2097

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2097

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 August 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Alte gospodãrii din municipiul Lupeni vor fi racordate la reþeaua de gaz metan

A

utoritãþile locale din municipiul Lupeni continuã proiectele de dezvoltare a localitãþii. Unul dintre acestea vizeazã ºi extinderea reþelei de gaz metan, astfel încât un numãr cât mai mare de cetãþeni sã aibã acces la aceste servicii de utilitãþi publice.

Reþeaua de gaz metan va fi extinsã pe o lungime de 22 de kilometri. În acest sens,

autoritãþile locale au comandat servicii de elaborare studii de fezabilitate pentru înfiinþare reþea de distribuþie gaze naturale.

117.647 de lei este valoarea contractului pentru elaborarea documentaþiilor respective. Dupã acest pas, urmeazã ca sã fie executate lucrãrile pentru extinderea reþelei de gaz metan în municipiul Lupeni.

Cosmin BACIU

Punctual. Sindicaliºtii de la Muntele au venit cu solicitãri concrete în faþa Guvernului

G

uvernul României s-a angajat la Petroºani, de Ziua Minerului, sã susþinã dezvoltarea Vãii Jiului ºi sã menþinã locurile de muncã ale salariaþilor CEH, prin mãsuri ºi investiþii efectuate pe baza unei coordonãri la nivel regional, naþional ºi european. Prim-ministrul României, Ludovic Orban ºi Ministrul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, Virgil-Daniel Popescu s-au aflat, sãptãmâna trecutã, în Valea Jiului. >>> PAGINA A-3 A

Valea Jiului are nevoie de deschidere în exterior P

remierul Ludovic Orban a spus la Petroºani cã Valea Jiului are nevoie de deschidere, iar aici a punctat toate drumurile ce trebuiesc finalizate în zona noastrã.

De altfel, a urcat ºi în Parâng, acolo unde lucrãrile, finanþate prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã, pentru drum, sunt în plinã desfãºurare.

Delegaþia guvernamentalã a venit în

Parâng ºi a vãzut ce ar însemna domeniul schiabil de aici, dacã ar fi gata. Sunt multe lucruri de fãcut, însã, pânã acum, pentru construcþia acestui drum care costã 18 milioane de lei, a fost alocatã deja suma de 7 milioane de lei, 6,5 milioane de lei fiind de la Ministerul Lucrãrilor Publice, prin PNDL. Dar premierul a vorbit despre toate drumurile ce ar urma sã deschidã Valea Jiului. „Valea Jiului trebuie

sã se deschidã cãtre exterior. ªtiþi cã DN 66 de la Petroºani, pânã la legãtura cu autostrada, în mare parte, poartã amprenta mea. Am reziliat contracte, am finalizat ºi prima licitaþie pentru legãtura între Petroºani ºi Târgu Jiu, prin Defileul Jiului, a fost fãcutã în mandatul meu. DN 66A, care trebuie sã facã legãtura între Valea Jiului, cu DN 6, prin Herculne, fost împins înainte în mandatul meu. Din pãcate, acum este oprit

din motive ce þin de mediu, dar care trebuie rezolvate, dar ele trebuie rezolvate. De asemenea, drumul spre Voineasa, care face legãtura cu Transalpina, este tot o deschidere pentru Valea Jiului, care sã

creeze oportunitãþi pentru investiþii”, spus, la Petroºani, Ludovic Orban, premierul României.

Mai mult, premierul a fost de pãrere cã, din nou, orice investitor care s-ar gândi la Valea Jiului trebuie susþinut ºi

asta ar putea fi posibil în urmãtorii 10 ani.

Infrastructura, însã, va crea deschiderea, iar finanþarea ce va veni prin Green Deal ar putea crea astfel de oportunitãþi.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Dupã 3 decenii, Barajul de la Mihãileni ar putea fi finalizat upã mai bine de trei decenii, barajul de D la Mihãileni, aflat în

nordul judeþului Hunedoara ar putea fi finalizat. Acumularea Mihãileni este o lucrare de amploare, realizatã din bani publici, a cãrei valoare de investiþie este de 162,84 milioane de lei.

La sfârºitul anului trecut, valoarea cumulatã a lucrãrilor realizate era de 100 milioane de lei.

La începutul acestui an, ANAR a primit fonduri de la bugetul de stat în valoare de 2,700 mil.lei ºi, în cuantumul acestei sume, lucrãrile au fost deja realizate. ”Este evident cã avem nevoie de fonduri mai consistente pentru a finaliza lucrarea. De aceea, la rectificarea bugetarã, am solicitat sã ni se aloce suplimentar fonduri în valoare de 17 milioane de lei, bani care sunt necesari pentru asigurarea continuitãþii lucrãrilor la baraj. Ca

majoritatea lucrãrilor hidrotehnice pe care le avem în administrare, ºi acumularea Mihãileni va avea o funcþionalitate multiplã. Cu prioritate, barajul Mihãileni va asigura apãrarea împotriva inundaþiilor a peste 30.000 de locuitori, inclusiv a celor care trãiesc în municipiul Brad, precum ºi a obiectivelor socio-economice din zonã care, în acest moment, sunt în continuare expuse riscului de inundaþii.

Având în vedere frecvenþa ridicatã a fenomenelor hidrometeorologice din aceste zone, prin

construcþia acestui baraj, anual, ar putea fi evitate pagube potenþiale de naturã socio-economicã în valoare medie de peste 700 mii de euro”, aratã Ervin Molnar, directorul general al Apelor Române. În acelaºi timp, lucrarea va asigura necesarul pentru alimentarea cu apã potabilã a locuitorilor din Brad, Criºcior, precum ºi a altor consumatori aflaþi în aval de baraj. De asemenea, va constitui o sursã de apã pentru industria minierã din zonã. Mai mult, va avea ºi un rol de producere a energiei electrice.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2020 ”Dupã cum observaþi, avantajele pe care le poate oferi aceastã lucrare, odatã finalizatã, sunt majore, atât pentru comunitate, cât ºi pentru dezvoltarea socio-economicã a zonei.

Reducerea riscului de inundaþii pentru judeþul Hunedoara va atrage noi investitori în zonã. Aceasta înseamnã apariþia unor noi locuri de muncã, dar ºi noi oportunitãþi pentru dezvoltarea unor proiecte de antreprenoriat. Aºa cum v-am mai spus, am convingerea cã astfel de investiþii în infrastructura de apãrare au rol strategic ºi vor aduce plus valoare socialã. În calitate de gospodari ai apelor, aceasta este soluþia pe care o susþinem pentru a ieºi din impasul socio-economic în care ne aflãm. Avem nevoie de astfel de proiecte, iar eu le susþin cu tot ceea ce îmi stã legal în putinþã pentru cã ele sunt cheia dezvoltãrii societãþii noastre pe termen mediu ºi lung”, mai aratã ºeful de la Apele Române.

Dupã recepþia lucrãrii, acumularea Mihãileni va fi preluatã în patrimoniul Apele Române Criºuri.

Cosmin BACIU

3400 de mãºti a cumpãrat Complexul sportiv din Primãria Uricani Vulcan îºi va recãpãta

3

400 de mãºti de protecþie reutilizabile a cumpãrat Primãria Uricani. 3,15 lei este costul unei astfel de mãºti, cel mai mic preþ de pe piaþã pentru astfel de materiale de protecþie.

Potrivit anunþului de achiziþie ”Masca de protecþie respiratorie fata reutilizabilã, din bumbac 100%, 2 pliuri, prindere cu elastic, mãrime universalã. Mod de utilizare: se acoperã bãrbia, gura ºi nasul, cu pãrþile laterale ale mãºtii cât mai bine lipite de obraji. Recomandãm spãlarea la minim 60 grade ºi cãlcarea cu abur înainte de utilizare”. În total, autoritãþile locale de la Uricani au plãtit 10.710 lei pentru cele 3400 de mãºti de protecþie. Autoritãþile locale sunt în alertã din cauza pandemiei de coronavirus. purtarea mãºtii de protecþie este obligatorie în spaþiile publice închise ºi în locurile aglomerate, chiar dacã acestea sunt în aer liber.

Cosmin BACIU

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

strãlucirea

omplexul sportiv de pe strada C Coroieºti din municipiul

A fost semnat ordinul ministrului Lucrãrilor Publice, Dezvoltãrii ºi Administraþiei prin care a fost introdus pe lista sintezã a Companiei Naþionale de Investiþii (CNI) obiectivul referitor la reabilitarea, modernizarea, extinderea ºi dotarea Complexului Sportiv din strada Coroieºti, în municipiul Vulcan. ”Este o investiþie necesarã pentru copii ºi tineri în Valea Jiului, care vor beneficia astfel de condiþii moderne ºi sigure pentru a practica activitãþi sportive”, spune Vetuþa Stãnescu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii.

Cosmin BACIU

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Vulcan îºi va recãpãta strãlucirea.

Director:

z

PETROªANI

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Genu TUÞU

z

Marius MITRACHE (r edactor ºef)

z

z

Cosmin BACIU

Bogdan MITRACHE

Desktop publishing:

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2020

Punctual. Sindicaliºtii de la Muntele au venit cu solicitãri concrete în faþa Guvernului G

uvernul României s-a angajat la Petroºani, de Ziua Minerului, sã susþinã dezvoltarea Vãii Jiului ºi sã menþinã locurile de muncã ale salariaþilor CEH, prin mãsuri ºi investiþii efectuate pe baza unei coordonãri la nivel regional, naþional ºi european.

Prim-ministrul României, Ludovic Orban ºi Ministrul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, Virgil-Daniel Popescu s-au aflat, sãptãmâna trecutã, în Valea Jiului. În acest context, reprezentanþii Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian, ai Sindicatului „Muntele”, ai conducerii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) ºi ai autoritãþilor locale, au avut o întâlnire de lucru cu Primul – ministru ºi ministrul economiei pentru a discuta propunerile înaintate de confederaþie ºi de sindicatul reprezentativ din CEH cu privire la mãsurile care trebuie sã fie adoptate urgent pentru menþinerea operaþionalã a unitãþilor energetice din aceastã parte a þãrii, pentru menþinerea actualelor locuri de muncã ºi pentru a asigura o dezvoltare complementarã acestei regiuni monoindustriale miniere, în contextul mãsurilor drastice impuse prin Pactului Ecologic European.

Preºedintele Sindicatului „Muntele”, liderul de la Mina Lupeni, Darius Câmpean, împreunã cu liderii sindicali de la celelalte mine din cadrul CEH, Marian Iriza - EM Vulcan, Adrian Muntean - Termo Paroseni, Lucian Enculescu EM Livezeni, Marinel Vrânceanu - Em Livezeni, Cristian Tãbârcea - EM Lonea, Alin Sin - preºedinte executiv Sindicatul “Muntele”, Dorin Vezure secretar general al Sindicatului “Muntele” ºi cu Secretarul General al CSN MERIDIAN, Dumitru Fornea, au prezentat propunerile Sindicatului Muntele,

susþinute de Confederaþia Sindicalã Naþionalã MERIDIAN Astfel, s-a solicitat ”adoptarea în luna august la nivelul Guvernului României, a Memorandumului prin care minele Lupeni ºi Lonea vor funcþiona conform studiului fãcut de Institutul de Cercetãri Miniere Polonez GIG, la indicaþia Comisiei Europene, în care se aratã cã cele 2 exploatãri miniere trebuie sã funcþioneze încã 6 ani cu producþie pentru punerea în siguranþã a rezervelor deschise de la cele 2 exploatãri, de la momentul finalizãrii studiului (februarie 2019); realizarea rapidã a Complexului Energetic Valea Jiului care sã cuprindã cele 4 mine (Lupeni ºi Lonea cu ajutor de stat, Livezeni ºi Vulcan fãrã ajutor de stat), Sucursala Prest Serv precum ºi Termocentrala Paroºeni, în cadrul cãreia sã se realizeze un grup pe gaz pe lângã cel pe cãrbune ºi o microhidrocentralã având în vedere barajul de pe pârâul Baleia din masivul Vulcan.

Pentru aceasta sunt necesare demararea rapidã a studiilor de fezabilitate, precum ºi identificarea surselor de finanþare pentru finalizarea acestor obiective de investiþii (grup pe gaz ºi microhidrocentralã); adoptarea pânã la sfârºitul anului a Legii Minelor care în momentul de faþã este blocatã. Aceastã lege trebuie sã cuprindã obligatoriu conceptul de conservare a minelor pe o perioadã de cel puþin 15 ani din momentul opririi activitãþii. Este foarte important ca acest act normativ sã precizeze clar sursele de finanþare pentru conservarea minelor;

demararea discuþiilor cu toate pãrþile implicate ºi interesate în scopul fundamentãrii ºi aprobãrii Strategiei energetice la nivel naþional, în care sã fie cuprinse elemente clare cu privire la evoluþia ºi modul de funcþionare al fiecãrei entitãþi energetice din cadrul sistemului energetic naþional; acordarea rapidã a despãgubirilor ce au rezultat în urma evaluãrii realizate la E.M. Lupeni de cãtre conducerea CEH ºi care sunt de aproximativ 7 milioane de lei, pentru acoperirea pagubelor produse prin inundarea minei ºi infiltrarea unei mari cantitãþi de apã din albia Jiului, în galeriile subterane ale minei Lupeni; respectarea Contractului Colectiv de Muncã de la nivelul CEH prin efectuarea plãþilor restante pentru angajaþii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara”, aratã solicitarea.„Am discutat

despre importanþa unei modificãri a legii minelor. Vã dau un exemplu: noi am cerut introducerea în noua Lege a Minelor a conceptului de conservare a minelor ºi identificare clarã a surselor de finanþare, pentru ca acest concept de conservare sã poatã sã aibã loc undeva între 10 ºi 15 ani de la momentul închiderii unei mine. Conservarea minelor este prezentã ºi se practicã în state ca Germania, Polonia, unde structura, atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã, ca ºi clãdirile importante de la suprafaþa minelor, sunt þinute în picioare, pentru ca, în orice moment acea minã sã poatã fi redeschisã. Aºa cum s-au închis pânã acum, fiind rambleate ºi îngropate minele în România, o minã se poate redeschide în 2, sau 3 ani, iar una conservatã, în câteva luni ”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele .

Reprezentanþii

Confederaþiei Sindicale Naþionale MERIDIAN au insistat ºi pe necesitatea realizãrii unui program multianual ºi integrat de mãsuri ºi investiþii dedicate Vãii Jiului, care sã aibã la bazã cooperarea dintre toate forþele politice din aceastã regiune minierã aflatã în tranziþie energeticã, iar în acest sens, s-a subliniat actualitatea obiectivelor din Declaraþia comunã de la Petroºani privind tranziþia energeticã justã în Valea Jiului ºi în alte regiuni miniere carbonifere din UE, din 13 septembrie 2018.

Oficialii au dat asigurãri cã Guvernul României nu va abandona Valea Jiului ºi cã va analizã în regim de urgenþã mãsurile propuse de partenerii sociali pentru identificarea ºi implementarea mãsurilor necesare menþinerii dezvoltãrii economice a acestei regiuni care are nevoie de pace socialã ºi de o tranziþie energeticã justã.

Cosmin BACIU

4 Actualitate

Bani pentru omenii din Hunedoara, ca sã scape de urºi ºi lupi P entru cã sãlbãticiunile dau mereu atac la gospodãriile oamenilor, aflate la poalele munþilor, Administraþia Fondului de Mediu va finanþa un program pentru achiziþionarea de garduri electrificate.

Valea Jiului, dar ºi întreg judeþul Hunedoara se aflã în acest proiect.

S-au înmulþit urºii care îºi fac apariþia în zonele locuite, iar autoritãþile anunþã o mãsurã de protecþie. Administraþia Fondului de Mediu va finanþa instalarea de garduri electrice pentru case, stâne ºi livezi.

Noul program al Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor este adresat populaþiei din 26 de judeþe, printre care ºi Hunedoara, dar ºi vecinii de la Gorj.

Fiecare fermier poate primi 2000 de lei sub forma unui kit ce conþine un gard electrificata ce poate fi montat de jur împrejurul gospodãriilor ce

sunt atacate de urºi, lupi ºi alte sãlbãticiuni. Omenii pot pune cete garduri electrificate în zonele în care îºi þin stupii, animalele, stânele, culturile agricole, pentru a le feri de sãlbãticiuni. Doar în Valea Jiului au fost semnalate periodic animale sãlbatice, urºi, dar ºi lupi, care au atacat ciobani, dar ºi care au distrus stupii, ori au mâncat oile localnicilor.

Despãgubirile sunt foarte mici pentru cei pãgubiþi, ina, un astfel de gard i-ar ajuta enorm.

Jiului, apicultorii ÎnauValea pus deja garduri

Timp de 3 zile, vara trecutã, un urs a coborât din Pasul Vâlcan într-o stupinã de pe lângã telegondola de la Vulcan ºi a distrus mai mulþi stupi.

Crescãtorul spunea cã avea stupi cu miere, dar ºi stupi în care se formau noi generaþii de albine ºi cã acolo ursul a dat atacul trei nopþi la rând. „A plecat în cãutare de hranã ºi a gãsit stupina ºi s-a alimentat de aici. Financiar nu am calculat,

dar e o pagubã de vreo 1.500 – 2.000 de lei, cam aºa. Am pierdut mai mult acele regine, mãtcile, unele selecþionate, pe care le-am achiziþionat de la Institutul apicol din Bucureºti, care au început sã depunã puiet ºi urma sã iasã albinele culegãtoare, pentru sezonul de cules din toamnã ºi asta e paguba noastrã cea mai mare.

Nu mai putem reface puietul în câteva luni”, spunea, vara trecutã, Benoni Ianc, apicultorul care a gãsit ursul în propria gospodãrie.

Pagubã este una uriaºã ºi omul, dupã ce a filmat sãlbãticiunea de mai multe ori, cu o camerã de supraveghere, ºi-a luat mãsuri de precauþie ºi ºi-a înconjurat stupii cu un gard electrificat, la tensiune medie, care a alungat temporar urºii. „Dupã discuþiile pe care le-am avut cu colegii din þarã, pe forumurile apicole, spuneau cã ºi ei practicã ºi ei acest sistem de protecþie cu gard electrificat”, a spus omul.

Nu este singurul care a pãþit

aºa ceva. Domnul Gârjoabã, un alt apicultor din Petroºani, a avut, la rândul sãu, pagube uriaºe. Acum a pus ºi el gard electrificat, pentru cã paguba este mare ºi omul s-a adresat instanþei de judecatã. Asta, pentru cã statul îi dã o sumã infimã, drept despãgubire. „A venit ºi la gardul electric, a luat contact cu el ºi de atunci nu a mai trecut pe la noi, dar problema este cã nu ne despãgubesc. Am calculat ºi despãgubirea lor este de 18 lei pentru un stup. Atât valoreazã stupul, cutia plus albinele. În mod normal, un stup, fãrã cutie, pe 10 rame, este în jur de 810 lei minim. Este 20 de lei 1 kg de miere. Deci eu nu primesc nici valoarea unui kg de miere”, a precizat Dumitru

Gârjoabã, un alt apicultor, care s-a trezit, prin iunie 2019, cu stupii distruºi de un urs, pe Sãlãtruc.

Ministrul Mediului a anunþat cã anul acesta va deconta 1.000 de kituri, în valoare de 2.000 de lei fiecare, care cuprind atât generatorul de impulsuri cât ºi firul care electrocuteazã uºor musafirii nepoftiþi.

Vor putea depune solicitãri de finanþare nerambursabilã doar românii din 26 de judeþe: Alba, Argeº, Arad, Bacãu, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Buzãu, Cluj, Caraº-Severin, Covasna, Dâmboviþa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinþi, Maramureº, Mureº, Neamþ, Prahova, Sibiu, Sãlaj, Suceava, Timiº, Vâlcea, Vrancea.

Diana MITRACHE

Vizitã ministerialã la Sarmizegetusa Regia P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Flaviu Bobora, a fost gazda ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, sosit în vizitã oficialã la cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei.

Demnitarul, însoþit de secretarul de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Dezvoltãrii ºi Administraþiei, Vetuþa Stãnescu, ºi de managerul Institutului Naþional al

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 August 2020

Patrimoniului, ªtefan Bâlici, a dorit sã vadã modul în care este administrat situl Sarmizegetusa Regia ºi sã discute, la faþa locului, despre implementarea proiectului ”Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european”, aprobat prin programul ROCultura al Ministerului Culturii, finanþat din granturi norvegiene ºi din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Proiectul va fi implementat cu sprijinul Institutului Naþional al Patrimoniului,

care asigurã suportul tehnic.

La Sarmizegetusa Regia, ministrul Bogdan Gheorghiu a avut ocazia sã discute ºi cu reprezentanþii colectivului de

cercetare arheologicã.

Demnitarului i-au fost prezentare de cãtre prof. univ. dr. Gelu Florea rezultatele spectaculoase ale sãpãturilor din anii trecuþi ºi stadiul cercetãrilor din acest an, demarate la începutul lunii august.

La rândul sãu, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara i-a vorbit ministrului ºi despre protocolul încheiat cu Bibracte E.P.C.C. – Instituþie Publicã de Cooperare Culturalã, cu sediul în Glux-en-Glenne, care asigurã administrarea patrimoniului din situl arheologic Bibracte MontBeuvray, despre colaborarea cu autoritãþile de

acolo, dar ºi despre parteneriatul dintre Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca ºi Universitatea din Bordeaux, care vizeazã o strânsã colaborare în ceea ce priveºte realizarea sãpãturilor arheologice în cele douã situri.

De asemenea, ministrul Culturii a fost ºi la Costeºti-Cetãþuie, unde este în derulare un proiect de punere în siguranþã (schimbarea acoperiºurilor vechi cu structuri contemporane, cu acoperiºuri înierbate) ºi restaurare a celor douã turnurilocuinþã, realizat de Institutul Naþional al Patrimoniului. Intervenþia

de urgenþã este realizatã de cãtre Ambulanþa pentru Monumente Transilvania Sud, cu ajutorul voluntarilor ºi sub supraveghere arheologicã.

La întâlnire au mai fost prezenþi cei doi subprefecþi de Hunedoara, deputaþi ºi senatori de Hunedoara ºi primarul comunei Orãºtioara de Sus. Situl de la Sarmizegetusa Regia este administrat, din anul 2013, de Consiliul Judeþean Hunedoara, care finanþeazã ºi o mare parte din cercetãrile arheologice sistematice. De asemenea, în aceastã perioadã, Consiliul Judeþean Hunedoara deruleazã procedurile de clarificare a regimului juridic al cetãþilor dacice de la CosteºtiCetãþuie, Costeºti-Blidaru, Luncani-Piatra Roºie ºi Bãniþa, înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, în vederea înscrierii lor în proprietatea publicã a Judeþului Hunedoara (conform Legii nr. 23/ 2020).

Petroºani cea mai mare consultare publicã din ultimii 30 de ani n aceste zile, la Petroºani, este în Îplinã desfãºurare cea mai mare consultare publicã din ultimii 30 de ani.

Aceasta a fost lansatã de Costel Avram, candidatul PSD pentru funcþia de primar al Municipiului Petroºani. Cele patru întrebãri au scopul de a crea o imagine cât mai clarã despre modul în care trebuie sã arate Petroºaniul, în perspectiva viitorului de dupã 27 septembrie 2020, când vor avea loc alegerile locale.

Practic, petroºãnenii vor spune ce proiecte îºi doresc, cum vãd dezvoltarea oraºului, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntã în prezent ºi vor avea ocazia sã îºi evalueze

actualul primar, Tiberiu Iacob Ridzi. „Am spus mereu cã vin la Petroºani ca sã fim puternici împreunã, ºi voi explica exact ce înseamnã aceastã afirmaþie. În urma discuþiilor cu oamenii concluzia a fost simplã: oamenii s-au sãturat sã fie importanþi doar la alegeri, iar în rest ignoraþi. Aºa am decis sã lansez o consultare publicã.

Dupã 13 ani în care nu au contat pentru Tiberiu Iacob Ridzi, petroºãnenii vor sã ºtie cã de aceastã datã vor avea un primar care îi va auzi, îi va asculta ºi îi va implica.

Eu sunt un om de echipã, ºi alãturi de oameni, din septembrie 2020, vom începe un nou capitol la Petroºani, pentru un oraº aºa cum ni-l dorim cu toþii.

Chiar am fost întrebat retoric, desigur - de cãtre cei cu care am vorbit De ce mai vrea Ridzi încã un mandat la Petroºani, dupã 13 ani? ªi tot oamenii mi-au rãspuns: Ridzi vrea sã fie primar pe viaþã. Aºa cã ne-am decis sã pornim împreunã la drum, eu ºi petroºãnenii. Trebuie sã ºtim ce aºteptãri avem la început de drum, ce ne promitem ºi ce vom realiza în urmãtorii 4 ani. Îi invit pe petroºãneni sã completeze cu încredere formularele pe care echipa mea le distribuie zilele acestea ºi îi asigur cã împreunã vom reconstrui Petroºaniul, ºi în proiectul meu voi include toate sugestiile pe care mi le transmit oamenii în cadrul acestei consultãri publice.

Oamenii s-au sãturat de scuze, explicaþii, vãicãreli ºi

plãpânzeli. Vor soluþii, iar eu sunt omul care rezolvã probleme. Anul acesta spargem ghinionul celor 13 ani la Petroºani. Unul dintre sloganurile mele de campanie este: 3,2,1... RESTART Petroºani”, a declarat Costel Avram, candidatul PSD pentru funcþia de primar al Municipiului Petroºani.

Bani europeni pentru modernizarea infrastructurii ºcolare din Uricani

A

utoritãþile locale de la Uricani au depus spre finanþare un proiect pentru modernizarea infrastructurii ºcolare din localitate.

Banii vin prin Programul Operaþional Regional ºi prevãd „Reabilitare ºi dotare cu echipament didactic ªcoala Gimnazialã nr. 2 Uricani, sala de sport aferentã ªcolii nr. 2, reabilitare tronsoane str.

Al. Brazilor, amenajare loc de joacã parc, Bl. 13”; Proiectul de la Uricani, judeþul Hunedoara, cuprinde, pe lângã reabilitarea ºi dotarea ªcolii Gimnaziale nr. 2, inclusiv a sãlii de sport, ºi investiþii pentru

îmbunãtãþirea unor spaþii publice urbane. La ºcoala de pe strada Muncii nr.

12 (P+2E, 3.168 mp) sunt prevãzute: reabilitarea exterioarã - înlocuirea termoizolaþiei ºi a tâmplãriei, refacerea ºi consolidarea elementelor de ºarpantã, dupã caz, a finisajelor interioare ºi a pardoselilor, înlocuirea tâmplãriei interioare, recalibrarea instalaþiilor sanitare, termice ºi electrice, dotarea cu mobilier nou ºi echipamente didactice, instalarea unui sistem de supraveghere video ºi montarea unei platforme elevator pentru accesul persoanelor cu dizabilitãþi la etajele superioare.

La sala de sport va fi înlocuitã termoizolaþia pereþilor exteriori, se vor

reface finisajele ºi pardoselile, sistemul de colectare a apelor pluviale ºi instalaþiile, se va înlocui tâmplãria, se vor moderniza grupurile sanitare, se va amplasa un sistem de ventilaþie, vor fi achiziþionate echipamente noi ºi mobilier.

O altã componentã a proiectului vizeazã reabilitarea unor tronsoane de drum pe Aleea Brazilor ºi amenajarea unui loc de joacã pentru copii - Parc Bloc 13, cu o suprafaþã de 1.695 mp. Se vor realiza sisteme de supraveghere video, de iluminat ºi de irigaþii, se vor planta arbori ºi arbuºti, se vor construi pergole, se vor amplasa echipamente de joacã, bãnci ºi coºuri de gunoi.

Valoarea totalã a investiþiei este de 16.899.347,90 lei, din care 16.561.360.92 lei reprezintã finanþare nerambursabilã. Durata de implementare este de 42 de luni.

Cosmin BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2020

Sunt aºteptaþi la vot aproape 19 milioane de români N

umãrul total de cetãþeni cu drept de vot înscriºi în Registrul electoral la data de 31 iulie este de 18.983.585, cu 1.613 mai mulþi faþã de ultima informare din luna iunie, anunþã Autoritatea Electoralã Permanentã (AEP).

Potrivit unui comunicat al AEP, la data de 30 iunie figurau în Registrul electoral 18.981.972 alegãtori români. „Diferenþele apar ca urmare a operaþiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unitãþilor administrativteritoriale conduse de aceºtia ºi a importurilor de date de la Direcþia Generalã de

Paºapoarte (DGP) ºi de la Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)”, precizeazã sursa citatã. În judeþul Hunedoara, la scrutinul din septembrie, preºedinta Biroului Judeþean a fost aleasã judecãtoare Ella Cristina Badistru, de la Secþia Civilã a Tribunalului Hunedoara ºi locþiitor va fi Gina Monic Cibian, procuror lA Parchetul

de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

AEP menþioneazã cã, în luna iulie, la nivelul primãriilor au fost operate în Registrul electoral radierea a 23.150 de persoane ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente,

precum ºi a 165 de persoane ca urmare a încadrãrii în prevederile art. 39 din aceeaºi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegãtorilor cãrora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puºi sub interdicþie.

De asemenea, 139 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirãrii perioadei de radiere.

Numãrul de alegãtori care au împlinit 18 ani în aceeaºi perioadã este de 20.614, aceºtia fiind înscriºi în Registrul electoral din oficiu, de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, pe baza comunicãrii Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor

Studiu: Doar 6% dintre români spun cã veniturile actuale le permit un trai fãrã griji

D

oar 6% dintre români spun cã veniturile actuale le permit un trai fãrã griji ºi puþin peste 14% þin o evidenþã scrisã ºi atentã a cheltuielilor.

Aproape 40% dintre ei susþin cã veniturile curente sunt suficiente cât sã le asigure un trai decent, fãrã sã-ºi permitã lucruri mai scumpe, conform unui studiu Novel Research.

Potrivit studiului, aproape un sfert din respondenþi au arãtat cã banii pe care îi câºtigã le asigurã strictul necesar.

De asemenea, peste o cincime din populaþie nu foloseºte în prezent niciun fel de produs financiar, 29,3% deþin un cont bancar ºi doar 17% au un cont de economii.

Studiul mai relevã ºi faptul cã aproape douã treimi dintre români nu au în plan sã acceseze vreun tip de produs financiar în viitorul apropiat, iar 13,9% vor sã recurgã la

un împrumut pentru nevoi personale. În studiu se mai aratã cã aproape jumãtate dintre români sunt de pãrere cã efectele pandemiei COVID-19 se vor resimþi major asupra vieþii lor chiar ºi dupã ce va fi trecut cu totul.

Totodatã, se menþioneazã cã peste trei sferturi dintre români – 77,1%, spun cã au gând sã poarte mascã în interior ºi în urmãtoarele 6 luni, iar 70,3% declarã cã vor evita spaþiile publice aglomerate în acelaºi interval de timp.

Puþin sub 60% spun chiar cã ar fi de acord sã treacã prin aceleaºi restricþii dacã s-ar produce o pandemie similar sau ar avea loc un al 2-lea val de coronavirus.

Studiul Novel Research a fost realizat în perioada 15-22 iulie pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional de 1003 persoane.

Marja de eroare este plus/minus 3%. (sursa: Mediafax)

de Date.

Conform datelor din 9 iulie de la Direcþia Generalã de Paºapoarte, 688 de alegãtori noi au intrat în evidenþe, iar un numãr de 129 de alegãtori nu mai figureazã în Registrul electoral, ca urmare a decesului sau pierderii cetãþeniei.

De asemenea, potrivit datelor de la DEPABD, au apãrut 3.616 alegãtori noi, care au împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de 1 iulie.

AEP mai precizeazã cã, din totalul de alegãtori români care figureazã în Registrul electoral, 18.251.611 au domiciliul sau reºedinþa în þarã, iar 731.974 au domiciliul în strãinãtate ºi sunt posesori de paºaport

CRDS. Potrivit Legii nr.

208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naþional de înregistrare ºi actualizare a datelor de identificare a cetãþenilor români cu drept de vot ºi a informaþiilor privind arondarea acestora la secþiile de votare.

Registrul electoral este structurat pe judeþe, municipii, oraºe, comune, pentru cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã. Persoanele autorizate sã efectueze operaþiuni în Registrul electoral cuprinzând cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã sunt primarii sau persoanele desemnate de cãtre primari, prin dispoziþie, conform legii.

VÂNZÃRI z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp.

Preþ 17000 eur negociabil.

Relatii la tel. 0785295422; 0726265928

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ

Locuri de muncã cu Dspaþiu comercial cu suprafaþã de salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani propriu de gaz, apã ºi curent) SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2020

Henþ cu mâna

TRAGEÞI ÎN ÃIA MICI! Voi scoate la ivealã, de câte ori am ocazia, mârºãviile fãcute de granzii fotbalului românesc, ca sã ºtie ºi cei care devin nervoºi

fãrã argumente.

S-a demonstrat din nou, un blat ordinar cu participarea echipei Doar Dinamo Bucureºti, la salvarea

„câinilor roºii” de la retrogradare. Un truc ordinar cu FRF-ul ºi Politehnica Iaºi, care n-au mai continuat – brusc ºi dintr-o datã! – demersurile pentru a câºtiga la „masa verde” meciurile din semifinalele Cupei României, aºa cum clamau iniâial. F.R.F., de teama de a nu fi fãcutã de râs de un

eventual memoriu la T.A.S., a luat decizia mãririi numãrului la 16 echipe în Liga I. Preºedintele Rãzvan Burleanu a intervenit în forþã, respingând propunerea L.P.F. de a prelungi play-out-ul, apoi luând decizia de a mãri numãrul de echipe, beneficiare fiind Politehnica Iaºi, care iniþial era pe loc

de baraj, Dinamo ºi Chindia Târgoviºte fiind retrograde, primele douã fiind miza principalã a „împãratului” fotbalului românesc. ªi uite-aºa, Dinamo mai profitã de un avantaj, ca pe vremurile bune de altãdatã.

FOTBAL JIUL PETROªANI

JIUL PETROªANI – ÎN LOC DE PROMOVARE, LA IZOLARE! S

pune o vorbã, când e sã se aleagã praful...

Jiul Petroºani, dupã o aºteptare de ºapte ani, se pregãtea pentru meciul de baraj, de la Lupac (jud. Caraº-Severin), pentru promovarea în Liga a III-a, când a explodat... explozia (ca la Beirut): depistarea unui jucãtor, Rãzvan Bãlan, cu COVID-19!

Iniþial, conform protocolului, echipa Jiul Petroºani a efectuat testarea echipei, cu toþii ieºind negativ, apoi la ultima testare înaintea

deplasãrii spre Lupac, jucãtorul Rãzvan Bãlan a ieºit pozitiv! S-a efectuat o nouã testare a jucãtorului incriminat, la instituþiile agreate de DSP Hunedoara, jucãtorul ieºind de data asta pozitiv.

Aºadar la Centrul de Sãnãtate Petroºani, la data de 6 august, Bãlan, negativ, a doua zi, la Hunedoara, pozitiv (vezi facsimilele 1 ºi 2). Într-o situaþie similarã s-a aflat, la Liga I, jucãtorul Cabral de la Politehnica Iaºi, dar pânã la urmã acolo a fost în regulã (vezi facsimil 3). În urma acestei situaþii, s-a comunicat la F.R.F. ºi

conform regulamentului, s-a dat meci pierdut la „masa verde”, Avântul Periam – Jiul 3-0, echipa intrând în izolare douã sãptãmâni.

Au apãrut tot felul de speculaþii în spaþiul virtual, inclusiv acuze la adresa celor din anturajul Jiului, pe care antrenorul principal Cosmin Kanduth le-a parat foarte bine pe pagina sa de facebook.

“Bunã ziua, Numele meu este Cosmin Kandut ºi sunt antrenorul echipei "Jiul Petroºani". Citesc cu stupoare tot ce se scrie ºi toate cuvintele aruncate fãrã suflet pe reþelele de socializare. Faptul cã un

jucãtor a ieºit pozitiv la testul Covid este o tragedie pentru noi, deoarece suntem obligaþi sã intrãm toþi în izolare deºi toate celelalte teste au fost negative. Mi se pare extrem de nedrept sã se arunce cu noroi in munca acestor bãieþi ºi sã se diminueze cu atâta uºurinþã meritul lor pe baza teoriei conspiraþiei, sã se treacã cu vederea performanþa lor doar de dragul polemicilor!

Ar trebui sã vã gândiþi puþin la cei implicaþi, la familiile lor, la neliniºtea lor, sã nu uitaþi cã sunt ºi ei oameni, simt, suferã în acest moment ºi ar avea nevoie de încurajare, nu

de critici! Se pare cã acest virus nu iartã pe nimeni ºi mâine ar putea fi oricare dintre dumneavoastrã în aceastã situaþie ingratã, cu toatã viaþa datã peste cap! Unde a dispãrut compasiunea din noi ºi când am uitat sã fim oameni?

Este dureros ºi, cu scuzele de rigoare, ruºinos!”, a scris Cosmin Kandut pe pagina lui de socializare Ce-ar mai fi de fãcut? În cursul zilei de luni, FACSIMIL 3

FACSIMIL 1

FACSIMIL 2

10 august, conducerea Jiului Petroºani va depune o cerere de înscriere în Liga a III-a, dorindu-ºi sã joace la acest nivel, având ºi sprijinul Administraþiei Locale în acest sens. Surse din fotbal precizeazã faptul cã, oricum echipa Avântul Periam nu ºi-ar dori promovarea, din motive financiare.

Sã sperãm, sã aºteptãm...

Paginã realizatã de Genu TUÞU