Infoscout nr. 16 by Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei, Departamentul de Imagine

Unitate&Prietenie: asta e cercetÄ&#x192;Ĺ&#x;ie!

EDITORIAL Într-o noapte... Rândurile astea mi-au venit în gând, nu demult, într-o noapte de la începutul lui septembrie. Eram în pădure, frigul pătrundea până şi prin piele, crengile, frunzele şi vieţuitoarele îşi potriveau armonia corului sălbatic, iar cerul picura mărunt şi în surdină. Cu toate astea, sufletul stătea ferit de umezeală şi frig, lângă o torţă aprinsă. Lumina cădea ocrotitoare şi blajină pe un steag cu flori de crin, iar de acolo urca în fascicule difuze de auriu pe chipurile ce o împrejmuiau. I-am vazut pe toţi acolo, în cerc, ţinându-se de mână, cu lacrimi în ochi şi chipuri sincere de bucurie tulburate doar de emoţia clipei, vorbind despre cercetăşie, despre ce înseamnă ea pentru ei. Am simţit atunci că a răsărit soarele în mine, că e cald şi plouă cu fiori. Am pus mâna pe steag şi i-am strigat pe nume.

LUCIAN NEDELUŢ

Aşa şi-au depus ei Promisiunea, pentru mulţi - prima ca cercetaşi. În acelaşi spirit, încercăm şi noi, echipa InfoScout să ne reînnoim odată cu voi Promisiunea, să vă aducem şi în noul an cercetăşesc măcar la fel de multă bucurie, calitate şi cunoaştere ca şi până acum. Poate Insula nu mai pare atât de misterioasă şi poate Yupi a mai crescut puţin, dar odată cu el, creştem şi noi.

redactor-[ef InfoScout

Vă aşteaptă rubrici noi, o echipă revigorată şi multe surprize. Spor la răsfoit!

Cuprins 4 5 8 10 13 14 16 19 22 24 26 28 30 32 34 36 38 39

Cercetaşii ciucani continuă seria marcajelor în Munţii Făgăraş New in our team Povestea continuă: "Plictiseala" Tehnici cercetăşeşti: "Vremea" Exploratori - Lumea te aşteaptă! Încotro? Cheia din Cheile Râmeţului Centrul Local se prezintă: “Fericitul Ieremia” Bacău Eco - A fi în natură Scouting Seeds Ca de la cercetaş la cercetaş In iulie, toate drumurile duc la Hosman! O nouă provocare, finalizată în cel mai frumos mod Gata oricând pentru... Cupa Izvoarelor! Scoutland 2009 Povestiri de tinichea Un centru Scout internaţional.... la înălţime Ştiaţi că... Heal the world

REDACŢIA REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ REDACTORI: Laura Băduţ Claudia Naiba Manuela Rus Monica Jicmon Andreea Blaj Irina Negruţiu Ada Rascol Oana Mitruţ Ana Benchea Manuela Hortolomei COLABORATORI: Elena Petrea Adrian Secal Ioana Lucaciu Adrian Secal Alex Moldovan Octav DESIGN: Alin Pascaru CORECTURĂ: Laura Hen Flori Budău Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă, trimite un mail la echipa@infoscout.ro

Adresa de contact a redacţiei: redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

na]ional

{TIRI

Cercetaşii ciucani continuă seria marcajelor în Munţii Făgăraş

Exploratori ai Centrului Local (C.L.) Orion Miercurea Ciuc, însoţiţi de seniori şi lideri, au efectuat o nouă acţiune de marcare şi refacere a două trasee din Munţii Făgăraş. Însoţiţi de salvamontişti ai Serviciului Salvamont Victoria şi beneficiind şi de ajutorul Primăriei Comunei Lisa, cei 25 de cercetaşi ciucani au realizat, timp de 3 zile, o acţiune amplă de marcare, remarcare şi ecologizare pe Valea Lisei şi Valea Pojortei. „Am făcut un marcaj din comuna Lisa, Valea Lisa, Valea Seacă, până sus pe creastă, în Şaua Trăznita, unde am montat 4 stâlpi şi săgeţile respective. Altă acţiune de igienizare şi refacere a marcajelor a avut loc pe Valea Pojortei”, a declarat Tomas Bross, şef Salvamont Victoria, citat

de Bună Ziua Făgăraş (BZF). Acţiunea de pe Valea Lisei s-a desfăşurat în colaborare cu asociaţia SOS Ţara Făgăraşului, AVPS şi Ocolul Silvic „Codrii Făgăraşului“. Cu toate acestea cercetaşii C.L. Orion nu se opresc aici. „Proiectul acesta e o fărâmă mică dintr-un proiect mai mare pe care l-am început în urmă cu 4 ani, cu marcarea unor trasee pe Valea Sebeşului. Intenţionăm ca în Hârseni, Lisa şi Recea să înfiinţăm o structură pentru închegarea turismului cu tot ceea ce implică: infrastructură, refugii montane, promovare, site-uri, o bază de date şi transport. În acest fel, Făgăraşii ăştia frumoşi vor putea fi vizitaţi şi în weekend, nu numai în concediu“, ne-a declarat Vasile Grecu, coordonatorul proiectului, membru al C.L. Orion Miercurea Ciuc, conform BZF. Laura Băduţ

www.infoscout.ro

ECHIP|

intern

NEW IN OUR TEAM Nume: Ana Benchea Vârsta: 24 Data naşterii: 27.10.1984 Centrul Local: “Insula Cercetaşilor” Bacau Ramura de vârstă în ONCR: lider Motto preferat: “Ceea ce nu te omoară te face mai puternic”. Citat preferat: Pentru orice lucru este un moment prielnic şi timp pentru orice lucru de sub cer. (Ec 3,1) Hobby-uri: cercetăşia Cărţi preferate: ...orice carte de-a lui Paulo Coelho Filme preferate: Braveheart Mâncarea preferată: prea multe

Nume: Mitruţ Oana Vârsta: 17 ani Data naşterii: 13.03.1992 Ocupaţia : Elevă

Centrul Local : Tudor Vladimirescu, Drăgăşani Ramura de vârstă în ONCR: Explorator Obiective la Info Scout : S-ajut la scrierea unei lumi mai bune Motto preferat: “Don’t smoke and fly, don’t drink and drive.” Citat preferat: “Nebunul vede cu nasul, mai mult decât cu ochii”- Patrick Suskind, Parfumul Hobby-uri: Dansul, dragostea şi arta. Cărţi preferate: Potopul, J.M.G.Le Clezio; Străinul- A. Camus Filme preferate: ahm… SpongeBob Squarepants… Mâncarea preferată: Phuai… tot ce ţine de măncare… bine, bine… salatele şi fructele de mare.

Nume: Ada Rascol Vârsta: 19 ani Data naşterii: 26 aprilie 1990 Ocupaţia : studentă Centrul Local : “Ecaterina Teodoroiu” Tg Jiu Ramura de vârstă în ONCR: lideri Obiective la Info Scout : să mă autodepăşesc cu

fiecare articol pe care îl scriu Motto preferat: îmi place mult conceptul rasta (cam pe asta îl urmez) Citat preferat: “Gata Iona? Răzbim noi cumva la lumină” Hobby-uri: cititul şi cântatul la chitară Cărţi preferate: „Crimă şi pedeapsă” F.M. Dostoievski şi „Iona” M.Sorescu Filme preferate: The silence of the lambs, Secret window Mâncarea preferată: baclavalele

www.infoscout.ro

intern

ECHIP|

Nume: Ioana Gabriela Lucaciu Vârsta: 29 Data naşterii: 7 mai 1980 Ocupaţia : traducător, consultant, om de rezervă în ONG, ghid turistic şi ce mai e nevoie Centrul Local: Oradea Ramura de vârstă în ONCR: lideri Obiective la Info Scout : îmi doresc să pot stimula cercetaşii care citesc InfoScout să iasă mai mult în natură, să interacţioneze cu ea, pentru a redeveni parte a ei. Motto preferat: “Fericirea este înauntru, nu în afară”. Citat preferat: "Observe how all things are continually being born of change ... Whatever is, is in some sense the seed of what is to emerge from it." - Marcus Aurelius; «Observaţi cum totul se naşte din schimbare… Orice există este într-un fel sămânţa a ceea ce urmează să devină.» Hobby-uri: să ies în natură, să călătoresc, să citesc, să vad filme bune, să experimentez, să înţeleg fenomenele din jurul şi din interiorul meu, să ascult muzică uneori, să desenez şi să scriu, să practic di-

verse sporturi montane. Cărţi preferate: O gramadă... Să zicem că Ernest Bernea, Îndemn la simplitate Filme preferate: Am multe… Poate ce prefer e Liceenii Mâncarea preferată: Şi aici am multe... prăjitura cu nucă de cocos.

Nume: Petrea Elena - Tromppy Vârsta: 23 ani Data naşterii: 08.05.1986 Ocupaţia: student masterand, Coordonator Proiect Scouting Seeds Centrul Local: “Insula Cercetaşilor” Bacău Ramura de vârstă în ONCR: lider, responsabil naţional lupişori Obiective la Info Scout: să contribui cu informaţii referitoare la proiectul Scouting Seeds Motto preferat: De tine depinde unde vrei să ajungi! Citat preferat: “Nimeni nu te poate face să te simţi nefericit decât dacă tu îi permiţi.” - Roosevelt Hobby-uri: călătoriile, natura, chitara, cercetăşia, cărţile Cărţi preferate: Lorelai, Cartea Junglei, Un veac de singurătate, Singur pe lume, Filme preferate: Pay it forward, PS: I Love You, La vita e bella, Amelie, Bangbang you’re dead, August Rush, Beautiful mind, Freedim writers, The ultimate gift, Corul, Slumgod millioner, Terminalul, Forest Gump, Pearl Harbor, etc Mâncarea preferată: cea care o mănânci când ţi-e foame rău :D

6 www.infoscout.ro

ECHIP|

intern

Nume: Manuela Rus Vârsta: 21 Data naşterii: 17.03.1988 Ocupaţia : studentă Centrul Local : Omega Dej Ramura de vârstă în ONCR: Lider Obiective la Info Scout : Info Scout va fi cu adevărat o experientă cu totul nouă pentru mine, sper din suflet să nu dezamăgesc echipa.O să dau tot ce pot pentru ca rubrica de care mă voi ocupa să fie una interesantă şi citită cu plăcere de toţi cercetaşii. Sper să trezesc entuziasmul tuturor ramurilor de vârstă ,pentru ca articolele despre exploratori nu sunt menite doar să vorbescă despre aceştia, ci şi să le arăte celor mai mici, lupişori şi temerari, aventura care îi aşteaptă mai departe. Citat preferat: Drink coffeeee!Do stupid things faster,with more energy! Hobby-uri: îmi place să citesc, îmi place muntele ca oricărui cercetaş, îmi place să ies la căţărat de câte ori am ocazia. Cărţi preferate: E cam greu să aleg.. .totuşi în top 3 se află Shogun, Idiotul şi Mândrie şi prejudecată, dar mai sunt şi altele.... Filme preferate: The reader, Slumdog millionaire, The lake house, PS, I love you (da, stiu) Mancarea preferata: Pizzzzaaaaaaaa :D Si pestele la tava facut de mama :D

Nume: Negruţiu Irina Alexandra Vârsta: 17 Data naşterii: 12.12.1991 Ocupaţia : elevă în clasa a XII-a Centrul Local : Deva Obiective la Info Scout : O revistă care vede lumea prin ochi de cercetaş, o transpune în cuvinte şi o prezintă apoi celor cu mintea deschisă – fie că sunt şi ei cercetaşi sau nu. InfoScout să devină contactul cu cei ce lasă lumea un pic mai bună decât au găsit-o… Motto preferat: ,, Învaţă să-ţi scrii durerile pe nisip şi bucuriile pe stâncă” Citat preferat: “Puţine sunt lucrurile care ajută un om în mai mare măsură decât a-i da o răspundere şi a-i spune că ai încredere în el.” Booker T. Washington Hobby-uri: cercetăşia, cititul, sporturile de iarnă, călătoriile.. Cărţi preferate: Cititorul – Bernhard Schlink, Dino Buzzati – Cele mai frumoase povestiri, Idiotul – Dostoievski, Pride and Prejudice – Jane Austen, Adam şi Eva – Liviu Rebreanu, Despre eroi şi morminte – Ernesto Sábato. Filme preferate: Les fabuleux destin d’Amelie Poulain, Eternal Sunshine of the Spotless Mind, Jeux d’enfants, Vicky.Cristina.Barcelona.

www.infoscout.ro

povestea

LUPI{ORI

EPISODUL 9

PLICTISEALA După cum v-am obişnuit, încă o zi însorită se anunţă în junglă. Ce este atât de special la această zi? Păi, dacă nu luăm în considerare căldura dogoritoare care moleşeşte totul în jurul ei încât nici la cascadă nu se zăreşte vreun suflet şi plictiseala care se simte în aer, nimic neobişnuit. Însă e ceva diferit pentru Yupi, care este încercat de un nou sentiment. Nimic nu are de făcut, toţi prietenii săi sunt de negăsit pe căldura asta obositoare. - Mami, nu am ce să fac! E atât de cald şi nimeni nu iese la joacă. - Deci... ai făcut cunoştinţă cu plictiseala. Eu cred că este cel mai nesuferit sentiment. Nimic de făcut, decât să priveşti cerul şi să aştepţi să treacă clipele. Îţi înţeleg durerea, zise mama lui cu un zâmbet în glas. Totul o să fie mai bine când o să vină seara. Toată jungla o să se trezească la viaţă. Toţi sunt în aceeaşi situaţie ca şi tine. Nimănui nu îi place plictiseala, mai ales dacă nu ai cum să o combaţi. Demult, cînd eram de vârsta ta, toţi cei pe care îi vezi acum adulţi, erau şi ei pui, având ca unic scop în viaţă joaca. Vrei să ştii ce făceau când erau în aceeaşi situaţie ca tine, în momentele acestea? - Da! Da! - De exemplu, Baloo inventa poante şi glume noi, stătea de vorbă cu oricine era în preajma 8

lui şi îl descosea de toate secretele. Astfel a ajuns să fie cel mai îndrăgit din junglă şi să cunoască cel mai bine tot ce se întâmplă în jurul său. Bagherra sărea din copac în copac, făcând pe zi ce trece salturi tot mai mari şi mai spectaculoase. Ce-i drept, nu de puţine ori a căzut, dar asta nu o descuraja; din contră, o făcea mai am-

biţioasă. Astfel, acum tot ce îşi pune în plan, duce la bun sfârşit, păstrându-şi întotdeauna calmul şi răbdarea. Shere-Khan era mereu certăreţ când se plictisea. Nimic nu îi convenea şi încerca să le strice şi celorlalţi distracţia, dar nu reuşea niciodată, mereu lovindu-se de feţe zâmbitoare şi binevoitoare. Asta îl scotea din www.infoscout.ro

LUPI{ORI

minţi şi mai tare. Nu înţelegea cum cineva putea fi binedispus când se plictisea. Şi aşa a rămas până în ziua de azi, din păcate. Dar Kaa, el mereu... Cu un zâmbet în glas şi câteva chicote la amintirea ce i-a trecut prin minte, îşi continuă discursul...

vreme numai bună de ieşit la joacă. Dar voi, v-aţi dat seama ce trebuie să luaţi din această povestire scrisă în cel mai chinuitor moment de plictiseală ce m-a încercat vreodată?

- Asta ne-a amuzat mereu pe toţi. Kaa îşi exersa puterea de a hipnotiza pe oricine îi trecea prin cale. Micuţ şi slăbuţ cum era pe atunci, îşi mărea ochii de trei ori faţă de mărimea lor normală şi nu ne puteam abţine să nu râdem. Însă niciodată nu se supăra pe noi, ci îşi păstra concentrarea. Odată se plictisea într-atît de rău, încât s-a dus la râu şi s-a hipnotizat singur, uitându-se în apă. Vroia să ştie ce simt ceilalţi când încearcă să îi adoarmă. Ne-a povestit totul a doua zi când s-a trezit. Povestea cu Kaa i s-a părut atât de amuzantă lupişorului, încât nu s-a oprit din râs o bună bucată de timp. Uitase demult de plictiseală şi acum se simţea mai bine decât şi-ar fi imaginat. Când mama sa a terminat de povestit, se lăsase seara şi era o www.infoscout.ro

Ideea e că, atunci când nu aveţi ce face şi plictiseala e agonie pură, profitaţi de moment şi ascuţiţi-vă

povestea

calităţile de care daţi dovadă. Poate vă place să citiţi, să desenaţi ori sunteţi foarte glumeţi sau aveţi o imaginaţie debordantă. Sau, cel mai bine, staţi şi vorbiţi cu cei din jurul vostru ca Baloo şi veţi deveni foarte comunicativi şi deschişi, două din cele mai valoroase calităţi pe care le poate avea cineva. Niciodată însă să nu vă lăsaţi

doborâţi de proasta dispoziţie aşa cum s-a întâmplat cu Shere-Khan, căci nimeni nu vă va îndrăgi, întrucât nimănui nu îi place o faţă posacă şi o atitudine certăreaţă. Claudia Naiba

abilit\]i

TEMERARI

TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI

VREMEA Nu trebuie să fii meteorolog pentru a putea face o previziune despre vreme, dar trebuie să ştii câte ceva despre ce se întâmplă acolo sus, în aer. Un cercetaş trebuie să fie pregătit pentru orice schimbare meteorologică, pentru a putea lua măsurile necesare. Echipamentul nu trebuie nici el să lipsească. NOŢIUNI METEOROLOGICE: Presiunea aerului – este forţa exercitată de aer asupra scoarţei terestre. Presiunea este influenţată de temperatura aerului.

Aerul rece este mai greu, creându-se astfel zone de presiune înaltă, pe măsură ce aerul circulă mai aproape de sol. Aerul cald creează zone de presiune joasă şi reduce presiunea la sol. Astfel de zone de pre-

siune sunt numite sisteme de presiune. De obicei, presiunea joasă este asociată cu vremea stabilă, iar o presiune atmosferică înaltă înseamnă vreme rea. Linia de întâlnire a două mase de aer cu presiuni şi temperaturi diferite poartă numele de front atmosferic. Există 3 tipuri de fronturi atmosferice: - Fronturile calde – mult mai stabile decât cele reci, determină o vreme favorabilă, de regulă liniştită şi de mai lungă durată. Fronturile calde pot fi anticipate cu 1-2 zile înainte cu ajutorul norilor cirrus, cirrostratus, altostratus şi nimbostratus. - Fronturile reci - de regulă mai instabile şi cu nebulozitate crescută, sunt foarte active. Se materializează în nori aducători de precipitaţii. Au o durată mai scurtă şi sunt anticipate de norii

www.infoscout.ro

TEMERARI Cirrus

- Cirrocumulus (Cc) apar de multe ori alături de norii Cirrus. Au aspect asemănător norilor Cirrus şi indică condiţii de vreme instabilă. Nori de altitudine medie (20006000 m)

nimbostratus şi cumulonimbus. - Fronturile ocluse – apar când o masă de aer este ”prinsă” între altele 2. În majoritatea cazurilor, vremea include precipitaţii, de obicei intense, vestite de nori altostratus şi cumulonimbus.

TIPURI DE NORI Nori de altitudine mare (+6000 m) - Cirrus (Ci) sunt albi, delicaţi, mătăsoşi şi fibroşi la aspect şi formează pachete sau benzi înguste.

Cirrocumulus

- Cirrostratus (Cs) sunt subţiri, transparenţi, albi şi pufoşi. Soarele se vede prin ei şi lasă umbre. Poate fi vizibil un halo (coroana luminoasă şi colorată ce apare în jurul Soarelui şi a Lunii, în special al Lunii pline). Indică precipitaţii posibile pentru următoarele 48 ore. www.infoscout.ro

- Altostratus ( As ) sunt nori de culoare gri deschis, aspect fibros, uniform. Suficient de subţiri ca să permită să fie văzut Soarele. Nu apare halo. Când capătă o culoare închisă indică precipitaţii posibile în următoarele 48 ore. - Altocumulus (Ac) sunt albi sau gri, cu forme şi texturi variabile. Au aspect pufos, similar norilor cirrostratus, însă nu prezintă halo. Prezenţa lor dimineaţa, indică furtuni şi precipitaţii în următoarele 24 ore (de obicei la amiază). Nori de altitudine joasă (sub 2000 m) - Norii Cumulus (Cu) au aspect individualizat, de un alb strălucitor sau gri, cu densitate variabilă şi formă de vată cu margini foarte precise. Când sunt puţin denşi, albi şi bine individulizaţi, prezenţi pe cerul de dimineaţă târzie sau amiază timpurie, indică vreme bună şi puţină activitate atmosferică. - Norii Stratus (St) sunt straturi gri cu o bază neuniformă şi slab definită. Sunt asociaţi cu burniţa. Ceaţa este o formă de

abilit\]i

nori stratus ce se formează foarte aproape de sol prin condensare. - Norii Cumulonimbus (Cb) au aspect individualizat cu nori imenşi, dezvoltaţi pe verticală, cu baza neagră şi lateralele albe. Sunt asociaţi cu precipitaţii puternice şi furtuni cu descărcări

Cirrostratus

electrice. Adesea au formă de nicovală la vârf. - Norii Nimbostratus (Ns) sunt de culoare gri închis, groşi, de regulă fără o formă binedefinită. Produc precipitaţii. Ţinând cont de formele de nori şi de alte aspecte meteorologice, putem intui cu destulă precizie vremea pentru o perioadă scurtă şi medie, astfel: Vremea devine instabilă dacă: - apare coroană sau halo în jurul

Altostratus 11

abilit\]i

TEMERARI

Altocumulus Soarelui şi a Lunii: fenomene ce au loc în Cirrostratus, Cirrocumulus, chiar în Altocumulus, prevestind înrăutăţirea vremii în 48-72 ore;

Stratus

urmează viscol; - ploaia a încetat, dar norii se menţin, iar sub ei apar Nimbostratus întunecaţi ce merg în sens contrar; înseamnă că ploaia începe în 1-2 ore; - bancuri de ceaţă stau agăţate de creastă; - Soarele apune în vâlvătaie de culori vremea se strică în cursul dimineţii; - vântul bate de la N-V tare, iar nori ameninţători continuă pe cer; - apare rouă după o perioadă îndelungată de secetă – se apropie ploaia; Vremea este bună sau se ameliore-

ază dacă: - noaptea, vântul este slab şi nebulozitatea mică; - apare rouă, în toate cazurile, cu excepţia celor discutate mai sus; - aerul rece invadează solul rece; - răsăritul este portocaliu; - vântul este slab şi adie spre coama munţilor; - dimineţile sunt răcoroase cu vânt slab, fără direcţie precisă, iar cerul este senin; - vântul bate puternic de la sud: 2-3 zile timp bun; Nimbostratus - soarele este gal-

- norii Cirrus, aduc toamna şi iarna precipitaţii în maxim 48 ore; dacă viteza lor de deplasare este mare, în câteva ore cerul se acoperă deja cu nori stratiformi; - soarele răsare într-o vâlvătaie arămie, cu dungi roşii-vişinii, iar ceaţa cuprinde crestele munţilor; - vântul se înteţeşte la munte, spre creastă, de la N, NV şi apar nori haotici cu înălţimi diferite:

ben-portocaliu la apus. Nu e nevoie să privim numai către cer. Un cercetaş atent va observa schimbările din natură, ce prevestesc de asemenea modificările vremii. Astfel de semne ce indică înrăutăţirea

Cumulus vremii şi precipitaţii în următoarele ore sunt: - agitaţia albinelor; - rândunelele zboară razant cu solul; - vrăbiile se scaldă în praf; - peştii sar din apă; - broaştele orăcăie şi devin agitate; - zborul agitat al ciorilor;

Cumulonimbus - vulturul zboară în picaj; - şerpii şi şopârlele se ascund în crăpături de stânci; - praful pe şosea este umed; - câinii părăsesc turma îndreptându-se spre colibele stânii; - stânca închisă la culoare indică ploaie, iar cea deschisă la culoare, indică vreme caldă. Lucian Nedeluţ www.infoscout.ro

EXPLORATORI

prezentare

LUMEA TE A{TEAPT|! depăşirea graniţelor mentale dintre popoare, lărgirea ariei de interes din etapa precedentă. Ce înseamnă Terra ? Diferite popoare, culturi, religii şi moduri de a înţelege realitatea, interes pentru problemele cu care se confruntă umanitatea. În aventura ta prin lume, ca orice cetăţean, vei avea nevoie de un Paşaport .

Alegerea pe care o facem, venind la cercetaşi, reprezintă mai mult decât orice dorinţa şi speranţa unei lumi mai bune. Chiar dacă descoperim lumea cercetăşiei de mici, devenind lupişori jucăuşi şi curioşi, sau ajungem direct pe insula temerarilor, dobândind curaj, sau găsim drumul de ieşire de pe insulă, ajungând cetăţeni exemplari ai Lumii, cercetăşia îşi lasă amprenta asupra vieţii noastre, învăţându-ne ce înseamnă loialitatea, spiritul de echipă, prietenia adevarată şi entuziasmul ieşirilor în natură, într-un cuvânt, ne învaţă să fim mai BUNI. Fie că ai împlinit 14 ani, ai crescut şi e timpul să treci la o altă ramură de vârstă, fie că ai hotărât să te alături cercetaşilor doar acum, EXPLORATORIATUL îţi oferă şansa de a descoperi şi experimenta o mulţime de lucruri noi şi interesante. Depunerea promisiunii www.infoscout.ro

exploratorului este doar începutul. De acum LUMEA te aşteaptă ! Călătoria exploratorie începe din România, pentru a trece mai apoi prin Europa, ca într-un final să ajungi la Terra. Terra este cetatea pe care trebuie să o cucereşti ca explorator, România şi Europa fiind popasuri necesare în această călătorie…Dar, pentru a trece prin cele două popasuri, trebuie să te dovedeşti vrednic locuitor, să dobândeşti noi abilităţi pentru a-ţi putea continua drumul.

LOCUITOR AL CETĂŢII, DECI CETĂŢEAN. Ce înseamnă România ? Identitate naţională, problemele societăţii, cunoaşterea oamenilor lângă care trăieşti. Ce înseamnă Europa ? Popoarele şi culturile europene,

Paşaportul Pentru Viaţă va fi ajutorul tău în trecerea de la o etapă la alta, în el vei găsi idei care să te ajute să-ţi diversifici şi să-ţi extinzi activitatea cu patrula, în funcţie de nevoile voastre, fiind Fereastra ta spre lume. Îmbunătăţirea calităţii vieţii, Cultură, Democraţie, Explorare şi Descoperire, Solidaritate, Profesie şi Activităţi Sociale sunt domeniile pe care le vei găsi aici. Fiind la înălţimea provocărilor pe care aceste domenii le lansează, poţi face lumea un loc mai bun, devenind un cetăţean responsabil şi implicat al ei. A lăsa această lume puţin mai bună decât am găsit-o reprezintă fundamentul tuturor activităţilor cercetăşesti, stând în spatele distracţiei, prieteniei, aventurilor şi experienţelor pe care le vei trăi din plin în acest cadru de vis. Am ales să fiu EXPLORATOR. Am ales o lege, o promisiune şi un mod de viaţă. Manuela Rus 13

camp

LOCA}II

Încotro?

CHEIA DIN CHEILE RÂME}ULUI

Pledoarie pentru frumos

Câteodată simţi nevoia să nu stai în casă, în oraş, nici măcar în parc. Vrei să evadezi într-un loc în care nu a ajuns toată poluarea, agitaţia şi stresul. Zis şi făcut!

Într-o după-amiază, am părăsit Clujul ştiind că voi ajunge într-un loc unde nu este nici semnal, nici electricitate, nici gaz sau alte utilităţi. Doar linişte şi pace. Munte, râu, natură în cel mai pur sens al cuvântului. Şi zâmbetul nu-mi putea fi decât până la urechi la gândul acesta.

LOCUL ATINS DE DUMNEZEU Se numeşte Cheia. Este un cătun în care acum mai locu iesc 3 oameni. Casele au rămas, deşi vremea şi-a pus pecetea asupra lor. Unele sunt 14

conservate mai bine, altele mai puţin bine. Dar tot păstrează o simplitate covârşitoare. E un loc atins de Dumnezeu. Pentru a ajunge aici ai două variante. Una mai uşoară şi una mai grea. Evident, un cercetaş o alege pe cea mai grea. De ce să mergi pe o potecă prin pădure când poţi traversa Cheile Râmeţului sau chiar să le priveşti de sus, de pe brână? Garantez cu mâna pe inimă şi pe cuvânt de cercetaş că cea din urmă merită din plin! Pentru asta, trebuie să ajungi în Teiuş şi de acolo

mergi 18km pe DN14b spre Mănăstirea Râmeţ. Traseul pleacă de la Mănăstirea Râmeţ. Mergi o bucată pe drum forestier, apoi te îndepărtezi de el pe o potecă la dreapta, urmând marcajul „cruce albastră” şi continui până ce ajungi la râu. Aici, traseul urcă pe nişte scoabe (bucăţi de metal bătute în stâncă pentru a-ţi putea sprijini piciorarele şi mâinile) şi practic mergi deasupra apei (poftim, că se poate şi asta!). Traversezi râul şi de aici ai două variante: ori o iei prin Chei, ori urci pe brână şi vezi cheile de sus. www.infoscout.ro

LOCA}II QUO VADIS? Prima variantă presupune echipament pe măsură şi ceva rezistenţă fizică, întrucât apa e rece şi, la un moment dat, e posibil să ai senzaţia că ţi se taie picioarele. Traseul prin Chei e recomandat vara când, adesea, vezi curcubeul format cu vaporii de apă a cascadelor mici ce ţâşnesc de sus şi apa e ceva mai blândă. Însă, dacă nu îţi place să fii tot timpul ud până la genunchi, mai degrabă nu. De sus priveliştea e superbă! Mergi pe o potecuţă pe la baza stâncilor, urmărind triunghiul albastru, traversezi grohotişuri şi te delectezi cu o privire de ansamblu a întregii zone. Indiferent de traseul ales, ai să ajungi la un moment dat la nişte case. Ei, ai ajuns în Cheia! Dacă stai un moment şi asculţi, începi să intri în atmosfera de linişte de aici. Nu tu telefon, nu tu internet, nu tu maşini. Doar tu, Dumnezeu şi Natura. Tot hoinărind prin zonă, ai să vezi o casă amenajată puţin, cu un trunchi de copac vopsit în galben şi plin cu indicatoare spre diferite oraşe, sate etc. E ciudat, însă nu te teme! E fosta şcoală a satului care a fost re-

camp

condiţionată de Clubul Montan Apuseni din Cluj. Au pus geamuri, au văruit, au mai întărit bârnele. Şi acum este o căsuţă foarte primitoare în care, dacă-ţi petreci o noapte, eşti alt om. Căci seara e tare frumos. Depinzând de anotimp, merge un foc afară sau înăuntru, cerul e plin de stele, parcă s-ar fi aprins mai multe ca oricând… Nici cortul nu e o opţiune de lepădat, locuri de campare fiind destule. În apropierea casei se găsesc biserica şi cimitirul. E o biserică mică în care mai vine din când în când o măicuţă de o aeriseşte şi şterge praful. Dacă ai noroc, o găseşti deschisă. Am auzit că e frumoasă. Eu nu am intrat, însă aş vrea să fac asta într-un viitor mai apropiat sau departat. Lângă biserică se află un monument ridicat în memoria eroilor Primului Război Mondial. Pledoarie pentru frumos Nu e un loc în care să vezi a 8-a minune a lumii. Şi nici nu impresionează prin formaţiuni senzaţionale. Dar e un refugiu de linişte şi pace. Nu se ajunge cu maşina, deci e un impediment suficient pentru cei care nu vin la munte pentru munte, ci pentru grătar, mici şi altele. Nu mai are

La răscruce de vânturi

rost să descriu specia, se cunoaşte. Aici îmi veni in minte că sintagma de „om frumos” se potriveşte locului. Am citit recent cartea lui Dan Puric, „Despre omul frumos”. „Omul frumos nu este vizibil, el nu are imagine, el ţâşneşte, în aparenţă, într-un gest mic, iar gestul ăla, pentru tine, este izbăvitor şi-ţi persistă în suflet toată viaţa”, aşa scrie Puric. Şi pe drept cuvânt. Nu un simplu zâmbet întro zi mohorâtă te face să nu mai fii trist? Sau o vorbă bună când eşti cu moralul la pământ? Ei, şi locul acesta e asemeni omului frumos. Nu excelează prin ceea ce poţi vedea sau parcurge, ci prin trăirile ce ajung să te cuprindă acolo. Poate că m-am făcut înţeleasă, poate că nu… Cel mai bine e să mergi să te convingi. Şi apoi să-mi spui: a meritat sau nu? Drum bun! Laura Hen

www.infoscout.ro

PREZENTARE CENTRUL LOCAL SE PREZINTĂ: “FERICITUL IEREMIA” BACĂU

„NE VEDEM LA CASTAN!”

Aceasta este fraza cu care încheiem atunci când ne stabilim întâlnirile. Dacă acest castan, din faţa vechii bisericuţe „Sfântul Nicolae”, ar putea vorbi, ar confirma veselia şi entuziasmul pe care le avem în timpul jocurilor, implicarea de care dăm dovadă în timpul discuţiilor la întâlniri, zâmbetele pe care le afişăm în faţa aparatelor de fotografiat, nerăbdarea pe care o avem de fiecare dată înainte să plecăm în campusuri şi nu numai.

italieni de la Saronno, în urma campurilor făcute cu ei, am avut parte de educaţia nonformală pe care ne-o oferă cercetăşia. De atunci, mulţi copii şi tineri au trecut prin metoda de for-

mare Scout şi pot da mărturie că cercetăşia i-a ajutat foarte mult în viaţă. „La Scout capeţi experienţă, ştii să te descurci chiar şi atunci când crezi că ai terminat toate resursele. Te ajută să fii mai sociabil. Am avut destui

DE CE „FERICITUL IEREMIA”? Pentru că centrul nostru local activează pe lângă parohia „Fericitul Ieremia” din Bacău. Putem spune că suntem fericiţi să fim împreună, că putem continua ceea ce Baden Powell a început. Suntem fericiţi că, începând din 1991, împreună cu cercetaşii 16

www.infoscout.ro

PREZENTARE reîncărcăm bateriile), la organizarea primei ediţii a campului „Descurcă-te În Necunoscut” (ceea ce ne-a convins să pastram tradiţia acestui eveniment şi ne-a determinat să organizăm următoarele ediţii).

lupişori timizi, dar care s-au transformat complet.” – a mărturisit Valerian, unul din membrii fondatori. Suntem fericiţi că am participat trei ani consecutivi la Olimpiada Internaţională Scout în Franţa, unde am luat locul al III-lea în 2000 şi locul I în 2001 şi 2002. Acum trebuie să recunoaştem că ne lipsesc cei aproximativ 300 de membri care erau în acele vremuri. Dar suntem entuziaşti şi plini de elan pentru a ajuta la formarea celor circa 100 de copii şi tineri pe care îi avem acum ca membri.

posibilitatea de a ajuta în ultimii ani la aducerea Luminii Păcii de la Betleem, la organizarea centenarului scout prin Aventura 100, de la Sărata (loc unde revenim cu plăcere ori de câte ori simţim că avem nevoie să ne

”Pentru mine, cercetăşia a însemnat dintotdeauna clipe născute sub semnul sutelor de secunde, adunate într-un minut, legănate de braţele unei întâlniri de 1-2 ore pentru a creşte o viaţă. Teancuri de poze, agende pe care scrisul se regăseşte printre desenele ce le făceam în timpul unor discuţii ce mi se păreau interminabile sau pur şi simplu alte materiale sunt păstrate cu sfinţenie. Răsfoindu-le, mi se perindă prin faţa ochilor minţii imagini ale amintirilor plăcute sau sufocant de plăcute.” Monica Jicmon

Suntem fericiţi că am participat la Bucureşti Quest, Campul Naţional de Lupişori, Lupişorul Mesager, Jamboreea din 2007, întâlnirile tinerilor de la Taizé şi la multe altele. Ba chiar în 2008 am avut o colaborare cu cercetaşii francezi din Regiunea Alsace. Prin proiectul Scouting Seeds încercăm să atragem noi membri, pentru a continua contribuţia noastră la educarea tinerilor. De asemenea, am avut www.infoscout.ro

PREZENTARE

VORBIND CU LIDERUL DE CENTRU LOCAL - ANA BENCHEA InfoScout: De când faci parte din Mişcarea Scout? Ana Benchea: Din 1991, de când a apărut la noi în Bacău. În această toamnă îmi sărbătoresc majoratul în ani de scout. I.S. Cum ai ajuns la cercetaşi? A.B. Cum am ajuns la cercetaşi?... Nici nu mai ţin minte, că a trecut prea mult timp... Dar ştiu că le-am zis că am aproape 8 ani pentru că nu vroiau să mă primească şi la întâlniri trebuia să scriu pe caiete de dictando că ei ştiau că sunt în clasa a II-a. Şi de fapt eu eram în clasa I şi scriam abia pe tip II şi mă chinuiam o groază să scriu pe dictando la întâlniri ca să nu-şi dea ei seama. I.S. Care este cea mai plăcută amintire legată de Centru Local şi de cercetăşie? A.B. Legat de Centrul Local sunt multe amintiri plăcute... Nu ştiu ce să aleg... fiecare plecare în camp, fiecare început de an scout, fiecare zi de 22 februarie, colindatul de Crăciun. Legat de cercetăşie, în general, îmi amintesc de Jamboreea din Germania din 2007,

când împreună cu câteva mii de cercetaşi, exact în dimineaţa de 1 august în care cu 100 de ani în urmă a luat fiinţă mişcarea scout, am privit răsăritul soarelui şi am intrat în cel de-al 100-lea an de cercetăşie. A fost o senzaţie nemaipomenită. I.S. Care e cea mai nostimă amintire? A.B. În campul-şcoală pentru temerari de la Trebeş ne-au dus pe toţi în pădure şi ne-au pus să montăm un cort fără beţe şi fără cuie. Noi am crezut că aşa era provocarea, dar de fapt cortul a fost adus fără beţe pentru că s-au pierdut. Şi am montat cortul între 4 copaci care stăteau parcă în colţurile unui pătrat ... Şi l-am spânzurat cât am putut ca să arate a cort. Şi motto-ul campului a fost www.cineafuratsiguranta.ro... că cineva furase o siguranţă din panou şi am stat fără lumină vreo 2 zile. I.S. Cu ce te ocupi în Centru Local? A.B. De 2 ani încoace sunt lider de centru şi de câteva luni lider la ramura de exploratori. I.S. Ce planuri ai în ceea ce

priveşte activitatea ta la cercetaşi? A.B. Cred ca e puţin dificil sămi fac planuri...viitorul e imprevizibil. În principiu sper să reuşesc cu ajutorul celorlalţi lideri care se implică foarte mult să creştem numărul de membri şi să reuşesc mereu să formez oameni, lideri care să dea mai departe ceea ce am primit şi eu la rândul meu de la cei care mi-au fost lideri. I.S. Când spui cuiva că eşti cercetaşă, care este prima reacţie a acestuia? A.B. Bineînţeles, reacţia clasică: da’ voi ce cercetaţi? Când le explic mai multe despre această mişcare, îmi spun că facem o treabă foarte bună şi să o ţinem tot aşa... şi totuşi…ce cercetăm… I.S. Ai să-i mulţumeşti cuiva în mod deosebit pentru că te-a îndrumat în toată activitatea? A.B. Cred că trebuie să le mulţumesc tuturor liderilor pe care i-am avut încă de la lupişori, dar în mod special lui Andrei Bulai (cunoscut şi ca Moşu’) datorită căruia am devenit liderul care sunt azi şi am scăpat de frica de a vorbi în public, pentru că la fiecare întâlnire de la exploratori, când aveam o discuţie eram mereu prima căreia îi cerea să vorbească. I.S. Cum vezi cercetăşia în Bacău şi în România peste 10 ani? A.B. Peste 10 ani sper să fie cel mai mare şi cel mai tare ONG de formare a copiiilor şi tinerilor şi să aibă parte cel puţin de acelaşi respect ca în ţările în care e mai cunoscut decât în România. De fapt, sper foarte mult să se păstreze spiritul cercetăşesc, ideea de voluntariat şi implicarea membrilor.

www.infoscout.ro

ECO

A FI ÎN NATUR| Viaţa în natură este obiectivul real al Cercetăşiei şi cheia spre succesul ei. (Robert Baden-Powell, Aids to Scoutmastership, 1944)

Casa mea din pădure (1911) – bp house in woods

Uneori, în cercetăşie – ca în viaţa de zi cu zi - ne lovim de provocări cărora simţim că nu le putem face faţă. Uneori intuiţia ne spune că ar trebui să mergem într-o direcţie, dar dacă gândim raţional, descoperim alte variante: poate trebuie să facem altfel, poate ni se cere acest lucru, poate suntem obligaţi de circumstanţe sau poate astfel avem mai mult de câştigat pe moment. Experienţele în natură sunt tot atîtea ocazii de-a ne descoperi pe noi, de-a vedea cum reacţionăm în faţa diverselor provocări pe care le putem întâlni în viaţa de zi cu zi. Ce paralelă putem face între reacţia unui co-echipier care decide să rămână în urma echipei în timwww.infoscout.ro

pul unei ture faţă de comportamentul solitar al unui membru al unităţii care nu acceptă să lucreze în echipă şi cum ne pot ajuta aceste situaţii să luăm deciziile cele mai bune, atunci când suntem liderul echipei sau al unităţii? Ce indicii ne dau aceste situaţii despre modul cum alegem să-i tratăm pe ceilalţi, despre reacţiile pe care le avem într-un moment critic sau despre felul nostru de-a fi în general? Baden-Powell a ales natura ca un element important al metodei scout deoarece era convins că numai în natură, fiinţa umană se poate dezvolta în întreaga ei complexitate, în armonie cu alte fiinţe vii care trăiesc pe Pământ.

El credea foarte mult în puterea naturii de-a ne „deschide ochii” la ceea ce înseamnă cu adevărat viaţa, prin comparaţie cu incapacitatea oraşelor construite de oameni de-a ne apropia de semnificaţiile ei profunde. Pentru a ilustra aceste idei şi pentru a vă readuce aminte de viaţa în natură, în toate formele pe care cercetăşia le oferă copiilor şi tinerilor de azi, care trăiesc, majoritatea, în oraşe, am tradus câteva rânduri dintr-o carte a aceluiaşi norvegian despre care vă spuneam într-un articol anterior. Se găsesc aici câteva teme de gândire care ne pot ajuta în multe feluri, sper eu. Concluziile rămâne să le trageţi voi! 19

ECO Peisaj de la apus în Kashmir (1914, amintire din India) – bp - kashmir

Fragmente din Filozofia vieţii (2000), de Arne Naess, fondatorul Ecologiei profunde:

drum. Călătoria este deschisă. O provocare importantă, atunci când suntem în situaţia critică de-a ne alege drumul, este aceea de-a ne asculta atât raţiunea, cât şi sentimentele, în acelaşi timp. O altă provocare este să schimbăm sentimentele negative pe care le avem în sens pozitiv, pentru a avea o mai mare calitate a vieţii şi mai multă bucurie. Îmi construiesc această părere pe baza optimismului pe care-l văd în şansa omului de-a fi o formă de viaţă cu putere creatoare pe pământ.

UN SENTIMENT PENTRU TOT CE ESTE VIU Nu doar concepţia noastră despre alţi oameni arată care sunt valorile noastre majore şi priorităţile pe care le avem în viaţă. Este ilustrativă şi relaţia pe care o avem cu toate celelalte fiinţe vii. Cred că ceea ce leagă toate lucrurile vii este mult mai important decât ceea ce le desparte. Voi încerca să ilustrez felul in care sentimentele pe care le avem faţă de anumite locuri sau faţă de alte fiinţe pot să ne dezvolte ca oameni. Putem învăţa să ne vedem pe noi înşine ca pe ceva mai mult decât un ego. În timpul unei ture într-o zonă destul de dificilă a muntelui, doi prieteni ajung să discute despre scopul şi finalitatea turei. În acel moment, vremea pare că se va înrăutăţi. Unul dintre ei vrea să se întoarcă, celălalt să continue.

A trăi este ca şi când ai călători printr-un peisaj cu teren lin sau accidentat, cu locuri întunecate sau luminoase, şi întotdeauna, cu surprize ascunse. În acest peisaj noi întreprindem expediţii mici şi mari, lucrând mereu împreună cu alţii. Nu ne Preben : Simt că e mai bine să putem mişca pe deplin singuri, ne întoarcem. Simt că ceva nu e aşa cum nu putem nici să fim în regulă aici. mereu în bătaia soarelui. O Elise : Ce te face să simţi asta ? latură importantă a călătoriei este să-ţi faci timp pentru câte o pauză pe drum, să te opreşti în Mount Kenya văzut din grădina noastră din Nyeri (1938) – bp nyeri preajma adevăratelor valori ale vieţii. Un răsărit de soare, un zâmbet sincer, o piesă muzicală impresionantă, o bucată de cer fără nori. Pentru a simţi că viaţa ta este « acasă » trebuie să mergi în anumite direcţii, dar şi să te laşi drumului. Posibilităţile, în acest peisaj, sunt nenumărate, iar orice se poate întâmpla pe

www.infoscout.ro

ECO Eu nu simt acelaşi lucru. Această drumeţie are acelaşi scop ca şi până acum. Poate fi o experienţă importantă şi profundă pentru noi să fim împreună când ajungem pe vârf. Preben : Păi, scopul este să ajungem pe vârf, dar numai în condiţii acceptabile. Elise : Noi le-am spus sponsorilor noştri că vom ajunge pe vârf. Preben: Dar este tot o înfrângere şi să mergem mai departe în mod iresponsabil. Ceva în interiorul meu îmi spune că nu e bine să continuăm. Ne apropiem de graniţa responsabilităţii. Ar fi iraţional să continuăm! Elise: Dar eu chiar am crezut că

ai spus că simţi că ceva nu e în regulă. Ce are asta de-a face cu raţiunea ? Ai văzut şi tu buletinele meteo, iar afara sunt semne bune. Și cu tot echipamentul pe care-l avem, nu cred că pot spune decât că ar fi logic să continuăm. Preben: Ai dreptate că, pe baza spuselor tale, e logic să mergem mai departe. Dar în întâlnirea cu muntele, vocea mea interioară îmi spune altceva. Vremea nu e rea, dar direcţia vântului s-a schimbat şi pare că va continua să se schimbe înspre rău – vine o furtună. Dacă ceaţa continuă să se ridice din vale, va ninge. Vremea e bună, dar eu am sentimentul că ne vom risca vieţile la

Antilope africane păscând (1979, desen pentru o serie de cărţi poştale editate de UNICEF) – bp unicef

coborâre, chiar dacă reuşim să ajungem pe vârf. Elise : Dar sentimentul acesta al tău, pur subiectiv, nu este cumva o proiecţie a minţii tale? Nu e sigur că e aşa cum zici tu. Eu simt cu totul altceva. Preben : Nu, aici nu e vorba despre a afla care e adevărul obiectiv. Chiar şi tu te referi la un sentiment pe care îl ai. Pe ceţi bazezi acest sentiment ? Elise : Pe faptul că ştiu cât de pregătiţi suntem şi pe vremea bună care este reală acum, nu pe speculaţii despre cum va fi vremea în viitor. Preben : Da, se poate să ai dreptate. Ceva în mine într-adevăr îmi spune să merg mai departe, dar mă voi întoarce. Acest sentiment e mai puternic. Iar pentru mine, această întoarcere nu înseamnă că revin la începutul turei; am fost ”împreună” cu acest munte zi şi noapte. Scop sau rezultat, nu e acelaşi lucru. Rezultatul e cuprins în întreaga experienţă, în ansamblul ei. Dacă sponsorii noştri vor considera că ar fi trebuit să continuăm, asta nu înseamnă că noi am luat o decizie responsabilă. Poate că a atinge vârful fizic al muntelui nu este ”vârful” pe care eu mi l-am propus în această tură. Dar eu cred că mai bine coborâm acum. Elise: Ei bine, eu aleg să continui. Ne vedem în tabără. Preben: Ne vedem, salut. Unul din colegi a mai mers o bucată de drum, iar celălalt a coborât. Vremea a fost bună încă o zi, iar fata care a urcat a reuşit să facă poze superbe. Bărbatul care s-a întors a găsit pe drum o insectă foarte rară, care nu mai fusese niciodată întâlnită la acea altitudine. Ioana Lucaciu

www.infoscout.ro

na]ional

SCOUTING SEEDS

S – OCIALIZARE C – OMUNITATE O – MENIE U – NIRE T – INTIRE I – MPLICARE N – OUTATE G - ATA ORICÂND! S – INCERITATE E – GALITATE E – MO}II D – ESCOPERIRE S - UPER !!! Luna aceasta am dat cuvântul Centrelor Locale din Scouting Seeds de a ne transmite din ce simt ele, din rezultatele lor şi multe altele. Dar hai să nu mai vorbesc atât şi să ne plimbăm prin ţară:

vechilor unităţi ale centrului local sau pun bazele unor unităţi noi, iar în această toamnă, şi mai mulţi li se vor alătura în campaniile de strângeri de membri şi cu ocazia evenimentului nostru anual, Festivalul Luminii. Cercetaşi, gata oricând! No bine... Cluj!

Şi iacătă-ne că ajungem în inima Ardealului...o o o .... Cluju’: Pe Someş în jos, Cluju' îşi strânge forţele pentru un nou an cercetăşesc, noi unităţi, noi oameni şi noi proiecte, campuri şi mai faine şi impact în comunitate. 10 lideri noi s-au alăturat

P.S.: Dintre poze sunt cele de la campul centrului local când când şi-au depus promisiunea de lider Gina, Ale, Diana după lupte seculare ale lor :)). Diana Slabu Coordonator Proiect Scouting Seeds

Iată şi noi strategii venite de la cei din Bucureşti, de la A.M.D: În Centrul Local Adormirea Maicii Domnului Bucureşti nu urmărim neapărat mărirea numărului cercetaşilor, cât înfiinţarea unui centru nou în Bucureşti, la parohia “Sfinţii Petru şi Paul” din Băneasa. Ne vom ocupa de formarea tinerilor ca viitori lideri în noul centru şi le vom arăta copiilor ce înseamnă cercetăşia. Am pornit o campanie de recrutare şi la A.M.D, împărţind flyere, postând afişe şi invitând toţi doritorii de aventură la Deschiderea Anului Scout. Tot anul acesta, în departamentele centrului, au fost implicaţi mai nou părinţi ai cercetaşilor. Un explorator de la AMD Bucureşti www.infoscout.ro

SCOUTING SEEDS

na]ional

Şi pentru că Scouting Seeds circulă în 22 de CL, dăm ştafeta către Miercurea Ciuc: Scouting Seeds este o metodă şi o oportunitate de a oferi altora şansa de a descoperi cercetăşia; este o cale prin care îi poţi da unui tânăr adult oportunitatea de a se regăsi prin joc. Inermis (Laura Băduţ), "Orion" Miercurea-Ciuc ”Scouting Seeds a reprezentat, pentru mine personal, posibilitatea de a descoperi în primul rând oameni extraordinari cu care se pot realiza lucruri şi mai extraordinare, posibilitatea de a conştientiza beneficiile metodei pe care o folosim pentru a pune toţi sufletul în încercarea de a lăsa împreună O LUME MAI BUNĂ“. Alina Şerban, "Orion" Miercurea – Ciuc Acestea sunt doar câteva din reacţiile de la CL înscrise în Scouting Seeds! Va urma!;) Împreună pentru o lume mai bună! Tromppy

na]ional

P|RIN}I

INTERVIU CU UN PĂRINTE

CA DE LA CERCETA{ LA CERCETA{ În acest număr am plăcerea să v-o prezint pe doamna Maria Petrea care este cercetaş adult în centrul local Fericitul Ieremia din Bacău şi mamă a 5 scoutişti (“clanul Petrea”), din care doar 3 mai sunt în prezent activi: Elena (Tromppy), Rita şi Anca. InfoScout: Cum a devenit familia dumneavoastră o familie de cercetaşi? D-na Maria Petrea: Totul a început în anul 1990, când s-a anunţat în biserică formarea unui grup care are ca scop activitaţi educative şi spirituale pentru copii. Atunci m-am grăbit să-i înscriu pe primii doi copii (Monica/Que şi Ciprian/Ciupy) ca să-şi facă prieteni, să socializeze şi, pentru viitor, să facă parte dintr-un grup din comunitate. I.S.: Cum i-au schimbat pe copiii dumneavostră activităţile scout? M.P.: Cred că a fost important pentru ei faptul că au fost cercetaşi de mici, practic au crescut în scout. De exemplu, pe Monica, cea mai mare, am înscris-o la 9-10 ani şi de mică a fost şi la munte şi s-a descurcat de minune. Acest lucru i-a ajutat să se accepte pe ei însişi, să fie mai deschişi, mai curajoşi, mai luptători şi tot timpul au căutat să-şi facă prieteni între scout-işti mai mari decât ei. Când îi priveam cu cât entuziasm se pregăteau 24

Doamna Petrea cu mezina (Anca)

pentru camp-uri sau excursii prin munţi şi când au mai crescut şi au devenit lideri, cât de ataşaţi erau de copii şi copiii de ei, chiar şi de părinţii copiilor, părea că au fost născuţi pentru asta. A fost mai greu că a trebuit să le cumpăr echipament de munte la fiecare în parte. I.S.: Cum aţi văzut cercetăşia din afară, ca părinte, şi din poveştile lor şi ce v-a impresionat cel mai mult până acum la cercetăşie? M.P.: La început l-am văzut doar ca un lucru benefic din punct de vedere social, spiritual şi intelectual, dar când am vazut că cercurile care le făceau pentru jocuri creşteau din ce în ce mai mult, mi-am dat seama de amploarea acestei mişcări. Îmi aduc aminte cu plăcere când se întorceau acasă din campuri, că ceea ce la locul taberei se încheia, acasă intra în prelungiri:

toate jocurile, cântecele, scenetele de la fiecare ramură în parte se reluau în familie. Făceau din revenirea acasă o sărbătoare. De asemenea, mi-a plăcut faptul că activităţile nu erau ieşite din comun, nu denotau extravaganţă, totul pornind de la simplitate şi modestie şi că erau legate şi de biserică. I.S.: Care a fost primul contact cu cercetăşia? M.P.: Prima dată am fost solicitată să merg ca bucătăreasă în campuri, dar am refuzat pentru că familia era pe primul loc şi nu puteam pleca de acasă pentru că trebuia să am grijă de ea. Următorul an am acceptat, devenind apoi nelipsită la bucătărie şi chiar dacă într-unul din campuri aveam piciorul abia scos din ghips, apa era la depărtare de locul campului, nu aveam frigider, a plouat şi s-a luat curentul, a fost totuşi unul www.infoscout.ro

P|RIN}I din cele mai frumoase. I.S.: Cum a început activitatea dumneavoastră ca cercetaş adult? M.P.: Când am luat parte la prima întâlnire, în anul 2002 cred, adică primul camp pentru cercetaşii adulţi din Moldova, nu-mi găseam locul fiind o fire închisă, nu cunoşteam pe nimeni şi nu eram obişnuită cu atmosfera. Întâlnirea în sine mi s-a părut plictisitoare pentru că ni sau prezentat începuturile, metoda, ramurile şi eu ştiam de la copii de jocuri şi cântece. La plecare am descoperit că ni s-au furat papucii şi am fost nevoiţi să îi căutăm prin toată clădirea. Ca amintire am primit o pungă.... cu pietre, am aflat noi acasă. Motivul a fost să ne facă să conştientizăm că drumul de cercetaş adult nu este uşor, ci are şi pietre. Cred că şi acum mai am acea pungă cu pietre. Campul din 2008 mi s-a părut mai distractiv şi mai complex, cu multe jocuri, trasee în pădure, moment de reculegere în mijlocul naturii; într-una din dimineţi, la înviorare, am făcut un joc cu balaurul care alerga

www.infoscout.ro

după prinţesă şi ne-am simţit ca nişte lupişori. I.S.: V-ar plăcea ca în viaţa de zi cu zi să simţiţi mai mult din spiritul cercetăşesc? M.P.: Bineînţeles că da. Mai ales acasă, să fac dimineaţa înviorarea cu toată familia şi să fluier adunarea aşa cum fluieră Rita la întâlnirile cu lupişorii. I.S.: Ce aţi simţit când aţi aflat că Elena (Tromppy) a devenit responsabil naţional la ramura de lupişori? M.P: Mi-am dat seama că în sfârşit se recunosc roadele muncii ei. Elena a fost întotdeauna o luptătoare şi, ca şi în şcoală, a cules partea bună, a ştiut să aleagă, a crescut în mentalitate şi, puţin câte puţin, cu răbdare şi perseverenţă, a ajuns să ocupe locul care îi aparţine. Nici Monica nu a fost mai prejos căci a fost voluntar din partea cercetaşilor români în Slovacia, iar Rita şi Anca sunt şi ele lideri la lupişori acum. I.S.: Cum v-aţi împăcat cu timpul mare petrecut la cercetaşi a copiilor?

na]ional

M.P: Cu cât creşteau, cu atât mă gândeam că am bază mai mare în ei, că mă vor ajuta mai mult, dar ei, cu trecera timpului trebuiau să se implice din ce în ce mai mult, apoi mă bucuram când mă gândeam că prin ceea ce fac sunt de folos. Cercetăşia e ca şi şcoala, am realizat la un moment dat: dacă nu eşti activ, nu faci nimic, eşti doar un spectator. Programul era încărcat, dar cu puţin sacrificiu şi efort reuşeau să le facă pe toate. Chiar şi o faptă bună se face cu sacrificiu. I.S.: Doriţi să transmiteţi un mesaj celorlalţi părinţi care au copii cercetaşi sau care doresc să-şi înscrie copiii în cadrul acestei mişcări? M.P.: Ca şi copil şi nu numai, mediul cercetăşesc este cel mai prielnic să creşti şi să te dezvolţi, să înveţi să-ţi iubeşti aproapele şi să îl ajuţi, să înveţi respectul pentru cei mai mari, să-ţi cunoşti şi exploatezi limitele, să-ţi învingi temerile şi să te cunoşti pe tine însuţi. Ana Benchea

EVENIMENTE

IN IULIE, TOATE DRUMURILE DUC LA HOSMAN!

Acum 800 de ani, saşii au ajuns pe meleagurile Transilvaniei, s-au stabilit aici, au ridicat biserici, cetăţi, au muncit şi au avut familii, reuşind să dezvolte tot ce înseamnă Transilvania de demult. În zilele noastre, datorită “secolului vitezei” am uitat să revenim în trecut şi să preţuim munca strămoşilor noştri. 26

Pentru aceasta, am încercat sa identificăm şi să preţuim moştenirea lăsată de saşii de acum aproape 800 de ani. Am vrut să observăm viaţa de demult a saşilor – ocupaţiile lor, mediul lor de trăi, tradiţiile acestora. Am vrut ca cercetăşia să poata fi un instrument bun în a ajuta la promovarea pe plan turistic a satelor săseşti părăsite şi a reawww.infoscout.ro

EVENIMENTE duce în actualitate tradiţiile şi meşteşugurile acestora. Aproape de Sibiu şi totuşi departe de forfota oraşului, Hos-

man a găzduit, în perioada 2029 iulie, între zidurile bisericii sale fortificate cel mai reprezentativ camp tematic al ONCR: “Siebenburgen – moştenirea săsească a Transilvaniei”. Întrebarea era: cum faci 150 de cercetaşi din 4 ţări (Franţa, Belgia, Polonia, România) să se înţeleagă şi să lucreze împreună? Simplu: îi aduni pe toţi, îi amesteci bine, îi împarţi în 7 cetăţi Hermmanstadt (Sibiu) Kronstadt (Braşov) Klausenburg (Cluj-Napoca) Mediasch (Mediaş) Schespurch (Sighişoara) Melnbach (Sebeş) Nosen (Bistriţa), fiecare cetate o împarţi în 3 familii şi timp de 10 zile îi plimbi pe la tot felul de ateliere: de arte şi meşteşuguri tradiţionale, de reparaţii şi amenajări ale dependinţelor cetăţii, de descoperirea Siebenburgului, Mystery Trail şi altele. Scopul: de a descoperi moştenirea culturii şi civilizaţiei săseşti păstrate în Sibiu şi alte 6

oraşe întemeiate de saşi în Transilvania(Siebenburgen). E nevoie de mult efort, voinţă şi imaginaţie, să călătoreşti înapoi în timp şi să reînvii ceea ce s-a pierdut odată cu trecerea timpului, dar cumva, pentru toţi cercetaşii participanţi, aceasta a venit de la sine, energia, voia bună şi distracţia s-au împletit. Dacă deschiderea a impresionat prin diversitatea cercetaşilor: pete de culoare date de variaţia culorilor uniformelor, entuziasm şi multa voie bună în 4 limbi diferite, prima zi de ateliere a transformat locul principal de întâlnire într-o adevarată piaţă medievală. Apoi zona s-a liniştit pentru câteva ore, dar prânzul a strâns laolaltă întreaga suflare a campului, care a apreciat din plin checul gătit la unul dintre ateliere. Mi se pare ca aici la final ar trebui sa nu se termine asa brusc, asemenea si cealalta fraza...eu zic ca ar mai fi de lucru la el... Un trubadur

The staff is here for you everyday

www.infoscout.ro

EVENIMENTE

O NOU| PROVOCARE, FINALIZAT| ÎN CEL MAI FRUMOS MOD

Acum mai mult ca niciodat, vântul, parcă în ciudă, aduce cu el amintirea unei veri calde şi a unui acord de chitară pe munte... Şi nouă ne e dor, aşa Încă înainte de a începe, Romania se preconiza a fi "The Camp Of The Year", organizatorii aveau deci pe bocanci o responsabilitate uriaşăăă. Aşteptarile nu au fost în van. Citind jurnalul campului, am simţit cum buzele mele formează un zâmbet cald ce topeşte acum vântul usturător al toamnei. Activităţile realizate pe toată perioada campului au fost: moun28

cum ştim că vă este şi vouă, de aceea vom face o scurtă “recapitulare” a unei veri colorate de campuri naţionale pentru toate ramurile de vârstă.

tain bike, river rafting, rapel, tiroliană, căţărare, oina, via ferrata dar şi ateliere şi seminarii pe diferite teme, cum ar fi: speologie, comunicare interculturală, managementul conflictelor. DJ-ul campului aducea dimineaţa puţină muzică în visele cercetaşilor, pentru a-i trezi şi a începe ziua în ritmul muzicii. ("The mountains are alive with the sound of music... ").

Modul de participare la ateliere a fost unul mai deosebit. Centrele aveau activităţi diferite într-o combinaţie de aventură şi acţiune alături de ateliere mai "uşoare" care mai calmau suflul participanţilor, dar care le puneau abilităţile de comunicare la încercare. Seara era un prilej bun de a povesti şi de a destăinui simple gânduri de jurnal sau evenimente amuzante din timpul zilei. S-au revăzut vechi prieteni, s-au legat noi www.infoscout.ro

EVENIMENTE prietenii şi s-a exersat franceza, căci limbile oficiale ale campului au fost: franceza, româna şi engleza. Deşi extenuaţi după o zi încărcată, participanţii erau încă apţi de un karaoke şi o chităreală la un foc de tabără, ce lua rolul Moşului Ene. Pleoapele francezilor şi ale românilor picau în timp ce pe buze aveau " un Şuncuiuş", "o capiţă", sau un " te iubesc " , cuvinte reţinute după lungi încercări şi exerciţii de pronunţie. Activităţile erau în general echilibrate: de exemplu, unele centre începeau cu un atelier de rezolvare a conflictelor dimineaţa, ca după-amiază să continue cu un mountain-bike care, citez: "Am avut parte de palpitaţii, cu fiecare pantă pe care o coboram, încercând să evităm pietroaiele ce erau aşezate sfidător, parcă, de Natură. Transpirăm şi oftăm din greu la urcuş, dar nu ne plângem...ce folos? Fiecare izbândă îşi are sacrificiile ei la fundaţie." - Claudia- C.L. Alb Bucureşti ( Impresii de Camp). Activităţile fizice au fost "ceva inedit, palpitant, neaşteptat..." căci pentru unii a fost prima experienţă, primul camp... Oina, jocul naţional al românilor i-a surprins pe mulţi, pentru că el nu întruneşte numai calităţile unui sport educativ cât şi abilităţi de concentrare prin atenţia distributivă ce trebuie depusă pe tot parcursul jocului. Încerc să scriu cât mai multe şi să vă exprim prin cuvinte senzaţii şi emoţii, dar mi se pare că orice spun este insuficient. Este greu să povesteşti despre ceva ce îţi taie respiraţia, ce te face să intri în transă... www.infoscout.ro

Cred că cel mai bun final pentru acest articol îl reprezintă gândurile staff-ului la finalul acestui proiect grandios; ele reprezintă pentru participanţi o umbră a unei veri şi a unui camp palpitant, iar pentru cei ce nu au putut participa, un minidicţioar explicativ cercetăşesc: " Romania 2009".

EPILOG A MAI TRECUT O VARĂ... S-A MAI DUS UN CAMP... Pentru unii, poate a însemnat incă o săptamână dormită în cort, încă un badge de pus pe cămaşă, încă un atestat de pus la “dosar”, sau încă câteva ID-uri de adăugat la MSN list. Pentru unii, poate a însemnat emoţia primului camp, a primei nopţi dormite în cort, a primelor zgârieturi “căpătate” la căratul de lemne, sau reveria primului acord de chitară, la căldura focului de tabără, sub cerul plin de stele, adânc în noapte. Pentru alţii, poate a însemnat aventura îndelung aşteptată, ce li se derula în faţa ochilor, precum rândurile “sorbite” din nemuritoarea serie de cărţi “Cireşarii”, în timp ce vâsleau pe Crişul învolburat, se căţărau pe via-ferrata, alunecau pe tiroliană sau se strecurau prin găuri de şoarece în peştera Moanei. Pentru noi, cei ce v-am dăruit acest camp, “RO-mania 2009” a însemnat în primul rând o nouă

provocare, finalizată în cel mai frumos mod – cu zâmbetele voastre, pe care le vedeam zilnic, deşi de abia mai aveaţi puterea de a ajunge la corturi. Astfel, indiferent cine eşti, sau de ce a însemnat “RO-mania 2009” pentru tine, vrem doar să-ţi mulţumim dragă participantule la camp, pentru că ne-ai oferit încă o ocazie de a ne simţi mândri de eşarfa de la gât, de a iubi lumea noastră, a cercetaşilor, dar mai ales îţi mulţumim pentru emoţiile resimţite ori de câte ori auzim pe cineva, undeva, într-un colţ de ţară, povestind cu sufletul la gură de “RO-mania 2009”. Mulţumim! Echipa Staff a Campului Naţional „RO-mania 2009” Manuela Hortolomei 29

EVENIMENTE

GATA ORICÂND PENTRU... CUPA IZVOARELOR! Cupa XII- Panaitescu Bucureşti

Pe 18 iunie 2009, cu mic, cu mare, tot cercetaşul din fiecare centru local a luat tren, autobuz, maşină personală, pentru a sosi la Brezoi unde, cu surle şi trâmbiţe, s-a anunţat deschiderea celei de-a XII-a ediţii a Dar toate ar fi fost în zadar dacă atmosfera n-ar fi fost pe măsură. Participanţii, în număr de aproximativ 200, au luat parte la hike, întreceri, jocuri şi ateliere unul şi unul, special alese pentru ei: fotografie, plante medicinale, pictură, orientare, prim-ajutor, noduri. Dacă la început pentru Gaşca (un joc de grup - n.r.) erau 10-12 oameni, în mai puţin de 20 minute, deja se strânseseră 40. Şi apoi, s-au unit cu toţii ca să îi cânte la mulţi ani lui Ştefi, exploratoare în C.L. Mircea cel Bătrân, care împlinea 18 ani. Cu ocazia asta, îţi urăm şi noi la mulţi ani, Ştefi! (cu întârziere, ştim, dar mai bine decât niciodată!) 30

Cupei Izvoarelor. Centrul Local Mircea cel Bătrân s-a întrecut pe sine, toată lumea fiind mulţumită de condiţii şi facilităţi. Camp în natură cu duşuri, chiuvete, bucătărie? Nu vezi foarte des asta, nu-i aşa?

Ziua de 19 a debutat cu hike-ul, deja tradiţional, al Cupei. Fiecare patrulă s-a aliniat la start şi au pornit, întâi mai pieptiş (ceea ce a cam tăiat din entuziasmul multora), apoi mai domol, au trecut pe la cele 12 puncte de control şi au îndeplinit diferite sarcini. Pânza de paianjen, firul electric, supravieţuire, prim- ajutor, reactorul nuclear (a trebuit să-şi coordoneze mişcările şi să ridice un vas fără ca clopotul din interior să atingă marginile vasului) sunt numai o parte dintre ele. Seara, prezentarea centrelor locale a strâns la un loc toată su-

flarea din camp (inclusiv muşte şi ţânţari, care au preferat pielea noastră în locul zumzăielii lor normale) şi am revăzut prieteni care nu au ajuns aici din motive obiective (deh, BAC-ul!), locuri faine, distracţie cum numai la cerce poţi să găseşti, idei de campuri. De ici, de colo, izbucneau râsete: „Uite-l măi pe X! Ha, ha, ce faţă avea! Ce copil era!”, „Maaaamă, cum aţi facut asta?”... şi ne-ar mai trebui două pagini de revistă să reproducem toate reacţiile. Ziua de 20 iunie a fost rezervată atelierelor şi momentelor artistice. Tot campul a fost un furnicar de eşarfe plimbătoare, www.infoscout.ro

EVENIMENTE fiecare cu un aparat foto, o bucată de sfoară, acuarele, Maria Ta!... busole. Cum s-a lăsat seara, simţeai liniştea dinaintea furtunii. Unii citeau ceva de pe foi, alţii erau îmbrăcaţi mai ciudat, dar erai în camp... nimic dubios. Când s-au anunţat momentele artistice, totul era clar: centrele locale se întreceau în replici, scenarii, costume. Am putut vedea oameni din Neanderthal, prinţi şi prinţese, copaci, maşini ale timpului, cercetaşi (ca să vezi!) şi mult-reprezentatele pitzi (a se citi piţipoance prescurtat), totul reprezentând Chemarea munţilor, Chemarea străbunilor, tema oferită de cântece : ”în căsuţa din pădure, organizatori. Momente super, râsete din plin, punctaje, emoţii. aveau casă doi pitici, vine pupăza şi spune, ce ne Şi o astfel de seară nu se putea spune?”...„Mai rămâi puţin, te încheia decât cu o cântare la un rog, este cea din urmă seară...”. foc de tabără meseriaş. A venit Tromppy (dacă nu ştiţi cine este, Duminică, ziua mult-aşteptată de toţi, s-au decernat premiile, daţi search pe Google) cu chicupele, medaliile şi trofeul tara şi cu cheful şi a răsunat Cupa Izvoarelor. Anul acesta, Brezoiul până la 4 dimineaţa de au fost medalii pentru concursul cântecele cercetaşilor... S-a pus de orientare, cupe pentru de-o horă, de-o braşoveancă. La un momentdat, ne-am întrecut în locurile 2 şi 3, diplome pentru

Poftiti la... Cupa!

toţi şi toate. Cupa mult-visată a fost luată de C.L. Panaitescu Bucureşti şi profităm de ocazie pentru a le ura sincere felicitări! Locul 2 a fost luat de C.L. Sfântul Anton Iaşi, iar locul 3 de C.L. Suceava. Au urmat chiote de bucurie, zâmbete pe faţa tuturor, îmbrăţişări, poze şi... plecarea... Încetul cu încetul dispăreau corturile, creştea agitaţia, se auzeau din toate colţurile urări de rămas-bun, plecau maşini şi patrule. Cam asta a însemnat în linii mari Cupa Izvoarelor ediţia a XII-a, Brezoi, 2009. Rămân prietenii, zâmbete, poze, satisfacţie şi încă o ediţie de Cupă terminată exemplar. O aşteptăm pe următoarea, căci se pare că va fi cu noroc! Laura Hen

www.infoscout.ro

EVENIMENTE

SCOUTLAND 2009 Frunzele au ruginit, soarele nu mai arde şi în aer se simte miros de toamnă… Ne-am transformat cu toţii în mici furnicuţe, fiecare ocupat cu şcoală, facultate sau serviciu, muncind cu sârg, ca nişte adevăraţi cercetaşi. Însă în momentele de respiro, stând şi admirând covorul de frunze aşternut peste iarba ce nu demult fusese verde, ne amintim cu o oarecare melancolie de vara ce tocmai a trecut, de locuri, de întâmplări şi de prietenii. Unul dintre evenimentele care au avut loc vara aceasta şi cu siguranţă unul care a rămas în gândul celor care au luat parte la el este campul de temerari Scoutland 2009. Începând cu data de 9 august, temerari de pe tot întinsul ţării s-au strâns în inima Apusenilor, în Padiş, zona Glăvoi, ca sa ia parte la ceea ce avea sa devină o adevarată aventură. Aflând că balaurul cel rău se trezise din nou la viaţă şi furase floarea de crin a cercetaşilor, curajoşii temerari au decis să se antreneze serios pentru a-l putea înfrunta cum se cuvine şi a recu32

pera ce le aparţinea de drept. Au urmat 5 zile de pregătiri, în care s-au înfiinţat Ţinuturile din cele patru zări, s-au împărţit sarcini şi fiecare a avut ocazia să participe la pregătirea pentru Olimpiadă. Deşi balaurul şi-a vârât din când în când coada în activităţile cercetaşilor, încercând să le zădărnicească eforturile şi aducând vreme rea, aceştia nu s-au lăsat intimidaţi, ci dimpotrivă - au fost şi mai activi. Atelierele pregătitoare au fost variate, de la prim ajutor şi hârtie manuală până la meteo, tradiţii ale moţilor şi arta fotografiei, culminând cu un hike

de o zi în care s-au putut deprinde abilităţi de semnalizare şi orientare. Pentru ca totul să fie şi mai incitant, participanţii au putut lua parte la un night-game (n.e- joc de noapte). Parcurgând traseul din camp şi până în poiana în care urma să aibă loc jocul - fără lanterne, temerarii au putut admira ploaia de stele căzătoare (Perseidele), ce are loc în fiecare an la începutul lunii august. După această experienţă interesantă, a început şi jocul. Siluete fugind prin întuneric, feţe luminate doar de focul torţelor – de aceasta au www.infoscout.ro

EVENIMENTE

avut parte Ţinutul de Miazăzi, cel de Miazănoapte, Ţinutul Soarelui Apune şi cel al Soarelui Răsare. Deşi s-a terminat fără vreun câştigător, jocul a însufleţit şi mai mult atmosfera şi temerarii s-au întors în camp animaţi de dorinţa de a continua distracţia… Timpul însă nu a fost întru totul de partea lor şi a zburat ca vântul, ziua de sâmbătă şi Olimpiada ajungându-i parcă mult prea repede. Trecând cu brio de o serie de provocări care au testat pregătirea temerarilor din acea săptămână, aceştia au recuperat floarea de crin, învingându-l în www.infoscout.ro

acest fel, împreună, pe balaur şi readucând ordinea şi armonia în Tărâmul Cercetaşilor. Înainte de a pleca însă, cercetaşii au mai avut de recuperat ceva. În timpul nopţii, li se furase steagul. Dar ei, ca buni diplomaţi ce sunt, au reuşit sa negocieze şi să îl primească înapoi în schimbul… tuturor eugeniilor din camp! Împăcaţi şi cu steagul de acum recuperat, şi-au putut lua la revedere unii de la alţii, printre regrete la despărţirea de noii prieteni şi de locul în care au petrecut zile de poveste. Irina Negruţiu

EVENIMENTE

POVESTIRI DE TINICHEA Dedicăm această creaţie camaradei noastre disparută… sperăm nu pentru mult timp!

Ti-ia-ia, ti-ia-ia, ti-ia-ia, o!

Nu mai ştiu cât am mers, dar am schimbat câteva trenuri şi într-un târziu ne-am ciocnit zdravăn de pereţii vagonului în scârţâitul de frâne care anunţa gara cu priciSpun fortăreaţă pentru că nouă aşa ni s-a părut la început. Împrejmuite cu un gard zdravăn de lemn, curtea mare şi cabana dădeau impresia că se află pe fundul unei căldări imense, ale cărei pereţi erau întăriţi de dealurile şi munţii din jur. Umplutura ei era cerul, de un albastru intens, pe bolta căruia ne zâmbea un soare prietenos. O încântare pentru ochi şi suflet! Ne-am instalat în grabă cortul....hm!hm!...“ne-am” fiindcă între timp ne împrieteniserăm 34

na, de unde am luat-o frumuşel spre Galion. Aflându-ne la loc de cinste, ceva mai sus, pot să jur că am fost primele care am văzut fortăreaţa.

cu toată lumea, toate erau ale noastre şi toţi se ajutau între ei. Curând vocile oamenilor au acoperit şoaptele pădurii. Au urmat jocuri de cunoaştere, evidenţierea lupişorilor în raport cu temerarii şi exploratorii, împărţirea pe patrule, stabilirea liderilor de patrule, a strigătului şi confecţionarea steagului tot pe patrule. Până seara tot au fost activităţi, aşa că cina a fost un eveniment cu adevărat savurat: toţi erau morţi de foame! Atunci a venit şi vremea noastră, momentul nostru de glorie, sărbătorit de atunci încolo fix de trei

ori pe zi, într-un cort maaare de armată unde puteam pălăvrăgi în voie cu suratele nostre, dar ascultam cu atenţie şi poveştile liderilor-cercetaşi despre ce se mai întâmplase peste zi. Acolo am văzut pentru prima dată două oale-şefe, care veneau mereu cu burdihanele pline, aşteptând liniştite ca toţi înfometaţii să se înfrupte din bunătăţile lor. Şi, credeţi-mă, era un adevărat festin! Într-un timp am văzut că circula o piatră preţioasă, de care, încă n-am aflat de ce, toţi se fereau. www.infoscout.ro

EVENIMENTE Apoi, din când în când, unul striga “Bombăăă!” şi, ca la un făcut, toată suflarea se întindea pe jos, care pe unde putea: picioare peste mâini, genunchi pe sub coaste. Astea au fost câteva ciudăţenii, de care toată lumea se amuza, dar au fost şi lucruri foarte serioase ca momentul spiritual sau strigătul de “Poftă!Poftă!” al unei fete care cred că se bucura de un mare respect din partea tuturor, deoarece i se răspundea de fiecare dată la unison cu un “Bună!” categoric. Peste zi se muncea intens, nu ştiu ce se tot desena, se explica şi iar se relua în discuţii până la lăsarea întunericului, în reprize întrerupte doar de jocuri amuzante. Cu mâna pe inimă vă spun ca lupişorii au lucrat de zor, uneori şi cu burta pe “Cartea junglei”, numai să ajungă să facă treabă bună. Martor mi-e Steagul arborat în prima zi! Am observat toate astea din uşa cortului, şi uneori pândind printre crăpăturile lui, aşa că nu mă puneţi să vă dau detalii...Îmi amintesc doar că trecerea timpului era bine măsurată de

Evribodi maic a sircle!

Buna farfurie de tinichea

cineva care cucuriga şi dădea ora exactă. La noi în sat ştiam că asta o face un măgar, dar cred că merge şi cocoşul....e mai delicat... Iar în noapte, târziu, adormeam în cântec de chitară, farse şi alte jocuri distractive de răsunau hăurile de clocotul veseliei. Am auzit şi de un şarpe care, bineînţeles, a preferat să-i sperie pe alţii, nu pe bieţii lupişori. Curiozitatea asta! Tz! Tz! Tz!

Într-o seară nici n-am mai avut parte de baie, pentru că lupişorii fuseseră în drumeţie-aplicaţie pe munte şi de oboseală ne-au uitat afară, în frig. Dar nu ne-am supărat. Am putut să privim mai bine stelele, luna şi focul de tabără ! Aşa ne-am ales toate trei cu o răceală zdravănă…că doar suntem de tinichea, doar vaţi dat seama, nu ? Mă grăbesc să-mi iau pastila, că lingurasurată a terminat tratamentul şi deja nu-i mai pasă de suferinţa unei biete farfurii de tablă. Îmi pare foarte rău că în toată aventura asta am pierdut-o pe draga de furculiţă. Ea era cea mai vorbăreaţă şi mai isteaţă dintre noi, un real talent în domeniul poeziei. De aia am preferat proza. Mă înclin cu sfioşenie şi închei rugându-vă să cautaţi bine, bine... printre saci de dormit, foi de cort, bocanci, suporturi de curs, poze sau diplome… o furculiţă rătăcită, spre reîntregirea familiei... Ale voastre devotate, Farfuria şi Lingura de tinichea

www.infoscout.ro

interna]ional

UN CENTRU SCOUT INTERNAŢIONAL.... LA ÎNĂLŢIME

Care e prima culoare pe care o asociezi cu muntele? Cu siguranţă vei spune: alb, albastru, poate verde; ei bine, eu spun ROZ. De ce? Hai să vedem:

printre activităţi se numără hiking, climbing, rafting, snow and ice activities, Eco-Adventure Workshops, crafts, team building etc. toate în mijlocul Alpilor

Uite că am avut o vară roz în mijlocul Alpilor. Una pe care o poţi avea şi tu dacă ai peste 18 ani, faci parte din O.N.C.R. şi dacă vorbeşti engleza.

• În 1923 se deschide Kandersteg International Scout Centre (1 174 m altitudine, Kandersteg, Elveţia) după ce Lord BadenPowell sperase înfiinţarea unui centru în care cercetaşi din întreaga lume să se întâlnească formând astfel o mini-jamboree permanentă • În ultimii ani centrul a avut anual peste 10 000 de cercetaşi din peste 40 de ţări, care au participat la activităţile puse la dispoziţie de staff-ul voluntar;

• Staff-ul este unic în lumea cercetăşiei din mai multe motive: pentru că tot timpul poartă tricou roz şi pentru că deşi sunt voluntari care au grijă de tot, de la gătit, la asigurarea cursului firesc şi aproape perfect al activităţilor şi la întreţinerea campsite-ului. • Şi nu în ultimul rând acest centru internaţional are acum şi în România un suporter oficial:p care vă poate răspunde oricând la întrebări

Nu pot să-ţi spun decât ce a fost pentru mine această experienţă. În această vară timp de două luni am lucrat ca High Season Staff în Kandersteg. Într-un fel când ajungi acolo este ca şi cum păşeşti într-un balon roz, în care îţi place să faci absolut orice indiferent de task. Realizezi cum este să ai responsabilităţi foarte mari şi ştii ce înseamnă ca uneori viaţa cuiva să depindă de tine.

www.infoscout.ro

interna]ional Staff-ul este împărţit pe două departamente: Programme şi Guest Services, care implică catering, campsite, house şi shop. Eu am lucrat pe programe, dar o zi pe săptămână aveam o zi de schimb, swap day, în care trebuia să lucrez altundeva. Acelaşi lucru se întâmpla şi după ce îmi terminam treaba pe programe dacă era nevoie de ajutor undeva. Staff-ul se împarte în Long Term Staff şi sunt cei care au o poziţie bine definită în centru, cum a fost Adriana Fodor din Cluj ca House Assistant şi ei stau pe o perioadă de la 4 luni în sus. De obicei cei care au astfel de joburi au mai fost voluntari la centru.

zâmbeşte şi te face să zâmbeşti. Toţi îţi devin prieteni într-un timp foarte scurt şi nu, nu sunt prieteni superficiali, ci prieteni pe care te vei putea baza tot timpul. Şi să nu uit un alt lucru care uneşte staff-ul - este un obiect a cărui dispariţie duce la haos: Gossip Book care sincer funcţionează tot timpul. Aici poţi afla tot despre cei care sunt voluntari la centru, necontând dacă e vorba despre Long Term Staff

sau Helpers, dacă spui vreo prostie sau faci ceva mai ieşit din comun acolo ajunge, nici eu nici Adriana nu am dezamăgit la acest capitol:p Şi pe final nu pot să spun decât că merită să vezi cum e viaţa într-un balon roz şi că poţi afla mai multe de la suporterul KISC pe România, adică eu, Cristina Grivase (cristina_grivase@yahoo.com) şi sunt convinsă că şi Adriana vă poate spune cum e să fii Long Term Staff. Ne auzim şi „Let your simile be your umbrella” , motto-ul acestei veri în Elveţia. Cristina Grivase

Short Term Staff sunt cei care merg acolo pe o perioadă de 3 luni în cele patru sezoane: Spring, Summer, Autumn şi Winter. High Season Staff sunt cei care ajută vara în cele mai aglomerate 6 săptămâni (şi ei au mai fost voluntari la centru înainte), iar Helpers sunt cei care pot merge oricând şi ajută în departamentele în care este nevoie de mai mulţi oameni. Adevărul este că lucrezi uneori şi mai mult de 12 ore pe zi dar sincer nu îţi dai seama pentru că întâlneşti nişte oameni extraordinari care te fac să te simţi forte bine şi atunci când mergi la căţărat şi când speli pe jos sau faci de mâncare. Şi ai de învăţat ceva de la fiecare. În balonul ăsta roz toată lumea www.infoscout.ro

DIVERTISMENT

Ştiaţi că...

Cel mai lung zbor al unei găini este de 13 secunde?

Jimmy Carter a fost primul preşedinte SUA care s-a născut într-un spital?

Există şanse mai mari să mori lovit de un dop de şampanie decât de o muşcătură de păianjen?

Eschimoşii folosesc frigidere ca să nu le îngheţe alimentele? O singură persoană la 2 miliarde trăieşte cel puţin 116 ani? Greutatea totală a tuturor termitelor este de 10 ori mai mare decât greutatea totală a omenirii?

O furnică poate să ridice de 50 greutatea sa corporală, să tragă o sarcină de 30 de ori mai grea decât ea şi de fiecare dată când o furnică moare intoxicată, aceasta cade pe partea dreaptă? Un gândac poate trăi 9 zile fără cap, până moare de foame?

Oamenii sunt singurele primate care nu au pigmenţi în palmă?

7 din 10 oameni se tem de întuneric?

În 10 minute, un uragan eliberează mai multă energie decât toate armele nucleare din lume?

Gura unui câine este de 200 de ori mai curată decât cea a unui om?

Elefanţii sunt singurele mamifere care nu pot să sară?

Cel mai lung nume de oraş are 167 de litere?

111,111,111 x 111,111,111 = 12,345,678,987,654,321???

Strănutul se propagă din interiorul cavităţii bucale cu 160 km/h?

Ochiul unui struţ este mai mare decât creierul său?

Muzica rock distruge plantele?

Delfinii dorm cu un ochi deschis? E posibil ca o vacă să urce scările, dar nu poate să le coboare? Dacă ai urla pentru 8 ani, 7 luni şi 6 zile ai produce destulă energie cât să încălzeşti o ceaşcă cu cafea? Lovindu-te cu capul de perete, consumi 150 kcal/oră? Crocodilul nu poate să scoată limba? Oana Mitruţ

www.infoscout.ro

GÂNDURI

principii [i valori

HEAL THE WORLD “Heal the world, make it a better place…” (M. Jackson) “Dând nume animalelor, potrivit poruncii dumnezeieşti, omul le rânduieşte în cuprinsul Creaţiei; purtând aproapelui dragoste şi acordându-i încredere, face din el o PERSOANĂ, altceva decât un individ” ( N. Steinhardt) „În drumul vostru pe acest pământ lăsaţi o urmă […]. Depinde de voi unde această urmă îi va conduce pe cei care o urmează” (după Baden Powell) “Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să fac tot ceea ce-mi stă în putinţă […]” (după Promisiunea pentru lideri)

Sunt câteva evenimente şi idei care în ultima perioadă m-au făcut din nou să mă gândesc la rolul, la importanţa pe care eu, ca LIDER, le am în viaţa celor care au încredere în mine şi mă urmează. Deşi nu în ordinea importanţei sau relevanţei, acestea ar fi: • moartea lui Michael Jackson; • depunerea promisiunii de lider de către 3 dintre persoanele pe care le cunosc; • “Jurnalul fericirii”, una dintre www.infoscout.ro

cărţile pe care le-am descoperit cam târziu, mărturia celui care a fost unul dintre eroii mai mult sau mai puţini recunoscuţi ai României prin pătimirea sub regimul comunist; • închiderea anului scout la AMD Bucureşti şi participarea, tangenţială ce-i drept, la Cupa Izvoarelor. Am în minte una dintre cele mai frumoase abordări în ceea ce 39

principii [i valori

GÂNDURI

priveşte prezentarea cercetăşiei, o idee care permanent îmi dă ghiont în momentul în care, prin ceea ce fac, ceea ce spun, ceea ce propun, mă abat de la adevărata valoare pe care cercetăşia o transmite celor „mai mici decât noi”. Cercetăşia este cercetăşie în momentul în care activităţile sunt construite pornind de la principalul personaj, COPILUL (indiferent cât de tânăr sau în vârstă ar fi): securitatea copilului, bucuria copilului, valorizarea copilului. Structurile superioare ( patrule, centre locale, echipe naţionale, consiliu director sau preşedinţie) nu au nicio valoare dacă, prin ceea ce se realizează, ceea ce se propune, ceea ce se urmăreşte, nu au în prim plan COPILUL. 40

„Heal the world, make it a better place” e unul dintre versurile simple, directe, care reuşesc să transmită un mesaj concret,unul dintre mesajele care se adresează parcă în mod direct nouă, cercetaşilor, care se aseamănă foarte mult cu mottoul ce îl avem noi ca şi cercetaşi Să lăsăm lumea un pic mai bună... Nu sunt un fan înfocat al lui Michael Jackson, dar îl admir pentru curajul de a trage un semnal de alarmă referitor la viitorul copiilor lumii. Câţi oare dintre artiştii cunoscuţi au reuşit să transmită un astfel de mesaj mai bine decât a reuşit el să o facă prin această simplă melodie? Cât de mult reuşim noi să transmitem un astfel de mesaj prin ceea ce facem, prin ceea ce suntem?

Atât Cupa Izvoarelor, cât şi închiderea anului scout la AMD Bucureşti, au fost două dintre ultimile ocazii de a vedea, de a realiza, de a-mi aminti de acea PERSOANĂ pentru care eu am devenit şi sunt lider, pentru care în continuare sunt cercetaş. Nu pentru a-mi revedea prietenii împrăştiaţi prin ţară, nu pentru ocaziile inedite de a vizita alte ţări, nu pentru drumeţiile în vârf de munte sau pentru serile la chitară am rămas cercetaş. Ci pentru valorizarea acelei PERSOANE care are încredere în mine, în ceea ce fac, în ceea ce-l învăţ, în ceea ce-i transmit, în ceea ce mă urmează. Dragostea şi încrederea - două dintre elementele care îl fac pe „cel mic” să se simtă valorizat, care îl fac să crească, care îl fac să devină acel „responsabil www.infoscout.ro

GÂNDURI membru al comunităţii”, care îl ajută să devină OM. Dragoste – pentru a-i transmite copilului că este important pentru noi, pentru a-l accepta aşa cum este el, pentru a-l ajuta să se simtă parte a comunităţii din care face parte (patrulă, familie, grup scout etc.), pentru a-l face să se simtă în siguranţă. Încredere - pentru a-i arăta copilului dragostea ce i-o purtăm, pentru a-l ajuta să se şi să descopere singur, pentru a-l ajuta să devină o PERSOANĂ şi nu un simplu individ... În ultima seară de Cupă şi în prima seară de DIN (Descurcăte în necunoscut), trei dintre persoanele care şi-au asumat rolul de a fi facilitatorii, îndumătorii celor mai mici decât ei, trei dintre persoanele pe care le apreciez pentru implicarea, dăruirea de care dau dovadă, au promis în faţa lui Dumnezeu, în faţa cercetaşilor,

www.infoscout.ro

dar cel mai important, în faţa propriei lor persoane, că „vor face tot ceea ce-mi stă în putinţă...” pentru a „însănătoşi” această lume, prin punerea pe primul plan pe cel mai mic, pentru a-i oferi dragostea şi încrederea necesară pentru a deveni un OM, o PERSOANĂ implicată şi sensibilă la problemele comunităţii şi persoanelor din şi în rândul acesteia. În urma noastră lăsăm o urmă. Depinde de noi dacă acea urmă îl va ajuta pe cel mic să devină un OM sau îl vom trece în tristele anale ale lumii contemporane unde OMUL este pe cale de dispariţie... Depinde de noi, ca deschizători de drumuri, ca cei ce ne urmează să fie cei care vor contribui la rândul lor la transmiterea unui mesaj de revenire, de însănătoşire a lumii prin re-

principii [i valori cuperarea vechilor valori: bucurie, prietenie, credinţă, dragoste, dăruire, responsabilitate. Depinde de dragostea şi încrederea pe are o oferim noi pentru ca OMUL să formeze la rândul său alţi OAMENI. Prin dragoste, prin încredere, prin bucurie vom fi şi noi dintre cei care îşi imaginează, îşi doresc şi contribuie la crearea unei lumi mai bune, unei lumi mai sănătoase. Prin dragoste, prin încredere, prin bucurie, vom întări speranţa celor mici într-o lume puţin mai bună decât au găsit-o. Prin bucuria, încrederea şi dragostea care trebuie să fie parte a tot ceea ce facem pentru cei mici. Adrian Secal