http://www.infoscout.ro/docman_docs/infoscout_12_februarie2009

UR|RI DE ZIUA NOASTR|

“

UR|RI DE ZIUA NOASTR|

Le doresc tuturor cercetaşilor şi lideriloradulţi din ONCR ca Ziua Mondială a Cercetăşiei să îi găsească sănătoşi şi voioşi şi să nu uite nicio clipă vorbele lui R.B.-P.: Dumnezeu ne-a adus pe această lume pentru a fi fericiţi şi pentru a ne bucura de viaţă. Şi le mai spun eu să preţuiască fiecare clipă, mai ales pe cele petrecute împreună cu prietenii şi cu cei dragi, pentru că timpul trece atât de repede. La mulţi ani de ziua noastră!

Nicu Almaşi, şef unitate Rm. Vâlcea

“

UR|RI DE ZIUA NOASTR| Dragi lupişori, temerari, exploratori şi seniori, de ziua voastră vă doresc să trăiţi frumos, să trăiţi intens şi să faceşi faţă cu brio tuturor provocărilor vieţii. Nu uitaţi că cele mai preţioase comori din viaţa unui om sunt cele pe care nimeni nu vi le poate lua pentru că sunt ascunse în minte şi în suflet.

Cercetăşia vă oferă nenumărate comori de acest fel. Vă lansez o provocare: descoperiţi-le!

O mamă de cercetaş

|

EDITORIAL La mulţi ani!

Aţi scris vreodată o scrisoare în timp ce călătoreaţi cu trenul? Astfel îmi încep editorialul, înghesuit pe o jumătate de scaun, privind pierdut cum las în urmă case şi oameni, beton şi oţel, văi largi, păduri zgribulite. Şi undeva în depărtare, mă aşteaptă muntele alb, dormindu-şi somnul îngheţat. Şi mă cuprinde dintr-o dată un dor nebun de hălăduială, de fluier de gând pe potecă şi simt iar adierea vântului pe creastă, mireasma de răşină şi ecoul fagului rătăcind prin văi uitate de timp şi paşi. Şi înainte să lunec în mrejele dulci ale cântului de pribegie, îmi aduc aminte că, undeva, într-un buzunar de rucsac port mereu cu mine o eşarfă, un colţ de suflet şi de viaţă. Scotocesc atent, o caut peste tot cu convingere, dar nu o găsesc. Şi atunci îmi amintesc că nu e acolo, am lăsat-o altundeva, pe o margine de masă sau atârnată de o ramură verde. Ba nu… e aici, e la mine. Nu se vede mereu, dar îi simt nodul, povara şi amintirile.

Aşa îmi ţese Cercetăşia povestea ei din vremuri de demult, plutind pe râuri de bucurie, vrăjindu-mi sufletul în acorduri de cărare şi izvoare. Îmi zâmbeşte un soare timid şi mă simt „Gata Oricând” de o nouă provocare, de un nou drum, de atâţia prieteni cu rucsacul în spate şi inima deschisă. Vreau să rămân mereu loial unei flori de crin, unei fapte bune în fiecare zi, să urmez viziunea unei minţi frumoase, să simt Cercetăşia. Îl văd iar şi iar, cu uniforma atent aranjată, cu mâna pe toiag, cu pălărie şi mustaţă, cu privirea mândră, dar blajină, căutând undeva departe de vremurile sale, prin neguri şi războaie.

Nu are nevoie de statui , căci în urma sa a rămas o minune, o lume schimbată, o lume mai bună.

Te salutăm şi îţi mulţumim, B.P.

Cuprins 4 8 10 11 14 20 26 28 32 34 36 37 38 40 41 43 44 48

Scouting for a better life...

Pagini de jurnal Povestea continuă: “Prima întălnire cu maimuţele (I)” Temerarii sunt provocaţi: “Dacă sunt otrăvitoare?”

Tehnici cercetăşeşti: Fructele de pădure Încotro: Pas spre spiritualitate Centrul Local se prezintă: “Adormirea Maicii Domnului” Pildeşti Scouting Seeds 15 ani de cercetăşie la Vâlcea Avem o misiune frumoasă Cercetaşii români tot mai implicaţi în proiecte interculturale Cercetaş român, voluntar la Kandersteg Erasmus Scout Codrule, codruţule: Noutăţi despre cercetaşi şi natura Internet Buddy Guide, caut tehnofob!

Programul „Tineret în acţiune” O nouă ediţie RO-mania 2009 B.P. ca model Ce-i cu “Spiritul cerce”?

LUCIAN NEDELUŢ redactor-[ef InfoScout

REDACŢIA COORDONATOR: Alin Pascaru REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ REDACTORI: Laura Băduţ Claudia Naiba Claudia Coandă Monica Jicmon Manuela Hortolomei Ada Rascol Andreea Blaj COLABORATORI: Ioana Lucaciu Adrian Secal Alex Moldovan CORECTURĂ-ŞEF: Laura Hen CORECTURĂ: Alexandra Dorina Flori Budău Redacţia mulţumeşte lui Octav Unugureanu pentru caricaturile ce ni le oferă lună de lună.

Adresa de contact a redacţiei: redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

na]ional

GÂNDURI

SCOUTING FOR A BETTER LIFE...

Pagini de jurnal

Discuţii în cursul unui atelier de lucru

“Copilul acela adormit de multă vreme în fiecare din noi, puerul copleşit irevocabil de figura unui adult mult prea crispat, confiscat de angoasa achitării ratelor casei, a facturilor de telefon, energie electrică, gaze, cablu TV şi Internet... începea să-şi facă simţită prezenţa.”

Desfăşurat între 23–25 ianuarie 2009 la Rădăuţi, stagiul de iniţiere în cercetăşie a reuşit să aducă un suflu de căldură şi 4

prospeţime în atmosfera nehotărâtă de iarnă bucovineană.

Orele petrecute într-un ambient degajat, cordial, informal –

spaţiul Centrului de Documentare şi Informare – pus la dispoziţie prin amabilitatea conducerii Şcolii Nr. 4, au reuşit să activeze resorturi interioare adânc îngropate de grijile şi tribulaţiile cotidiene.

Ca un veritabil exerciţiu de maieutică socratică, cei trei formatori – Elena Petrea alias Tromppy, Adrian Secal sau, mai pe scurt, Adi şi Cătălin Cătană sau Cătă, au reuşit, printr-un discurs natural, dezinvolt, însă coerent şi www.infoscout.ro

GÂNDURI bine argumentat, să trezească în fiecare dintre cei prezenţi, la început ceva mai rezervat, apoi din ce în ce mai exuberant, copilăria...

„OARE CE-O MAI FI ŞI ASTA?” Totul a debutat sub semnul unui exerciţiu ludic, în care baloanele legate de glezna participanţilor ascundeau o sarcină, fiecare având ca misiune aplicarea „pedepsei” celuilalt şi evitarea propriului „supliciu”... Mai întâi... priviri nedumerite, aruncate ezitant sau complice, întrebări retorice înăbuşite sau abia schiţate, de genul „Oare ce-o mai fi şi asta?”, apoi... zâmbete, râsete, voie bună... Exerciţiul de spargere a gheţii, cum aveam să aflăm mai târziu că este numit, îşi vădise din plin eficacitatea...

Copilul acela adormit de multă vreme în fiecare din noi, puerul copleşit irevocabil de figura unui adult mult prea crispat, confiscat de angoasa achitării ratelor casei, a facturilor de telefon, energie electrică, gaze, cablu TV şi Internet... începea să-şi facă simţită prezenţa.

A doua zi a stagiului de iniţiere a stat sub semnul implicării şi dinamismului. Dacă în prima parte a zilei participanţii au fost introduşi în specificul activităţii Scout, în schimb, în a doua parte

na]ional

Umorul autentic – acela susţinut de inteligenţă şi studiu perseverent - este unul dintre cele mai eficiente instrumente de care ne putem folosi pentru a-i învăţa pe ceilalţi. Râsul sănătos, senin, lipsit de orice vulgaritate sau trivializare a conţinuturilor vieţii este modul în care lumea poate fi descoperită, dar mai ales schimbată.

“Dacă tot suntem aici, haideţi să facem o poză de grup!” ;)

www.infoscout.ro

5

na]ional

GÂNDURI descoperită, dar mai ales schimbată. Şi oare nu este acesta unul dintre obiectivele mişcării scout formulate ab origine de către BP: acela de a lăsa lumea puţin mai bună decât am găsit-o?

CERCETĂŞIA, METODĂ DE EDUCARE

Angelica Popovici a întâlnirii, nimeni dintre cei prezenţi nu a avut (ne-)şansa (doar un mod de a spune...) de a fi lăsat pe dinafară. Fiecare participant a fost atras în ateliere de lucru, inspirat organizate de către formatori, pe categoriile de vârstă specifice cercetăşiei, pe tipuri de activităţi, modalităţi de animaţie extrem de atractive...

Un om de cultură spunea cândva că murim atunci când încetăm să fim copii... cred că noi, cel puţin, eram în postura unor oameni care, datorită preocupărilor cotidiene, profesionale, excesiv de serioase, aveau multă nevoie de o astfel de activitate. Îmi dau seama că noi, cei care lucrăm în educaţie, suntem adesea mult prea crispaţi, uitând că umorul încurajează depăşirea problemelor, obstacolelor şi a momentelor de descurajare care ne asaltează la fiecare pas. Umorul autentic – acela susţinut de inteligenţă şi studiu perseverent – este unul dintre cele mai eficiente instrumente de care ne putem folosi pentru a-i învăţa pe ceilalţi.

Râsul sănătos, senin, lipsit de orice vulgaritate sau trivializare a conţinuturilor vieţii este modul în care lumea poate fi 6

Din păcate, mulţi dintre noi am uitat că unul dintre privilegiile eminamente umane este acela de a fi homo ludens, fiinţe care se joacă... cum bine spunea Johan Huizinga. Jocul constituie o activitate care precedă însăşi cultura, dacă este să dăm crezare gânditorului danez. Nu învăţăm oare în copilărie prin intermediul jocului ceea ce sociologii numesc cu atâta emfază socializare anticipativă?

Am rostit astăzi la o oră de filosofie o poveste pe care am auzit-o la acest stagiu de iniţiere....toţi aceşti adolescenţi vioi, plini de frământări metafizice s-au oprit din murmurul lor perpetuu, uneori iritant... şi mă priveau... ca pe un depozitar de adevăruri, aşa cum altădată, în vechile Upanishade, discipolii îşi urmau magistrul sorbindu-i orice cuvânt rostit...

Mi-am modulat vocea, mi-am măsurat tonul, mi-am echilibrat inflexiunile şi le-am vorbit despre un tânăr lipsit de mijloace, dar optimist, ambiţios şi încrezător...care a primit într-o zi o vorbă bună, o încurajare şi-un pahar cu lapte... pe care mai târziu, ca medic, le-a dăruit în schimb, dăruind alături de ele însăşi viaţa, în urma unei intervenţii chirurgicale reuşite...

Am rostit astăzi la o oră de filosofie o poveste pe care am auzit-o la acest stagiu de iniţiere....toţi aceşti adolescenţi vioi, plini de frământări metafizice s-au oprit din murmurul lor perpetuu, uneori iritant... şi mă priveau... ca pe un depozitar de adevăruri, aşa cum altădată, în vechile Upanishade, discipolii îşi urmau magistrul sorbindu-i orice cuvânt rostit... Înţelegând prin aceasta demersul ludic de interiorizare a rolurilor sociale care ne pregătesc pentru dobândirea unui status social dezirabil...

Virtuţile formatoare ale jocului, valenţele moralizatoare ale povestirii, toate acestea, cel puţin la clasele mari, la care predăm, îşi găsesc din ce în ce mai puţin loc... avem în schimb programe sufocante, tematici depăşite...autori pe care nu-i putem recupera decât cu riscul unui epigonism contra-productiv...

Apoi i-am întrebat dacă au trăit o experienţă asemănătoare? Şi ce ar trebui reţinut din această povestire? Ce a urmat a fost una dintre cele mai frumoase dezbateri pe care ora de filosofie, printre texte savante, autori inabordabili şi replici dezarmante, a reuşit să le aducă în ora de clasă. Mai mult decât zeci de prelegeri de etică aplicată, povestirea aceea cercetăşească reuşise să-i facă să reflecteze la ceea ce înseamnă onestitatea, generozitatea şi nobleţea sufletească... www.infoscout.ro

GÂNDURI

na]ional

Poza de sfărşit: “Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război” virtuţi din păcate din ce în ce mai puţin practicate într-o societate care situează individualismul la rangul de dogmă. Iată o altă lecţie pe care acest stagiu de iniţiere ne-a oferit-o: activităţile în echipă, atent orchestrate de către coordonatori, sunt mult mai productive decât acţiunile izolate... Diferenţa dintre solitar şi solidar este mai mult decât o simplă literă: ea exprimă în esenţă amplitudinea efortului fiecăruia de a ne acorda la trăirile şi simţirile Celuilalt. Iar activităţile deru-

George Popovici

www.infoscout.ro

late în acest stagiu au stimulat din plin dimensiunea empatică a fiecărui participant.

STAGIUL DE INIŢIERE CA ŞI OPORTUNITATE Dincolo de aceste finalităţi formativ-educative şi, de ce nu, terapeutice, stagiul de iniţiere în cercetăşie de la Rădăuţi ne-a oferit oportunitatea descoperirii unui univers fascinant, despre care ne dorim să aflăm cât mai multe... Cu riscul asumat al lipsei de modestie, mărturisim că am descoperit o mare Familie... din care ne dorim să facem parte...împreună cu copiii pe care încercăm să-i implicăm.

Suntem profesori (nici nu ştiu dacă ar trebui să ne bucurăm sau nu... în astfel de circumstanţe tulburi... când „deşcolarizarea societăţii” de care vorbea cândva Ivan Ilich în Une Societe sans Ecole, devine o ameninţare perpetuă), interacţionăm zilnic cu minţile din ce în ce mai puţin interesate de valori clasice precum: Adevăr, Frumos, Bine. Educaţia morală, una dintre

finalităţile mişcării Scout, dacă am înţeles bine, este, din păcate, din ce în ce mai puţin prezentă în curriculum. Pragmatismului racordat la tehnologiile informaţionale vom încerca să-i contrapunem, prin diseminarea celor aflate la acest stagiu de iniţiere, frumuseţea peisajelor pe care sperăm să le întâlnim, alături de cercetaşi, peisaje care redau echilibrul şi seninătatea sufletească şi care ne aduc mai aproape de Divin. Sihastrului de masă, prizonier al propriei lumi virtuale, vom încerca să-i opunem, prin activităţile de cercetăşie, farmecul cooperării şi muncii în echipă, al activităţilor de voluntariat şi de recreere.

Iată doar câteva dintre motivele pentru care intenţionăm să continuăm această poveste inspirat redată de trei călători... în doar trei zile şi multe momente magice de ianuarie...

Vă mulţumim, Trommpy, Adi şi Cătă!!! Sperăm să ne revedem curând!!!

Angelica şi Florin George Popovici 7

povestea

LUPI{ORI

EPISODUL 5

PRIMA ~NTÂLNIRE CU MAIMU}ELE (I) După numeroase luni, în care dealurile Seeonee ne-au obişnuit ca razele soarelui să gâdile Jungla zi de zi, a venit timpul ca micuţul Yupi să cunoască partea întunecată a vremii. În dimineaţa acestei zile, o ceaţă densă s-a lăsat, lucru ce-l face pe Yupi foarte curios. Asta înseamnă că se anunţă o zi de explorare...

„Dar, încotro e drumul?? În spate, nu?... desigur!”, încercă el să se liniştească, ştiind că în orice situaţie trebuie să îţi păstrezi calmul, altfel nimic nu mai merge bine. „Aşa că o să îmi iau băţul şi o să mă duc acasă, unde e cald şi bine.”

8

- Mamiii, ce e fumul ala alb?

- Nu este fum, Yupi, răspunse lupoaica amuzată de naivitatea puişorului. Aşa arată vremea uneori... se face mai frig, dar în cele din urmă, soarele revine pe cer la fel de zâmbitor ca înainte.

Consideră că ai ocazia să locuieşti un timp în nori...

- Uaaaauuuu!! În nori? Mereu am vrut să vad cum se simte un nor. Credeam că sunt tari şi poţi să alergi pe ei... Mamiii, cum arată jungla în ceaţă?

- Toţi stau în culcuşurile lor, aproape nicăieri nu întâlneşti ţipenie de animal. Jungla este foarte periculoasă în perioada asta, mlaştinile nu se mai văd unde sunt şi chiar şi cel mai experimentat animal se poate rătăci şi muri în cel mai nefericit caz. Iar maimuţele, cărora le place să se ţină de şotii... o vreme ca asta este perfectă pentru joaca lor. Vai de nefericitul care cade în mâinile lor. Îl păcălesc şi-l trimit pe drumuri periculoase... îl urmăresc în tăcere şi, când e pe punctul de a cădea în mlaştini sau nisipuri mişcătoare, îl atenţionează, pentru ca apoi să www.infoscout.ro

LUPI{ORI

îl trimită pe un alt drum greşit... şi tot aşa până ce bietul animal este adus la nebunie, sau până se duce ceaţa şi reuşeşte să iasă numai cu câteva zgârieturi. Din această cauză, maimuţele mai sunt numite „fantomele din ceaţă”. Yupi, o să te rog să fii atent şi să nu pleci nicăieri cât timp durează ceaţa.

- Bine mami, răspunse Yupi cu zâmbetul pe buze.

Câteva ore trec din ziua lupişorului jucându-se cu un băţ, cu tatăl lui, dormind... Un program cam plictisitor pentru un pui de lup aşa de activ ca Yupi.

Dar trebuia să se resemneze, altfel ar fi ieşit din cuvântul mamei şi nu vroia să o supere. Însă, la un moment dat, în joaca sa cu băţul, acesta îi cade afară din grotă, rostogolindu-se pe cărarea ce duce în adâncul junglei. Crezând că nu are ce să i se întâmple doar ducându-se până jos, aleargă după el. Când întrun final se opreşte din rostowww.infoscout.ro

golit, Yupi îl ceartă în gândul lui pentru că l-a făcut să îşi încalce cuvântul dat mamei. Dar dacă se gândeşte mai bine, a fost vina lui că a coborât după el. Dar nu e nicio problemă. E la poalele dealului unde se află grota, aşa că îl va lua şi va urca panta până în grotă, înainte ca mama şi tata să realizeze că nu mai este acasă. „Dar, încotro e drumul?? În spate, nu?.. desigur!”, încercă el să se liniştească, ştiind că în orice situaţie trebuie să îţi păstrezi calmul, altfel nimic nu mai merge bine. „Aşa că o să îmi iau băţul şi o să mă duc acasă, unde e cald şi bine.”

Din păcate, însă, Yupi se îndepărtase mult de casă, iar ceaţa, din ce în ce mai densă, nu-l ajuta deloc. Deodată simţi o atingere pe umăr. Se întoarse dar nu văzu pe nimeni... Puţin confuz, îşi continuă drumul, cu băţul în gură, dar simţi iarăşi atingerea, iar de data asta era sigur că nu era imaginaţia lui.

Ciulindu-şi urechile întreabă:

povestea

- Cine e acolo?

Răspunsul a fost liniştea... Continuă să meargă, dar iar îl atinse cineva, ca şi când ar fi jucat leapşa... Întrebă acelaşi lucru

încă o dată şi, cum nu îi răspunse nimeni, grăbi pasul şi scoase sunetul de a fi în pericol pe care numai lupii îl puteau recunoaşte. Însă acesta nu ajunse la urechile părinţilor...

Deodată, în faţa ochilor îi apare o maimuţă albă. În acel moment Yupi ştiu că este în pericol... « Sfârşitul primei părţi » claudia.naiba@infoscout.ro 9

insula

TEMERARI

“DAC| SUNT OTR|VITOARE?” Din jurnalul de expedi]ie al căpitanului Ziua 5 pe insulă

“Frigul ne-a intrat în oase.

Noroc de acest foc” … rânduri în mare grabă.

Soarele a apus deja şi o mare nenorocire ne pândeşte din umbra întunericului. O simt, trează şi cumplită, aşteptând să se prăvălească dintr-o dată asupra noastră. Nu e întâia dată de când suntem aici când mă cuprind fiorii reci ai spaimei, dar azi-noapte am văzut cu ochii mei… Cu greu am reuşit să pornim un foc, căci vreascurile erau umede şi oamenii fără de răbdare. Însă de îndată ce am izbutit, ne-a lovit pe toţi o piroteală teribilă, un somn greu, plumbuit, neguros şi fără vise.

Nu m-am putut împotrivi, căci, pe cât de tare mă speria somnul acela, pe atât de mult mi-l doream, după zile de trudă şi

Provocarea 5 Întocmiţi împreună cu patrula o fişă de prezentare detaliată a unei plante al cărei fruct este descris la rubrica “Tehnici Cercetăşeşti” (pag. 9). Fişa trebuie să conţină

10

griji. Am căzut, dar, în neştire şi am plutit aşa pierdut printre valuri, insule şi strigăte înfundate de ceaţă şi teroare.

M-am trezit brusc, asudat în întunericul nopţii. Am privit spre cer, însă nu am zărit nici lună, nici stele; doar nori negri şi gol.

Singura lumină venea dinspre vatră în care încă lucea mocnind o mână de jar. Şi atunci s-a întâmplat. S-a auzit ca o suflare, ca un oftat adânc şi cărbunii au trosnit într-un vârtej de scântei, jarul părea vărsat din inima pământului, iar flăcările au izbucnit de nicăieri. Îmi auzeam inima străpungând prin piele.

Am încercat să mă ridic, să strig, să o iau la fugă, însă frica informaţii cu privire la arealul de creştere al plantei, la fizionomia ei, proprietăţi medicinale şi nutriţionale, caracteristici, climat etc. Învăţaţi cât mai multe lucruri despre ea şi fructele sale. La vară o veţi recunoaşte, poate, pe marginea potecilor de munte.

mă înţepenise întru totul, căci mi-am dat seama că îmi era peste putinţă să respir. Am ascultat, dar, împietrit, şuieratul acela groaznic şi dansul văpăilor din vatră, până ce, într-un ultim efort disperat, am reuşit să deschid gura şi să trag aer în plămâni. L-am simţit înţepător, înecăcios şi totuşi parcă foarte familiar… Curând, vaietul a încetat şi flăcările au pierit sub cărbunii arşi, dar abia atunci când s-a luminat de ziuă, am îndrăznit să mă ridic.

Mi-am privit camarazii dormind încă un somn greu şi am pornit tulburat spre luminişul din apropiere.

Verdele naturii pare destul de vioi, pământul e încă umed, iarba înaltă, iar tufişurile sunt presărate cu fel şi fel de boabe colorate. Mi-am adus aminte că ultima masă a fost în seara de dinaintea acelei nopţi blestemate, care ne-a aruncat aici… Au trecut deja 5 zile. Simt foamea; poate că ne vom simţi cu toţii mai bine după o masă, dar tare îmi e teamă să mă ating de fructele astea pe care nu le cunosc. Dacă sunt otrăvitoare? lucian.nedeluţ@infoscout.ro

Trimiteţi fişele voastre la adresa redactie@infoscout.ro până la data de 10 martie 2009.

Câştigătorii vor fi premiaţi şi prezentaţi în următorul număr al revistei. Succes!

www.infoscout.ro

TEMERARI

abilit\]i

PRIN P|DURE, ÎN C|UTARE DE… MÂNCARE

FRUCTELE DE P|DURE Orice rucsac cercetăşesc are cu siguranţă, pe lângă pelerină şi busolă, cel puţin 2-3 conserve de pate, un colţ de pâine şi, obligatoriu, ceva dulce. Unii îşi umplu rucsacurile cu mâncare, alţii se descurcă cu mai puţin, iar alţii „împrumută” de prin vecini. Oricum ar fi, cercetaşul nu pleacă într-o aventură fără o rezervă sigură de energie.

Există, însă, cazuri în care socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Să ne imaginăm următorul scenariu:

Şi ca să nu încurajăm un vechi proverb chinezesc care spune că orice merge cu spatele la soare se poate mânca, hai să vedem ce-i de făcut:

Ai plecat cu patrula într-un hike de o zi prin pădurea de la poalele munţilor. Voia bună pluteşte peste tot, cântecul e în toi, copacii tot mai deşi şi, dintr-o dată, îţi dai seama că nu mai eşti demult pe poteca „cea dreaptă”. V-aţi rătăcit... Şi nu mai e mult până apune soarele. Nu e vreme de bâjbâit după cărări, cu atât mai puţin de un drum noaptea spre camp. Vă încropiţi repede un culcuş, numai că cineva nu e mulţumit pe deplin. Stomacul îţi şopteşte că nu a mai prins nimic încă de dimineaţă şi îţi ameninţă somnul şi echilibrul. Şi atunci trebuie să îţi aminteşti că mâncarea se găseşte în natură aproape peste tot. Trebuie doar să ştii să o cauţi.

Deşi sunt şi excepţii, de care trebuie să ţinem seama, majoritatea fructelor din pădure sunt comestibile. Şi începe prezentarea fructelor comestibile:

www.infoscout.ro

Afinele Aspect: au forma unor mărgele mici, negre, brumate atunci când sunt coapte şi roşiatice spre coacere. Atenţie! În acest stadiu pot fi uşor confundate cu fructele rododendronului. Pentru a le deosebi, trebuie ţinut cont ca afinul are tulpina mai înaltă şi frunzele mai subţiri, mai deschise la culoare. Frunzele sunt de regulă ovale, iar florile au formă de clopoţel alb, roz sau roşu. Afinele cresc în tufişuri mărunte.

Perioada: iulie-august.

Proprietăţi: valoare nutriţională mare, puternic caracter antioxidant.

Alunele Aspect: sub formă de nucă sferic-ovală, de culoare verde sau galben-maronie (la coacere), 1,5-2 cm lungime, cresc în mănunchiuri de 2-5 alune. Frunzele sunt rotunjite şi zimţate pe margine.

Perioada: august-octombrie

Afine

11

abilit\]i

TEMERARI

Alune

Proprietăţi: conţin grăsimi (valoare calorică mare), proteine, carbohidraţi, vitamina E, minerale şi antioxidanţi.

Murele Aspect: negre, sub formă de ciorchine din drupe, de 1,5-3 cm lungime, cu spini mărunţi pe codiţă. Cresc în arbuşti-tufiş, cu frunze ovale de 4-6 cm lungime.

Mure Perioada: iunie-iulie Proprietăţi: caracter antioxidant, bogată sursă de minerale şi vitamine.

Coacăzele Aspect: de forma unor bobiţe roşii sau negre, cu un diametru de 0,7-1 cm, cresc grupate sub formă de raceme, în tufişuri de 1-2 m înălţime. Au gust acrişor.

12

Coacăze

Coacăzele negre pot fi uşor confundate cu bozul (nebunelele), rude sălbatice ale socului care pot provoca probleme digestive.

Cel mai uşor criteriu de diferenţiere îl reprezintă frunzele. La coacăze, acestea sunt late, mari şi puternic crestate. Frunzele bozului sunt lungi, înguste şi netede.

Perioada: iulie-august Proprietăţi: conţinut ridicat de vitamina C, accelerează activitatea metabolismului, reduc riscul Zmeură inflamaţiilor.

Zmeura Aspect: asemănător murelor.

Creşte sub formă de ciorchine de drupe, de culoare roşie, cu miros plăcut şi gust acrişor-aromat.

Creşte în tufişuri spinoase, în locuri stâncoase, luminişuri de păduri, regiuni deluroase şi muntoase.

Perioada: iunie-iulie Proprietăţi: au un conţinut ridicat de Vitamina C, fibre şi antioxidanţi.

Fragii Aspect: rudele sălbatice ale căpşunelor.

Fructe mici (aprox. 1 cm diametru), frunze ovale şi puternic crestate pe margini. Cresc în tufişuri şi au o aromă foarte

Fragi

puternică.

Perioada: iunie-iulie.

Proprietăţi: au efect răcoritor, scad tensiunea arterială, tonifică sistemul nervos, combătând moleşeala şi astenia.

Jirul Aspect: fructul fagului. Este o achenă trigonală şi dură, cu muchii ascuţite, colorată în roşubrun închis, câte două într-o "cupă" de forma unei cutii lemnoase, ascuţite, care se desface la coacere.

Perioada: august - octombrie Proprietăţi: conţinut mare de acizi saturaţi şi grăsimi.

Jir www.infoscout.ro

TEMERARI Castane

Proprietăţi: porumbele sunt bogate în săruri de calciu, magneziu, taninuri, zaharuri, acizi organici şi în vitamina C.

Coarnele Aspect: provenite dintr-un arbust cu flori mici, galbene, coarnele sunt fructele de pădure cele Castanele comestibile mai căutate, alături de zmeură, Aspect: sunt acoperite (ca şi cele mere pădureţe, mure sau afine. sălbatice) de o carapace cu ţepi Fructele, de culoare roşie spre de culoare verde, care se desface vişiniu, ajung până la 2 cm şi au la coacere. Aceasta conţine de un gust acrişor. regulă câte 3 fructe, una dintre Perioada: înfloresc ele având o formă neregîn aprilie şi se culeg ulată şi, întrucât aceasta la sfârşitul lunii sepnu se coace complet, tretembrie. buie îndepărtată. CeleProprietăţi: conţin lalte 2 fructe au formă cantităţile maxime aproape sferică şi sunt de calciu, vitamina acoperite de coaja semiC şi potasiu, doar dură, de culoare cafenie. când sunt foarte Coarne Perioada: septembrie – bine coapte. octombrie Fructele se pot usca, Proprietăţi: au valoare realizându-se astfel produse cu nutritivă mare, conţin în canvaloare nutritivă foarte mare, tităţi mari amidon şi ulei. care se pot consuma ca atare sau puse în ceai. Frunzele sunt boPorumbele gate în tanin şi fier şi se folosesc Aspect: când sunt coapte, la tăbăcitul pieilor. fructele de porumbe au culoare neagră-violacee şi mărimea unei vişine mici. Conţin mult tanin, ceea ce le face să fie foarte astringente. Frunzele sunt mici şi ovale. Porumbarul, un arbust

Porumbele

spinos, poate fi întâlnit de la câmpie până în zona montană.

Este foarte rezistent la temperaturi scăzute şi fructele lui se păstrează pe ramuri şi în timpul iernii.

Perioada: septembrie-decembrie www.infoscout.ro

Agrişele Aspect: agrişele sunt bace, care la cele mai multe soiuri au o greutate de 4-10g. Cresc în tufişuri spinoase de până la 3 m înălţime. Au culoarea verde, forma rotundă şi de regulă prezintă peri. La capăt, fructul Agrişele prezintă o terminaţie dură.

Frunzele sunt lobate (3-5 lobi), iar florile au formă de clopoţel.

Perioada: iunie-iulie Proprietăţi: agrişele conţin 85% apă, zaharuri, acizi, substanţe pectice, provitamina A, vitaminele C, B1, B2, PP, acid pantotenic, săruri minerale, iod şi alte substanţe. Agrişele stim-

abilit\]i

ulează funcţia hepatică; se folosesc în hepatite, ciroză hepatică şi alte afecţiuni hepatice. Întrucât în agrişe zaharoza se găseşte în cantitate foarte mică, iar levuloza şi glucoza sunt, practic, egale, aceste fructe pot fi consumate de diabetici.

Dudele Aspect: fructul este cărnos (duda), fad, de culoare albă sau neagră în funcţie de specie. Are forma unui ciorchine alcătuit din multe drupe. Arborii prezintă frunze peţiolate, dispuse al-

Dud

ternativ, dinţate pe margini, uneori lobate, prezentând 3-5 nervuri.

Perioada: iulie - septembrie Proprietăţi: în frunze se găsesc taninuri, acid folic, vitamina A, arginină, substanţe minerale.

Fructele sunt bogate în glucide, pectine, caroten, tanin, antocianozide, vitamina C. Şi lista poate continua, căci natura poate oferi mult sprijin celui ce o respectă cum se cuvine. Ţineţi minte, însă!

Dacă nu sunteţi sigur că aţi recunoscut cum trebuie un anume fruct, nu îl consumaţi. Un cercetaş bun cunoaşte întotdeauna plantele şi fructele comestibile din pădure.

Poftă bună pe cărare… lucian.nedelut@infoscout.ro 13

campuri

~NCOTRO?

PAS SPRE SPIRITUALITATE

... erau în trenul acela cinci fete cu feţe luminoase, sufletul împăcat şi zâmbet radios, care purtau eşarfe de cercetaş. Mă întreb ce au reuşit să facă de erau atât de zâmbăreţe.

Să fi reuşit ceva ce şi-au propus?

tional Award) şi s-a materializat printr-o tură foarte faină, în care am surprins viaţa mai multor mănăstiri, ne-am bucurat de natură şi am fost o echipă de muşchetare: “Toate pentru una şi una pentru toate!”.

ÎNCEPUTUL Cu toţii simţim la un moment dat nevoia să ne desprindem de cotidian, de chipuri mohorâte şi triste, de aglomeraţie şi de lumea grăbită din jurul nostru. Şi atunci ne gândim la mănăstiri, la lăcaşurile de cult unde maicile încă ţes covoare, încă pictează manual icoane, trăiesc din ceea ce le oferă natura şi din 14

ceea fac cu propriile puteri.

Aşa am considerat şi noi într-o zi de septembrie a anului 2008 când am decis să mergem întrun circuit al mănăstirilor din judeţul Neamţ: Agapia- Agapia Veche- Sihla- Daniil SihastruSihăstria. Ideea a pornit de la nevoia unui hike (partea de Adventurous Journey de la Interna-

Am pornit de dimineaţă din Iaşi, cu trenul spre Tîrgu Neamţ. De aici, ca să ajungem la punctul de plecare, mănăstirea Agapia, am luat autobuzul. Şi odată cu sosirea noastră a început Aventura.

Urma să ne descurcăm pe teren necunoscut timp de două zile. www.infoscout.ro

~NCOTRO? Să mergem din mănăstire în mănăstire prin pădure, să ne orientăm cu ajutorul hărţii şi a busolei unde marcajul nu era clar, să vedem fiecare mănăstire cu ochii unui pelerin. Vizităm întâi Agapia, mănăstire de maici, unde rămânem profund uimite de frumuseţea curţii interioare: flori multicolore, plante agăţătoare, clădiri vechi, dar renovate, toate imprimând un aer de simplitate şi arhaism uimitor. Intri cu sentimentul că păşeşti in Rai: liniştea monahală şi parfumul mieros al unei plante din preajmă îţi induc o stare de linişte şi îţi trezesc simţurile la viaţă.

Plecăm cu greu din curtea mănăstirii şi pornim spre Agapia Veche sau Agapia din Deal, al cărei nume provine de la numele sihastrului Agapie, care în limba greacă înseamnă dragoste (faţă de aproapele). Drumul ne este călăuzit de marcajul cruce roşie pe fond alb care ne îndrumă

campuri

spre Piatra lui Aron Vodă, pe care sunt sculptate litere vechi şi cam şterse de vreme. După jumătate de oră de mers ne întâmpină o poartă masivă de lemn, ce ne întăreşte impresia că aici timpul stă în loc, că lumea urâtă nu a ajuns în zonă. Curtea interioară e mai mică, însă tot plină de flori, iar biserica e din lemn, având icoane sculptate.

Plecăm cu greu din liniştea curţii interioare şi începem voiniceşte un urcuş, nu înainte de a trece pe la ”Biserica scufundată”, un loc din apropierea mănăstirii care ne aminteşte faptul că în timp au avut loc numeroase deplasări ale pământului şi multe din bisericile de lemn construite iniţial, în secolul XV, au fost înghiţite de pământ.

De aici începe drumul în necunoscut! Ne orientăm în pădure, cântam voioase, ne întîlnim cu brânduşele de toamnă şi cu iarba ce încă îşi

Mânăstirea Agapia, cea cu flori multicolore şi clădiri vechi

www.infoscout.ro

15

campuri

~NCOTRO?

Agapia Veche

16

www.infoscout.ro

~NCOTRO? mai pastrează verdeaţa prin poieni. Ne ajutăm de hartă şi de busolă, înaintăm pe poteci mai vizibile sau mai ascunse, printre brazi şi foioase, ghidate de crucea roşie care din loc în loc se pierde. După mici rătăciri, găsim drumul forestier ce duce la Sihla, schit de călugări, situat în apropierea peşterii Sfintei Teodora. Ajungem la poarta schitului odată cu ploaia şi ne adăpostim în biserică. Un călugăr citeşte rugăciuni, tămâia arde şi răspândeşte o mireasmă plăcută iar lumânarea sfâraie... toate acestea alcătuiesc un cadru desprins ca din poveştile bunicii: locul unde Dumnezeu coboară pentru un moment pe pământ.

Călugării ne oferă masa, căci la mănăstire nu se cade să laşi un om să plece fără să-l omeneşti, mai ales că ora cinei se apropia.

Aşa că am poposit pentru încă jumătate de oră şi am avut parte de bucatele pregătite de ei. Drept recunoştinţă, le-am lăsat o pungă de

www.infoscout.ro

campuri

făină şi o sticlă de untdelemn căci sunt necesare zi de zi: făina pentru prescuri (pâiniţele mici ce se vând la biserică) şi untdelemnul pentru candelele ce stau permanent aprinse în dreptul icoanelor.

Am urcat apoi până la peştera Sfintei Teodora, pe scările ce pornesc din incinta schitului Sihla.

Poteca trece prin preajma Bisercii dintr-un brad, o biserică mică, datând din secolul XVIII, de forma unei corăbii, cu catapeteasma pictată, în care singura sursă de lumină o constituie razele piezişe de lumină de intră prin geamurile mici şi lumânările ce ard necontenit. Continuând drumul, ajungi la peşteră. În acest loc a trăit Sfânta Teodora aproape 20 de ani, alimentându-se cu ceea ce îi oferea pădurea şi rugându-se necontenit.

Când intri, ai senzaţia că e imposibil ca cineva să stea atâta vreme aici. Într-un spaţiu în care o lespede de piatră serveşte drept pat şi încă 2 metri drept spaţiu locuibil...şi totuşi s-a putut!

17

interna]ional Acum acolo arde neîncetat o candelă, lumea aduce flori şi nu poţi să părăseşti locul fară a îngenunchea şi a spune o rugăciune. Pur şi simplu nu poţi!

LUPI{O RI

Cercetaşi la muncă

Ne continuăm drumul spre Sihăstria, unde ajungem pe înserat. Fraţii de la mănăstire ne primesc cu braţele deschise şi ne dau pentru o seară o căsuţă în care să stăm. A sta o seară la mănăstire este o experienţă deosebită. Casele sunt simple, ţărăneşti, aducând cu cele pe care le vezi în Muzeul Satului sau prin satele ce încă îşi mai păstrează specificul: văruită în alb, cu uşa şi ferestrele din lemn, cu multe paturi pentru pelerinii veniţi să sălăşluiască o noapte aici.

Spiritul de cercetaş nu ne părăseşte, aşa că mergem să vedem cum putem ajuta. Vasele sunt deja spălate, mesele şterse.

Mai rămâne curăţenia în biserica

mare. Şi aşa învăţăm şi rânduiala bisericii. Seara, în curtea mănăstirii, când stelele se aprind pe cer, greierii încep sa doinească şi totul amorţeşte, simţi liniştea. Simţi cum fiecare muşchi se relaxează, cum inima ţi se domoleşte, cum gândurile bune fac loc oricăror griji si probleme.

Dimineaţa ne găseşte voioase, cu zâmbetul până la urechi şi cu ochii luminoşi.Împachetăm rucsacurile şi pornim mai departe, nu înainte de a lăsa şi aici făină şi untdelemn în semn de recunoştinţă pentru găzduire.

Urmează să urcăm până la Schitul Daniil Sihastru şi apoi să coborâm înapoi pentru a ne încheia ciclul propus. Drumul până la Daniil Sihastru e lejer, unul dintre cele mai cunoscute 18

www.infoscout.ro

LUPI{O RI

interna]ional încheia aventura noastră. Pe feţele fiecăreia se oglindea mulţumirea iar un zâmbet înflorea la colţul gurii. Reuşisem ce ne-am propus. Reuşisem să ne descurcăm în necunoscut, să luăm pulsul zonei, să vibrăm odată cu natura.

Drumul forestier parcurs la întoarcerea de la schit este prilej de destăinuiri, de schimburi de opinii, de împărtăşire a gândurilor. Fiecare descrie ce simte, ce s-a schimbat în ea şi ce ar vrea să schimbe în jur.

Sunt idei grozave, care ne inspiră în scopul nostru de a crea o lume mai bună.Ne luăm de mână şi, cu zâmbetul până la urechi, cântăm cât ne ţin plămânii, mergem în tandem şi înviorăm pădurea în această duminică mohorâtă. Ajungem în parcarea de la Sihăstria, luăm autobuzul spre Târgu Neamţ şi de acolo trenul spre Iaşi...

de către lumea ce vine aici. De la Sihăstria urci pe o potecă până ce intersectezi drumul forestier. Urmând indicatoarele, ajungi la un pod şi începi un urcuş mai voinicesc, călăuzit de crucea albă până ce, printre copaci, se iveşte o mică biserică din lemn. Aici timpul are altă dimensiune. Departe de lumea dezlănţuită, călugării îşi duc viaţa după rânduielile bisericeşti conform unei vorbe din bătrâni: ”omul sfinţeşte locul”. Bisericuţa e îngrijită. La intrare te descalţi şi ai papuci curaţi, căci aşa se cuvine să intri în casa Domnului. Şi aici, ca şi la Sihla, Dumnezeu îşi face simţită prezenţa, mai pregnant parcă... se simte prin lemnul sculptat al bisericii, prin ceara ce se www.infoscout.ro

prelinge de pe lumânare, prin icoanele ce privesc şi îţi primesc ruga.

Am ieşit din biserică şi am închis uşa cu grijă. Aici se

Şi erau în trenul acela cinci fete cu feţe luminoase, sufletul împăcat şi zâmbet radios, care purtau eşarfe de cercetaş. Mă întreb ce au reuşit să facă de erau atât de zâmbăreţe. Să fi reuşit ceva ce şi-au propus? laura.hen@infoscout.ro

Călugăr la mânăstirea Sihăstria

19

despre noi

~MPREUN|

Centrul Local se prezint\

“ADORMIREA MAICII DOMNULUI” PILDE{TI Numele Centrului Local: “Adormirea Maicii Domnului” Pildeşti Un pic de istorie....

Centrul nostru a luat fiinţă pe 14 septembrie 1994 odată cu depunerea promisiunii a 12 tineri şi un adult, Fr. Jesus Sagredo (singurul membru fondator care a rămas activ). De la această dată centrul cercetăşesc de la Pildeşti are activitate continuă.

20

CL Pildeşti s-a născut ca centru ASCRO (Asociaţia Scout Catolică Română). Opt ani mai târziu a devenit membru al OMMS prin aderarea la ONCR, fapt care a avut loc la data de 17 aprilie 2002.

De când centrul nostru a luat fiinţă, s-a acordat o importanţă deosebită formării liderilor şi a ajutorilor de lider, fapt care s-a intensificat o dată cu aderararea la ONCR.

Câţi cercetaşi ???

Câţi ??! ... păi: Dupa ultimul recensământ care s-a făcut în centrul nostru (12-01.2009), numărul de cercetaşi cu promisiune este de 111, din care - lupişori: 24 - temerari: 49 - exploratori: 19 - lideri - ajutor de lideri: 19

www.infoscout.ro

~MPREUN|

Ramurile de vârstă active: Toate ramurile de vârstă sunt active, în afară de ramura seniorilor.

O vorbă specifică vouă: Motto-ul nostru este cel comun tuturor cercetaşilor: “Gata oricând!”, iar pe lângă acesta şi deviza preluată din testamentul lui Baden Powell, care ne spune: ”Să lăsăm această lume puţin mai bună decât am găsit-o”.

www.infoscout.ro

Evenimente naţionale ca participant: Tendinţa centrului este de a fi mereu membru activ al ONCR, atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Începând cu anul 2002 am fost prezenţi la toate Adunările Naţionale ale ONCR. Am participat la mai multe stagiile de formare oferite de către ONCR cât şi la alte activităţi cu copiii din ramurile lupişorilor, temerarilor şi ex-

despre noi

“Cred că cel mai frumos moment e atunci când ajungem la întâlnirea cu lupişorii şi ei aleargă spre noi ca să ne îmbrătişeze; iar la sfârşitul întâlnirii vin şi ne dau un pupic de rămas bun. În momente ca acestea simţim că avem cu adevarat un rost la cercetaşi şi că ceea ce facem e important pentru copii.”

Sabina Mîrţ, lider AMD Pildeşti 21

despre noi

~MPREUN|

ploratorilor organizate la nivel naţional (campul naţional pentru exploratori din 2006, campurile naţionale pentru lupişori şi temerari de la Apa, din 2008).

De asemenea am participat, după posibilităţile financiare, la activităţi internaţionale, atât în străinătate - Campusul din Franţa, Jamboreea din Germania 2007, Lumina Păcii de la Betleem din Austria - cât şi în ţară: schimb de experienţă cu cercetaşi din Italia şi Spania.

Ce aţi organizat: Centrul nostru a avut prilejul de a fi organizator de evenimente regionale în ultimii ani, când s-au adunat la Roman cercetaşi din mai multe centre din Moldova.

Premii /distincţii / onoruri?

La Adunarea Generală ONCR din aprilie 2008, centrul nostru

22

a primit premiul pentru „Cel mai bun raport de activitate 2007”.

Din întâmplarile mai deosebite care au avut loc în preajma Anului Centenar cercetăşesc 2007, vrem să menţionăm următoarele: editarea revistei „Primul scout-ist” şi inaugurarea străzii „Robert Baden Powel” la Pildeşti, eveniment, probabil, în premieră în România.

Proiecte în derulare / în perspectivă?

Crearea unui grup de adulţi format din părinţii actualilor cercetaşi şi din foştii lideri cercetaşi din satul nostru.

Găseşte diferenţa! (sau ce aveţi specific) Noi am păstrat eşarfa aleasă la crearea centrului nostru, de culoare roşie cu bordură albă.

www.infoscout.ro

~MPREUN|

Eşarfa şi cămaşa cu însemnele specifice ASCRO şi ONCR sunt elementele pe care le folosim, de obicei, în activităţile noastre.

Copiii, în general, nu prea au posibilităţi pentru a adopta alte elemente din costumaţia scout.

Anul nostru scout, care coincide cu începutul anului şcolar, este marcat de o mulţime de activităţi care sunt programate când se face calendarul pentru anul respectiv. Putem numi unele dintre cele mai deosebite: trecerea de la o ramură la alta, Adunarea anuală, Sedinţa cu www.infoscout.ro

părinţii, Zile de reculegere (Advent şi Post), Lumina Păcii de la Betleem, Săptămâna ecumenică, Ziua Amintirii cu depunerea promisiunii, Ziua Mamei, Zile de adoraţie (Cristos Rege şi Joia Sfântă), Zile de Exerciţii Spirituale (3 zile) pentru exploratori şi lideri, participarea la Zilele naţionale pentru tineri şi copii, Jocul sătesc în cinstea Sf. Ioan de la Salle, Patronul educatorilor creştini (pentru catolici), Ziua Copilului ş.a.m.d. În timpul verii organizăm cam-

despre noi

Un lucru foarte important este întâlnirea săptămânală a li derilor şi ajutorilor de lideri din centrul nostru. Are loc vineri şi se prelungeşte timp de 2-3 ore.

23

despre noi

~MPREUN|

puri pentru fiecare rămură de vârstă şi participăm în campurile de formare pentru lideri şi ajutori de lider. Această activitate are o importanţă deosebită pentru noi, de aceea sunt admişi la depunerea promisiunii scout numai cei care au trăit această experienţă.

întâlnirea săptămânală a liderilor şi ajutorilor de lideri din centrul nostru. Are loc vineri şi se prelungeşte timp de 2-3 ore.

Este un timp de programare şi de revizuire a activităţii cu elemente de formare personală şi de îmbunătăţire a lucrului în echipă.

Şi pe lângă ceea ce este amintit mai sus, întâlnirile săptămânale stau la baza grupurilor noastre şi au loc duminica, cu o durată de două ore aproximativ.

Un lucru foarte important este

O altă particularitate a centrului nostru cu care ne mândrim este că, din centrul nostru, s-au format patru centre noi în satele învecinate: Hălăuceşti, Adjudeni, Nisiporeşti şi Sagna.

24

www.infoscout.ro

~MPREUN|

despre noi

Scurt interviu cu Sabina Mîr] De cât timp faci parte din Mişcarea Scout ?

Fac parte din marea familie Scout din 2003, când am depus promisiunea, însă am participat la întâlniri ca simpatizant din anul 2001.

Cu ce te ocupi mai exact în centrul tău local ? În prezent sunt şefa centrului local, însă, mai presus de asta, sunt lider la ramura lupişorilor.

De unde vine numele centrului vostru local ?

Fiind un centru local legat de parohia din localitatea noastră, numele vine de la numele parohiei, „Adormirea Maicii Domnului”.

Care e cea mai placută amintire pe care o ai legată de

www.infoscout.ro

toţi anii petrecuţi în marea familie Scout?

Sincer... nu ştiu, au fost atâtea momente frumoase petrecute la cercetaşi încât nu pot să menţionez doar unul. Cred că cel mai frumos moment e atunci când ajungem la întâlnirea cu lupişorii şi ei aleargă spre noi ca să ne îmbrătişeze; iar la sfârşitul întâlnirii vin şi ne dau un pupic de rămas bun. În momente ca acestea simţim că avem cu adevarat un rost la cercetaşi şi că ceea ce facem e important pentru copii.

Cum vezi cercetăşia la Pildeşti şi în paralel în Romania peste 10 ani?

Sincer nu ştiu ce să cred, pentru că lumea se tot schimbă şi nu ştiu ce fel de persoane vor fi pe

la cercetaşi. Însă ştiu că, dacă toţi cei care se vor implica vor da tot ce au mai bun din ei, cercetăşia (atât în Pildeşti cât şi în România) se va dezvolta şi va fi din ce în ce mai utilă. ada.rascol@infoscout.ro

25

na]ional

PROIECTE

SCOUTING SEEDS

- implementăm un sistem durabil de dezvoltare organizaţională.

Odată nominalizate centrele locale intrate în proiect, principalele evenimente ce vor avea loc în cadrul acestui proiect sunt:

Mai ieri apăruseră informaţii despre un mare proiect, unul naţional, care cere din partea centrelor locale implicare pentru un an (şi nu numai) pentru a ”aduce” cercetaşi noi în organizaţie.

Da, ai ghicit, e vorba de Proiectul «Scouting Seeds», unul din cele trei proiecte susţinute financiar de ESO în anul 2008 la nivel european, fiind apreciat pentru calitatea şi obiectivele sale.

26

Cu ajutorul acestui proiect şi al centrelor locale care se înscriu în proiect, vom reuşi ca până la sfârşitul anului să: - creştem cu circa 50% numărul total de membri, respectiv cu 200 lideri noi şi 800 cercetaşii pe diferite ramuri de vârstă; - revizuim, creăm şi implementăm sisteme şi materiale noi pentru a atrage şi a forma lideri şi tineri cercetaşi în orice comunitate; www.infoscout.ro

PROIECTE • 18 februarie 2009 - selecţie centre locale; • martie 2009 - stagii regionale în managementul voluntarilor; • martie-aprilie - desfăşurarea campaniilor locale de atragere de noi adulţi în cercetăşie; • aprilie-mai 2009 - stagii locale (mini-sesiuni) în "principiile scout", "metoda scout" şi "animaţie"; • iunie-august - participarea la diferite activităţi locale şi naţionale; • 17-23 august 2009 - stagiu naţional de "pedagogie scout"; • septembrie - pregătirea evenimentului sincron la nivel naţional; • septembrie-octombrie - desfăşurarea campaniilor locale de atragere de copii şi tineri în cercetăşie; • 10 octombrie 2009 - eveniment sincron la nivel naţional;

www.infoscout.ro

• noiembrie 2009 - forum de "bune practici".

Beneficiile sunt extraordinar de multe pentru fiecare CL înscris în proiect: formarea unei experienţe în dezvoltare organizaţională, legături puternice cu alte organizaţii de tineret din ţară, contacte peste contacte, realizarea unor instrumente de lucru la nivel local, punerea lor în practică şi... lista e lungă. În ultimul mesaj al lui BP, acesta spunea «De fapt, adevărata fericire este atunci când aduci fericire altei persoane». Şi cum putem face asta, dacă nu oferind experienţa, creativitatea, disponibilitatea, energia, zâmbetul, timpul nostru în a susţine organizaţia pentru a se dezvolta, pentru a sublinia cercetăşia pe care o simţim fiecare în parte - plină de activităţi educative, de tineri motivaţi, entuziaşti, dornici de aven-

na]ional

turi noi dar şi plină de rezultate excepţionale care ne determină să dăm tot ce e mai bun din noi pentru a merge mai departe.

Iar la sfârşit, putem să privim în urmă şi să vedem că ceea ce facem de fapt, este reuşita de a « lăsa această lume puţin mai bună decât am găsit-o! ». Şi nu ne oprim aici. Mergem mai departe!!!

Noutăţi despre proiect găsiţi şi pe: http://scoutingseeds.blogspot.com cât şi în următoarele numere ale InfoScout-ului sau luând direct legătura cu Tromppy (zisă şi Elena Petrea) coordonatorul proiectului, la adresa de e-mail dezvoltare@scout.ro sau la numărul de telefon: 0741.430.796.

Cu drag, Elena Petrea Coordonator Proiect Scouting Seeds

27

na]ional

S|RB|TORIM

15 ANI DE CERCET|{IE LA RÂMNICU VÂLCEA

Sâmbătă, 14 februarie 2009, Biblioteca Judeţeană Vâlcea a fost arena festivă a cercetaşilor din Râmnicu Vâlcea care au sărbătorit 15 ani de la înfiinţarea Centrului Local ”Mircea cel Bătrân”. Evenimentul s-a derulat sub forma unei adunări la care au participat cercetaşii râmniceni şi invitaţii acestora: părinţi, oameni de seamă ai oraşului, cercetaşi din Drăgăşani şi Slatina.

Atmosfera a fost ceremonioasă şi totuşi destinsă, presărată cu multe zâmbete, discursuri inspirate şi momente emoţionante.

Iar aici trebuie să amintim şi de prezenţa celui mai vechi cercetaş în viaţă din România, dl. Ion Albescu, care a pornit pe potecile cercetăşiei acum 80 de

28

www.infoscout.ro

S|RB|TORIM

na]ional

ani. Astăzi, dumnealui, privind la mulţimea vioaie de lupişori, salută cu bucurie în suflet cercetăşia românească şi îi urează un viitor strălucit.

Amfitrionul adunării, dl. Nicu Almaşi, şef de unitate şi şeful Departamentului de Programe de la ”Mircea cel Bătrân”, a prezentat istoria şi realizările celor 15 ani de cercetăşie vâlceană, dar şi perspectivele unui Centru de succes. Lăsăm în continuare cifrele să vorbească în numele C.L.”Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea. Noi le urăm ” La mulţi ani!” şi mult spor în continuare.

Campul cu cea mai numeroasă participare: - „Eclipsa 99”, Vaideeni, august 1999, 760 participanţi Campul cu cele mai multe activităţi: - „Eclipsa 99”, Vaideeni, august 1999, 33 de arii de activităţi cu 33 de ateliere Cel mai mare camp internaţional la care au participat cercetaşii din Râmnicu Vâlcea: - Jamboreea Internaţională din Essex, Kerby-Le-Soken, august 2008, 12.000 de participanţi în 9 subcampuri Campul cu cele mai extreme situaţii, aventură, adrenalină etc: - Galbenu în munţii Latoriţei, iulie-august 1997, când, după 4 zile cu cer senin, fără nici un nor, a plouat de vineri până du-

minică, campul a fost inundat, cercetaşii s-au retras, în locul unde erau corturile în câteva ore apa ridicându-se la 2 metri

Cea mai numeroasă delegaţie la un camp internaţional - Jamboreea din Essex, 2008, 32 de cercetaşi şi lideri adulţi

Proiectul cel mai reuşit: - „Cu tinerii pentru o comunitate durabilă” – Planul local de Acţiune pentru Tineret al Municipiului Râmnicu Vâlcea; a fost şi proiectul cu cea mai mare finanţare pe care au primit-o, 24.174 euro.

Acelaşi proiect a prilejuit vizita Ambasadorului Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Uniunii Europene la Bucureşti, la sediul lor precum şi menţionarea proiectului şi a organizaţiei într-o publicaţie a U.E. privind proiectele de succes în domeniul tineretului.

Cea mai reuşită ediţie a Cupei Izvoarelor: - Malaia, pe Valea Lotrului, 2006

Cel mai lung drum la o Jamboree/camp internaţional - În anul 1999, în Suedia la campul TRERIXOSET în localitatea Olstorp, cu aproape 1000 km de parcurs în Polonia şi 9 ore traversarea Mării Baltice cu vaporul /ferry www.infoscout.ro

Cea mai numeroasă participare la o ediţie a Cupei Izvoarelor - 2001, Călimăneşti-Arutela, 450 de cercetaşi Cel mai dificil traseu la o ediţie a Cupei Izvoarelor: - 2004, Olăneşti-Comanca, tură montană de 2 zile în masivul Buila-Vânturariţa Cel mai mare NOROC la o ediţie a Cupei izvoarelor: - 2007, la Dăeşti-Fedeleşoiu, când grindina, care a făcut ravagii în comuna Dăeşti şi în satul Fedeleşoiu, s-a oprit la 400 metri de camp.

Mulţumim domnului Almaşi pentru datele şi cifrele prezentate. lucian.nedelut@infoscout.ro 29

na]ional

S|RB|TORIM

INTERVIU CU NICU ALMA{I

Lucian Nedeluţ: La mulţi ani, domnule Almaşi! Care este secretul longevităţii C.L. "Mircea cel Bătrân" Rm. Vâlcea?

Nicu Almaşi: Păi, mai întâi a fost faptul că încă înainte de a afla despre cercetaşi, ne întrebam, eu, soţia şi prietenii, cum să organizăm cât mai bine şi folositor timpul liber al copiilor, aveam nevoie de activităţi pentru ei, precum activităţile formative pe care le făcusem noi în pionierie, în primul rând excursii, drumeţii, apoi toate activităţile de îndemânare şi câte altele. Şi când am dat de grupul de cercetaşi în formare, chiar în martie 1994, am şi trecut la crearea unei patrule cu copiii mei, ai prietenilor, chiar nepoţi de-ai noştri. Aşa s-a format unitatea Acvila. Am fost atât de convins de virtuţile cercetăşiei încât, în 1997, când primul şef de filială s-a retras, deşi am rămas numai eu cu soţia şi încă o profesoară - între timp se retrăseseră şi toţi ceilalţi lideri 30

ne-am spus că trebuie să continuăm. Să fie un prim răspuns faptul că am considerat că aici este locul nostru şi al copiilor noştri.

Apoi au fost momentele extraordinare pe care le-am trăit în ţară şi în străinătate la acţiunile, campurile şi jamboreele la care am participat. Cred că o anumită cultură a centrului nostru local, mă refer la faptul că organizaţia a fost condusă mereu de cercetaşi mai în vârstă în general realizaţi în plan social şi profesional, cu o bună reputaţie în oraş, a fost alt factor determinant pentru continuitatea şi constanţa activităţii noastre în ultimii 13 ani, din 1997 când neam transformat în centru local. Şi asta nu i-a deranjat deloc pe cercetaşii noştri...Sunt între exploratori, la această oră, 5 tineri lideri. Şi în fiecare an prin octombrie ne gândim pe cine să mai „avansăm”. Ştii că s-a întâmplat, atunci când m-am aflat la câte o mare reuniune prin ţară sau pe la Cupa Izvoarelor, când cercetaşii

din alte centre au văzut cum ne prezentăm, să mi se destăinuie câte un cercetaş : „ Domnule Almaşi, ce bine este la dvs că sunteţi atât de mulţi lideri adulţi, cu experienţă şi forţă.” O fi fost chiar aşa?!...

L.N.: Care este efectivul cercetaşilor din Rm. Vâlcea în acest moment? Am văzut că de curând aveţi foarte mulţi lupişori.

N.A.: Păi este o întrebare grea, pentru că abia mâine când încerc să fac în ciornă raportul facem socotelile. De exemplu am suspendat şi noi două grupuri pentru neplata cotizaţiei, şi dacă vor pleca nu este nici un bai, ba este că sunt cam mici şi în cazul acesta este păcatul liderului adult, aşa-zisului lider adult, pentru că i-a încântat pe copii cu ideea cercetăşească şi acum o lasă baltă. În prezent avem 145 de cercetaşi din care 66 lupişori, 33 temerari şi 46 de exploratori.

Alături de ei mai sunt 15 lideri adulţi. Cercetaşi adulţi sunt mai www.infoscout.ro

S|RB|TORIM mulţi dar cum ai aflat în adunare, i-am îndrumat să pună bazele grupului Asociaţiei Cercetaşilor Adulţi.

L.N.: Cum vă simţiţi acum, după 15 ani de Cercetăşie la Vâlcea?

N.A.: Dacă nu va fi considerată o zicere perimată, am sentimentul datoriei împlinite, pentru că nu a fost delor uşor să continuăm - un amic umblat prin lume mi-a spus că cercetăşia este prea scumpă pentru noi - şi la ora aceasta există premisele pentru un salt calitativ şi numeric care va schimba lucrurile fundamental.

L.N.: Care este cea mai frumoasă amintire pe care o aveţi în C.L. "Mircea cel Bătrân"?

N.A.: Sunt foarte multe, de la clipele de mulţumire când la finalul fiecărei ediţie a Cupei, după ce am strâns din camp şi ultima bucăţică de sfoară, când în sfârşit mă aflu în sufragerie în fotoliu după ce am făcut un duş şi beau liniştit o bere îmi vin în minte imaginile cu cercetaşii din camp, fericiţi că sunt pentru câteva zile împreună.

Sau poate în octombrie 2001 când la Primărie, după o dezbatere în cadrul Săptămânii Educaţiei Globale, un portughez de la Uniunea Europeană, nu mai contenea cu aprecierile la adresa copiilor noştri între care mai mult de jumătate erau cercetaşi, în uniformă; era acolo şi băiatul meu cel mare invitat, cum spuneam, în uniformă, să fie alături de ei - mai era un spaniol şi o doamnă de la Inspectoratul Şcolar - moderator la acea dezbatere. Şi îmi mai vine în minte un moment extraordinar, eram la Bucureşti, după ce avusesem în Muzeul Satului festivitatea de închidere a proiectului Expediţie în România, cu cercetaşii de la www.infoscout.ro

1st Newport Scout Group/Essex - U.K. şi i-am condus pe englezi la o pensiune pe lângă Colegiul Cantemir, şi acolo lângă clădirea liceului, i-am văzut şi pe englezi şi pe români cu lacrimi în ochi.

Despărţirea a durat o oră şi ceva. Erau la ferestre nişte muncitori care lucrau la reparaţii şi unul m-a întrebat ce este cu ei, erau la rândul lor impresionaţi.

L.N.: Unde vedeţi dumneavoastră cercetăşia din Rm. Vâlcea şi din România peste încă 15 ani?

N.A.: Despre cercetăşia din Râmnicu Vâlcea noi liderii spuneam prin 2004 că forma, la nivel naţional, nu corespunde stadiului de dezvoltare şi aspiraţiilor de dezvoltare ale grupului nostru. Lucrurile s-au schimbat de atunci, însă pe noi vâlcenii şi sunt sigur că nu numai pe noi ne ţine cum se zice „în mână faptul că în continuare” la nivel naţional nu am dobândit calitatea de ONG de utilitate publică, că şefii noştri

na]ional

nu prea au trecere la cele mai înalte autorităţi - exemplu, nu avem încă un protocol valid cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi multe altele.

Pe plan local noi ne batem cu autorităţile publice, dacă este nevoie şi facem treabă, aşa fel încât să nu facem concesii şi să ţinem calea cea dreaptă, dar avem nevoie şi de un spate asigurat de relaţia Consiliului Director cu autorităţile de putere şi executive la nivel naţional.

Ceva îmi spune că şi aceste deziderate se vor împlini şi atunci nimic nu ne poate opri să deschidem mai larg porţile cercetăşiei unui număr mai mare de copii şi tineri. La ora aceasta poate avem o scuză dar după ce toate acestea se vor rezolva nu mai există nici un motiv să nu dezvoltăm organizaţia. Atunci va fi foarte important cine este lider adult în centrele locale şi la nivel naţional, pentru că sigur ceva va trebui să se schimbe şi în profilul liderului adult.

31

pentru noi

LIDERI

Avem o misiune frumoas\ Mediul ONG în România s-a dezvoltat după Revoluţia din 1989 într-o cultură dominată de importanţa covârşitoare a statului asupra tuturor structurilor sociale, economice şi umane, ajungând până la nivel de condiţionări în conştiinţa şi mentalitatea individului.

Nu surprinzător, politicile de stânga au fost alese în mod democratic şi în anii imediat următori acestui eveniment.

Treptat însă, şi tot mai puternic de la începutul anilor 2000, mediul de afaceri a devenit tot mai puternic şi astfel mentalităţile de dreapta, corelate de principii liberale de viaţă la nivel de masă au devenit preponderente.

32

Între aceşti doi coloşi, statul şi mediul de afaceri, mediul ONG a fost mereu trecut pe „centura” cotidianului. Însă este tot mai evident că mediul ONG poate şi începe să dea răspunsuri în zone în care sunt considerate „prea mici”, „irelevante”, „agasante”, „utopice”, „de viitor”, dar care prezintă probleme şi situaţii reale ale oamenilor la nivel social, economic, cultural, ecologic sau educaţional.

Poate, însă, cel mai important lucru ce defineşte întregul mediu ONG este natura rezultatelor sale. Dacă, în afaceri, rezultatele sunt produse sau ser-

vicii finite, iar la nivel guvernamental, rezultatele sunt legi şi instituţii menite să le implementeze, în mediul ONG rezultatele sunt nici mai mult, nici mai puţin decât „o fiinţă umană schimbată”.

ONG-urile sunt „agenţi ai schimbării umane”. „Produsele” lor sunt un pacient vindecat, un copil ce învaţă, un tânăr care devine un adult responsabil; o viaţă schimbată de fapt!

Dacă acesta e produsul finit, ce putem spune însă de procesul în sine? E suficient să avem o misiune frumoasă, tradiţie şi câţiva oameni entuziaşti? Deşi istoria a dovedit că astfel de cazuri www.infoscout.ro

LIDERI

pentru noi

sunt posibile, realitatea ne arată că rezultatele durabile în mediul ONG se obţin prin fund-raising, leadership, proceduri şi strategii. Cuvinte ce par coborâte din vocabularul unei multinaţionale, însă e evident că pentru a-ţi menţine misiunea vie, ai nevoie de management! În acest context general, vom încerca, printr-un şir de articole succesive, să înţelegem rolul „Mişcării Cercetăşeşti” în România contemporană, a impactului pe care aceasta îl poate produce asupra mentalităţii şi caracterului indivizilor şi mai ales a modalităţilor prin care se poate genera acest gen de rezultate. În numerele următoare ne vom adresa pe rând la câteva aspecte necesare organizaţiei noastre pentru a avea rezultatele pe care cu toţii ni le dorim: „ educarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune şi o Lege, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniţi că indivizi şi joacă un rol constructiv în societate.” a) Misiunea e mereu prima b) De la misiune la performanţă. De ce e nevoie de marketing organizaţional şi cum se atrag de fapt fondurile din comunitate? c) Managementul performanţei. Cum ştim că facem ce spunem că facem? d) Oameni şi relaţii. Voluntari, executivi, echipe, consiliu, comunitate e) Dezvoltare personală. Ca lider, ca executiv, ca individ

Alex Moldovan,

Preşedinte ONCR www.infoscout.ro

33

na]ional

PROIECTE

Cerceta[ii români tot mai implica]i în proiecte interculturale

“Stories and Tales of Our Countries” octombrie 2008) într-un loc pitoresc, destul de greu de găsit în ziua de azi, ţinând cont de condiţiile de care au avut parte, dar şi de ospitalitatea şi căldura cu care au fost primiţi de către localnici. Frumuseţea naturii în schimbare era incomparabilă cu orice mall sau orice altceva ce ar putea fi găsit într-un oraş poluat şi poluant...

Aşa se numeşte primul proiect de schimb multilateral de tineri organizat de Centrul Local Suceava în cadrul programului “Tineret în Acţiune”, program ce oferă fonduri europene pentru diferite tipuri de activităţi iniţiate şi organizate de tineri.

La acesta au luat parte cercetaşi români din mai multe părţi ale ţării, alături de tineri din alte trei state europene. Proiectul a avut ca scop promovarea dialogului intercultural şi descoperirea de elemente culturale comune între ţările de provenienţă a celor 24 de tineri de patru naţionalităţi diferite. Principalele teme ale activităţilor au fost Artă şi Cultură; aceşti tineri, printre care şi 6 români, sau adunat la Roşia de Beiuş, un loc extraordinar din Zona Bihorului în Munţii Apuseni unde natura, într-o completă armonie cu puţinii oameni care locuiesc pe acolo, i-a ajutat să realizeze 34 34

patru scurt-metraje care să arate lumii cât de multe avem de fapt în comun unii cu ceilalţi.

Tinerii au venit din Malta, Lituania, Grecia şi România şi au petrecut 10 zile minunate (3-12

Metoda folosită pentru ca tinerii să se cunoască mai bine a fost împărţirea lor în cinci grupuri mixte de câte patru persoane, în cadrul cărora s-au aplicat principiile « Learning by doing», unde au învăţat cum să creeze şi să promoveze interculturalitatea printre ceilalţi oameni cu ajutorul televiziunii. Timp de o săptămână au pus mâna cu mic cu mare şi, în cadrul grupurilor, au reuşit fiecare să creeze, de la scenariu până la produsul finit, un film de scurt metraj. Toate acestea fără niciun ajutor de la oameni specializaţi: doar ei,

www.infoscout.ro

PROIECTE

pixul, foaia şi camera de filmat.

Din când în când, pentru a se recrea, au recurs la mijloace mai puţin întâlnite în viaţa de zi cu zi, cum ar fi: călăria, rapelul, speologia, tirul cu arcul, dar şi seri de cântat la chitară în patru limbi diferite.

şi binedispun persoanele care le urmăresc, transmiţând însă un mesaj clar: poveştile şi legendele ţărilor noastre ne reprezintă! În timpul filmărilor tinerii s-au distrat copios exact ca pe nişte adevărate platouri de filmare! Şi ca să fie totul ca la carte, ultima seară Chiar dacă filmele nu au fost de petrecută la Roşia a fost încuînaltă calitate, modul în care nunată de ... Oscaruri! S-au sunt filmate, peisajele, premiat cele mai bune muzica şi replifilme, cei mai buni cile stâractori, cel mai nesc bun scenaMulţumim râsul riu, s-au Programului Tineret în dat staAcţiune pentru suportul acordat

în realizarea acestui proiect.

Fără ei n-am fi avut parte de o asemenea experienţă de neuitat!

Pentru cei interesaţi de Programul Tineret în Acţiune, vă recomandăm cu căldură accesarea site-ului Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesioanale la www.anpcdefp.ro .

na]ional

tuete aurii (nu întrebaţi din ce erau făcute) şi s-a stropit totul cu puţină şampanie – atât cât să nu se urce la cap.

După ce au descoperit frumuseţea naturii, în ultimele 2 zile prietenii noştri au descoperit şi puţin din frumuseţea oraşelor româneşti. Aceştia au fost duşi în Cluj Napoca - oraş plin de cultură şi artă, care i-a impresionat pe toţi cu frumuseţea sa răpitoare şi totodată şi cu interculturalitatea sa. În cele 10 zile în care toată lumea a asimilat cantităţi importante de noi informaţii, dar în care totul s-a făcut cu zâmbetul pe buze (poate mai puţin spălatul vaselor...) s-au legat prietenii noi, s-au strâns şi mai tare prieteniile vechi şi tare greu le-a mai fost tuturor să îşi ia rămas bun şi să nu verse măcar o lacrimă pentru toate lucrurile frumoase pe care le-au lăsat în urmă şi pe care le vor purta mereu în suflet, dar mai ales pentru prietenii de care sau despărţit!

Marina Buraga-Rizea

CL Oradea www.infoscout.ro

35 35

interna]ional

NOI

Cerceta[ român, voluntar la Kandersteg Adriana Fodor, cercetaş al CL Cluj Napoca, va lucra anul acesta ca voluntar la Centrul Internaţional Cercetăşesc de la Kandersteg. Începând din luna mai, aceasta va îmbrăca tricoul roz al voluntarilor pentru patru luni, alăturându-se echipei Pinkie.

Grupul celor roz numără în

fiecare an aproximativ 10 mii de cercetaşi din 40 de ţări, dând astfel viaţă singurei Mini Jamboree Permanentă ce funcţionează din anul 1923.

Adriana Fodor nu este la primul său contact cu Kandersteg, ea lucrând şi anul trecut ca voluntar Pinkie pentru patru săptămâni. Printre alţi cercetaşi români care au împărţit experienţa clujencei se numără: Radu Stinghe - fost membru în CD al ONCR, Dragoş Moldovan - CL Mureş, Sabin Mureşan - CL Mureş, fost membru CD, Ina Curic - CL Suceava.

KISC (Kandersteg International Scout Center) a primit premiul EU-Eco Label pentru activitatea privind problemele de mediu pe care au susţinut-o încă de la înfiinţarea centrului, conform OMMS. În ultimul an şi jumătate activitatea KISC s-a îndreptat exclusiv către îndeplinirea cerinţelor European Eco-labelling Board, primind certificarea ca centru a cărui activitate este îndreptată către protecţia mediului.

Laura Băduţ 36

www.infoscout.ro

Erasmus Scout De la sfârşitul anului trecut cercetaşii belgieni vin în ajutorul cercetaşilor de pretutindeni prin programul Erasmus Scout.

Programul iniţiat în anul 2008 este destinat animatorilor scout (seniori şi lideri), studenţi sau masteranzi, care obţin o bursă Erasmus.

Toţi cei care urmează cursuri postuniversitare şi pleacă din Belgia pentru câteva luni sau merg în ţara regelui Albert al IIlea pentru a studia, pot apela serviciul internaţional prin email inter(at)lesscouts.be pentru a-şi lăsa datele necesare (locaţia şi durata sejurului, anumite preferinţe, etc) putând fi astfel direcţionaţi către un centru local.

Proiectul permite posibilitatea de practicare şi îmbunătăţire a tehnicilor de animaţie.

Astfel se contribuie la un schimb de experienţă, de idei şi la legarea de prietenii şi colaborări internaţionale.

Laura Băduţ

www.infoscout.ro

37

proiecte

NATURA

i ] \ t u No e r p s de i [ a t cerce \ r u t a [i n

În numărul acesta venim cu câteva informaţii despre proiectul “Cercetăşia pentru natură”, care debutează glorios în luna februarie cu prima activitate concretă: stagiul pe tema Managementului proiectelor scout de mediu. Acesta va avea loc între 28 februarie-1 martie 2009, într-un sit Natura 2000 de lângă Sighişoara. Sperăm să participe circa 20 de lideri şi seniori, precum şi câţiva invitaţi de la organizaţii de mediu din România. Despre program şi realizările stagiului vă vom povesti în numărul viitor!

38

www.infoscout.ro

NATURA Dorim să mai anunţăm ca în acest proiect s-au înscris până acum (12 feb.2009), oficial, 13 centre locale norocoase, astfel: 1. Buzău 2. Tulcea - Lotus 3. Tulcea - PH 4. Miercurea Ciuc 5. Tecuci 6. Tîrgu -Jiu 7. Hunedoara 8. Rîmnicu. Vâlcea 9. Rădăuţi 10. Găeşti 11. Bacău - Fericitul Ieremia 12. Tg. Mureş 13. Adormirea Maicii Domnului

www.infoscout.ro

Ce faceţi la vară?

Printre altele, puteţi participa la o tabără de voluntariat alături de un grup de cercetaşi francezi! Circa 6 seniori francezi vor veni, la vară, să ajute într-un proiect al cunoscutei organizaţii internaţionale de mediu WWF (www.panda.org/ro/), care se desfăşoară în zona Munţilor ible , în judeţul Maramureş.

Proiectul urmăreşte, printre altele, să contribuie la conservarea ursului brun în acea zonă, dar are o serie de activităţi interesante, cum ar fi lucrul cu localnicii pentru a-i ajuta să amenajeze un centru comunitar şi un punct de informare turistică, pregătirea de amenajări pentru ecoturism (panouri de informare, marcare de trasee), promovarea tradiţiilor locale cu impact

proiecte

redus în mediu, educaţie ecologică pentru copiii din zonă şi nu numai. O prezentare în engleză a proiectului găsiţi pe http://sgp.undp.org/web/projects/11928/encouraging_local_ community_to_support_the_con servation_of_brown_bear_and_their_ habitats_in_tibles_m.html Toate aceste activităţi şi multe alte lucruri interesante vă sunt deschise dacă decideţi să participaţi la această tabără.

Numărul de locuri e limitat şi participarea se face în grup organizat, cu lider însoţitor.

Proiectul se adresează numai cercetaşilor cu vârste de minim 18 ani! Pentru detalii vă rugăm să ne scrieţi la ioana@apuseniexperience.ro cu CC la internaţional@scout.ro. made by Ioana Lucaciu

39

interna]ional

{TIRI

Internet Buddy Guide, caut tehnofob!

Cercetaşii din Marea Britanie au inventat o nouă metodă ce vine în ajutorul celor încă nefamiliarizaţi cu internetul sau a celor cărora le este frică să utilizeze calculatorul din diferite motive, anunţă OMMS.

În acest sens au implementat utilizarea unui Internet Buddy Guide pentru a-i ajuta pe tehnofobi să utilizeze internetul. Altfel spus, ghidul pune accentul pe valoarea pe care aşa-numiţii “amici digitali”- un prieten sau o rudă - o au în încurajarea celor cu frică de tehnologie să recurgă cât mai des la internet. Deşi poate fi un proces îndelungat, relatează cei de la UK Post Office, creatorii ghidului, finalitatea lui este de cele mai multe ori favorabilă ambelor părţi implicate.

mite poze cu mine în vacanţă şi link-uri către lucrurile care ştiu că i-ar plăcea.”

Laura Băduţ

Sally Milnor, cercetaş londonez în vârstă de 14 ani care a testat Ghidul, afirmă: “Mi-ar plăcea s-o învăţ pe bunica cum să folosească internetul ca să putem ţine legătura pe mail. Aş vrea să-i pot tri40

www.infoscout.ro

PROIECTE

na]ional

PROGRAMUL TINERET ~N AC}IUNE Nume Finanţator: Uniunea Europeană.

Descriere program Tineret în Actiune este Programul pe care Uniunea Europeana l-a creat pentru tineri, în vederea promovării cetăţeniei europene active, solidarităţii, toleranţei în rândul tinerilor europeni şi a implicării acestora în plămădirea viitorului Uniunii.

Programul promovează mobilitatea în interiorul şi în exteriorul graniţelor UE, învăţare non-formală şi dialog intercultural, încurajând integrarea tuturor tinerilor, indiferent de mediul educaţional, social şi cultural al acestora: Tineret în Acţiune este un Program pentru toţi!

Obiectivele şi priorităţile programului vor fi atinse prin intermediul a cinci programe operaţionale: 1. Tineri pentru Europa; 2. Serviciul european de voluntariat; 3. Tinerii în lume; 4. Sisteme de susţinere; 5. Susţinerea cooperării europene.

promovarea unor stiluri de viaţă sănătoase prin activităţi fizice, inclusiv sport; promovarea includerii tinerilor cu dizabilităţi; conştientizarea provocărilor la nivel global (cum ar fi dezvoltarea durabilă şi provocările legate de schimbări climaterice); implicarea tinerilor în revizuirea cadrului european de cooperare în ceea ce priveşte politicile de tineret; dialog intercultural.

Condiţii de finanţare Valoare totală fonduri: Programul are un buget general de 885 milioane Euro pentru cei şapte ani (2007-2013).

Pentru România este alocat un buget de aproximativ 3 milioane Euro anual.

Cine poate beneficia de aceste fonduri? În cadrul acestui Program, pot aplica: 1. Organizaţii neguvernamentale înfiinţate conform ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; 2. Instituţii publice implicate nemijlocit în lucrul cu tinerii; 3. Grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizaţii menţionate mai sus.

Doar pentru Serviciul European de Voluntariat: o structură care se ocupă cu organizarea unui eveniment în domeniul tineretului, sportului şi culturii, dacă este structura coordonatoare.

Activităţi eligibile În 2009, priorităţile anuale sunt următoarele: Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei; Participarea activă a tinerilor la alegerile pentru Parlamentul European; combaterea violenţei împotriva femeilor; sportul ca instrument de promovare a cetăţeniei active şi includerii sociale a tinerilor; www.infoscout.ro

41

na]ional

PROIECTE

Procedura de trimitere a proiectului Candidaturile trebuie trimise: - prin poştă, cu data poştei; - prin serviciu de curierat, cu data înregistrării primită de serviciul de curierat.

Data limită de depunere a cererilor de finanţare Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional, există cinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentru toate acţiunile): Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie 1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie 1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie 1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie Pentru proiectele care sunt selec42

tate la nivel european, exista trei termene limită de depunere pe an: Termenul limită Data de începere a proiectului 1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie 1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie 1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie Alte instrumente 1. ANPCDEFP, (AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRAME COMUNITARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE), http://www.anpcdefp.ro 2. Website-ul programului TIA, http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/descriere/index.ht ml 3. Ghidul programului TIA pentru 2009, http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/Ghid_Pr ogram_09_ROa.pdf 4. Apel naţional la propuneri

proiecte 2009, http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/apel_cand_TiA_09a.pdf 5. Scrisoare oficială de însoţire a propunerii de proiect http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/Scr_ofic _cand_TiA_09.doc 6. Portofoliu de proiecte pentru organizaţiile candidate – formular standard http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/Portofoliu_proiecte.doc 7. Curriculum vitae (modelul european), EN, FR http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/cv_format_en.doc http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/cv_format_fr.doc 8. Metodologie de calcul a capacităţii financiare http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/capacitate_financiara.pdf Andreea Blaj www.infoscout.ro

O nou\ edi]ie RO-mania 2009

Campul Naţional RO-mania 2009 destinat exploratorilor, seniorilor şi liderilor din întreaga ţară va avea loc anul acesta la Şuncuiuş, lângă Oradea, în perioada 3-8 august. Taxa de participare este de 120 RON şi include susţinerea şi monitorizarea activităţilor de către Salvamont Bihor, badge-ul şi carneţelul campului precum şi o surpriză, după cum informează organizatorii. “În curând va veni şi invitaţia oficială, în care vom detalia informaţiile”, precizează echipa RO-mania 2009. www.infoscout.ro

43

pentru noi

GÂNDURI

B.P. CA MODEL Personal, mereu m-a intrigat succesul extraordinar al lui Baden Powel atunci când a început cercetăşia. Puţini ştiu că de la cei 22 de tineri cu care a făcut primul camp în 1907, a ajuns în mai puţin de 3 ani la peste 100.000 de oameni doar în UK şi cu asociaţii naţionale în încă 20 de de ţări din întrega lume. Asta în contextul în care la vremea respectivă TV-ul era în cărţile SF, radioul era cât un dulap, iar telefonia încă la nivel de idee bună. Ziarele erau adresate unei pături sociale exclusive, care ştia să citească (nivelul de analfabetism la nivel mondial era cifrat la circa 98% în 1910). Ce să mai vorbim de Internet... Deci e clar că nu prin mass-media a făcut-o.

Răspunsul mi-a venit citind despre cum a început cercetăşia în SUA: un om de afaceri american (W. D. Boyce) aflat la Londra în 1908, s-a rătăcit pe străzi când un tânăr s-a oferit să îl ghideze spre hotelul său. Când a vrut să îl răsplătească, acesta a refuzat spunând că "eu vă mulţumesc, pentru că am reuşit să îmi fac fapta bună pentru ziua de azi".

Uimit, Boyce a intrat în vorbă cu el şi în acest fel a aflat de cercetăşie, iar 2 ani mai târziu a înfiinţat "Boy scout of America".

Oare câţi dintre noi se gândesc la BP ca la un model, ca la o inspiraţie? Poate că nu întâmplător avem prilejul ca, odată pe an, la 22 februarie, să ne gândim măcar pentru câteva minute la el, la ce a însemnat el pentru umanitate, la ce înseamnă acum pentru fiecare dintre noi.

44

www.infoscout.ro

GÂNDURI

pentru noi

Mi-a fost clar atunci că succesul lui BP a constat în faptul că el chiar a trăit cercetăşia cu toată fiinţa sa, a aplicat-o în toate aspectele din viaţa sa şi în acest fel a inspirat pe alţii să facă la fel. "Gura lumii" şi exemplul personal au fost pentru BP aliaţi extraordinari în popularizarea unei idei de care azi beneficiază zeci de milioane de oameni, inclusiv eu.

Drept mulţumire nu găsesc altceva de făcut decât să îi urmez în mod timid exemplul şi să aplic cercetăşia în tot ce întâlnesc în jurul meu.

Vă încurajez şi pe voi să meditaţi câteva minute în această săptămână la cine a fost BP şi cum puteţi fi şi voi cercetaşi în tot ceea ce faceţi.

Dacă o să reuşim acest lucru, rezultatele extraordinare pentru voi, ca şi pentru noi toţi ca organizaţie, nu vor întârzia să apară."

Alex Moldovan

www.infoscout.ro

45

pentru noi

46

GĂ‚NDURI

www.infoscout.ro

GĂ‚NDURI

www.infoscout.ro

pentru noi

47

principii [i valori

GÂNDURI

CE-I CU „SPIRITUL CERCE”?

Salutare! Nu ştiu dacă în articolele trecute ţi-am povestit depre prima discuţie serioasă pe care am avut-o în 2009. La nici 3 ore de la începutul anului.

Persoane aproape necunoscute mie, dar care auziseră de cercetaşi. Ba chiar şi cunoscuseră câţiva lideri dintr-o anumită localitate, cu care ieşiseră de mai multe ori la o discuţie, la un biscuite.

CE FACEŢI VOI? A doua întrebare adresată vizavi de cercetăşie, după binecunoscuta „Şi ce cercetaţi voi?” a fost „Ce-i, meh, spiritul ăsta 48

cercetăşesc al vostru?”. Am rămas puţintel fără cuvinte, încercând apoi să aflu în ce context a auzit de această expresie.

- Păi... foarte simplu. Am vrut şi eu să aflu mai multe despre cercetăşie, despre ce faceţi voi, cu ce se mănâncă şi cu ce mă ajută pe mine şi societatea asta românească în care trăim. Şi am întrebat un lider, că deh, îs cei avizaţi!

- Şi ce ţi-a răspuns?

- Nu prea a răspuns. Că „cercetăşia, să vezi... campuri, Unitate şi Prietenie, Bipiloniada, Cupa, munte, natură”.... „Bine, meh”, i-am spus, „dar astea se găsesc la multe dintre

alte organizaţii care activează acum, cluburi de munte, şcoli de ghizi, asociaţii de mediu etc, sub diferite forme de concursuri, tabere şi-aşa mai departe. Ce-i atât de special la voi?” „Meh, spiritul. Spiritul cercetăşesc.” „Care SPIRIT?” „Spiritul cercetăşesc.” Iniţial am crezut că zice ceva de spirt, apoi am crezut că face vreo referire la Cel Sfânt... până am priceput cum îi zice.

- Şi ce a zis de spiritul cercetăşesc?

- Mai nimic. Că foc, că stai cu prietenii la o bere, la o chitară, pe munte, în pădure, că... şi am lăsat-o baltă.” www.infoscout.ro

GÂNDURI ŞI TOTUŞI...

Prima zi. Primele ore. Şi întrebările cu care efectiv mi-am început acest an: Ce anume transmit eu, ca cercetaş, celor pe care-i întâlnesc? Ce anume transmitem noi, ca organizaţie, celor cu care colaborăm sau cu care intrăm în „concurenţă” sau cu care nu avem nici în clin, nici în mânecă? Ce anume îmi spune mie acest concept cu nume ciudat, cercetăşia? Şi totuşi, ce e acest „spirit cerce” de care tot auzim ba la unul, ba la altul?

Nu demult, în perioada 23-25 ianuarie, alături de Tromppy şi Cătă C., am susţinut un stagiu de iniţiere la Rădăuţi. O întâlnire care se anunţa interesantă, în condiţiile în care noi, formatorii, aveam media de vârstă cu aproape 10 ani mai mică decât media de vârstă a participanţilor.

Peste 35 de persoane, majoritatea cadre didactice (învăţători sau profesori de gimnaziu sau liceu).

Dar a fost una dintre puţinele întâlniri, activităţi care pe mine m-au marcat mult (în sens pozitiv), şi motivat în acelaşi timp.

Cu ce am plecat de acolo?

- Cu imaginea acelor persoane care voiau să ştie mai mult, mai detaliat, punând întrebări pertinente, luând în serios ceea ce noi facem atât de neserios; - Cu imaginea acelor persoane implicate, serioase, care nu aşteptau pauza să cârcotească între ele despre gafele pe care le mai făceam sau despre chestiile rămase fără înţeles.

“VREAU SĂ FAC” Am plecat tustrei de acolo cu gândul că de astfel de lideri avem nevoie în organizaţie. Care să aibă curajul să arate ce nu merge bine, dar să ofere şi soluţii pentru problemele identificate; de lideri care să fie capabili să zică: vreau să fac, fără să aştepte să vină cei de sus să le spună ce; de lideri care să îşi asume rolul de lideri şi care să îşi aducă aminte în fiecare zi, în fiecare clipă de cele 10 „Cercetaşul....”, de acea „Promit...” şi de acel „Lăsaţi...”.

Cât priveşte spiritul cerce cred că acesta se referă la: - Să vrei să laşi lumea mai bună şi să îţi asumi angajamentul pentru aceasta;

principii [i valori - Să te identifici cu cele 10 definiţii a ceea ce înseamnă să fii cercetaş; - Să ştii că, alături de tine, se mai află încă cel puţin 27 999 999 persoane din întreaga lume care au acelaşi ideal, respectă aceeaşi promisiuni şi se identifică cu toate cele 10 definiţii ale cercetaşului.

Cu permisiunea echipei de la InfoScout, îţi lansez o provocare!

Scrie-ne un email în care să ne explici ce este pentru tine acest „spirit cercetăşesc” şi ce îşi inspiră ţie „cercetăşia”, atât ca noţiune teoretică, cât şi practic.

Trimite răspunsurile tale pe adresa de email redactie@infoscout.ro şi poţi fi unul dintre cei cinci cercetaşi (lupişor, temerar, explorator, senior sau lider) care vor primi din partea Departamentului de Principii şi Valori câte un premiu. Aşteptăm răspunsurile până pe data de 10 martie.

A... să nu uit: Cercetaşule, îmi eşti drag!

Nu uita bucuria!

Mai ales de Ziua noastră!

Adrian Secal

- Cu imaginea unor persoane, majoritatea peste 27 de ani care, iniţial, păreau inabordabile, care au un anume statut, o anumită ţinută, persoane care, după nici 10 minute şi-au dat jos această alură şi sau implicat în activităţi din cele mai puerile, gen Baloanele sau Tra-la-lale-ro sau chiar Cichi-cichiciao-cichciao-puf-puf. Şi într-un mod atât de dezinvolt, atât de lipsit de diferitele complexe ale omului matur; www.infoscout.ro

49