2098

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2098

Cronica Vãii Jiului Marti, 11 August 2020

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

9 amplasamente de deºeuri periculoase în judeþul Hunedoara

D

epozitarea substanþelor chimice periculoase/ deºeurilor periculoase în Uniunea Europeanã se supune unor reguli foarte stricte cuprinse în Directiva SEVESO 3. În judeþul Hunedoara existã 9 amplasamente SEVESO din care 8 amplasamente de nivel inferior ºi 1 amplasament de nivel superior, informeazã Garda de Mediu Hunedoara.

Conform prevederilor legislaþiei în vigoare verificarea implementãrii Directivei SEVESO 3 se realizeazã de cãtre Secretariatul de Risc.

Toþi operatorii economici care deþin pe amplasamente astfel de substanþe ºi deºeuri au obligaþia de a asigura stocarea/ utilizarea în condiþii de siguranþã a acestora în acest sens fiind obligaþi sã ia mãsuri tehnice ºi organizatorice în vederea prevederii unor accidente majore în care pot fi implicate asemenea substanþe/ deºeuri.

Cosmin BACIU

PETRE DRÃGOESCU, disponibilizat, pensionat, ºi reangajat, din nou, la SNIM

P

ensionat în decembrie anul trecut, Petre Drãgoescu, fostul director tehnic al Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului, a fost, de câteva sãptãmâni, angajat din nou, pe postul de consilier. Asta, dupã ce, înainte de pensionare, a plecat prin disponibilizare, cu sumele aferente. Acum, însã, Drãgoescu spune cã era nevoie de el. Situaþia a fost prezentatã, în cadrul unei conferinþe de presã, de cãtre senatorul Cristian Resmeriþã... >>> PAGINA A 3-A

Trio-ul Jurca, Heljiu ºi Chinþa, prezentat petrilenilor irectorul D Clubului Copiilor Petrila, Radu Chinþa, s-a înscris în PSD, iar profesorul Marius Heljiu a fost prezentat ca viitorul viceprimar de la Petrila.

Este viziunea actualului primar Vasile Jurca, dupã ce Dorin Curtean nu a mai vrut altã funcþie, decât cea de primar ºi, ca atare, a fost exclus din calcule, deºi e încã la PSD. Vasilicã Jurca a venit sã le prezinte petrilenilor, prin intermediul presei, oamenii pe care se bazeazã în viitor. Pe profesorul Radu

Chinþa l-a primit în rândul acestei formaþiuni politice, iar pe profesorul Heljiu l-a prezentat ca fiind secundul sãu. „Domnul profesor Chinþa a decis sã vinã în echipa PSD. Nu a fost membru PSD ºi, dupã mai multe discuþii, a deci cã vrea sã vinã ºi sã ne sprijine. Dacã mergeþi în Parcul Copiilor o sã vedeþi un gãrduleþ frumos ºi vreau sã spun cã domnul profesor are o mare contribuþie acolo, prin ideile pe care ni le-a dat”, a spus Vasile Jurca, preºedintele PSD Petrila.

Radu Chinþa a spus cã a decis sã se alãture echipei lui Vasilicã Jurca,

tocmai din convingerea cã este cea cu care a mers mereu. „Vreau sã vã spun cã, în primul rând, pasul acesta l-am fãcut cã mã leagã o prietenie importantã cu domnul primar Vasile Jurca. În ultimii 4 ani, am avut tot felul de colaborãri. De peste 20 de ani mã ocup de educaþia artisticã copiilor din Petrila ºi mi

se pare cã, din toþi cei cu car am interacþionat, cel mai bine mã potrivesc cu dânsul”, a replicat Radu Chinþa, noul membru PSD, care a recunoscut cã, cum câþiva ani, era membru PNL. Primarul Jurca a mai spus cã, dacã va câºtiga majoritatea ºi funcþia de primar, secundul sãu va fi Marius Heljiu.

„Organizaþia PSD Petrila a hotãrât ca, pentru alegerile locale din acest an, sã mergem în tandem, pentru Primãria Oraºului Petrila, eu pentru funcþia de primar ºi domnul Marius Heljiu pentru funcþia de viceprimar. De ce: pentru cã îmi doresc ca petrilenii sã ºtie care este propunerea PSD Petrila, pentru primar ºi viceprimar”, a adãugat primarul.

Marius Heljiu a spus, la rândul sãu, cã a agreat ideea de a deveni viceprimar, chiar dacã Dorin Curtean, cel cu care Jurca a câºtigat iniþial, îi este prieten vechi.

„Eu am fost coleg cu Dorin Curtean ºi suntem în relaþii bune ºi am încercat sã rãmânã alãturi de noi, dar nu a vrut. ªi domnul primar ºi ei ºi mai mulþi colegi am încercata sã mergem împreunã mai departe, dar, din pãcate, nu s-a putut”, susþine Marius Heljiu.

Vasile Jurca a ºi menþionat, în cadrul conferinþei de presã, cã, dacã Dorin Curtean dorea sã rãmânã pentru funcþia de viceprimar, echipa rãmânea neschimbatã. De altfel, Curtean este încã membru PSD, dar are timp sã plece.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2020

Salvaþi Copiii, program pentru copiii din judeþ alvaþi Copiii demareazã douã S noi programe de

prevenire a separãrii copiilor vulnerabili de familiile lor. Acestea se adreseazã copiilor din judeþele Hunedoara ºi Caraº-Severin.

Peste 50.000 dintre copii erau, la finalul anului 2019, în sistemul de protecþie specialã.

Potrivit unui comunicat de presã transmis de Organizaþia „Salvaþi Copiii”, dintre cei 3.645.267 de copii cu vârsta sub 18 ani din România, 52.7832 se aflã în sistemul de protecþie a copilului, dintre care 17.096 de copii în servicii de tip rezidenþial, iar 35.687 în servicii de tip familial. Pe lângã aceºtia,

anual, aproximativ 700 de copii sunt pãrãsiþi în unitãþi sanitare, dintre care aproximativ 500 în maternitãþi. În judeþul Hunedoara sunt 1.067 de copii în sistemul de protecþie specialã, dintre care 127 în servicii rezidenþiale publice ºi 236 în servicii rezidenþiale private, iar restul se aflã în servicii de tip familial: 225 la asistenþi maternali profesioniºti, 401 în plasament la rude pânã

la gradul IV ºi 78 în plasament la alte familii/persoane.

Pentru protejarea acestor copii vulnerabili ºi rãmânerea lor în familie, „Salvaþi Copiii” a identificat soluþii viabile, pe care le-a inclus într-un program complex .

Prin proiect vor fi identificaþi ºi monitorizaþi 230 de copii expuºi riscului de separare de familii: 115 din judeþul Hunedoara ºi alþi 115 din judeþul Caraº-Severin.

Activitãþile efective de identificare ºi monitorizare vor fi susþinute ºi prin crearea a douã reþele interinstituþionale, câte una la nivelul fiecãrui judeþ, formatã atât din reprezentanþi ai autoritãþilor ºi instituþiilor publice, cât ºi din ONG-uri ºi alþi actori privaþi, cu roluri în protecþia, sprijinirea ºi educaþia copilului. Cei 230 de copii vor beneficia de servicii sociale complexe atât prin centre de zi (patru centre de zi, câte douã în fiecare judeþ, dezvoltate prin proiect), cât ºi prin servicii furnizate la nivelul comunitãþii de echipe de specialiºti. Totodatã, acompanierea copiilor expuºi riscului de separare se va face ºi prin acordarea de ajutoare materiale, care sã contribuie la scãderea gradului de vulnerabilitate socialã ºi economicã, precum ºi prin organizarea ºi derularea a patru tabere de socializare, dezvoltare a abilitãþilor ºi a stimei de sine.

Cosmin BACIU

Barajul Gura Apelor, cel Gunoaiele nu au ce cãuta în Parcul mai mare baraj de miez Naþional Retezat de argilã din Europa dministraþia Parcului Naþional Retezat arajul Gura Apelor este a fost angrenatã într-o serie de acþiuni A B unic la nivel european. de curãþare a traseelor montane ºi nu numai.

Barajul de la Gura Apei (sau Acþiunile s-au derulat pe traseul Gura Apelor – Bucura. Traseul Poiana Pelegii-Bucura a fost ecologizat de administraþia parcului.

„Cu aceastã ocazie, dorim sã mulþumim foarte mult colaboratorilor noºtri (în special, echipelor salvamont) ºi, de asemenea, turiºtilor cu bun simþ care coboarã deºeuri din Parcul Naþional Retezat. Vã reamintim cât este de important sã scoatem afarã din Parcul Naþional Retezat gunoiul de orice fel, chiar ºi cel biodegradabil”, aratã reprezentanþii Administraþiei Parcului Naþional Retezat. În plus, administraþia Parcului Naþional Retezat le reaminteºte turiºtilor faptul cã focul este interes pe teritoriul ariei protejate, excepþie fãcând focul la stâne.

Locurile din Parcul Naþional Retezat Naþional Park unde camparea este permisã sunt în Râuºor, Pietrele, Stâna de Râu, Stãnuleþi, Drãcºanu, Poiana Pelegii, Bucura, Zãnoaga, Buta.

Cosmin BACIU

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352

Gura Apelor) este un baraj artificial construit între anii 1975 ºi 1986 pe Valea Râului Mare, la aproximativ 40 de km de Haþeg, la intrarea în Parcul Naþional Retezat din Munþii Retezat Este cel mai mare baraj de anrocamente ºi miez de argilã din Europa.

Construcþia barajului a început în 1975. Barajul are

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

dimensiuni impresionante.

Are 168 de metri înãlþime, 225 de milioane de metri cubi de apã. 10 hidrocentrale au fost construite pe cursul râului Mare.

Amenajarea hidroenergeticã Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electricã, cât ºi regularizarea cursului râului ºi atenuarea undelor de viiturã.

Cosmin BACIU FOTO: Pur si simplu Retezat

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Genu TUÞU

z

Marius MITRACHE (r edactor ºef)

z

z

Cosmin BACIU

Bogdan MITRACHE

Desktop publishing:

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2020

CRISTIAN RESMERIÞÃ:

Mã ocup personal de campania din Petroºani e anunþã o campanie durã la S Petroºani, dupã ce ºi senatorul Cristian Resmeriþã a spus cã se va implica în lupta electoralã.

Decizia senatorului vine dupã ce principalul candidat din opoziþie, Tiberiu Iacob Ridzi a avut, la un post tv din Valea Jiului, o poziþie criticã la adresa PSD. Aºa cã, la Petroºani, se ascut sãbiile.

Primarul în exerciþiu de la Petroºani a avut, la finele sãptãmânii trecute, un punct de vedere dur la adresa PSD, acuzând membrii acestei formaþiuni politice de instigarea la revoltã a celor care l-au huiduit pe premierul Ludovic Orban. Din acest motiv, ºi pentru cã susþine cã nu s-a implicat cu nimic în acest demers, senatorul Resmeriþã a afirmat cã va porni în lupta electoralã de la Petroºani. „Eu vã spun cã, din acest moment, o sã fiu o prezenþã super-activã în Petroºani, fãcând campanie pe jos, pe strãzi, alãturi de candidaþii noºtri, de câte ori îmi va permite timpul. Nu doresc ca acest lucru sã fie interpretat ca un act de rãzboi de cãtre

actualul primar, ci, pur ºi simplu, ca un act de normalitate, pentru cã, dânsul a depãºit limita, vorbind în acea emisiune de mai multe ori de cât o face domnul preºedinte Iohannis”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Petroºani.

Reacþia primarului Tiberiu Iacob Ridzi fost generatã de protestul unui fost miner, însã, PSD Valea Jiului s-a dezis de gest, dar nu l-a putut exclude din contextul economic al þãrii. „Actuala guvernare, condusã de domnul Orban, nu are voie de nimeni ca sã fie influenþat, pentru a-i huidui. Eu am fost în parc, ºi, pur ºi simplu, oamenii aºa se manifestã. Nu ºtiu dacã e bine, sau mai puþin bine, ºi nu sunt eu cel care dã note. Dar e o stare de spirit faþã de o guvernare, care, din punctul meu de vedere e slãbuþã, Nu cred cã poþi ã te aºtepþi la altceva, în momentul în care nu creºti pensiile cu 40%, deºi existã o lege. PSD nu pune pe nimeni sã huiduiascã pe nimeni, la fel cum sunt convins cã erau lideri ai PSD, care erau huiduiþi, pentru cã erau huiduiþi”, a mai spus Resmeriþã.

Cristian Resmeriþã a dorit sã atragã atenþia celor din opoziþie cã este momentul sã porneascã într-o campanie, pe argumente.

Diana MITRACHE

Actualitate 3

Petre Drãgoescu, disponibilizat, pensionat, ºi reangajat, din nou, la SNIM P

ensionat în decembrie anul trecut, Petre Drãgoescu, fostul director tehnic al Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului, a fost, de câteva sãptãmâni, angajat din nou, pe postul de consilier. Asta, dupã ce, înainte de pensionare, a plecat prin disponibilizare, cu sumele aferente.

Acum, însã, Drãgoescu spune cã era nevoie de el.

Situaþia a fost prezentatã, în cadrul unei conferinþe de presã, de cãtre senatorul Cristian Resmeriþã, care s-a arãtat revoltat ºi de faptul cã presiunile au fost fãcute de actualul primar al municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. „Domnul Petre Drãgoescu a ieºit la pensie de la 31 decembrie 2019,, toatã lumea ºtie. A încasat ordonanþa ºi a fost angajat, imediat, a doua zi.

Undeva la începutul lunii februarie, contractul dânsului a fost desfãcut de cãtre ministrul Virgil Popescu, în urma unui telefon direct pe care l-a primit Gheorghe Bobar, care, la vremea respectivã era directorul SNIM, ministrul spunându-i directorului Bobar, cã îl destituie pe loc, dacã îi mai prelungeºte mandatul domnului Drãgoescu, membru PNL. Contractul a fost atunci sistat, însã, la presiunile extraordinar de mari ºi poate îi cereþi punctul de vedere ºi dânsului, le domnului

primar Tiberiu Iacob Ridzi, domnul Drãgoescu este, din nou, angajat al SNIM, consilier personal al directorului SNIM, din data de 22 iulie 2020”, a spus Cristian Resmeriþã, senator PSD. Tiberiu Iacob Ridzi nu a putut fi contactat, însã, Petre Drãgoescu a spus cã SNIM are nevoie de cunoºtinþele sale ºi, din acest motiv, a acceptat sã fie reangajat. „Nu are nimic a face primarul în chestiunea asta. La insistenþele foºtilor mei colegi, mi-au solicitat un sprijin pentru o perioadã determinatã de 5 luni de zile. Sper ca aceastã colaborare sã se încheie ºi mai repede, adicã, de maniera în care sã ne atingem scopul de a elabora documentele de a renotifica Comisia Europeanã ºi de a rezolva problemele curente ºi, în rest, absolut nimic”, a explicat Petre Drãgoescu, consilier la SNIM.

Drãgoescu spune cã nimeni nu ar putea lua cuiva dreptul la muncã ºi este perfect legal ceea ce i se întâmplã.

Senatorul PSD Resmeriþã, însã, are altã pãrere. „Este o chestiune clarã, de tupeu de febrã galbenã faptul cã domnul Drãgoescu ia ordonanþã, este angajat ºi reangajat de nu ºtiu câte ori, în timp ce alþi oameni care lucreazã, sau care au lucrat la Uricani ºi Paroºeni sunt în situaþia de a li se încheia veniturile în completare peste un an ºi jumãtate ºi de a rãmâne pe drumuri la 43, 44 de ani, pentru cã nu au 45 de ani, ca sã iasã la pensie”, a mai spus Cristian Resmeriþã.

Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului a mai practicat astfel de metode ºi pe vremea când director era Aurel Anghel, care a reangajat o fostã economistã, abia disponibilizatã ºi pensionatã.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Primul român membru în Consiliul Geoparcurilor Internaþionale UNESCO A lexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Internaþional UNESCO Þara Haþegului, va face parte din cel mai important for de decizie privind revalidarea Geoparcurilor Internaþionale UNESCO ºi evaluarea teritoriilor care aspirã la acest statut. Începând din luna septembrie a acestui an, România ºi Universitatea din Bucureºti, prin Geoparcul Internaþional UNESCO Þara Haþegului, au un reprezentant la cel mai înalt nivel în ceea ce priveºte geoparcurile internaþionale UNESCO. Dr. Alexandru Andrãºanu este directorul primului geoparc internaþional UNESCO din România Geoparcul Þara Haþegului, ºi directorul departamentului Geologie de la Facultatea de Geologie ºi Geofizicã a Universitãþii din Bucureºti. Este unul dintre iniþiatorii implemen-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 11 August 2020

tãrii conceptelor de geoparc ºi geoconservare în þara noastã ºi a manageriat sau a fost implicat în peste 40 de proiecte naþionale ºi internaþionale de dezvoltare, educative sau culturale. De asemenea, este coordonator al Forumului Naþional al Geoparcurilor, iniþiator al Geoparcului aspirant UNESCO Þinutul Buzãului ºi consultant pentru Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de Sub Munte. În Geoparcul Internaþional UNESCO Þara Haþegului, Alexandru Andrãºanu este autor a

numeroase studii ºi publicaþii, coordonator de echipe de elaborare a unor studii multidisciplinare ºi autor al unor concepte de referinþã precum Casele Geoparcului, cel de Dinostop ºi programul Ambasadorii Geoparcului. Din anul 2009 este coordonatorul celui mai important program de Master în domeniul geoparcurilor din România, intitulat ”Geo – Biologie aplicatã în conservarea patrimoniului natural ºi cultural”, premiat de Senatul Universitãþii din Bucureºti. De asemenea, este coordonator pentru România al cursului internaþional „European Seminar on Sustainable Development”. Tot la nivel internaþional este iniþiator ºi consultant pentru crearea de noi geoparcuri în România, Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord ºi Danemarca.

Totodatã, este membru al Comitetului de Coordonare al Reþelei Europene a

Geoparcurilor, membru al Comitetului Consultativ al GGN ºi expert UNESCO pentru geoparcuri internaþionale, cu misiuni de evaluare ºi revalidare în geoparcuri din China, Franþa, Grecia, Maroc, Belgia, Japonia, Indonezia, Italia, Nicaragua.

Consiliul Geoparcurilor Internaþionale UNESCO este structura responsabilã cu revalidarea geoparcurilor care deþin statutul de sit internaþional UNESCO, dar ºi cu evaluarea modului în care teritoriile aspirante la acest statut îndeplinesc

condiþiile necesare. În cazul teritoriilor aspirante, acest for este cel care decide dacã aplicaþiile lor întrunesc condiþiile pentru a fi înaintate Consiliului Executiv al UNESCO pentru aprobare. De asemenea, Consiliul Geoparcurilor Internaþionale UNESCO joacã un rol important în consilierea directorului general al UNESCO în ceea ce priveºte strategia, planificarea ºi implementarea programului de geoparcuri internaþionale UNESCO. Din Consiliul Geoparcurilor Internaþionale UNESCO fac parte 12 membri cu drept de vot, experþi la cel mai înalt nivel, recunoscuþi la nivel internaþional pentru activitatea ºtiinþificã ºi

Drumul forestier Gura Apelor – Gura Bucurii, greu de parcurs

R

angerii din Parcul Naþional Retezat au vrut sã exemplifice modul în care se prezintã drumul care face legãtura între Gura Apelor ºi Poiana Pelegii.

Traseul este unul frecventat de mulþi turiºti, astfel cã acestora li se prezintã starea carosabilului. Sunt porþiuni grav afectate pe tronsonul respectiv. ”Drumul este bun pe unele locuri ºi poate fi parcurs cu orice fel de maºinã, dar sunt ºi porþiuni greu de parcurs dacã nu ai 4x4WD sau maºinã cu garda la sol înaltã ºi multã

profesionalã în domeniul geoparcurilor internaþionale UNESCO. Mandatul este de patru ani, iar numirea o face directorul general al UNESCO, în urma unei evaluãri riguroase, pe baza recomandãrilor Reþelei Internaþionale a Geoparcurilor (Global Geoparks Network – GGN) ºi a statelor membre.

La nominalizarea lui Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Internaþional UNESCO Þara Haþegului au contribuit vasta experienþã în domeniul geoparcurilor UNESCO ºi susþinerea Comisiei Naþionale a României pentru UNESCO, respectiv a Delegaþiei permanente a României pe lângã UNESCO.

Învaþã sã dea primul ajutor de mici, alãturi de pãrinþi mânã de copii mici, care încã O nici nu ºtiu sã scrie,

rãbdare. Sã nu uitãm de porþiunile de drum îngust unde, dacã vine o maºinã din sens invers, riºti sã freci lateralele maºinii de trunchiurile/ crengile de pe marginea drumului.

Rãmâne la latitudinea fiecãruia dintre dumneavoastrã dacã doriþi sã ajungeþi cu maºina la Gura Bucurii (Poiana Pelegii), venind dinspre Gura Apelor, cu riscul de a parcurge greoi drumul cu maºina sau alegeþi o altã variantã de a merge în Parcul Naþional Retezat”, aratã administraþia Parcului Naþional Retezat.

Administraþia Parcului Naþional Retezat nu deþine ºi nu administreazã drumuri în sau lângã parc.

Cosmin BACIU

au venit la Crucea Roºie sã înveþe sã dea primul ajutor.

Sunt foarte interesaþi de ceea ce aflã acum, primesc dulciuri ºi mici truse de prim ajutor, iar mai apoi, vor fi pregãtiþi chiar sã ofere un prim ajutor. „Trebuie sã dãm primul ajutor. Dacã victima e lovitã, trebuie sã o ajutãm. Eu ºtiu cum se facae, cã am ajutat un copil cre a cãzut. Am luat o sticlã cu apã din casã, un bandaj ºi am udat un pic ºi apoi i l-am pus ”, mi-a explicat o fetiþã, ce tocmai învãþa cum sã îºi cureþe o ranã la picior. „Când vezi o victimã

lovitã, trebuie sã o ajuþi.

O pansezi ºi, dupã, o întrebi dacã o doare”, a spus un alt copil, nu mai mare de 6 nai. „Eu am învãþat cã trebuie sã acordãm primul ajutor, adicã trebuie sã luãm un pansament ºi sã îl dãm cu rivanol sau apã. Sunt lovitã ºi eu la picior. Am fost la þarã ºi am cãzut ºi mi-a curs sânge. M-am dus la mama ºi ea a pus un ºerveþel cu apã ºi mi-a pus pe ranã”, a completat o altã fetiþã, din clsa pregãtitoare de la ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani. „Când am mers pe teren în ºcoalã, m-am lovit la picior. În clasã, doamna învãþãtoare mi-a pus bandaj ºi m-am dat cu spirt”, mi-a spus un alt copil, din propria-i experienþã.

Sunt mici, dar ºi ei se

lovesc, sau poate vãd oameni loviþi în apropiere, aºa cã aflã, de la tineri voluntari, ceva mai mari decât ei, ce au de fãcut. Sunt primele lor lecþii pe viu, ca sã ºtie cã unei victime, dacaã nu ºtim ce sã îi facã, ar putea sã îi facã rãu. „I-am învãþat cum sã procedeze când gîsesc o victimã ºi le arãt cum sã facã, dacã se julesc. Ar trebui sã ºtie cã, atunci când gãsesc pe cineva rãnit, sã nu intre în contact cu sângele victimei. E foarte important! Aici îi învãþãm câte ceva, atât cât pot ei aº priceapã”, a spus Anda Ionela Buzea, voluntar Crcea Roºie, care fãcea o demonstraþie de prim ajutor.

Ideea de a aduce copiii mici le aparþine

celor de la Crucea Roºie, dar aici nu au venit doar copiii mici, ci ºi pãrinþii lor. „E foarte important pentru copii ce învaþã aici. Sunt ºi pentru mine lucruri pe care le aflu aici. ªi pentru noi ºi pentru copii sunt lucruri importante de aflat. Se pot întâmpla tot felul de lucruri, când nu suntem pregãtiþi”, a spus un tãtic venit la sediul Crucii Roºii din Petroºnai la o primã lecþie, alãturi de fetiþa lui.

Cu toþii aflã ce e de fãcut ºi astfel de lecþii pe viu pot deveni oricând cunoºtinþe pe care sã le aplice în viaþã. „De 16 ori în viaþa realã am fost nevoit sã acord primul ajutor. E o senzaþie ciudatã, pe moment, dar apoi, te simþi mândru cã faci bine. Cel mai rãu a fost când un domn, în parc, era semi-conºtient ºi era sã se înece cu propri vomã ºi, ca sã comunic cu el, dupã ce l-am pus în siguranþã,

l-am rugat ca, dacã mã înþelege, sã mã strângã uºor de minã. Când a fãcut asta, s-a uitat cu o privire foarte goalã în ochii mei ºi a fost singurã victimã care m-a cam înmuiat. În rest, trag aer în piept, mã calmez ºi îi ajut”, mi-a povestit Alexandru Bogdan Clenciu, un voluntar care a fãcut o erie de cururi ºi ete pregãtit sã împãrtãºeascã din experienþa lui.

Pare simplu, dar e esenþial sã ºtii cum ºi ce sã facaai, iar cursurile de la Crucea Roºie sunt lecþii de viaþã. „E foarte important cã, vedeþi, stau de multe ori lângã o victimã ºi nu ºtiu ce sã îi facã. Nu ºtiu nici sã sune la 112, sau o miºcã ºi îi pot face ºi mai rãu. Atunci de mici, dacã învaþã aceste lucruri ºi, mai ales acum, cu pandemia, în care majoritatea nu a ºtiut cum sã acaþioneze ºi ce sã facã, iar mãsurile de

protecþie cred cã ar trebui învãþate de mici”, spus Cristina Sârbu, preºedinta Organizaþiei Crucea Roºie Petroºani Copiii deprind cunoºtinþe folositoare ºi, în plus, primesc cadouri: mici truse de prim ajutor, dar ºi masca salvatorului. „Copiii sunt mult mai receptivi decât adulþii ºi noi folosim termeni pe care ei sã îi priceapã. Dar vã spun cã sunt foarte încântaþi de acaeste cursuri”, conchi Felicia Vitan, coordonator Crucea Roºie Petroºani.

Cei care vor sã participe la astfel de cursuri, nu au decât sã îi contacteze pe voluntari.

Oricând, cunoºtinþele dobândite aici, ar putea sã salveze o viaþã. ªi, mai mult, o bunã parte dintre cei ce vin voluntari, fie ajung sã intre la medicinã, fie facã o postlicealã sanitarã.

Diana MITRACHE

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2020

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2020

Se ia apa noaptea în centrul Petroºaniului D

e marþi seara, pânã miercuri dimineaþa, mai multe strãzi din zona centralã a municipiului Petroºani rãmân fãrã apã. Este o lucrare pe care muncitorii de la Apa Serv o vor face noaptea, aºa cum li s-a recomandat, în ultima vreme.

O nouã întrerupere a apei este programatã pentru o lucrare pe care muncitorii o vor putea face ºi noaptea.

De luni de zile, celor de la ape li se recomandã, în mãsura posibilitãþilor, sã facã asta, mai ales în orele în cre oamenii nu folosesc apã. „Lumea a mai spus de ce nu lucrãm noaptea, doar cã existã anumite tipuri de lucrãri ce fac zgomot ºi e clar cã nu se pot face noaptea.

De data aceasta avem o lucrare care se va realiza marþi spre miercuri, pe noapte.

Lucrãrile încep la ora 11,00, pânã la ora 6,00. Sperãm sã o terminãm puþin mai devreme, aºa încât

populaþia sã fie mai puþin afectatã, þinând cont de faptul cã noaptea dorm ”, a spus Florin Donisã, ºef departamentul Exploatare din cadrul Apa Serv.

Restricþia va fi în zona centralã a municipiului Petroºani, respectiv pe str. Al. Trandafirilor, Al. Florilor, Al. Poporului, Al. Pinului, Al. Crângului, 9 Mai, Avram Iancu, Cartier Carpaþi, 1 Decembrie 1918, blocurile 92 pânã la 118 inclusiv, Ion Creangã, Minerului, Nicolae Bãlcescu, Casa de Culturã Ion Dulãmiþã, Casa Sofia, SC. Instant, Iva X Sound, Brutãria Armicar, Piaþa Agroalimentarã . „Zonele afectate sunt: Aleea Poporului,

zona pieþei agroalimentare, zona Dimitrov ºi strãduþele din zonã, cum ar fi cea de pe Vilelor, 13 septembrie.

Lucrarea are ca scop eliminarea unor pierderi în zona pieþei ºi poate fi executatã noaptea, ca sã eliminãm disconfortul generat de întreruperea alimentãrii cu apã”, a adãugat Florin Donisã.

Apa Serv are mai multe lucrãri în fiecare oraº al Vãii Jiului ºi, de fiecare datã au existat discuþii legate de faptul cã întreruperile de apã genereazã disconfort.

Celor de la ape li s-a recomandat sã lucreze noaptea, însã, atunci când ete nevoie de sãpãturi ºi spãrturi, este imposibil.

Diana MITRACHE

Ultramaratonistul cu un singur braþ a trecut ºi prin judeþul nostru L

evente Polgar, ultramaratonistul cu un singur braþ, cunoscut la nivel mondial, a pornit într-o nouã aventurã.

Acesta ºi-a propus sã traverseze þara, de la vest la est, alergând.

De la Jimbolia ºi pânã la Vama Veche, Levente Polgar, însoþit de sportivul Cristian Gheorghe, au poposit ºi prin judeþul Hunedoara.

Sunt 1000 de kilometri de parcurs, la pas, de cei doi sportivi. Levente Polgar a postat ºi imagini din judeþul Hunedoara, pe reþelele de socializare.

Levente Polgar a fost singurul sportiv din lume care a fost acceptat sã participe la ultramaratonul

Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare.

Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã.

CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric) Arctic Ultra 6633, în ciuda deficienþelor sale.

Ultramanatorinustul nu are o mânã, în urma unui accident pe care l-a suferit la fragedã vârstã de 6 ani.

Cosmin BACIU

VÂNZÃRI z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp.

Preþ 17000 eur negociabil.

Relatii la tel. 0785295422; 0726265928

Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.

Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi

Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2020

Henþ cu mâna

ETERNELE FURÃCIUNI DINTR-UN FOTBAL PE CARE ÎL IUBIM...

Finalul de sezon a fost unul halucinant.

Cu desemnarea unei campioane fãrã

ultimele jocuri, cu blatul fãcut de federali sã scape Doar Dinamo Bucureºti (mã

rog, prin ricoºeu ºi Politehnica Iaºi) de la retrogradare, cu îngheþarea Ligilor II ªI III, cu excepþia jocurilor pentru promovare, cu Liga a IV-a „ucisã” de alte decizii aberante.

Pãi cum sã mai ai o ierarhie corectã a unui fotbal fãcut praf de

Periodic, o poveste dedicatã unei echipe sportive din Valea Jiului, cu aniversare rotundã în 2020.

- 1969-1970, sezonul de campionat cu nr.52 anul revenirii României la un Campionat Mondial (Mexic '70).

- U.T.A. lui Gormea, Broºovschi, Lereter, Domide sau Otto Dembrovschi, campioana României pentru a 6-a oarã!

- Jiul Petroºani, printre protagoniste, locul 7 (din 16 echipe) având în faþã echipe de talia lui Dinamo, Univ.

Craiova, Steaua sau

ºefii lui!?

Sunt în stare sã pun rãmãºag pe orice cã Ligile a III-a ºi a IV-a nu vor lua startul în toamna asta. Mare mirare ar fi ºi cu Liga a II-a... ªi cu toate astea ne bucurãm mereu de aceastã farsã naþionalã, de altfel,

cu nimic mai rea decât cei ce ne conduc. Mai are ºi berbecul ãla de Gigi Becali dreptate când spune cã „idioþilor ºi proºtilor, voi i-aþi votat pe ãºtia, ei sã fie stãpâni, voi sclavi”.

Hai la fotbal, pe lângã garduri...

50 DE ANI (1970)

JIUL, VICECAMPIONII...

APÃRÃRII!

Rapid.

- Un campionat în care bãteam Steaua (1-0), Dinamo (1-0) sau U.T.A. (1-0).

- Peronescu ºi Ion Constantin marcau câte 8 goluri fiecare.

Jiul începe acest sezon cu o achiziþie în linia de atac, Ion Constantin de la echipa de tineret a Stelei, un jucãtor de gabarit, cu un dezvoltat simþ al porþii.

Prima etapã (16 aug. 1969) este una care va rãmâne multã vreme întipãritã în memoria iubitorilor de fotbal. Într-un meci televizat, la Bucureºti, cu Dinamo, Jiul conduce în minutul 21 cu 2-0 prin golurile lui Peronescu! Apare însã la rampã Florea Dumitrache, care puncteazã de trei ori pânã la pauzã, 3-2!

Dinamo joacã dur, la intimidare, cu Stoenescu ºi Cornel Dinu în rol de principali „killeri”, rând pe rând Libardi ºi Georgevici pãrãsind terenul.

Portarul Vasile Stan este ºi el accidentat, nu se mai poate face nicio înlocuire, intrã în

poartã Al. Georgescu, care, firesc, mai încaseazã douã goluri, în final Dinamo învingând cu 5-2...

Jiul are un parcurs bun, cu victorie, 1-0 la Steagul Roºu Braºov, 1-0 cu Steaua, 3-0 cu A.S.A. Tg. Mureº, 1-1 la Dinamo Bacãu, terminând turul pe locul 5. În etapa a 3-a returului, Jiul reuºeºte dupã mulþi ani sã învingã pe Dinamo, scor 1-0, gol Naidin (min. 42), într-un meci în care Dinamo alinia opt internaþionali în teren, Jiul cu debutantul Matei Popescu, „paznic” la Pârcãlab. ªi în Capitalã, la 12 aprilie 1970 (etapa a 21-a), Jiul va conduce Steaua cu 1-0 (gol Ion Constantin), pierzând în min.86 prin golul lui Creiniceanu! În etapa

a 25-a, Jiul spulberã la Tg. Mureº pe A.S.A. cu 3-0, toate golurile fiind reuºite de Ion Constantin!

A fost un campionat 1969-1970 cu totul atipic (semãnând oarecum, cu ce se întâmplã acum...), disputându-se în trei pãrþi.

Turul în toamnã, apoi câteva etape din retur pânã la finalul lui aprilie, apoi douã luni de pauzã datorate participãrii echipei Naþionale la Campionatul Mondial din Mexic ºi, în fine, ultimele etape ºi fazele finale ale Cupei României, disputate la final de iunie ºi început de iulie, dupã Mondialul Mexican.

Paginã realizatã de Genu TUÞU