>:D< O ~MBR|}I{ARE ELECTRONIC|
EDITORIAL
Despre e[arf\ [i tricolor V\ mai aminti]i acea Promisiune rostit\ cu atâta considera]ie, `nsufle]ire [i mândrie prin care ne angajam s\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ pentru a servi patria noastr\, România? {i ce p\cat c\ româna[ul de ast\zi `[i pierde din ce `n ce mai mult `ncrederea `n statutul s\u, `n identitatea sa na]ional\, uit\ istoria, dispre]uie[te prezentul, se teme de viitor [i d\ bir cu fugi]ii dup\ ce a abandonat orice urm\ de speran]\. Trecând `ns\ peste partea trist\ (autoindus\) a lucrurilor, e de datoria noastr\, a cerceta[ilor, s\ ne pre]uim valorile, s\ fim `ncrez\tori [i s\ d\m o mân\ de ajutor României noastre. S\ pornim a[adar mâna]i de spirit [i voie bun\ [i s\ l\s\m [i noi o pagin\ de istorie scris\ sub semnul nobilei [i dreptei flori de crin. {i s\ s\rbatorim `mpreun\, la Alba Iulia, cei 90 de ani de la Marea Unire, prin Unitate [i Prietenie!
LUCIAN NEDELU} redactor-[ef InfoScout
Fi]i mândri, Cerceta[i ai României! La mul]i ani!
Cuprins 4 5 6 8 9 10 13 14 17 18 20 22 25 26 27
SCOUT - mai mult dec\t... UNitate {i PriEtenie Cartea Junglei / Povestea continu\: Prima zi cu Baloo Temerarii sunt provoca]i: „Un moment de r\scruce“, episodul 2 Prezentarea patrulei de temerari câ[tig\toare: „Inima naturii“, Dr\g\[ani Tehnici cercet\[e[ti: Busola Scout facts ~ncotro - Cheile Nerei Interviu cu un p\rinte: Carmen Ciobanu Bucure[ti Quest 2008 Codrule, codru]ule: Cerceta[ii suceveni [i p\durea Centru Local se prezint\: Aventura G\e[ti Caricaturi Festivalul Luminii Lumina de la Bethleem
REDAC}IA COORDONATOR: Alin Pascaru REDACTOR-{EF: Lucian Nedelu] REDACTORI: Laura B\du] Claudia Naiba Claudia Coand\ Monica Jicmon Manuela Hortolomei Ada Rascol CORECTUR|: Laura Hen ([ef dep.) Gabi Mateiu Alexandra Dorina Flori Budau DESIGN:
C\lin D\r\bu] Mul]umim Centrului Local „Adormirea Maicii Domnului“ Pilde[ti pentru funizarea pozei pentru prima pagina Denumire: „Activitate cu lupi[orii“
Adresa de contact a redac]iei: redactie@infoscout.ro
InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine [i Comunicare - ©2008 ONCR Este interzis\ reproducerea par]ial\ sau total\ a materialelor cuprinse `n aceast\ revist\ f\r\ acordul redac]iei. Responsabilitatea pentru con]inutul articolelor apar]ine `n totalitate autorilor.
p`rerea mea
DESPRE CERCET~{IE
SCOUT – MAI MULT DECÂT ... „O poveste bun\ valoreaz\ mai mult decât o trompet\ veche“ (din filmul Legenda lui 1900) tan]a c\rora uit\m de fiecare dat\ când ne trezim diminea]a [i la care vis\m `n fiecare sear\ `nainte de a adormi. Pentru mine SCOUTUL reprezint\ acel mod de a-L `ntâlni pe Dumnezeu nu doar la biseric\, ci mai mult `n ceea ce e `n jurul meu: copii, adolescen]i, jocuri, munte, p\dure...
„Sunt scoutist de 17 ani, `ncepu povestea un prieten de-al meu, [tii cât `nseamn\ asta? O via]\!” [i continu\: „ Pentru mine SCOUTUL nu mai reprezint\ demult acei copii pu[i pe [otii, care caut\ s\ `n]eleag\ ce este NATURA prin a `nv\]a cum se face un foc, a face diferen]a `ntre o urm\ de om [i o urm\ de animal [i a aprecia bun\tatea unui ceai f\cut din plante „la prima mân\“... Pentru mine SCOUTUL nu mai reprezint\ demult acei adolescen]i care, cu rucsacul `n spate, cu bocancii `n picioare [i cu [apca pe cap pleac\ `n c\utarea r\spunsurilor `ntreb\rilor existen]iale ale vie]ii urcând un munte, admirând o mare alpin\ sau `nfulecând rapid o felie de pâine cu pate, de fric\ s\ nu se `nmoaie prea tare de la ploaia care pe ei deja i-a udat pân\ la piele... 4
Pentru mine SCOUTUL nu mai reprezint\ demult acei tineri care se comport\ mai copil\ros decât ni[te copii [i par mai ira]ionali decât ni[te adolescen]i atunci când, plini de entuziasm le mai vine câte o idee de pus `n practic\ sau `nva]\ de la al]i tineri, la fel de copil\ro[i [i ira]ionali, un nou joc de genu cichi, cichiciao, cichiciao, puf puf... Pentru mine SCOUTUL reprezint\ acel mod de via]\ prin care, orice a[ face, a[ `ncerca s\ aduc un zâmbet pe fa]a unui copil printr-o strâmb\tur\ mai ceva ca `n Tom [i Jerrry, s\ aduc o alinare unei persoane `n suferin]\ ascultându-i povestea, s\ aduc un strop de speran]\ `n tinerii din ziua de azi prin a cump\ra o pâine bunicului de la 4 care nu a mai ie[it din cas\ de 3 ani, prin a `ncerca s\ fac zilnic acele lucruri m\runte de impor-
Pentru mine SCOUTUL reprezint\ acel mod de via]\ prin care, indiferent de cât de copil\ros [i ira]ional m\ comport, `ncerc s\ las `n urma mea o lume pu]in mai bun\ decât am g\sit-o. Pentru asta, SCOUTUL pentru mine reprezint\: … mai mult decât natur\ … mai mult decât joc … mai mult decât cântec … mai mult decât entuziasm … mai mult decât prieteni … mai mult decât fiecare dintre cele de sus [i mai mult decât totalitatea lor. Scoutul reprezint\ o poveste pe care o ar\t fiec\rei persoane pe care o `ntâlnesc, pentru c\ aceast\ poveste valoreaz\ mai mult pentru cei din jurul meu dac\ o tr\iesc decât dac\ o povestesc.” Adrian Secal, Centrul Local „Fericitul Ieremia“ Bac\u adriansecal@yahoo.com www.scout.ro
FESTIVAL
na<ional
UNITATE {I PRIETENIE
Unitate, prietenie... asta e cercet\[ie sau cel pu]in a[a ne arat\ de 11 ani `ncoace Centrul Local Axente Sever Alba Iulia. De 11 ani cerceta[i din toat\ ]ara sunt a[tepta]i `n cetatea Unirii pentru a s\rb\tori, `n stil cercet\[esc, Marea Unire. Iar anul acesta, la 90 de ani de la `nf\ptuirea Marii Uniri, la cea de-a 11 aniversare a UP-ului suntem invita]i la o nou\ mare adunare cercet\[easc\. Unde mai bine dac\ nu `n sala de sport… acolo unde ne facem prieteni, unde ne umplem timpul cu cântece [i chitari[ti pe sacii de dormit, unde ne juc\m lapte gros [i steaua, unde de jur `mprejur nu sim]i decât suflare cercet\[easc\. Anul acesta o parte din atelierele pentru exploratori sunt finan]ate www.scout.ro
de Clickio, Marketonline si ONCR. Lista completa cu atelierele va fi disponibil\ `n curând pe site-ul evenimentului: www.unitatesiprietenie.ro. R\mâne, a[adar, s\ ne `ntâlnim la Alba Iulia! Acolo unde, cu fiecare an, ni se preg\tesc surprize, ateliere care mai de care mai interesante, acolo unde mul]i dintre noi poate c\ au sim]it pentru prima dat\ cercet\[ia. “ Tu unde ai sim]it cercet\[ia?” este [i tema acestui festival care, ca `n fiecare an, se anun]\ tot mai provocator [i mai interesant…un festival de la care nu ai voie s\ lipse[ti, un festival la care fiecare cerceta[ adev\rat particip\ m\car o dat\. Laura B\du] laura.badut@infoscout.ro 5
povestea
LUPI{ORI
PRIMA ZI CU BALOO Zorii unei noi zile `i g\sesc pe Baloo [i Yupi colindând p\durea din preajma dealurilor Seeonee. Razele soarelui, r\s\rind lene[, mângâie blând `mprejurimile trezind la via]\, rând pe rând, vie]uitoarele, `n timp ce pentru altele se d\ semnalul de culcare. Unele, chiar, au plecat `n c\utarea hranei dinaintea ivirii zorilor.
6
Cei doi companioni, Baloo [i micul lupi[or, au pornit agale spre cascad\, iar Yupi este fascinat de tot ce `ntâlne[te. Ferigile uria[e devin tobogane, palmierii - turn de control pentru avionul Baloo, lianele – leag\ne neascult\toare c\ci nu vor s\-l ]in\ [i-l r\stoarn\ mereu `n botic, r\mânând cu codi]a [i l\bu]ele din spate `n aer. Dar [tie el c\, atunci când va cre[te, toate lianele `l vor asculta `ntocmai cum `l ascult\ pe Baloo. Pân\ atunci, tot ce `i r\mâne este s\ se a[eze pe burtica mentorului s\u [i s\ se bucure de senza]ia pl\cut\ a leg\natului. Privind ghemotocul de blan\ ce st\ pe el, Baloo `[i aminte[te cât de u[or pot fi `n[ela]i puiu]ii. „Ar fi p\cat s\ p\]easc\ ceva micu]ul. Dar n-am griji... Hathi i-a ales mentorii cei mai de vaz\ ai Junglei. Cu siguran]\ va c\lca pe urmele tat\lui s\u [i va ajunge liderul haitei” - gânde[te ursul. - {tii, micule Yupi, oamenii `[i adorm astfel copiii. - Ce sunt oamenii? - Oamenii nu sunt animale, ca noi. Umbl\ `n dou\ picioare... - Ca maimu]ele? - Ca maimu]ele, r\spunse râzând ursul. O veche poveste spune c\ sunt chiar urma[ii unei specii de maimu]e care a fost mai inteligent\ decât toate celelalte. De-a lungul timpului a `nv\]at s\ se `nc\lzeasc\, s\ se apere, s\ nu se mai ]in\ la fel de mult de
[otii, a renun]at la cocoa[\ [i nu mai m\nânc\ [i cu picioarele. Nu departe de jungl\, oamenii tr\iesc `n locuin]e [i se ap\r\ `mpreun\ de r\uf\c\tori, `ntocmai ca o hait\. Sunt foarte de[tep]i [i niciun animal con[tient de pericole nu se apropie de ei de bun\voie. Acum e[ti mic [i, jucându-te, te po]i `ndep\rta de cas\. Mereu s\ ai grij\ s\ nu ajungi `n locuri necunoscute. Oamenii sunt un pericol, dar cel mai apropiat r\mâne tot Jungla. Nu toate animalele sunt prietenoase, la fel ca [i oamenii. Un lucru foarte important ce trebuie s\ `l [tii `n cazul `n care te `ntâlne[ti cu un om e c\, dac\ nu `i faci nimic, te las\ `n pace. Desigur, oamenii sunt [i ei ca [i animalele...unii buni, al]ii mai pu]in buni. Dar niciodat\ s\ nu ai `ncredere `n necunoscu]i. -A[a `mi spune [i mami. S\ nu m\ `ndep\rtez prea mult când ma joc. Mereu `i e team\ s\ nu p\]esc ceva. -Ei bine, s\ nu z\bovim prea mult `ntr-un loc – spuse cu zâmbetul s\u larg, Baloo. - Haide la cascad\! Haide la cascad\! – ]ipa [i râdea [i alerga [i s\rea lupi[orul `n jurul ursului.. - Mergem la cascaaad\\\, Unde apa-i caaald\\\, Tuturor le plaaaceee, O b\i]\ a faaaceee, [i-un somnic u[or, Doamne ce-l ador! Voios ca-ntotdeauna, Baloo danseaz\ [i cânt\ tot drumul, acompaniat de vocea sub]iric\ a lupi[orului. - Via]a e frumoooaaaas\... Când ai la mas\ Un pe[te crud {i dude din dud. www.scout.ro
LUPI{ORI
povestea
Astfel au ]inut-o toat\ ziua `ntr-o veselie. La cascad\, Yupi cunoa[te prima lui b\i]\ când, urm\rind pe[tii din ap\, cade. Disperat, d\ din l\bu]e `ncercând s\ ajung\ la mal.V\zând c\ nu reu[e[te, sperietura `l atinge a[a tare `ncât i se cite[te `n ochi frica. ~n ajutor `i vine o broasc\ ]estoas\ din adânc, ridicându-l cu carapacea pe mal. Toat\ blani]a lui gri [i pufoas\ se pleo[te[te, sco]ându-i `n eviden]\ ochii [i a[a mari. - O s\ fii bine – `i spuse broasca Oo cu vocea lene[\. - Mul]umesc Oo. Yupi, se pare c\ ai cunoscut-o pe cea mai batrân\ ]estoas\ din Jungl\! Tot ea m-a scos [i pe mine din ap\ când eram de vârsta ta.
- Cât de b\tr`n\ e[ti? - Cine mai [tie... A trecut atâta timp, de parc\ m-am n\scut `n secolul trecut.
- A[a [i este Oo – spuse Baloo. - Cee? - Este pu]in cam surd\.Trebuie s\ vorbe[ti un pic mai tare, spuse c\tre Yupi. A{A {I ESTE Oo!! - Se poate, zâmbi plin\ de `n]elepciune centenara. - Baloo, vreau acas\. Mi-e somn. Mâine unde mai mergem? - E surpriz\. Dar o s\ te distrezi. Astfel, prima zi a lui Yupi cu Baloo, se `ncheie cu o n\zbâtie. Ajuns acas\ `i poveste[te totul mamei, imitând fiecare mi[care a lui [i a ursului. - Mami, tati, `mi place Baloo. E amuzant [i cânt\ mereu. - {i nou\ ne place Yupi. Acum, somn u[or! Pui[orul adoarme `ntre cei doi p\rin]i `n pe[tera din dealurile Seeonee, lumina lunii pline dezv\luindu-i mica siluet\ `n noapte. Claudia Naiba claudia_cfn@infoscout.ro
www.scout.ro
7
insula
TEMERARI
UN MOMENT DE R|SCRUCE Din jurnalul c\pitanului Ziua 2 ~mi e cu neputin]\ s\ `mi controlez tremurul. Simt cum frigul `mi taie suflarea. Sunt `nghe]at [i mi-e fric\. Am avut un somn tulburat [i nu am `nchis ochii decât târziu spre diminea]\. Oamenii mei sunt vl\gui]i [i tem\tori… se tem de necunoscut, se tem de o nou\ zi ce `i va purta pe te miri ce poteci primejdioase. Mai cu seam\ c\ to]i au dormit prost, pe p\mântul nisipos [i umed. Trebuie, negre[it s\ ne `ngrijim cât mai repede cu putin]\ de un ad\post. Am reu[it s\ filtr\m apa, dar curând se
Provocarea 2: {i ce faci atunci când nu ai o busol\ la tine care s\-]i indice direc]ia cea bun\? Simplu. Construie[ti una! Temerari, e rândul vostru s\ v\ ar\ta]i îndemânarea în str\vechea art\ a orient\rii. Sarcini: 1. Construi]i o busol\ simpl\ [i mobil\ cu ajutorul c\reia s\ determina]i pozi]ia celor 4 puncte cardinale (Nord, Sud, Vest, Est).
8
Materiale disponibile: - un CD/DVD (de preferin]\ gol); - un recipient ceva mai mare în care s\ poat\ înc\pea discul mai sus men]ionat; - past\ de din]i; - un magnet; - adeziv; - ap\; - 3 mere. Parc\ nu era bine sa a[ezi un CD lâng\ un magnet… [i totu[i….
va sim]i lipsa mânc\rii. Norii grei ce ne-au `nghi]it corabia se arat\ din nou furio[i [i stau parc\ s\ ne cad\ `n cap. ~ncep s\ `mi dau seama de situa]ia grea `n care ne afl\m. ~ns\ nu e timp de astfel de gânduri. Curând o s\ pornim s\ explor\m din nou insula, de data asta pe `ndelete [i cu luare aminte. Va trebui s\ `ntocmim o hart\ [i n\d\jduiesc s\ afl\m pe cât se poate mai multe despre pozi]ionarea insulei, c\ci nu m-am sim]it niciodat\ mai r\t\cit ca acum. Cartograful r\mâne ultima noastr\ speran]\. Dar, ce nenoricire! C\ci toate h\r]ile, instrumentele [i uneltele sale zac acum pe fundul m\rii. Va izbuti el oare s\ ne lumineze calea [i min]ile? Lucian Nedelu] lucian.nedelut@infoscout.ro
2. Realiza]i orientarea dup\ Soare [i determina]i pozi]ia celor 4 puncte cardinale (Nord, Sud, Vest, Est). Materiale disponibile: un b\] sau o tij\. Trimite]i rezolvarea scris\ la provocare înso]it\ de poze/filmule]e cât mai sugestive [i reprezentative cu procesul [i rezultatul vostru pe adresa redactie@infoscout.ro pân\ la data de 15 decembrie. Cea mai interesant\ [i eficient\ rezolvare va fi premiat\. Succes!
www.scout.ro
TEMERARI
insula
Câ[tig\torii Provoc\rii Nr. 1 (din InfoScout Nr.8)
INIMA NATURII
„Tudor Vladimirescu” Dr\g\[ani Data `nfiin]\rii patrulei: mai 2007 Evenimente Na]ionale: - Cupa Izvoarelor 2007 – locul I - Bipiloniada 2008 - Cupa Izvoarelor 2008 – locul III Evenimente locale: - Campul Local de Temerari – Tg. Jiu - Promisiunea 2008 – Camp Local Dr\g\[ani [ef de patrul\: Livia Bereanu Membrii patrulei: Livia Bereanu, Miruna B\i]oiu, Laura Ciobanu, Andreea Cristina, Andreea Dumitra, Roxana Hiera, Cristian Popescu, Mircea Popescu. Lider de unitate: Vali Persu Am vrut s\ afl\m [i p\rerea temerarilor a[a c\ am `ntrebat-o chiar pe Livia, [efa de patrul\ a „Inimilor Naturii”. InfoScout: Livia, cum ]i s-a p\rut provocarea? Livia Bereanu: Interesant\, nici prea u[oar\, nici prea grea, dar cu siguran]\ foarte util\. }i se poate `ntâmpla s\ r\mâi f\r\ ap\ [i atunci e bine s\ [tii cum po]i
face rost de ea. IS: Cum v-a venit ideea cu dubla filtrare a apei? L.B.: (râde) Nu [tiu, cred c\ a fost ceva spontan. Nu era programat\. Important e c\ to]i membrii patrulei [i-au adus contribu]ia la filtrul nostru de ap\. IS: A durat mult procesul de „me[terire”? L.B.: Deloc. A fost gata `ntr-o
or\. E adev\rat c\ am preg\tit materialele din timp. IS: Ce a[tept\ri ai tu, ca temerar, de la InfoScout? L.B.: P\i... cât mai multe provoc\ri. A fost distractiv [i interesant. Not\: La momentul interviului, niciun membru al patrulei nu cuno[tea rezultatele concursului.
Rezolvarea provoc\rii:
Instala]ie de filtrat apa (Dubl\ filtrare) „Primul pas pe care l-am f\cut a fost s\ punem `ntr-o oal\ 1 litru de ap\ pe care am amestecat-o cu pietri[, paie, ierburi [i alte impurit\]i. Am t\iat `n dou\ o bidon de plastic de 2 litri, partea dinspre dop fiind folosit\ ca dispozitiv de filtrare, iar partea t\iat\, adic\ jum\tatea cealalt\, fiind folosit\ ca recipient de p\strare al apei filtrate. Apoi am folosit bucata de material pe post de filtru, am t\iat bucata `n dou\ p\r]i, prima parte am legat-o de dopul sticlei, cea de-a doua fiind legat\ de partea de sus a dispozitivului, astfel `ncât apa care va trece prin filtru va fi dublu filtrat\ :). Am introdus partea sticlei, cea cu dopul, `n partea folosit\ ca recipient de dozare. Dup\ ce am trecut www.scout.ro
apa impurificat\ prin filtru, aceasta a fost cur\]at\ de gunoaie, dar apa nu era `nc\ potabil\. Cu ajutorul ochelarilor, sau mai bine zis cu ajutorul lentilelor de la ochelari, am reu[it s\ aprindem un foc. Am sp\lat oala `n care a fost apa impurificat\ [i am v\rsat `n ea apa din filtru. Apoi am a[ezat oala pe focul f\cut, astfel `ncât prin fierbere au mai fost omorâte bacterii [i microbi din apa filtrat\. Am reu[it s\ supravie]uim [i sper\m ca `n continuare s\ g\sim o surs\ de ap\ potabil\!!! :) Gata Oricând!!!“ 9
@ndemĆnare
TEMERARI
BUSOLA Când te r\t\ce[ti pe potecile mun]ilor, prin desi[ul p\durii sau prin pustiul unei v\i, e bine s\ [tii c\ te po]i baza `ntotdeauna pe un prieten de n\dejde: busola. Busola poate asista func]ia de orientare `n multe feluri, `n func]ie de necesit\]i.
Folosirea busolei pentru orientarea h\r]ii: - ]ine harta orizontal; - pune busola pe hart\ (cu partea plat\ pe hart\); - rote[te harta pân\ când liniile de nord de pe hart\ (o serie de linii paralele, egal dep\rtate una de alta, desenate pe hart\, toate `ndreptate spre nordul magnetic) sunt paralele cu acul busolei. Harta trebuie acum s\ fie orientat\ fa]\ de teren. Asta o face mult mai u[or de citit, a[a cum un text e mult mai u[or de citit de sus `n jos [i de la stânga la dreapta decât invers.
CALCULAREA AZIMUTULUI Fiecare direc]ie poate fi exprimat\ ca fiind un unghi relativ la Nord, unghi ce poart\ numele de azimut. Azimutul se poate calcula `n func]ie de un reper ales ca referin]\ de c\tre noi. Se procedeaz\ astfel: 1. A[eaz\ busola cu direc]ia de mers spre punctul de referin]\; 2. }inând busola `n pozi]ie orizontal\, rote[te pastila pân\ când acul ro[u ce reprezint\ nordul magnetic se suprapune cu direc]ia nord marcat\ pe pastila rotativ\; 3. Cite[te valoarea azimutului specific direc]iei de mers. Pentru a te orienta dup\ un azimut dat, procedura se desf\[oar\ `n sens invers. 1. Pune azimutul cunoscut `n dreptul direc]iei de mers; 2. }inând busola `n pozi]ie orizontal\, rote[te-te pân\ când acul ro[u (nordul magnetic) se suprapune cu direc]ia nord mar-
10
cat\ pe pastila rotativ\. 3. Mergi spre direc]ia ar\tat\ de s\ge]ile ce indic\ direc]ia de mers. Asigur\-te c\ nu deviezi de la azimut, oprindu-te periodic [i reluând procedura.
ORIENTAREA CU AJUTORUL SOARELUI {I CEASULUI Dac\ ave]i ceas - de tip clasic, cu limbi - [i vre]i s\ afla]i punctele cardinale, `ntr-o zi `nsorit\ proceda]i astfel: • `ndrepta]i limba orar\ a ceasului c\tre soare, indiferent la ce or\ v\ afla]i; • trasa]i "imaginar" sau pe teren unghiul f\cut de limba orar\ a ceasului orientat ca mai sus [i semidreapta care porne[te din centrul ceasului [i trece prin punctul care arat\ ora 12; • duce]i, cum v\ pricepe]i mai bine, bisectoarea acestui unghi [i ve]i g\si punctul cardinal "sud", zis [i "miaz\zi". Aflarea celorlalte puncte cardinale nu mai este o problem\. Experimentul este valabil pentru orice or\ dintr-o zi `nsorit\.
ORIENTAREA CU AJUTORUL SOARELUI (F|R| CEAS) Metoda presupune faptul c\ Soarele este suficient de puternic `ncat s\ se vad\ umbrele. De asemenea, ave]i la `ndemân\ un b\] mai lung, ceva cu care s\ face]i un semn pe p\mânt [i suficient de mult timp. ~nfige]i b\]ul `n p\mânt [i marca]i "vârful" umbrei. A[tepta]i o jum\tate de or\, o or\... cât este nevoie pentru ca umbra s\ se deplaseze suficient www.scout.ro
TEMERARI
de mult [i apoi marca]i noua pozi]ie a vârfului umbrei. Linia care une[te cele dou\ puncte indic\ direc]ia Est (`nspre cel de-al doilea punct) - Vest (`nspre primul punct).
ORIENTAREA DUP| LUN| {I CEAS Este o metod\ pu]in cunoscut\ publicului, folosit\ numai
www.scout.ro
noaptea pentru aflarea direc]iei N-S. La `nceput este mai greu de f\cut orientarea, dar cu timpul, datorit\ experien]ei [i exerci]iilor repetate, orientarea se face cu o acurate]e mare [i `n timp scurt. Se `mparte din vedere discul Lunii `n 12 p\r]i, apreciindu-se câte p\r]i sunt vizibile. Dac\ Luna "cre[te"(are forma literei D, adic\ are curba vizibil\ spre
@ndemĆnare
dreapta), num\rul de p\r]i vizibile apreciat se scade din ora la care se face observa]ia. Daca Luna "scade"(are forma invers\ literei D, având curba vizibil\ spre stânga), atunci num\rul de p\r]i vizibile se adun\ la ora la care se face observa]ia. Suma, sau diferen]a astfel ob]inut\, ne va indica ora la care Soarele se va g\si `n acel loc, `n
11
@ndemĆnare
TEMERARI
care la ora observ\rii se afla Luna. Considerând Luna drept Soare, se ob]ine direc]ia Sud, a[a cum se determin\ `n cazul orient\rii dup\ Soare [i ceas. Singurul dezavantaj este c\ nu toate nop]ile sunt cu Lun\.
ORIENTAREA DUP| STEAUA POLAR| Un cer senin pe timp de noapte va permite foarte u[or determinarea nordului, dup\ pozi]ia Stelei Polare. Mai `ntâi g\si]i Carul Mare (Ursa Major). Apoi urm\ri]i cele dou\ stele din „spatele” Carului. ~n prelungirea lor, pe aceea[i linie imaginar\, m\sura]i de 5 ori distan]a dintre cele dou\ stele [i ve]i g\si astfel la cap\t Steaua Polar\ (Polaris). Steaua Polar\ e prima stea din osia Carului Mic (Ursa Minor) [i indic\ `ntotdeauna Nordul. Orientarea pe baza observa]iilor asupra unor obiecte sau fenomene din natur\: - pe partea de nord copacii au coaja neregulat\, cr\pat\, umed\ [i uneori acoperit\ cu mu[chi; - inelele anuale de cre[tere observate la trunchiurile de copaci t\ia]i sunt mai `ndep\rtate unele de altele `n partea dinspre sud a trunchiului; - la copacii izola]i sau la cei de la marginea p\durilor, ramurile [i frunzele sunt mai dese `nspre sud; - mu[chii acoper\ stâncile [i pietrele mari pe partea de nord a lor; - `n partea de nord a poienilor din p\dure, iarba este mai deas\ decât pe cea de sud; - z\pada se men]ine timp mai `ndelungat `n partea de nord a cl\dirilor [i a pomilor; - bisericile ortodoxe au altarele `ndreptate spre est. Lucian Nedelu] lucian.nedelut@infoscout.ro 12
www.scout.ro
GENERALIT~}I
fun
SCOUT FACTS Multe persoane celebre `n istorie sau ast\zi, cu realiz\ri extraordinare au fost cândva cerceta[i. Lista este foarte lung\, dar iat\ câ]iva dintre ei: Neil Armstrong - primul om pe Lun\ (probabil era tare priceput la camping) Steven Spielberg - regizor George W. Bush - pre[edinte S.U.A. Bill Clinton - pre[edinte S.U.A. Hillary Clinton - politician Harrison Ford - actor Bill Gates - fondator Microsoft (O fi luat vreun badge de “Tehnologia Informa]iei”?) John F. Kennedy - pre[edinte S.U.A. Sir Paul McCartney - cânt\re] (Beatles)
Richard Gere - actor Ryutaro Hashimoto - primministru Japonia Albert al II-lea - rege al Belgiei Margrethe a II-a - regina Danemarcei Jacques Chirac - pre[edinte Fran]a Federico Fellini - regizor Juan Carlos I - regele Spaniei Carl XVI Gustaf - regele Suediei Regina Elisabeta a II-a regina Marii Britanii Kate Moss - supermodel J.K.Rowling – creatoarea lui Harry Potter. La rândul s\u, Daniel Radcliffe (Harry Potter) a fost cerceta[ Emma Thompson - actri]\ David Beckham - fotbalist
Tony Blair - fost prim-mi nistru UK Jamie Oliver - chef Michael Jordan - basketbalist Nicolae Iorga - prim-ministru România Ion Gh. Duca - prim-ministru România Mircea Eliade - scriitor Tudor Arghezi - scriitor George C\linescu scriitor/critic literar Ion Ra]iu - actor Grigore Antipa - biolog/zoolog/ecolog/oceanolog/profesor universitar Alexandru Borza - botanist Gh. Munteanu Murgoci - geolog Ecaterina Teodoroiu - "Eroina de la Jiu"
{tia]i c\???
miei Militare; 65% din Congresul American; 85% din pilo]ii de linie; 85% din agen]ii FBI; 11 din cei 12 astronau]i care au p\[it pe Lun\?
1.586.501 cerceta[i; V.Thailanda: 1.206.668 cerceta[i; VI. Bangladesh: 966.301 cerceta[i; VII. Pakistan: 540.519 cerceta[i; VIII. Marea Britanie: 446.557 cerceta[i; IX. Kenya: 261.786 cerceta[i; X. Korea de Sud: 214.005 cerceta[i.
- sunt peste 28 de milioane de cerceta[i din 216 state [i teritorii `n `ntreaga lume? - emblema interna]ional\ OMMS (Organiza]ia Mondial\ a Mi[c\rii Scout) e alc\tuit\ dintr-o floare de crin [i un cerc de sfoar\ `nnodat\ cu Nodul Plat? Floarea de Crin reprezint\ Mi[carea Cercet\[easc\, `n timp ce sfoara `nnodat\ simbolizeaz\ for]a [i unitatea fr\]iei cerceta[ilor din lume. - B.P. a ales floarea de crin ca simbol Scout, `ntrucât aceasta se folosea pentru a ar\ta Nordul pe vechile h\r]i? „Arat\ `ntotdeauna calea cea dreapt\”, a spus B.P. - `n Statele Unite ale Americii, au fost cerceta[i: 71% din c\pitanii echipelor de fotbal? 85% din pre[edin]ii consiliilor de studen]i; 75% din absolven]ii Acadewww.scout.ro
Top 10 ]\ri cu cei mai mul]i cerceta[i: I. Indonezia: 8.103.835 cerceta[i? }inând cont de faptul c\ Indonezia are o popula]ie total\ de 209 milioane locuitori, `nseamn\ c\ la 26 de persoane, una este cerceta[. Dac\ lu\m `n considerare ca din cei 8 milioane de cerceta[i, 78% sunt copii cu vârsta `ntre 7 [i 18 ani, rezult\ c\, la 4 copii, unul este cerceta[!!! II. S.U.A: 3.994.638 cerceta[i; III. India: 2.678.622 cerceta[i; IV.Filipine:
NOTA: Cifrele sunt calculate la nivelul anului 2007 la nivelul organiza]iilor na]ionale afiliate la OMMS. Sursa: OMMS
13
locaČii
CAMPURI
Cele mai „s\lbatice“ chei din ]ar\...
CHEILE NEREI de campare: Cantonul Damian. Nu trebuie decât s\-]i iei rucsacul `n spinare [i s\ te avân]i pe podul suspendat, iar apoi pe o potec\ anevoioas\ unde ar cam trebui s\ ai bocanci pentru c\, cine [tie, dup\ vreo piatr\ sau din vreun tufi[ de ierburi, po]i `ntâlni vreo viper\ periculoas\; totu[i, riscul nu e mare, iar pu]in suspans [i team\ prin locuri necunoscute nu stric\ nim\nui, mai ales unui adev\rat cerceta[.
Acolo unde cerul se `ntrep\trunde cu mun]ii, unde stâncile sunt sc\ldate `n apa spumoas\ [i limpede a râului, unde aerul curat `]i treze[te toate sim]urile, po]i spune c\ ai ajuns `n Cheile Nerei. 14
Drumul poate cel mai scurt (nu ]ine mai mult de dou\ ore [i jum\tate) [i mai u[or de parcurs cu ma[ina din Timi[oara spre Cheile Nerei este cel pe DN 58, pe Calea {agului- Moravi]aOravi]a, unde un indicator `]i arat\ calea spre chei, apoi las\ kilometri `n urma ta pân\ ce ajungi `n Sasca Montan\. Dar [i trenul este o alt\ variant\, pân\ la Oravi]a, iar de acolo sunt multe autobuze ce fac drumul spre Sasca Montan\. ~n plus, dac\ vrei s\ vii de la B\ile Herculane, treci prin BozoviciAnina-Oravi]a, pe DN 57B, iar apoi `ntâlne[ti adev\ratul drum ce duce spre chei.
Str\b\tând poteca foarte `ngust\, nu po]i s\ nu-]i arunci privirea `n jos, la aproximativ 100 m unde vezi cum râul Nera te conduce pe drumul spre camp, l\sând `n pere]ii stâncii adev\rate opere de art\ n\scute din apa sa atât de albastr\ [i pur\, unde tr\iesc nenum\rate specii de p\str\v, fiind un plus de mâncare `n caz c\ rezervele nu-]i mai sunt de ajuns. Nu faci decât 20 de minute pân\ ce o alt\ fa]\ a naturii `[i arat\ drumul prin tunele `ntunecate, fiecare purtând un mister, [i un tremur ]i se `nfirip\ pân\ ce descoperi din nou lumina, iar alte col]uri din spectacolul cheilor ]i se `nf\]i[eaz\. ~ntâlne[ti un alt pod, de ast\ dat\ ceva mai solid, Podul Beiului, unde ai un indicator spre Cantonul Damian `nspre dreapta, drum ce-l faci `n mai pu]in de 30 de minute.
Odat\ ce ajungi la Sasca Montan\, str\ba]i locul pe lâng\ biserica satului, ajungând astfel `n Sasca Român\ unde, pu]in dup\ ie[irea din sat, `ncepe Parcul Na]ional Cheile NereiBeu[ni]a. De aici nu faci mai mult de dou\ ore pân\ la locul
Iat\-te ajuns `n poiana cantonului, unde popose[ti ceva vreme s\-]i tragi r\suflarea. Cortul se aranjeaz\ repede, iar gândul te duce pe un singur fir: „abia a[tept s-o iau iar\[i la pas, c\ci pe cheile Nerei nu-i vreme de stat, doar de umblat...`n sus [i-n www.scout.ro
CAMPURI
locaČii
s-a aruncat `n lac [i s-a `necat. Localnicii spun c\ acest lac nu are fund, iar culoarea sa albastr\-verzuie este dat\ de trupul diavolului care se lupt\ `n adâncuri. De fapt, ochiul de ap\ s-a format dup\ ce aluviunile Nerei au `nchis intrarea unei pe[teri, bolta acesteia pr\bu[indu-se.
lat”. A[a c\, picioarele tot fiind `nc\lzite, pleci spre a explora `mprejurimile. Te `ntorci la Podul Beiului [i porne[ti pe Valea Beiului, `n partea stâng\ a podului, de unde frumuse]ea unei cascade `]i taie orice sim]ire, iar apoi o p\str\v\rie unde, din nou, po]i s\-]i a[ezi cortul, fiind un alt loc foarte bun de campare. Po]i s\ crezi c\ nu mai e nici un alt col] care s\ te impresioneze, `ns\ te `n[eli, c\ci ce urmeaz\ e o alt\ poveste ce trebuie trecut\ `n jurnalul cu amintiri. Ajungi la Lacul Ochiul Beiului, unde lini[tea parc\ `]i d\ un dulce fior, iar p\durea `mprejmuie[te acest loc fiind parc\ o mân\ protectoare. Singurul lucru ce `nsufle]e[te locul este susurul apei de unde n-ai mai vrea s\ pleci, `ns\ alte cascade `]i ies `n cale: Cascadele Beu[ni]ei, de-a dreptul impresionante.
Lacul Dracului, cu o adâncime de 9,3 metri [i 20 de metri diametru, este cel mai mare lac carstic din ]ar\. Legenda spune c\, odat\, dracul a pus r\m\[ag cu un mo[neag care p\[tea caprele, c\ poate frige un cap de ]ap f\r\ ca acesta s\ rânjeasc\. Jarul a f\cut ca buzele ]apului s\ se ridice, l\sând s\ se vad\ doar din]ii rânji]i. De necaz, dracul
Locul este unul foarte bun pentru desf\[urarea mai multor activit\]i, `n func]ie de perioadele din an, astfel: `n lunile mainoiembrie se pot face drume]ii [i ecoturism, rafting pe Nera (prim\vara [i `nceputul verii), alpinism pe trasee amenajate, cicloturism, speologie, iar lista poate continua. Posibilit\]iile de a str\bate astfel de locuri sunt variate, `ns\ un lucru e bine de re]inut: dac\ vrei s\ vezi `ntr-adev\r frumuse]ea cheilor, e bine s\-]i aduni toat\ energia [i s\ fii gata oricând! Claudia Coanda claudia.coanda@infoscout.ro
O nou\ drume]ie se ive[te de la Cantonul Damian spre Lacul Dracului. Urmând Nera `n amonte, parcurgem un traseu de aproximativ cinci ore, `ntâlnind pe alocuri lan]uri, unele por]iuni ale potecii fiind foarte `nguste, de doar 20 cm. www.scout.ro
15
locaČii
16
CAMPURI
www.scout.ro
INTERVIU
copilul meu
INTERVIU CU UN P|RINTE Dac\ `n num\rul trecut am v\zut Cercet\[ia prin ochii unei mame de lupi[or, acum ne va fi prezentat\ de o alt\ mam\, de aceast\ dat\ a unui explorator. Carmen Ciobanu, mama lui Mircea R\zvan Ciobanu, cerceta[ la Centrul Local Dim\ncescu (Bucure[ti), `n vârst\ de 18 ani, m-a convins c\ Cercet\[ia [i-a atins scopul `n cazul a cel pu]in unui om. P\rin]ii lui R\zvan, mama – `nv\]\toare [i tat\l – inginer, se declar\ „lega]i de ora[ prin origine [i de munte prin sensibilitate.” Povesti]i-mi cum a ajuns R\zvan la cerceta[i. A fost ceva combinat. ~n gimnaziu a f\cut karate la liceul Laz\r, unde i-au atras aten]ia ni[te fotografii [i articole despre cerceta[i. Mai târziu a intrat ca www.scout.ro
elev al aceluia[i liceu. Acolo era un centru de cerceta[i, `ns\ din momentul `n care s-a decis s\ intre `n organiza]ie (dup\ clasa a IX-a) [i pân\ când am g\sit un centru unde s\ se `nscrie, a trecut ceva vreme, timp `n care centrul de la colegiu s-a desfiin]at. ~n final, s-a `nscris la Centrul General Dim\ncescu prin ni[te cuno[tin]e. Actual este de un an [i jum\tate cerceta[. A fost nevoie de interven]ia dumneavoastr\ pentru a intra la cerceta[i? Dup\ cum spuneam, materialele despre cerceta[i l-au incitat. Asta pe de o parte. Pe de alt\ parte, ca [i p\rin]i, eram `ngrijora]i de faptul c\ petrecea prea mult timp la calculator [i i-am tot vorbit de cerceta[i, sperând c\ va adera [i va petrece mai mult timp `n natur\ [i cu copii de vârsta lui. ~n final, decizia i-a apar]inut `n totalitate. Cum era R\zvan `nainte de a intra `n Organiza]ie? Era destul de selectiv `n privin]a prietenilor, timpul liber [i-l `mp\r]ea `ntre calculator [i bibliotec\. Era comunicativ `n limitele normalului, f\r\ a fi un extrovertit `n adev\ratul sens al cuvântului. ~nainte de primul camp nu a plecat niciodat\ singur de acas\ [i uneori aveam dubii c\ va putea s\ se descurce pe cont propriu.
nu l-am mai v\zut de mult atât de entuziasmat. S-a schimbat foarte mult. Este mult mai independent, are o via]\ social\ activ\, o mul]ime de prieteni din toat\ ]ara [i din str\in\tate. Mereu este implicat `n ceva; a f\cut parte din multe proiecte, implicându-se `n toate activit\]ile centrului. Cel mai mult l-au atras campurile cu toate activit\]ile de orientare [i cu concursurile desf\[urate. A v\zut cu cerceta[ii mai multe locuri din ]ar\ decât am v\zut eu. ~mi place c\ pune mereu suflet `n ceea ce face. Un punct pozitiv de când este la cerceta[i? Celor mai mici le cultiv\ [i alte valori, care la el erau deja formate când a intrat `n organiza]ie, iar cercet\[ia este mijlocul prin care a putut s\ le transmit\ [i altora: `ncrederea `n sine, respectul fa]\ de o serie de valori [i reguli. De asemenea `ncearc\ s\ `i atrag\ [i pe al]ii `n activit\]ile pe care le desf\[oar\. Singurul lucru „negativ“ pe care doamna Carmen l-a avut de spus `n leg\tur\ cu apartenen]a fiului dânsei la cerceta[i a fost: „am fost pu]in nec\jit\ `n vara trecut\ când ar fi vrut s\ mearg\ `n toate campurile din ]ar\, `ncercând parc\ s\ recupereze to]i anii pierdu]i.” Cum vede]i cercet\[ia?
Cum `l vede]i dup\ aproape doi ani? Dup\ ce a avut prima `nâlnire cu cei de la centru [i [i-a luat c\ma[a [i e[arfa, mi-aduc aminte c\ discutam cu so]ul meu c\
Din punctul meu de vedere este o [coal\ a prieteniei [i a respectului fa]\ de natur\. Claudia Naiba claudia.naiba@infoscout.ro 17
naČional
ACTIVIT~}I
BUCURE{TI QUEST
De[i traseul a fost pu]in solicitant [i destul de lung, el i-a antrenat pe cerceta[i `n lunga lor c\utare a Bucure[tiului viitor. Cei 2 mar]ieni caraghio[i, construi]i de patrule doar din aracet, sârm\ [i ziare s-au dovedit a fi de fapt… dou\ cerceta[e. 18
Sincer, habar nu aveam cum s\ `ncep articolul despre Bucure[ti Quest, astfel `ncât tu, cititorul meu, s\ `]i dai seama cât de cât ce s-a `ntâmplat la edi]ia de anul acesta, a[a c\ m-am gândit s\-l citez pe Mircea Ciobanu (unul din organizatori) care la `ntrebarea “Câ]i participan]i au fost anul acesta?” a r\spuns cu non[alan]\: “Nu sunt persoana pe care trebuie s-o `ntrebi de asta. Din câte [tiu eu, `ntre 90 [i 100, ceea ce e cam dublu fa]\ de câ]i ne a[teptam s\ vin\. Primul gând când am aflat num\rul final al `nscri[ilor a fost «Uau, super-mega-tare!» urmat `ndeaproape de «Oups, n-avem badge-uri pentru to]i!»”. A[a c\ `]i dai seama cam ce ai pierdut dac\ nu te-ai al\turat Centrului Local Dim\ncescu `n week-end-ul 31 octombrie - 2 noiembrie 2008, când pân\ [i Soarele a ]inut cu participan]ii de la BQ. Cerceta[ii “meteo-
rologi” sus]in c\ temperatura a fost potrivit\ pentru traseul `ntortocheat, care a durat pu]in mai mult decât era prev\zut. Parfumul suav al toamnei a `ndrumat participan]ii pierdu]i pe calea cea bun\, dup\ ce fuseser\ fura]i de peisajul Gr\dinii Botanice. Ace[tia nu au renun]at nici m\car dup\ 11 ore de mers, foarte pl\cute de altfel, deoarece traseul a cuprins cele mai importante obiective din Bucure[ti, cum ar fi: Monumentul Eroilor, Facultatea de Medicin\, Gr\dina Botanic\, Palatul Cotroceni, Academia Militar\, Biserica Sf. Elefterie, Parcul Izvor, Casa Poporului. Probabil c\ cel mai interesant lucru a fost faptul c\ patrulele au fost mixte, din centre separate. Astfel s-au format prietenii [i mul]i au descoperit c\ au un lucru `n comun (graffiti-ul), la atelierul de stenciluri unde au `nv\]at c\ exist\ [i art\ urban\ deosebit\ ce merit\ valorificat\. Intreb\rile, accesibile www.scout.ro
ACTIVIT~}I
naČional
tuturor, au fost culese din mai multe domenii: orientare, botanic\, urbanism. Nu a lipsit nici atelierul de noduri, la care au f\cut fa]\ cu brio pân\ [i bobocii no[tri `n cercet\[ie. De[i traseul a fost pu]in solicitant [i destul de lung, el i-a antrenat pe cerceta[i `n lunga lor c\utare a Bucure[tiului viitor. Cei 2 mar]ieni caraghio[i, construi]i de patrule doar din aracet, sârm\ [i ziare s-au dovedit a fi de fapt… dou\ cerceta[e. Seara s-a `ncheiat cu binecunoscutul concurs de karaoke pe patrule unde tinerii [i-au ar\tat talentul exersat acas\, cu atâta foc [i ap\ `n baie. Unii dintre ei, obosi]i dup\ c\l\toria `n viitor, au ales dulcele “pat” ( sacul de dormit), iar al]ii au continuat distrac]ia `n vestiar (sala staff-ului) unde bine`n]eles c\ nu a lipsit chitara; aceasta i-a ]inut pe cerceta[i treji pân\ diminea]\. Liderii Centrului Local Dimancescu, de[i foarte tineri, s-au dovedit a fi foarte buni or-
www.scout.ro
ganizatori.Vreau s\ o men]ionez pe Corina, pe care nu cred c\ a `nvins-o nimeni la tenisul de mas\. Probabil c\ ea a fost piedica cea mai mare, pe care au `ntâlnit-o cerceta[ii, la ping-pong. Acest camp a fost [i un prilej de a `ntâlni vechi prieteni sau de a lega noi prietenii. Dac\ nu ai putut participa, organizatorii te
a[teapt\ anul viitor la o edi]ie care se preconizeaz\ a fi mai deosebit\ [i mai ingenioas\ decât cea de anul acesta. Extratere[trii au amenin]at c\ te vor g\si pân\ [i `n cel mai mic centru local. Eu nu risc [i anul viitor voi fi prezent\ la Bucure[ti Quest 2009… Manuela Hortolomei manuela.hortolomei@infoscout.ro
19
implicare
ECOLOGIE
CODRULE, CODRU}ULE... Am scotocit bine de tot prin toate cotloanele ]\rii [i am reu[it s\ g\sim pe cineva destul de curajos s\ povesteasc\ despre activit\]ile cerceta[ilor pentru natur\. Ne-am gândit c\ ar fi interesant [i pentru voi subiectul, a[adar v\ oferim mai jos ni[te m\rturii! Sper\m ca `n curând s\ avem ve[ti bune din partea ONCR c\tre toate centrele locale care sunt interesate s\ dezvolte activit\]i scout de explorare a naturii [i de protec]ia mediului... a[adar, v\ suger\m s\ nu neglija]i subiectul!
20
{i `nc\ un mic anun]: dac\ ne ajut\ for]ele umane [i cele spirituale, ne vom preg\ti pe tema aceasta cu ceva special pentru lideri, exact de 1 decembrie la Alba Iulia, unde v\ a[tept\m cu unitate [i prietenie `n num\r de un[pe ori mai mare decât pân\ acum! Pe curând [i nu uita]i - dac\ ave]i o poveste care s\ `mbine `ntr-un fel cât mai interesant cercet\[ia [i natura, da]i-ne un semn!
www.scout.ro
ECOLOGIE
implicare
CERCETA{II SUCEVENI {I P|DUREA, UN PARTENERIAT PE TERMEN LUNG Motto: Cerceta[ul iube[te [i ocrote[te natura CUM A AP|RUT IDEEA? Ideea a ap\rut, ca orice idee care se respect\... pe nea[teptate, `ntr-un moment `n care, `ntorcându-ne de la o activitate de plantare de puie]i `n p\durea Adâncata din apropierea Sucevei, `ncântarea ni s-a spulberat la vederea mormanelor de gunoaie de la marginea [oselei. Aaa! Am uitat s\ v\ spunem c\ aceast\ p\dure este locul favorit al sucevenilor de a evada la sfâr[it de s\pt\mân\. {i, ca orice or\[ean care „se respect\”, nici unii dintre ai no[tri nu uit\ s\ lase, la plecare, mici amintiri: mai un pet, mai o cutie de ]ig\ri, mai o pung\ de plastic, ce mai... tot tacâmul de lucruri care nu-[i au locul `n natur\. Aflându-ne `nc\ `n Luna P\durii [i fiind [i locul nostru ideal de activit\]i de week-end, nu puteam s\ r\mânem nep\s\tori, vorba unui cântec tare drag nou\: „Vom veni, vom veni, nu
www.scout.ro
te mai tângui, p\dure nebun\...” S-a dat mobilizarea general\, ne-am g\sit parteneri (Eco-[coala „Miron Costin” din Suceava [i societatea Selgros) [i am purces la treab\.
CERCETA{I ~N AC}IUNE! A[a c\, `n diminea]a zilei de 12 aprilie 2004, patru lideri „bântuiau” pe poteci de codru, marcând teritorii pentru cele patru patrule ce aveau s\ soseasc\ [i plasând `n diferite locuri strategice mesaje ecologice cu sigla ONCR . Pe la 11 au n\v\lit 32 de voinici (nici prea mari [i nici prea miciadic\ temerari [i lupi[ori) gata s\ se ia `n piept cu du[manul. Fiecare patrul\ a avut ca provoc\ri: s\ lase zona cât mai curat\, s\ g\seasc\ mesajele, s\ `nve]e un cântec nou [i s\ compun\ un slogan pe teme ecologice.
Imagina]i-v\ cum r\suna p\durea `n cele patru z\ri. Iar `n timp ce v\zduhul frem\ta de cântec, pe gr\tarele instalate de cei de la Selgros sfârâiau bun\t\]ile.
DUP| FAPT| {I R|SPLAT|... {i ce spor au avut la mas\ dup\ cei 70 de saci de de[euri pe care i-au adunat ! Partea final\ a constat `n premierea câ[tig\torilor la concursul de sloganuri, cu echipament de camp: corturi, saci de dormit, rucsacuri. {i nu a fost o minune ce a ]inut doar trei zile... Cu pl\cere v\ spunem c\, revenind `n zon\ la mai bine de o lun\, urmele trecerii noastre pe acolo erau `nc\ vizibile: o p\dure mai verde [i mai curat\ ca oricând.. Parafrazând ultimul mesaj al lui Baden Powell, nu vrem decât „s\ `ncerc\m s\ l\s\m lumea pu]in mai curat\ decât am g\sit-o!“ Adrobotoaei Elena [i Apetrea Gabriela, C.L. Suceava 21
centre locale
PREZENTARE
Centrul Local se prezint\
AVENTURA G|E{TI
A fost odat\ o idee… `ndr\znea]\... n\scut\ `n vestitul tren personal... o idee demn\ de Orient Express... o idee a unor tineri “inimo[i [i iubitori de natur\” prin care a luat na[tere Centrul Local Aventura G\e[ti. „~n vara lui 2001 l-am cunoscut pe Manu pe care ulterior lam invitat `ntr-o tab\r\ ecologic\ `n Mun]ii Rodnei organizat\ de UNESCO PRONATURA. Acolo am pus la cale strategia de recrutare a noilor membri”, `[i aduce aminte Sebi, unul din t\ticii CL Aventura. Manu, din p\cate, a plecat dintre noi `n 2006, la vârsta de 27 de ani, când a decedat `ntr-un cumplit accident rutier pe DN7, la ie[ire din ora[ul G\e[ti. A primit, post-mortem, `n 2007, titlul de membru de onoare al ONCR. Sub deviza “Scouting for Manu”, Aventura G\e[ti a reu[it, la numai cei [apte ani[ori, s\ se numere printre centrele locale 22
cele mai active . Dovada: “ o sumedenie de activit\]i pline de aventur\ despre care am putea scrie cel pu]in [apte edi]ii de InfoScout “.
lucru pentru ramura exploratorilor. Au participat 15 cerceta[i ai C.L. Aventura”.
ORA DE ISTORIE
... “avem 41 de cerceta[i cotizan]i la care mai putem ad\uga [i 20 de membri aspiran]i. Ramura de vârsta activ\ sunt exploratorii.“
Au `nceput de Ziua Europei, pe 9 mai 2002, prin Târgul Educa]iei formale [i non-formale de la Casa de Cultur\ din G\e[ti. ~nc\ din fa[\ au avut succes, numele centrului aflându-se pe pliantul târgului “Vino cu noi”, pliant conceput de Asocia]ia Aeronautic\ “ Ariel ’92,” Târgovi[te, cu sprijinul DJTS Dâmbovi]a. ~n acela[i an, `n var\, exploratorii au plecat `n campul de ini]iere `n ale cercet\[iei, “[coala de Var\” Parâng 2002, de unde s-au `ntors cu lec]ia `nv\]at\: orientare, prim ajutor, no]iuni de ecologie, discriminare, educa]ie sexual\ f\r\ riscuri, democra]ie. “Proiectul a avut la baz\ domeniile “Pa[aportului pentru via]\“, instrument de
~N PREZENT
Se disting prin faptul c\ sunt bikeri `nr\i]i. Se laud\ cu un site www.aventuragaesti.evonet.ro care nu de pu]ine ori a fost la `n\l]ime cu [tirile de ultim\ or\ despre mi[carea cerceta[ilor la nivel local [i na]ional. Ba mai mult, vor s\ lanseze o a doua versiune a site-ului, prin care s\ ne ]in\ la curent cu activit\]ile [i proiectele cerceta[ilor.
EVENIMENTE IN & OUT Evenimente na]ionale la care au participat sunt: Europadi[ 2002, www.scout.ro
PREZENTARE Festivalul Unitate [i Prietenie (2002-2007), Provocarea Scout 2003, Cupa Izvoarelor ( 20032008 ), Bucure[ti Quest ( 20062008 ), Saturnalia ( 2007 ), R\s\ritul la Sulina ( 2007 ), Brownsea Island ( 2003 ), Olimp 2004, ~n C\utarea Comorii 2006, Carpatica 2005, Lumina P\cii ( 2005-2007), Cupa Cerceta[ului Pescar. „Aventura ne-a condus [i pe plaiurile Europei unde am fost al\turi de cerceta[i `n Elve]ia la Kandersteg International Scout Centre, `n Turcia la Canakkale, `n Fran]a la Jambville, Mullhouse, Lille [i Muzillac, `n Polonia la Zakopane, `n Germania la Dusseldorf [i Koln de Ziua Mondial\ a Tineretului. Cel mai important eveniment interna]ional la care a particpat Aventura este Jamboreea Mondial\ din Anglia unde printre membri contingentului românesc s-au aflat [i 2 exploratori g\e[teni, iar subsemnatul am fost vizitator pentru o zi al\turi de cei 40 000 de mii de cerceta[i veni]i din lumea `ntreag\ pentru a s\rb\tori centenarul cercet\[iei.”
ORGANIZEAZ|, ORGANIZEAZ|... DA’ MAI {I PARTICIP| ~n ]ar\ au participat la proiecte, activit\]i, campuri [i cu cerceta[i str\ini printre care: Red 2003 - camp itinerant `mpreun\ cu cerceta[ii din Mullhouse, 26 Ost (la G\e[ti [i mun]ii Bucegi) cu cerceta[ii din Wurtzburg Germania, anima]ie timp de o s\pt\mân\ cu cerceta[ii italieni la [coala din Valea Voievozilor ( Târgovi[te ), ecologizare la [coala din Budeasa al\turi de www.scout.ro
cerceta[ii belgieni, iar cu cerceta[ii francezi `n vara lui 2008 au organizat un alt camp intinerant. ~n 2005 am invitat la Bisoca cerceta[i din Republica Moldova pentru a participa la campul de var\ al cerceta[ilor buzoieni. Dar sta]i a[a c\ nu am precizat Bipiloniada. “Ce-i aceia? Aceia ia[te” campul pe care de [ase ani `ncoace cerceta[ii din Aventura G\e[ti `n colaborare cu CL Alb Bucure[ti `l organizeaz\. Nu numai c\ de la an la an are un succes tot mai mare, dar edi]ia din 2008 a Bipiloniadei a fost onorat\ [i de prezen]a noului pre[edinte al ONCR, dar [i a cerceta[ilor catolici care au luat chiar locul 1. Bravo Ia[u’! Mai mult, colaborarea cu albii s-a concretizat [i la participarea ca membri staff a mai multor lideri ai CL Aventura care au pus
centre locale
cariera noastr\ de scou]i...[i alegem cu mult\ mândrie festivalul „Unitate [i Prietenie” edi]ia a V-a, la Alba-Iulia. Toate bune [i frumoase, dar este prima noastr\ apari]ie `n public [i nu trebuie s\ fim nepreg\ti]i. Citim cu aten]ie condi]iile de participare [i ne conform\m. Originalitatea costumelor se puncteaz\ cel mai bine, ne mobiliz\m [i, pe un frig crunt, ne strângem la sediu [i confec]ion\m cele mai interesante costume pe care le-a v\zut festivalul...cear[afuri vopsite `n diverse culori `n func]ie de elementul pe care `l prezint\ fiecare costum `n parte (apa, vântul, p\mântul, focul). Acel concurs de scenete ne-a adus primul premiu I la primul concurs la care participam cu patrula pentru Aventura. Poate c\ nu ne a[teptam s\ [i câ[tig\m, dar satisfac]ia [i bucuria au fost imense, unice, efortul nostru a fost r\spl\tit. Ulterior a mai venit un premiu 2, iar la premiul 1 am câ[tigat al doilea Cort.”
PE VIITOR
um\rul la organizarea campurilor na]ionale Drumul c\tre Brownsea Island [i Pasul C\l\torului ( Mun]ii Piatra Mare 2003 ), Ro-mania 2006.
AU CU CE! Sebastian Stanciu: “La o jum\tate de an de la formarea primei patrule de cerceta[i din C.L. Aventura G\e[ti, ne [i hot\râm, cu mult curaj, s\ particip\m [i la un prim concurs `n
CL Aventura G\e[ti se preg\te[te de edi]ia a VII-a a Bipiloniadei. ~ntre timp au semnat Carta European\ a Siguran]ei Rutiere. Prin aceasta se angajeaz\ ca, `n urm\torii trei ani, s\ sus]in\ campanii de informare care se vor adresa atât conduc\torilor auto, cât [i pietonilor. “Mesajul acestor campanii se va concentra pe securitatea `n trafic [i se va insista inclusiv pe expunerea pericolelor cauzate de utilizarea telefoanelor mobile `n timpul conducerii autovehiculului, pe necesitatea purt\rii centurii de siguran]\, precum [i pe importan]a existen]ei tru23
centre locale
PREZENTARE
sei de Prim Ajutor [i a extinctorului `n dotarea autovehiculului, sau a comport\rii responsabile `n trafic”. {i uite a[a, s\ tot cite[ti despre nenum\ratele activit\]i, proiecte [i ambi]ii pe care Centrul Local Aventura G\e[ti le are...Dar haide]i s\-l cunoa[tem pu]in (mai bine) [i pe cel care ne-a furnizat informa]iile... Sebastian Stanciu. De cât timp faci parte din mi[carea scout? Ai fost de la `nceput `n acest centru local? ~n cercet\[ie mi-am f\cut apari]ia `n 1995 prin octombrie [i timp de câ]iva ani am fost membru al CL Verde Bucure[ti. Am `nceput ca explorator `n unitatea Panterele Roz cu care am participat `n 2006 la primul meu camp „L’eau c’est la vie !” al\turi de 200 de francezi care au venit s\ ecologizeze râul OLT `n zona B\lan. Ulterior am trecut la centrul local Ro[u Bucure[ti [i apoi am avut func]ia de secretar al Echipei Sociale din cadrul Departamentului de Programe al ONCR când am organizat `mpreun\ cu Florin Acatrinei campurile sociale de la Vasila]i [i Bu[teni unde au participat aproximativ 100 de cerceta[i englezi, francezi [i belgieni. Care este func]ia ta `n centrul t\u local? Nu [tiu dac\ ideea c\ sunt fondatorul acestui centru local a[ putea-o lua ca pe o func]ie. Ce pot spune e c\ 5 ani am fost [eful centrului Aventura, am `ntrerupt activitatea printr-o simpl\ demisie din func]ie p\r\sind ]ara pentru un an, ulterior voi prelua cârma Aventurii, la finele 24
acestui an. Cum vezi activitatea de cerceta[ `n societatea zilelor noastre? Cercet\[ia ar putea schimba multe `n societate. ~nc\ nu suntem cunoscu]i [i sprijini]i a[a cum se `ntâmpl\ `n alte ]\ri. Cercet\[ia se vrea o organiza]ie de utilitate public\ `ns\ pentru asta mai trebuie lucrat. O parte din tinerii din ziua de ast\zi nu mai au acel spirit dezvoltat “de a cerceta” [i de a fi voluntari, cum se `ntâmpla acum 10 ani. Societatea este `ntr-o continu\ schimbare `ns\ vom `ncerca `n continuare s\ ne adapt\m la nevoile ei, iar prin intermediul metodei scout s\ insufl\m tinerilor dragostea fa]\ de aproape, fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ de ei `n[i[i. Gata Oricând ! Care e cea mai placut\ amintire? M\ leag\ foarte multe amintiri de Aventura. A[ enumera câteva dintre momentele tr\ite la maxim\ intensitate [i emo]ie al\turi de scou]i: `mbr\]i[area Prea Fericitului p\rinte Teoctist
c\ruia i-am d\ruit Lumina P\cii de la Betleem, colinda cântat\ Pre[edintelui Emil Constantinescu la Palatul Patriarhal, plantarea unui mesteacan `n parcul Kisseleff `mpreun\ cu regele GUSTAV al Suediei, participarea `n 2005 la `ntâlnirea cu Papa Benedict al XVI-lea la Koln `mpreun\ cu 7 aventurieri unde se aflau peste un milion de tineri, cu autostopul, pe la cerceta[ii din Europa pe ruta AmsterdamBrussel – Paris – Muzzilac, `ntrerupt\ de decesul lui Manu, escaladarea `n 2007 a Vârfului Carlit 2921 `n Pirineii Orientali, participarea `n 2007 la Jamboreea Mondial\ din Anglia chiar [i pentru o zi. ~ntâmplarea a f\cut ca printre cei 40 000 de cerceta[i din lumea `ntreag\ veni]i la WSJ s\ `mi `ntâlnesc un bun prieten: liderul cerceta[ilor moldoveni pe care `l invitasem `n România cu 2 ani `n urm\. Pentru nostalgici: sper s\ ne `ntâlnim prin campuri [i s\ mai povestim la un ceai [i s\ mai cânt\m Unaaaaa este lunaaaaaaaa. (n.r) Un vis ce se poate realiza! Laura B\du] laura.badut@infoscout.ro www.scout.ro
ABILIT~}I
CARICATURI
caricaturi realizate de Diana Mosoiu
www.scout.ro
25
na<ional
FESTIVAL
FESTIVALUL LUMINII «Pentru ca lumina s\ str\luceasc\ atât de intens, `ntunericul trebuie s\ fie prezent.» Francis Bacon preg\te[te alte surprize, `ns\ toate au un obiectiv comun: „Redescoperirea frumuse]ii lucrurilor m\runte”, tem\ asupra c\reia tinerii sunt invita]i s\ `[i expun\ viziunea artistic\. Scopul serii este de a oferi dou\ ore de distrac]ie celor din ora[, `n care s\ uite de stres [i de griji. Prin acest eveniment se dore[te promovarea cercet\[iei [i a unei atitudini pozitive `n rândul tinerilor arti[ti, atât la nivel local cât [i na]ional. Festivalul Luminii ofer\ participan]ilor o sear\ deosebit\, un ceai cald, deschidere c\tre cultur\ [i al]i oameni, f\ra a li se cere nimic `n schimb. ~n societatea de ast\zi, valorile spirituale precum pozitivismul, `ncrederea, altruismul sunt tot mai des neglijate. Auzim la tot pasul de diferite moduri de a strânge fonduri, de diferite campanii umanitare ([i nu numai, c\ tot suntem `n plin\ campanie electoral\) menite s\ vin\ `n ajutorul b\trânilor, a persoanelor neajutorate [i a celor suferinde, de diferite evenimente comerciale.
De[i Clujul se afl\ la a IV-a edi]ie a festivalului, anul acesta este prima edi]ie na]ional\, `ntrucât va avea loc simultan, pe 7 decembrie `ntre orele 18-20, `n nou\ ora[e ale ]\rii: Bucure[ti, Cluj, Miercurea Ciuc, Oradea, Târgu Jiu, Târgu Mure[, Suceava, Timi[oara [i Tulcea. Fiecare ora[ ne
Dup\ cum ne promit organizatorii serii, se pare c\ anul acesta vom asista la un eveniment de mare anvergur\, printre parteneri aflându-se [i Antena 1. Monica Jicmon monica.jicmon@infoscout.ro
Festivalul Luminii are loc o singur\ dat\ pe an [i `[i propune altceva. [i, de[i are loc `n luna decembrie, lun\ cunoscut\ drept luna cadourilor datorit\ `n special lui Mo[ Cr\ciun, nu are caracter religios sau vreo leg\tur\ cu s\rb\toarea cre[tin\. El este deschis tuturor, indiferent de religie, ras\, cultur\, sex. 26
www.scout.ro
PROIECT
na<ional
LUMINA P|CII DE LA BETLEEM Totul a `nceput cu o `ntâmplare petrecut\ `n 1988 lui Bert Grunwald, ini]iatorul acestui proiect. O b\trân\ chiria[\ din casa unde locuia a venit cu lumina p\cii [i i-a spus: „Sunte]i conduc\torul cerceta[ilor. Am adus cu mine Lumina de la Betleem. Nu dori]i [i dumneavoastr\ s\ o ave]i?” Un an mai târziu, `n 1989, de la aceast\ `ntâmplare a pornit ideea de a dezvolta un proiect, prin implicarea cerceta[ilor din Viena [i din alte ora[e austriece, prin care s\ transmit\ Europei `ntregi, mai ales ]\rilor nou ie[ite de sub domina]ia comunismului, mesajul de PACE trimis acum peste 2000 de ani, ciob\na[ilor din Betleem de c\tre `ngerii care vesteau na[terea Celui care avea s\ fie Lumina Lumii, Isus Hristos. Proiectul a continuat s\ creasc\ din ce `n ce mai mult iar din anul 1996, o delega]ie a cerceta[ilor din Ia[i (din cadrul ASCRO) a participat la Ceremonia special organizat\ la Viena, revenind `n ]ar\ cu acest simbol [i d\ruindu-l tuturor cerceta[ilor din zona Moldovei.
UN MESAJ DE DEMULT… “L\sa]i aceast\ lume un pic mai bun\ decât a]i g\sit-o” a[a `[i `ncheie Robert Baden Powell, fondatorul mi[c\rii scout, www.scout.ro
WWW.LUMINAPACII.RO ultima scrisoare c\tre cerceta[ii din `ntreaga lume. Ducem mai departe acest mesaj, acest simbol pentru persoanele aflate `n dificultate, membri ai comunit\]ii noastre [i astfel contribuim la crearea unei lumi un pic mai bune. Activit\]ile din cadrul proiectului sunt structurate pe dou\ categorii: schimb de experien]\ la nivel interna]ional - cerceta[ii particip\ la diferite activit\]i ce faciliteaz\ cunoa[terea cerceta[iilor participan]i `ntre ei [i crearea de noi leg\turi [i r\spândirea Luminii P\cii `n ]ar\ de la cerceta[ii `ntor[i din Viena. Pentru mai multe informa]ii vizita]i www.luminapacii.ro Acest proiect este finan]at de c\tre www.marketonline.ro prin Campania de blogvertising Clickio.
Ada Rascol ada.rascol@infoscout.ro
Scopul proiectului este de a promova non-violen]a ca metod\ de r\spândire a p\cii, atât `n lume, `n comunit\]ile din care provenim, cât [i `n inimile [i sufletele noastre [i ale aproapelui nostru. 27
POZE CÂ{TIG|TOARE
LOCUL I Poza favorit\
Nume poz\: „M\... simte careva c\ e ud\ iarba?“ Descriere: Lideri la Biertan, `n cetate, a[teptând…
LOCUL I artistic
Nume poz\: Suridava Descriere: Papucii din tot campu at\rna]i de poart\. â&#x2DC;ş
LOCUL I instantanee
Nume poz\: Bucuria clipei Descriere: Instantaneu realizat `n Adventurous journey din cadrul International Award,categoria bronz, de 5 cerceta[e de la CL “Sf Anton” Ia[i în zona m\n\stirilor. Aici, în poiana de lâng\ Vf Secu la 1h de m\n\stirea Agapia Veche.
LOCUL I activit\]i cercet\[e[ti
Nume poz\: Lider [i explorator Descriere: Camp Suridava - august 2008
LOCUL I portrete
Nume poz\: Gata oricand?! Descriere: Sighisoara iulie 2007 schimb de experien]\ cu cerceta[i englezi
LOCUL II artistic
Nume poz\: C\ma[a Descriere: C\ma[a de cerceta[
LOCUL II instantanee
Nume poz\: grizz Descriere: Camp Fagaras 2008
LOCUL II activit\]i cercet\[e[ti
Nume poz\: Nod cercet\[esc Descriere: Un nod f\cut s\ reziste
LOCUL II portrete
Nume poz\: Wild Hogs on tour Descriere: Poz\ f\cut\ la sosirea `n camp `n Elve]ia, februarie 2008, Kandersteg
LOCUL III artistic
Nume poz\: Cercul Descriere: Activit\]ile de diminea]a `n jurul cercului, dealurile dimprejur
LOCUL III instantanee
Nume poz\: Ambasadorii Rom창niei Descriere: Jamboree `n Anglia
LOCUL III activit\]i cercet\[e[ti
Nume poz\: ~mpletit Descriere: ~mpletit sp\l\tor, prezentat la standul cerceta[ilor, `n cadrul Festivalului Tinere]ii din Tg.Mures - septembrie 2007
LOCUL III portrete
Nume poz\: Cercet\[ia: efecte adverse Descriere: Lideri de cerceta[i din Cluj Napoca ĂŽn drum spre {coala de Iarn\, Retezat 2005, ĂŽn autobuzul care s-a stricat [i i-a exasperat pe to]i