăstiri (din care doar 6 se conservă intacte şi funcţionează încă) sunt împrăştiate pe vârful “soldaţilor” de piatră, care par nemişcaţi şi în acelaşi timp gata să pornească la luptă între ei. Din puţinele despicături ale stâncilor multicolore se proiectează scări vechi de lemn aproape distruse, care certifică locuirea diferitelor peşteri în vremuri mai vechi; şi chiar şi în prezent există chilii, construcţii mici şi simple, înfundate în totalitate în stâncă, în care trăiesc călugări.

face mai uşoară explorarea, că deja după prima zi cunoşteam oraşelul ca-n palmă. Următoarea oprire a fost la o tavernă (restaurante mai mici), mai exact: “Taverna pentru români, fără stres”, căci şi chelnerul ne cunoştea limba, meniul era scris şi în română, iar printre felurile de mâncare se numărau: ciorbă de burtă, ciorbă de vacuţă, friptură de porc-ule (cuvant articulat de unul din clienţii precedenţi probabil). 1 mai 2009 Locaţie: tot Paralia Katerini Scop: excursie Ocupaţie: mers cu autocarul aproximativ 2h 30min Destinaţie: Meteora 26

Ora: după ora 8.00 am început să vânăm raze, dar n-am prins nici una toată ziua. În schimb privirile ni s-au aprins la vederea uriaşilor de piatră ai Meteorei, tăcuţi şi neclintiţi. Pădurea de piatră a stâncilor constituie unul dintre cele mai sugestive fenomene geologice ale planetei. Cea mai

Marele Meteor este cea mai faimoasă mănăstire a Complexului monahal de la Meteora, întemeiată în jurul anului 1340; ea a fost construită pe stânca ce se găseşte în extremitatea vestică a pădurii de pietre şi este cea mai mare din regiunea Meteorei. Stânca pe care se înalţă mănăstirea are înălţimea de 613 m de la nivelul mării şi 415 m de la albia râului Pinios. Pe partea urcuşului are înălţimea de 250 m iar cele 115 trepte abrupte şi neregulate conduc la intrarea mănăstirii. Scările, de sfoară, astăzi sunt desfiinţate şi plasa agăţată din turnul special construit transportă numai obiecte şi din când în când pelerinii credincioşi vârstnici. În acest măreţ aşezământ se pot vizita: Biserica Centrală, cu o impunătoare arhitectură bizantină, cu diferite www.infoscout.ro

JURNAL

hai-hui

tau denumirea de păsări, căci aşa se numeşte ramura de vârstă, de fete şi băieţi, între 7-11 ani. Există şi o grupă mai mică de copii, între 5 şi 7 ani, care se numesc stele şi alte două mai mari: ghizi (11-14 ani) şi ghizi majori (14 -17 ani). Acest centru local a fost înfiinţat în decembrie 2003, numără 75 de membri la cei 5000 de locuitori ai insulei şi este condus de d-na Giannoula, pe care am avut şi eu onoarea să o cunosc.

fresce; de asemenea un muzeu, turnul unde domină balconul cu năvod, osuarul, cu osemintele călugărilor trecuţi la cele veşnice, vatra transformată în prezent într-un muzeu popular şi altele. 01.05.2009 Locaţie: încă Paralia Katerini Scop: croazieră Ocupaţie: aşteptăm autocarul timp de 40 de minute după 1h 45 min de somn Destinatie: insula Skiathos Ora: la 6.30 am pornit, în cele din urmă, spre portul de unde urma să ne îmbarcăm pe vapor. Din cele 2000 de insule ale ţării zeilor, noi ne-am îndreptat spre aceea care a fost demult unul dintre cuiburile piraţilor din zonă, o insulă care miroase a mare, dar şi a munte proaspăt, cu păduri dese de pini. Acum e doar un sat cu oameni cumsecade, cu case văruite în alb. Şi ceea ce este mai impresionant e faptul că localnicii se luptă cu piatra de pe insulă, fiecare petic de pământ fiind cultivat cu ceva: chiar şi dintr-o stâncă vezi ieşind un bucheţel de flori, iar smochinii, portocalii şi lămâii decorează toate grădinile. În vârful insulei se află o biserică ortodoxă la care se ajunge ur-

când pe straduţele înguste care împânzesc insula şi aici se află un punct de belvedere minunat.

CUM SE VEDE INSULA DE PE VAPOR După ce ne-am plimbat şi am explorat, mergând pe faleză, am dat de un grup de copii zgomotoşi, care se aşezaseră pe jos în mijlocul aleii şi cântau de zor. Mă gândeam că doar cercetaşii ar putea să se manifeste astfel şi chiar cercetaşi erau, din centrul local Odigismos (centrul local de cercetaşi). Am fost suprinsă să găsesc cercetaşi pe o insulă relativ mică şi dezvoltată în mod special pentru turism. Copiii din grupul pe care l-am întâlnit pur-

În Grecia, organizaţia naţională de cercetaşi se numeşte Casa Greacă Odigismou (S.E.O.), are peste 15.000 de membri şi există de 75 de ani; mai multe informaţii găsiţi pe site-ul www.seo.gr. Înainte de a mă întoarce la vapor, am fost invitată să iau parte la cântecul de final, surprinzător: ti-ia-ia în varianta grecească! Dar... cum timpul zboară, nici nu ne-am dat seama când a trecut, că deja ne îndreptam spre casă cu unele visuri împlinite şi altele noi, lăsând o bucăţică de suflet peste tot pe unde am trecut şi luând în schimb amintiri legate de tot ceea ce am găsit pe cale. Ana Benchea

www.infoscout.ro 27

na]ional

ECO

ECOLOGIA PROFUND| {I DEZVOLTAREA SPIRITUAL|

Printre altele, anul acesta a însemnat sfârşitul vieţii fizice a fondatorului mişcării ecologiei profunde (Deep Ecology pe numele ei mai cunoscut), norvegianul Arne Naess. Filosofia acestei mişcări este de-a ajuta oamenii să-şi regăsească conexiunea cu natura la modul cel mai profund, spiritual chiar. În anii ’70, când Naess a scris prima dată despre ecologia profundă, aceasta reprezenta o viziune aproximativ opusă celei a vremurilor, în care omul se 28

simţea ”în afara” naturii şi nicidecum parte din ea, iar creşterea economică era o ţintă importantă a fiecărei ţări, în detrimentul mediului natural. Un alt efect al înţelegerii că resursele planetei sunt limitate şi oamenii trebuie să se oprească din a le exploata la maxim, fără să gândească pe termen lung, a fost naşterea unei alte noţiuni importante pentru prezentul omenirii: dezvoltarea durabilă (anii ’80). Astăzi, o serie de alte curente de gândire „curg” sub

inspiraţia acestor surse sau a altora, încercând să ne îndrume către a redeveni conştienţi de poziţia noastră în lume, în univers. Acest lucru presupune o corelare implicită între dezvoltarea conştiinţei de sine, a sufletului nostru şi dezvoltarea conştiinţei noastre de mediu, dacă vreţi. De fapt, e vorba de două lucruri foarte simple: a redeveni parte din natură înseamnă, mai întâi, a te înţelege pe tine ca persoană şi apoi a deveni mai conştient de latura ta spirituală. www.infoscout.ro

ECO

Naess spunea că ecologia profundă necesită „o identificare atât de adâncă, încât propria ta fiinţă nu mai este limitată de ego sau de organism. Omul experimentează ceea ce înseamnă să fii, în mod autentic, parte din toate lucrurile vii. Nu ne aflăm în afara naturii şi prin urmare nu putem face ce vrem cu ea, fără a ne schimba pe noi înşine. Viaţa ESTE, în mod fundamental, una.” Poate că aici este locul în care cercetăşia aduce aceste două aspecte la un loc, prin ceea ce facem: prezenţa în mijlocul naturii ne poate ajuta să ne reconectăm la ceea ce înseamnă ritmul, esenţa vieţii naturale, iar ocaziile de exerciţii spirituale pe care le avem în cercetăşie ne pot ajuta de cealaltă parte (nu este întâmplător că Naess a fost şi montaniard - prin urmare există www.infoscout.ro

o legătură între faptul că mulţi cercetaşi preferă activităţile la munte sau ajung „avansaţi” în ale muntelui). De data aceasta doresc doar să vă stârnesc interesul în a afla

na]ional

mai multe despre acest subiect. În numerele viitoare veţi găsi la rubrica „Codrule, codruţule” câteva lucruri utile pentru activităţile scout, pornind de la ecologia profundă. Ioana Lucaciu

Resurse utile: Fritjof Capra – Conexiuni ascunse; Reţeaua vieţii Rachel Carson – The Silent Spring (extrase pe: http://www.uky.edu/Classes/NRC/381/carson_spring.pdf) http://www.revista22.ro/ecosofia-3664.html http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Deep_ecology http://www.themagicalkingdom.com/page1.aspx http://www.context.org/ICLIB/IC22/Zimmrman.htm http://www.fritjofcapra.net/ www.joannamacy.net http://home.ca.inter.net/~greenweb/DE-Platform.html www.cercetasie-si-natura.blogspot.com * Din păcate, Arne Naess nu a fost tradus în română, dar pentru cei interesaţi pot oferi nişte selecţii de text în traducere proprie. 29

na]ional

ONOARE DE CERCETA{

„VIN’ TINERE CU NOI {-ADUN|, DIN AL IZVOARELOR ECOU” L-am întâlnit pe domnul Mihai Vornicu la dumnealui în apartament, înconjurat de cărţile şi obiectele grele de amintiri, toate rotindu-se parcă în jurul patului său. Prea multe date biografice nu am încercat să culegem. Le-am lăsat să vină de la sine. Geografia ţării era pentru el formată din poveşti. De la povestea aventurii aproape brâncuşiene a copilului sărac plecat la Bucureşti să studieze într-o şcoală cu prestigiu, la povestea viorii la care a învăţat să cânte în cei doi ani de Conservator şi pe care a dăruit-o mai târziu, la tot felul de aventuri legate de locuri şi persoane. Ne-a trecut prin caietele sale de etimologii scăldându-ne în ”brânză” şi ”cârciogar”, pentru a ne arăta în mod simplu că nu e doar un matematician sec, ci un om cu preocupări muzicale, literare, ştiinţifice şi un iubitor de munte împătimit. Domnul Vornicu a studiat matematica în România şi Germania, luându-şi doctoratul. A fost profesor de liceu, dar a făcut şi cercetare, 30

ajungând până în China pentru aceasta. Dar mai înainte a fost pilot pe un avion de vânătoare în timpul celui de-al doilea război mondial. Fostul profesor carismatic, care era în stare să-şi dea salariul pentru a-i cumpăra bocanci şi a înscrie la liceu un copil foarte sărac, stătea acum pe pat, cu mari probleme de sănătate, înconjurat doar de amintirile lui şi de o mare de

singurătate. Ochii i s-au luminat, glasul a devenit mai viguros atunci când a început să vorbească despre cercetaşi. Cămaşa de cercetaş era atârnată la vedere pentru a-l inspira parcă. Ne-a povestit despre oamenii cu care a cunoscut cercetăşia, Radu Beligan fiind unul dintre ei. Dar mai bine să-l lăsăm pe el să ne povestească cum l-a cunoscut pe Baden Powell şi în ce fel i-a marcat cercetăşia existenţa. www.infoscout.ro

ONOARE DE CERCETA{

InfoScout: Cum aţi ajuns la cercetaşi? Mihai Vornicu: Aveam un prieten, care era cercetaş. Într-o zi, m-am dus la el şi am văzut o poză mare cât o uşă în care era un copil, îmbrăcat cercetaş. Şi scria acolo: „Să zbori cu cercetaşii!”. IS: Când şi unde a început cercetăşia pentru dumneavoastră? M.V.: Măi, am învăţat multe de la cercetaşi. Am fost confirmat în 11 aprilie 1933, cam la 2 săptămâni după ce l-au confirmat pe Radu Beligan. M-au pus atunci să fac salutul la baston, salutul la pălărie, am cântat “ Hai, sari voios, alarma sună / Vin’ tinere cu noi ş-adună, / Din al izvoarelor ecou / Un suflet nou…” Am dat un fel de examen atunci… Ai, ce fericit eram că am ieşit cercetaş! Nici nu vă închipuiţi.

Iar când am îmbrăcat cămaşa aia de cercetaş, ai, ce mândru eram, mă uitam la ea ca la Hristos din cer! IS: Și caţi ani aveaţi atunci? M.V.: Păi…10 ani. IS: Spuneaţi că l-aţi cunoscut pe Lordul Baden Powell… M.V.: M-a luat unchiul meu, nea Gicu, m-a dus la Constanţa şi m-a urcat pe un vapor. Mi-a spus că mergem la Alexandria, în Egipt. După o zi în carantină, am ieşit acolo, cu unchiul meu,

na]ional

să ne plimbăm pe faleză. Plimbându-ne pe faleză, am întâlnit un tip înalt, smead aşa la faţă şi cu o cască colonială pe cap. Şi eu eram îmbrăcat cercetaş. Individul ăsta mă vede şi mă întreabă în englezeşte din ce ţară sunt. Eu nu am înţeles, dar unchi-meu a înţeles, se descurca. I-am spus că sunt din România, aşa mândru. Şi mă-ntreabă, eşti cercetaş şi eu spun că da, sau aşa ceva. Şi-apoi îmi spune, da’ tu mă cunoşti pe mine? Mi-a tradus unchi-meu. Eu m-am uitat aşa la el, de unde dracu’ să cunosc eu din România pe unu’ din Alexandria, care vorbeşte englezeşte?! Şi mai e şi negru la faţă! Că pe vremea aia, aşa ştiam: românii stau în România, egiptenii, în Egipt, francezii în Franţa, nemţii, în Germania. Şi-mi zice: da’ pe mine mă cunoşti? Eu sunt Lordul Baden Powell, îmi traduce unchi-meu. M-am uitat aşa la el şi mi-am zis: du-te, mă, de-aici! Oi fi tu Lordul Baden Powell cum sunt eu arhimandritul nu ştiu care! Şi-am plecat. Uitândumă în urmă, am văzut că a scos o legitimaţie şi i-a arătat-o lui unchi-meu. Eu m-am oprit pe loc şi l-am aşteptat pe unchi-meu să vină. Când a venit, mi-a zis:

Aveam pantaloni din ăia scurţi, aşa-i zicea, din piele de drac… Acum nu ştiu dacă a jupuit cineva un drac să-mi facă mie pantaloni… Era un fel de stofă. www.infoscout.ro 31

na]ional

ONOARE DE CERCETA{ să nu fac deosebire de rasă, de religie, de naţionalitate, de credinţă, pentru că toţi oamenii sunt oameni, indiferent ce culoare de piele au, indiferent ce limbă vorbesc, indiferent la ce Dumnezeu se închină, indiferent ce apucături au. Al doilea lucru pe care l-am învăţat a fost să mă feresc de oamenii răi, să nu le fac rău, să nu răsplătesc niciodată răul cu rău. Un alt lucru l-am învăţat de la un cercetaş. Aşa

mi-a zis: când ai să fii tânăr, ai să vrei să ai relaţii cu o fată. Când ai să te aşezi lângă o persoană de sex opus, să o consideri întotdeauna ca pe o tovarăşă de viaţă, egală cu tine. Să nu o jigneşti nici măcar cu un gând. Am stat cu dumnealui mai bine de 4 ore şi nu ne-am dat seama când a trecut timpul. Multe alte lucruri am auzit în acest timp, dar dacă ar fi să le scriem nu ne-ar ajunge spaţiul din revistă pe 6 luni. Povestea continuă însă, aranjată frumos în suflete cercetăşeşti. Iulian Budău Lucian Nedeluţ

mă, Mihăiţă, tu ştii cine era ăsta? Cine? Păi Lordul Baden Powell, i-am văzut legitimaţia. Hai, mă, nea Gicule!? Zău, mă! Măi, fraţilor, nu ştiu câţi am aruncat în Marea Mediterană întorcându-mă înapoi pe faleză. M-am dus la el, am căzut în genunchi şi cu mâinile împreunate i-am zis în româneşte: iertaţimă! Atunci am aflat primul cuvânt englezesc, excuse me, please! M-a ridicat şi m-a sărutat o dată pe obraz şi o dată pe frunte şi mi-a zis: You are a very good boy! - eşti un băiat foarte bun! Aşa l-am cunoscut pe Lordul Baden Powell în 1936...aveam 13 ani. IS: Şi apoi? M.V.: Apoi, în 1937, s-a desfiinţat cercetăşia. Au înlocuit-o ăştia cu Straja Ţării, care n-a fost rea ca organizaţie de tineret. Am învăţat şi acolo multe, dar cele mai multe, 90%, erau de la cercetaşi. IS: Care au fost lucrurile pe care le-aţi învăţat la cercetaşi? M.V.: Primul lucru pe care l-am învăţat la cercetaşi a fost 32

www.infoscout.ro

SCOUTING SEEDS

proiecte

VOLUNTAR CERCETA{

Încă din martie 2009, centrele locale (CL) înscrise în proiectul Scouting Seeds şi-au stabilit paşii ce îi iau de făcut pentru a putea aduce noi cercetaşi – viitori lideri în CL.

contactate peste 20 de persoane care nu sunt cadre didactice. 6 persoane au confirmat implicarea în organizaţia noastră; ¬ Au fost distribuite circa 100 de pliante şi au fost afişate toate

cele 15 afişe în şcoli, primărie, supermarketuri, locuri publice; ¬ A fost susţinută prima minisesiune – 26 aprilie 2009; ¬ A fost susţinută cea de-a doua mini-sesiune – 17 mai.

Dintre cele 21 de CL, am să vă prezint din rezultatele primite până acum: Drăgăşani: ¬ Campania în şcoli pentru recrutarea profesorilor: au fost contactaţi direct peste 30 de profesori, conducerea a 4 şcoli şi licee, s-a încheiat un parteneriat cu Clubul Copiilor, s-a asigurat suportul instituţiilor de învăţământ pentru contactarea altor cadre didactice; ¬ « Adu o cunoştiinţă » : au fost www.infoscout.ro 33

proiecte

SCOUTING SEEDS

Deva: ¬ Blog actualizat la zi www.devascouts.blogspot.com ¬ Lipirea de afişe prin şcoli ¬ Atragerea de membri prin prezentări în şcoli ¬ 5 voluntari – lideri interesaţi de a se implica în organizaţie Giurgiu: ¬ Întâlniri zilnice ale membrilor echipei Scouting Seeds de la Giurgiu

¬ Articol în presă ¬ Blog ¬ Prezentări powerpoint şi video cu activităţi ale cercetaşilor ¬ Afişe şi pliante împărţite prin şcoli ¬ Expoziţie de prezentare a cercetăşiei ¬ Mers în instituţii şcolare ¬ Atragere prieteni ¬ Prima mini-sesiune de for-

mare pentru 8 viitori lideri în data de 8 mai ¬ Cea de-a doua mini-sesiune de formare în data de 10 mai, pentru 8 viitori lideri Rădăuţi: ¬ Prezentarea în faţa unui număr de 50 de adulţi a specificului Mişcării Scout ¬ Implicarea unui număr de 25 de adulţi într-un proiect de mediu derulat şi finanţat de ONCR ¬ Promovarea Mişcării Scout în rândul cadrelor didactice ¬ Promovarea Mişcării Scout părinţilor ¬ Promovarea Mişcării Scout membrilor din diverse instituţii ¬ Proiectul Eco-select care este în plină desfăşurare Râmnicu Vâlcea: ¬ Dezbateri pe marginea metodelor şi resurselor necesare proiectului; ¬ Numirea responsabililor cu diferitele activităţi din cadrul proiectului;

www.infoscout.ro

SCOUTING SEEDS

proiecte

urmă de când sunteţi cercetaşi veţi vedea cu siguranţă cel puţin: - o unitate de cercetaşi la care aţi fost lider şi cu care aţi trecut prin multe activităţi; - un stagiu în care aţi participat şi de la care aţi venit cu încă n activităţi, idei, sugestii pe care vreţi să le aplicaţi şi la voi în CL; - un prieten pe care l-aţi întîlnit la cercetaşi; - o persoană pe care aţi ajutat-o; - o situaţie de care aţi trecut mai uşor pentru că sunteţi cercetaş; - aţi făcut un proiect la şcoală, facultate, master, etc. unde aţi dat ca exemplu cercetăşia cu toate elementele ei; - şi multe altele. Nu ne lăsaţi numai pe noi să ne bucurăm de cercetăşie! Daţi mai departe! Curaj!

¬ Promovarea obiectivelor proiectului în mass-media locală; ¬ Distribuirea de pliante pentru promovarea sistemului şi Metodei de educaţie Scout ; ¬ Deplasarea în şcoli pentru atragerea de noi lideri, de noi copii şi tineri cercetaşi.

www.infoscout.ro

Acestea sunt doar o mică parte din ce se întâmplă în ţară cu Scouting Seeds. Un lucru e clar, dacă vrem schimbare – aceasta începe de la NOI şi cu fiecare pas ce îl facem înspre bine, rezultatele se simt. Poate nu într-o zi, într-o lună, într-un an – dar uitându-vă în

Dacă doriţi mai multe detalii despre proiect şi cum se derulează acesta în ţară, fie luaţi legătura cu Tromppy – elena.petrea@scout.ro, fie vă înscrieţi pe lista de discuţii Scouting Seeds http://groups.yahoo.com/group/s coutingseeds/, fie urmăriţi blog-ul proiectului www.scoutingseeds.blogspot.com sau viitoarele numere ale revistei interne InfoScout! Elena Petrea

principii [i valori

GÂNDURI

SPA}IU ALB “Maestre, începu Vrăjitoarea¸ în ultimele luni petrecute cu tine m-ai învăţat să scriu cu adevărat, să fiu atentă la fiecare literă şi să-i ofer fiecăreia importanţa cuvenită... în ultimele luni m-ai învăţat să îmi stăpânesc mâna şi mintea... Mâna, ca să nu aibă nici cel mai mic tremur, iar forma literelor să atingă perfecţiunea... Mintea, ca să fie în totalitate concentrată, absorbită de ceea ce mâna mea face. Am reuşit, prin scris, să pătrund dincolo de limitele pe care scrierea în sine mi le impune, pentru a înţelege că în viaţă contează nu numai instrumentul, cît şi mâna care îl conduce, contează nu numai faptele, cât şi raţiunea care stă la baza lor... Am reuşit să fiu atât de stăpână pe mine atunci când scriu, încât literele pe care le fac ating perfecţiunea. Dar totuşi, oricât de mult aş vrea, oricât de mult aş încerca, în momentul în care ridic peniţa de pe foaie, mâna mea nu mai este atât de sigură, tremură... mintea mea se pierde, fie şi pentru câteva momente... iar în acele clipe îmi dau seama că încă lipseşte ceva din mine... în acele clipe aş vrea să nu mă fi oprit din scris... să nu ridic 36

peniţa... să scriu fără a mă opri, trecând peste cuvinte, doar punând literele una după alta, cuvintele unul după altul, frazele una după alta, ca într-o înlănţuire fără de sfârşit...” „ Draga mea, spuse Maestrul, acele momente sunt spaţiile albe. Sunt spaţiile albe care ne ajută pe noi să înţelegem ce

scriem, sunt spaţiile albe care îi ajută pe cei care citesc să înţeleagă ceea ce citesc. Sunt spaţiile albe pe care noi trebuie să le facem pentru a vedea şi a înţelege ce am scris şi pentru a şti cu ce altceva ar trebui să continuăm şi ce vrem să scriem. Iar aceste spaţii albe ne dau siguranţa sau nesiguranţa de sine. www.infoscout.ro

GÂNDURI Depinde cît de bine ne simţim noi cu noi înşine, cât de mult ne acceptăm cu tot ceea ce suntem, cât de multe întrebări sau nelămuriri avem a ne adresa, cât de mult suntem dispuşi a afla şi cât de împăcaţi suntem cu faptul că sunt lucruri, fapte, gesturi, sentimente, stări de a fi sau entităţi pe care nu le înţelegem oricât de mult am vrea să le cuprindem cu mintea noastră, să le scriem cu mâna noastră. Sunt acele momente din viaţă în care te opreşti din ceea ce faci, pentru a continua cu altceva... sunt acele momente în care vezi dacă ceea ce ai făcut ai făcut bine şi îţi creionezi un ideal din

ceea ce vrei să faci... Dacă în aceste momente te vei simţi împăcată cu tine, vei accepta viaţa aşa cum este, ca un dar, vei înceta să te concentrezi mai puţin asupra întrebărilor, asupra găsirii răspunsurilor, asupra acţiunilor, a faptelor... abia atunci mâna ta va fi mai sigură... căci mai sigură îţi va fi mintea... căci sufletul tău ar fi liber să zburde neîngrădit de ceea ce limitele impuse de minte, limitată la rândul ei de o mână...” (rescriere după un mic fragment din Vrăjitoarea din Portobello, de Paulo Cuelho)

principii [i valori În viaţă avem multe spaţii albe. Dar acestea sunt spaţii de care fiecare dintre noi încearcă să fugă, pe care încearcă să le micşoreze, să le elimine, să le scadă din importanţă, toate astea prin mai multe feluri: făcând atât de multe încât să nu avem timp să luăm o pauză... ocupându-ne fiecare moment ba cu o melodie, ba cu o carte, ba cu un prieten, ba pierzându-ne în aglomeraţia din autobuz sau în discuţia despre fotbal, vedete sau meteo cu prima persoană gata să ne asculte, evitând să rămânem vreodată singuri doar cu noi înşine, evitând să ne simţim îndemnaţi, forţaţi a ne asculta pe noi înşine, a ne înţelege şi a ne accepta, cu minusuri, cu plusuri, cu calităţi, cu defecte, cu credinţe şi cu necredinţe... Din fericire, facem parte dintr-o mişcare care promovează dezvoltarea proprie prin provocare, prin provocare la orice nivel: în relaţie cu cel de lângă noi, în relaţie cu noi înşine şi în relaţie cu Dumnezeu. O mişcare care ne provoacă mai întâi a fi şi apoi a face... o mişcare care pune accentul atât pe spaţiul alb, cât şi pe ceea ce scriem... Cercetaşule, nu te opri niciodată la a avea o relaţie bună doar cu cel de lângă tine sau la a avea o relaţie bună doar cu tine însuţi sau la a avea o relaţie bună doar cu Dumnezeu, uitând de una sau de cealaltă! Nu te opri, căci altfel, în spaţiile albe nu vei găsi altceva decât gol, nelinişte, nemulţumire, neînţelegere, necredinţe ... Cercetaşule, nu uita: bucuria vine prin aceste spaţii albe! Adrian Secal