Issuu on Google+


EDITORIAL Un vis devenit realitate: InfoScout

Noi credem în el, în voi şi în cercetăşie. Acum vrem să fie al vostru. Mulţumim, dragi cititori!

Cuprins 4 6 7 7 8 10 12 13 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 41 43

Dacă eşti aici... Treasure hunt UP In memoriam Schimbările climatice ameninţă scoutismul Povestea continuă: “De vorbă cu Shere Khan” Tehnici cercetăşeşti: “Adăpost în Zăpadă” Lands of Adventure - Tărâmul aventurii Trofeul celor Şase Căi Lor le pasă! Centrul Universitar Încotro? Scăriţa Belioara De vorbă cu doamna Gabriela Mateiu Centrul Local se prezintă: “Axente Sever” Alba Iulia Urări Un altfel de Lumină Scouting Seeds Administrativul prezintă Urme de cercetaş - Căştigătorii RoverWay 2009: Soarele de la miezul nopţii Poveste de iarnă “Mitocan nu te naşti, devii... Dacă ai modele greşite!” ONCR la Scout Academy Primele 2 pagini din "Carneţelul de vânătoare" Semne de carte cercetăşeşti

REDACŢIA REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ REDACTORI: Laura Băduţ Claudia Naiba Manuela Rus Monica Jicmon Andreea Blaj Irina Negruţiu Ada Rascol Oana Mitruţ Ana Benchea Manuela Hortolomei COLABORATORI: Elena Petrea Adrian Secal Ioana Lucaciu Alex Moldovan Octav LAYOUT: Alin Pascaru CORECTURĂ: Laura Hen Flori Budău Autorul pozei de pe prima pagină: Florin Mihalache Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă, trimite un mail la echipa@infoscout.ro

Adresa de contact a redacţiei: redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.


exclusiv “Veniţi la Alba Iulia! / Veniţi cu miile, cu zecile de mii! (Apelul Consiliului Naţional Român, Blaj, 24 noiembrie 1918)

DAC| E{TI AICI... Buna seara, drag cercetaş! Dacă citeşti aceste rânduri înseamnă că eşti la Alba-Iulia, la Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”, într-una din cele două săli de sport (există şi varianta să fii acasă sau în faţa calculatorului), odihnit, plin de entuziasm şi adrenalină pentru că ceea ce va urma te va ţine treaz şi sperăm că vei fi mult mai mult decât un martor la ceea ce numim în termeni neromâni: “hardcore stuff”. Tema de anul acesta: ”De la romani la români”. Pe parcursul celor 4 zile de festival, vei descoperi latura antică a oraşului Alba-Iulia şi cum a ajuns de la un punct de pe harta Imperiului Roman, capitala de suflet a României. Ca de la cercetaş la cercetaş şi ca de la român la român, UP înseamnă unitatea cercetaşilor români de 1 Decembrie şi se anunţă una memorabilă, ca în fiecare an.

O DUZINĂ DE UP Dar festivalul nu a avut aceeaşi formă de la început. De-a lungul celor 11 ediţii, acesta a fost modelat

în fiecare an pentru ca tinerii din generaţiile curente să îl găsească interesant şi atrăgător. Înainte de 1997, adică de UP1, cercetaşii veneau la Alba Iulia de Ziua Unirii şi stăteau pe la prieteni, apoi a venit ideea de festival, de cercetaşi adunaţi oficial şi astfel s-a ajuns astăzi până la UP12. Prima locaţie oficială a adunării a fost Şcoala Generală Nr. 1, unde sala era considerabil mai mică, aşa că participarea era limitată la o pa-

trulă de la fiecare centru local. Totuşi, fiind mai multe centre locale, veneau şi atunci câte 200 de oameni şi sala era constant plină; s-a încercat într-una din ediţii să se folosească mai multe săli, dar atmosfera nu a mai fost aceeaşi. Într-o altă ediţie s-a încercat invitarea temerarilor, dar mai apoi s-a decis să nu se mai repete experienţa, şi festivalul să rămână doar pentru exploratori. În ultimele ediţii, locul de desfăşurare s-a mutat la Colegiul Naţional “Horea Cloşca şi Crişan”, care are o sală de sport considerabil mai mare, iar la UP10 au fost invitaţi şi seniori şi lideri, pentru care s-a mai luat o sală de sport. La început, programul avea trei elemente: concurs de proiecte (fiecare centru venea şi prezenta cel mai important proiect din anul ce a trecut), traseu de orientare prin Alba Iulia şi o scenetă (prezentată pe scena Casei de Cultură). Începând cu ediţia a VI-a, programul s-a modificat considerabil: concursul de proiecte nu s-a mai făcut, rămânând doar atelierele la alegere pentru participanţi, pe sistemul RoverWay. După introducerea sistemului cu ateliere la alegere, s-au încercat activi-

4

www.infoscout.ro


exclusiv tăţi care mai de care mai interesate: paintball, atv-uri, scufundări, excursii la obiective turistice şi odată cu acestea s-au făcut festivităţi de deschidere şi de premiere mai consistente şi mai remarcabile. La UP11 s-a renunţat la scenete, pentru că numărul de grupuri participante a crescut, timpul dedicat prezentării scenetelor deasemenea, se stătea foarte mult în sală şi participanţii îşi pierdeau răbdarea; acestea au fost înlocuite cu un târg de prezentare a activităţilor cercetăşeşti şi a tradiţiilor locale, ţinut în inima Cetăţii. Tot la UP11 au fost eliminate activităţile “high-profile”, care, chiar dacă erau foarte căutate, au fost considerate ne-cercetăşeşti. Ideea cortului care a aparut începând cu UP10, unde participanţii se pot strânge la o cană de ceai cald şi un spaţiu unde pot mânca, a venit la UP8, unde centrul local Phoenix Arad a avut un proiect numit "tea house" la care mergeau la activităţi şi vindeau ceai. Momentul-imagine a existat încă de la început şi acesta a îmbrăcat în timp mai multe forme: de la cântat cântece de unire pe treptele Casei de Cultură, la o horă în faţa catedralei, "şarpele" din 300 de oameni din cetate până în centru şi la ultima ediţie când s-a scris 90 (de ani de unire) cu oameni cu cartoane colorate (ziua) şi cu făclii (seara). Cu ocazia acestui moment-imagine, festivalul a ajuns la TV.

www.infoscout.ro

La UP6 s-a început şi producerea ziarului evenimentului şi anume “Albanezii informează”, la UP7 a fost cumpărat www.unitatesiprietenie.ro iar, începând cu acest an, "Festivalul Naţional Unitate şi Prietenie" este marcă înregistrată la OSIM. Pe latura organizatorică, s-a dezvoltat partea de secretariat, un "centru operaţional" şi s-a introdus un sistem software propriu pentru gestiunea participanţilor. De-a lungul vremii, pentru organizarea şi reuşita UP-ului au contribuit efectiv sute de persoane, de la membri şi prieteni, la lideri din ţară şi colaboratori ne-cercetaşi. Staff-ul a crescut constant în fiecare an, dar a explodat (din motive evidente) când s-a trecut la program alternativ cu mai multe ateliere. La un moment dat, s-a încercat transferarea părţii de pro-

gram echipei naţionale de programe, în una din ediţiile timpurii, dar au apărut dificultăţi de coordonare. De atunci, staff-ul UP este alcătuit din cercetaşii din Alba şi din prietenii lor, cercetaşi sau nu, din alte centre. Autorităţile locale din Alba, în special Consiliul Judeţean Alba, Primăria Alba Iulia şi Prefectura Alba au sprijinit acest festival, la început mai puţin şi acum tot mai mult, astfel că, în prezent, UP este un eveniment listat în programul oficial al festivităţilor pentru Ziua Naţională. Mulţumim Echipei UP şi centrului local “Axente Sever” din Alba Iulia pentru informaţiile oferite şi pentru faptul că acest festival există şi merge mai departe!!! Ana Benchea

5


CONCURS

TREASURE HUNT UP Ei…uite c-a venit timpul să ne reîntâlnim plini de voioşie şi patriotism în sala arhiplină destinată unei serii de 3 nopţi de petreceri în pijamale.... şi zile luuungi de alergat, ceaiuri şi catching-up. Şi... deja simţi că te încearcă un sentiment plin de căldură, că eşti pregătit să cucereşti lumea, doar pentru că ţi-ai găsit locul undeva pe acestă hartă a necunoscutului, locul Tău în Cercetăşie! Şi pentru că bunătatea ne-a inspirat dintotdeauna, şi pentru că noi promovăm tot ce-i mai bun şi mai veridic în fiinţa umană, nu uităm să apreciem lucrurile mici ca un „Mulţumesc”, un zâmbet sau o formă simplă de fericire. Este un fapt destul de bine ştiut că jocul, în alcătuirea sa, ne transformă din fiinţe poate maşinale, amorţite, în oameni ludici, inovatori şi... liberatori. Tocmai de aceea, indiferent de vârstă sau statut social, joaca este omniprezentă şi totdeauna constructivă. De aceea, vă propunem un mic treasure hunt, presărat cu provocări care mai de care mai „speciale”, pe măsura unor cercetaşi cu spirit de observaţie şi o doză de răbdare...

AND IT GOES LIKE THIS: Era odată un omuleţ cu un vis măreţ. Visa la o lume mai bună şi mai sigură, în care să poată iubi fără piedici. Reţeta unui spirit sănătos. Deşi a încercat în repetate rânduri să-şi propovăduiască ştiinţa atât de practică, mulţi l-au luat în derâdere şi chiar l-au persecutat. Dar a hotărât să nu renunţe şi, ca să fie sigur că informaţiile lui sunt 6

în siguranţă şi că nu se pierd, a codificat o frază ce însuma concepţia lui de-o viaţă:

Din păcate, odată cu deplasarea, codul a fost fragmentat ... şi trebuie refăcut cu ajutorul simbolurilor. Iar ca şi cum nu era de ajuns, simbolurile au fost rătăcite... şi sunt acum amestecate printre rucsacuri, saci şi bocanci... şi sunt şi... ambulante! Un lucru destul de ciudat este că... obţinerea simbolurilor costă! Costă o faptă bună, o poruncă sau o probă corespunzătoare fiecărei bucăţi de informaţie găsite. Aşa că, descifrarea datelor a transformat căutarea noastră într-o bătaie de cap, întrucât peste tot pe unde ridici privirea, observi un nou indiciu, fie el util sau nu... Ştiu, ştiu, sigur vă ziceţi: „eu cu

ce mă aleg?”; ei bine, te alegi cu o informaţie preţioasă şi... multă distracţie!

Tot nu eşti convins? Bine, bine... ce-ai zice de un tricou oficial IS şi şansa centrului tău local de a apărea într-un articol? Tot ce trebuie să faci este să treci pe „play-mode” şi să fii atent la tot ce-i în jurul tău. Şi, desigur, să fii dispus să primeşti provocările staff-ului IS. Te aşteptăm să te înscrii în marea cursă pentru spiritualitate la stand-ul revistei InfoScout, unde vei primi toate detaliile necesare şi garanţia unei experienţe get-beget Cerce!


[tiri cercet\[e[ti

IN MEMORIAM

Cuvintele sunt de prisos, dar aşa cum se întâmplă de multe ori atunci când dispare un om afli tot ce nu ştiai despre el. Iar noi nu am ştiut despre Adina că avea ca noi toţi probleme de viaţă cărora încerca să le facă faţă astfel încât cei dragi, în primul rând cei doi copii Vlăduţ, de clasa a II-a şi Teodora în primul an de liceu, să nu fie afectaţi. Adina îşi luase în serios funcţia de şefă a echipei de finanţe-logistică a centrului local şi îşi reproşa mereu că nu are timp să înveţe contabilitatea astfel încât să nu mai fie nevoie să plătim un contabil să ne întocmească bilanţurile anuale. În ultimul timp îmi tot spunea că

atunci când va fi mai puţin ocupată se va alătura celor care scriem proiectele şi cererile de finanţări ale centrului. Dorea să înveţe, şi era atât de convinsă că locul ei şi al copiilor săi era între noi cercetaşii... Am condus-o pe ultimul drum, alături de ai săi şi în ziua aceea de joi parcă toată localitatea Jiblea, de peste Olt de Călimăneşti a plânso... Am rămas cu amintirea Adinei, în ultimele două zile de la Arutel, de la Şcoala de alpinism, când ne-a pregătit masa alături de celelalte lidere; era ploaie şi vânt acolo în campingul de la poalele Coziei, dar şi multă veselie, Adina era cu noi şi ca întotdeauna era atentă ca totul să

fie în regulă, nimeni să nu sufere. Aşa era Adina şi aşa va rămâne în amintirea tuturor celor care au cunoscut-o. Un suflet mare, un cercetaş adevărat. Odihneşte-te în pace, Adina.

SCHIMB|RILE CLIMATICE AMENIN}| SCOUTISMUL ˝Cercetaşi din toată lumea se ridică la luptă împotriva schimbărilor climatice. De la Cercul Arctic până la cele mai mici stateinsulă, schimbările de climă au un impact negativ asupra activităţilor tradiţionale scout din întreaga lume ˝, aşa începe un comunicat al OMMS (Organizaţia Mondială a Mişcării Scout) în parteneriat cu UNEP (United Nations Environment Programme) publicat pe scout.org. Potrivit comunicatului, cercetaşii australieni sunt afectaţi de incendiile care au distrus pădurile, locul unde îşi organizau mare parte din activităţi. În Suedia, prezenţa unui strat de zăpadă din ce în ce mai subţire îi pune în dificultate pe cercetaşi. Mişcarea Scout este pusă în pericol şi în Maldive, unde creşterea nivelului de apă ameninţă micile insuliţe. Ca urmare a acestor probleme, OMMS şi UNEP cheamă cercetaşii din întreaga lume la apel prin semnarea petiţiei 'Seal the Deal' pe

www.infoscout.ro

www.sealthedeal2009.org. Scopul acesteia este ca prin numărul mare de semnături adunate (372.430 la data de 11 noiembrie) să determine Guvernele să stabilească la conferinţa United Nations Climate Change, ce începe pe 7 decembrie a.c., un acord echilibrat şi aplicabil pentru generaţia vii-

toare, referitor la mediu. Chiar dacă cercetaşii români nu se confruntă cu probleme climatice atât de grave, schimbările de mediu se fac simţite şi aici. Semnează petiţia şi trimite-o şi altora s-o semneze. ˝Împreună pentru o lume mai bună !˝, B.P. Laura Băduţ

7


povestea

LUPI{ORI

EPISODUL 10

DE VORB| CU SHERE KHAN

De la naşterea lui Yupi a trecut vreme îndelungată, iar lupişorul nostru creşte pe zi ce trece. În fiecare zi pleacă să exploreze imensa junglă, învăţând lucruri noi şi interesante de fiecare dată. Yupi nu mai este mic, însă nici mare nu e, are el mentori excelenţi, dar mai au atâtea lucruri cu care să îl pună în contact... E oare bine să plece de unul singur în locuri necunoscute? În fond... jungla e mare, dar este şi mai mare pentru cineva mic şi nu foarte experimentat. Cu toate astea, să vedem unde îl vor purta astăzi paşii pe micuţ... E o nouă zi pe dealurile Seeonee, iar vremea ce se anunţă a fi bună şi trilul păsărelelor îl îmbie pe Yupi să iasă la o plimbare matinală. Jungla începe a-şi arăta culorile odată cu ivirea leneşă şi sângerie a soarelui. Lupişorul a plecat de la cascadă, unde îl zăriserăm prima dată şi se pare că se îndreaptă către laguna cea înşelătoare pe unde aproape nimeni nu

trece niciodată din cauza aspectului ei înfricoşător. Lui Yupi însă nu îi este frică, dar nu ar strica puţină precauţie... Mereu informatul Chill tocmai mi-a şoptit că în aceeaşi direcţie se îndreaptă şi temutul tigru Shere Khan. Din fericire, vulturaşul nostru îl are la inimă pe lupişor şi dă de veste tuturor să o anunţe pe nestatornica Bagherra să sosească la lagună cât mai curând. Vicleanul tigru deja l-a văzut pe Yupi apropiindu-se şi stă ascuns în tufişuri, cu gândul de a-i sări în faţă. - O ocazie ca asta cam rar se iveşte, gândeşte şiretul; l-au lăsat deja singur prin pădure... ceva trebuie să fie în neregulă...

8

Mai bine mă retrag... STAI! Nu spunea puiul de lup că nu se teme de nimic? Poate l-a ajuns curajul... – se gândeşte el cu un zâmbet maliţios pe faţă. Mai aproape..., încă puţin... GATA!! - Aaaaa!! strigă lupişorul, luat prin surprindere. Tu erai?? M-am speriat de mi s-a zburlit blăniţa! - Eşti singur... Nu ştii că este periculos să te plimbi singur prin locurile astea? - Bună observaţie... repede, inventează ceva până nu se gândeşte de două ori şi dus sunt gândi lupişorul. Bagherra este mai în spate. Nu se pune ea cu un lup – spune Yupi adoptând o poziţie ţanţoşă. - Te urmăresc de ceva timp şi nimeni nu e cu tine. Am un simţ www.infoscout.ro


LUPI{ORI extraordinar şi nu mă înşel niciodată! - Cum spuneam mai înainte, nu se pune ea cu un lup! - Bravezi cam mult... ţi-e friiică de mineee? – întreabă Shere Khan lăsându-şi colţii ascuţiţi şi imenşi la vedere. - Sunt un lup adevărat şi de nimic nu mi-e teamă. Mă trag din Akella şi nimeni nu e mai curajos şi mai puternic decât el. - Ori eşti cu adevărat curajos, ori eşti mort de frică pe dinăuntru – rosteşte cuvintele apăsat, apropiindu-se periculos de mult de lupişor, aproape lipindu-şi capul de al lui. - Frică? – spune Yupi, înghiţind cu noduri. De unde...? Eu sunt curajos, iar Bagherra îmi apără spatele chiar în momentul acesta. - Mă rog... prea multă vorbărie... De ce nu îmi demonstrezi mai

povestea

bine curajul ăsta cu care te tot lauzi? Aştept... Uite, închid şi ochii. Ia-mă prin surprindere! Deodată apare Bagherra atacându-l pe tigru. O lovitură la care, clar, nu se aştepta. Cu adevărat luat prin surprindere, se ridică rapid pe cele patru labe, luând poziţie de luptă. - Se pare că spuneai adevărul, puiule de lup. - Te pui cu copii acum, Shere Khan? Ai decăzut ... şi nu mă mir. - De ce să nu mă distrez dacă mi se oferă ocazia?? Oricum plecam. Nu mai e nimic interesant aici de făcut. - Pleci cu coada între picioare ca de obicei, deci? - Nu întinde coarda, pisico! - Miau! - Ne mai vedem... – spuse Shere Khan păşind falnic şi fără zgo-

mot, apoi o luă la goană prin pădure, după cum obişnuieşte să călătorească. - Eşti supărată pe mine, Bagherra? - Niciodată să nu mai vii singur în locurile astea până nu ajungi lup adult. Aici pământul este înşelător. Niciodată nu ştii când poţi cădea în apă. Cred că ar trebui să îi mulţumesc tigrului că te-a ţinut în loc. Nu sunt supărată pe faptul că ai multă energie şi spirit rătăcitor. Doar îngrijorată. Promite-mi că nu vrei merge niciodată până nu eşti adult în locuri pe care ţi le interzic mentorii şi părinţii tăi, indiferent de ce anume se întâmplă acolo. Eşti important pentru multe animale din jungla aceasta şi nimeni nu ar vrea să păţeşti ceva. - Îţi promit. Nu o să mai fac. - Acum povesteşte-mi ce s-a întâmplat între tigru şi tine până să ajung. - I-am ţinut piept ca un adevărat lup ce se trage din Akella... Cei doi şi-au continuat drumul spre altă parte a junglei, Yupi povestind înflăcărat momentul său de vitejie... Claudia Naiba

www.infoscout.ro

9


abilit\]i

TEMERARI

TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI

AD|POST ÎN Z|PAD| Scenariu: Repere temporale: decembrie, ora 18:00. Repere geografice: pădure de brazi şi molizi, zonă necunoscută, 1400 m altitudine. Meteo: temperatura reală: -10 grade Celsius, umiditate ridicată, vânt puternic, precipitaţii abundente sub formă de ninsori viscolite, vizibilitate redusă. Detalii: Patrula a pierdut poteca şi acum realizaţi că v-aţi rătăcit. E prea târziu pentru a încerca o coborâre periculoasă, telefonul nu funcţionează, iar vizibilitatea e aproape zero. Singurul lucru care vă desparte de o noapte geroasă de iarnă, în pădure, pe munte, e stratul gros de zăpadă care s-a aşternut de câteva zile.

Nu aveţi de ales. Va trebui să construiţi un adăpost cât mai repede şi să încercaţi să vă semnalizaţi cât mai bine prezenţa. Răbdarea, experienţa şi cunoştinţele voastre sunt probabil lucrurile cele mai importante de care aveţi nevoie când construiţi un adăpost în zăpadă. În condiţii de munte, va trebui însă să fiţi atenţi la nenumărate alte pericole: avalanşe, fluctuaţii mari de temperatură, animale sălbatice etc. 10

Iată câteva lucruri de care va trebui să ţineţi cont când construiţi adăpostul:

timp şi energie, încercând să construiţi un adăpost arătos şi nu îl faceţi mai mare decât e nevoie.

- Pe tot parcursul construcţiei, încercaţi să purtaţi haine sau măcar jachete impermeabile. Veţi fi nevoiţi să îngenuncheaţi de multe ori în zăpadă, să săpaţi, să căraţi zăpada şi să intraţi în ea. Ţineţi cont de faptul că un foc e foarte greu de aprins în astfel de condiţii, iar cel mai important e ca hainele voastre să rămână tot timpul uscate. Hainele ude nu reţin căldura corpului şi favorizează trecerea aerului rece.

- Nu toate straturile de zăpadă sunt bune pentru adăpost. Căutaţi locuri unde zăpada e mai proaspătă, adâncă şi moale. Dacă totuşi zăpada e mai veche şi cristalizată la suprafaţă, încercaţi să o bătătoriţi înainte. - Respectaţi regulile de amplasare a adăpostului. Feriţi-vă să-l construiţi sub copaci neasiguraţi, pe marginea râului, pe panta versantului, pe un strat care nu e solid.

- Implicaţi toată patrula (sau oamenii disponibili) în construirea adăpostului. Menţineţi un ritm de lucru constant şi faceţi pauze când transpiraţia devine o problemă. Nu uitaţi să vă aerisiţi regulat.

- Dacă nu aveţi o lopată de camping cu voi, încercaţi să improvizaţi o unealtă cu care să desprindeţi şi să săpaţi zăpada. Atenţie! Nu vă aventuraţi iarna în drumeţii fără echipamentul adecvat de iarnă!

- Nu uitaţi că nu aspectul contează în aceste condiţii. Nu pierdeţi

- Când săpaţi, încercaţi să desprindeţi blocuri cât mai mari de www.infoscout.ro


TEMERARI

zăpadă compactă. Vă vor trebui pentru a asigura pereţii adăpostului şi pentru a acoperi intrarea pe perioada în care veţi sta înăuntru. - Adăpostul vostru trebuie să aibă o intrare, un spaţiu de dormit/stat şi un orificiu de aerisire, care să permită aerului să circule. Acest orificiu se construieşte, de regulă, la un nivel mai jos decât spaţiul de dormit, întrucât e

cunoscut faptul că aerul cald urcă, iar cel rece rămâne mai jos. Construind spaţiul de dormit pe un strat superior de zăpadă, vă veţi putea asigura că aerul rece din adăpost nu ajunge la voi. De asemenea, orificiul de aerisire trebuie construit la un unghi de 45 de grade faţă de pereţii adăpostului, orientat în sus. - Este indicat să aveţi la voi o lumânare care să stea aprinsă

abilit\]i

toată noaptea. Ar trebui să staţi cu rândul de planton şi, dacă lumânarea se stinge şi nu reuşiţi să o aprindeţi, să îi treziţi pe ceilalţi şi să ieşiţi din adăpost. Adesea, iarna, după ninsori abundente, orificul de aerisire se înfundă şi riscaţi să vă asfixiaţi. Se cunosc multe cazuri de oameni ai muntelui care, fiind iarna în cort sau adăpost, au murit pentru că nu verificau lumânarea şi rămâneau fără oxigen. În pozele acestui material veţi găsi câteva exemple de adăposturi în zăpadă. Încercaţi cu patrula voastră aceste tipuri de adăposturi şi observaţi care este cel mai uşor de construit, cel care oferă cea mai bună izolare termică etc. Nu uitaţi de semnalizare şi orientare! Un adăpost în zăpadă nu vă poate oferi siguranţă pe termen lung. Lucian Nedeluţ

www.infoscout.ro

11


proiecte

TEMERARI

LANDS OF ADVENTURE, T|RÂMUL AVENTURII „Lands of Adventure a fost o experienţă minunată. Mi-am făcut prieteni în Slovacia cu care încă mai ţinem legătura, am descoperit lucruri noi despre ţara lor şi mai ales mi-am descoperit noi aptitudini!”- Anna, 13 Vezi ce fain s-au distrat unii în programul european Lands of Adventure? Nu ştii despre el? Adică anul trecut nu te-ai înscris la niciuna din secţii? Hmmm, ciudat. Ok, hai că-ţi zic acum cum stă treaba... Lands of Adventure este un program european pentru cercetaşii cu vârsta cuprinsă între 11-16 ani. A pornit la iniţiativa Biroului European Scout şi s-a extins în majoritatea ţărilor din Europa. Este o ocazie pentru tine şi patrula ta de a face ceva împreună, ceva care să vă şi mo„La început nu am vrut să participăm. Dar, când am văzut că ne putem utiliza creativitatea într-un proiect şi ne este şi recunoscută, am zis: de ce nu? Am primit şi un badge super şi poate la anul mergem în LoA Camp!” – Ricardo, 15

12

tiveze, căci pentru orice proiect primiţi badge şi certificat, ca să nu mai spun de posibilitatea de a participa la unul dintre cele mai tari campuri europene, LoA Camp! Programul are 3 secţiuni: - Europe at EUR Door - explorezi o ţară europeană printr-o manieră practică. Adică nu faci ca la şcoală un proiect pe o planşă. Îţi place bucătăria franceză? Arta italiană? Dansul spaniol? Muzica germană? Foarte bine! Explorează ţara preferată din acest punct de vedere. Poţi alege absolut orice

crezi că ai putea să faci tu practic, pe lângă documentarea propriu-zisă despre acea ţară. - Express EURself - îţi foloseşti creativitatea oricum vrei: scenete, cântece, filme, orice care să fie legat de cercetaşi. Poate vrei să faci un filmuleţ într-un hike cu patrula sau vrei să faci ceva despre viaţa patrulei. Sau poate vreţi să faceţi modele din plastilină. Sau pantomimă. Orice. Numai să fie cu temă cercetăşească. - EUR Hoping - faci un proiect comun cu cercetaşi din altă ţară. Ori vă permiteţi să mergeţi unii la alţii, ori faceţi un proiect comun aplicabil în ambele ţări. www.infoscout.ro


TEMERARI

proiecte

Dacă alegeţi să faceţi un astfel de proiect, contactaţi ambasadorul LoA pe România, pentru a vedea ţările care doresc să realizeze un proiect cu voi. Eşti interesat? Ai vrea ca tu şi patrula ta să participaţi? Atunci trimite până la 31 decembrie 2009 fişele de înscriere la ambasadorul pe România, Laura Hen, la adresa laura.hen@scout.ro . Este simplu! Distrează-te cu patrula, cunoaşte oameni noi şi intră într-o mare gaşcă a cercetaşilor LoA!

Găsiţi informaţii şi pe blogul nostru, www.landsofadventureromania.blogspot.com .

TROFEUL CELOR {ASE C|I Echipa Naţională de Temerari a sunat adunarea de curând. Neam tot gândit şi răs-gândit şi până la urmă am decis să vă ţinem în priză şi să vă dăm de lucru şi în vacanţă. Trageţi aer în piept, ţineţi-vă răsuflarea şi fiţi pregătiţi, căci se va auzi fluierul de start şi veţi alerga pe cele şase căi (calea minţii, sufletului, herculiană, a inimii, a lumii şi calea căilor) către Trofeul competiţiei. Cine aleargă suficient de hotărât, adună puncte şi ajunge din ce în ce mai aproape de linia de sosire. Cine pune primul pas dincolo de ea este automat înscris, gratuit, în campul naţional de temerari din anul ce vine. Următorii pe podium vor avea asigurat jumătate din preţul campului, iar locul 3 va primi premii simbolice în echipament montan. Daţi-i bice, competiţia se anunţă strânsă şi cine se trezeşte cel mai... devreme, departe ajunge! Irina Negruţiu www.infoscout.ro

13


EXPLORATORI

LOR LE PAS|!

În numărul acesta vom face cunoştinţă cu un grup de exploratori din Bacău, care sub îndrumarea doamnei Gabriela Mateiu, directoare a Fundaţiei YANA, desfăşoară diverse activităţi cu răsunet direct în comunitate: voluntariat într-un centru de zi, organizare de tabere, reconstrucţii de locuinţe afectate de dezastre naturale şi jocuri cu copiii din satele afectate. După cum ne relatează chiar ea, la rândul ei cercetaşă, “povestea împlineşte deja şase ani”, iar faptele vorbesc de la sine: “În anul 2004 am primit şansa de a organiza o tabără de excelenţă sponsorizată pentru copii; nu doar bugetul, ci mai ales ceea ce speram să fie această tabără pentru copii m-au determinat să cer ajutorul 14

cercetaşilor de la “Fericitul Ieremia” Bacău, care au devenit colaboratorii noştri voluntari. Anul acesta am organizat a şasea ediţie a taberei, împreună cu Centrul Local „Fericitul Ieremia”, lucrând şi Centrul Local “Preasfânta Inimă a lui Isus” Nicolae Bălcescu. Tabăra înseamnă multă muncă, care începe cu mult înainte de deswww.infoscout.ro


EXPLORATORI făşurarea ei propriu-zisă. O zi de muncă în tabără înseamnă 16-17 ore, de la clopoţelul de deşteptare şi până la evaluarea zilei. Felul în care voluntarii îşi oferă contribuţia la organizarea şi desfăşurarea taberei, cu bucurie şi fără rezervă, cu metodă, fără vreo recompensă materială, face din aceasta o experienţă deosebită pentru copii” declară cu mândrie îndrumătoarea cercetaşilor. Dar colaborarea doamnei Gabi Mateiu cu cercetaşii nu s-a limitat doar la tabere de vară: „ Pe măsură ce s-au ivit noi proiecte, aceşti voluntari s-au dovedit a fi o resursă umană valoroasă. În vara anului 2008 am realizat împreună o tabără de muncă într-un sat izolat din judeţul Bacău. În iarna acelui an, casa în care locuiau doi vârstnici asistaţi de fundaţia noastră a fost grav afectată de un incendiu. La scurt timp, în acelaşi sat izolat, un alt bătrân asistat şi-ar fi pierdut casa dacă vecinii nu ar fi intervenit la

www.infoscout.ro

timp, salvându-l. Pentru a-l ajuta, trebuia intervenit înainte de sosirea iernii următoare. Cele două case trebuiau reparate, pentru a redeveni locuibile. O tabără de muncă cu voluntari, printre care şi exploratori, a fost soluţia, astfel că, după o săptămână de muncă pe ploaie, cele două case erau pregătite pentru orice ar fi adus iarna următoare. În acelaşi timp, am profitat de prezenţa cercetaşilor «specializaţi» în activităţi cu copiii, care au primit provocarea de a le pregăti celor mai mici un program special, pe toată perioada taberei de muncă. De acest program, alcătuit din jocuri cercetăşeşti, s-au bucurat din plin cei aproximativ 30 de copii de vârstă şcolară din acest sat izolat. Casa YANA este centrul nostru de zi pentru copii, unde primim tot timpul ajutor. E bine că sunt aproape de noi exploratorii şi liderii din Nicolae Bălcescu, Gata oricând să dea cel mai bun răspuns oricărei provocări, indiferent dacă e vorba de vopsit

garduri, de dat cu hârleţul sau, ce e mai puţin amuzant, de făcut teme cu cei mici! Fiecare eveniment important a fost o reuşită şi datorită ajutorului lor inestimabil.”

PROGRES PERSONAL În cadrul progresului personal, aceşti sârguincioşi voluntari ilustrează calitatea esenţială pe care orice explorator trebuie să o aibă pentru a deţine însemnul ROMÂNIA: interes şi implicare în comunitate, precum şi vize în domeniile Solidaritate, Carieră şi Abilităţi din Paşaportul Pentru Viaţă. Solidaritatea, entuziasmul şi spiritul cercetăşesc de care dau dovadă exploratorii de la Nicolae Bălcescu şi Bacău ne dau şi nouă acel suflu nou şi revigorant, care are menirea să ne trezească din amorţeală, să ne determine să facem mai mult, atât pentru noi, cât şi pentru comunitatea în care trăim. Manuela Rus

15


SENIORI

publicitate

CENTRUL UNIVERSITAR

Te-ai întrebat vreodata care tu eşti TU? Ai reuşit să înţelegi ce te defineşte pe tine ca om? Centrul Universitar îţi oferă un cadru în care: - să te cunoşti mai bine - să conştientizezi că îţi poţi depăşi limitele - să treci de la scopul personal la dezvoltarea competenţelor Auzim tot mai des termenul de dezvoltare personală, dar ce reprezintă pentru fiecare dintre noi? Pentru mine, dezvoltarea personală înseamnă să devii conştient de abilităţile şi competenţele pe care le ai, pentru a reuşi să realizezi nu doar cerinţele jocului, ci şi propriile obiective.

16

www.infoscout.ro


SENIORI Trecând la ramura de seniori şi mergând la facultate, nevoile tale se schimbă şi îţi doreşti tot mai mult de la tine, de la cercetăşie. Încerci să-ţi găseşti locul în care să fii tu însuţi, în care să îţi poţi pune în valoare experienţa cercetăşească acumulată în centrul local, aducându-ţi aportul la diverse activităţi şi proiecte. De aceea noi îţi propunem ca Centrul Universitar să fie acel loc în care se “adună” cercetaşii “rătăciţi” prin marile oraşe universitare, acel loc care oferă un cadru în care îţi poţi continua activitatea ca lider în formare sau senior/rover. Acest cadru se adresează în special studenţilor cercetaşi, însă cercul este deschis şi studenţilor care nu au avut posibilitatea de a cunoaşte sau de a practica cercetăşia. Centrul Universitar oferă un alt mod de organizare a grupului, mai dinamic, flexibil, care să răspundă nevoilor specifice studenţilor.

www.infoscout.ro

În luna noiembrie a avut loc la Bucureşti prima întalnire la nivel înalt a Centrelor Universitare cu participanţi din: Portugalia, Bulgaria şi România (Cluj, Bucureşti). Scopul acestei întalniri a fost de a finaliza structura centrului şi de a forma un pachet de activităţi pentru a putea oferi proiecte noi, de o înaltă calitate, de dezvoltare şi învăţare, adresate aşteptărilor şi nevoilor tuturor seniorilor/roverilor şi liderilor din ţară, astfel

ca, până la sfârşitul anului, Centrele Universitare din România să îşi poată relua activitatea. Eşti cercetaş şi ai plecat la facultate în alt oraş? Hai le Centre Universitare! Eşti student şi vrei să vii la cercetaşi? Hai la Centre Universitare! Te aşteptăm! Mihaela Ciobanu

17


LOCA}II

camp

Încotro?

ÎMP|R|}IA TOAMNEI, SC|RI}A BELIOARA Toamna asta ce tocmai s-a sfârşit a fost cam vitregă la culori. Rar vreme bună ca să ieşi să vezi pădurea în momentele ei de glorie. Mai un copac galben într-o curte de pe strada pe care mergi în fiecare dimineaţă spre facultate, ba o frunză roşie rătăcită printre praf şi gaze de eşapament, fugind disperată spre un suflet cald care să-i asculte durerea. Şi totuşi pădurea încă îşi mai etalează bijuteriile autumnale în unele locuri. Iar Scăriţa Belioara e unul dintre ele. Departe de lumea dezlănţuită, parcurgând Valea Arieşului pe DN 75, până în dreptul intersecţiei cu satul Poşaga de Jos, Scăriţa se înalţă mândră, veghind peste mănăstirea Poşaga. Trecând de mănăstirea Poşaga, mai mergi

vreo 3-4 km până ce dai de o bifurcaţie unde faci dreapta, treci printre case şi ajungi la capătul uliţei unde ţi se înalţă frumos masivul drept în faţa ochilor. Cea mai bună soluţie, dacă eşti necunoscător al zonei, este să întrebi localnicii. De aici începe traseul şi o întreagă paletă de culori îţi inundă retina, ca şi cum nu ar încapea. Da, e

Locaţie: munţii Apuseni, masivul Muntele Mare Acces: judeţul Alba, DN75, apoi Poşaga de Jos, Poşaga de Sus, mănăstirea Poşaga şi apoi la poalele Scăriţei Apa: apa se găseşte destul de greu, datorită reliefului carstic Obiective: Mănăstirea de lemn de la Poşaga, Izbucul şi Cheile Poşegii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei, Colţii Vulturersei, Peştera Casa Zmeului şi rezervaţia geobotanică Scăriţa-Belioara (cu numeroase specii rare de plante şi animale)

18

Toamna. Măria-Sa Toamna, cu trena ei multicoloră. Şi tu, ca om muritor şi efemer ce eşti, ce poţi face? Doar să urmezi potecile sale, să te bucuri de ea cât poţi... urci agale, mânat de un parfum de frunze proaspăt căzute, de sevă ce încă mai circulă nebună prin tulpini şi de soarele zglobiu de Toamnă. Decizi să te laşi în mâinile Ei, că oricum e mai bine. Şi aşa... Pe cine şi câte cărări las în urmă nu-mi pasă... Cum începi să porneşti prin împărăţia Sa, a Toamnei, un triunghi albastru şi un punct roşu te urmăresc pe scoarţa copacilor. Dacă nu le vezi de la început, mai urcă puţin de la drum www.infoscout.ro


LOCA}II şi apoi mergi spre dreapta. Urci pieptiş panta, ajungi pe o coastă şi faci stânga. Mai curge puţină sudoare până ce ajungi la curtea MărieiSale, dar merită. Deschide bine ochii!... Da, ai ajuns sus. Şi ce vezi? Lumea ca în palmă? Da, aşa e pe-aici... continuăţi totuşi drumul căci nu e punctul terminus, e doar cel de început... Urmezi triunghiul albastru, mergi pe poteci înguste, pe piscuri semeţe şi ajungi pe pajişti pitoreşti, unde iarba e aurie, în ton cu pădurea... Poţi înnopta la cort sau într-una din casele vechi ce încă mai sunt acolo. Îţi dai şi tu seama că o noapte într-un pod de casă veche, cu fân în loc de izolir sună mai tentant... Acum, e la latitudinea ta. Oricum, dimineaţa te vei bucura de un spectacol de lumini şi

www.infoscout.ro

camp

să-şi vadă razele răsfrânte în culori. Scăriţa-Belioara nu e locul în care cuvintele îşi au locul. Aici simţurile se trezesc la viaţă şi ai fi chiar neghiob să nu auzi sunetul Naturii, să nu vezi marea operă a Toamnei, să nu guşti din bucata de fericire ce-ţi stă în faţă, să nu miroşi parfumul mieros al frunzelor care sunt călcate pentru prima data de picior de om, să nu te întinzi pe iarbă şi să fii în ton cu vibraţia pământului... Ei, ia zi-mi tu mie? Îţi zburdă gândul printre munţi, creste, copaci, Rai, fericire? Ştiam eu că eşti de-al meu! umbre, căci Soarele nu se sfieşte şi inundă zona cu lumină cât de mult poate. Parcă şi lui îi place

Cu drag, un gând hoinar... Laura Băduţ

19


na]ional

P|RIN}I

INTERVIU CU UN PĂRINTE

DE VORB| CU DOAMNA GABRIELA MATEIU Pe doamna Gabriela Mateiu o cunoscusem întâmplător. Ştiam că este cercetaşă în centrul local “Preasfânta Inimă a lui Isus” din Nicolae Bălcescu, Bacău. După câteva luni am întâlnit-o la teatru. Era cu fetiţa ei, Kati, de 6 anişori. Vroiam să ştiu mai multe despre ea, să o cunosc mai bine. Aşa că am provocat-o să îmi spună mai multe despre ea.

Gabi Mateiu şi cei doi copii&lupişori ai ei: Kati şi Filip

Astfel am aflat că este cercetaşă din anul 1991, depunând promisiunea pe 29 decembrie. Fiind exploratoare, în acea vreme, cercetăşia a cucerit-o atât pe ea, cât şi pe prietenii ei. I se părea fascinant, adora să participe la activităţile care se desfăşurau în patrulă, dar cel mai mult îi plăcea să meargă în campuri (cui nu îi place?). După ani buni, plini de lucruri interesante, a fost nevoită să ia o pauză, dar gândul ei a rămas tot la cercetăşie şi ştia că se va întoarce. Aşa că acum este lider de lupişori în centrul ei. 20

www.infoscout.ro


P|RIN}I Pentru doamna Gabi, spiritul cercetăşiei s-a potrivit ca o mănuşă. A simţit faptul că cercetăşia răspunde nevoilor pe care un copil sau un tânăr le are. Mi-a mărturisit că cercetăşia a fost cea care i-a lărgit orizontul cunoaşterii prin experienţele pe care le-a avut şi a învăţat-o că nu trebuie să înceteze să se joace chiar şi după ce vârsta copilăriei a trecut.

“FĂRĂ SCOUT AŞ FI FOST MULT MAI SĂRACĂ ÎN MULTE PRIVINŢE.”

na]ional

ajute să se dezvolte frumos: să se respecte pe sine şi pe cei din jurul lor, să fie creativi, să aibă simţ practic, cu spirit de fairplay, dorindu-şi să se implice în acţiuni bune. Înainte de a ne lua la revedere, doamna Gabi a ţinut să le transmită atât celorlalţi părinţi, cât şi celor care vor să îşi înscrie copiii la cercetaşi, să fie consecvenţi, să-i însoţească atât cît pot în această aventură, deoarece e posibil ca aceasta să le aducă şi lor bucurie. Monica Jicmon

Deşi i-a fost greu să-mi spună exact când a simţit cercetăşia, întâlnirea cu un grup de cercetaşi experimentaţi din Italia, în anul 1992, îi provoacă amintiri foarte plăcute şi recunoaşte că atunci a descoperit spiritul cercetăşiei. Doamna Gabi este mama a doi lupişori: Kati şi Filip. Vrea ca şi copiii ei să descopere această “micro-lume” fascinantă a cercetăşiei. Ca orice mamă, îşi doreşte pentru copiii ei să crească într-un mediu pozitiv. Aşa că speră ca cercetăşia să-i

www.infoscout.ro

21


PREZENTARE CENTRUL LOCAL SE PREZINTĂ

“AXENTE SEVER” ALBA IULIA Cu toţii ştim unde suntem de 1 decembrie: Alba Iulia, Festivalul Naţional Unitate şi Prietenie. Dar ştim întotdeauna cine organizează Apulum challenge, ateliere care mai de care mai atractive şi interesante, excursii la obiectivele culturale din jur? Numărul acesta prezentăm unul dintre cele mai puternice centre locale: Axente Sever, Alba Iulia.

SCURT ISTORIC Centrul Local “Axente Sever” Alba Iulia a primit decizia de înfiinţare pe 5 octombrie 1994 şi a fost înfiinţat de un grup de studenţi iubitori de munte, majoritatea albaiulieni, colegi la una din universităţile din oraş. Numele vine de la o veche cohortă cercetăşească din zonă, existentă înainte de interzicerea cercetăşiei în timpul monarhiei. La început au avut o unitate de exploratori, la unul din liceele din oraş; apoi, în paralel, o unitate de temerari. Încet, încet, numărul cercetaşilor s-a mărit, numărul campurilor la fel şi aşa au crescut, acum numărând peste 100 de membri, temerari, exploratori şi seniori. În 1997 a avut loc prima ediţie a Festivalului Naţional Unitate şi Prietenie ®, şi “ce a urmat după ştie toată lumea”. Au avut colaborări cu mai multe grupuri de cercetaşi din străinătate (Austria, Germania, Olanda), dar au o mulţime de prieteni şi în ţară. Au organizat 11 ediţii de UP şi cam22

puri de nu le mai ştiu numărul, unul dintre cele mai importante fiind însă campul centrului local, în timpul căruia se adună cu toţii la sfârşitul lunii august pentru minim o săptămână. Împreună, încearcă să ajute comunitatea, astfel au cel puţin un proiect social pe an. „Cred că proiectul social care a rămas cel mai profund în amintire este cel în care am pus într-un pachet cozonac, vin, făină, fructe şi dulciuri şi le-am dus la uşa celor mai nevoiaşe 40 de familii din oraş în ajunul Crăciunului.”, mărturiseşte Nicoleta Mihălţan, lider de temerari în CL Alba. Tot aşa, în fiecare an, au încercat să se implice în măcar o campanie de plantare de puieţi, de obicei în colaborare cu RNP. Din 1994 încoace au plantat peste tot în judeţul Alba, în Apuseni, în munţii Şureanu, în jurul municipiului Alba Iulia.

ACUM • Numărul de cercetaşi legitimaţi: 103 • Ramurile de vârstă active: temerari, exploratori şi seniori • Motto-ul/ deviza centrului local: se mai gîndesc :p • Activităţi naţionale la care au participat? Vara asta au fost la ScoutLand cu temerarii • Ce activităţi naţionale au organizat? Festivalul Naţional Unitate şi Prietenie ® x 11 • Ce îşi propun în acest an? - o colaborare cu un grup de cercetaşi din Horsching, Austria - întărirea a unităţilor de exploratori şi temerari - mai multe activităţi cu seniorii - UP12 - participarea la mai multe activităţi naţionale - obţinerea personalităţii juridice - o traversare în trei zile de la Păltiniş la Sarmizegetusa peste Şureanu www.infoscout.ro


PREZENTARE • Ce au specific? - eşarfa centrului local (seamănă cu eşarfele de UP, a fost produsă în serie limitată) - hanorace cu centrul local – uşor de văzut în pozele de la ScoutLand, spre exemplu ;) - nu pot refuza niciodată o slană şi-o ceapă!

YETI-QUIZ (Andrei Avram, şeful Centrului Local) InfoScout: De cât timp faci parte din mişcarea scout? Yeti: din 1996 – 13 ani acum 3 zile. I.S.: Care e cea mai plăcută amintire? Y: Good question: Şcoala de Iarnă de la Râuşor, 2005 I.S.: Cu ce te ocupi în centrul local? Y: Sunt şef de Centru Local şi lider la exploratori I.S.: Colaborezi la nivel naţional? Y: Lucrez în Bucureşti şi încerc

să ajut unde pot. Nu ştiu dacă şi reuşesc :) I.S.: Care sunt planurile tale de viitor? Y: Să sprijin cercetaşia să devină o forţă semnificativă în România. I.S.: Ai cuiva de mulţumit, cuiva care te-a îndrumat în activitatea ta ?

Y: Da. Lui Ciprian Grădinariu, zis Moşu’, pentru tot ce m-a învăţat, lui Cătălin Muntean, pentru că m-a motivat să mă implic mai mult şi lui Sorin Boroş, pentru că dacă nu era el, omul potrivit la momentul potrivit, nu ştiu câţi am mai fi fost aici. Ada Rascol


UR|RI

“Bucură-te de sărbătorile de iarnă alături de cei dragi, de prieteni şi familie. Fie ca magia sărbătorilor de iarnă să vă umple sufletul de bucurie. La mulţi ani! :)” Robert Ciocotoiu- CL Tîrgu Jiu

“În preajma sărbătorilor de iarnă vă doresc un împachetat de cadouri distractiv, să vă aducă Ordinul bani în visteria Centrului Local, un colindat plin de peripeţii pe la toţi cercetaşii care vă primesc, şi un an nou plin de campuri şi jamboreei.” Bogdan Pater- CL Oradea

24

“E iarnă, e noaptea de Crăciun. La margini de suflet Se-aprind lumânări Şi visul în noapte Respiră zăpezi, Colindul iubirii Ducându-l departe. Oriunde veţi fi, Fiţi tot ce vreţi voi! Dar, Fiţi cercetaşi întru toate!” Cu drag, Oana Ţogan, CL Paşcani

“De Crăciun, sunteţi invitaţii noştri: ne batem cu bulgări, facem un om de zăpadă, să vă treacă supararea...o să pierdeţi cu siguranţă. Ne punem dorinţe în timp ce ne uităm spre cer şi fulgi de nea ni se topesc uşor pe faţă. Zâmbim...e plin de viaţă jocul lor... Aşa cum vă dorim să rămâneţi şi voi: mereu tineri, mereu cutezători, inimoşi şi buni.” Dana Şova- CL Cluj

www.infoscout.ro


PROIECTE Un altfel de Lumină

LUMINA P|CII DE LA BETLEEM CE REPREZINTĂ? Lumina Păcii de la Betleem este un proiect început de către cercetaşii austrieci în anul 1989, prin care se doreşte ca, în preajma Crăciunului, să se transmită un mesaj de Pace, de Non Violenţă în acţiunile, trăirile noastre, atât în relaţiile cu cei din jurul nostru, cât şi cu noi înşine. La acest proiect Organizaţia Naţională „Cercetaşii României” este partener prin centrele scout catolice, care duc mai departe o tradiţie de 14 ani.

CUM A APĂRUT ACEASTĂ IDEE? „O mică, neînsemnată întâmplare petrecută în 1988, de Crăciun, a fost începutul acţiunii de aducere şi împărţire a luminii de la Betleem, de către cercetaşi. Totul a început atunci când, o bătrână chiriaşă din casa unde locuiam, a venit cu lumina păcii, spunându-mi: - Sunteţi conducătorul cercetaşilor. Am adus cu mine Lumina de la Betleem din gara din Viena. Nu doriţi şi dvs. s-o aveţi? - Desigur, am răspuns eu. Am avut astfel şansa, ca în acea zi de Crăciun, în care sărbătoream Naşterea Domnului, să avem o scânteie de Lumină – “Eu sunt Lumina Lumii” – adusă direct din

26

În cămaşă rosie, dl. Bert Grumwald, iniţiatorul proiectului biserica Naşterii Domnului din Betleem. Un an mai târziu, în 1989, acest mic episod fusese de mult uitat. Dar într-un camp organizat într-un district al Vienei pentru pregătirea Adventului şi Crăciunului, dintr-o dată m-a fulgerat amintirea acelei doamne în vârstă, iar propunerea pe care am făcut o, de a aduce Lumina, a fost primită cu mult entuaziasm. Am înregistrat o reacţie pozitivă şi la ORF din Linz şi Viena. În câteva săptămâni s-a format o grupă de 70 de cercetaşi din Viena şi multe alte grupe în întreaga ţară. Tot atunci ne-am amintit de cercetaşii unguri, polonezi şi cehi exilaţi în Viena şi, cu ajutorul lor, pentru prima oară am adus Lumina de la Betleem la Budapesta, Praga, Cracovia, Varşovia şi chiar la Timişoara.” (Bert Grumwald, iniţiatorul proiectului Lumina Păcii de la Betleem)

DE CE ESTE IMPORTANT ACEST PROIECT? Pentru că, dincolo de consumerismul promovat în societatea de azi şi deturnarea de la semnificaţia iniţială, ne dorim să re-transmitem bucuria de a trăi, bucuria de a fi împreună, bucuria de a împărtăşi cu cei de lângă noi mesajul, sentimentele, trăirile legate de Naşterea lui Isus, adevărata sărbătoare a Crăciunului. Pentru că dorim să promovăm deschiderea şi acceptarea faţă de ceilalţi, faţă de celelate popoare, etnii; faţă de cei mai slabi sau mai puternici decât noi, faţă de cei diferiţi sau mai puţin diferiţi. Pentru că dorim să promovăm comunicarea, colaborarea între confesiuni şi religii, facilitând dialogul între noi, acţionând împreună la răspândirea trăirii ce se cheamă PACE. Pentru că dorim să promovăm nonviolenţa ca metodă de a convieţui, a trăi, a fi împreună în comunităţile din care provenim.

www.infoscout.ro


PROIECTE dorim să fie la Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti.

Pentru că dorim să promovăm liniştirea şi împăciuirea inimilor şi sufletelor noastre.

UN MIC ISTORIC Proiectul Luminii Păcii de la Betleem a fost iniţiat în 1989, atunci când cercetaşii austrieci în frunte cu Bert Grunwald, au preluat pentru prima dată flacăra din grota unde s-a născut Isus Cristos, în Betleem, pentru a o dărui ca simbol al Păcii întregii Europe, în special Europei Răsăritene, proaspăt ieşită de sub dominaţia comunismului. Din 1996, cercetaşii catolici, foşti ASCRO, aduc an de an acest simbol la noi în ţară şi îl oferă comunităţilor în care trăiesc, încearcând să lase în urma lor puţin bine, puţină linişte, puţină pace în sufletul aproapelui lor.

CARE SUNT PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ACESTUI PROIECT?

În aceeaşi zi, dar la ora 18.00, ne dorim ca în fiecare comunitate, cercetaşii să organizeze un eveniment, o ceremonie prin care să ofere mai departe comunităţilor proprii acest simbol. În perioada 19 – 26 decembrie, cercetaşii sunt invitaţi să desfăşoare şi alte activităţi la nivel local pentru a oferi comunităţii mesajul Luminii Păcii de la Betleem, cum ar fi: vizite la centrele de plasament, spitale, cămine pentru vârstnici, colind pe la diferite instituţii, la familiile cercetaşilor etc.

CARE ESTE DIMENSIUNEA ACESTUI PROIECT? În fiecare an, la Viena, participă cercetaşi din aproximativ 25 de ţări din Europa şi din afara Europei. De obicei, la această întâlnire se adună peste 500 de cercetaşi, animaţi şi entuziasmaţi de aceeaşi idee: de a contribui, printr-un gest simbolic, la promovarea păcii.

Apoi, în fiecare ţară se organizează evenimente şi activităţi prin care cercetaşii transmit acest simbol în fiecare localitate, în fiecare comunitate. Astfel, totul porneşte de la o singură flacără, aprinsă din Grotă, şi ajunge, în două săptămâni, în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei. CUM MĂ Poate ajuta acest proiect? Câteva lucruri, acţiuni foarte simple, pot ajuta acest proiect: - promovează-l în centrul tău local - promovează-l în comunitatea în care trăieşti - împreună cu patrula / unitatea / grupul din care faci parte, organizează şi animă un eveniment, o ceremonie în care să oferi acest simbol şi celorlalţi membri ai comunităţii tale - nu uita, tu şi patrula ta, şi de cei mai puţini norocoşi. Vizitează un bătrân care nu se prea poate mişca şi ieşi din casă, vizitează un centru de plasament, dă o tură şi prin spital, lasă puţină pace şi într-un penitenciar... Totul depinde de tine. Mai multe detalii afli la adresa de e-mail principii.valori@scout.ro , contact@luminapacii.ro sau pe site-ul www.luminapacii.ro. Te aşteptăm alături de noi! Adrian Secal

Lumina la Sibiu

Proiectul efectiv începe în data de 10 decembrie când un grup format din nouă persoane vor merge ca pelerini, ca mesageri ai ONCR la Viena pentru a prelua simbolul Păcii şi a-l aduce în ţară. În data de 19 decembrie, la ora 11, ne dorim să organizăm 4 ceremonii regionale de împărţire a Luminii Păcii către cercetaşii din toate centrele locale. Aceste întâlniri ne

www.infoscout.ro

27


na]ional

SCOUTING SEEDS

S – OCIALIZARE C – OMUNITATE O – MENIE U – NIRE T – INTIRE I – MPLICARE N – OUTATE G - ATA ORICÂND! S – INCERITATE E – GALITATE E – MO}II D – ESCOPERIRE S - UPER !!! „Să nu ne oprim din semănat”, acest lucru ne transmite Râmnicu Vâlcea: Vă mărturisesc că, atunci când am citit titlul proiectului nostru, mi-am spus că din start îi vom surprinde pe cei cărora ne vom

adresa. Şi aşa a și fost…Ştiţi că unii ne întreabă ce anume cercetăm: eu am fost întrebat de o profesoară ce semănăm…Şi asta deşi cea mai mare parte a adulţilor veniţi alături de noi după lansarea proiectului Scouting Seeds aveau cunoştinţă că în oraşul nostru, la Râmnicu Vâlcea, există un centru de cercetaşi,

ba chiar ne ştiau pe unii dintre noi, liderii centrului, chiar ne urmăreau activitatea pentru că mai mulţi dintre ei au copii cercetaşi. De ce au venit acum în rândurile noastre?!... Poate că, mai mult ca oricând, am fost foarte insistenţi, am fost poate mai convingători în demersul nostru. Nu vreau să spun că de data aceasta am făcut o campanie mai agresivă, Doamne fereşte!, că doar nu suntem comercianţi, dar activitatea de atragere de copii cercetaşi şi de adulţi - de fapt scopul proiectului - a fost gândită şi desfăşurată ca o strategie care nu avea cum să nu dea rezultatele dorite. Spuneam că unul dintre adulţii care au venit la noi m-a întrebat - Ce semănăm?!…i-am răspuns simplu – Cercetăşie, vei vedea despre ce este vorba.

28

www.infoscout.ro


SCOUTING SEEDS Dacă ar fi ştiut interlocutorul meu că în acelaşi timp în minte îmi stăruia altă întrebare… aceeaşi întrebare pe care mi-o pun mereu când în grupul nostru vine un nou adult: cât timp va rămâne cu noi?!... Le spun mereu acelaşi lucru liderilor adulţi, nu chiar de la venirea în rândurile noastre… le spun că cercetăşia este o treabă foarte serioasă care nu se poate face cu jumătate de măsură… Din păcate am văzut în cei 15 ani de când sunt cercetaş că şi la noi sunt mulţi veniţi şi puţini chemaţi… Am văzut lideri cercetaşi care una le spuneau cercetaşilor şi alta făceau prin ceea ce era modul lor de comportare, numai exemplu nu puteau fi pentru tinerii din unitate: făţarnici cât cuprinde, oportunişti şi necinstiţi ca să nu spun altfel… Se înţelege că pentru ei cercetăşia a fost doar un episod într-o viaţă în care - lucru neştiut de noi – li se va fi bătut obrazul şi de alţii…

facem noi. Oare suntem conştienţi că ne mişcăm într-o zonă atât de sensibilă? Suntem pe deplin conştienţi de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o?!...

De fiecare dată când un lider adult a trebuit să plece – unii ruşinaţi la propriu - dintre noi, şi au fost câţiva , m-am întrebat dacă noi ceilalţi nu am avut vreo vină în tot ce s-a întâmplat, unde şi în ce moment puteam interveni. Nu am găsit niciodată un răspuns la asemenea întrebări şi nu cred că ne-am automulţumit spunându-ne că am greşit atunci când i-am primit şi le-am acordat încredere. Poate că acesta trebuie să fie preţul pe care îl plătim pentru deschiderea şi încrederea pe care le-o acordăm noilor veniţi?!...

Un prieten englez, lider în Essex/U.K., îmi arăta vara trecută fişele cartonate ale liderilor din centrul de cercetaşi pe care îl conduce cu avizele unor autorităţi publice din comitat şi cardurile care îi permiteau să conducă grupuri în campuri şi excursii în comitat, în Anglia şi în afara teritoriului naţional. De ce atâtea precauţii?!... Ştiu eu?!... De un lucru sunt însă sigur: că trebuie să avem în vedere ceea ce este scris într-un scurt şi cuprinzător preambul al Codului Galben, citez: “Organizaţia Mondială a Mişcării Scout pune mai presus de orice integritatea fizică şi psihică a membrilor săi”.

Nu este deloc un paradox dar conceptele, definiţiile şi teoriile din manualele de ştiinţa conducerii, mai nou managementul resurselor umane, nu se potrivesc mai deloc în ceea ce

Şi cu toate astea, eu zic să semănăm în continuare, cu încredere, SEMINŢE DE CERCETĂŞIE. Să avem spor la semănat! Al vostru, Nicu Almaşi

www.infoscout.ro

na]ional

HEI, IATĂ VEŞTI BUNE ŞI DE LA DEVA Mă bucură să vă spun că ne-am atins ţinta în atragerea de noi cercetaşi, în special temerari. Cu toate acestea avem mult de lucru cu ei pentru a-i aduce la nivelul de cunoaştere al temerarilor noştri veterani. Plănuim 4 ieşiri pentru a-i învăţa cu tot ceea ce înseamnă un camp, cât şi alte lucruri esenţiale ieşirilor în natură cu cortul. Ce încercăm noi să facem este să creem o bază puternică de cunoştinţe şi să consolidăm munca în echipă care, pe lângă că va asigura continuitatea centrului, ne va ajuta cu puţin noroc şi în recrutarea de lideri adulţi. Momentan am sistat recrutarea de lideri, dar nu vom zice nu în cazul în care unul se arată :D. După luna decembrie vom începe o campanie televizată cu rol de reclamă pe postul TV local. Noua campanie Scouting Seeds ni se pare la C.L. Deva puţin prea complexă pentru a putea fi separată de celelalte activităţi ale centrului, în special într-unul cu atâtea de recuperat ca al nostru. Happy scouting, Vulky 29


construc]ii

ADMINISTRATIVUL PREZINT| Salutare! În acest număr vă vom prezenta, nu o construcţie, nu o modalitate de a face focul sau de exemplu ce faci când te rătăceşti, ci echipa care va realiza această rubrică şi viitorul conţinut al ei, despre tehnică şi nu numai.

Patriciu - “Greierele iscusit”

Vă asigurăm că echipa care va scrie aceasta rubrică a fost îndelung şi greu încercată de către redactorii InfoScout dar şi în cadrul campurilor cercetăşeşti de vară unde au putut testa soluţii tehnice ingenioase (asta au spus alţii şi nu ne lăudăm noi) pe care acum o să le dezvăluie împreună cu multe alte mici trucuri care fac dintr-un cercetaş un bun constructor ce ştie să se adapteze şi să improvizeze. Echipa este formată din Nistor Constantin şi Enăşel Patriciu, doi dintre cercetaşii des întâlniţi 30

www.infoscout.ro


construc]ii Oricum, în urma experienţei acumulate de-a lungul multor campuri vă vom dezvălui soluţii tehnice despre orice o să ne treacă prin cap, bine detaliate, cu desene şi poze pentru a putea înţelege cât mai bine şi pentru a putea pune în practică cât mai uşor construcţia lor, cât şi diferite utilizări ale uneltelor pe care le putem găsi prin campuri şi nu numai. Vom încerca să facem totul într-un mod cât mai amuzant (dar şi serios, pe cât posibil) pentru voi cât şi uşor de înteles pentru orice cercetaş de orice vârstă.

Totodată ne veţi putea contacta şi adresa întrebări la adresa de email administrativu@infoscout.ro. Promitem că vom încerca să vă răspundem la toate întrebările voastre rapid şi cu soluţii cât mai uşor de aplicat. Lună de lună vor fi diferite secţiuni în cadrul articolului în care luăm cu amănuntul construirea oricărei utilităţi (la alegerea voastră, în funcţie de numărul de cereri în luna respectivă), întrebuinţări ale uneltelor şi cu astea deja am dat destule detalii (nu-i aşa că tuturor vă plac şi surprizele?) Patriciu şi Costin

în echipele administrative ale campurilor. Dacă numele vă spun ceva, e posibil să ne fi văzut şi pe la Hosman vara aceasta (cei doi cercetaşi care tot timpul umblau în sus şi-n jos prin camp, ba cu căruţa de apă, ba cu drujba sau cu orice altă unealtă cu zgomotul direct proporţional cu periculozitatea, dar hai să nu ne mai lăudăm...). V-aţi amintit? Da, tot noi suntem aceia care aveau măşti şi făceau refolosibile cabinele în care intră numai câte o persoană; sperăm că acele momente să nu rămână întipărite în mintea nimănui. www.infoscout.ro

Costin - “Meşteru’ Manole”

31


urme de cerceta[

32

CĂ‚{TIG|TORI

I. ''la masa!!'' Ioana Avram

II. ''ilovescouts'' Andrei Zaharia

III. ''Mada'' Florin Mihalache

IV. ''Grohotis'' Andra Laura Toth

V. ''Impreuna puternici'' Laura Diana Ciobanu

VI. ''nu deranjati!'' Ioana Avram www.infoscout.ro


CĂ‚{TIG|TORI

urme de cerceta[

VII. ''PA060677'' Chita Emanuel

VIII. ''DSC_0750'' Silvia Ghimbas

IX. ''DSC_0380'' Silvia Ghimbas

X. ''in cautarea lui fat frumos'' - Ioana Avram

XI. ''DSC_0367'' Mara Ionescu

XII. ''DSC_1923'' Cristina Pop Tiron

www.infoscout.ro

33


INTERNA}IONAL ROVERWAY 2009

JURNALUL UNEI AVENTURI

SOARELE DE LA MIEZUL NOP}II Cum altfel poate începe o nouă aventură, decât cu nişte cercetaşi plimbându-se dintr-o parte în alta cu rucsacurile mult prea mari şi încărcaţi în exces, aşteptând trenuri, avioane? Aşa a început şi RoverWay 2009. Noi, 7 oameni, patrula Onix, adunându-ne în gara din Timişoara unde am pierdut o noapte pentru a prinde avionul de la 6 dimineaţa, primul avion ce ne-a dus până în Londra. Acolo, bineînţeles, după bunul obicei cercetăşesc, am schimbat aeroporturile şi am colindat străzile marii capitale în aşteptarea unui avion ce urma să ne ducă în Islanda. Am fost cazaţi în Hafnarfjordur la un

centru scout extraordinar de bine amenajat şi utilat. Ne-am montat corturile la ora două noaptea, pe o lumină crepusculară greu de imaginat pentru noi. Era bizar şi încântător, o linişte deplină, miros de mare şi o briză continuă. Ne-au fost arătate împrejurimile, am facut baie în apele termale ale Islandei, am vizitat vulcanii, falezele... Am rămas uimiţi, contemplând minunăţiile care ni se arătau după fiecare deal sau munte. În ziua următoare ne-am îmbarcat pe un vapor şi am văzut puffini, balene şi delfinii ce apăreau şi dispăreau sub apă

34

într-un dans neînţeles. Am vizitat şi Reykjavikul, o capitală de nota 10. Curată, civilizată, aerisită, cu o arhitectură inconfundabilă şi care începea să se umple de cercetaşi. În următoarea zi ni s-a alăturat şi patrula Maad... Gaa , patrula din Cluj şi Bogdan. Festivitatea de deschidere a fost energică, plină de entuziasm: fiecare cercetaş aplauda şi ovaţiona când auzea numele ţării din care făcea parte, sau la simplul auz al cuvântului Roverway. La scurt timp, după terminarea festivităţii am plecat fiecare în călătoria pe care ne-am ales-o înainte de evenimentul propriu-zis. S-au format echipe, fiecare având aproximativ 50 de oameni din mai multe ţări, fiecare echipă având călătoria sa, cu un anumit specific. Patrula Onix s-a îndreptat către cel www.infoscout.ro


INTERNA}IONAL mai mare gheţar al Islandei, pe care urma să îl şi escaladeze, în timp ce Maad...Gaa a plecat către nordul ţării unde îi aştepta hike-uri, escaladări şi rapeluri. Ne-am ales călătorii ce implicau multă aventură. Am vrut să facem ceva ce nu am fi avut ocazia să mai facem şi lucruri ce nu pot fi realizate decât în Islanda. În prima zi am ajuns la poalele marelui gheţar al Islandei şi ni s-a povestit ce urma să facem, astfel că, în ziua următoare, am facut un hike pregătitor pentru a vedea dacă avem rezistenţă fizică bună şi pentru a ne cunoaşte mai bine. Am început să ne cunoaştem mai bine cu cercetaşi din Islanda, Slovenia, Germania

şi Elveţia, nişte oameni interesanţi, ambiţioşi şi prietenoşi, cu care ne-am petrecut majoritatea timpului. În a treia zi a început marea aventură: treji de la 4 dimineaţa, ne-am echipat, am mâncat şi am fost transportaţi până la baza muntelui. Am pornit de la nivelul mării, şi urma să ajungem la 1875 de metri pe vârful Hrutsfjallstinoar, aproape cel mai înalt vârf din ţară (cel mai înalt vârf, pe care trebuia să îl escaladăm iniţial, era prea periculos de escaladat în perioada respectivă din cauza topirii gheţii). Drumul a fost anevoios, am urcat încontinuu pe o pantă abruptă, un drum lung, dar care avea de oferit pe parcursul său un peisaj rar văzut. Întinderi mari de gheaţă ne înconjurau

permanent. Legaţi cu coardă pentru a nu cădea în crevase, echipaţi cu colţari şi ţinând permanent pioletul în mână, nu aveam timp decât să ne uităm pe unde călcăm. Dacă ne scoteam mănuşile ne îngheţau mâinile instantaneu, dacă ne dădeam jos ochelarii de soare „orbeam” din cauza reflexiei luminii în marea de zăpadă din jur. Am prins şi viscol, am prins şi soare, a fost şi ceaţă, dar momentul în care am ajuns în vârf a fost glorios. Eram obosiţi şi parcă nu mai voia nimeni să coboare. Am ajuns în camp istoviţi, după 16 ore de hike în care cea mai lungă pauză a fost de cel mult jumătate de oră. Epuizarea a fost maximă, dar următoarea zi am ajutat la refacerea unor poteci din rezervaţia naturală Skaftafell unde, de altfel, am şi avut campul temporar. Apoi ne-am mutat alături de ceilalţi 3000 de participanţi la Ulfljotsvatn, unde am cunoscut alţi cercetaşi, am cunoscut modul lor de a trăi, de a se manifesta ca cercetaşi, am făcut jocuri cu alţi 100 de cercetaşi, am mâncat la un loc. De asemenea, am participat la diverse ateliere care animau atmosfera şi menţineau spiritul cecetăşesc mereu alert în venele noastre. A fost o experienţă extraordinară pe care aş repeta-o ori de câte ori s-ar putea. Recomand cu căldură participarea tuturor cercetaşilor rom��ni la astfel de evenimente, deoarece este total diferit de campurile noastre naţionale, iar odată ce ai participat la un astfel de eveniment, sigur vei mai participa şi a doua oară. Pantea Diana, C.L. Tîrgu Mureş Poze: Marina Buraga-Rizea, C.L. Oradea

www.infoscout.ro

35


DIN SUFLET

POVESTE DE IARN| Era o iarnă liniştită şi prima în care în sfârşit ne adunaserăm toţi; stăteam în jurul focului ce ardea mocnit în şemineu, cu ceaiul aburind în mâini, cu obrajii în flăcări veniţi de la frig şi inspirând lacom aerul ce mirosea a brad şi scorţişoară. În aer plutea emoţia revederii unor prieteni vechi, iar chitara rezona cu starea sufletească generală, suspinând cântece pe care nu le mai auzisem de la ultimul camp, cântece ce ne duceau mereu cu gândul la idealurile pentru care luptam şi la o lume pe care eram gata oricând să o facem mai bună. Radu şi-a lăsat jos chitara şi s-a făcut dintr-o dată linişte... Nimeni nu îndrăznea să rupă magia acelor momente, până când s-a auzit o voce sfioasă, care ne propunea să ascultăm o poveste. Cum stăteam foarte bine, tolăniţi în 36

jurul focului şi chiar ne doream un povestitor care să ne poarte cu gândul departe, am acceptat bucuroşi, iar Ana şi-a început povestea. Nu îmi amintesc prea bine toate detaliile, eram într-o stare între vis şi realitate... Însă ştiu că ne spunea ceva despre un bătrân alchimist, Fulcanelli, care se spune că a reuşit să îndeplinească visul oricui: a găsit Elixirul Vieţii, datorită căruia ar fi trăit mult mai mult dacă l-ar fi băut la intervale regulate de timp. Şi că el, odată ce putea să îşi prelungească viaţa oricât ar fi ales, şi-ar fi găsit un nou scop, acela de a construi oglinda fericirii, care ar fi făcut fericit pe oricine reuşea să îşi arunce privirile asupra ei. Între timp, Lord Baden-Powell ducea 20 de băieţi în primul camp de cercetaşi din lume, în anul 1907. Aflând de aceasta, Ful-

canelli, profund impresionat de gestul său, îi trimite o scrisoare, al cărei paragraf final îi adresa lordului o întrebare, şi anume: ce l-ar face fericit? Acesta, zâmbind, îi scrie că "Modul adevărat de a fi fericit este de a-i face pe alţii fericiţi." Venind sărbătorile de Crăciun, Fulcanelli decide să îşi dedice munca celui care îi oferise cel mai înţelept răspuns la întrebare. Astfel, împachetează cu grijă oglinda, de acum terminată, şi o trimite "peste mări şi ţări", ca un cadou simbolic, cu menţiunea "celui mai fericit dintre oameni". Surprins de un aşa cadou neobişnuit, Lordul citeşte scrisoarea ataşată, analizează oglinda şi apoi decide să îşi caute reflexia. Însă atunci se întamplă un fenomen ciudat. Întâlnindu-i privirea, oglinda se crăpă. Viziunea acestuia fusese www.infoscout.ro


DIN SUFLET atât de măreaţă şi avusese atâta forţă, încât oglinda nu a rezistat menirii sale şi s-a divizat în miliarde de cioburi mărunte. În acel moment fereastra şi uşa se deschid şi curentul mătură cioburile care, risipite în cele patru zări, se transfiguraseră în fulgi. Fulgii călătoriră prin toată lumea, purtaţi de vânt, iar acea zi se transformă în cea mai frumoasă zi de iarnă de pe pământ. Peste tot ningea cu fulgi mari, ca-n poveşti. Mulţi copii, de toate naţiile, vârstele, săraci sau bogaţi, ieşiră afară să se joace în zăpadă, animând tabloul static al iernii. Apăreau ca multe punctuleţe colorate într-o mare de alb. Atunci multe dintre cioburile transformate în fulgi ajunseseră în ochii unora dintre aceştia, fără ca ei să simtă măcar… A doua zi, pe tot întinsul globului, se întâmplă un

www.infoscout.ro

fenomen nemaivăzut. Copiii care până atunci fuseseră neascultători sau iresponsabili deveniră brusc mai buni. Uimiţi, părinţii suspectau o farsă: părea imposibilă o aşa schimbare! Acei copii ce se transformaseră erau respinşi de prietenii lor care nu se puteau obişnui cu noua comportare, nu le venea a crede. Deşi, până acum o zi toţi luau parte la boacăne, acum brusc unul dintre ei se schimbase. Răniţi că au fost desconsideraţi de vechii "prieteni", copiii plângeau, iar odată cu lacrimile lor ieşeau şi cioburile din oglindă şi se transformau în mici flori de crin. Deşi cioburile erau de fapt motivul schimbării în acei copii, motivul pentru care aceştia văzuseră şi crezuseră într-o lume mai bună, după ce acestea nu au mai fost acolo, ei au

rămas schimbaţi de experienţa prin care trecuseră. Au revenit la vechii prieteni şi le-au oferit o alternativă, un mod prin care pot schimba ceva în lumea din jurul lor; o pot face mai bună, pot fi mai fericiţi. Şi aşa, din ce în ce mai mulţi copii au devenit cercetaşi, bazându-se doar pe nişte principii solide şi o dorinţă arzătoare de a schimba ceva în bine. Au găsit o cale de acces spre fericire, făcându-i fericiţi pe cei din jurul lor. Aceasta a fost povestea Anei, care ne-a intrat adânc în suflet şi pe care am decis să nu o dăm uitării vreodată, împărtăşind-o cu voi. Încercaţi să vă urmăriţi idealurile şi să lăsaţi lumea un pic mai bună decât aţi găsit-o! Gata oricând, cu gânduri de iarnă, Irina Negruţiu

37


principii [i valori

GÂNDURI

“MITOCAN NU TE NA{TI, DEVII... DAC| AI MODELE GRE{ITE!” Noua colecţie de modele (campanie iniţiată de Radio Guerilla în noiembrie 2009; acest articol nu este un articol de promovare a acestei campanii), o campanie a cărei motto este fraza din titlul, “Mitocan nu te naşti, devii... Dacă ai modele greşite!”, este lansată de Radio Guerilla prin care ni se aduce

aminte de acei care, pentru români şi pentru România, au fost şi sunt modele, oameni care să inspire. Marea bucurie am avut-o când, luându-i la număr pe cei propuşi iniţial, şi apoi şi pe cei propuşi de către alte persoane, am văzut că o mare parte dintre aceştia sunt eroi ai luptei anticomuniste din perioada din care noi, sperăm, am ieşit acum 20 de ani. Corneliu Coposu, Elizabeta Rizea, Alexandru Paleologul, Nicolae Steinhardt, Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Paul Goma, Radu Gyr sunt doar câteva dintre numele menţionate pe site printre cei propuşi spre a ne fi modele. (http://www.radioguerrilla.ro/ colectiemodele) 38

Ce îţi spun ţie aceste nume? De câte persoane dintre cele de mai sus ai auzit? Câtor dintre aceste persoane le cunoşti acţiunile, crezul, suferinţele? Mai sunt câteva zile şi începe tumultul evenimentelor menite să evoce Revoluţia din ’89, sacrificiul făcut de către muncitorii din Braşov, de către studenţii din Timişoara, din Cluj sau din Bucureşti, de lupta dusă împotriva regimului comunist de către fugarii din Făgăraş. Mai ştim noi, românii de azi, pentru ce au luptat aceste persoane, pentru ce şi cine au murit aceştia? Suntem noi, oare, conştienţi de ceea ce au reuşit ei să facă pentru noi, ca popor, ca neam, ca români? www.infoscout.ro


GÂNDURI MITOCAN NU TE NAŞTI, DEVII... Toţi aceşti martiri ai noştri au avut un singur gând în minte când au ales să sufere şi să moară în loc să trăiască alegând comunismul ca doctrină, refuzând acea formă fără fond pe care o propune această ideologie, în care nu contezi tu ca individ, ca persoană unică, cu demnitatea proprie, cu alegerile proprii. Acest gând, acest sentiment se cheamă: dragostea faţă de ţară. Iar în această luptă au avut un puternic aliat care să-i sprijine: dragostea faţă de Dumnezeu, credinţa şi încrederea în El. Ei sunt cei care au preferat singurătatea celulelor din Râm-

nicu-Sărat (vezi viaţa lui Corneliu Coposu), umiditatea celulelor din Jilava, munca până la epuizare totală la Canal, viaţa de fugar în munţii Bucovinei, ai Făgăraşului, ai Apusenilor, în locul unei vieţi la cheremul celor de la putere, în locul unei vieţi într-o ţară supusă din toate punctele de vedere. Ei sunt cei care, în suferinţa lor, au crezut în trăinicia noastră ca popor, în rezistenţa noastră ca neam, în puterea noastră de a deveni liberi... şi au ales să ni se ofere pe ei înşişi ca modele. Ei sunt cei care, în pofida tuturor celor trăite, suferite, au avut tăria de a se menţine demni, credincioşi şi devotaţi faţă de dragostele lor (Nichita Stănescu), de neam şi de Dumnezeu. Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu şi ţării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment şi să mă supun Legii Cercetaşului. (statutul ONCR, art. 6) Acestea sunt cuvintele pe care le-ai spus, îndatoririle pe care ţi le ai asumat în momentul în care ai ales să fii cercetaş. Şi te întreb: Oare câţi dintre noi ştim măcar primele două strofe din Imnul Naţional? Oare câţi dintre noi îl cântă, aşa

www.infoscout.ro

principii [i valori fals cum poate fiecare, fără a-l pufni râsul? Oare câţi dintre noi dăm doi bani pe implicarea noastră în viaţa politică a ţării, exer citându-ne acel drept de vot pentru care, timp de 50 de ani, au murit mii şi mii de oameni? Oare nu suntem noi un soi de mitocani în momentul în care refuzăm să ne îndeplinim responsabil îndatoririle pe care ni le-am asumat prin Promisiune, prin scopul asumat de a deveni cetăţeni responsabili ai comunităţilor (statutul ONCR, art 2) în care trăim? Oare nu suntem un soi de ipocriţi care promit că, pe onoarea mea, voi face tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu şi ţării mele? A fi mitocan nu e o trăsătură înnăscută... e o alegere, e un proces de devenire. Să fim atenţi la modelele pe care ni le alegem. Să fim atenţi la modelele pe care le oferim. Să fim atenţi ca noi să nu devenim motiv de mitocănie pentru cei care au încredere în noi ca lideri şi ne urmează pe căile pe care noi le descoperim lor. Să alegem să nu devenim mitocani şi ipocriţi în acţiunile, în trăirile şi în sentimentele noastre faţă de scopul, Promisiunea şi principiile pe care ni le-am asumat când am decis să fim cercetaşi. Înfrânt nu eşti atunci când sângeri Şi nici când ochii-n lacrimi ţi-s, cele mai crâncene înfrângeri sunt renunţările la vis. (Radu Gyr, Îndemn la luptă) Adrian Secal 39


interna]ional

ONCR LA SCOUT ACADEMY O delegaţie română formată din Cătălin Cătană (membru ENP, Responsabil Naţional de Evenimente), Elena Petrea (membru ENP, Responsabil Naţional de Lupişori) şi Radu Stinghe (Responsabil de Programe de Tineret, Biroul European Scout) a participat, în perioada 27 octombrie - 1 noiembrie, la cea de-a doua ediţie a Academiei Scout, în apropiere de Praga. „Scopul Academiei Scout din acest an a fost de a oferi evenimente noi, de o înaltă calitate, de dezvoltare şi învăţare, adresate aşteptărilor şi nevoilor tuturor asociaţiilor/organizaţiilor scout din Europa”, a declarat Elena Petrea. În cadrul sesiunilor din program s-a pus accentul pe imaginea cercetăşiei în ţară, branding,

aplicarea Metodei Scout şi campaniile de recrutare de noi membri. Potrivit responsabilului naţional de lupişori, „din toate ţările participante, suntem printre puţinele care au realizat campanii naţionale de atragere de membri adulţi, tineri şi copii, prin proiectul Scouting Seeds (alături de Finlanda şi Anglia)”. În urma participării la Academia Scout a reieşit că ONCR mai are de lucrat pe partea de imagine a organizaţiei şi a cercetaşilor în ţară, la un sistem de progres clar pentru vârstele cuprinse între 7-21 ani şi unul de centralizare, bine pus la punct, a membrilor organizaţiei.

40

www.infoscout.ro


LUPI{ORI

carne]elul de vân\toare

Pentru lupişorii cuminţi! Cu drag, din partea Echipei InfoScout. (decupaţi după linia gri de mai jos)

www.infoscout.ro

41


carne]elul de vân\toare

LUPI{ORI

Pentru lupişorii cuminţi! Cu drag, din partea Echipei InfoScout. (decupaţi după linia gri de pe pagina anterioară)

42

www.infoscout.ro



IS 17