http://www.infoscout.ro/docman_docs/infoscout_14_aprilie2009 by Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei, Departamentul de Imagine

CITATUL LUNII

"Fă mai mult decât se cere! Care este diferenţa între cineva care îşi atinge scopurile constant şi cineva care petrece întreaga viaţă urmându-l pe primul? Acel kilometru în plus!" Gary Ryan Blair Gary este preşedinte GoalsGuy Learning Systems, o organizaţie ce oferă pachete de training, a cărei misiune este de a ajuta clienţii lor să construiască şi să susţină performanţe superioare.

CITATUL LUNII

EDITORIAL Legenda timpului...

Cum o fi, oare, să priveşti înapoi la 80 de ani de cercetăşie? Cum o fi să te trezeşti de atâta timp în fiecare dimineaţă spunându-ţi : ”Sunt cercetaş!” şi să adormi seara cu acelaşi gând? Împreună cu echipa InfoScout, am avut onoarea să privesc două cămăşi pe care timpul le-a făcut să pară mai puţin colorate, în schimb, le-a ”împovărat” cu onoare, amintiri dragi şi fapte bune. Am ascultat poveşti de nepreţuit despre cercetaşi şi cercetăşie, despre viziune şi conştiinţă, despre aventuri şi prieteni. Am sorbit vrăjit fiecare cuvinţel şi am răsfoit cu mâini tremurânde fotografiile primilor cercetaşi români. Dar, mai presus de toate, am cunoscut doi oameni, doi cercetaşi adevăraţi pentru care până şi timpul a stat în loc să le cunoască legenda, să le adune înţelepciunea de o viaţă şi să le admire frumuseţea sufletului. Domnule Vornicu, Domnule Decuseară, vă mulţumim pentru un secol de cercetăşie şi cu un salut binecunoscut, vă promitem că nu vă vom uita niciodată. Veţi rămâne cercetaşii noştri de căpătâi şi cavaleri eterni ai florii de crin. Cu bucurie şi mândrie, Lucian Nedeluţ, Redactor-Şef InfoScout

Cuprins 4 8 10 12 14 18 22 24 28 30 32 35 38 40 43 46 50

Adunarea Generală 2009 Ştiri Povestea continuă: "Încrederea" Tehnici cercetăşeşti: Semne şi semnalizare Centrul Local se prezintă: “Sfântul Anton” Iaşi Încotro? Hai-hui prin Vâlcan! Interviu cu un părinte: dna. Corina Băiţoiu Cercetăşia şi natura: Africa de Sud România prinde rădăcini RO-mania - un proiect de succes Cine a pierdut meciul... la reculegere? La joacă cu vântul Insomnia (I) Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova A XXII-a Jamboree Mondială Paşi noi spre primii cercetaşi Scouting Seeds Fii TU schimbarea!

REDACŢIA COORDONATOR: Alin Pascaru REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ REDACTORI: Laura Băduţ Claudia Naiba Claudia Coandă Monica Jicmon Manuela Hortolomei Ada Rascol Andreea Blaj Oana Mitruţ Ana Benchea COLABORATORI: Ioana Lucaciu Adrian Secal Alex Moldovan LAYOUT: Boris Boberschi CORECTURĂ: Laura Hen Flori Budău Alexandra Cochieci Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare. Dacă vrei să faci parte din echipă, trimite un mail la echipa@infoscout.ro

Adresa de contact a redacţiei: redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

na]ional

ACTIVIT|}I

ADUNAREA GENERAL| 2009

Agitaţie, forfoteală, eşarfe, cămăşi, cutii, foi, steaguri, afişe, mese, scaune, dosare... Aşa arăta curtea Şcolii Nr. 71 din Bucureşti în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2009. Se anunţa mare Adunare Generală (AG) a cercetaşilor României şi, pe drept cuvânt, asta a fost! 4

www.infoscout.ro

ACTIVIT|}I

na]ional

pentru ca fiecare să îşi aducă aminte că suntem la o adunare la care discutăm una-alta, luăm decizii şi mai ales cădem de acord, fapt pentru care îi mulţumim părintelui Iulian Budău, responsabilul departamentului de Principii şi Valori în cadrul ONCR. După ce s-a verificat cvorumul (număr minim de membri necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare să fie valabil constituită sau să poată lua o hotărâre valabilă - n.r.) s-a trecut la discuţii şi decizii. Primul punct în ordinea de zi a fost prezentarea raportului pe 2008 a Consiliului Director, moment în care fiecare responsabil de departament şi-a prezentat raportul de activitate. Apoi s-a trecut la completarea Consiliului Director: Adrian Secal, responsabil Dep. Programe, Iulia Şulea, pentru Dezvoltare Organizaţională şi Sorin Boroş pentru Management. Felicitări! A urmat rectificarea bugetară pentru anul 2009 şi propunerea bugetului pe 2010. Iar dupa asta, unul din cele mai delicate momente ale Adunării: desfiinţarea unor centre locale. Anul acesta a Încă de la primele ore, a început să vină ba câte o echipă de staff, ba câte un participant mai matinal, ba un curios care se întreba ce se întâmplă în şcoală sâmbăta. Până la ora 10, mai toţi participanţii veniseră. Strângeri de mâini, îmbrăţisări calde, revederi cu vechi şi buni prieteni, noi cunoştinţe, discuţii vesele şi gălăgioase. Cam aşa ar arăta tabloul iniţial al AG-ului. Dar, cum nu totul e perfect, până la sosirea tuturor, până ce toată lumea s-a semnat, înregistrat, luat ecuson etc., a mai trecut o oră şi totul a început la ora 11. Preşedintele ONCR, Alexandru Moldovan, a luat cuvântul şi a prezentat ordinea de zi. Apoi a urmat un mic moment spiritual www.infoscout.ro

na]ional

ACTIVIT|}I albastră, cele trei reprezentând simbolic tricolorul. Proiectul este la stadiul de propunere, iar AG-ul şi-a dat consimţământul ca acesta să treacă la faza următoare, în care să se lucreze mai mult pe parte de branding organizaţional, responsabilitate a Departamentului de Imagine. În termen de un an se vor definitiva elemente specifice ale cercetăşiei în România, iar la următorul AG se vor evalua progresele şi se vor lua decizii în legătură cu strategia de imagine. Amintim faptul că tricoul galben a fost votat de majoritate ca tricou naţional aşa că, vizitaţi Scoutshop-ul pentru cel mai nou tricou ONCR!

fost propus un număr foarte mare de centre locale spre desfiinţare din cauza inactivităţii, a neplăţii cotizaţiei sau pentru că au depus cerere: nici mai mult, nici mai puţin de 15! C.L. Peleş, Sinaia, propus spre desfiinţare, a primit răgazul de a-şi pune la punct raportul de activitate şi a fost sfătuit ca, pe viitor, să comunice mai bine cu Consiliul Director şi cu Echipele Naţionale, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. De 6

asemenea, s-a decis înfiinţarea a două noi centre, Pucioasa şi Rădăuţi. Le urăm bun venit şi la cât mai mulţi cercetaşi! Un alt punct al ordinii de zi a venit din partea Scoutshop-ului. Cristi Moldovan, responsabil Scoutshop, a prezentat un nou model de cămaşă, propunând un set de trei elemente care ar putea deveni specifice Cercetaşilor României: tricoul galben, cămaşa roşie-cărămizie şi eşarfa

În final, s-a prezentat raportul Caravanei Scout 2008 de către Alexandru Moldovan şi proiectul braşovenilor, ”Tineri pentru o lume mai bună”, care sperăm că va fi detaliat într-un viitor articol. De asemenea, Iulia Şulea, noua responsabilă a Departamentului de Dezvoltare Organizaţională a prezentat Sistemul de Progres al Centrelor Locale, proiect pilot ce îşi propune susţinerea dezvoltării fiecărui centru local în parte. Acestea fiind spuse, Adunarea Generală 2009 s-a încheiat. Au urmat strângeri de mână, schimbări de date de contact, propuneri de colaborări, iar holul de la etajul 1 al Şcolii Nr. 71 a devenit iar numai forfotă şi agitaţie. Entuziasm, perseverenţă, capacitate de decizie, argumente, propuneri şi împotriviri, totul sub lumina blândă a soarelui de primăvară, reprezintă un sumar rezumat al zilei. Laura Hen www.infoscout.ro

ACTIVIT|}I

na]ional

ORGANIZARE Dar... oare cine a stat în spatele AG-ului? Doar nu credeaţi că s-a organizat spontan! Au fost, ca întotdeauna, oameni care au depus efort şi timp pentru ca totul să decurgă şnur. Vom vedea în cele ce urmează, părerea coordonatorului, Mihaela Ciobanu, despre ceea ce a însemnat AG 2009 cu adevărat. Laura Hen, redactor: Salut, Mihaela! Acum, că a trecut AG-ul, hai să facem o evaluare. Care e cuvântul ce ar defini cel mai bine AG 2009? De ce? Mihaela Ciobanu: Nu pot defini Adunarea Generală printr-un singur cuvânt deoarece aceasta reprezintă evenimentul cel mai important al anului pentru ONCR, moment care implică nu doar luarea de decizii, evaluarea şi transmiterea de informaţii cu privire la activităţile desfăşurate pe parcursul întregului an, ci şi eficientizarea colaborării dintre Consiliul Director şi centrele locale. L.H.: Majoritatea lumii vede AG-ul ca o singură zi în care se discută, se iau decizii etc. Dar cum e în spatele baricadei? Când a început şi când s-a sfârşit pentru tine? M.C.: Pregătirea Adunării Generale presupune, într-adevăr, multă muncă, însă o bună organizare şi colaborare cu cei implicaţi face ca totul să fie mai uşor. Am demarat întreaga activitate cu o lună înainte şi totul se va încheia în momentul în care vom avea evaluarea finală a evenimentului.

www.infoscout.ro

Mihaela Ciobanu L.H.: Care au fost momentele cele mai tensionate ale organizării? M.C.: Cele 24 de ore dinaintea evenimentului. Din cauza faptului că am primit o parte din materialele pentru mapă noaptea târziu, ne-a fost greu să găsim un loc pentru a le multiplica, iar când problema parea că s-a rezolvat într-un final, pe la ora 2 dimineaţa, xeroxul s-a defectat şi nu am putut fotocopia întreaga documentaţie decât cu câteva momente înainte ca Adunarea să înceapă. Aceasta nu a fost singura dificultate cu care m-am confruntat însă, cu sprijinul unei echipe şi al unor prieteni de nădejde, am reuşit să le depăşesc pe toate cu bine.

L.H.: Idei pentru următorul AG? M.C.: O idee ar fi organizarea unei Adunări Generale de 2 zile, care să includă workshop-uri şi dezbateri pe diverse teme, pentru a se putea lua decizii pe baza unor fundamentări bine întemeiate şi a unor expuneri cât mai clare pentru toţi participanţii. M-am gândit la acest lucru deoarece am observat, pe parcursul evenimentului, necesitatea unei mai bune informări a reprezentanţilor centrelor locale asupra problemelor supuse votului. L.H.: Mulţumim şi multă baftă în tot ceea ce întreprinzi! M.C.: Cu multă plăcere şi mult succes în continuare şi vouă!

na]ional

{TIRI

„CERCETAŞII ROMÂNIEI”, MARCĂ ÎNREGISTRATĂ Marca „Cercetaşii României” a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), devenind din 16 februarie marcă înregistrată în România, informează Alexandru Codreanu. Certificatul de înregistrare al mărcii numărul 95745 „Cercetaşii României” a fost eliberat pe 26 martie. Anul trecut, pe 16 iunie, s-a depus la OSIM o cerere în numele Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României” de înregistrare a

mărcii mai sus menţionte cu elemente figurative pentru servicii de educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale. De asemenea, au fost revendicate culorile galben, verde şi portocaliu, potrivit lui A. Codreanu. „La 95 de ani de la prima constituire a Cercetaşilor României, ONCR intră pe bună dreptate în posesia mărcii înregistrate «Cercetaşii României». Fie ca acest lucru să fie de bun augur!”, a conchis acesta.

„HAI SĂ FACEM UN JOC” În perioada 23-26 aprilie va avea loc un Stagiu de animaţie la Cluj prin care se va oferi participanţilor posibilitatea de a-şi dezvolta gama de jocuri sau abilităţile de animator. Stagiul se adresează în special celor ce vor să facă parte din Staff-ul Scoutland 2009 (Campul Naţional de Temerari din Munţii Apuseni ce va avea loc la vară). Doar 20 de locuri sunt disponibile, iar înscrierea se face pe principiul „primul venit – primul servit”, cu prioritate pentru viitorul Staff Scoutland.

„EXPRIMĂ-TE PRIN FAPTE! FII VOLUNTAR!” Săptămâna Naţională a Voluntariatului (SNV) se va desfăşura anul acesta în perioada 11-17 mai. „SNV este un eveniment naţional menit să mobilizeze cât mai mulţi voluntari care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor lor şi să atragă sprijinul celorlalţi pentru activitatea voluntarilor şi recunoaşterea meritelor voluntarilor!”, potrivit invitaţiei celor de la Pro Vobis, organizatorii evenimentului. SNV este un eveniment deschis tuturor persoanelor, organizaţiilor, instituţiilor, grupurilor de initiaţivă care doresc să desfăşoare activităţi de voluntariat sub egida

SNV, dar şi viitorilor vo luntari care doresc să se implice în activităţi de voluntariat în cadrul evenimentelor organizate în Săptămâna Naţională a Voluntariatului. Ediţia de anul acesta a SNV se desfăşură sub motto-ul „Exprimă-te prin fapte! Fii Voluntar!" şi este finanţată de către Uniunea Europeană prin programul Tineret în Acţiune.

www.infoscout.ro

{TIRI

na]ional

JUNIOR RANGER 2009 C.L. Râmnicu Vâlcea va organiza vara aceasta o serie de campuri în cadrul proiectului „Junior Ranger – Activităţi de educaţie ecologică” în Rezervaţia Naţională Căldarea Călcescu din Munţii Parâng. „Vom organiza câteva serii de campuri de câte 6 zile la Obârşia Lotrului. Campurile vor începe în 13 iulie a.c., câte 6 zile. Este indicat să vă înscrieţi în grupuri de cât mai mulţi cercetaşi din acelaşi centru local, cel mai bine cu patrula din care faceţi parte”, a precizat în invitaţia evenimentului Nicu Almaşi, şeful echipei executive de programe a C.L. Mircea cel Bătrân Râmnicu Vâlcea. Programul constă în hike-uri în Munţii Lotrului şi Latoriţei, activităţi de management al Rezervaţiei Naţionale Căldarea Călcescu şi diverse ateliere. Nu vor lipsi nici serile cu cântec în jurul focului de tabără sau jocurile cercetăşeşti. De asemenea participanţii vor primi badge-ul campului şi pălăria Junior Ranger.

Proiectul este finanţat parţial de Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc în cadrul programului de finanţare Spaţii Verzi – componenta Arii naturale protejate.

PELERINAJ LA TAIZE Pelerinajul de la Taize va avea loc anul acesta în perioada 12-27 august. Taize este o mică localitate în Franţa unde, vară de vară, se desfăşoară activităţi spirituale propice meditaţiei, adresate diferitelor confesiuni. Traseul, cu plecare din Iaşi, va parcurge mai multe oraşe importante din Ungaria, Austria şi Germania, iar costul călătoriei este de 320 de euro. În pelerinaj pot merge tineri cu vârste între 18 şi 35 de ani cu o participare activă în centrul lor local. Mai multe detalii despre pelerinaj sunt disponibile pe site-ul www.taize.fr/ro . Rubrică realizată de Laura Băduţ www.infoscout.ro

povestea

LUPI{ORI

EPISODUL 7

~NCREDEREA

O nouă zi ne îndreaptă privirile spre însoritele dealuri Seeonee, unde jungla este nemăsurat de frumoasă şi de plină de viaţă, acum că ceaţa s-a risipit. Copacii par adevăraţi giganţi în bătaia soarelui, ferigile şi-au ridicat frunAcelaşi lucru îl vor face şi Yupi şi mentorii săi, după o scurtă şedinţă de sfătuit şi de tras concluzii în urma ultimei păţanii a lupişorului cu maimuţele. Reuniţi la cascadă, Bagherra, Baloo, Hathi şi Kaa îl aşteaptă pe lupişorul întârziat probabil 10

zele la metri deasupra solului absorbind cu sete căldura şi lumina astrului. Peste tot se zăresc animale mai mari sau mai mici, mai în vârstă sau pui, făcând o baie de soare cu burtica ridicată, jucându-se prin copaci sau sub cascadă.

din cauza unei veveriţe după care îi place atât de mult să alerge. Profitând de momentul de relaxare, Hathi intră în apă, un fior de plăcere cutremurându-i trupul greoi. Bagherra stă pe o creangă,

cu o labă atârnându-i leneş şi urmărind un fluture ce tocmai i s-a aşezat pe bot, Baloo moţăie la umbra copacului, în timp ce Kaa încearcă să hipnotizeze un şoricel ca să-şi potolească foamea. Însă toate lucrurile bune au şi un sfârşit. Starea de rewww.infoscout.ro

LUPI{ORI

laxare încetează în clipa în care Yupi vine alergând cu limba atârnându-i într-o parte şi cu urechile fluturându-i la fiecare pas săltat, sărind în apă şi stropindu-i pe toţi. - Merssssi, spuse ironic Kaa, uitându-se la şoricelul ce fugea mâncând pământul. Numai ce reuşissssem să îmi adorm gusssstarea. - Nu-i nimic Kaa, mai sunt şi alte gustări ce aşteaptă să fie hipnotizate de tine, îl „linişti” Hathi. Acum că a ajuns şi Yupi, şedinţa poate începe.Voi deschide discuţiile prin a-ţi da cu-

vântul, lupişorule, pentru a ne spune cum vezi tu aventura trăită zilele trecute. Ieşind la mal, Yupi se scutură de apă zburlindu-i-se blăniţa, apoi răspunse: - Mama mi-a spus că maimuţele sunt mult mai periculoase pe o vreme ca aceea şi, la început, când am văzut maimuţa, mi s-a făcut frică de ce îmi putea face, dar mi-am amintit că, dacă nu-mi păstrez calmul, voi fi www.infoscout.ro

într-un mare pericol. Apoi, maimuţa mi-a spus o poveste cu o luptă legendară a strămoşilor ei şi că numai de la ea o pot auzi, pentru că nu mă consideră prea mic pentru a o afla, aşa cum mă consideră mami şi tati. Iar gândul ăsta nu-mi place. Aşa că m-a făcut să am încredere în ea. La un moment dat mi-am dat seama că mersesem prea mult, iar eu nu ajunsesem încă acasă. Când aţi venit să mă salvaţi din oraşul maimuţelor nu eram în pericol pentru că clanul lor are o înţelegere încheiată cu lupii şi ele nu doreau răul niciunui lup. - Crezi că ai făcut bine că ai avut încredere în maimuţă? - Păi...nu am păţit nimic până la urmă. - Dar ai fi putut păţi. Vezi tu, Yupi, încrederea este un lucru firav şi nu poate fi acordată oricui. În primul rând trebuie să ai încredere în tine, apoi în familie şi prieteni. Străinilor nu le-o poţi acorda pâna nu ai dovada că sunt de încredere.

povestea

încrederea nu te dezamăgeşte; te poţi baza pe ea. - Maimuţa nu merita să am încredere în ea. Dar nu mi-a făcut niciun rău. - Fizic, nu. Dar ţi-a înşelat aştepările. Ai avut încredere că te duce acasă, iar ea a făcut contrariul. În străini nu trebuie să ai prea uşor încredere. Singura care sigur îţi vrea binele este familia. Chiar şi prietenii pot fi înşelători şi trebuie aleşi cu grijă. Prietenia pe încredere se bazează. Acestea fiind spuse, micuţule Yupi, ştiu că de acum înainte vei face ceea ce trebuie. Avem încredere în tine. Acum, cine vrea să facă întreceri înot? Astfel Yupi a mai făcut un pas spre maturitate, iar cu asemenea prieteni-mentori, sigur lupişorul va deveni puternic şi înţelept. Ziua a continuat la cascadă cu jocuri şi a ţinut până noaptea târziu sub clar de lună. Claudia Naiba

- Dar mi-a zis că mă consideră destul de mare încât să pot auzi povestea... - Maimuţa ţi-a câştigat încrederea cunoscându-ţi punctele slabe: naivitatea şi faptul că nu-ţi place să fii considerat prea mic pentru a face anumite lucruri. Asta înseamnă că te-a păcălit, te-a înşelat. Încrederea în cineva se capătă în timp, iar acea persoană trebuie să îţi demonstreze că este demnă de încrederea ta. Aceasta se bazează pe faptele pe care le face, îşi respectă cuvântul când promite ceva şi spune adevărul. O persoană care merită 11

abilit\]i

TEMERARI

TEMERARI - TEHNICI CERCET|{E{TI

SEMNE {I SEMNALIZARE Fie că se aventurează prin păduri, pe poteci de munte, de-a lungul râului, fie prin desişul junglei, prin arşiţa deşertului sau îndură gerul polar, un cercetaş trebuie să cunoască marcajele atât de necesare, să ştie să ceară ajutor în caz de primejdie şi să lase, la nevoie, semne în urma sa pentru cei care, fie s-au rătăcit, fie sunt în întârziere. SEMNE, CODURI, MARCAJE

scurte şi lungi - cunoscute în mod comun ca „puncte” şi „linii” - pentru litere, cifre şi caracterele speciale specifice oricărui mesaj.

aprins, veţi pune frunze verzi, iarbă, cetină sau fân ud pentru a scoate fum. Acoperiţi apoi focul cu o pătură udă, ridicând-o din când în când pentru a elibera la intervale regulate câte o buclă de fum. Se pot astfel realiza semnale scurte sau lungi. Pentru un semnal scurt, pătura se va menţine ridicată de pe foc două secunde şi apoi se va aşeza la loc. Pentru un semnal lung, pătura se va ridica timp de 5-6 secunde. În acest fel, între două semnale consecutive se vor scurge opt secunde. Din această combinaţie de semnale lungi şi scurte veţi reuşi să transmiteţi cu ajutorul codului Morse, mesajul dorit.

MARCAJELE MONTANE

Semnalizarea cu ajutorul sunetului

SEMNALIZARE Le întâlnim peste tot la munte, pe poteci, în drum spre cabană sau locul de campare, prin văi adânci şi chiar pe creste. Aparent sunt doar forme geometrice colorate, dar pentru cercetaşul aventurier, ele spun mult mai multe. a) bandă verticală - pe fond alb pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care sunt, de regulă, trasee de creastă; b) crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legatură; c) triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb pentru marcarea traseelor secundare; d) punctul cu cercuri simple (albe) pentru traseele în circuit, sau duble (de culoare albă şi roşie). Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.

CODUL MORSE Codul Morse sau alfabetul Morse este o metodă de transmitere a informaţiei folosind secvenţe standardizate de semne sau pulsaţii

Semnalizarea cu ajutorul fumului Mai întâi va trebui să încropiţi un foc obişnuit. Odată ce acesta s-a

Principiul este acelaşi ca la semnalizarea cu ajutorul fumului. Folosind un fluier, o sirenă, un transmiţător sau orice obiect care produce zgomot, puteţi să vă

ALFABETUL NATO Cunoscut ca „alfabetul radiotelefonic internaţional”, alfabetul NATO este cel mai des folosit sistem de transmitere fonetică în telecomunicaţii. Fiecarei litere îi este atribuit un cod convenţional, de largă utilizare, astfel încât, indiferent de limba în care se transmite mesajul, acesta să poată fi uşor recepţionat şi înţeles, evitându-se astfel distorsiunile şi ambiguităţile. A- Alfa B - Bravo C - Charlie D - Delta E - Echo F - Foxtrot G - Golf H - Hotel I - India

J - Juliett K- Kilo L - Lima M- Mike N- November O - Oscar P - Papa Q - Quebec R - Romeo

S - Sierra T - Tango U- Uniform V - Victor W- Whiskey X - X-ray Y - Yankee Z - Zulu

www.infoscout.ro

TEMERARI

Aşteaptă aici

Codul MORSE folosiţi de semnale lungi şi semnale scurte pentru a transmite mesajul în cod Morse.

Semnalizarea cu ajutorul braţelor Se pot folosi şi braţele pentru a comunica prin Morse. Astfel, un braţ întins va însemna un punct, iar două braţe întinse vor însemna o linie, rotirea circulară înseamnă apel etc. Pentru ca aceste semnale să fie vizibile, vă puteţi folosi de mici panouri colorate, de obicei albe sau roşii.

abilit\]i

Direcţie greşită Apă nepotabilă

Întoarce-te la vatră

Sunt gata Sunt absent

Sunt la 2 km de aici

Semnele de pistă O metodă deosebită de a lăsa mesaje codate în natură este utilizarea semnelor de pistă. Marele avantaj îl reprezintă faptul că puteţi folosi aproape orice găsiţi la îndemână: pietre, lemne, ramuri, frunze, iarbă etc. Pentru ca cei ce urmează să recepţioneze mesajul, încercaţi să evidenţiaţi semnele cât mai bine.

Ia-o la dreapta

Pericol

Obstacol de ocolit

Ia-o la stânga

Atenţie

Direcţie Apă potabilă

Scrisoare ascunsă www.infoscout.ro

Direcţia campului

Patrula separată în 2 şi 3

Bivuac Şi în final, un mic test criptat: -... .--. . ... - . -- .- -. -.. .-. ..-.. . - .. -. . ..--. Lucian Nedeluţ 13

na]ional

PREZENTARE

Centrul Local se prezint\

“Sfântul Anton” Ia[i SCURT ISTORIC AL CENTRULUI LOCAL

Numele centrului este “Sf Anton” Iaşi şi a luat fiinţă în cadrul ASCRO (Asociaţia Scout Catolică Română) în anul 1991, când un grup de cercetaşi italieni de la AGESCI a venit în România pentru a le explica şi arăta tinerilor de aici ce este cercetăşia. Din 2002 este membru ONCR, având o participare constantă la evenimentele importante din cadrul organizaţiei. Am avut şi momente de cotitură în mica noastră istorie, când flacăra entuziasmului de abia mai pâlpâia sau, din pacate, se stingea pentru unii, dacă nu era întreţinută. Astfel, centrul a ajuns să numere într-un timp 3 lideri şi 10-12 cercetaşi. Am trecut până la urmă cu brio, zic eu, de acea perioadă şi acum, la ultima strigare, numărăm 60 de cercetaşi activi la toate ramurile de vârstă, dintre care 8 lideri şi 7 ajutor de lideri (5 lupişori, 10 temerari, 30 exploratori). 14

EVENIMENTE NAŢIONALE LA CARE AU PARTICIPAT Centrul nostru participă constant la evenimentele naţionale printre care amintesc: Cupa Izvoarelor, Unitate şi Prietenie, Lumina Păcii de la Betleem, Bipiloniada, BucurestiQuest, campul naţional pentru lupişori, Lupişorul Mesager. Am avut şi cercetaşi care au participat la evenimentele internaţionale Jamboreea din Anglia 2007, Sibiu Crossroads of Cultures 2007. Am avut colaborări cu cercetaşi francezi şi italieni. De asemenea, avem exploratori dornici de a-şi depăşi limitele, care iau parte la programul International Award.

CE AU ORGANIZAT EI, CE PREMII AU OBŢINUT... Este o tradiţie a centrului ca, pe ramuri de vârstă, în perioada de vară, să se organizeze campuri de unitate, acestea reprezentând www.infoscout.ro

PREZENTARE suma tuturor orelor petrecute la cercetaşi pe un an de zile.

CE ŞI-AU PROPUS PENTRU ANUL 2009

În preajma Crăciunului organizăm un spectacol prin care dorim să împărtăşim bucuria şi entuziasmul nostru şi celor din jur. Anul trecut l-am organizat la un azil de bătrâni, le-am cântat colinde şi de la lupişor până la explorator s-a participat cu câte un moment artistic. De 2 ani, exploratorii, în perioada sărbătorilor, colindă pe stradă, iar din banii obtinuţi se iau diverse lucruri cu care se merge la copiii nevoiaşi din satele din jurul Iaşiului. Daca e sa vorbim de premii, ne putem mândri că am câştigat de 2 ori la rând Cupa Izvoarelor, locul 1 la Bipiloniada 2008, premii individuale la BucurestiQuest, locul 1 Cupa Regionala la Scoutball 2007.

Acordăm o atenţie deosebită formării viitorilor lideri, pentru că prin ei putem avea continuitate în tot ceea ce facem. Aşa că, pentru 2009, dorim să organizăm o mică ieşire de motivare de 2-3 zile la care să participe toţi liderii şi ajutorii de lider ai centrului. Am uitat să precizez că avem cel puţin o întâlnire pe lună cu liderii din centru. Am început de la sfârşitul anului 2008 o campanie pentru reciclarea hârtiei. Dorim să o continuăm şi anul acesta o dată la 2-3 luni. Toţi cercetaşii adună hârtia şi mergem cu ea la centrul de reciclare. Deja am avut o primă etapă pe 2009. Ne mai dorim să participăm în continuare la evenimentele naţionale şi să menţinem ridicată ştafeta. Vrem să organizăm la nivel de centru, pe

www.infoscout.ro

na]ional

ramuri de vârstă, un concurs de cunoaştere a oraşului şi împrejurimilor. Campurile pe ramuri de vârstă nu or să lipsească nici anul acesta. La temerari şi exploratori se vor organiza hike-uri de 2-3 zile. Spectacolul de Crăciun, de asemenea, nu va lipsi. Avem în plan şi un proiect de a face curăţenie în jurul blocurilor în care locuim.

MOTTO-UL LOR “Gata oricând!”, se strigă şi din Iaşi, deviza cercetaşilor de pretutindeni. Avem şi un mic motto, mai personalizat, care sună cam aşa: “…Şi mă strigau găleată!”, exploratorii contribuind din plin la răspândirea lui. Ne-am păstrat de asemenea eşarfa albastră, având pe margine tricolorul, specifică centrelor catolice.

na]ional

PREZENTARE

INTERVIU CU ALIN ADAM, ŞEFUL CENTRULUI LOCAL

reînscrie la cercetaşi, ceea ce am şi făcut, dacă acum acord acest interviu :)

De când faci parte din mişcarea Scout? Sunt în cercetăşie din anul 1997, an în care au apărut primele patrule de lupişori (din care făceam şi eu parte) la Iaşi.

Cu ce te ocupi în centrul local? În acest moment sunt şeful centrului local şi lider la unitatea de temerari.

Care este cea mai plăcută amintire a ta legată de centru local? Sunt multe la număr, dar una care îmi rămâne în minte este aceasta: unitatea de temerari din care faceam parte s-a desfiinţat la un moment dat (liderii au plecat şi nimeni nu i-a înlocuit) şi nu ni s-a sugerat să mergem la o altă unitate. Aşa că, timp de 1 an şi jumătate nu am mai ştiut nimic de cercetaşi. Până când soarta, destinul, coincidenţa, ce vreţi voi, a făcut să fiu prezent în acelaşi loc, la biserică, unde era în desfăşurare deschiderea noului an scout. Amintirile au început să apară, să rememorez clipele alături de cercetaşi, campurile de vară, jocurile, cântecele, voia bună, iar de aici nu a mai fost decât un pas, de a mă

Ce planuri de viitor ai în ceea ce priveşte activitatea ta la cercetaşi? Planurile mele sunt simple şi la obiect: să fiu în continuare activ în centru şi, în special, la grupa de temerari. Ai să-i mulţumeşti cuiva în mod deosebit pentru că te-a îndrumat în toată activitatea? Ţin în primul rând să mulţumesc fanilor…, glumesc :). Cred că, oricine spune că este cercetaş, trebuie să îi mulţumească lui BP, pentru ceea ce a realizat, dacă nu era el… de aici poate continua fiecare să îşi imagineze. Un mulţumesc trimit şi liderilor prin mâinile cărora am trecut, pentru că m-au suportat, m-au călăuzit şi au fost, pe bună dreptate, “fraţi mai mari”. Cum vezi cercetăşia în Iaşi peste 10 ani? Dorinţa mea este ca în fiecare an să facem un pas înainte, oricât de mic ar fi el, faţă de anul trecut (fie că e vorba de număr de membri, de ramuri active, de lideri motivaţi, finanţe , proiecte etc). Astfel, când ne vom uita în urmă peste 10 ani, să fim multumiţi de tot ceea ce am realizat şi făcut, pentru a lăsa lumea un pic mai bună. Monica Jicmon

www.infoscout.ro

PREZENTARE AVEM ŞI LUPIŞORI ŞI TEMERARI LUPIŞORI “Ramura lupişorilor la noi în centru este cea mai tânără ramură, nu atât datorită vârstei cercetaşilor care fac parte din ea, ci şi ca ani de înfiinţare. Împlinim în vara acesta 3 anişori de când în centrul nostru s-a reluat activitatea la lupişori, după o pauză de mai bine de 5 ani. Această ramură îţi oferă ocazia să lucrezi cu o diversitate de copii plini de surprize, cu o sursă nesecată de întrebări capcane care te închid pe tine ca adult (dar rămâi mereu cu un zâmbet pe buze uimit de inventivitatea lor). Ei îţi oferă o motivaţie extraordinară de a fi în cercetăşie şi de a te implica cât mai mult. Lupişorii au un interes avid faţă de tot ce e nou şi presupune aventură, explorare. Iar din afecţiunea lor necondiţionată învăţăm şi noi, liderii, să fim mai buni zi de zi.” Isabela Gherghel - lider lupişori

să facă puncte ca să câştige. Uneori pierdem, alteori câştigăm, dar mereu învăţăm ceva folositor. Eu sunt lider la patrula mea care se numeşte: «Cangurii Săritori» (în ajutor :P). În campul de vara trecută mi-am făcut prieteni noi, din alte oraşe, cu care sper să mă văd în campul din vara asta.” Diana Musteată (11 ani)

TEMERARI

na]ional

Ce spun temerarii? ”Cercetăşia înseamnă pentru mine un mod de a-ţi face prieteni, de a învăţa jocuri/lucruri noi şi de a-ţi petrece timpul într-un fel educativ. Ceea ce îmi place la întâlniri este că ne distrăm, ne punem mintea la contribuţie şi că organizăm excursii. Ceea ce m-a determinat să vin în continuare la cercetaşi a fost faptul că imaginaţia şi veselia nu lipseşte niciodată şi că munca de echipă şi încrederea sunt de bază.” Antonia

“Temerarii sunt într-o continuă cunoaştere şi descoperire, imaginaţia la această vârstă depăşind orice limite. Nevoia de a face parte dintr-un grup şi de afirmare sunt, de asemenea,

“Păi... pentru mine, cercetăşia e un lucru foarte serios, făcut cu multă pasiune. Până la urmă, cred că e un stil de viaţă. La întâlniri facem multe chestii utile, dar le facem în mod plăcut. Îmbinăm utilul cu plăcutul. De exemplu, facem noduri, moduri de-a face

specifice vârstei. Sunt surprins uneori de soluţiile pe care le găsesc şi de agerimea de care dau dovadă, de a găsi breşe atunci când laşi loc de interpretare la prezentarea unei anumite probleme pe care trebuie să o rezolve.” Alin Adam, lider temerari

focul şi tipuri de foc (doar nu vrem să murim de foame sau de frig), metode de prim-ajutor (Doamne fereşte de ceva) şi alte chestii super tari. Ce m-a făcut să vin în continuare la cercetaşi???...Cred că colectivul, acţiunile făcute la fiecare sedinţă, căldura de acolo, unitatea.” Robert

Ce spun lupişorii? “Sunt la cercetaşi de 3 ani şi am eşarfă. Cel mai mult mi-a placut campusul pe care l-am făcut vara, că am dormit la cort şi am cântat la foc cu ceilalţi lupişori. Îmi mai place când facem Marele Urlet la începutul fiecarei şedinţe şi când rupem cercul la sfârşit şi toţi strigăm cât de tare putem. Patrula mea se numeşte «Iepuraşii Gălăgioşi», iar eu sunt liderul.“ Sabina Ursu (10 ani) “Sunt în clasa a III-a şi vin la cercetaşi de mult timp. Am învăţat foarte multe lucruri noi, iar jocurile pe care le facem aici sunt foarte frumoase. Îmi plac mai ales cele de echipă în care ambele patrule trebuie www.infoscout.ro

camp

LOCA}II

~ncotro?

HAI-HUI PRIN VÂLCAN Prin 1999 căutam un munte pe care să existe cât mai puţine şanse să dau de manele, de miros de mici şi de pantofari. Aveam nevoie de un munte curat şi de linişte. Am avut norocul să dau peste un număr din colecţia Munţii noştri care lăuda Munţii Vâlcan: peste 64 de peşteri, dacă îmi aduc bine aminte, seri cu feerii de licurici, păduri de liliac pe lângă Tismana, locuri sălbatice şi trasee nemarcate, trecerea prin Peştişani şi apropierea de locul de naştere a lui Brâncuşi… Mai multe ispite de atât pe metru pătrat era greu să apară. În plus, masivul putea fi traversat. Aşa am hotărât să punem la cale o ieşire de tip „sinucigaş”: douăzeci şi şapte de oameni din diferite colţuri ale ţării, cu căţel şi purcel, au purces la drum.

Nu voi face un jurnal de călătorie. Ce vreau să spun e că hărţile şi descrierile de trasee datau de undeva de prin anii ’70. Şi acolo unde apărea o descriere romanţioasă de genul: „pe partea stângă ne va însoţi susurul unui râu care ne va părăsi pe neaşteptate pentru a ne dezveli privirilor crestele calcaroase şi blânde, în timp ce noi ne continuăm drumul pe un drum forestier în exploatare…” era împărăţia buruienilor şi a şerpilor, fără urmă de râu sau marcaj. Şi ceea ce trebuia să fie exploatare forestieră, era acum o pădure tânără, cu o vegetaţie care nu te lăsa să înaintezi în voie, în care trecea cerbul fugind de se zguduia pământul. Cât despre cantonul silvic unde se poate bea un ceai, nimic altceva decât o şerpărie în ruină. Dar partea cea mai interesantă nu e aici. Căutam o peşteră care

era pe hartă, peştera Gura Plaiului. Nu a fost chip să o găsim. La ieşirea din masiv am zis ca Lăpuşneanu, făcând cu degetul: „Ai să dai samă, Doamnă!”. Am găsit peştera ani mai tarziu, după alte trei expediţii în care am primit informaţii, ce sfidează din elicopter GPS-urile contemporane, de tipul: „mai mergeţi puţin drept înainte pe după deal şi găsiţi peştera sub un tei bătrân, pe o costişă plină de tei...” Într-adevăr, la baza unui tei bătrân (înlocuit astăzi de unul mai tânăr) se află o mică bijuterie a speciei: o peşteră închisă pe vremuri cu un grilaj, în care se coboară pe funie într-un puţ de aproximativ 8 metri. Peştera are doar două galerii ce pot fi vizitate. O sală mare, înaltă de vreo 6-7 metri, apare după o coborâre relativ abruptă, înlesnită de un cunoscut subprodus de liliac.

www.infoscout.ro

LOCA}II

Stalactite şi stalagmite, draperii, formaţiuni ca de coral pe peretele de nord pot lua piuitul şi celui mai vorbăreţ vizitator. O galerie strâmtă trece pe lângă formaţiuni dintre cele mai surprinzătoare, cum ar fi o coloană zveltă cântătoare, conducând la o cascadă fantastică. Din păcate am dat acolo şi de vestigiile unei specii iubitoare de natură (moartă), care îşi declama deranjant în scris sentimentele, în „dulcele” stil clasic: imbe+cila=love. Nu le-am reţinut numele din discreţie, ci doar genul proxim şi diferenţa specifică. Am informaţii recente că în zonă mai sunt şi alte două peşteri, doar că e nevoie de ajutor din partea localnicilor pentru a le găsi.

CUM SE POATE AJUNGE ACOLO? Cu autobuzul de la Târgu-Jiu se merge până la Peştişani. Apoi se poate merge pe jos până în localitatea Vâlcele. Din Vâlcele se cer informaţii de la localnici. Se poate urca de la biserică spre stânga, printr-o pădurice de castani. Pentru a găsi peştera însă, e mai indicat să luăm cu noi un www.infoscout.ro

camp

ghid. În mod foarte ciudat pentru o ţară în care natura pierde luptele cu omul, acolo natura învinge: pădurea se extinde încet, dar sigur, peste păşuni, atât de repede încât, dacă nu ai trecut prin zonă timp de cinci ani, nu mai recunoşti locurile. Cred că e cazul să dau informaţii şi despre o altă atracţie a Munţilor Vâlcan: Cheile Sohodolului. De la Târgu-Jiu se poate merge până la Runcu. De acolo se urcă spre Nord pe şoseaua care le traversează. Fabuloase locuri cum ar fi „La nări”, loc prin care trece apa pe sub munte, sau Inelul Voinicului ce străjuieşte trecătoarea, răsplătesc pe deplin răbdarea celui greu încercat de zdruncinăturile din autobuz. Imediat după traversarea cheilor se poate pune cortul dincolo de râu, pe dreapta. Singura problemă acolo sunt bipedele dotate cu Jeep sau alte tipuri de organe de locomoţie care nu te lasă să te bucuri, la sfârşit de iulie sau început de august, de spectacolul extraordinar oferit de miriadele de licurici care aprind dealul din faţă. Pomenitele exemplare din fauna zonală se îndreaptă spre un popas, aflat la 19

camp

LOCA}II aproximativ 8 km în interiorul masivului pentru a bea o bere şi a striga peste râu: „ce faceţi, băăăă, acolo!?!!” Am văzut în nişte fotografii de pe Google Earth că, din păcate, s-a reparat şoseaua în zonă. În concluzie, multe părţi din Munţii Vâlcan au rămas neatinse de acţiunea nocivă a semenilor noştri, fapt care face din el şi acum un loc în care cercetaşii pot merge pentru a se bucura din plin de natură. E un loc în care se poate face cercetăşie de calitate, căci oferă locuri cu o natură încă sălbatică. Masivul poate fi traversat, din păcate, doar pe drumurile forestiere care îl brăzdează de la sud la nord; un masiv blând, generos în vegetaţie, ce poate fi un loc perfect pentru un curs de supravieţuire sănătos vara, fructele şi ciupercile fiind din abundenţă; un masiv blând, ca Straja, cel mai înalt vârf, acoperit cu o blană de iarbă alpină tăioasă, primitor, cu deschidere la est spre Parâng, păzit la poalele vestice de înmiresmata mânăstire Tismana. Nu e un loc pentru pantofari: cei ce vor să se aventureze prin Vâlcan sunt nevoiţi să fie răbdători, buni la orientare (busola fiind necesară), marcajele turistice lipsind aproape cu desăvârşire, şi cu mâncarea în rucsac pentru mai multe zile. Iulian Budău

www.infoscout.ro

na]ional

NOI ~N OCHII LOR

Vorbind cu d-na Corina B\i]oiu

Interviu cu un p\rinte Miruna şi mama ei

ochii lor şi în modul lor de a-mi vorbi cât de pasionaţi sunt. Şi, de asemenea, am mai observat la ei o disciplină, atât şcolară, cât şi de zi cu zi. O.M.: Vi se pare că a schimbat-o în vreun fel? C.B.: Da, desigur! A schimbat-o numai în bine, i-a dezvoltat spiritul de echipă, a învăţat să fie generoasă, de asemenea i-a dobândit şi un simţ organizatoric; pot spune chiar că a făcuto să se exteriorizeze, să fie mai însufleţită. A învăţat cum să se comporte în cadrul unui grup mare, în care nu sunt copii doar de vârsta ei, iar acum am observat că e mult mai sociabilă.

Astăzi vom sta de vorbă cu doamna Corina Băiţoiu, mama Mirunei Băiţoiu, temerar al C.L. Tudor Vladimirescu, Drăgăşani.

Oana Mitruţ, redactor: Când şi cum a început cercetăşia pentru Miruna? D-na Corina Băiţoiu: Cercetăşia pentru Miruna a început în anul 2007, când era prin clasa a IV-a. Pasiunea ei s-a dezvoltat datorită insistenţelor mele, căci îmi doream foarte mult să intre şi ea într-un astfel de mediu. Ştiam ce sunt aceşti copii... cercetaşii.

O.M.: Deci eraţi informată despre existenţa lor la dvs. în oraş? Cum aţi auzit prima dată de "aceşti copii"? C.B.: Da, ştiam de ei, deoarece eu sunt profesoară la liceu şi câţiva din elevii mei erau membri ai Cercetăşiei. Din gura lor am auzit prima dată cuvântul "cercetaşi" ce mi-a atras atenţia şi i-am rugat să-mi povestească mai multe. Iar ei nu mai conteneau. Pur şi simplu am văzut în

O.M.: Cum vi s-a părut prima ei experienţă? C.B.: Prima ei experienţă a constat în prima ei plecare deacasă, fără părinţi şi, mai ales, în natură. Am avut ceva emoţii, recunosc, în sensul că să nu flămânzească pe acolo sau să răcească, dar a venit acasă şi a fost extrem de încântată, spunându-mi necontenit că de-abia aşteaptă următoarea plecare. Când am întrebat-o de mâncare şi de cum s-a înţeles cu ceilalţi copii, mi-a spus că totul a fost inedit şi plăcut: a trebuit să îşi "câştige" hrana şi să se descurce pe traseuri complicate, la jocuri... Per total, impresiile ei nu au făcut decât să ma încante şi mai mult. O.M.: Cum aţi perceput dumneavoastră Cercetăşia prin ochii ei? C.B.: De la ea am perceput-o ca pe-o familie, o a doua familie. Acolo şi-a găsit prieteni, fraţi... www.infoscout.ro

NOI ~N OCHII LOR În special în cei mari a găsit sprijin şi protecţie, privindu-i ca pe un model. Eu sunt convinsă că va şti să preţuiască prietenia adevarată şi îşi va însuşi o serie de valori pentru dezvoltarea sa spirituală şi morală. O.M.: Credeţi că această activitate i-a scos la iveală anumite calităţi, talente? C.B.: Cred că abilităţile sportive, pentru că a participat la multe întreceri, concursuri, jocuri, pe care le-a şi câştigat şi a fost foarte încântată. Iar calităţi sufleteşti, în mod categoric! Bunătatea, generozitatea... A trebuit să-şi împartă mâncarea cu ceilalţi copii, absolut totul. Calităţi muzicale, căci datorită acestei experienţe, a venit foarte încântată după ce i-a văzut pe toţi adunaţi lângă foc, cântând.... aşa că, am fost obligaţi să-i cumpărăm şi noi o chitară... O.M.: Ce v-a impresionat cel mai mult până acum la Cercetăşie? Din experienţa ei? C.B.: Din câte mi-a povestit şi din tot ceea ce ştiu, toate momentele mi s-au părut impresionante... toate activităţile la care a participat. De Ziua Eroilor, la ecologizări (şi-a dus şi clasa după ea)... am observat că-i place să se implice. Dar, cel mai frumos moment pentru ea, dar şi pentru mine, a fost momentul în care şi-a primit eşarfa, pe care ar fi vrut s-o poarte absolut tot timpul, şi depunerea promisiunii, moment în care am ştiut că a devenit cercetaş "getbeget". Noi o s-o sprijinim în continuare şi chiar ne dorim să continue cu asta.

sponsabili şi deschişi la minte... parcă absorb fiecare cunoştinţă nouă ca un burete. Şi îmi mai place modul de selecţie, de "recrutare". Rămân doar cei cărora chiar le place... are loc o selecţie naturală. Mi se par foarte corecte standardele impuse şi anume disciplina, dar nu o disciplină militărească, ci una de bun-simţ. Se pare că toţi acced spre acestă disciplinare şi nu numai într-o singură direcţie. Respectă natura, oamenii din jur, societatea şi pe ei înşişi. Pur şi simplu îi pregăteşte pentru viitor, impunându-le o conduită de viaţă. O.M.: Aţi vrea să deveniţi Cercetaş? C.B.: Aş vrea să devin Cercetaş! Aş fi încântată să mă aflu printre tineri, deoarece mă simt chiar de vârsta lor, mai ales că sunt dirigintă la o clasă de a XI-a. Aş avea şansa să redobândesc experienţa copilăriei. O.M.: Aţi putea aplica anumite puncte din Metoda Scout în viaţa de zi cu zi? C.B.: Da, deoarece mă motivează mai ales cei mici, fiica

na]ional

mea. Ar fi o nesăbuinţă din partea mea să nu profit de această ocazie. Mă îndeamnă şi pe mine să fiu mai atentă la natură, la oamenii din jur. Şi cei mici îi pot educa pe cei mari şi le pot da o lecţie. De exemplu, dacă vezi într-un parc copii strângând gunoaie şi alergând de colo-colo, cred că ajungi să te gândeşti de două ori unde e coşul de gunoi; ajungi să faci la fel ca ei. O.M.: Care este cel mai important simbol al Cercetăşiei pentru dumneavoastră? C.B.: Educaţia. Educaţia mi se pare cel mai important, în primul rând că sunt educator şi mi se pare chiar un atu. O.M.: Ce aşteptări aveţi ca părinte de la Cercetăşie? C.B.: Aşteptările mele sunt mari şi... foarte mari! Aş vrea să se dezvolte şi mai mult, să crească, să poată să ofere şi celorlalţi din educaţia şi din spiritul său cercetăşesc. Ar fi păcat ca cineva, din orice motive, să fie privat de aşa ceva. Mitruţ Oana

Miruna şi Oana

O.M.: Ce vi se pare bun la Cercetăşie? C.B.: În primul rând, persoanele pe care le dezvoltă... Mi se pare minunat, deoarce am întâlnit numai copii şi adulţi rewww.infoscout.ro

interna]ional

JURNAL

Cercet\[ia [i natura

AFRICA DE SUD - O ALT| VIZIUNE ASUPRA NATURII {I VIE}II Apartheid-ului se resimt puternic şi au săpat adânc în realitatea ţării, aşa încât, dacă vorbim despre sud-africani, trebuie să diferenţiem cel puţin între albi, negri şi persoanele de culoare (imigranţi indieni, orientali etc.). Fiecare din aceste grupuri îşi are propria cultură, propriile obiceiuri şi tradiţii, o

“

Primul principiu al ecologiei, care spune că, în natură, toate lucrurile sunt în relaţie unele cu altele, este astăzi larg acceptat, dar puţini oameni [...] reuşesc să aprecieze complexitatea acestor relaţii.” (David Bristow, 1988)

“

Când am pornit în mica mea călătorie spre partea cea mai sudică a continentului african, nu mi-am imaginat că va fi o experienţă atât de puternică, din atâtea puncte de vedere. Deşi sunt foarte multe de povestit, am să selectez câteva impresii şi descoperiri legate de natura locurilor, a oamenilor de aici şi legătura dintre ele. Trebuie să spun că până în momentul în 24

care scriu aceste rânduri, nu am călătorit decât în jurul Cape Town, deci experienţele sunt, deocamdată, limitate...! Poate că imensitatea Africii de Sud, dimensiunea reliefului, varietatea vegetaţiei dau o anumită deschidere în atitudinea oamenilor care trăiesc aici, fie ei albi sau negri. Desigur, trecutul colonial şi impactul

anumită viziune asupra lumii şi un stil de viaţă destul de diferit. Şi totuşi, cred că mediul natural a influenţat toate aceste populaţii diferite ale ţării într-un mod extrem de puternic şi, pe undeva, similar. Majoritatea albilor cu care am interacţionat până acum, în cele două săptămâni de când sunt aici, au o preocupare mai mică sau mai mare pentru natură şi petrec destul de mult timp în natură. O mare parte din populaţiile de negri a ”migrat” spre oraşe, unde şi-au improvizat locuinţe care alcătuiesc un fel de ”aşezari informale” (townships), cum le zic ei, însă aici condiţiile www.infoscout.ro

JURNAL

interna]ional

de trai sunt mai proaste decât în îngrijite şi întărite cu pietre (dar finit, ci şi diversitatea rar-întâlzonele rurale şi, evident, mult într-un mod absolut integrat în nită de plante care populează mai proaste decât cele ale popu- peisaj şi foarte natural, nimic nu versanţii şi coasta oceanelor Atlaţiei albe. Totuşi, din cele 47 este artificial), nu există marcaje lantic şi Indian. O alta din exmilioane de locuitori ai Africii turistice, ci numai mici panouri presiile cele mai reprezentative de Sud, aproape 80% sunt negri de informare sau un fel de ale coastei Africii de Sud în care aparţin unui zona Capului este număr de minim 10 fynbos, o asociere De-a lungul secolelor, muntele a fost populaţii indigene vegetală care formează simbolul capacităţii omului de-a spera (Zulu, Xhosa, Nguni un univers de sine şi de-a fi liber, fie că a fost vorba de etc.). Aproape 50% stătător, atrăgând la din populaţia ţării rândul ei anumite triburile Khoikhoi în luptă cu trăieşte în mediul păsări, insecte etc. coloniştii, de sclavii indonezieni sau rural, iar modul de Fynbos (”fine bush”) malaezieni care şi-au îngropat, generviaţă rural este domieste unul din ansamaţii la rând, liderii şi sfinţii pe aceşti nat de o comuniune blurile vegetale cele versanţi, sau de prizonierii politici ai cu natura care nici mai variate de pe secolului 20. Este... un loc sacru şi nouă, românilor, nu pământ, cu circa 8500 ne este străină. de specii de plante, preţios. (Nelson Mandela, 1998) multe din ele enÎn timpul care a tredemice. O plimbare cut până acum am avut norocul momâi din pietre. Practic, este prin mijlocul acestor mici tufe şi să parcurg câteva trasee în imposibil să te pierzi pentru că a arbuştilor de Protea te face să diferitele grupe de munţi din poteca e foarte bine conturată şi te simţi ca printre jnepenii de pe Cape Peninsula: unele mai nu poţi s-o iei aiurea prin tuplatourile noastre semi-alpine şi, frecventate, altele mai pustii, fişuri. În general, am făcut poze cu siguranţă, îţi oferă o nouă unele mai dificile, altele relativ cam în toate zonele pe care perspectivă asupra lumii vegesimple, dar majoritatea oferind le-am parcurs pe jos, aşadar se tale: multe mănunchiuri de flori, perspective impresionante poate vedea atât vegetaţia, printre care diverse specii de asupra oraşului şi peninsulei. modul de amenajare a traseelor muşcate, specii de ierburi despre Este un peisaj dominat de tensicât şi peisajele. care la început am crezut că sunt unea dintre munte şi ocean şi un fel de coada calului, plante care, deşi parţial antropizat, Ceea ce uimeşte aici nu e doar medicinale care dau oricărei poartă încă amprenta originilor măreţia acestei combinaţii indrumeţii o aromă aparte şi foarte ancestrale şi sălbatice ale credibile de munte şi reală! stâncii. Totuşi, majoritatea mare, ambele traseelor sunt amenajate, potemergând parcă Deoarece populaţiile de cile sunt foarte spre incolonişti care s-au aşezat în Africa de Sud, începând cu anii

“

Grădina botanică Kirstenbosch www.infoscout.ro

“

interna]ional

JURNAL

Întrebarea care se pune este: Cum putem să ne rafinăm gândirea aşa încât să dobândim capacitatea de-a vedea lucrurile invizibile care stau dincolo de ceea ce percep simţurile noastre? [...] Aceasta implică să trecem dincolo de limitările unui mod materialist de-a vedea lumea, şi atunci vom percepe câmpurile, forţele şi relaţiile invizibile care dau naştere universului în care trăim. (Allan Kaplan, 2002)

1400, au distrus foarte mult din vegetaţia indigenă, urmaşii lor au pornit o adevărată pleiadă de arii naturale protejate, care toate îşi merită existenţa. De exemplu, în interiorul zonei metropolitane Cape Town, găsim Parcul Naţional al Peninsulei Capului Bunei Speranţe, care se

“

întinde pe 60 de km de-a lungul peninsulei. Interesul pentru conservarea naturii este aici extrem de mare: cam la fel şi tendinţa populaţiei şi a autorităţilor de a-şi reduce impactul în mediu, în diverse moduri. Campaniile mass-media pentru eficienţă energetică sunt frecvente, există sis-

Unghi de pe munte (Llandundo ravine)

Cluster Disa, o floare care apare mai ales toamna (adică în aprilie) teme de reciclare a deşeurilor, consumul de apă se face cu grijă deoarece resursele sunt limitate, aproape în orice magazin găseşti o gamă largă de produse ”organice” şi există magazine specializate în acest sens. Un lucru extrem de interesant este varietatea practicilor medicale pe care le-am găsit aici: de la homeopatie şi vindecare holistică sau euritmie până la diferite moduri de vindecare tradiţională africană, practicate de populaţiile indigene. De fapt, lucrurile se leagă implicit, pentru că deschiderea geografică, fizică, a spaţiilor naturale de aici este prezentă şi în viziunea oamenilor asupra vieţii şi asupra fiinţei umane şi în modul în care trăiesc, cum relaţionează unii la alţii. Este absolut firesc ca o persoană necunoscută să te salute pe stradă sau în metrou sau să pornească o conversaţie cu tine şi nu-mi amintesc să fi văzut pe cineva supărat, oricât de grea i-ar fi viaţa. Există un fel de claritate şi împăcare ce se vede pe feţele oamenilor, aproape în continuu zâmbitoare. www.infoscout.ro

JURNAL

interna]ional

Vedere spre Hout Bay, din zona Llandundo

Poate că toate acestea vin dintr-o forţă interioară susţinută în mare măsură de mediul extern, natural – însă acest lucru nu ar fi posibil dacă oamenii nu s-ar raporta într-un anumit fel la acest mediu… Aşa cum simpla plimbare pe o potecă de munte îţi dă o altă perspectivă asupra vegetaţiei, la fel interacţiunea cu oamenii îţi dă o altă perspectivă asupra vieţii. Se poate spune că, într-o mare măsură, mulţi din oamenii de aici nu şi-au pierdut legătura aceea profundă cu mediul în care trăiesc, care le alimentează cu atâta generozitate vieţile, la un nivel spiritual de care am senzaţia că europenii s-au îndepărtat foarte mult. Nu aş vrea să generalizez, însă există anumite lucruri pe care le simţi

la un nivel mai mare decât cel al unui grup limitat de persoane. Contrastul dintre continentul de unde vin şi cel pe care mă aflu acum este unul de acest fel şi mi-e greu să-l explic raţional, dar sunt convinsă că nu sunt singura care l-a simţit vreodată. Cred că experienţa unor locuri diferite ne poate ajuta să ne înţelegem pe noi mai bine şi să ne obiectivăm viziunea asupra fiinţei noastre şi a lumii în care trăim. Una din lecţiile importante pe care le-am învăţat de când sunt aici este aceea a vieţii cu natura, într-un mediu urban. E, de asemenea, o lecţie a respectului inerent pentru mediul în care traieşti şi din care te tragi, fără de care, practic,

nu poţi exista şi cu a cărui decădere dispare întregul cadru al fiinţei tale spirituale. Am înţeles că, aici, spiritualitatea nu locuieşte neapărat la biserică sau în rugăciune, ci mai ales în plimbările zilnice pe munte, în sunetul oceanului pe care îl auzi lovindu-se de stânci când eşti la 600 m deasupra lui, în ceea ce mănânci şi în modul cum mănânci, în imaginea unei păsări care polenizează o floare sau în cântecul solidar al pasagerilor din metrou, pornit de nevăzătorul care astfel îşi câştigă existenţa. În toate astea, am învăţat să regăsesc umanitatea chiar şi acolo unde credeam că dispăruse. Ioana Lucaciu, Aprilie 2009

REFERINŢE Pentru a urmări călătoria în imagini, consultaţi: http://picasaweb.google.com/cercetasie.si.natura/JurnalDeCalatorieAfricaDeSud# Referinţe pe Internet: http://www.southafrica.info http://www.nature-reserve.co.za http://www.unmultimedia.org/photo/subjects/apartheid.html www.infoscout.ro

regional

ACTIVIT|}I

ROMÂNIA PRINDE R|D|CINI

Sâmbătă, 4 aprilie, 3600 de voluntari din ţară s-au îndreptat spre Comăneşti cu scopul de a împăduri zona de pe Valea Agăşului. Campania, începută în toamna anului trecut, face parte din programul „Cod Verde” prin care Grupul Realitatea-Caţavencu doreşte să se implice responsabil şi să susţină politicile de mediu. Printre colaboratori se află Organizaţia Non-guvernamentală MaiMultVerde, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Petrom şi, bineînţeles, Consiliul Judeţean Bacău şi Consiliul Local Comăneşti. „Nu-i nimic mai frumos pe lumea asta decât să laşi după tine o pădure, şi nu un copac. Dacă fiecare dintre noi şi-ar lua în serios destinul, am avea o ţară bogată, frumoasă şi curată”- a afirmat Mihai Tutulici, iniţiatorul şi realizatorul campaniei.

Bacău, plantându-se aproximativ 100.000 de arbori. La Comăneşti s-a continuat refacerea pădurii de pe Valea Trotuşului începută în oc-

tombrie 2008. Cu ajutorul celor peste 3000 de voluntari au fost plantaţi 26.000 de puieţi de brad, molid şi paltin pe o suprafaţă de 5 ha de teren destul de greu accesibil. Printre cei care au plantat puieţi s-au aflat prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, primarul

În această primăvară s-au împădurit suprafeţe de câte 5 ha în judeţele Suceava, Neamţ şi 28

www.infoscout.ro

ACTIVIT|}I

regional

localităţii Comăneşti, dar şi cel al municipiului Bacău şi alte oficialităţi. Campania are ca scop refacerea zonelor în care s-au produs inundaţii cauzate în mare parte de tăierea abuzivă a copacilor şi va dura cinci ani în care se vor planta puieţi primăvara şi toamna. Printre voluntari s-au aflat membri ai diferitelor organizaţii non-guver-

namentale precum Crucea Roşie, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, dar şi simpli oameni, angajaţi ai Consiliului Local din judeţ. „Am aflat de această campanie dintr-un mesaj primit pe net. Mi s-a părut interesant, mai ales că organizaţia noastră promovează protejarea naturii, şi m-am apucat de adunat voluntari” a mărturisit Patriciu Enăşel, lider cercetaş. Astfel, printr-o pură coincidenţă, cei 21 de cercetaşi din oraşul Bacău au ajuns să planteze cot la cot cu alţi voluntari chiar pe parcela 21! Cu mic, cu mare, aceştia au înfruntat soarele dogoritor şi nu au părăsit locaţia decât după îndeplinirea sarcinilor. Cum s-au simţit? Foarte bine! Mai ales că prin astfel de activităţi „lăsăm lumea un pic mai bună decât am găsit-o!”. Monica Jicmon www.infoscout.ro

na]ional

CAMPURI

RO-mania - UN PROIECT DE SUCCES

Unul din camp-urile cele mai aşteptate ale verii, RO-mania este una din cele mai bune ocazii pentru un cocktail răcoros de aventură, adrenalină, echipă, societate şi implicare.

DE UNDE A VENIT INIŢIATIVA? RO-mania este, de fapt, un proiect bazat pe prietenie. Unitatea unui grup a dus la crearea unui camp ce s-a 30

dovedit a fi cel mai tare de până atunci pentru unii din cercetaşii participanţi. Coeziunea grupului, experienţa avută împreună, dar şi individual, alimentate din plin de un entuziasm molipsitor şi de do rinţa de a face un camp nemaivăzut până atunci, au făcut din concepţia camp-ului o sarcină facilă. Ideile s-au strâns relativ repede şi în 2006 a avut loc prima ediţie a RO-mania.

Centrele locale implicate în conceperea camp-ului de atunci au fost: Centrul Local Alb Bucureşti (Ana, Geo şi Adi), Centrul Local Aventura Găeşti (Marinică), Centrul Local Omega-Dej (Dani) şi Centrul Local Tulcea-Lotus (Alexandra). Deşi în camp-ul din 2006 au fost numai activităţi fizice, susţinute de Salvamont Bihor, anul acesta organizatorii ne promit că activităţile vor fi mai complexe, urmărind facilitarea www.infoscout.ro

CAMPURI

unei progresii personale multilaterale a participanţilor.

na]ional

Cum descrii atmosfera camp-ului RO-mania 2006? „Aventură, distracţie, prieteni... ateliere foarte faine, variate, pentru toate gusturile şi toate preferinţele. Spiritul cercetăşesc s-a simţit la tot pasul. PS: Subcampul 3 a fost cel mai tare!” – Manu, CL Omega Dej

CÂND, UNDE, CUM? Camp-ul va avea loc în perioada 3-8 august 2009, la Şuncuiuţ, iar pe lângă activităţile fizice (Riverrafting, căţărare, rapel, tiroliana, speologie) şi ateliere bazate pe meşteşuguri populare româneşti, participanţii vor mai putea să discute şi pe diverse teme sociale în cadrul unor ateliere tematice.

Încă se mai caută sponsori sau finanţatori pentru finanţarea acestui proiect de amploare, a cărui formă finală va fi definitivată aproximativ la jumătatea lunii mai. Manuela Hortolomei Îi mulţumim lui Adi Handra pentru informaţii şi fotografii. Structura organizatorică RO-mania: Ana Ilie - Coordonator proiect Georgian Ilie - Responsabil zona de camp Marin Marian - Coordonator subcampuri Daniel Pop - Responsabil programe Cosmin Lazăr - Responsabil Administrativ Mara Ionescu - Responsabil Participanţi & Înscrieri Adi Handra - Responsabil Comunicare

www.infoscout.ro

local

RELAXARE

CINE A PIERDUT MECIUL... LA RECULEGERE?*

Pune mâna pe fluier şi fii gata să dai startul la joc! La semnalul tău vom intra în joc cu aceste rânduri, care-ţi vor alerga prin faţa ochilor încercând să marcheze punctele esenţiale ale reculegerii de la Luizi Călugăra (Bacău). Eu voi fi comentatorul

iar tu vei da ritmul jocului. Şi pentru că eu sunt comentatorul, lasă-mă să-ţi prezint echipele din joc. Gazdele noastre sunt surorile de la Congregatio Jesu cărora le mulţumim că ne-au oferit un

spaţiu generos de joacă. Tot din rândul persoanelor consacrate, a venit în deplasare şi o echipă de trei iezuiţi de la Bucureşti, cărora li s-a alăturat părintele Marian Dascălu de la Nicolae Bălcescu. Pe teren, o trupă mare de cercetaşi de la centrele din Bacău şi, din nou, Nicolae Bălcescu; o trupă foarte colorată prin diversitatea care o caracterizează. Printre ei sunt cercetaşi, jucători redutabili, care-şi merită numele de lideri. Ceilalţi nu sunt lideri, dar lucrează la asta. Alţi cercetaşi, cu spirit foarte jucăuş, poartă numele de tată şi mamă pentru mulţi dintre cei prezenţi.

EŞTI GATA SĂ FLUIERI? EU SUNT PREGĂTIT! Jocul începe şi ai să sesizezi imediat că jucătorii se diferenţiază ca stil şi rol în teren. Vei remarca cum unii sunt făcuţi să www.infoscout.ro 32

RELAXARE

local

aprilie) este Vali Roca, iezuit. El le cere jucătorilor mai mult entuziasm. Folosind o tactică preluată de la Baden Powell, îi încureajează să fie patrioţi şi creştini buni. Ceea ce înseamnă că nu-i loc pe teren de umilinţe false, scoase drept scuză pentru a fugi din joc şi îi îndeamnă să se antreneze pentru implicare şi pentru asumarea responsabilităţilor în echipă.

CUM? AI FLUIERAT? Pfiii...!!! S-a dus deja repriza întâi! Urmează o pauză bine meritată, timp în care cei de la fie în ofensivă, alţii în defensivă. Vei observa imediat liderul carismatic care coaguleză echipa, sau campionul care nu ştie să joace decât pentru el. Vei vedea că unii ştiu să-şi facă bine datoria, chiar dacă sunt mai discreţi. Nu-ţi vor scăpa nici trişorii, nici cei care fug de joc. Oricum ne este evident amândurora că vor câştiga cei care ştiu să facă echipă în faţa adversarului. Dar mai este mult până la final, iar tu trebuie să te concentrezi şi să duci meciul până la capăt. Antrenorul care strigă cel mai tare în repriza asta (sâmbătă 21 echipa tehnică, Cristi Farcaş şi părintele Marian, vor coordona o meditaţie ghidată pentru relaxarea jucătorilor. Şi se pare că îşi fac bine treaba de vreme ce se aud deja sforăituri. Dar e bine aşa... e foarte bine aşa! Trupul îşi cere drepturile iar, după orice repriză de alergat în viaţă, trebuie să ştii să-ţi opreşti motoraşele. Ceilalţi, care se lasă conduşi în continuare de indicaţiile de meditaţie, îşi trag sufletul, se adună pentru a fi apoi mai prezenţi, mai atenţi faţă de ei înşişi, faţă de ceilalţi şi faţă de Dumnezeu. www.infoscout.ro

local

RELAXARE

ÎNCEPE REPRIZA A DOUA (DUMINICĂ, 22 APRILIE) De data aceasta, antrenorul cu trâmbiţa pe jucători e părintele Iulian Budău, iezuit şi el. Fiind ultima repriză, jocul devine mai complex, ritmul mai alert. Pr. Iulian le atrage atenţia jucătorilor asupra fricilor lor, care n-ar trebui să pună stăpânire pe ei. Căci frica naşte tensiune, tensiunea violenţă, violenţa rupe comunicarea în echipă şi distruge jocul.

A... SĂ NU-MI SPUI!?! S-a terminat meciul??! A trecut aşa repede că nici n-am apucat să spun cine a pierdut meciul la reculegere! În jocul acesta nu a pierdut nimeni; cu toţii am avut de câştigat: am văzut multe zâmbete, tactici noi şi sfaturi multe pentru jocurile următoare, am cunoscut jucători noi, învăţând să ne completăm rolurile etc., etc. Nu uita să asculţi şi interviurile celor de pe teren, care pe unde le va da... Le mulţumim tuturor de participare şi ţie, în special, că ai avut răbdarea să ne arbitrezi jocul până la ultimul rând! Cristi Farcaş * dedicat microbiştilor care au pierdut meciul cu sârbii pentru că au venit la reculegere 34

www.infoscout.ro

HOBBY

prezentare

Pe lâng\ Bac\u, 5 aprilie

LA JOAC| CU VÂNTUL

fotoreportaj realizat de Ana Benchea

Aşteaptă... Aşteaptă…Acum, fugi! Se termină pământul... În jos: prăpastie şi… infinită libertate de plutire în braţele vântului!

Şi pentru că vremea este bună, cu mic cu mare la zburat

Ai jucat vreodată într-o piesă de teatru? Deci ştii cum e să fii actor... Dar cum ar fi dacă ai fi actorul principal în teatrul de păpuşi? Doar că tu te joci singur cu sforile (aici se cheamă corzi şi sunt 30 la număr)... vântul se joacă cu parapanta... În concluzie: tu te joci cu vântul!

Cred că se joacă de-a prinselea ;) www.infoscout.ro

prezentare

HOBBY

CUM SE ZBOAR| CU PARAPANTA ÎN 4 PA{I

Astepţi vântul potrivit care îţi umflă aripa (nu din spate şi maxim 24km/h) Îţi ridica parapanta şi te simţi ca şi cum ai merge pe luna

Relax and enjoy the view

şi zboară depaaaaaaaarte

www.infoscout.ro

HOBBY

prezentare

…şi din categoria “ştiaţi că?”: Pe 25 martie 2006, pilotul Marius Duta în echipaj cu aeronauţii Mihai Ilie şi Mugurel Ionescu au zburat cu balonul la 11.000 m şi au depăşit recodul mondial de 10100 cu lansare de parapantist.

Aventura poate să înceapă... în tandem www.infoscout.ro

activit\]i

STUDEN}I

4 trasee, 4 seturi de provocări, câteva ore de distracţie, lucru în echipă, multă socializare şi traversarea Clujului dintr-un capăt în altul!! Aşa începe prima aventură serioasă a membrilor Centrului Universitar din Cluj, care au participat la activitatea de noapte numită Insomnia partea I. Aceasta a reuşit să îi apropie puţin pe cercetaşii din diferitele centre locale din ţară care vin la întâlnirile noastre.

”A fost o provocare pentru imaginaţia fiecăruia, atât pentru conceperea, cât şi pentru rezolvarea probelor. A fost cu adevărat o insomnie! Participanţii au fost perindaţi pe străzile şi frigul Clujului, puşi să descopere sau să redescopere tainele lui.”

”În timp ce unii încercau să-şi vindece insomnia, alţii au dezlănţuit-o! Bine au făcut! Cred că fiecare dintre noi s-a distrat de minune şi a învăţat câte ceva nou. Asta da Insomnie!!!”

Tocmai pentru faptul că nu toţi membrii noştri cunosc toate cartierele Clujului, am organizat această activitate. Totodata Insomnia partea I, a dat tuturor posibilitatea să se manifeste atât ca organizatori cât şi ca participanţi. În acest sens s-au format 4 echipe de câte 5 cercetaşi din diferite centre locale. Fiecare a avut de pregătit task-uri/pro-

vocări pentru o altă echipă, urmând unul din cele pe 4 trasee care porneau din colţuri opuse ale Clujului, punctul de întâlnire fiind undeva în centru. Fiecare echipă a fost liberă să îşi stabilească modul în care o să se desfăşoare provocările pentru ceilalţi, astfel că unii au fost pe traseu şi au plasat din loc în loc indicii, care mai la vedere, care mai bine ascunse (prin cimitir, sub cutii de pate) alţii au făcut o listă cu provocări şi i-au lăsat pe ceilalţi să se descurce şi să aleagă ordinea în care vor să le îndeplinească, alţii au dat doar punctele în care trebuie să ajungă oamenii şi apoi au primit provocările pe loc. Totul s-a rezumat la multă distracţie, puţin frig (de fapt, era ger). Task-urile au fost care mai de care mai trăznite. De exemplu: www.infoscout.ro

STUDEN}I

activit\]i

”Started ugly... but ended cool! De la anunţat trenuri pe peron în gară, la cântat în stradă, de la ”întâlniri” cu poliţia (vreo două), la strâns semnături de la măturătorii de stradă şi recitat poezii la lac... as I said, preety cool.” a trebuit să spălam parbrizele a trei maşini, să luăm interviu oamenilor despre criza financiară cu un cârnaţ în mână în loc de microfon, să cântăm „Treceţi batalioane române Carpaţii” în plină stradă, să ne dăm drept inspectori ANPC (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului) la McDonalds, să facem poză între lacuri ca şi cum am sta la plajă, să facem poze cu diferite plăcuţe de străzi, să convingem oamenii să cânte cu noi „Melc, melc codobelc”, să căutăm în cimitir după nişte indicii, să mimăm „Lacul” de Mihai Eminescu, să o facem pe trenuleţul pe unul din peroanele Gării şi multe altele, una mai interesantă decât alta.

aka un fast-food) erau toţi binedispuşi, toţi aveau la ei dovezile că şi-au îndeplinit provocările ce le aveau de făcut ( poze, filmuleţe) şi bineînţeles, poveşti cât pentru 10 întâlniri de cerce. Care ce a făcut, reacţii întâlnite, cum s-au distrat... Mai pe scurt, veselie totală şi entuziasm berechet!

Lumea a fost foarte încântată! La ora 02.30 a.m. când ne-am întâlnit la Speed, (singurul loc central deschis la ora aia,

După vacanţa de Paşti va avea loc Insomnia partea a II-a şi credem că va fi de asemenea un succes, mai ales că va fi şi mai cald afară ! Alexandra Roşioară, coordonator Centrul Universitar Cluj

”Mi s-a părut o provocare interesantă, distractivă, educativă. Am descoperit zone din Cluj care nici nu ştiam că există şi, în acelaşi timp, m-am distrat. O experienţă pe care abia aştept s-o repet, mai ales pe vreme mai caldă, eventual cu provocări chiar mai îndrăzneţe.” www.infoscout.ro

interna]ional

PREZENTARE

ASOCIA}IA NA}IONAL| A SCOU}ILOR DIN MOLDOVA

Activităţi de la a II-a Jamboree Scout a ANSM

Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova (A.N.S.M.) a fost fondată la 29 noiembrie 1993, iar la 18 aprilie 1997 a fost primită ca membră cu drepturi depline în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova este o mişcare educativă a tinerilor şi copiilor, apolitică şi neguvernamentală, bazată pe voluntariat, deschisă cetăţenilor Republicii Moldova, indife rent de rasă, credinţă, naţionalitate, sex, conform principiilor 40

şi metodei elaborate de fondatorul Mişcării Scout, Robert Baden-Powell. În prezent, din Asociaţie fac parte 47 de Grupuri scout, care întrunesc 2500 de membri, divizaţi în 7 filiale: Filiala Chişinău, Filiala Bălţi, Filiala

Orhei, Filiala Nisporeni, Filiala Camenca, Filiala Cahul, Filiala Ştefan Vodă. Ramurile de vîrstă a membrilor A.N.S.M: - puii de cerb 7-10 ani; - aventurierii 10-14 ani; - exploratorii 14-18 ani; - roverii 18-21 ani. - liderii activi, care au nu mai puţin de 21 ani şi participă la educaţia tinerilor sau la dirijarea activităţii grupurilor şi filialelor scout, înregistrate de către Consiliul Naţional sau la conducerea organizaţiei la nivel naţional. www.infoscout.ro

PREZENTARE

interna]ional

Liderii – delegaţi la conferinţa VI a ANSM

ACTIVITĂŢI DE AMPLOARE DESFĂŞURATE ÎN MOLDOVA – I-a Jamboree Naţională a Scouţilor din Moldova, 28 iulie – 5 august, 2001, Vatici, Orhei. - II-a Jamboree Naţională a Scouţilor din Moldova, 18-26 iulie 2006, Scoreni, Străşeni.

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎNTRE ANII 2007 – 2009 Anual, filialele Scout din Moldova organizează Campamente regionale: - 25 – 30 iunie 2007 – Campament regional cu genericul „O lume, o promisiune” organizat de Filiala Cahul şi desfăşurat în apropierea localităţii Slobozia Mare, raionul (r.) Cahul, pe malul lacului Beleu; - 13 – 17 iunie 2007 – ANSM, Filiala Camenca, în comun acord cu scouţii din Luxemburg www.infoscout.ro

au desfăşurat activităţi la orfelinatul din apropierea localităţii Napadova; în cadrul acestor activităţi au fost incluşi peste o sută de scouţi din diferite filiale ale organizaţiei; - 13 – 17 iunie 2007 Campamentul regional al filialei Orhei „O sută de ani – o sută de lumânări”, desfăşurat în apropierea mânăstirii Saharna la care au participat circa 100 de scouţi din Moldova, 20 de scouţi din Luxemburg şi 10 din Franţa. În cadrul campamentului au fost organizate excursii la locurile istorice cu vizitarea mănăstirilor Saharna, Ţipova şi a cetăţilor antice geto-dace din apropiere; - 30 iulie – 4 august 2007 pe cel mai înalt punct geografic din ţară, în apropierea localităţii Bălăneşti, r. Nisporeni, s-a desfăşurat campamentul regional al filialei Nisporeni. La manifestaţie au participat circa 155 de scouţi din filialele Nisporeni, Cahul şi Chişinău. Campamentul a avut ca generic „O sută de

ani de scoutism”, scouţii desfăşurând activităţi cu caracter social, educativ şi sportiv; - 4 – 8 august 2008 - a XII-a ediţie a campului „Incursiuni în frumuseţile naturii” organizat de filiala Cahul în apropierea localităţii Tartaul de Salcie, r. Cahul. La activitate au participat circa 250 de scouţi din întreaga Republică; - În cadrul Programului „Daruri pentru pace” am desfăşurat activităţi sociale: Filiala Scout Chişinău în comun cu Fundaţia de Caritate pentru Copii „Clipa Siderală” au participat la Caravana Bunătăţii, petrecută pe 24 aprilie 2008 la şcoala internat din oraşul Făleşti. - Octombrie 2008 - Activităţi cu caracter artistic (desen, pictură), activităţi sportive, antrenarea în activităţi scoutiste desfăşurate la casa de copii „Gavroş” din mun. Chişinău. - Grupurile scout au participat la activităţile scout în cadrul bilunarului „Un arbore pentru dăinuire”. 41

interna]ional

PREZENTARE

Activităţi la casa de copii „Gavroş” din mun. Chişinău - 7 decembrie 2008 – în cadrul Ediţiei a VI-a a Festivalului Voluntarului din Moldova, Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova a fost nominalizată cu diploma „Cel mai activ ONG

care promovează voluntariatul în Republica Moldova”. ANSM participă la activităţile internaţionale: - Jamboreea Mondială din

Marea Britanie (2007); - În cadrul programului „International Camp Staff Program” (vara anului 2008) desfăşurat de către organizaţia Boy Scouts of America, International Division, şase roveri din Moldova au fost în taberele scout din SUA; - Mai 2008 - 15 roveri au participat la ediţia a IV-a a taberei cercetaşilor români, „Incursiune în frumuseţile Deltei Dunării”, Tulcea – Maliuc, România. Ianuarie 2009 s-a desfăşurat Conferinţa a VI-a ANSM .

Delegaţia ANSM la jamborea mondiala din Marea Britanie 42

Planuri de viitor: - Iulie 2009 a III Jamboree a ANSM - Iulie – august 2010 în Moldova se va desfăşura a II Jamboree a Regiunei Eurasia. www.infoscout.ro

JAMBOREE

interna]ional

A XXII-A JAMBOREE MONDIALÃ

Iulie 2011. O pajişte verde, lângă Kristianstad în Suedia, s-a transformat într-un oraş agitat care adăposteşte peste 30.000 de oameni. Corturi mici, focuri pentru gătit, evenimente mari, discuţii în nenumărate limbi, pavilioane imense, meditaţie, biciclete, muzică, sute de steaguri fluturând, biserici, mâncare, întâlniri întâmplătoare, dansuri, cafenele, fotbal, ajutor, lemn, diferite culturi, aventuri, uniforme colorate, ploaie, cântece, pace, arome seducătoare, natură, orientare, costume tradiţionale, întâlniri, temple, eşarfe, scrisori de acasă, vânt, trupe rock, patrule, îngheţată, e-mail, cooperare, saci de dormit, serbări, lacrimi, artă, moschee, cowww.infoscout.ro

paci, rucsacuri, apă, teatru, reuniuni, idei globale, pictură, solidaritate, prietenie şi multe altele. ASTA REPREZINTĂ JAMBOREEA MONDIALĂ!!!

CE ESTE O JAMBOREE MONDIALĂ? O dată la patru ani cercetaşi adolescenţi din toată lumea se adună pentru două săptămâni de activităţi şi aventură. Ridicând un oraş din corturi care se întinde pe mai multe hectare, jamboreea aduce laolaltă zeci de mii de tineri. Jamboreea Mondială este un eveniment educaţional în care cercetaşii învaţă împreună diverse subiecte relevante participării lor active

în societatea contemporană. Aceştia vor trăi multiculturalitatea în acţiune şi vor învăţa cum ei înşişi pot avea un impact asupra lumii. Participanţii, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani (născuţi între 25 iulie 1993 şi 27 iulie 1997), vor lua parte la un exerciţiu de construire a păcii la nivel mondial.

ÎNTÂLNIRI, NATURĂ ŞI SOLIDARITATE Motto-ul celei de-a XXII-a Jamboree Mondiale este "Simply Scouting"(Cercetăşie pură). Acest motto cuprinde trei idei principale: întâlniri, natură şi solidaritate. • Întâlniri A XXII-a Jamboree Mondi43

interna]ional

JAMBOREE dezvoltarea tinerilor pentru viaţă. Solidaritatea înseamnă recunoaşterea conexiunilor dintre oameni şi realizarea dependenţei dintre aceştia. Jamboreea va evidenţia responsibilitatea comună pe care o avem faţă de lumea în care trăim şi faţă de ceilalţi.

PROGRAMUL JAMBOREEI Viaţa de subcamp Subcampurile reprezintă casa cercetaşilor pe parcursul Jamboreei. Aici are loc cea mai mare parte a vieţii la jamboree: dormit, gătit, curăţat etc. La Jamboreea Mondială cercetaşii au instrumentele necesare pentru a-şi creea propria casă şi propria experienţă. Subcampurile au spaţii destinate pentru relaxare, cafenele, vetre de foc, activităţi surpriză şi multe altele. Este timp destul pentru a-i cunoaşte pe vecinii de subcamp.

ală este organizată pentru a încuraja întâlniri: întâlniri între diferite culturi, caractere, interese, religii, ţări sau continente. Toate activităţile de la jamboree vor ţine cont de acest aspect, iar întâlniri vor avea loc la tot pasul - de la micile focuri de tabără până la evenimentele mari din arenă. • Natură O parte importantă a culturii suedeze este dreptul la natură. Legea în Suedia prevede ca fiecare cetăţean să aibă dreptul să stea în 44

natură, indiferent dacă pămantul respectiv este proprietate publică sau privată. În cadrul jamboreei vor fi prezentate diverse metode de ocrotire a naturii. Programul va urmări îndeosebi să ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a acţiona în beneficiul naturii.

Module de activităţi În majoritatea zilelor petrecute la jamboree, participanţii vor avea module de activităţi. Acestea sunt distractive, interactive, educaţionale şi challenging. Activităţile vor fi construite în jurul mai multor concepte: culturi, natură, dezvoltare susţinută, implicare socială, dezvoltare globală, respectul pentru sine şi pentru ceilalţi, sănătate, pace şi altele.

• Solidaritate Solidaritatea înseamnă să faci parte din Organizaţia Mondială a Mişcării Cercetăşeşti. La jamboree toţi împărtăşim aceleaşi valori şi obiective: pe scurt,

Zone comune În afara subcampurilor sunt zone comune, zone împărţite de toţi cei prezenţi la jamboree. Zonele comune sunt Piaţa principală, Zona pentru spiritualitate şi Arena. La www.infoscout.ro

JAMBOREE Arenă se vor desfăşura trei evenimente mari: ceremoniile de deschidere şi închidere plus un eveniment care va avea loc pe la mijlocul jamboreei.

Camp în camp Fiecare participant va avea ocazia să viziteze un camp mai mic - campul din camp. Această activitate de o zi va purta participanţii prin mai multe locaţii din sudul Suediei. Fiecare locaţie va fi diferită, cu experienţe legate de natura din jurul campului. Aceasta va fi ocazia fiecărui participant să trăiască cercetăşia ca în urmă cu 100 de ani. Când vor pleca din Suedia, participanţii la cea de-a XXII-a Jamboree Mondială vor putea spune: - “Am trăit cele mai "tari" două săptămâni din viaţa mea!”

www.infoscout.ro

- “Sunt mândru că sunt eu şi că sunt cercetaş!” - “Am învăţat foarte multe despre oameni şi culturi din toate colţurile lumii.” - “Vreau să schimb lumea şi mă simt pregătit să acţionez!”

VEI FI ACOLO? Ce: A XXII-a Jamboree Mondială Unde: Rinkaby, în apropiere de Kristianstad, Skane, Suedia Când: 27 Iulie - 7 August 2011 Cine: Cercetaşi din toată lumea. Participanţi cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani şi membri IST sau CMT cu vârsta peste 18 ani. Fiecare contingent participant are posibilitatea să fie prezent la Jamboree cu o echipă de gestionare a con-

interna]ional

tingentului (Contingent Managment Team). Numărul de membri al CMT este limitat dupa cum urmează: Numărul Numărul de maxim participanţi de membri în CMT Până la 9 10 - 18 19 - 36 37 - 72 73 - 144 145 - 288 289 - 576 577 - 1152 1153 - 2304

1 2 3 5 8 14 22 30 40

Tu, unde vei fi în iulie 2011? Bogdan Pater Mulţumim WOSM pt imagini!

na]ional

PROIECTE

PA{I NOI SPRE PRIMII CERCETA{I SCOUTING SEEDS - transmiterea informaţiilor despre cele 3 stagii regionale pe site-ul organizaţiei, www.scout.ro; - realizarea şi tipărirea materialelor de promovare şi de atragere de noi adulţi în fiecare din cele 21 de centre locale – afişe, pliante şi scrisori de recomandare către diferite instutiţii cărora vrem să ne adresăm prin acest proiect; - lucru pe îmbunătăţirea proiectului sincron „City Quest” ce va avea loc în 10 octombrie, redepus spre finanţare prin programul ”Tineret în acţiune”, la 1 aprilie; - primirea planurilor efective de dezvoltare organizaţională de la

Suntem deja în luna aprilie, a treia lună de când toată lumea ştie că a început marele proiect de dezvoltare organizaţională Scouting Seeds. Şi multe s-au mai întâmplat în cadrul proiectului nostru în luna martie, precum: - lucrul pe materiale - resurse ce le-au fost oferite centrelor locale participante la unul din cele 3 stagii regionale din luna martie: 46

diferite prezentări powerpoint despre cercetăşie, agenda de mini-sesiuni de iniţiere în cercetăşie etc. - participarea tuturor celor 21 de CL la unul din cele 3 stagii regionale, de la Cluj Napoca, Miercurea Ciuc şi Tismana, ce au avut ca scop pregătirea unui plan realist şi realizabil privind dezvoltarea fiecărui CL implicat în proiect; www.infoscout.ro

PROIECTE

na]ional

majoritatea centrelor înscrise în proiect; - lucrul Echipelor Naţionale de Programe pe curricula (planul) de activităţi având drept scop, pe de o parte, o sursă foarte practică de lucru pentru liderii de unităţi din ţară şi, pe de altă parte, un instrument ce trebuie să îl avem odată cu reînnoirea parteneriatului cu Ministerul Educaţiei; - păstrarea permanentă a legăturii cu Regiunea Europeană Scout, prin intermediul d-lui Joao Armando, trimiţând articolele apărute până în prezent atât în InfoScout cât şi pe blog-ul proiectului Scouting Seeds şi site-ul organizaţiei;

www.infoscout.ro

na]ional

PROIECTE

- postarea noutăţilor pe blog-ul proiectului: http://www.scoutingseeds.blogspot.com/; - lucrul efectiv pentru păstrarea legăturii cu centrele înscrise în proiect. La începutul lunii aprilie, când a avut loc Adunarea Generală, 19 din cele 21 de centre şi-au

primit materialele de promovare şi de atragere de noi membri în centrele lor locale. Multe centre şi-au început deja planurile de a aduce noi adulţi în organizaţie şi ne sunt transmise reacţiile lor din întâlnirile cu adulţii în diferite locaţii (intră pe blog :). Îi încurajez să îşi continue ce

şi-au propus, pentru că satisfacţia rezultatelor finale este extraordinară şi merită trăită din plin. Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă: centrele locale nu s-ar fi înscris în proiect, dacă Departamentul de Imagine şi Comunicare (în special echipa InfoScout) nu era aproape de noi, dacă Echipa Naţională de Dezvoltare nu ne-ar fi ajutat la realizarea diferitelor materiale de lucru cu potenţialii noi adulţi, dacă Echipa Naţională de Resurse Umane nu ar fi avut aceşti fantastici formatori şi membri ai echipei care să ajute sau să participe efectiv la unele din activităţile proiectului SSe, dacă Echipa Naţională de Programe nu ar fi fost aproape de noi dând tot ce poate pentru a avea instrumente de lucru pe care să le oferim celor noi dar şi celor deja www.infoscout.ro

PROIECTE

na]ional

existenţi în organizaţie, dacă CL Miercurea Ciuc nu i-ar fi avut pe Suri, Tagu şi Grizzly care ne-au ajutat enorm la realizarea pliantelor proiectului şi la aducerea efectivă a lor la Bucureşti pentru a fi distribuite în ţară, dacă diverşi lideri din diferite părţi ale ţării nu ar fi dat o mână de ajutor cu orice (o traducere, o adaptare, o corectură, un sfat, o sugestie etc.) care să ridice calitatea proiectului. Lista este enormă la categoria mulţumiri. Un lucru e clar: fără sprijinul fiecăruia dintre voi, noi, toţi – acest proiect nu ar fi prins viaţă şi nu ar fi ajuns aici. Hei, să nu credeţi că e gata! În următorul număr vă vom putea informa deja despre ceea ce fac sau vor face centrele implicate în proiect şi care le sunt rezultatele în atragerea de adulţi. Fiţi pe fază! Suntem aproape!! Pentru orice informaţii cu privire la proiect, puteţi să luaţi legătura cu mine, atât prin e-mail – elena.petrea@scout.ro , cât şi prin telefon – 0741 430 796.

“Propuneri/reclamaţii?” :D

www.infoscout.ro

A consemnat Elena Petrea (Tromppy) – coordonator proiectul Scouting Seeds

principii [i valori

GÂNDURI

FII TU SCHIMBAREA!

„A FOST ODAT| CA NICIODAT|... GR|DINA NARCISELOR GALBENE”

O poveste despre determinarea unei singure persoane de a arăta tuturor oamenilor că există şi o parte frumoasă a vieţii şi a lumii în care trăim. O poveste despre puterea unei singure persoane de a schimba lumea aşa cum doreşte, dacă ştie ce urmăreşte, ştie ce face şi, prin strădania de zi de zi, urmăreşte mai întâi să îi vadă pe cei din jur fericiţi, mai mult decât pe sine însăşi. Nu pe toată lumea, ci pe toată lumea ei. Principiul narcisei galbene este una dintre poveştile care îmi vin în minte în această perioadă, luând contact cu mai multe tipuri de evenimente şi oprindu-mi atenţia asupra anumitor persoane. 50

Începutul lui martie, 2009. Caut o carte, un cadou pentru o persoană care abia începe să fie conştientă de propria viaţă şi de valoarea pe care ea însăşi o are în a-şi croi viitorul. Deşi urmăream anumite titluri, privirea mi-a

picat asupra unuia anume: „Despre omul frumos” (Dan Puric, Bucureşti, 2009). Mai mult din curiozitate decât în cunoştinţă de cauză, iau cartea şi încep să o răsfoiesc. Despre Dan Puric auzisem câte ceva, dar nu mă interesaseră foarte mult ideile pe care le împărtăşeşte. Am descoperit, în cele câteva rânduri prinse la întâmplare, mesajul unui român care încearcă să trezească în cei ce-l citesc, cei ce-l ascultă, spiritul românesc, sentimentul de mândrie de a fi român, cu particularităţile noastre ca naţie, cu sacrificiile şi eroii pe care noi, ca popor, i-am avut în urmă nu cu mult timp, acum aproape 50 de ani şi apoi aproape acum 20 de ani… care ne prezintă România profundă. www.infoscout.ro

GÂNDURI „Ce-aţi învăţat, mă, după 25 de ani de puşcărie?”... „Dom’ colonel, eu am învăţat să iau bucata de pită a mică...” (discuţie între un colonel şi un puşcăriaş din închisoarea de la Aiud). Aprilie 2009. Alegeri în ţara vecină. 15-20.000 de persoane s-au adunat să protesteze, paşnic, împotriva rezultatelor anunţate ale scrutinului, prin care se arăta că majoritatea Parlamentului basarabean este formată din comunişti. Continuarea, sunt sigur că deja o ştii: manifestări, proteste, incendieri, arestări, oameni răniţi... Anul 33 d.Cr. Într-o vineri, înaintea Paştilor, ora 3 după-amiaza: Tată, iartă-i...! ultimele cuvinte ale acelei persoane care a dorit să instaureze o nouă formă de conducere a popoarelor: iubirea faţă de aproapele.

regim cu care ei nu sunt de acord, cu un scriitor şi actor care ne povesteşte în scrierile sale despre o Românie profundă, cu un deţinut care în 25 de ani de detenţie a învăţat că cel mai important e ca el să ia partea a mică de pită şi cu un Rege care, pentru a-şi instaura forma proprie de guvernare, şi-a dat viaţa pentru viitorul poporului său?

schimbat în ceea ce fiecare credea că este o lume mai bună. Unii bulbii de flori şi răbdarea, alţii credinţa în neam şi tăria de a suferi pentru acesta, unii angajamentul de a arăta celor din jur sacrificiul celor de dinainte, iar alţii curajul de a promova o lume a iubirii față de aproapele în mijlocul unei lumi în care interesul propriu primează.

Dorinţa de a schimba lumea proprie în bine. Dorinţa de a lăsa pentru cei de după o lume mai bună.

Şi, datorită lor trăim astăzi într-o lume în care frumuseţile relizate cu răbdare încă ne mai taie răsuflarea de fiecare dată când le vedem.

Dar mai presus de dorinţă, este sacrificiul, jertfirea pentru acel ideal în care fiecare dintre cei de mai sus crede cu toată fiinţa: o lume mai bună.

Ce au în comun o persoană care, pe perioada unei vieţi întregi, a pus în pământ peste 50.000 de bulbi de narcise galbene, cu tinerii care au ieşit pe străzile Chişinăului ca să protesteze împotriva unui www.infoscout.ro

Şi, datorită lor, ţara în care trăim este din ce în ce mai conştientă de propria valoare şi de importanţa pe care o au eroii şi sacrificiile acestora în decursul istoriei recent trecute, prezente şi viitoare. Şi, datorită lor, oamenii lângă care trăim devin din ce în ce mai atenţi şi mai grijulii cu cei de lângă ei.

Iartă-i, pentru că ei nu ştiu că sacrificiul meu e în beneficiul lor. Iartă-i, că ei, în neştiinţa lor, fac cel mai mare bine al omenirii. Iartă-i, că prin uciderea mea ei contribuie la reînvierea oamenilor.

principii [i valori

Iară noi, fiecare, putem contribui la crearea unei lumi mai bune. Niciuna dintre persoanele enunţate mai sus nu au stat pe un fotoliu, pe o canapea sau cu capul plecat şi au început să se tânguie despre urâţenia, nedreptatea şi răutatea lumii în care trăiesc. Şi-a luat fiecare ceea ce aveau mai bun şi au pornit să schimbe în jurul lor ceea ce au văzut că trebuie

Fii TU, cercetaşule, schimbarea în lumea ta! Cu angajamentul tău, cu principiile tale, cu idealurile tale! Şi oriunde vei merge şi orice vei face, nu uita bucuria! Adrian Secal 51