Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 611

Cronica Vãii Jiului Joi, 15 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sub „aripa” PSD

2.500 de euro, mitã pentru un loc de muncã la minã?!

Pensionarii minieri se luptã pentru gratuitãþi >>> PAGINA A 3-A

Copiii ºi cursurile extraºcolare >>> PAGINA A 4-A

Sistem de zonare modern, realizat de ApaServ Valea Jiului >>> PAGINA A 5-A

Clãdirile EM Petrila trec în administrarea primãriei >>> PAGINA A 6-A

Instanþa a respins cererea de întrerupere a pedepsei lui Necula

>>> PAGINA A 6-A

Redresare prin concedierea personalului >>> PAGINA A 7-A

C

el puþin 2.500 de euro ar fi dispuºi sã ofere unii ºomeri care doresc sã se angajeze la una din unitãþile miniere din Valea Jiului. Tot mai mulþi oameni care s-au înscris la concursul pentru ocuparea unui loc de muncã sunt sceptici cã acesta va fi unul cinstit ºi vorbesc despre faptul cã, cel puþin la Vulcan, au auzit cã s-au dat sume importante de bani. >>> PAGINA A 3-A

INSCOP: Ponta - cel mai potrivit candidat la prezidenþiale de la PSD; Iohannis - de la PNL

R

omânii îl considerã cel mai potrivit candidat din partea PSD la alegerile prezidenþiale pe premierul Victor Ponta...

>>> PAGINILE 8-9

Edilul de la Lupeni promite reabilitarea centrului vechi >>> PAGINA A 10-A

Universitatea Straja, atracþie Petroºani în topul pe timp de varã mondial

traja, atracþie S turisticã pe timp de varã. Reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni încearcã prin toate metodele sã ducã la bun sfârºit proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Straja.

>>> PAGINA A 10-A

>>> PAGINA A 11-A

Voluntarii - specie rarã la Petroºani >>> PAGINA A 13-A

A prins viaþã ºi Clubul Vârstnicilor >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014 el puþin 2.500 de euro ar fi dispuºi C sã ofere unii ºomeri care

doresc sã se angajeze la una din unitãþile miniere din Valea Jiului. Tot mai mulþi oameni care s-au înscris la concursul pentru ocuparea unui loc de muncã sunt sceptici cã acesta va fi unul cinstit ºi vorbesc despre faptul cã, cel puþin la Vulcan, au auzit cã s-au dat sume importante de bani.

Sub „aripa” PSD

2.500 de euro, mitã pentru un loc de muncã la minã?!

“S-au vehiculat sume de 2.500 de euro pentru un loc de muncã. Cele 75 de locuri de muncã sunt ocupate încã de acum. Vã daþi seama cã sunt sute de cereri, iar cele 75 de locuri de muncã ºi-au gãsit deja candidaþii?”, spune un om cu care am discutat despre zvonurile din oraº. Mai mult, oamenii pretind cã angajãrile le fac liderii de la PSD, iar una dintre persoanele vehiculate care s-ar ocupa de întreaga “afacere” ar fi Marin Coltescu. Coltescu neagã însã, cã ar avea vreo legãturã cu angajarile la minã ºi

susþine cã sunt doar rãutãþi. “ Nu ºtiu absolut nimic ºi nu cunosc nici cel mai mic amãnunt legat de aceste angajãri. Nu fac trafic de influenþã ºi nu fac angajãri la minã. Nu ºtiu de ce numele meu este vehiculat ºi de ce mã leagã pe mine de aceste angajãri. Nu Coltescu decide, iar aceste zvonuri sunt venite din partea unor oameni rãutãcioºi”, ne-a declarat Marin Coltescu.

Pensionarii minieri se luptã pentru gratuitãþi

F

oºtii minerii din Valea Jiului i-au cerut ministrului Rovana Plumb sã facã toate demersurile necesare pentru ca gratuitãþile pe care le au acum sã nu fie suspendate dupã 2014. O delegaþie a Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului s-a întâlnit cu ministrul Muncii ºi preºedintele Casei Naþionale de Pensii pentru a discuta de posibilitatea acordãrii gratuitãþilor la energia electricã ºi cea termicã ºi dupã 1 ianuarie 2015. Aceste drepturi ar urma sã fie suspendate de anul viitor dat fiind faptul cã în angajamentul luat cu Comisia Europeanã pentru închiderea minelor neviabile s-a convenit ca doar pentru prima etapã a pro-

gramului de închidere sã se acorde aceste subvenþii. „Greºeala a fost fãcutã de partea românã pentru cã nu a fãcut demersurile necesare ca gratuitãþile sã fie incluse pânã în 2018, când programul de subvenþionare a minelor pe închidere se va finaliza. Germania sau Polonia au ºtiut sã apere interesul foºtilor mineri ºi în aceste state se vor acorda subvenþii pânã în 2018. Acest lucru l-am aflat de la

ministrul Rovana Plumb care ne-a promis, la Deva, cã va cãuta o soluþie. Pensionarii minieri þin familii întregi din pensia lor, pentru cã locuri de muncã pentru tineri nu sunt în Valea Jiului ºi greul cade pe noi. Bonurile la cãrbune nu sunt mari ca valoare, dar înseamnã ceva pentru o familie ”, a declarat Paul David, secretar Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Ortacii vor ca gratuitãþile lor sã fie cuprinse în pensie ºi transferate de la Economie la Ministerul Muncii, iar astfel vor fi siguri cã le primesc ºi de la 1 ianuarie 2015. Maximilian GÂNJU

Atât liderii de sindicat de la minele unde vor avea loc angajarile, cât ºi o parte din ºefii minerilor, confirmã faptul cã au auzit zvonuri în ce priveºte cumpãrarea locurilor de muncã scoase la concurs cu anumite sume de bani ºi chiar unii recunosc cã au fost ºi sunaþi ca sã intervinã pentru diferiþi candidaþi. Toþi spun, însã, cã au refuzat intervenþiile pe motiv cã îºi riscã libertatea. Candidaþii care cunosc persoane ce se ocupã cu strângerea de bani, pe motiv cã le faciliteazã un loc de muncã, ar face bine sã se adreseze organelor competente, în speþã Parchetului,

A picat examenul de reconfirmare pe funcþie

A

urelian Enache, directorul Uzinei de Preparare a Cãrbunelui Coroieºti-Valea Jiului din Vulcan a cãzut examenul de reconfirmare pe post, test pe care l-a susþinut marþi. Potrivit unor surse demne de încredere, Enache n-a reuºit sã obþinã nota de trecere la reconfirmarea pe

deoarece este posibil sã fie escrocaþi. Dau banii, însã, nimeni nu intervine pentru ei, iar dacã iau examenul pe cunoºtinþele lor li se spune cã l-au luat datoritã intervenþiilor lor. În schimb dacã nu sunt admiºi li se dã banii înapoi pentru evitarea unui scandal ºi li se spune cã nu s-a putut face nimic. Vom reveni cu amãnunte! Marius MITRACHE post, examen care se susþine la trei luni de zile dupã numirea în funcþie la o subunitate aparþinãtoare Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit directorului adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, Aurelian Enache ar mai avea o ºansã sã ia examenul. (M.G.)


4 Actualitate

Copiii ºi cursurile extraºcolare

P

este 100 de copii din toatã Valea Jiului, pasionaþi de electromecanicã, urmeazã cursuri de pregãtire în acest domeniu la Clubul Copiilor din Petroºani. În cadrul aceluiaºi atelier, cei mici mai învaþã sã efectueze ºi multe alte lucruri. De exemplu sã facã o revistã virtualã sau fotografii digitale. Dar, fãrâmarea unor piese în altele mai mici, se pare cã le place cel mai mult. “Îmi place electromecanica pentru cã pot sã dezlipesc piese mai mici din altele mai mari, pe care le folosesc apoi pentru a face alte piese, ajutatã de colegi ºi profesori. Am venit la acest cerc pentru cã, pe

U

viitor, aº dori sã mã specializez în acest domeniu de activitate”, a spus eleva Daniela Drãgan. “Sunt pasionat de elctromecanicã, de fotografie ºi de traforaj, pentru cã îmi place sã creez tot felul de piese din metal, lemn sau polistiren. Pe de altã parte îmi place sã iau premii, cât mai multe, pentru cã vreau sã devin un geniu”, a precizat elevul David Neacºu.

n elev dintr-o ºcoalã petrileanã a obþinut locul trei pe þarã la faza naþionalã a olimpiadei de matematicã. Mai mult, acesta a reuºit sã se pregãteascã în paralel ºi pentru o altã competiþie la nivel naþional, de data aceasta de taekwondo, de unde a obþinut douã medalii de aur.

De îndrumarea copiilor se ocupã profesorul Imre Kovacs. “Lãsând gluma la o parte, aici, nu ne ocupãm doar de fãrâmarea ºi dezlipirea pieselor. Avem ºi multe alte activitãþi, mã bucur cã elevii vin cu plãcere ºi dau dovadã de ingeniozitate ºi receptivitate la tot ce le propunem sã facã”, a declarat Imre Kovacs, profesor în cadrul Clubului Copiilor din

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014 Petroºani. În ceea ce priveºte revistele editate de cãtre micuþii de la clubul copiilor, printre acestea se numãrã cele intitulate “Hobby”, “Eurotalent” sau “Artmania”. “Aici editãm mai multe reviste virtuale realizate de cãtre copiii care vin la cursurile de fotografie digitalã ºi care sunt pasionaþi de calculatoare. Dintre revistele noastre, cea mai longevivã este “Artmania” care a ajuns la numãrul 8 iar cea mai tânãrã este “Eurotalent”, aflatã la apariþia cu numãrul 2. Mai avem ºi revista bilingvã “Hobby” (în limbile românã ºi maghiarã) care se adreseazã copi-

ilor de la secþia de maghiarã de la ªcoala Gimnazialã “Avram Stanca””, a mai precizat Imre Kovacs. În perioada imediat urmãtoare, copiii de la cercul de electromecanicã ºi fotografie vor fi prezenþi la mai multe competiþii judeþene sau naþionale. Printre acestea se numãrã “Fotoreportaje din Valea Jiului”, “Minitehnicus”, “Maraton radio US” sau “Învãþãm sã construim”. Mir cea NISTOR

Micul matematician de la Petrila

Vlad Ciocoiu, elev în clasa a V-a a ªcolii Gimnaziale Nr. 5 Petrila, s-a impus la olimpiada de matematicã-faza naþionalãîn faþa altor câtorva sute de contracandidaþi, reuºind la final sã ocupe un confortabil loc pe podium cu medalia de bronz. Tânãrul matematician petrilean a declarat emoþionat cã munca a fost cea care l-a adus la acest rezultat excepþional, a lui ºi a profesoarei sale. “Pentru mine aceastã olimpiadã a însemnat în primul rând foarte multã muncã ºi seriozitate. Am fost puternic sprijinit de profesoara mea de matematicã ºi de cãtre pãrinþi ºi þin sã le mulþumesc cu aceastã

ocazie. Sper ca la anul sã obþin o medalie mai “bunã” decât cea de anul acesta.” Laurii cu care ºcoala petrileanã s-a împodobit au provocat o mare bucurie ºi în rândul cadrelor didactice ale acestei ºcoli. “Vlad este un elev deopsebit, cu o capacitate foarte mare de a învãþa, lucru pe care l-a dovedit obþinând medalia de bronz la Olimpiada Naþionalã de Matematicã, lucru cu care ne mândrim. Trebuie sã le mulþumesc ºi pãrinþilor, care nu numai cã ne-au înþeles

dar ne-au ºi sprijinit în acest sens, ºtiind foarte bine cã matematica necesitã multã muncã suplimentarã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului profesoara de matematicã Nechita Paula. ªcoala se mai mândreºte ºi cu alte bune rezultate la aceste competiþii de înalt nivel, astfel cã de la faza judeþeanã a acestora alþi elevi s-au vãzut recompensaþi pentru munca lor. Astfel, au mai fost evidenþiaþi elevii Ilie Damaris ºi Papariga Ionela (premiul întâi la Educaþie tehnologicã

ºi III la Geografie, respectiv Matematicã), Jacotã Luana ºi Boantã Dragoº (premiul al doilea la Educaþie tehnologicã ºi Matematicã) ºi Ilie Maria (menþiune la Limba ºi literatura românã). “ Vinovaþi” de aceste performanþe sunt,alãturi de elevi, profesorii Andreica Emilia ºi Roºca Alin, cel din urmã luând ºi o menþiune la un alt concurs naþional ce viza cunoºtinþe de geografie, Terra Magazin cu eleva Simion Alexandra Alin ROªCA


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Sistem de zonare modern, realizat de ApaServ Valea Jiului

S-

a pus punct unei investiþii în urma cãreia toate zonele Vãii Jiului au fost delimitate clar ºi legate la sisteme individuale. Societatea de apã din Valea Jiului a implementat un proiect prin care orice defecþiune apãrutã pe reþea va fi remediatã rapid. ApaServ Valea Jiului a recepþionat, miercuri, sistemul de zonare a reþelelor de apã ºi canal, iar acest lucru va aduce numai beneficii atât locuitorilor cât ºi societãþii. Conducerea Apa Serv a invitat presa la finalizarea lucrãrilor ºi am aflat în teren cât de importantã este zonarea. Diana MITRACHE Monika BACIU Faptul cã avem oraºele împãrþite pe zone de presiune ºi apa potabilã nu va mai fi luatã, în cazul unei defecþiuni, pe porþiuni mari, este un plus pentru toatã lumea. Lucrãrile au fost finalizate ºi, din aceastã sãptãmânã putem vorbi despre o reuºitã, fãrã de care toþi locuitorii din Valea Jiului ar fi avut de suferit. „Eu sunt bucuros cã proiectul care a început în 2011, încetul cu încetul, se terminã. Astãzi (n.r miercuri, 14 mai, ) participãm la al doilea contract în care este finalizatã lucrarea ºi anume, zonarea sistemelor de alimentare cu apã în Valea Jiului. A fost mai greu în unele pãrþi, dar important este cã la timpul la care a fost contractatã lucrarea, constructorul ºi-a respectat contractul. În afara primarilor din Valea Jiului toþi au fost pesimiºti în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene de cãtre SC ApaServ Valea Jiului. Am plecat cu credinþã cã vom reuºi. Împreunã cu primarul Ile ºi cu alþi primari am mers la Bucureºti, am reuºit. Astãzi suntem la a doua lucrare care este gata, o lucrare care va fi în beneficiul administraþiilor publice locale, în beneficiul SC ApaServ Valea Jiului ºi nu în ultimul rând, în beneficiul cetãþenilor Vãii Jiului. Mã bucur ºi îi felicit pe toþi cei

care au contribuit la aceastã lucrare, în special oamenii de la ApaServ, cei de la Unitatea pentru Implementarea Proiectului. Am fãcut reccepþia finalã ºi eu cred cã beneficiile ºi modul cum va funcþiona se va vedea într-un timp foarte scurt. Cei de la dispecerat ne vor spune, dar din discuþiile pe care le-am avut cu cei de la Direcþia Tehnicã ne va arãta întotdeauna cum stãm cu presiune în toate zonele ºi vom ºti exact unde vom putea opri apa în condiþiile în care existã o avarie în anumite zone, un lucru benefic pentru ApaServ. Acest proiect va funcþiona foarte bine”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Orice þeavã spartã va fi reparatã cu operativitate. Angajaþii de la dispeceratul Apa Serv Valea Jiului fac tot ce le stã în putinþã sã preia ºi apoi sã repare defecþiunile apãrute la orice orã. Potrivit celor din conducerea societãþii, apa potabilã nu va mai fi întreruptã atât de des, pentru cã orice defecþiune va apãrea se va cunoaºte exact locul acesteia. “Proiectul de zonare s-a recepþionat astãzi, are foarte multe implicaþii pozitive, vom avea foarte multe rezultate pozitive la finalizarea acestuia. În Valea Jiului s-au identificat mai multe zone de presiune

care vor fi monitorizate, în aceste zone de presiune vor putea fi reglate presiunea astfel încât beneficiarii sã

aibã un confort sporit din punct de vedere hidraulic. Prin aceastã zonare s-a realizat ºi o sectorizare astfel ca intervenþiile sã se realizeze pe zone mai restrânse”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Fiecare oraº a fost împãrþit pe puncte de presiune ºi zonarea a fãcut astfel posibilã delimitarea fiecãrui cartier. Specialiºtii care au lucrat ne explicã acum care este finalitatea. „Este vorba despre crearea unor zone de presiune ºi de monitorizare a presiunii, pe toatã reþeua din Valea Jiului ºi, de asemenea, monitorizarea consumului de apã. Zonarea s-a fãcut prin instalarea de cãmine cu vane de reducere a presiunii în anumite poziþii, în reþeaua de alimentare cu

apã. Ce înseamnã asta? În toate oraºele s-au identificat niºte zone de presiune ºi acolo s-au instalat niºte cãmine dotate cu vane de reglare a presiunii ºi debitmetre ºi, cu ajutorul lor se va vedea în reþea ce presiune existã ºi unde se pierde apa”, a mai adãugat ºi Monica Tarcea, director de dezvoltare la SC Apa Serv. În urma studiului realizat de specialiºti, s-au identifi-

cat în Petroºani 8 zone de presiune, alte 9 în Lupeni, la Vulcan tot 8, Petrila 5, Aninoasa 5, Uricani 4, în total fiind 39 de zone de presiune, legate mai multe la câte un cãmin. Toate cãminele sunt monitorizate de la dispecerat ºi parametrii ajung din teren la dispecer, aºa încât orice defecþiune este

sesizatã ºi poate fi uºor remediatã. Populaþia, însã, este prima avantajatã Investiþia s-a realizat ºi cu ajutorul primarilor din Valea Jiului, care s-au înscris în Agenþia de Dezvoltare Intercomunitarã pentru a atrage fondurile necesare acestui proiect. “Aceastã instalaþie care este montatã, aceastã aparaturã de ultimã generaþie e un beneficiu important atât pentru consumatori cât ºi pentru reþeaua de alimentare cu apã potabilã a localitãþii. Aceste aparate regleazã automat presiunea, iar acum presiunea nu mai poate sã spargã conductele, nu mai poate sã creascã brusc presiunea în instalaþii ºi sã spargã în aparatamente sã avem indundaþii, regleazã în funcþie de necesitatea cartierului respectiv de alimentare cu apã a apartamentelor. Pentru reþeaua noastrã de alimentare cu apã în oraº regleazã o anumitã presiune de atâtea atmosfere cât e nevoie”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Acest proiect este cel de al doilea finalizat în cadrul proiectului mare care vizeazã îmbunãtãþirea sistemului de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare, iar el este funcþional din aceastã sãptãmânã.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Clãdirile EM Petrila trec în administrarea primãriei

P

rimãria Petrila a obþinut acordul pentru a prelua activele unitãþii miniere din localitate. Mai multe clãdiri ale minei Petrila vor fi predate administraþiei locale. Valoarea bunurilor ce urmeazã a fi preluate de administraþia localã se ridicã la peste un milion de lei. “În urma discuþiilor avute cu cei din conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine am stabilit toate obiectivele care vor fi preluate de cãtre primãria oraºului Petrila ºi-au dat acordul, ne-au comunicat în scris, cu valoare de inventar, ne-au mai comunicat cã au angajt facilitator public care va asigura discuþia

între primãria oraºului Petrila ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine vizavi de proiectul de închidere, am avut o primã discuþie cu domnul Blaj care este desemnat de cãtre SNÎMVJ. Vizavi de obiectivele solicitate de cãtre noi nu existã nicio problemã, mai avem câteva obiective pe care consiliul Local le-a solicitat, acestea urmeazã a fi discutate

ºi negociate cu facilitatorul public. Am solicitat construirea unui pod nou în apropierea podului de cale feratã la intrarea în oraºul Petrila pentru a putea racorda ºoseaua de centurã a oraºului. Am solicitat reabilitarea podului existent peste Jiu, la poarta minei Petrila pentru cã are o vechime de peste 100 de ani, am mai solicitat ecologizarea

ramurilor unde s-a haldat sterilul de la Mina Petrila pentru cã acolo ne dorim sã obþinem un platou unde în viitor am putea extinde sau noi ne dorim sã construim un miniaeroport în oraºul Petrila, la fel am mai solicitat ca accesul înspre clãdirile care vor rãmâne sã fie asfaltat ºi sã fie împrejmuit tot perimetrul dintre ele”, a declarat Vasile Jurca, vicepri-

marul oraºului Petrila. Reprezentanþii administraþiei locale au în vedere transformarea acelor clãdiri prin schimbarea destinaþiei. Unele vor deveni puncte de atracþie turisticã, iar altele vor deveni spaþii de producþie ºi sedii administrative. “Gama activitãþilor este diversificatã, de la muzeu ºi pânã la activitãþi economice. Am analizat posibilitatea fiecãrei clãdiri ºi am stabilit pentru fiecare o posibilã destinaþie care s-ar putea ca pânã la urmã sã fie schimbate, dar în principal puþul centrul cu siguranþã va avea o destinaþie turisticã. Noi am ales activele care au o stare tehnicã bunã ºi care nu necesitã mari investiþii. Am analizat fiecare obiectiv ºi am analizat ºi posibilitatea ulte-

Instanþa a respins cererea de întrerupere a pedepsei lui Necula urelian Necula A rãmâne dupã gratii. Magistraþii de la

Judecãtoria Deva au refuzat cererea de întreruperea pedepsei al fostului director al Minei Petrila, Aurelian Necula. Judecãtorii de la Deva au dat soluþia în data de 7 mai, aceasta fiind una nefavorabilã pentru fostul ºef al ortacilor. Fostul director al

EM Petrila, Aurelian Necula a fost gãsit vinovat pentru moartea minerilor de la unitatea minierã, în cele douã explozii consecutive de metan, produse în data de 15 noiembrie 2008. Necula a primit o pedeapsã cu executare de ºase ani ºi jumãtate pentru ucidere din culpã, însã imediat dupã ce mandatul de arestare a fost emis de judecãtor, Necula a cerut ori amânarea executãrii

pedepsei, ori acum, întreruperea ei. Dupã mai multe încercãri, Necula rãmâne tot dupã gratii. Fostul director al Minei Petrila a cerut întreruperea pedepsei imediat dupã condamnarea sa. La momentul aflãrii sentinþei definitive, avocatul lui Necula, Paula Iacob a declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã fostul ºef al minei Petrila este nevinovat, iar situaþia familialã

este foarte dificilã, soþia sa fiind bolnavã, iar Necula este singurul întreþinãtor al familiei. În explozia de la Mina Petrila din anul 2008, 13

rioarã pentru a fi folositã ºi noi pentru primãrie doar sediul administrativ vrem sã îl oprim, restul fi concesionate cãtre firme care vor desfãºur activitãþi economice sau turistice”, a mai spus sursa citatã. Printre clãdirile cu valoare istoricã se aflã ºi un puþ minier unic în Europa, ce funcþioneazã fãrã întrerupere din 1946. Putul Centru a fost construit de nemti începând din 1943. De partea electricã s-au ocupat cei de la Siemens Berlin, iar partea mecanicã a fost asiguratã de firma Demag. De asemenea, cu valoare istoricã sunt vechile ateliere mecanice, unde se gãsesc utilaje de la 1800 ºi care va fi inclusã în muzeul ce se intenþioneazã sã fie amenajat aici. Monika BACIU

mineri ºi-au pierdut viaþa, iar alþi 15 au fost rãniþi. Vinovaþi de producerea accidentului au fost gãsiþi Aurelian Necula, ªtefan Ungur ºi Gheorghe Roºu. Anul trecut, instanþa de la Curtea de Apel Craiova a menþinut pedepsele date de Tribunalul Gorj ºi i-a condamnat pe cei trei la închisoare cu executare. Astfel, Necula va trebui sã ispãºeascã ºase ani ºi jumãtate de închisoare, iar Dan Ungur ºi Gheorghe Roºu, câte patru ani. Monika BACIU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Redresare prin concedierea personalului

R

estructurãri de personal la Aninoasa. Tabloul cu creanþe a fost definitivat, iar acum urmeazã aplicarea planului de redresare a localitãþii. Printre mãsurile ce urmeazã a fi implementate la Aninoasa se numãrã ºi reducerea personalului cu pânã la 30 de procente. Monika BACIU “Tabloul de creanþe este definitiv, s-a întocmit planul de redresare, l-am depus la Ministerul Finanþelor ºi la Curtea de Conturi la Deva, aºteptãm avizele ca sã putem trece la executarea planului de redresare. Vom avea adunarea creditorilor ca sã aprobe ºi ei planul de redresare ºi de aici încolo vom începe cu plata creanþelor cãtre creditori”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. În planul de redresare au fost cuprinse o serie de mãsuri printre care executarea silitã a

rãu-platnicilor ºi concedierea personalului. “Planul de redresare constã întro sumã de acþiuni ºi mãsuri prin care autoritatea publicã localã face tot posibilul pentru mãri veniturile la bugetul local, pentru a îndestula creanþele cãtre creditori. Vom trece la executãri

silite, la recuperarea debitelor la concesiuni, la chirii ºi o restructurare de personal ºi limitarea datoriilor la maxim

pentru a se putea plãti creanþele. Planul de redresare prevede o reducere de personal între 10 ºi 30%, noi avem foarte mulþi paznici care pãzesc nimic ºi vom face o analizã a fiecãrui post în parte ca sã oprim exact ce ne trebuie ”, a mai spus sursa citatã. Datoriile oraºului Aninoasa s-au redus undeva la 3,6 milioane de lei, asta dupã ce creditorul principal ºi anume Banca Comercialã Românã a acceptat reducerea datoriilor. “Am avut în tabloul de creanþe o sumã de 5,4 milioane de lei, am negociat cu Banca Comercialã

Românã ºi am redus un procent de 30% din totalul datoriilor, BCR-ul fiind creditorul majoritar a acceptat acest lucru, iar acum în tabloul definitiv de creanþe mai avem o sumã de 3,9 milioane de lei. Am semnat un contract de finanþare cu Ministerul Dezvoltãrii prin care am mai primit încã 2,8 miliarde de lei vechi,

deci mai avem undeva la 3,6 milioane de lei datorii”, a mai precizat Dunca. Aninoasa a fost prima localitate din þarã care ºi-a declarat insolvenþa din cauza datoriilor foarte mari care au fost acumulate cãtre diverºi creditori. La masa credalã s-au înscris firme chiar ºi din Italia.

Cu minele sub noi,

Calificãrile pentru mineri s-au desfiinþat rând pe rând

S

pecializãrile pentru mineri s-au desfiinþat la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. În Valea Jiului unde mineritul este încã singura sursã de venit majorã a locuitorilor se întâlneºte un paradox. Specializãrile liceale în acest domeniu au fost desfiinþate din lipsa viabilitãþii posturilor. Monika BACIU “Acele calificãri la nivel liceal sau ºcoalã profesionalã nu le mai avem, în schimb am pãstrat ºcoala de maiºtri, maiºtri mineri, electromecanic de minã pentru cã ni se pare normal ca fiind singurii din þarã care încã mai avem aceastã

ofertã sã vinã de aici din Vale pentru cei care mai doresc sã mai lucreze în acest domeniu, mai ales cã nu e obligatoriu sã îºi desfãºoare activitatea doar în Valea Jiului”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. În timp ce specializãrile pentru mineri s-au desfiinþat, au fost înfiinþate unele de maiºtrii, iar potrivit reprezen-

tanþilor instituþiei de învãþãmânt, aceste calificãri au cãutare în special peste hotare. “Dintre cei care au absolvit ºcoala de maiºtri avem informaþii cã ºi-au gãsit informaþii cã în procent de 70-80% ºi-au gãsit de lucru ºi au primit posturi de maiºtri, o parte dintre ei au plecat, îºi gãsesc locuri de muncã, cineva chiar a emigrat în Canada ºi a reuºit sã îºi gãseascã un loc de muncã”, a mai spus sursa citatã. În timp ce calificãrile pentru mineri s-au desfiinþat, la Complexul Energetic Hunedoara vor avea loc angajãri de personal, nu foarte multe la numãr, dar semnficative pentru cei care sperã la un loc de muncã. Aici vor fi angajaþi muncitori necalificaþi.


8 Politicã

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

INSCOP: Ponta - cel mai potrivit candidat la prezidenþiale de la PSD; Iohannis - de la PNL R

omânii îl considerã cel mai potrivit candidat din partea PSD la alegerile prezidenþiale pe premierul Victor Ponta, iar din partea PNL - pe prim-vicepreºedintele liberalilor, Klaus Iohannis, relevã un sondaj INSCOP.

Astfel, 44,8% dintre participanþii la sondaj au indicat cã cel mai potrivit candidat la alegerile prezidenþiale din partea PSD ar fi Victor Ponta, în timp ce 17,8% opteazã pentru Mircea Geoanã drept candidat din partea social-democraþilor.

32% dintre cei chestionaþi nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei doi, iar 5,4% au indicat 'nu ºtiu' sau nu au rãspuns la aceastã

întrebare. Cel mai potrivit candidat la prezidenþiale din partea PNL este considerat Klaus Iohannis, cu 37,9% dintre opþiuni, iar 22,8% l-au menþionat pe Crin Antonescu. 32,9% dintre cei chestionaþi nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei doi, iar 6,4% nu ºtiu sau nu au rãspuns la aceastã întrebare. Potrivit sondajului, cel mai potrivit candidat la Preºedinþie din partea partidelor de dreapta (Partidul Democrat Liberal, Partidul Miºcarea Popularã ºi Forþa Civicã) este con-

siderat Mihai-Rãzvan Ungureanu — 26,7%, urmat de Elena Udrea, cu 8,7%, Emil Boc — 8,4%, Cãtãlin Predoiu

— 8%, în timp ce 40,9% nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei patru. 7,3% dintre români nu ºtiu sau nu au rãspuns la aceastã întrebare. Barometrul INSCOP mai aratã cã Victor Ponta conduce în topul opþiunilor pentru alegerile prezidenþiale ale românilor ºi ar câºtiga în turul al II-lea al alegerilor pentru Preºedinþie împotriva oricãrui contracandidat. Dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale ºi candidaþii ar fi Victor Ponta, Crin Antonescu, Mihai-Rãzvan Ungureanu, Cãtãlin Predoiu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor ºi Dan Diaconescu, 41,7% dintre cei care au formulat o opþiune clarã (fãrã variantele de rãspuns

"Altcineva", "Nu sunt hotãrât", "Nu votez", "Nu ºtiu/Nu rãspund") ar vota cu Victor Ponta din partea Alianþei PSD-UNPR-PC (38,7% în martie ºi 37,3% în ianuarie). Premierul este urmat de Crin Antonescu, cu 20,7% (25% în martie ºi 28% în ianuarie), Mihai-Rãzvan Ungureanu — 17,1% (14,6% în martie ºi 14,1% în ianuarie), Cãtãlin Predoiu — 8,6% (9,3% în martie ºi 7,2% în ianuarie),

Corneliu Vadim Tudor — 4,6% (5,1% în martie ºi 5,6% în ianuarie), Kelemen Hunor — 3,8% (3,5% în martie ºi 5,5% în ianuarie) ºi Dan Diaconescu — 3,5% (3,8% în martie ºi 2,3% în ianuarie). Raportat la totalul populaþiei chestionate, 9% au optat pentru varianta de rãspuns "Altcineva", numele cele mai menþionate fiind, conform sondajului, Klaus Iohannis, Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi Mugur Isãrescu. De asemenea, 17,5% au rãspuns cã nu sunt hotãrâþi, 8,3% nu ar vota, iar 2,1% nu ºtiu sau nu au rãspuns. INSCOP a testat ºi varianta de întrebare introducând ºi o opþiune de candidat din partea PMP. Astfel, dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale ºi candidaþii ar fi Victor Ponta, Crin Antonescu, Mihai-Rãzvan

Ungureanu, Elena Udrea, Cãtãlin Predoiu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor ºi Dan Diaconescu, 39,9% dintre cei care au formulat o opþiune clarã (deci fãrã variantele de rãspuns "Altcineva", "Nu sunt hotãrât", "Nu votez", "Nu ºtiu/Nu rãspund") ar vota cu Victor Ponta din partea Alianþei PSD-UNPRPC. Premierul este urmat de Crin Antonescu — 20,1%, Mihai-Rãzvan

"Altcineva", 16,1% nu sunt hotãrâþi, 8,5% nu ar vota, iar 2,6% nu ºtiu sau nu rãspund. La întrebarea "Dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale pentru turul al II-lea ºi aþi avea de ales (ipotetic) între urmãtoarele personalitãþi, pe cine aþi alege pentru funcþia de ºi preºedinte al României?", opþiunile respondenþilor merg cãtre Victor Ponta într-o confruntare cu Crin Antonescu (58,9% la

Ungureanu — 12,4%, Elena Udrea — 9,6%, Cãtãlin Predoiu — 7,2%, Corneliu Vadim Tudor — 4,1%, Kelemen Hunor — 3,4% ºi Dan Diaconescu — 3,3%. Raportat la totalul populaþiei investigate, 6,9% au optat pentru varianta de rãspuns

41,1%). Victor Ponta ar câºtiga ºi în faþa lui Klaus Iohannis cu 51,7% la 48,3%. În faþa lui Mihai-Rãzvan Ungureanu, Victor Ponta ar obþine o victorie cu 56,6% la 43,4%. Ponta l-a învinge în turul al II-lea al alegerilor prezidenþiale ºi pe Emil Boc, cu 65,8% la 34,2%. În cazul unei confruntãri cu Elena Udrea, premierul ar obþine 69,6%

la 30,4%. Victor Ponta l-ar înfrânge în turul doi

Românii au în medie 562 de euro în conturile de pensii private obligatorii

V

aloarea medie a unui cont de pensie privatã obligatorie (pe Pilonul II) era la finalul lunii martie 2014 de 2.503 lei (562 euro), potrivit datelor publicate miercuri de Autoritatea de Supraveghere Financiarã /ASF/.

Sistemul pensiilor private obligatorii a fost lansat în România în mai 2008, dar numai 3,19 milioane persoane din totalul de 6,12 milioane de participanþi în sistem au avut înregistrate contribuþii lunare repetitive în aceastã perioadã, iar 180.000 de persoane nu au avut nicio contribuþie viratã.

Valoarea medie a unui cont în Pilonul II pentru cei 3,19 milioane participanþi care au avut contribuþii lunare repetitive în perioada mai 2008 martie 2014 este de 3.357 lei (aproximativ 750 euro). Aproximativ 450.000 de persoane aveau valori ale contului cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de

lei. Aproximativ 159.000 de persoane aveau valori ale contului de peste 10.000 de lei (peste 2.244 euro), valori superioare mediei depozitelor bancare ale

persoanelor fizice la instituþiile de credit din România (9.040 lei la data de 31 martie 2014). Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului

al alegerilor prezidenþiale ºi pe Teodor Meleºcanu, cu 63,7% la 36,3% Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevãrul" în perioada 1-7 mai. Volumul eºantionului a fost de 1.056 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%,

eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, într-un total de 78 de localitãþi (oraºe mari, medii ºi mici, comune, sate). Eºantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensãmântului populaþiei din 2011.

sistem de pensii private, la data de 31 martie 2014, a fost de 15,7 miliarde lei (+0,9 miliarde lei faþã de 31 decembrie 2013), respectiv 3,52 miliarde euro. În raport cu PIB-ul estimat pentru anul 2014 (662,769 miliarde lei) activele totale reprezintã 2,36% din PIB. Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde lei (3,33 miliarde euro), în creºtere

cu aproximativ 900 milioane de lei faþã de 31 decembrie 2013. Numãrul participanþilor cu contribuþii lunare în luna martie 2014 a fost de 3,68 milioane (60,14% din total participanþi) în scãdere uºoarã faþã de 31 decembrie 2013 (61,55% din total participanþi). Contribuþia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanþi a fost de 83,12 lei. AGERPRES


8 Politicã

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

INSCOP: Ponta - cel mai potrivit candidat la prezidenþiale de la PSD; Iohannis - de la PNL R

omânii îl considerã cel mai potrivit candidat din partea PSD la alegerile prezidenþiale pe premierul Victor Ponta, iar din partea PNL - pe prim-vicepreºedintele liberalilor, Klaus Iohannis, relevã un sondaj INSCOP.

Astfel, 44,8% dintre participanþii la sondaj au indicat cã cel mai potrivit candidat la alegerile prezidenþiale din partea PSD ar fi Victor Ponta, în timp ce 17,8% opteazã pentru Mircea Geoanã drept candidat din partea social-democraþilor.

32% dintre cei chestionaþi nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei doi, iar 5,4% au indicat 'nu ºtiu' sau nu au rãspuns la aceastã

întrebare. Cel mai potrivit candidat la prezidenþiale din partea PNL este considerat Klaus Iohannis, cu 37,9% dintre opþiuni, iar 22,8% l-au menþionat pe Crin Antonescu. 32,9% dintre cei chestionaþi nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei doi, iar 6,4% nu ºtiu sau nu au rãspuns la aceastã întrebare. Potrivit sondajului, cel mai potrivit candidat la Preºedinþie din partea partidelor de dreapta (Partidul Democrat Liberal, Partidul Miºcarea Popularã ºi Forþa Civicã) este con-

siderat Mihai-Rãzvan Ungureanu — 26,7%, urmat de Elena Udrea, cu 8,7%, Emil Boc — 8,4%, Cãtãlin Predoiu

— 8%, în timp ce 40,9% nu îl considerã potrivit pe niciunul dintre cei patru. 7,3% dintre români nu ºtiu sau nu au rãspuns la aceastã întrebare. Barometrul INSCOP mai aratã cã Victor Ponta conduce în topul opþiunilor pentru alegerile prezidenþiale ale românilor ºi ar câºtiga în turul al II-lea al alegerilor pentru Preºedinþie împotriva oricãrui contracandidat. Dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale ºi candidaþii ar fi Victor Ponta, Crin Antonescu, Mihai-Rãzvan Ungureanu, Cãtãlin Predoiu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor ºi Dan Diaconescu, 41,7% dintre cei care au formulat o opþiune clarã (fãrã variantele de rãspuns

"Altcineva", "Nu sunt hotãrât", "Nu votez", "Nu ºtiu/Nu rãspund") ar vota cu Victor Ponta din partea Alianþei PSD-UNPR-PC (38,7% în martie ºi 37,3% în ianuarie). Premierul este urmat de Crin Antonescu, cu 20,7% (25% în martie ºi 28% în ianuarie), Mihai-Rãzvan Ungureanu — 17,1% (14,6% în martie ºi 14,1% în ianuarie), Cãtãlin Predoiu — 8,6% (9,3% în martie ºi 7,2% în ianuarie),

Corneliu Vadim Tudor — 4,6% (5,1% în martie ºi 5,6% în ianuarie), Kelemen Hunor — 3,8% (3,5% în martie ºi 5,5% în ianuarie) ºi Dan Diaconescu — 3,5% (3,8% în martie ºi 2,3% în ianuarie). Raportat la totalul populaþiei chestionate, 9% au optat pentru varianta de rãspuns "Altcineva", numele cele mai menþionate fiind, conform sondajului, Klaus Iohannis, Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi Mugur Isãrescu. De asemenea, 17,5% au rãspuns cã nu sunt hotãrâþi, 8,3% nu ar vota, iar 2,1% nu ºtiu sau nu au rãspuns. INSCOP a testat ºi varianta de întrebare introducând ºi o opþiune de candidat din partea PMP. Astfel, dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale ºi candidaþii ar fi Victor Ponta, Crin Antonescu, Mihai-Rãzvan

Ungureanu, Elena Udrea, Cãtãlin Predoiu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor ºi Dan Diaconescu, 39,9% dintre cei care au formulat o opþiune clarã (deci fãrã variantele de rãspuns "Altcineva", "Nu sunt hotãrât", "Nu votez", "Nu ºtiu/Nu rãspund") ar vota cu Victor Ponta din partea Alianþei PSD-UNPRPC. Premierul este urmat de Crin Antonescu — 20,1%, Mihai-Rãzvan

"Altcineva", 16,1% nu sunt hotãrâþi, 8,5% nu ar vota, iar 2,6% nu ºtiu sau nu rãspund. La întrebarea "Dacã duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenþiale pentru turul al II-lea ºi aþi avea de ales (ipotetic) între urmãtoarele personalitãþi, pe cine aþi alege pentru funcþia de ºi preºedinte al României?", opþiunile respondenþilor merg cãtre Victor Ponta într-o confruntare cu Crin Antonescu (58,9% la

Ungureanu — 12,4%, Elena Udrea — 9,6%, Cãtãlin Predoiu — 7,2%, Corneliu Vadim Tudor — 4,1%, Kelemen Hunor — 3,4% ºi Dan Diaconescu — 3,3%. Raportat la totalul populaþiei investigate, 6,9% au optat pentru varianta de rãspuns

41,1%). Victor Ponta ar câºtiga ºi în faþa lui Klaus Iohannis cu 51,7% la 48,3%. În faþa lui Mihai-Rãzvan Ungureanu, Victor Ponta ar obþine o victorie cu 56,6% la 43,4%. Ponta l-a învinge în turul al II-lea al alegerilor prezidenþiale ºi pe Emil Boc, cu 65,8% la 34,2%. În cazul unei confruntãri cu Elena Udrea, premierul ar obþine 69,6%

la 30,4%. Victor Ponta l-ar înfrânge în turul doi

Românii au în medie 562 de euro în conturile de pensii private obligatorii

V

aloarea medie a unui cont de pensie privatã obligatorie (pe Pilonul II) era la finalul lunii martie 2014 de 2.503 lei (562 euro), potrivit datelor publicate miercuri de Autoritatea de Supraveghere Financiarã /ASF/.

Sistemul pensiilor private obligatorii a fost lansat în România în mai 2008, dar numai 3,19 milioane persoane din totalul de 6,12 milioane de participanþi în sistem au avut înregistrate contribuþii lunare repetitive în aceastã perioadã, iar 180.000 de persoane nu au avut nicio contribuþie viratã.

Valoarea medie a unui cont în Pilonul II pentru cei 3,19 milioane participanþi care au avut contribuþii lunare repetitive în perioada mai 2008 martie 2014 este de 3.357 lei (aproximativ 750 euro). Aproximativ 450.000 de persoane aveau valori ale contului cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de

lei. Aproximativ 159.000 de persoane aveau valori ale contului de peste 10.000 de lei (peste 2.244 euro), valori superioare mediei depozitelor bancare ale

persoanelor fizice la instituþiile de credit din România (9.040 lei la data de 31 martie 2014). Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului

al alegerilor prezidenþiale ºi pe Teodor Meleºcanu, cu 63,7% la 36,3% Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevãrul" în perioada 1-7 mai. Volumul eºantionului a fost de 1.056 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%,

eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, într-un total de 78 de localitãþi (oraºe mari, medii ºi mici, comune, sate). Eºantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensãmântului populaþiei din 2011.

sistem de pensii private, la data de 31 martie 2014, a fost de 15,7 miliarde lei (+0,9 miliarde lei faþã de 31 decembrie 2013), respectiv 3,52 miliarde euro. În raport cu PIB-ul estimat pentru anul 2014 (662,769 miliarde lei) activele totale reprezintã 2,36% din PIB. Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde lei (3,33 miliarde euro), în creºtere

cu aproximativ 900 milioane de lei faþã de 31 decembrie 2013. Numãrul participanþilor cu contribuþii lunare în luna martie 2014 a fost de 3,68 milioane (60,14% din total participanþi) în scãdere uºoarã faþã de 31 decembrie 2013 (61,55% din total participanþi). Contribuþia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanþi a fost de 83,12 lei. AGERPRES


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Edilul de la Lupeni promite reabilitarea centrului vechi

C

lãdirile de pe centrul vechi al municipiului Lupeni, reparate de proprietari. Administraþia localã de la Lupeni considerã cã imobilele de pe centrul vechi trebuie reabilitate de proprietari, mai ales cã acestea nu aparþin domeniului public a localitãþii. Potrivit primarului, Cornel Resmeriþã, centrul istoric este în plin proces de transformare. Monika BACIU “Centrul vechi se va reface. Se reface Palatul Cultural, se reface Primãria ºi fosta ºcoalã numãrul 6, cea de lângã primãrie. Pe bulevard sunt câteva clãdiri, dar sunt proprietate privatã ºi le vom impune proprietarilor sã refacã clãdirile. De stradã se va ocupa tot primãria”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Potrivit proiectului depus de municipalitatea de la Lupeni, terenul este proprietate de stat,

amplasarea lucrãrilor se face pe actualele zone de circulaþie pietonalã, a zonelor verzi ºi a parcurilor, a strãzii Eroilor, în centrul vechi al municipiului Lupeni. Sunt necesare lucrãri de canalizare pentru apele pluviale ºi pentru apele menajere, alimentarea cu energie electricã a parcurilor ºi a zonelor verzi. Reabilitarea ºi modernizarea centrului vechi al municipiului Lupeni presupune reabilitarea ºi modernizarea zonelor de circulaþie pietonalã – trotuare, a zonelor verzi ºi a

parcurilor, realizarea a douã fântâni arteziene, reabilitarea strãzii Eroilor ºi a accesului la Cimitirul Eroilor, împrejmuirea acestuia, construirea a douã ziduri de sprijin pentru prevenirea alunecãrilor de teren ceea ce corespunde obiectivului general al Programului de Infrastructurã municipalã: finanþarea unor subproiecte cu scopul de a reabilita infrastructura din localitãþile afectate de oprirea activitãþii miniere ºi închidere a minelor. Reabilitarea centrului vechi al municipiului Lupeni

este o dorinþã mai veche a locuitorilor zonei, care în cea mai mare parte locuiesc de foarte mulþi ani în zonã ºi datoritã construirii cartierelor de blocuri de locuinþe în alte cartiere, centrul vechi al municipiului a

fost mai puþin în atenþia autoritãþilor locale. Acesta a fost ºi motivul pentru care acest obiectiv a fost solicitat pentru includere pe poziþia 1, în lista de prioritãþi anexã la Strategia de dezvoltare a municipiului Lupeni, conform solicitãrii cetãþenilor

Straja, atracþie pe timp de varã

S

traja, atracþie turisticã pe timp de varã. Reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni încearcã prin toate metodele sã ducã la bun sfârºit proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Straja. Edilul sperã ca într+un final sã fie terminat proiectul care prevede unirea staþiunii Straja cu cea din Pasul Vâlcan astfel ca numãrul turiºtilor sã creascã. Monika BACIU

“În ceea ce priveºte proiectul de dezvoltare a staþiunilor Straja ºi Pasul Vâlcan am dori sã o finalizãm pentru cã de aceastã staþiune s+ar folosi întreaga Vale a Jiului ºi ar fi sãptîmânã de sãptãmânã ocupatã de turiºti nu numai din Valea Jiului, ci ºi din întreaga þarã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În tot acest timp, edilul sperã ca în Straja sã se dezvolte ºi

turismul de varã, iar acolo sã fie realizate mai multe puncte pentru copii astfel ca aceºtia sã îºi petreacã o parte din vacanþa de varã acolo. “Dacã reuºeam sã terminãm proiectul din Straja acolo s+ar putea face turism atât vara cât ºi iarna fiindcã în staþiunea Straja mai este de fãcut o salã de sport, mai este de fãcut un bazin de înot care s+ar folosi ºi pe timp de varã, dar ºi pe timp de iarnã. NU avem nevoie neaparat de un teren, putem sã

îndreptãm o zonã ºi sã facem un punct de atracþie a copiilor, ca elevii sã îºi petreacã o parte din vacanþã în Straja. Proiectul îl vom termina, vom face ºi

alt proiect care va dezvolta zona ºi întreaga Vale a Jiului”, a mai precizat edilul. Proiectul din Straja este unul ambiþios. De doi ani nu s-au mai alocat bani pentru aceastã investiþie. Cu toate acestea edilul are speranþe cã lucrãrile vor fi finalizate, în cele din urmã. „Eu am încredere ºi zic cã proiectul Straja se va finaliza ºi îl voi

cu ocazia întâlnirilor organizate în perioada elaborãrii Strategiei, precum ºi a propunerii membrilor CDSE. Realizarea ºi implementarea cu succes a acestui proiect va încuraja autoritatea localã, furnizorii de utilitãþi ºi agenþi economici, comunitatea localã, pentru a demara în continuare

ºi alte proiecte de dezvoltare pentru îmbunãtãþirea condiþiilor sociale ºi a calitãþii vieþii, atât la nivelul zonei menþionate, cât ºi al altor comunitãþi locale din Valea Jiului. Un succes al implementãrii proiectului va stimula depunerea ºi a altor proiecte de infra-

structurã asemãnãtoare, pe aceeaºi componentã de finanþare sau pe altele, cu efecte directe în îmbunãtãþirea gradului de absorbþie a fondurilor europene puse la dispoziþia comunitãþilor locale din România. Prin aportul CDSE, a autoritãþii locale, peste 50 de familii cu peste 150 de membri ºi-au exprimat acordul de a contribui financiar la realizarea investiþiei propuse, precum ºi la urmãrirea realizãrii investiþiei, ceea ce va duce la „creºterea capacitãþii comunitãþii în rezolvarea participativã a necesitãþilor identificate” ºi la „promovarea bunelor practici de mobilizare a comunitãþii în reabilitarea infrastructurii”, contribuþia financiarã a acestora va face ca sã creascã responsabilitatea cetãþenilor în „asigurarea durabilitãþii obiectelor de infrastructurã reabilitate”.

duce la bun sfârºit. Am fãcut proiecte foarte îndrãzneþe, nu sunt datorii pe care le are primãria la diverºi constructori, primãria a plãtit datoriile ºcolilor cât ºi toate datoriile care au fost. Cei care nu au ce sã facã povestesc pe la colþuri”, a mai spus Resmeriþã. Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, adminis-

traþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Apartamentele în rate, ultima ºansã de vânzare pe o piaþã îngheþatã

P

reþurile locuinþelor din Valea Jiului sunt în cãdere liberã, iar piaþa imobiliarã nu dã semne de dezmorþire, asta deºi analiºtii vorbesc despre o creºtere economicã. Carmen COSMAN - PREDA Este momentul în continuare pentru cumpãrarea de locuinþe ºi mai puþin pentru vânzarea lor, însã lichiditãþile sunt destul de puþine pe piaþa imobiliarã aflatã

încã în cãdere liberã. Preþul locuinþelor a ajuns la un nivel de neimaginat în urmã cu 4 ani, când vorbeam de o adevãratã explozie a preþurilor. Vârful a fost atins în perioada august – septembrie 2008, pentru ca în noiembrie 2008

COMUNICAT Preºedintele Tribunalului Hunedoara -judecãtor Timiºan Carmen Mihaela -, aduce la cunoºtinþã publicã faptul cã, în data de 16 mai 2014, ora 11.00, în ºedinþã publicã, la sediul Tribunalului Hunedoara - Sala 121- va avea loc desemnarea, prin tragere la sorþi, pe funcþii, a preºedinþilor birourilor electorale ale secþiilor de votare ºi a locþiitorilor acestora, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, având în vedere alegerile parþiale pentru Camera Deputaþilor în Colegiul uninominal nr.3 Circumscripþia electoralã nr. 22 - judeþul Hunedoara din data de 25 mai 2014.

sã înceapã declinul. Iar piaþa nu s-a mai revigorat din acel moment. O garsonierã într-o zonã centralã a Petroºaniului se vinde cu preþuri cuprinse între 30.000 ºi 40.000 de lei, dar poate coborî ºi sub aceastã valoare, în funcþie de cât de repede vrea sã vândã

proprietarul. Preþurile apartamentelor nu sar de 100.000 de lei, dacã ne referim la apartamentele de douã camere cu centralã termicã ºi îmbunãtãþiri, ºi ajung la 120.000 – 130.000 de lei cele cu trei camere. ªi pentru cã vânzãrile sunt ºi aºa slabe, specualtorii imobiliari au gãsit o soluþie „de niºã” pentru cei care intenþioneazã sã îºi achiziþioneze o locuinþã: vând casele în rate. Se solicitã un

avans de cel puþin 50% din sumã, ori suma totalã este împãrþitã în tranºe egale, eºalonate pe o perioadã de 4 sau chiar 5 ani. ªi asta din cauzã cã în ultimii ani doar programul „Prima casã” a salvat piaþa imobiliarã. Oricum, tranzacþiile sunt extrem de puþine, chiar dacã preþurile sunt extrem de scãzute. Au apãrut speculanþii de pe piaþã, care cumpãrã ieftin ºi vând mai scump, pentru un

profit nesperat, dar în rate. Cumpãrãtorul devine proprietar în momentul în care achitã ultima ratã ºi totul se face „la vedere”, cu antecontract de vânzare – cumpãrare semnat în prezenþa unui notar public. Iar pentru ca tranzacþia sã fie cât se poate de corectã, se oferã ºi soluþii de creditare de cãtre vânzãtor, aºa încât sã nu vorbim despre un blocaj total pe piaþa imobiliarã.

Universitatea Petroºani în topul mondial

U

niversitatea din Petroºani este pe locul 9 în topul 10 al universitãþilor româneºti care au intrat într-un clasament mondial, alãturi de peste 800 de ºcoli superioare din lume.

Noua clasificare "UMultirank" evalueazã performanþa a peste 850 de instituþii de învãþãmânt superior din întreaga lume,

între acestea fiind 10 universitãþi din România. Contrar clasamentelor tradiþionale internaþionale, eval-

Instituþiile de învãþãmânt superior din România, cuprinse în acest clasament, sunt: 1. Universitatea Babeº-Bolyay din ClujNapoca, 2. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 3. Academia Navalã "Mircea cel Bãtrân", 4. Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca, 5. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, 6. Academia de Studii Economice Bucureºti, 7. Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca, 8. Universitatea Bucureºti, 9. Universitatea Petroºani, 10. Universitatea de Vest Timiºoara. uãrile "U-Multirank" se bazeazã pe cinci domenii-cheie: performanþa în cercetare, calitatea procesului de învãþãmânt (predareînvãþare), orientare

internaþionalã, succes în transferul de cunoºtinþe (parteneriate cu mediul de afaceri ºi start-up-uri) ºi implicarea regionalã. Totodatã, noul clasament ia în considerare ºi opiniile a 60 000 de studenþi de la universitãþile participante. În acest fel, evaluarea se face în funcþie de performanþa de ansamblu, evitându-se clasamentele simpliste, care pot duce la "comparaþii înºelãtoare între instituþiile de diferite tipuri sau care mascheazã diferenþe semnificative de calitate între cursurile de la aceeaºi universitate". Sursa AGERPRES


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Casa Vulcanilor, un punct de vizitare ºi educaþie nonformalã în satul Densuº

U

n nou proiect de interpretare turisticã ºi educaþie nonformalã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului îºi propune sã spunã povestea vulcanilor haþegani de acum 70 de milioane de ani. Proiectul presupune în primul rând realizarea unei structuri ecologice din lemn ºi cob care se va numi Casa Vulcanilor ºi va fi amplasatã în satul Densuº, la câþiva paºi de situl geologic cu urmele activitãþii vulcanice ºi a mãrii Tethys din Cretacic. Cobul este un amestec de pãmânt lutos, apã, paie ºi nisip care modeleazã cu mâna, fiecare construcþie fiind unicã ºi irepetabilã. Lucrul la cãsuþã va începe cu un

workshop de construcþii ecologice între 29 mai ºi 2 iunie. Actorii principali ai proiectului sunt tinerii înscriºi în programul Voluntari pentru Geoparc ºi elevii de la

clubul Exploratorii din Densuº. Un numãr de cel puþin 20 de voluntari ºi 20 de elevi vor participa efectiv la activitãþile proiectului, dar oricine este interesat va fi primit cu mare drag. Proiectul mai

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

include un workshop de interpretare turisticã, amenajarea Casei Vulcanilor ºi a sitului geologic, pregãtirea a 10 ghizi exploratori ºi o expoziþie de fotografie „Making of Casa Vulcanilor” în oraºul Haþeg. “Proiectul Casa Vulcanilor este important din mai multe motive: în primul rând este vorba de crearea unui nou obiectiv turistic, care sperãm sã atragã numãrul mare de turiºti care viziteazã biserica Densuº ºi sã îi facã sã petreacã mai mult timp în localitate, cu beneficiile evidente pentru comunitate; în al doilea rând este un spaþiu educaþional care va fi folosit în principal de cãtre Exploratorii din Densuº, club care anul acesta a avut foarte multe activitãþi interesante de educaþie nonformalã; în al treilea rând construcþia în sine este un model de folosire a materialelor ecologice cu impact minim asupra mediului. Proiectul Casa Vulcanilor este o iniþiativã exclusiv localã, care va ajuta la coagularea comunitãþii din Densuº”, a declarat dr. Cristian Ciobanu, manager de proiect. Iniþiativa aparþine Asociaþiei „Drag de Haþeg” ºi se bucurã de finanþarea Fundaþiei

pentru Parteneriat ºi MOL România prin programul Spaþii Verzi. Parteneri în proiect sunt Asociaþia Socialã Satul de Lut, ªcoala Gimnazialã Densuº, Primãria Comunei Densuº, Asociaþia Pro Edu Densuºianu ºi - nu în ultimul rând Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. Geoparcul Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Þarã a Haþegului ºi care protejazã ºi valorificã natura ºi cultura acestui spaþiu. Geoparcul a fost declarat arie protejatã de interes naþional în 2004. Din anul 2005 Geoparcul a fost acceptat în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (sub egida UNESCO) a Geoparcurilor. Din anul 2007 are în interiorul sãu douã zone denumite „Situl StreiHaþeg” ºi „Culoarul Rusca Montanã – Þarcu - Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Geoparcul are un statut special datoritã gradului ridicat de locuire care implicã o preocupare deosebitã pentru dezvoltarea localã. Aceastã arie protejatã cuprinde ele-

mente de interes geologic deosebit alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea geoparcului este realizatã de Universitatea din Bucureºti. Asociaþia Drag de Haþeg este un ONG din comuna Densuº, care are ca misiune sã redescopere ºi sã interpreteze în mod creativ poveºtile ºi istoria Þãrii Haþegului alãturi de localnici ºi de vizitatori pornind de la valorile naturale ºi culturale ale locului. Asociaþia vrea sã contribuie la dezvoltarea turismului durabil, în permanent echilibru cu mediul înconjurãtor, ca mijloc principal al bunãstãrii comunitãþilor locale ºi implicit la sprijinirea dezvoltãrii durabile a regiunii Þara Haþegului. Drag de Haþeg se bucurã în toate iniþiativele de sprijinul ºi colaborarea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti, printr-un parteneriat strategic încheiat în 2013. Activitãþile sunt realizate în strânsã legãturã cu ceilalþi parteneri locali, ONGuri, unitãþi de învãþãmânt ºi culturã, administraþii locale ºi întreprinderi.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Voluntarii - specie rarã la Petroºani

Z

trece în CV, iar cei care cautã sã recruteze astfel de tineri spun ce gãsesc

tinerii. Peste graniþe acest concept este foarte bine dezvoltat, dar ºi reglementat de stat. Voluntarii lor vin aici ºi sunt susþinuþi de statul german, prin intermediul organizaþiilor care îi trimit ºi beneficiazã de serie de condiþii pe care noi nu

în realitate. „Ne lipseºte o culturã a voluntariatului ºi cadrul legal de desfãºurare ºi, bineînþeles, ºi oportunitatea de a integra

le putem oferi acum”, a mai menþionat Alexandru Kelemen, reprezentantul Caritas Petroºani, care are ca ajutor un tânãr absolvent de 12 clase în

eci de oameni ar avea nevoie de ajutor, dar fãrã voluntari nu se poate face mai nimic. Astfel de oameni sunt puþini ºi în lipsa unor legi coerente, munca de voluntariat se face la noi, în Valea Jiului, cu diferite fundaþii ce ne trimit tineri de la ei din þarã. Diana MITRACHE Nu avem tineri care sã vinã voluntari. Nici adulþii nu au acest cult ºi, acum în sãptãmâna voluntariatului, realizãm cã totul se învârte într-un cerc vicios: oamenii nu ºtiu cã ar putea fi de ajutor fãrã sã cearã nimic în schimb, iar statul nu îi încurajeazã deloc, aºa încât singurii voluntari vin din þãri vest europene. Este ºi cazul celor de la Caritas, care au ca ajutoare voluntari nemþi, dar care recunosc cã fac cu greu faþã cerinþelor. „De la noi din comunitate este un pic mai greu sã recrutãm voluntari, dar avem o relaþie destul de bunã

cu câteva organizaþii voluntare din Germania ºi Austria. De la noi, pentru fiecare dintre proiectele pe care le derulãm, la centrul de zi Maria Stein, avem 3 voluntari care vin zilnic. Sunt de o vârstã mai înaintatã, iar pe celãlalt proiect de integrare a tinerilor avem 25 de voluntari care fac activitãþi sãptãmânal”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant al Asociaþiei Caritas Petroºani. Nouã ne lipseºte cultura voluntariatului ºi puþini sunt cei care ar face ceva fãrã sã primeascã altceva în schimb. Nici legile nu îi ajutã pe tineri ca în alte þãri, unde munca de voluntariat se considerã experienþã ºi se

Germania, dar care stã un an aici ºi îi ajutã sã le punã masa celor de la centrul de zi, îi învaþã jocuri ºi îºi lasã deopatre familia de Craãciun, de Revelion, ori de Paºti, îºi petrece printre strãini ziua de naºtere, dar ºtie cã asta va conta mult pentru viitorul sãu. La noi nici cei din comunitate nu se implicã, pentru cã habar nu au cum. Cei de la Caritas le oferã o masã caldã, o zi de baie ºi un program de petrecere a timpului liber unui numãr de peste 50 de copii care vin din familii cu probleme sociale. Pentru ei ar fi nevoie ºi de voluntari care sã ajute, însã, din pãcate, doar trei oameni fac munca efectiv. „Având în vedere cã vin zilnic cam 50 de copii, am avea nevoie de cât mai mulþi voluntari ºi

nici nu þinem neapãrat cont de vârstã. Ba chiar foarte mulþi vârstnici vin ca voluntari pentru activare ºi pentru a petrece timp cu copiii, pentru cã au o motivaþie personalã, dar avem nevoie ºi de tineri care sã se implice sã înþeleagã ce înseamnã nevoia comunitarã, dar ºi adolescenþi care sã înþelagã ce înseamnã sã lucrezi sã fii activi”, mai spune Alexandru Kelemen. Saptamana Naþionalã a Voluntariatului are loc în acest an între 12 ºi 19 mai ºi teoretic suntem chiar în mijlocul evenimentelor. Practic, însã, lucrurile sunt departe de a fi aºa cum ar trebui, deºi ideea este gânditã ca un eveniment naþional anual care a ajuns acum la cea de-a treisprezecea ediþie, dar fiecare aºteaptã sã se întâmple ceva.

A prins viaþã ºi Clubul Vârstnicilor

M

arþi, 13 mai, la Petroºani a fost înfiinþat Clubul „Tinereþe fãrã Bãtrâneþe pentru bucuria de a trãi”. Iniþiativa înfiinþãrii acestuia aparþine Asociaþiei „Casa Pro Urbis” din localitate. Mircea NISTOR „Considerãm cã seniorii Petroºaniului mai au ceva de spus ºi

sperãm cã noua structurã va avea viaþã lungã ºi se va bucura de succes”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei „Casa Pro Urbis” din Petroºani. „În perioada imediat urmãtoare, în funcþie de cum vom cãdea de acord cu membrii clubului, vom organiza o serie de activitãþi pe linie de sãnãtate, turism, gastronomie sau culturã. În principiu, ar urma sã ne întâlnim de douã ori pe lunã iar la activitãþile pe care le vom derula pot lua parte, pe lângã persoanele în vârstã, ºi tinerii”, a precizat Felicia Necºa,

preºedintele clubului nou înfiinþat. La acþiunea de înfiinþare a clubului au fost prezente peste 100 de persoane, membri sau nu, ai Asociaþiei „Casa Pro Urbis”. „Ideea aceasta de înfiinþare a unui club al celor vârstnici mi s-a pãrut mai mult decât interesantã. Acesta este ºi motivul pentru care am venit. În ceea ce priveºte acþiunile care vor fi organizate eu sunt interesat de excursii, în Valea Jiului sau în þarã, fiind hotãrât sã iau parte la cât mai

multe dintre acestea”, a spus pensionarul minier Ilie Fãgaº. „Este o iniþiativã binevenitã care, mã bucur, a prins viaþã. Ideea în care a fost creatã asociaþia noastrã este aceea de a ajuta toate categoriile sociale din localitate”, a spus ºi Charlotte Irimie, membru al Asociaþiei „Casa Pro Urbis” Petroºani. Conform celor precizate de cãtre reprezentanþii nouînfiinþatului club, membrii acestuia nu vor trebui sã plãteascã niciun fel de cotizaþie.


14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Exclusiv în România (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Click! Pofta bunã (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Rechinii ucigaºi Click!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:45 B. D. în alertã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Supravieþuitorii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Altã sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa, lipsa banilor vã determinã sã amânaþi o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã afecteazã relaþiile cu partenerul de viaþã. Vã îngrijoreazã starea de sãnãtate a unui membru mai tânãr al familiei - un copil sau un frate mai mic.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Soþ de închiriat (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Italia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 La Liga World 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Starea de melancolie vã poate afecta relaþiile sentimentale. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi casnice: curãþenie, reparaþii, mutat mobilã etc. Oricum, este recomandabil sã evitaþi activitãþile care necesitã eforturi deosebite.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Discuþiile cu persoana iubitã vã iritã, iar starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile sociale. Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþi comunicarea. Ar fi bine sã vã mai temperaþi orgoliul.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi un conflict cu o persoanã mai în vârstã din familie. Tensiunile se pot aplana foarte uºor, cu o vorbã bunã. Fiþi mai atent la ce spuneþi, mai ales cã astãzi sunteþi mai vorbãreþ ca de obicei!

Relaþiile sentimentale pot avea de suferit dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la rude. Partenerul de viaþã nu este de acord cã un eºec în afaceri poate fi un motiv pentru a rãmâne acasã. Încercaþi sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã vã pierdeþi rãbdarea ºi sã vã certaþi cu cineva din familie, din cauza banilor. Mai mult calm! N-ar strica sã vã odihniþi mai mult.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Dorinþa de a vã întâlni cu prietenii vã face sã lipsiþi cam mult de acasã. Nu este exclus sã aveþi o discuþie cu partenerul de viaþã. Organizaþi-vã în aºa fel încât sã nu stricaþi relaþiile sentimentale. Temperaþi-vã nervozitatea!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã fiþi apatic ºi, din cauza aceasta, sã aveþi probleme sentimentale. Aveþi chef sã fiþi lãsat în pace ºi sã nu faceþi nimic.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu vã purtaþi corect cu persoana iubitã. Nu este exclus ca de aici sã înceapã o ceartã în toatã regula. Evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii.

În prima parte a zilei, aveþi dificultãþi de concentrare, ceea ce vã scoate din sãrite. Amânaþi deciziile importante. Acordaþi mai mult timp odihnei! Vã aºteaptã o sãptãmânã grea, cu multe probleme de rezolvat.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi tendinþa de a fi impulsiv. Calculaþi-vã bine fiecare pas, în special în afaceri ºi pe plan sentimental. Ar fi bine sã nu faceþi astãzi investiþii ºi sã evitaþi cãlãtoriile în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Aflaþi cã trebuie sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul, indiferent de situaþie. Nu faceþi investiþii astãzi, pentru cã nu este un moment favorabil!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

26 mai, termenul limitã de depunere a declaraþiilor pe venitul realizat în anul 2013

T

ermenul-limitã de depunere a declaraþiei - Formularul 200 "Declaraþia privind veniturile realizate din România, pentru veniturile anului 2013" - pentru veniturile realizate de cãtre persoanele fizice este 26 mai. Formularul 200, cu titlul 'Declaraþia privind veniturile realizate din România, pentru veniturile anului 2013', se completeazã ºi se depune pentru urmãtoarele categorii de venituri: activitãþi independente (activitãþi comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectualã, venituri realizate de persoanele fizice dintr-o activitate desfãºuratã într-o formã de organizare cu personalitate juridicã), cedarea folosinþei bunurilor mobile ºi/sau imobile, închirieri ºi arendã, activitãþi agricole pentru care venitul net se stabileºte în sistem real, transferul titlurilor de valoare (altele

decât pãrþile sociale ºi valorile mobiliare în cazul societãþilor închise) ºi operaþiuni de vânzarecumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract. Potrivit ANAF, nu au obligaþia depunerii declaraþiei: persoanele fizice pentru care impozitul reþinut de plãtitorii de venituri este final, potrivit opþiunii contribuabililor, persoanele fizice care, în anul de raportare, au realizat venituri din activitãþi independente impuse pe bazã de norme de venit, persoanele fizice care, în anul de raportare, au realizat venituri din cedarea folosinþei bunurilor pentru care

depuse. Totodatã, Agenþia Naþionala de Administrare Fiscalã reaminteºte contribuabililor – persoane fizice, care în anul 2013 au obþinut venituri din strãinãtate impozabile în România, cã termenul limitã de depunere a formularului 201 "Declaraþie privind veniturile realizate din strãinãtate", este tot data de 26 mai 2014. În acest caz, declaraþia se completeazã ºi se depune de cãtre persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România; respectiv persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiþiile de rezidenþã prevãzute de Codul fiscal. Veniturile se

cal în România; organul chiria prevãzutã în contractul încheiat între pãrþi fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul este stabilitã în lei ºi nu fiscal al împuternicitului au optat pentru detersau curatorului fiscal, minarea venitului net în sistem real, ºi persoanele dupã caz, în cazul perfizice care, în anul 2013, soanelor fizice care nu au domiciliul fiscal în au realizat venituri din România, pentru urmãactivitãþi agricole cu toarele categorii de veniimpunere finalã, din valturi; ori la organul fiscal orificarea produselor în a cãrui razã teritorialã agricole obþinute dupã se aflã sursa de venit, recoltare, în stare natupentru contribuabilii perralã, de pe terenurile soane fizice, fãrã domicilagricole proprietate priiu fiscal în România care vatã ori luate în arendã, realizeazã cãtre unitãþi specializate venituri.Declaraþia se pentru colectare, unitãþi depune direct la regisde procesare industrialã sau cãtre alte unitãþi pen- tratura organului fiscal sau la oficiul poºtal, prin tru utilizare ca atare. recomandatã cu confirFormularul se depune mare de primire sau prin la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã con- celelalte metode prevãzute de lege, într-un tribuabilul are adresa singur exemplar. Este unde îºi are domiciliul, necesar sã pãstraþi o potrivit legii sau adresa copie a declaraþiei unde locuieºte efectiv, în cazul în care aceasta este Casa de Culturã a Sindicatelor diferitã de domiciliu, penPetroºani tru persoanele organizeazã cursuri de fizice care au calificare, la cel mai mic preþ domiciliul fis-

cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

declarã pentru fiecare þarã - sursã a veniturilor ºi pentru fiecare categorie de venit realizat. Veniturile realizate din strãinãtate se supun impozitãrii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupã regulile proprii fiecãrei categorii de venit, în funcþie de natura acestuia, potrivit Codului fiscal. Depunerea formularelor dupã data de 26 mai 2014, se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 50 ºi 500 lei.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Mai 2014

Comoara braconierilor a fost gãsitã de trei puºti

T

rei minori aflaþi la joacã au gãsit într-o vizuinã de vulpe nu mai puþin de 140 de monede dacice din aur. Piesele erau într-o sticlã de plastic, semn cã au fost ascunse acolo de braconierii care cautã ilegal comori în jurul cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. Banii gãsiþi au legãturã cu o anchetã în desfãºurare a poliþiºtilor. Maximilian GÂNJU Trei copii, în vârstã de 11 ºi 12 ani, din satul hunedorean Ocoliºu Mic, au gãsit într-un recipient din plastic ascuns într-o vizuinã de vulpe, în Munþii Orãºtiei, 140 de monede dacice din aur. ”Prietenul meu Paul a sãpat cu mâinile ºi a dat de bolovan ºi când l-am tras la o parte am gãsit sticla cu bani de aur în ea ºi am mers ºi i-am împãrþit ºi neam bucurat. Noi doi din prima am zis cã ne cumpãrãm o bicicletã ºi un ATV. Eu am luat 43, un alt prieten a luat 43 ºi celãlalt 53. Unul nu ne-a ieºit la numãr sãl împãrþim ºi l-am aruncat ºi pe altul lam pierdut când am fugit cãtre casã", a

L

povestit unul dintre copii. Dupã ce a ajuns acasã, bãiatul le-a arãtat pãrinþilor monedele din aur gãsite în pãdure, iar aceºtia au anunþat autoritãþile. Oamenii au cãutat pe internet ºi ºi-au dat seama cã sunt kosoni, monede dacice din aur, ºi s-au hotãrât sã le predea la Primãrie . Reprezentanþii Primãriei i-au anunþat

pe poliþiºti, care au cãutat cu detectorul de metale ºi au reuºit sã gãsescã moneda pierdutã de copii în drum spre casã. Oamenii legii bãnuiesc cã monedele dacice din aur au fost ascunse în vizuinã de cãtre cãutãtorii de comori care le-au scos, cel mai probabil, din siturile arheologice din Munþii Orãºtiei.

E

diþia din acest an a tradiþionalei manifestãri studenþeºti “Tabãra de arte vizuale” este programatã a se derula în perioada 26 – 31 mai. În cadrul acþiunii urmeazã a fi executate lucrãri de picturã ºi sculpturã în lemn.

În afarã de studenþii din Petroºani, la manifestare ºi-au anunþat prezenþa ºi reprezentanþi ai facultãþilor de arte plastice din Cluj – Napoca ºi Timiºoara. Toate lucrãrile realizate vor fi prezentate în cadrul unei expoziþii colective, al cãrei vernisaj este programat pentru data de 31 mai. “Sper sã fie cea mai bunã ediþie a

predea aceste obiecte autoritãþilor, iar cei care le-au predat au procedat corect", a declarat primprocurorul Augustin

Lazãr, de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Pe piaþa neagrã, un koson costã aproximativ 1.500 de dolari.

Adãposturi inundate ºi transformate în cãmãri

Tabãrã de arte vizuale

Mircea NISTOR

”Este un dosar mai vechi privind braconajul arheologic în zona siturilor istorice ale cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei, aflat în lucru la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, iar acest caz al monedelor descoperite are legãturã cu ancheta în desfãºurare. Este o dispoziþie a legii care îi obligã pe cetãþeni sã

acestei manifestãri tradiþionale ºi, la final, sã avem cât mai multe lucrãri valoroase. Sculpturã în lemn nu am mai avut în program de mai mulþi ani. În acelaºi timp îmi doresc sã avem parte de un public vizitator al expoziþiei de lucrãri cât mai numeros. Lucrãrile vor fi expuse fie stradal, fie în cadrul galeriei instituþiei noastre”, a declarat Lavinia Hulea, director Casa

de Culturã a Studenþilor Petroºani. Manifestarea este organizatã de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani.

a o populaþie de câteva zeci de mii de locuitori dupã cum aratã datele statistice, în municipiul Petroºani, ar trebui sã existe cel puþin 100 de adãposturi în caz de necesitate.

capãtã destinaþia de adãpost. Pentru pregãtirea acestor eventuale refugii, trebuie sã se ocupe administraþia publicã localã, împreunã cu

Maximilian GÂNJU Acestea ar trebui sã primeascã populaþia în cazul unui accident chimic, unui atac aerian sau unui accident nuclear etc., numai cã, la Petroºani, toate aceste locaþii sunt inundate sau au primit o altã destinaþie decât cea pentru care au fost construite. Doar câteva dintre ele sunt gata de a primi oameni în caz de nevoie ºi toate sunt întreþinute de

Protecþia Civilã. În caz de necesitate cei peste 30.000 de oameni nu pot fi gãzduiþi toþi de centrele Protecþiei Civile. Legea spune cã, în caz de calamitate naturalã, rãzboi sau alte dezastre, subsolurile blocurilor

asociaþiile de locatari. Numai cã, la momentul actual puþine subsoluri de bloc pot primi aceastã destinaþie, aceasta din cauzã cã fie sunt inundate, sau au fost transformate în beciuri.

Duminicã, 18 mai, de la ora 12:00. Preþ bilet 8 lei - copii, 10 lei - adulþi


Pdf15