Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2102
Cronica Vãii Jiului Luni, 17 August 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lucian Resmeriþã, candidatul PSD pentru Lupeni
L
ucian Resmeriþã ºi-a depus vineri dimineaþã candidatura, alãturi de membrii Consiliului Local din partea PSD. Imediat dupã finalizarea procedurilor birocratice, candidatul PSD ºi actualul primar în exerciþiu, a spus cã vrea ca, în viitorul mandat, sã se bazeze pe majoritatea din Consiliul Local, fãrã a mai fi nevoit sã se roage de alþi consilieri din opoziþie. La sediul primãriei din Lupeni, primul care ºi-a depus candidatura pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni a fost chiar primarul în exerciþiu Lucian Resmeriþã. Cu acest prilej, actualul edil ºi-a prezentat viitoarea echipã cu care vrea sã câºtige majoritatea ºi a punctat faptul cã este
unul dintre cei care a reuºit sã atragã în ultimul mandat, cei mai mulþi bani în investiþii. Tocmai de aceea, Lucian Resmeriþã a declarat cã vrea majoritatea în viitorul for legislativ de la Lupeni. „Am reuºit sã schimbãm faþa municipiului Lupeni ºi, acum trei ani de zile oamenii, cu care stãteam de vorbã, doreau o schimbare. Eu am fãcut în aºa fel încât în aceºti 3 ani de zile am schimbat faþa municipiului Lupeni. Am atras fonduri europene, guvernamentale. ªi am reuºit foarte multe proiecte, depãºind cu 100% promisiunile pe care le-am fãcut acum 3 ani de zile. Îmi doresc un consiliu local în care sã avem oameni care ºtiu cã sunt pentru proiecte ºi doresc sã facã bine municipiului Lupeni ”, a spus Lucian Resmeriþã, candidat la funcþia de primar la Lupeni . Primarul a vorbit despre fondurile atrase ºi proiectele finalizate ºi a prezentat echipa de 25 de consilieri cu care merge în cursa pentru alegerile locale de la finele lunii septembrie. Diana MITRACHE
9 pentru Petroºani.
Primele candidaturi s-au conturat
P
entru fotoliul de primar al Municipiului Petroºani deja se duc lupte grele. În prim-plan sunt doi dintre candidaþi, cel de la PSD ºi cel de la PNL, însã, luptã adevãratã se dã pentru 9 dintre locuitorii de aici. ªi, mai mult, aici pare cã va fi singura femeie din Valea Jiului, care vrea sã devinã, deocamdatã, primar. >>> PAGINA A 3-A
Mãºti ºi mãnuºi aruncate în sistemul de canalizare eprezentanþii R societãþii de apã ºi canal din
Valea Jiului se confruntã zilnic cu resturile menajere pe care populaþia le aruncã în canalizare. De cele mai multe ori este vorba despre scutece, resturi de haine, dar în ultima perioadã au apãrut ºi mãºti chirurgicale sau mãnuºi chirurgicale. ªeful Departamentului de
Exploatare din cadrul SC ApaServ Valea Jiului, Florin Donisã, spune cã toate aceste material care sunt gãsite în canalizare sau la Staþia de la Dãnuþoni nu reprezintã un pericol pentru populaþie. ”Lucrãrile la reþelele de apã ºi canalizare atrag dupã ele ºi evacuarea unor resturi din reþelele de canalizare. În aceste reþele noi gãsim orice. Dacã în reþeaua de canalizare
existã o mascã chirurgicalã, acest lucru nu înseamnã cã este ºi un risc biologic. În reþeaua de canalizare noi gãsim absolut orice, de la pampers, la mãºti chirurgicale ºi multe alte lucruri care nu au ce cãuta acolo. Acest nou virus din câte ºtim noi nu se rãspândeºte în apã ºi noi nu am gãsit zone care sã ne atragã atenþia în mod deosebit unde sã avem cantitãþi mai mari de deºeuri ca ºi pânã
acum. Staþia de la Dãnuþoni este funcþionalã ºi acolo
existã mai multe trepte de epurare, treapta mecanicã, biologic ºi cea terþiarã. Toate aceste trepte sunt în funcþiune ºi nu existã o depãºire a parametrilor în aceastã perioadã”, a declarat Florin Donisã ªef Departament Exploatare din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. ApaServ a demarat de mai multe ori campanii de conºtientizare în care atrãgeau atenþia asupra
faptului cã deºeurile menajere nu trebuie aruncate în canalizare. Nu o data, ploile abundente au scos la ivealã faptul cã încã se aruncã în sistemul colector o mulþime de deºeuri. Conductele înfundate abia fac faþã precipitaþiilor, iar reprezentanþii Apa Serv îºi doresc ca oamenii sã înþeleagã cã locul deºeurilor este la gunoi. Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2020
Energeticienii, scrisoare deschisã adresatã lui Ludovic Orban ”D omnule prim-ministru Ludovic Orban, opriþi demolarea Sistemului Energetic Naþional! Domnule prim-ministru Ludovic Orban, opriþi demolarea Termocentralei Mintia!”, aºa începe Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, scrisoarea adresatã premierului Ludovic Orban.
Energeticienii de la Mintia au adresat o scrisoare deschisã premierului României, Ludovic Orban. Sindicaliºtii aratã gravele probleme cu care se confruntã termocentrala, dar ºi sistemul energetic românesc. ”Domnule prim-ministru, în cele zece luni de guvernare aþi reuºit sã opriþi termocentrala Mintia de patru ori ºi sã lãsaþi municipiul Deva fãrã apã caldã ( în plinã pandemie),; în cele zece luni de guvernare aþi reuºit „performanþa” de a rãmâne restant la plata anumitor drepturi de naturã salarialã cãtre angajaþii
Complexului Energetic Hunedoara pe ultimele cinci luni; în cele zece luni de guvernare aþi refuzat sã asiguraþi stocurile de cãrbune necesare asigurãrii programului de iarnã ºi pentru încãlzirea populaþiei aºa cum prevede legea 82/1992; în cele zece luni de guvernare aþi refuzat conformarea Termocentralei Mintia la condiþiile de mediu, oprind promovarea unui proiect de trecere a instalaþiilor de ardere pe alt tip de cãrbune, cu conþinut redus de sulf; în cele zece luni de guvernare aþi promovat sclavia modernã, în prezent cei care conduc CEH ºi pe care dumneavoastrã îi reprezentaþi în dublã calitate ( politic ºi administrativ ), ameninþã cu dosare penale pe toþi salariaþii care au SPUS în 29 iulie 2020 un NU RÃSPICAT SCLAVIEI, acei salariaþi care au cerut implicarea guvernului condus de dumneavoastrã ºi prezentarea pânã la data de 18 august 2020 a unui Program de reorganizare a CEH, care sã asigure funcþionarea termocentralei Mintia în condiþii normale ºi
veniturile necesare pentru continuarea activitãþii de producere a energiei electrice ºi termice; în cele zece luni de guvernare aþi obþinut doar un ultimatum din partea energeticienilor pânã în data de 18 august 2020, sãtui de atâtea minciuni cu iz electoral, având în vedere cã nu aþi venit cu un program de reorganizare, vã solicitãm public asumarea de cãtre dumneavoastrã domnule prim-ministru ºi a partidului pe care îl conduceþi, un PROGRAM DE ÎNCHIDERE a termocentralei ºi asigurarea mãsurilor de protecþie socialã pentru toþi salariaþii care desfãºoarã activitate în cadrul Termocentralei Mintia”, aratã Cristian Iºtoc, în scrisoarea deschisã adresatã premierului. Iºtoc susþine cã energeticienii de la Mintia au ajuns bãtaia de joc a clasei politice. ”Domnule prim-ministru, nu ignoraþi mesajul energeticienilor de la Mintia, aceastã categorie profesionalã are demnitatea ei, ºi nu va accepta la nesfârºit sfidarea autoritãþilor statului, bãtaia
Tiberiu Iacob Ridzi monopolizeazã spaþiul de campanie electoralã
P
recampania electoralã pentru alegerile din 27 septembrie 2 020 este în plinã desfãºurare în Petroºani, unde 9 candidaþi îºi disputã funcþia de primar al municipiului. Fiecare dintre aceºtia are dreptul la bannere ºi panotaj în precampania electoralã. Aceasta este legea, dar realitatea primarului în funcþie, Tiberiu Iacob Ridzi, pare a fi alta. Astfel, candidatul PSD, Costel Avram, nu a primit spaþiu dedicat bannerelor electorale, deºi a întregistrat cererea necesarã pentru aprobare. „Nu micã mi-a fost mirarea când mi s-a comunicat cã nu voi primi spaþiu pentru bannerele de precam-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
panie. Mi s-a confirmat ceea ce spun de mult, ºi-anume cã Tiberiu Iacob Ridzi se poartã în Petroºani ca pe propria lui feudã. De 13 ani þine un oraº captiv, blocat în trecut. Din patru în patru ani iese din biroul primãriei sã promitã marea cu sarea, dupã care, în urmãtorii patru se plânge ºi se victimizeazã cã nu poate. ªtiu cã se teme de mine, dar chiar atât de disperat sã fii încât sã nu îmi laºi un loc pentru un banner? În beneficiul cui vrea Tiberiu Iacob Ridzi sã fie primar pe viaþã? În beneficiul lui sau al petroºãnenilor? Rãspunsul cred cã îl ºtim cu toþii!”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, candidatul PSD pentru funcþia de primar al Petroºaniului, Costel Avram.
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
de joc din partea unei clase politice care ºi-a pierdut identitatea, o clasã politicã care ºi-a pierdut interesul faþã de þarã. Domnule prim-ministru, nu ignoraþi cetãþenii municipiului Deva care au ales sã foloseascã sistemul centralizat de termoficare ºi pentru care statul are obligaþia legalã sã le asigure acest serviciu. Domnule prim-ministru, România are nevoie de un guvern care sã urmãreascã interesul naþional, un guvern care sã militeze pentru creºterea nivelului de trai, pentru bunãstarea cetãþenilor, un guvern care sã asigure viitorul copiilor ºi al nepoþilor noºtri. Domnule prim-ministru Ludovic Orban, salvaþi Termocentrala Mintia, asiguraþi securitatea energeticã a României!”, mai aratã Iºtoc. Cosmin BACIU
De altfel, aceasta nu este prima ciocnire dintre Avram ºi Ridzi pe tema afiºelor de campanie. Recent, Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a acuzat contracandidatul cã a cheltuit o sumã mare de bani pentru a-ºi face sediu de campanie în centrul oraºului. „Domnul Ridzi este mincinos, stalinist ºi ipocrit. Dupã ce a umflat de 3 ori preþul chiriei pe care o plãtesc pentru sediul meu de campanie, minþindu-i pe petroºãneni cu bunã ºtiinþã, de data aceasta aratã apucãturi de-a dreptul periculoase. Mã întreb - dacã mie nu îmi dã voie sã montez un banner, oare cum se poartã cu oamenii care nu au posibilitatea de a se apãra public? Cât credeþi cã l-a costat pe ipocritul Tibi Ridzi sã umple oraºul cu poza lui? De câte zeci de ori mai mult decât chiria pe care o plãtesc eu la sediul de campanie?”, a mai declarat Costel Avram.
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Genu TUÞU
z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
z
Cosmin BACIU
Bogdan MITRACHE
Desktop publishing:
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2020
9 pentru Petroºani. Primele candidaturi s-au conturat
P
entru fotoliul de primar al Municipiului Petroºani deja se duc lupte grele. În prim-plan sunt doi dintre candidaþi, cel de la PSD ºi cel de la PNL, însã, luptã adevãratã se dã pentru 9 dintre locuitorii de aici. Cel puþin 9 candidaþi îºi doresc postul de primar al municipiului Petroºani. Aceºtia sunt, în ordine alfabeticã: - Costel Avram de la PSD, 51 de ani, actualmente administrator public al judeþului Hunedoara. - Vlad Alexandru Florea de la USR PLUS, 49 de ani, profesor universitar - Francisc Gerschner – Pro România, 55 de ani, - Tiberiu Florin Iacob Ridzi – PNL, susþinut de UDMR, 49 de ani, actualul primar al
municipiului Petroºani - Viorica Macavei – Independent, 61 de ani, pensionarã - Petre Nica – PMP, 53 de ani, pensionar - Viorel Pascu – Independent, 60 de ani, pensionar - Ionel Puºcaº – ALDE, ºi - Daniel Stepan – Independent, 45 de ani. Autoritatea Electoralã Permanentã anunþã cã perioada de depunere a candidaturilor la alegerile locale care vor avea loc pe 27 septembrie, expirã sãptãmâna aceasta, ultima zi de depunere a candidaturilor fiind 18 august. În data de 24 august birourile electorale de circumscripþie vor încheia un proces-verbal prin care se va constata rãmânerea definitivã a candidaturilor. Diana MITRACHE
Winkler: Viitorul Vãii Jiului nu este despre huilã, ci despre energie ºi solidaritate D
acã vorbim despre viitorul energeticii în Valea Jiului, nu greºim. Dacã vorbim cã ar trebui sã obþinem solidaritatea comunitãþilor, nu greºim. Dar despre viitorul exploatãrilor de huilã nu mai putem vorbi, decât în regresie. Este ceea ce a spus, la Petroºani, europarlamentarul Iuliu Winkler, atunci când a fost întrebat pe ce sã ne mai bazãm în aceastã zonã, ca sã redevenim competitivi. Nu prea se mai vorbeºte nicãieri în Europa despre exploatarea huilei. Ar fi posibil acest lucru, dar doar dacã s-ar înveºti în echipamente, lucru aproape imposibil, acum, când ºi alte þãri par sã îºi revizuiascã politica energeticã. Aºa cã, acum, europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler ne spune care sunt veºtile pentru Valea Jiului, de la Bruxelles. „Eu cred cã trebuie sã fim foarte precauþi când spunem da sau nu, pentru minerit. Vorbim ºi trebuie sã
vorbim despre tranziþie. ªi, fie discutãm despre minerit cu tehnologii complet noi, pentru cã e nevoie de retehnologizare. Cel mai mare suporter al mineritului din UE, care este Polonia, în ultimele douã luni, a început sã vorbeascã puþin altfel despre viitorul mineritului. ªi, daaã ei, înainte, spuneau cã, la mijlocul secolului, în 2050, cu siguranþã cã vor avea minerit, la acelaºi nivel ca ºi azi, acum au început sã vorbeascã despre faptul cã, pânã în 2050, trebuie sã facã tranziþia pe gaz. Deci, iatã cã peste tot se întâmplã acest lucru. Este o realitate nu politicã, ci una tehnicã, iar noi, aici în Valea Jiului trebuie sã fim bine pregãtiþi pentru a înþelege acest lucru ºi pentru a discuta deschis cu oamenii”, a spus Iuliu Winkler, europarlamemntar PPE. Dar ne-ar putea salva solidaritatea ºi o gândire unicã, pentru toate oraºele. „În 30 de ani nu am reuºit aceastã solidaritate. Nu vorbesc neapãrat despre nivelul politic, ci despre cel tehnologic ºi organizaþional.
Ce viitor poate sã aibã energetica în Valea Jiului? ªi aº propune sã nu mai vorbim de viitorul mineritului, ci despre cel al energeticii”, mai afirmã europarlamentarul hunedorean. Winkler a spus cã toatã lumea trebuie acum sã vadã lucrurile exact aºa cum sunt ele peste tot în Europa ºi sã înþelegem chiar cã ºi investiþia în desulfurarea de la Termocentrala Paroºeni
nu îºi va mai avea rostul. „În ultimii mai mult de 10 ani, la Bruxelles, am urmãrit cu interes ºi atenþie ce se întâmplã în Valea Jiului ºi, atunci când am putut, am intervenit. Spre exemplu, atunci când s-a discutat despre prelungirea subvenþionãrii exploatãrii de huilã în Valea Jiului. ªi au fost discuþii foarte grele. Am fost conºtienþi, însã, cã este o chestiune tranzitorie, ce
va trebui, într-o bunã zi, schimbatã”, a mai adãugat Iuliu Winkler. Winkler ne-a mai transmis cã, de la Bruxelles, lucrurile ar putea fi îmbunãtãþite, odatã cu finanþãrile ce vor veni pentru Green Deal, însã, nimeni nu va face minuni, dacã nu existã solidaritate. În plus, a spus cã accentul ar trebui pus pe mediul academic ºi ºtiinþific, pe Universitatea din Petroºani ºi pe institutul INSEMEX, iar toate oraºele Vãii sã devinã solidare, atunci când facã proiecte. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Este nevoie de donatorii de sânge. Nu ezita! crescut numãrul donatorilor de A sânge la Petroºani, dar tot nu este de ajuns, aºa cã toþi cei care
vor, pot veni la centrul de transfuzii. De altfel, o datã pe lunã, sâmbãta, aici pot veni ºi cei care, în cursul sãptãmânii, sunt ocupaþi. Odatã cu pandemia, numãrul celor care s-au adresat Centrului de Transfuzii sangvine de la Petroºani a tot fluctuat. Au fost când foarte puþini, când dora cei obiºnuiþi sã vinã, dar au fost ºi zile când personalul de la acest centru a apelat la donatorii vechi, atunci când s-a pus problema. „Întotdeauna este nevoie de sânge. Nu au fost perioade în care sã nu existe nevoie de sânge. Aº zice cã, perioada cu pandemia, cred cã ne-a solicitat mai puþin, dar omenii au fost destul de receptivi la cererile noastre, care au fost adresate pe reþelele de socializare, din vorbã n vorbã, ori la medicii de familie”, spune dr Dana Popa, medic colaborator al Centrului de Transfuzii Petroºani. La centrul de la Petroºani vin, în medie, cam 10 donatori. Sunt din rândul celor care s-au obiºnuit sã vinã, iar cei care încã nu s-au hotãrât, sunt ºi ei sfãtuiþi sã o facã. „Îi sfãtuiesc pe
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 August 2020 cei ce sunt sãnãtoºi, în primul rând, ºi nu au boli cronice, investigaþii medicale, intervenþii chirurgicale, sau stomatologice, care nu au tratamente cronice sã o facã pentru binele lor ºi pentru binele celorlalþi”, a mai spus medicul Dana Popa. Medicii de la centrul din Petroºani s–au arãtat încântaþi cã, de o vreme, vin aici foarte mulþi tineri, mulþi dintre ei cre abia au împlinit vârsta majoratului. Iar acesta este, aºa cum recunosc specialiºtii, un lucru extraordinar. „În ultima perioadã, media de vârstã a scãzut. Avem pacienþi în jurul vârstei de 22 de ani, dar vin ºi tineri care de abia au împlinit 18 ani. Chiar recent am avut un grup de bãieþi de la Lupeni,6 tineri, la prima lor donare. Bravo lor! ”, mai spune dr Popa. Cei care nu pot sã ajungã la centrul de transfuzii în timpul sãptãmânii, sunt aºteptaþi de acum ºi sâmbãta. O datã pe sãptãmânã, programul este de de la 8,00 la 12,00, iar în luna august, aceastã zi cade în data de 29 august. Diana MITRACHE
Judeþul Hunedoara geme dupã medici specialiºti S
pitalele din judeþul Hunedoara se confruntã cu o lipsã a medicilor specialiºti. Informaþia reiese din cel mai recent document publicat de Curtea de Conturi a României. Acum, în perioada de crizã sanitarã, România se confruntã cu un deficit de medici de boli infecþioase, terapie intensivã sau medicinã de urgenþã. Judeþul Hunedoara este unul din judeþele în care se regãseºte aceastã problemã. Curtea a realizat o misiune de audit privind gradul de ocupare a personalului sanitar pentru perioada 2014 – 2017 ºi s-a reþinut faptul cã, numãrul personalului sanitar (medici) a înregistrat un trend crescãtor, respectiv de la 54.929 medici în anul 2014, la 58.583 medici în anul 2017. Acelaºi trend în creºtere l-a înregistrat ºi numãrul personalului sanitar cu studii superioare (biolog, chimist, farmacist etc.), care în anul 2015 era de 17.749 ºi a ajuns la un numãr de 20.164 în anul 2017. ”Cu toate acestea, distribuirea teritorialã a personalului medical s-a realizat fãrã a se
avea în vedere un minim de criterii, unul din ele fiind numãrul locuitorilor din zona respectivã. Astfel, persistã un deficit de medici pe specialitãþi, specializãrile deficitare fiind anestezie ºi terapie intensivã, medicinã de urgenþã, boli infecþioase, adicã tocmai acele specializãri care în perioada de urgenþã au fost în prima linie în lupta cu virusul SARS-COV 2. Printre judeþele care au solicitat, în mod repetat, numeroase posturi pentru aceste specializãri la concursurile de rezidenþiat, sunt: Hunedoara, Buzãu, Alba, Tulcea, CaraºSeverin, Vaslui”, aratã Curtea de Conturi. Aceste lacune ale sistemului medical au fost identificate ºi semnalate Ministerului Sãnãtãþii în decursul anilor, recomandând implementarea la nivelul Ministerului Sãnãtãþii a unei politici sustenabile de asigurare a resurselor, materiale ºi umane. Nearmonizarea deciziilor de planificare a sistemului medical de sãnãtate publicã cu necesitãþile reale ale populaþiei determinã utilizarea inadecvatã ºi ineficientã a serviciilor medicale ºi a surselor de finanþare. În controlul tematic efectuat pentru a verifica gestionarea resurselor publice în perioada stãrii de urgenþã s-au regãsit problemele sistemului de sãnãtate semnalate de Curtea de Conturi. Acestea au îngreunat desfãºurarea operaþiunilor specifice stãrii de urgenþã obligând la depunerea de eforturi suplimentare foarte mari din partea personalului medical. Criza personalului medical existã ºi se manifestã în toate unitãþile sanitare, angajãrile fãrã concurs, pe perioadã limitatã, nu a adus în sistem un numãr important de personal medical, iar detaºãri nu au existat, cu excepþia spitalelor la care s-a detaºat personal medical militar. Cosmin BACIU
Casa Studenþeascã trebuie sã se întoarcã la Universitatea din Petroºani C
lãdirea Casei Studenþeºti care este de mai mulþi ani lãsatã în paraginã trebuie preluatã de Universitatea din Petroºani. Acest lucru îl afirmã rectorul instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani, Radu Sorin, care spune cã aceastã clãdire trebuie preluatã înapoi de cãtre universitate. În acest moment clãdirea se aflã într-un stadiu avansat de degradare iar pentru ca edificiul sã îºi reia strãlucirea ar trebui aproximativ cinci milioane de euro. ”Casa Studenþeascã trebuie sã revinã la Universitatea din Petroºani. Am fãcut acum doi ani niºte demersuri în acest sens ºi le vom relua ºi în aceastã toamnã. Dacã v-a trece la noi
Copiii din Cartierul Aeroport ajutaþi sã nu mai simtã lipsa pãrinþilor
acanþe în tabere, discuþii cu psihologi, V o atenþie sporitã din
vom fi nevoiþi sã facem proiecte ºi sã accesãm bani fie de la CNI, fie fonduri europene. Trebuie neapãrat fãcut ceva pentru cã aceastã clãdire se degradeazã pe zi ce trece. Este un spaþiu generos care era gândit pentru activitãþile studenþeºti, spectacole ºi piese de teatru. Pentru renovarea acestei clãdiri ar fi necesari aproximativ cinci milioane de euro. Dupã renovare urmeazã dotarea spaþiilor unde vom avea nevoie de alte sume de bani ”, a declarat Prof Univ Dr Ing Radu Sorin rectorul Universitãþii din Petroºani. Universitatea din Petroºani nu este singura care doreºte preluarea acestei clãdiri. ªi administraþia de la Petroºani ar dori aceastã clãdire pentru a o transforma într-un centru de servicii sociale. Cosmin BACIU
partea dascãlilor, dar ºi un program adecvat, vor face copiii, din douã ºcoli ale cartierului Aeroport, sã uite cã au pãrinþii în strãinãtate. Salvaþi Copiii s-a implicat ºi, în baza unui program finanþat corespunzãtor, copiii primesc chiar ºi haine, rechizite ºi o masã caldã. Organizaþia Salvaþi Copiii deschide douã noi programe de prevenire a separãrii copiilor vulnerabili de familiile lor, în judeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin, astfel încât acestea sã fie sprijinite activ sã facã faþã, împreunã, situaþiilor critice. Datele oficiale aratã cã peste 50.000 dintre copii erau, la finalul anului 2019, în sistemul de protecþie specialã. În judeþul Hunedoara: 1.067 de copii în sistemul de protecþie specialã, iar suma ce va fi investitã în acest proiect este de peste 5 milioane de lei. „Proiectul se numeºte „Educaþie ºi suport pentru copiii vulnerabili” ºi este o idee la care noi am aderat, pentru cã, în zona Aeroport, sunt foarte mulþi copii care sunt singuri acasã, cã au pãrinþii la muncã în strãinãtate. Este un proiect care are un grup-þinã format din 230
de copii, 115 din Petroºani ºi 115 din Caraº Severin”, a spus Vasile Pop, director ªcoala nr 7 Petroºani. În Petroºani, cele douã ºcoli cuprinse în proiect sunt ªcoala nr 7 ºi ªcoala Carmen Sylva, iar copiii vor fi angrenaþi în foarte multe activitãþi, cât sã uite ºi sã le fie suplinitã familia destrãmatã de cei care lucreazã în strãinãtate. „Vor fi activitãþi de pregãtire a lecþiilor, de socializare, recreative, de consiliere psihologicã ºi, nu în ultimul rând, va fi siguratã o mã caldã pentru elevii neangrenaþi în proiect. La nivelul ºcolii noastre vor fi câte douã grupe a câte 20 de elevi ºi la fel ºi la ªcoala Carmen Sylva”, mai spune directorul ªcolii nr 7 din Petroºani. Asistenþi sociali specializaþi vor merge ºi la casele copiilor, ca sã vadã cum le este ºi profesorii vor fi cei care îi vor substitui pe pãrinþii plecaþi. „Cred cã acest lucru este magnific. Copilul nu
va simþi atât de mult lipsã celui care trebuie sã aibã grijã de el, pentru cã profesorii vor suplini acest neajuns. Dar ºi psihologul va avea acest rol. Noi considerãm cã, în momentul de faþã, cea mai mare vulnerabilitate o au aceºti copii, care, din pãcate, încã nu sunt sprijiniþi de cei ce ar trebui sã o facã”, a conchis Vasile Pop. Proiectul se va desfãºura din toamnã, timp de 3 ani ºi, în fiecare varã va fi câte o tabãrã. Cei 230 de copii vor beneficia de servicii sociale complexe atât prin centre de zi (patru centre de zi, câte douã în fiecare judeþ, dezvoltate prin proiect), cât ºi prin servicii furnizate la nivelul comunitãþii de echipe de specialiºti. Totodatã, acompanierea copiilor expuºi riscului de separare se va face ºi prin acordarea de ajutoare materiale, care sã contribuie la scãderea gradului de vulnerabilitate socialã ºi economicã. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2020
Reality show în tabãra de sãnãtate de la Straja
opii din toatã þara, dar ºi români care C locuiesc peste graniþele
þãrii, sunt la Straja în cea de a XV-a tabãrã de sãnãtate. Se filmeazã încã din prima zi, pentru a observa în timp real ce se petrece cu ei.
ªi o fac pentru cã le e dor de pãrinþi, fac multã miºcare, învaþã sã lupte cu kilogramele în plus ºi, la final, vor realiza un reality show despre vacanþa în care au învãþat sã fie învingãtori. Învaþã sã se obiºnuiascã unii cu alþii, sã lase telefonul mobil, dar ºi mâncarea de tip fast food, din cauza cãreia s-au îngrãºat, iar Straja este locul pe care ºi-l vor aminti, cu siguranþã, ºi mai târziu. De ce? Pentru cã în reality show-ul pe care îl fac acum, timp de 3 sãptãmâni, aflã lucruri pe care nu ºi le închipuiau despre ei înºiºi. „Ei au mare nevoie de noi, cã în primãvarã, au adunat kilograme în plus, iar noi suntem cam singura lor soluþie din România, pentru copiii supraponderali. Filmãm mici episoade cu întâmplãrile din tabãrã,
iar de aceastã datã, vrem sã scoatem în evidenþã ºi lucrurile mai puþin pozitive, cum ar fi: cã sunt dependenþi de telefoane, cã au conflicte între ei ºi le rezolvã, dar ºi cã le e dor de pãrinþi. Dar arãtãm ºi pãrþile pozitive, cã ei fac multe activitãþi distractive în diverse locuri ”, a spus Marius Fodoran, coordonatorul taberei de sãnãtate. Doar 10% din efectivul propus pentru tabere a fost atins, din cauza pandemiei.
Copiii sunt izolaþi în cabana în care stau ºi fac drumeþii, merg la piscine private ºi vor vedea Retezatul în cadrul unor drumeþii incredibile. Toate, însã, vor ajunge sã fie subiect de film de scurt metraj. „Ne dorim sã îl vadã toatã þara acest filmuleþ, pentru cã vrem sã scoatem în evidenþã lucruri care se vãd ºi la emisiunile tv cu astfel de format. De data aceasta vrem ºi sã le arãtãm problemele emoþionale ale
Uricani: Centrul pentru dizabilitãþi va funcþiona la maxim, în scurt timp N
u mai puþin de 30 de oameni cu dizabilitãþi vor fi instituþionalizaþi în centrul ce a fost inaugurat anul trecut la Uricani.
Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat aproximativ 600.000 de lei pentru amenajarea lui, iar aici urmeazã sã mai fie internaþi, în scurt timp, oameni care au nevoie de ajutor. În judeþul Hunedoara, peste 21.000 de oameni au diverse grade de handicap, iar unii dintre ei trebuie sã fie internaþi. Pentru cei care au astfel de nevoi ºi locuiesc în zona Vãii Jiului, cu precãdere, a
fost inaugurat un centru de îngrijire la Uricani. Pânã acum, din cauza problemelor generate de pandemia de COVID, nu s-au fãcut nici angajãri ºi nici internãri la capacitate maximã. Dar asta va fi în curând. „Centrul a fost deschis anul trecut. Am scos la concurs pentru angajaþi.
PIERDERE
Beneficiari aveam, dar aveam nevoie de personal. A venit pandemia ºi Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã a fost opritã sã facã angajãri. Am gãsit soluþii apoi, a fost adus personal ºi din alte centre, iar acum este funcþional. Nu la capacitatea maximã, cã nu este personal suficient, dar în timp foarte scurt va
funcþiona la capacitate maximã”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. În acest centru sunt deja oameni internaþi, iar în scurt timp vor mai fi locuri disponibile. În judeþul Hunedoara sunt peste 21.000 de persoane adulte cu dizabilitãþi ºi copii. Dintre aceºtia,
VÂNZÃRI
z Pierdut Certificat de Înregistrare ºi Certificat z Vand apartament 4 camere, complet Constatator de Suspendare, aparþinând SC CASIM mobilat, fara balcon, etaj 3 din 4, strada PROIEC SRL, cu sediul în Petroºani, str. George Enescu, Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59 mp. nr. 53, biroul 5, judetul Hunedoara, înregistrata la URC Preþ 17.000 euro negociabil. Hunedoara sub nr. J20/1835/2007, CUI 22953709. Relatii la tel. 0785295422; 0726265928 Se declarã nule
copiilor, care sunt interesante ºi despre care se vorbeºte foarte puþin”, mai spune Marius Fodoran. Telefonul este un lux, pentru cã ei sunt obiºnuiþi sã petreacã mereu pe reþelele de socializare, dar acum au acces doar douã ore. Apoi mãnâncã destul de des, dar mâncarea este slab caloricã, iar la final constatã cât au slãbit ºi cum ºi-au schimbat prioritãþile. Diana MITRACHE
aproximativ 20.780 sunt persoane neinstituþionalizate, din care 1.300 sunt copii. Demersurile pentru înfiinþarea unui nou serviciu de îngrijire ºi asistenþã destinat persoanelor adulte cu dizabilitãþi în Valea Jiului au început încã din anul 2017, când centrul a fost preluat de la Primãria Uricani.. De atunci ºi pânã în prezent, s-au
realizat o serie de lucrãri de igienizare ºi reparaþii, precum ºi dotãrile necesare astfel încât centrul sã ofere servicii la standarde de calitate persoanelor cu dizabilitãþi aflate într-o situaþie de risc. Toate lucrãrile ºi dotãrile s-au realizat din bugetul Consiliul Judeþean Hunedoara, prin DGASPC Hunedoara. Diana MITRACHE
Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2020
Henþ cu mâna
Hoþia s-a legalizat. Doar (pentru) Dinamo Bucureºti Aºadar, s-a demonstrat încã odatã cine-i jupânul interlopilor la fotbal: doar Dinamo
Bucureºti. Comitetul de urgenþã al FRF, a cedat tuturor presiunilor, decretând printr-o
filosofie proprie cã Doar Dinamo Bucureºti poate rãmâne în liga I în 16 echipe (dacã era necesar, o fãceau ºi de 20!), ca Dinamo de pe locul 13 – dupã blatul ordinar cu Viitorul – sã rãmânã în primul eºalon iar amãrâta de Chindia Târgoviºte sã joace un baraj cu Mioveni-ul.
Straºnicã treabã, frumoasã haitã! Nici nu s-a gândit la o altã soluþie, aºa cum au procedat în anii 80 cu Sportul Studenþesc o altã protejatã a sistemului, când au mãrit campionatul la 18 echipe, sã scape echipa lui Nicu Ceauºescu. Sã vedeþi acum figuri în cap pe
rataþii ãia de la Dinamo, cu brand-ul lor cu tot. Poate-i cautã de mãrunþiº Dinamo ãia din liga a IV-a ºi pãþesc ºi ãºtia salvaþi acum ce-au pãþit Steaua, Craiova, Timiºoara ºi mai nou Rapid-ul de nu mai ºtii care-i câine roºu ºi care-i curcã beatã. Vai mama noastrã!
FOTBAL, LIGA I
Cu Dinamo, ca-n `48... V
remurile staliniste, demult apuse, au fosr readuse la viaþã, în fotbalul românesc, de Dinamo Bucureºti, nume intrat (strecurat) în patrimoniul natural, la figurat, odatã cu aºezarea dominaþiei sovietice pe teritoriul românesc. Dar hai sã facem puþinã istorie, cu niºte date care ar trebui sã le dea de gândit ºi celor mai înfocaþi dinamoviºti.
Desfiinþarea unora, loc pentru Dinamo
Sportul profesional de la aceea vreme, 1946, nu mai convenea celor care conduceau miºcarea sportivã în România ºi ”îngheaþã” într-o primã fazã transferurile. Ministerul de Interne insistã sã-ºi facã propria echipã (dupã modelul Armatei, în 1947), nominalizând douã grupãri sportive ”antipopulare”, Ciocanul ºi Unirea Tricolor. Fiindcã Unirea Tricolor era retrogradatã la finalul sezonului 1947-1948, hienele de la Interne ies la prins prada. Forþeazã fuziunea între o echipã anonimã, AS Poliþia Bucureºti ºi Unirea Tricolor, anunþându-se pe 11 aprilie 1948 în presã cã, citãm ”Unirea Tricolor ºi Ciocanul MAI au devenit Dinamo A ºi B”. Mai scria în ”Sportul Popular” de atunci: ”Vom crea sportivi adevãraþi, luptãtori cinstiþi ºi convinºi pentru democraþia noastrã popularã”. Dinamo B (de fapt Unirea Tricolor) va retrograda fiind trimisã ulterior în provincie, ca Dinamo Braºov, rãmânând Dinamo A (Ciocanul) echipa negustorilor din Dudeºti de unde se trage actualul Dinamo Bucureºti. Tristul act al înfiinþãrii echipei torþionare este 14 mai 1948. Astfel noua, creaþie comunistã a sacrificat douã echipe, fuziunea fiind de fapt o mare farsã. Brutele din fruntea MAI îndoctrinate de orientarea bolºevicã de la Moscova, au ras douã echipe, campionatul 1948-1949 având un singur Dinamo. Au urmat decenii de opresiune asupra echipelor care i s-au opus, dupã decembrie 1989, oamenii din conducerea lui Dinamo, ºtiind urma visceralã faþã de acest nume de origine ruseascã, în dezacord cu istoria au vrut sã-i schimbe numele în Unirea Tricolor deºi la bazã era Ciocanul! Ar fi dat bine la popor...
Cum i-a retrogradat Dinamo pe Jiul Petroºani
Înaintea etapei a 31-a din ediþia 1986-1987 echipa securitãþii se afla la egalitate de puncte, 25. În urmãtoarea etapã, stupoare: Flacãra Mioveni bate cu 3-2 la Dinamo, Jiul pierde cu 0-2 la FCM Braºov ºi jocurile sunt fãcute. În etapa 33 Moreniul mai scoate un punct la Bacãu, iar Dinamo îi aplicã o corecþie Jiului cu 6-2 (Cãmãtaru 5 goluri, îi trebuia Gheata de Aur!) ºi astfel Jiul retrogradeazã, în favoarea echipei protejate de Dinamo, Flacãra Moreni.
PA G I N Ã R E A L I Z ATÃ D E G E N U T U Þ U
Altã parodie, marca Dinamo, ”Ghetele de Aur”! MAI-ul a mai orchestrat o parodie: i-a ”încãlþat” pe Dudu Georgescu, Cãmãtaru ºi Mateuþ - pe Dudu de douã ori! – cu ”Gheata de Aur”, cel mai bun marcator în campionatele interne din Europa. Pânã s-au prins cei de la UEFA, schimbând ulterior sistemul. Iatã un facsimil din ampla lucrare ”Poveºtile nemuritoare ale fotbalului românesc”, sub semnãtura lui Alin Buzariu ºi Cristian Costache, referitor la acele ruºinoase momente. Cine putea face asta? Doar Dinamo Bucureºti.