Cronica Vaii Jiului Nr 1809, Joi 23 mai 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1809

Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Mai 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

“Sã închidem cãrbunele mâine, ar însemna sã închidem lumina”

Camioanele, interzise pe drumul spre Sarmisegetusa Regia

A

ccesul camioanelor ºi a maºinilor de mare tonaj va fi restricþionat pe drumul spre Sarmisegetusa Regia.

Autoritãþile judeþene vor impune restricþiile ca urmare a degradãrii excesive a carosabilului.

Potrivit oficialilor judeþeni, drumul care duce spre cetãþile din munþii Orãºtiei este afectat de camioanele care pleacã încãrcate cu lemn exploatat din zona ocolului silvic.

“Având în vedere faptul cã acolo existã exploatãri masive de lemn, am impus un tonaj prin hotãrârea Consiliului

Judeþean ºi, le place sau nu le place, tonajul va fi de maximum cinci tone pe osie ºi atunci operatorul va vedea cum va aduce lemnul din pãdure pe drumul judeþean”, spune Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Tonajul va fi de maximum cinci tone pe osie, potrivit restricþiilor impuse de autoritãþile judeþene. Drumul este afectat de viiturile care au avut loc în ultima perioadã, astfel cã deocamdatã în zonã se circulã restricþionat.

Noile restricþii vor intra în vigoare dupã ce carosabilul va fi reparat.

Cosmin BACIU

E

nergia electricã produsã pe bazã de cãrbune este încã importantã pentru siguranþa energeticã. În plus, ºi pentru viitor se preconizeazã cã aceastã resursã va fi esenþialã pentru asigurarea stabilitãþii energetice a þãrii. >>> PAGINA A 3-A

Locomotiva “Skroban” va fi expusã la Muzeul Mineritului

M

icuþa locomotivã cu aburi construitã de inginerul petroºãnean Alexandru Skroban va fi expusã la Muzeul Mineritului din Petroºani.

Edificiul se aflã într-un amplu program de modernizare ºi recompartimentare, iar odatã finalizate lucrãrile, locomotiva îºi va gãsi locul în curtea muzeului, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Din motive bine

întemeiate, anul acesta de Ziua Copilului, cei mici nu se vor putea plimba cu locomotiva, însã inginerul petroºãnean, creatorul micuþei locomotive spune cã o întâlnire ar putea fi

posibilã de Ziua Minerului.

“Cred cã mulþi aºteptaþi plimbarea cu locomotiva de ziua copilului în parcul din Petroºani,aºa cum speram ºi eu. Din pãcate soarta a vrut altceva. La

sfârºitul lunii mai, voi fi supus unei operaþii oftalmologice. Dacã totul va fi bine ne vom reîntâlni la toamnã, de Ziua Minerului sau la începutul anului ºcolar. Dorinþa mea

este ca dupã aceastã ultimã întâlnire sã puteþi revedea locomotiva cu cele douã vagonete la muzeul din Petroºani ºi când veþi fi bunici”, spune Alexandru Skroban, creatorul micuþei locomotive.

Locomotiva cu aburi realizatã de dr. ing.

Alexandru Skroban este unicã în Europa. Aceasta funcþioneazã cu un kilogram de huilã, opt litri de apã ºi are o autonomie de o orã.

Micuþa locomotivã se plimbã pe ºinele de 60 de metri cu o vitezã de 10 km/h.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Prima datã canalizare, apoi asfaltare

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

C

ontractul pentru modernizarea sistemelor de apã ºi canal din municipiul Lupeni a fost adjudecat.

Potrivit lui Cristian Ionicã, director SC ApaServ Valea Jiului, urmeazã ca în cel mai scurt timp sã înceapã ºi lucrãrile. În 21 de luni, lucrarea trebuie finalizatã.

“Atât partea de est cât ºi partea de vest din Lupeni au fost deja adjudecate. Urmeazã sã înceapã lucrãrile efectiv. În momentul de faþã pânã se face organizarea de ºantier ºi tot ceea ce înseamnã procedura de pregãtire a lucrãrilor. Sunt douã lucrãri care vor deveni definitive pe parte de canal în zona spitalului în care deja constructorul pune o conductã care permite primãriei sã asfalteze tot bulevardul. În

zona primãriei se schimbã un tronson de canalizare de aproximativ 60 de metri. Acestea sunt primele lucrãri care se fac pe contractul de Lupeni.

Constructorul are termen conform contractului 21 de luni în ceea ce înseamnã lucrãri de apã ºi canal în tot municipiul Lupeni”, a declarat Cristian Ionicã, director general al SC ApaServ Valea Jiului.

Conform planului de achiziþie din cadrul aplicaþiei care a stat la baza obþinerii aprobãrii Comisiei Europene

pentru cofinanþarea, din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare, a proiectului „Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020”, a fost prevãzut un numãr de 13 contracte de lucrãri. La data de 16.04.2019, la sediul APA SERV VALEA JIULUI S.A. din Petroºani, a fost semnat contractul de lucrãri „Reabilitare aducþiune, reþele de apã ºi canalizare în UAT

Pãdurile din Valea Jiului dispar peste noapte

P

roblema defriºãrilor în România este cât se poate de alarmantã. Pãdurile sunt exploatate peste orice limitã ºi într-un ritm mult prea rapid.

Hectare întregi de pãduri dispar peste noapte în Valea Jiului, iar liberalii petrileni vor sesiza forurile competente în acest caz. Liberalii din oraºul Petrila scot la luminã o situaþie extrem de îngrijorãtoare. Mai multe pãduri au cãzut pradã þapinarilor, iar terenurile o iau la vale.

“Unul dintre cele mai mari jafuri forestiere are loc în acest moment în ambele pãrþi ale bifurcaþiei Roºia, Petrila. Pânã nu demult, una dintre cele mai frumoase zone montane cu peisaje de îþi tãia respiraþia au cãzut pradã unor exploatãri dubioase amplasate în zonã care pe lângã cã au tãiat pãdure tânãrã de brad ºi fag au

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

distrus zona în totalitate inclusiv flora ºi faunã. Rugãm autoritãþile competente sã se sesizeze ºi sã opreascã devalizarea pãdurilor petrilene, turismul fiind tot ce ne-a mai rãmas de preþ, aºadar este de datoria noastrã sã protejãm naturã cu orice preþ”, spun liberalii din Petrila.

Un raport al organizaþiei Greenpeace aratã cã anul trecut s-au înregistrat mii de cazuri de tãieri ilegale de pãdure. În urmã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Lupeni – Lot 2: VJ-CL09 Reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare Lupeni Est„, proiect al cãrui valoare se ridicã la suma de 9.428.864,73 lei fãrã TVA. Contractul presupune reabilitare reþele de apã pe o lungime de aproximativ 8,5 km; construirea staþiei de pompare a apei potabile ªtefan; reabilitare reþele de canalizare pe o lungime de aproximativ 4,1 km; ºi construirea unei staþii de pompare a apelor uzate Lupeni Est. Cosmin BACIU

cu cel puþin 15 ani, societatea civilã din România a reclamat sistematic nivelul alarmant al tãierilor ilegale. Astãzi, aceste fapte au fost recunoscute ºi de un raport realizat de Curtea de Conturi privind "Situaþia patrimonialã a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012", raport în care se aratã cã din pãdurile statului ºi din cele private s-au tãiat ilegal aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, de pe o suprafaþã de 366.000 ha de pãdure, proprietate de stat si privata, fapt care a adus pierderi de circa 5 miliarde de euro.

Tãierile ilegale, urmate de “abandonarea” acestor suprafeþe prin faptul cã nu sunt asigurate lucrãrile de împãdurire, respectiv de îngrijire a suprafeþelor împãdurite sau regenerate natural, devin astfel probleme care trebuie tratate ca o prioritate atunci când vorbim despre gestionarea pãdurilor din România. Cauzele acestor probleme sunt datorate în principal gradului de implementare a legislaþiei existente, care a suferit modificãri majore în ultima perioadã.

Cosmin BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

“Sã închidem cãrbunele mâine, ar însemna sã închidem lumina”

nergia electricã produsã pe bazã E de cãrbune este încã importantã pentru siguranþa energeticã. În plus, ºi pentru viitor se preconizeazã cã aceastã resursã va fi esenþialã pentru asigurarea stabilitãþii energetice a þãrii.

La cea de-a XI-a ediþie a “Zilei Energiei Braºov”, eveniment dedicat energiei regenerabile, organizat de compania REPOM (Renewable Energy Production – Operation and Management) ºi care a reunit peste 100 de participanþi din þarã ºi strãinãtate, s-a afirmat cã, în urmãtorii ani, România nu poate renunþa la producþia de energie electricã bazatã pe cãrbune. Având în vedere obiectivele asumate de Uniunea Europeanã, pentru trecerea de la combustibili fosili la cei regenerabili trebuie promovatã o schimbare gradualã, care sã se desfãºoare pe etape. Pe de altã parte, Grupul Electrica vrea sã investeascã în energiile verzi.

“Nu ne poziþionãm prin a spune sã închidem

cãrbunele mâine, ar însemna sã închidem lumina. România are nevoie urgentã de un Plan de lucru pentru a parcurge tranziþia energeticã cu succes”, a declarat Martin Moise, director general REPOM, primvicepreºedinte PATRES, la Ziua Energiei Braºov. “Energia produsã pe bazã de cãrbune este în acest moment soluþia pentru siguranþa sistemului energetic.

Trebuie, însã, sã ne gândim la viitor ºi sã acceptãm cã soluþia este sã investim în surse regenerabile de energie”, a afirmat ºi Viorel Lefter, preºedintele PATRES. Legislaþia Uniunii Europene prevede, pentru anul 2030, reducerea cu cel puþin 40% a emisiilor de gaze cu efect de serã faþã de 1990, utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel puþin 27% din consumul total de

κi aºteaptã pedeapsa agistraþii Judecãtoriei M Deva, instanþã unde a fost înregistrat ºi judecat dosarul de agresiune sexualã, au rãmas în pronunþarea sentinþei. Tatãl acuzat de abuzarea propriei fiice îºi va afla pedeapsa în mai puþin de o sãptãmânã.

Bãrbatul a fost învinuit de comiterea infracþiunii de agresiune sexualã, dupã ce ºi-ar fi abuzat în mod repetat fiica de 10 ani.

Magistraþii din Deva l-au arestat preventiv pe durata procesului, chiar dacã individul a cerut de mai multe ori sã se întoarcã în casa în care ar fi comis ororile.

Procesul în urma cãruia a fost

energie ºi creºterea cu cel puþin 27% a eficienþei energetice.

Prezent la conferinþa dedicatã energiei regenerabile, Philipp Litz, membru al “Coal commission – Germania” ºi manager Agora Energiewende a subliniat cã decarbonizarea se va face într-o perspectivã de 15-20 de ani.

“Decarbonizarea se face în urmãtorii 15 – 20 de ani pentru a permite o tranziþie corectã. Planul Germaniei este sã reducã la jumãtate capacitãþile de cãrbune, dar ºi sã elimine treptat energia nuclearã.

Germania are o Comisie guvernamentalã specialã, denumitã “Comisia cãrbunelui”, formatã din 31 de membri, înfiinþatã în iunie 2018, care lucreazã ca tranziþia sã aibã sens, sã funcþioneze.

Avem în faþã noi provocãri; decarbonizarea nu se poate face peste noapte. Comisia prezintã

judecat B. Dorin Gheorghe de 46 de ani, din comuna Burjuc, a fost de mai multe ori amânat din cauza lipsei de procedurã cu victima. În cele din urmã judecata s-a finalizat iar magistraþii Judecãtoriei Deva au stabilit pronunþarea sentinþei pentru data de 28 mai a.c.

Potrivit rechizitoriului, bãrbatul ar fi profitat de inocenþa fiicei sale dupã ce mama ei a plecat la muncã în Germania.

Copila de 10 ani locuia alãturi de tatã în satul Tisa, ºi ar fi fost atinsã în zonele intime de cãtre bãrbat, ca mai apoi acesta sã se masturbeze.

Anchetatorii mai spun cã urmãrea ca în cazul în care era prins sã poatã nega cã ar fi întreþinut raporturi sexuale cu copila. Fata a îndurat chinurile fãrã sã spunã nimãnui nimic de teamã, însã la sosirea mamei acasã ºi-a fãcut curaj ºi a mãrturisit totul.

Maximilian GÂNJU

Guvernului o strategie de decarbonizare, cu urmãtoarele obiective: decarbonizarea ºi eliminarea trepatatã a cãrbunelui pânã în 2038 – dacã e posibil, pânã în 2035.

Reducerea producþiei de cãrbune trebuie acoperitã de creºterea producþiei de energie din surse regenerabile. Este necesar un sistem energetic bazat pe energie eolianã ºi solarã, creºterea investiþiilor în reþele ºi capacitãþi de stocare. Însã angajaþii din

minerit trebuie susþinuþi cu noi locuri de muncã, sã gãsim soluþii pentru ei”, a spus Litz.

“Tranziþia este normalã, dar e dureroasã.

Trece o tehnologie, vine alta. Nu înþeleg de ce în România, când se vorbeºte de tranziþie, se spune cã omorâm cãrbunele. Nu vrem asta.

Cãrbunele moare singur.

Va fi din ce în ce mai scump sã produci pe cãrbune. Noi, energia regenerabilã, suntem soluþia. În România, pe lângã aspecte tehnice, lipsesc aspectele de nivel cultural. Mã refer la acceptarea tranziþiei, dar ºi la faptul cã trebuie înþeleasã corect. Într-adevãr, se discutã la Bruxelles de introducerea de taxe ce reprezintã valorificarea costurilor indirecte pe care tehnologiile le produc ºi nu le vedem în facturi. Proiectul de strategie energeticã ºi PNIESC (n.r. – Planului Naþional Integrat în domeniul Energiei ºi Schimbãrilor

Climatice) nu demonstreazã asta. Þara noastrã dã semnalul cã nu vrem regenerabile pe termen lung. Suntem singurii din Europa care venim cu proiecte noi pe cãrbune.

Este nevoie de contracte bilaterale, PPA (n.r. – Power Purchase Agreements). România este ultima þarã din Europa care nu are PPA, însã suntem obliagaþi prin noua directivã sã le avem. Doar aºa putem da drumul la investiþiile în sectorul regenerabilelor.

Mai putem da drumul la agregare, managementul consumului, baterii”, a precizat Claudia Brânduº, preºedinte RWEA, director Affairs Enel Group. În cadrul dezbaterilor conferinþei, s-a discutat despre noul pachet „Energie curatã pentru toþi europenii”, începutul unor investiþii esenþiale în sectorul energetic românesc, precum ºi despre noile reglementãri ale Comisiei Europene.

Cosmin BACIU

Comandat de Partidul Social Democrat- PSD Executat de SC MBD REPORTER MEDIA SRL / CUI mandatar financiar coordonator: 41190008 / Tiraj 300

4 Actualitate

Raportul legat de Lupeni ºi Lonea Birou vamal a ajuns la Comisia Europeanã la poºta din

Petroºani D

S

tudiul întocmit de de polonezii de la Glowny Instytut Gornictwa (GIG) a fost prezentat experþilor de la Bruxelles.

Concluziile raportului întocmit de experþii polonezi aratã cã minele Lupeni ºi Lonea ar trebui închise într-un interval cuprins între 4 ºi 6 ani, astfel încât sã fie înlãturat pericolul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

atât din subteran cât ºi pentru suprafaþã.

Experþii polonezi confirmã ºi cã subunitãþile miniere nu puteau fi închise într-un an de zile, la 31 decembrie 2018, aºa cum cerea Uniunea Europeanã.

Expertiza GIG mai aratã cã riscul legat de acumulãrile de gaz metan, de autoaprindere a zãcãmântului ori de acumulãrile de apã este extrem de ridicat. Astfel

Maºinã incendiatã de un tânãr din Petrila n petrilean de 25 de ani U este cercetat sub control judiciar pentru cã a vrut sã se rãzbune ºi a incendiat maºina unui tânãr din Crasna.

Totul ar fi pornit de la bani, însã anchetatorii vor stabili cu certitudine motivele pentru care hunedoreanul a recurs la rãzbunare. ”Poliþiºti din cadrul Secþiei 9 Poliþie Ruralã Novaci au fost sesizaþi

închiderea ”de pe o zi pe alta” pune în pericol vieþile minerilor care ar urma sã execute lucrãrile de închidere, dar genereazã riscuri ºi la suprafaþã.

Minele Lonea ºi Lupeni ar fi trebuit sã intre, de la 1 ianuarie 2019, în procedurã de închidere, cu oprirea activitãþii de extracþie a cãrbunelui.

Maximilian GÂNJU

prin apelul 112 de un tânãr de 26 de ani, din comuna Crasna, cu privire la faptul cã i-ar fi fost incendiat autoturismul, care se afla parcat în curtea gospodãriei sale, fiind neasigurat.

La faþa locului s-au deplasat poliþiºtii, care, în urma primelor cercetãri efectuate, au constatat faptul cã un tânãr de 25 de ani, din oraºul Petrila, judeþul Hunedoara, ar fi incendiat autoturismul bãrbatului, care ar fi ars în proporþie de 40%”, se precizeazã într-un comunicat al IPJ Gorj. Petrileanul este cercetat penal pentru infracþiunea de distrugere prin incendiere.

Tânãrul a stat 24 de ore în arest, iar procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Novaci au dispus ca petrileanul sã fie cercetat sub control judiciar. (M. GÂNJU)

acã primeºti un pachet din altã þarã ºi locuieºti în zona Vãii Jiului, trebuie musai sã faci un drum la Deva, la singurul sediu al vamei din judeþul Hunedoara. ªi asta, chiar în condiþiile în care poate coletul nu are o valoare nici mãcar egalã cu suma pe care o dai pe transport.

Mai mulþi oameni au cerut sprijin ºi, în urma unui pact între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Poºta Românã, oficiul din Deva, acest lucru ar putea fi soluþionat. În fapt, un birou al vamei ar putea fi deschis ºi la sediul Oficiului Poºtal de la Petroºani. „Am avut o discuþie chiar în aceastã dimineaþã cu directorul de la Poºtã ºi ei au ridicat ºi ei de mai multe ori problema la Direcþia Vamalã. La Petroºani existã locaþie, ei sunt de acord sã o dea celor de la vamã, iar astfel cetãþenii nu vor mai face naveta la Deva. Joi, voi avea o discuþie cu cei de la vamã, sã gãsim

Braconier prins în Parcul Dendrologic Simeria

P

escarul amator n-a apucat sã facã nici o capturã, pentru cã a fost vãzut de vizitatori ºi angajaþii ariei protejate.

Aceºtia au sesizat Poliþia Simeria, iar inconºtientul s-a ales cu dosar penal. ”Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au identificat un bãrbat în vârstã de 50 de ani, din Simeria, care avea asupra sa mai multe unelte de pescuit folosite în vederea capturãrii peºtelui (asupra acestuia nu a fost gãsitã nicio cantitate de peºte). Având în vedere cã fapta a fost comisã în perioada de prohibiþie, în cauzã poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de braconaj piscicol ºi au ridicat, pentru cercetãri, uneltele de pescuit”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Arboretumul Simeria este arie protejatã de interes naþional, totodatã fiind cel mai mare parc dendrologic din România.

Maximilian GÂNJU

o soluþie ca, cel puþin o datã pe sãptãmânã, sã fie cei de la vamã în Petroºani, pentru a ajuta cetãþenii din aceastã zonã”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Potrivit unui comunicat al Poºtei Române, aceastã instituþie intenþioneazã sã extindã, în cursul acestui an, serviciul de comisionariat vamal inclusiv pentru destinatarii trimiterilor de corespondenþã format pachet mic domiciliaþi la nivelul întregii þãri.

Un astfel de serviciu nu a existat niciodatã în zona Vãii Jiului ºi oamenii de aici sunt nevoiþi sã batã drumul pânã la Deva, unde vama funcþioneazã dupã un anumit program riguros stabilit.

Diana MITRACHE

Hai sã ecologizãm Straja! Fii voluntar!

D

upã iarna lungã ºi cu zãpadã din belºug, dar ºi cu mulþi turiºti, în Straja este nevoie de puþinã curãþenie. Asociaþia Descoperã Muntele ºi Asociaþia Pro Straja organizeazã în data de 25 mai (sâmbãtã) o acþiune de ecologizare în acest loc.

La aceastã acþiune sunt invitaþi sã participe toþi care doresc sã contribuie la protejarea mediului înconjurãtor, membrii asociaþiei Pro Straja, tineri voluntari, cetãþeni adulþi, elevi însoþiþi de profesori, monitori de schi, instructori tabere de varã ºi

transportatori. „Vrem sã ne pregãtim pentru miile de turiºti ce vor veni în aceastã varã ºi, bineînþeles, pentru zecile de tabere, unde vor fi sãptãmânal copii. Dupã un sezon de iarnã plin, în care au fost poate peste 10.000 de turiºti,

bineînþeles, a apãrut ºi mizeria”, a spus Marius Fodoran, organizatorul acþiunii.

Organizatorii spun cã vã aºteaptã la Lupeni, sâmbãtã dimineaþã, sau sus pe terasa din centrul staþiunii, de unde se va pleca pe câteva trasee des

utilizate de montaniarzi, ori de cei care vor veni cu bicicletele sau longboard-uri. „Ne întâlnim în oraºul Lupeni, la intersecþia cu drumul spre Straja. Transportul este din partea noastrã, o gustare ºi nu va lipsi buna-dispoziþie. Ne vom împãrþi pe mai multe echipe de lucru ºi vom merge cãtre Schitul Straja, cãtre aleile principale, cãtre Drumul îndrãgostiþilor, cãtre Crucea Eroilor, aºa încât sã fie toatã Straja curatã”, mai spune marius Fodoran.

Toatã acþiunea are loc începând cu ora 10,00, sâmbãtã, pentru cã, de luni, sunt aºteptaþi sute de tineri în diverse tabere, iar zona trebuie

Revin umbreluþele la Lupeni A

u fost o adevãratã încântare ºi anul trecut, când au erau montate în zona fostului Cinematograf ºi la fel va fi ºi acum, doar

cã în unul dintre cele mai frumoase parcuri.

Vorbim despre umbreluþele colorate de la Lupeni, care de joi

pot fi admirate în parcul ce a fost recent reabilitat ºi care iarna este orãºelul lui Moº Crãciun, iar vara prinde culoare cu aceste noi umbreluþe.

Condamnat pentru cã a tâlhãrit o pensionarã

etroºãneanul beneficiase de o reducere a pedepsei în baza P recursului compensatoriu, astfel

cã în ianuarie a fost eliberat din puºcãrie. La circa o lunã de zile a ajuns iarãºi dupã gratii.

Tânãrul de 21 de ani, din Petroºani a fost prins de poliþiºtii din judeþul Gorj, dupã ce a tâlhãrit o femeie în faþa unui bloc din Târgu-Jiu. Petroºãneanul a smuls poºeta unei femei de pe umãr, a îmbrâncit-o ºi a fugit. Un vecin al victimei a sunat imediat la 112.

Trimis în judecatã, Cãldãrar Adrian a cerut sã fie judecat în baza procedurii simplificate ºi a primit o pedeapsã de 1 an ºi 6 luni închisoare.

Petroºãneanul a reuºit sã fure de la femeia pe care o atacase suma de 200 de lei, dar a victima n-a mai avut pretenþii în faþa magistraþilor. Recidivistul executase o pedeapsã într-un centru de detenþie pentru minori, pentru infracþiunea de furt. (M. GÂNJU) GÂNJU)

CJH va repara DN66 între Lupeni ºi Uricani

P

orþiunea de drum dintre Lupeni ºi Uricani va fi asfaltatã de Consiliul Judeþean Hunedoara.

O spune administratorul public al judeþului Hunedoara, care afirmã cã nu este zi în care primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu sã nu cearã sprijin pentru acest drum, care este extrem de degradat, sã fie reparat. „Nu este zi lãsatã de la Dumnezeu ca primarul Buhãescu sã nu ridice aceastã problemã. M-am întâlnit cu directorul regionalei de drumuri de la Timiºoara, domnul Ispravnic ºi mi-a

promis cã anul acesta va fi asfaltatã porþiunea de drum de la ieºirea din municipiul Lupeni, cãtre Cheile Buþii, dar cea mai proastã porþiune este prin dreptul fostei preparaþii de la Uricani ºi fiind drum naþional, nu intrã în atribuþiile primarului”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Zona este una extrem de intens circulatã ºi, cum oraºul Uricani se întinde pe cea mai mare suprafaþã, din Valea Jiului, acest drum naþional are nevoie de bani ºi de la Districtul de Drumuri Timiºoara. Este singura soluþie ca porþiunea sã fie reabilitatã la standardele cerute unui drum naþional.

Diana MITRACHE

„Umbreluþele tot timpul au fost la cinematograf, unde aveam ºi un anumit zid, ce limita curenþii.

Pentru cã ne dorim sã începem lucrãrile la cinematograf, anul acesta le mutãm în frumosul parc pe care

amenajatã corespunzãtor.

Sunt tabere ce atrag aici pe timpul verii tineri ce vor sã slãbeascã, sau sã facã trasee montane ºi toþi au parte ºi de lecþii de nutriþie, iar dacã vor fi primiþi într-o staþiune curatã, cu siguranþã, vor lãsa locul la fel de curat.

Diana MITRACHE

l-am modernizat. Avem o cupolã ce pe timp de iarnã era luminatã cu beculeþe, iar acum am pus umbreluþele. Invit oamenii ca, începând de joi, sã le vadã ”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Umbreluþele colorate vor rãmâne în acea zonã pânã la iarnã ºi

vor face deliciul tuturor celor ce vor veni sã se odihneascã în acest loc.

Investiþia a fost una minimã, pentru cã umbrelele existau deja ºi a fost nevoie ca primarul sã mai cumpere doar o parte dintre ele, spaþiul fiind un pic mai generos ca dimensiuni ºi sã le monteze.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Raportul legat de Lupeni ºi Lonea Birou vamal a ajuns la Comisia Europeanã la poºta din

Petroºani D

S

tudiul întocmit de de polonezii de la Glowny Instytut Gornictwa (GIG) a fost prezentat experþilor de la Bruxelles.

Concluziile raportului întocmit de experþii polonezi aratã cã minele Lupeni ºi Lonea ar trebui închise într-un interval cuprins între 4 ºi 6 ani, astfel încât sã fie înlãturat pericolul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

atât din subteran cât ºi pentru suprafaþã.

Experþii polonezi confirmã ºi cã subunitãþile miniere nu puteau fi închise într-un an de zile, la 31 decembrie 2018, aºa cum cerea Uniunea Europeanã.

Expertiza GIG mai aratã cã riscul legat de acumulãrile de gaz metan, de autoaprindere a zãcãmântului ori de acumulãrile de apã este extrem de ridicat. Astfel

Maºinã incendiatã de un tânãr din Petrila n petrilean de 25 de ani U este cercetat sub control judiciar pentru cã a vrut sã se rãzbune ºi a incendiat maºina unui tânãr din Crasna.

Totul ar fi pornit de la bani, însã anchetatorii vor stabili cu certitudine motivele pentru care hunedoreanul a recurs la rãzbunare. ”Poliþiºti din cadrul Secþiei 9 Poliþie Ruralã Novaci au fost sesizaþi

închiderea ”de pe o zi pe alta” pune în pericol vieþile minerilor care ar urma sã execute lucrãrile de închidere, dar genereazã riscuri ºi la suprafaþã.

Minele Lonea ºi Lupeni ar fi trebuit sã intre, de la 1 ianuarie 2019, în procedurã de închidere, cu oprirea activitãþii de extracþie a cãrbunelui.

Maximilian GÂNJU

prin apelul 112 de un tânãr de 26 de ani, din comuna Crasna, cu privire la faptul cã i-ar fi fost incendiat autoturismul, care se afla parcat în curtea gospodãriei sale, fiind neasigurat.

La faþa locului s-au deplasat poliþiºtii, care, în urma primelor cercetãri efectuate, au constatat faptul cã un tânãr de 25 de ani, din oraºul Petrila, judeþul Hunedoara, ar fi incendiat autoturismul bãrbatului, care ar fi ars în proporþie de 40%”, se precizeazã într-un comunicat al IPJ Gorj. Petrileanul este cercetat penal pentru infracþiunea de distrugere prin incendiere.

Tânãrul a stat 24 de ore în arest, iar procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Novaci au dispus ca petrileanul sã fie cercetat sub control judiciar. (M. GÂNJU)

acã primeºti un pachet din altã þarã ºi locuieºti în zona Vãii Jiului, trebuie musai sã faci un drum la Deva, la singurul sediu al vamei din judeþul Hunedoara. ªi asta, chiar în condiþiile în care poate coletul nu are o valoare nici mãcar egalã cu suma pe care o dai pe transport.

Mai mulþi oameni au cerut sprijin ºi, în urma unui pact între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Poºta Românã, oficiul din Deva, acest lucru ar putea fi soluþionat. În fapt, un birou al vamei ar putea fi deschis ºi la sediul Oficiului Poºtal de la Petroºani. „Am avut o discuþie chiar în aceastã dimineaþã cu directorul de la Poºtã ºi ei au ridicat ºi ei de mai multe ori problema la Direcþia Vamalã. La Petroºani existã locaþie, ei sunt de acord sã o dea celor de la vamã, iar astfel cetãþenii nu vor mai face naveta la Deva. Joi, voi avea o discuþie cu cei de la vamã, sã gãsim

Braconier prins în Parcul Dendrologic Simeria

P

escarul amator n-a apucat sã facã nici o capturã, pentru cã a fost vãzut de vizitatori ºi angajaþii ariei protejate.

Aceºtia au sesizat Poliþia Simeria, iar inconºtientul s-a ales cu dosar penal. ”Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au identificat un bãrbat în vârstã de 50 de ani, din Simeria, care avea asupra sa mai multe unelte de pescuit folosite în vederea capturãrii peºtelui (asupra acestuia nu a fost gãsitã nicio cantitate de peºte). Având în vedere cã fapta a fost comisã în perioada de prohibiþie, în cauzã poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de braconaj piscicol ºi au ridicat, pentru cercetãri, uneltele de pescuit”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Arboretumul Simeria este arie protejatã de interes naþional, totodatã fiind cel mai mare parc dendrologic din România.

Maximilian GÂNJU

o soluþie ca, cel puþin o datã pe sãptãmânã, sã fie cei de la vamã în Petroºani, pentru a ajuta cetãþenii din aceastã zonã”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Potrivit unui comunicat al Poºtei Române, aceastã instituþie intenþioneazã sã extindã, în cursul acestui an, serviciul de comisionariat vamal inclusiv pentru destinatarii trimiterilor de corespondenþã format pachet mic domiciliaþi la nivelul întregii þãri.

Un astfel de serviciu nu a existat niciodatã în zona Vãii Jiului ºi oamenii de aici sunt nevoiþi sã batã drumul pânã la Deva, unde vama funcþioneazã dupã un anumit program riguros stabilit.

Diana MITRACHE

Hai sã ecologizãm Straja! Fii voluntar!

D

upã iarna lungã ºi cu zãpadã din belºug, dar ºi cu mulþi turiºti, în Straja este nevoie de puþinã curãþenie. Asociaþia Descoperã Muntele ºi Asociaþia Pro Straja organizeazã în data de 25 mai (sâmbãtã) o acþiune de ecologizare în acest loc.

La aceastã acþiune sunt invitaþi sã participe toþi care doresc sã contribuie la protejarea mediului înconjurãtor, membrii asociaþiei Pro Straja, tineri voluntari, cetãþeni adulþi, elevi însoþiþi de profesori, monitori de schi, instructori tabere de varã ºi

transportatori. „Vrem sã ne pregãtim pentru miile de turiºti ce vor veni în aceastã varã ºi, bineînþeles, pentru zecile de tabere, unde vor fi sãptãmânal copii. Dupã un sezon de iarnã plin, în care au fost poate peste 10.000 de turiºti,

bineînþeles, a apãrut ºi mizeria”, a spus Marius Fodoran, organizatorul acþiunii.

Organizatorii spun cã vã aºteaptã la Lupeni, sâmbãtã dimineaþã, sau sus pe terasa din centrul staþiunii, de unde se va pleca pe câteva trasee des

utilizate de montaniarzi, ori de cei care vor veni cu bicicletele sau longboard-uri. „Ne întâlnim în oraºul Lupeni, la intersecþia cu drumul spre Straja. Transportul este din partea noastrã, o gustare ºi nu va lipsi buna-dispoziþie. Ne vom împãrþi pe mai multe echipe de lucru ºi vom merge cãtre Schitul Straja, cãtre aleile principale, cãtre Drumul îndrãgostiþilor, cãtre Crucea Eroilor, aºa încât sã fie toatã Straja curatã”, mai spune marius Fodoran.

Toatã acþiunea are loc începând cu ora 10,00, sâmbãtã, pentru cã, de luni, sunt aºteptaþi sute de tineri în diverse tabere, iar zona trebuie

Revin umbreluþele la Lupeni A

u fost o adevãratã încântare ºi anul trecut, când au erau montate în zona fostului Cinematograf ºi la fel va fi ºi acum, doar

cã în unul dintre cele mai frumoase parcuri.

Vorbim despre umbreluþele colorate de la Lupeni, care de joi

pot fi admirate în parcul ce a fost recent reabilitat ºi care iarna este orãºelul lui Moº Crãciun, iar vara prinde culoare cu aceste noi umbreluþe.

Condamnat pentru cã a tâlhãrit o pensionarã

etroºãneanul beneficiase de o reducere a pedepsei în baza P recursului compensatoriu, astfel

cã în ianuarie a fost eliberat din puºcãrie. La circa o lunã de zile a ajuns iarãºi dupã gratii.

Tânãrul de 21 de ani, din Petroºani a fost prins de poliþiºtii din judeþul Gorj, dupã ce a tâlhãrit o femeie în faþa unui bloc din Târgu-Jiu. Petroºãneanul a smuls poºeta unei femei de pe umãr, a îmbrâncit-o ºi a fugit. Un vecin al victimei a sunat imediat la 112.

Trimis în judecatã, Cãldãrar Adrian a cerut sã fie judecat în baza procedurii simplificate ºi a primit o pedeapsã de 1 an ºi 6 luni închisoare.

Petroºãneanul a reuºit sã fure de la femeia pe care o atacase suma de 200 de lei, dar a victima n-a mai avut pretenþii în faþa magistraþilor. Recidivistul executase o pedeapsã într-un centru de detenþie pentru minori, pentru infracþiunea de furt. (M. GÂNJU) GÂNJU)

CJH va repara DN66 între Lupeni ºi Uricani

P

orþiunea de drum dintre Lupeni ºi Uricani va fi asfaltatã de Consiliul Judeþean Hunedoara.

O spune administratorul public al judeþului Hunedoara, care afirmã cã nu este zi în care primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu sã nu cearã sprijin pentru acest drum, care este extrem de degradat, sã fie reparat. „Nu este zi lãsatã de la Dumnezeu ca primarul Buhãescu sã nu ridice aceastã problemã. M-am întâlnit cu directorul regionalei de drumuri de la Timiºoara, domnul Ispravnic ºi mi-a

promis cã anul acesta va fi asfaltatã porþiunea de drum de la ieºirea din municipiul Lupeni, cãtre Cheile Buþii, dar cea mai proastã porþiune este prin dreptul fostei preparaþii de la Uricani ºi fiind drum naþional, nu intrã în atribuþiile primarului”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Zona este una extrem de intens circulatã ºi, cum oraºul Uricani se întinde pe cea mai mare suprafaþã, din Valea Jiului, acest drum naþional are nevoie de bani ºi de la Districtul de Drumuri Timiºoara. Este singura soluþie ca porþiunea sã fie reabilitatã la standardele cerute unui drum naþional.

Diana MITRACHE

„Umbreluþele tot timpul au fost la cinematograf, unde aveam ºi un anumit zid, ce limita curenþii.

Pentru cã ne dorim sã începem lucrãrile la cinematograf, anul acesta le mutãm în frumosul parc pe care

amenajatã corespunzãtor.

Sunt tabere ce atrag aici pe timpul verii tineri ce vor sã slãbeascã, sau sã facã trasee montane ºi toþi au parte ºi de lecþii de nutriþie, iar dacã vor fi primiþi într-o staþiune curatã, cu siguranþã, vor lãsa locul la fel de curat.

Diana MITRACHE

l-am modernizat. Avem o cupolã ce pe timp de iarnã era luminatã cu beculeþe, iar acum am pus umbreluþele. Invit oamenii ca, începând de joi, sã le vadã ”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Umbreluþele colorate vor rãmâne în acea zonã pânã la iarnã ºi

vor face deliciul tuturor celor ce vor veni sã se odihneascã în acest loc.

Investiþia a fost una minimã, pentru cã umbrelele existau deja ºi a fost nevoie ca primarul sã mai cumpere doar o parte dintre ele, spaþiul fiind un pic mai generos ca dimensiuni ºi sã le monteze.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

S-a semnat contractul de proiectare pentru Lupeniul modernizarea Culoarului Mureº Nord sãrbãtoreºte 100 de ani de la înfiinþarea echipei de RUGBY "Minerul"

Miercuri, 22 mai 2019, în Sala Micã a Consiliului Judeþean Hunedoara, a fost semnat contractul de proiectare pentru obiectivul Modernizare – Culoar Trafic Mureº Nord: DN7 (Gelmar) – Geoagiu Bãi – Bobâlna – Rapoltu Mare – Uroi – Chimindia – Hãrãu – Bârsãu – ªoimuº – Brãniºca – DN7 (Ilia) care are ca obiect elaborarea proiectului tehnic, detaliilor de execuþie, a documentaþiilor tehnice în vederea obþinerii autorizaþiei de construire, verificarea tehnicã a proiectului ºi asistenþã tehnicã pe perioada execuþiei.

Valoarea contractului este de 1.111.100 lei fãrã TVA, iar durata de elaborare, verificare ºi predare a documentaþiilor tehnice este de 90 de zile. Este cel de-al treilea contract semnat pentru acest obiectiv dupã cele de servicii de informare ºi publicitate (iulie 2018 / 73.870 lei fãrã TVA) ºi servicii de consultanþã pentru managementul investiþiei, elaborarea documentaþiei de atribuire ºi aplicarea procedurilor de atribuire (februarie 2019 / 608.280 lei fãrã TVA).

Contractul de finanþare pentru proiectul de modernizare a

Î

Culoarului Trafic Mureº Nord a fost semnat în data de 28 noiembrie 2017, valoarea totalã a acestuia fiind de 161.742.850 lei. În cadrul proiectului vor fi modernizate 5 drumuri judeþene, lungimea totalã fiind de 65,849 km, dupã cum urmeazã: DJ 706 A: Ilia – Sârbi – Brãniºca – Pãuliº Lunca – Bãiþa – Ormindea – Vãliºoara – DN 76 (km 0+000 – 19+700); DJ 761: ªoimuº – Bârsãu – Certeju de Sus – Sãcãrâmb – Geoagiu Bãi (km 0+000 – 6+050); DJ 107 A: Limita judeþ Alba – Homorod – Geoagiu – Bobâlna – Rapoltu Mare – Uroi – Chimindia – Hãrãu –Bârsãu (km 29+925 – 64+445); DJ 705: DN 7 – Geoagiu – Balºa – Almaºu Mic de Munte – limitã judeþ Alba (km.0+000 – 8+800); DJ 705 H: DJ 705 (KM 8+800) – Geoagiu

Bãi (0+000- 2+655).

Obiectivul general al proiectului este îmbunãtãþirea competitivitãþii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care faciliteazã integrarea economicã în Uniunea Europeanã, contribuind astfel la dezvoltarea pieþii interne, cu scopul de a crea condiþiile pentru creºterea volumului investiþiilor, promovarea transportului ºi a coeziunii în reþeaua de drumuri europene, stimularea mobilitãþii regionale prin conectarea nodurilor secundare ºi terþiare la infrastructurã TEN-T,

Fonduri europene pentru dotarea primãriilor cu utilaje niunea Europeanã a U pus la dispoziþia României sume de bani impresionante.

Sunt disponibile fonduri pe toate axele de dezvoltare.

Trebuie doar ca autoritãþile sã scrie proiecte ºi sã acceseze banii europeni. Un astfel de exemplu vine de la Uricani, acolo unde autoritãþile locale au noroc cu fondurile europene

pentru a putea achiziþiona o autoutilitarã multifuncþionalã pentru serviciile publice. ”Acest utilaj de tip camionetã va fi dotat cu o lamã pentru deszãpezire, o sãrãriþã, o

inclusiv a nodurilor multimodale, modernizarea ºi reabilitarea reþelei de drumuri judeþene care asigurã conctivitatea directã sau indirectã cu reþeaua TEN-T. Finanþarea acestui proiect este asiguratã prin Regio-Programul Operaþional Regional 2014-2020 – prioritatea de investiþii 6.1 „Stimularea mobilitãþii regionale prin conectarea nodurilor secundare ºi terþiare la infrastructurã TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

Proiectul va fi implementat pe parcursul a 56 de luni.

remorcã, o perie pentru mãturat strada ºi un bazin pentru stropit. Chiar dacã este o camionetã de dimensiune micã, utilajul multifuncþional va ajuta foarte mult administraþia localã în executarea lucrãrilor edilitare ºi de curãþenie de pe domeniul public al oraºului Uricani”, spune Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Contractul semnat de primar la sediul ADRVEST presupune acordarea de fonduri europene gestionate de A.F.I.R. Valoarea contractului este de 419.442,59 lei din care contribuþia Primãriei oraºului Uricani este de 66.011,84 lei.

Cosmin BACIU

n urmã cu 100 de ani, în municipiul Lupeni s-a înfiinþat prima echipã de rugby profesionist dintr-un oraº de provincie din România. De-a lungul timpului, echipa de rugby Minerul Lupeni a avut o prezenþã apreciatã în lumea sportului românesc.

Centenarul rugby-ului lupenean va fi celebrat în acest week-end, în cadrul unei festivitãþi care va avea loc pe stadionul ”Minerul” din Lupeni, unde ºi-au dat întâlnire foºti jucãtori, antrenori, conducãtori, suporteri care au iubit acest sport de tradiþie din Lupeni.

Cu acest prilej, sâmbãtã, 25 mai, de la ora 10.00, pe stadionul ”Minerul” din Lupeni va avea loc ºi un meci old boys – foºti jucãtori ai Minerului Lupeni ºi o selecþionatã din þarã, dar ºi o ceremonie de înmânare de diplome ºi medalii din partea Consiliului local ºi Primãriei Municipiului

Lupeni si va fi lansatã monografia sportivã „Minerul Lupeni – 100 de ani de rugby”, realizatã de apreciatul gazetar sportiv Genu Tuþu, cu sprijinul Primãriei si Consiliului local al Municipiului Lupeni . " Invitãm sâmbãtã, 25 mai, începând cu ora 10,00 toþi cetãþenii municipiului Lupeni la Stadionul "Minerul", sã sãrbãtorim împreunã 100 de ani de la înfiinþarea echipei de RUGBY "Minerul" Lupeni.

Acest eveniment dedicat centenarului rugby-ului lupenean este organizat de Primãria ºi Consiliul Local al Municipiului Lupeni", spune primarul Lucian Resmeriþã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 23 Mai 2019

Cele mai importante mãsuri în sprijinul turismului din ultimii 20 de ani A C

legerile pentru Parlamentul European din 26 mai sunt extrem de importante atât pentru România, cât ºi pentru Uniunea Europeanã.

Mesajul cu care venim în faþa românilor este acesta – meritãm mai mult ca naþiune ºi vom face totul ca vocea noastrã sã fie auzitã la nivelul Parlamentului European. Nu mergem acolo sã facem act de prezenþã, ci sã apãrãm interesele României ºi ale românilor. ªi turismul a fost unul dintre domeniile pentru care PSD a luat mãsuri foarte importante. Astfel, reducerea TVA la 5% pentru servicii de turism este o mãsurã necesarã ºi pozitivã. Este poate cea mai bunã mãsurã de sprijinire a turismului românesc din ultimii 20 de ani. Reducerea TVA va stimula turismul în România, va contribui la reducerea evaziunii fiscale, la creºterea consumului ºi la creºterea economicã.

Mai mult, este o mãsurã care va avea efecte vizibile ºi directe în favoarea cetãþeanului.

Acordarea voucherelor de vacanþã este o altã mãsurã care s-a resimþit direct, atât în buzunarul oamenilor, cât ºi în afacerile din domeniul turistic.

Mai apoi, Guvernul a pregãtit un program de

finanþare a investiþiilor pentru modernizarea ºi dezvoltarea staþiunilor balneare. Ajutorul este nerambursabil, respectiv grant, în proporþie de 50% din cheltuielile eligibile ºi se acordã pânã la maxim 200.000 euro.

Schema de ajutor de minimis are caracter multianual ºi se deruleazã pânã la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire în raport cu reglementãrile europene.

Bugetul schemei de minimis este de 130 milioane de euro anual.

T

urismul, în judeþul Hunedoara

Din 2017, turismul a revenit în atenþia autoritãþilor judeþene dupã ce, în perioada 20122016, atât alocãrile, cât ºi numãrul evenimentelor organizate au fost modeste.

Astfel, dacã în 2015, suma alocatã promovãrii turismului a fost de 211.800 lei, iar în 2016 de 120.700 lei, în 2017 valoarea alocãrilor s-a ridicat la 391.000, iar în 2018 la 468.000 lei!

Numãrul programelor a crescut de la 7 în 2012, la 32 în 2018!

Drumuri pentru turism - modernizarea unui numãr de 10 drumuri pentru dezvoltarea infrastructurii turistice ºi promovarea patrimoniului economic ºi cultural - este un alt proiect în valoare de aproape 200 de milioane de lei.

e ne propunem pentru România

Crearea unei axe de finanþare destinatã exclusiv sectorului turistic.

Prin intermediul acesteia, vor fi asigurate posibilitãþi de susþinere financiarã a proiectelor turistice din zonele cu infrastructurã deficitarã. Finanþarea câtorva proiecte turistice importante.

Vom susþine promovarea României prin atracþiile turistice unice; obiceiurile ºi tradiþiile unice care au fost pãstrate peste timp; numeroase monumente UNESCO ale þãrii noastre (mãnãstiri, biserici fortificate); munþii Carpaþi, cu cele mai multe pãduri virgine din Europa, cu cea mai bogatã biodiversitate.

Comandat de Partidul Social Democrat CUI mandatar 41190008 Executat SC MBD Reporter Media Srl

Comandat de Partidul Social Democrat- PSD Executat de SC MBD REPORTER MEDIA SRL / CUI mandatar financiar coordonator: 41190008 / Tiraj 300

Bãtaie între tatã ºi fiu, la Haþeg

P

oliþiºtii i-au interzis tânãrului sã se mai apropie de locuinþa tatãlui ºi-l cerceteazã penal pentru violenþã în familie.

Agresorul are numai 22 de ani, iar poliþiºtii au aflat cã ºi-a snopit în bãtaie tatãl de 57 de ani, în urma unui conflict. Incidentul a avut loc în localitatea Haþeg, iar poliþiºtii au fost sesizaþi chiar de cãtre victimã. ”Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au aplanat conflictul, iar în urma verificãrilor

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

efectuate au stabilit cã, în jurul orei 19:15, bãrbatul de 57 ani a fost implicat într-un conflict spontan cu fiul sãu, un tânãr de 22 de ani, din Haþeg, în urma conflictului fiind agresat fizic de acesta. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de violenþã în familie”, precizeazã IPJ Hunedoara. Totodatã, poliþiºtii din Haþeg au emis un ordin de restricþie provizoriu împotriva tânãrului.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 mai 2019

Henþ cu mâna

Aniversata unei morþi anunþate Dinamo Bucureºti a împlinit pe 14 mai vârsta de 71 de ani, exact cât statul Israel! Acum avem voie sã spunem, pe vremea ciumei roºii

riscau puºcãria, acum le-a mai rãmas ”nepoþii”... În fine, Dinamo existã prin dansul peste cadavrele generate de ei Unirea,

Tricolor ºi Ciocanul, echipe ucise de miliþienii anilor 48 care apoi au inventat ”Dinamo”. Un Dinamo care acum se împãuneazã cu ”mari succese, mici încasãri” prin play-out-ul de doi lei ducând lupte grele cu Chiajna, Voluntari, Hermannstadt sau

Fotbal, juniori

Jiul Petroºani, din nou campioanã!

Î

n urma victoriei din etapa trecutã 2-0 la Retezatul Haþeg (autori Erdokozi ºi Diaconu), echipa Jiul Petroºani (antrenor Cosmin Kanduth) a cucerit pentru a 4-a oarã în ultimii cinci ani (2015, 2016, 2017, 2019) titlul de campioanã judeþeanã la juniori A1 (18-19 ani).

5,1 goluri pe meci!) folosind echipa standard: Damian – Turcu, Turdean, Chirilã, M. Matei – Cl. Miron, Diaconu, Avl. Marcu, Muraru – Szekely,

A fost un campionat bun al jiuliºtilor, care a marcat 97 de goluri în cele 19 meciuri (o medie de

Handbal, junioare

CSS Petroºani încã un pas înainte!

Cãlãraºi. Cu un antrenor care trãieºte doar din amintirea când purta echipament alãturi de o generaþie de fotbaliºti buni: Mircea Rednic ce se pare cã a adoptat ”copiii din Groapã”, Dinamo Bucureºti nu este acum decât o glumã proastã.

O adunãturã de

Erdokozi.

Echipa lui Kanduth va primi medaliile de campioanã, sâmbãtã 25 mai, la meciul Jiul – Dacia Orãºtie din partea preºedintelui AJF Hunedoara, Cristian Petrean.

Golgeterii echipei sunt Szekely ºi Erdokozi, ambii marcând 35 de goluri. Jiul Petroºani va juca meciul de baraj pentru acederea la turneul final cu Jiul Rovinari (jud. Gorj) la începutul lunii iunie. ”Va fi un baraj greu, avem un lot subþire numeric, acolo este un gazon sintetic, va fi greu...” a declarat Cosmin Kanduth.

Turul se va juca pe 6 iunie la Rovinari, returul pe 9 iunie la Petroºani.

confesiuni ºi culturi, niºte unii care nici nu se cunosc prea bine între ei, cicã formeazã o echipã!? Haida-de! O adunãturã care nu pricepe mai nimic din ce se întâmplã în iarbã ºi care a avut un scop mãreþ: salvarea de la retrogradare! Asta e: doar Dinamo Bucureºti.

Fotbal, liga a V-a Hunedoara

Gazdele doar un succes tapa a 22-a a fost una a oaspeþilor care nu au E pierdut decât într-o partidã ºi aceea ca o mare surprizã, Santoz Boz – Victoria Dobra 7-2!

Liderul Mãgura Pui nu a avut nici o problemã la Bãcia, unde a învins, e adevãrat, la limitã cu 2-1, dar absolut meritat.

Cu un avans de 13 puncte Mãgura Pui este matematic campioana ligii a V-a Hunedoara, ea dând probabil, ºi golgeterul competiþiei pe Cristian Mailat care se aflã alãturi de M. Mureºan de la Agro Bãcia în fruntea clasamentului golgeterilor ligii a V-a.

PAGINÃ REALIZATÃ DE GENU TUÞU

GOLGETERI 18 goluri: M. Mureºan – Agro Bãcia, Cr. Mailat – Mãgura Pui 14 goluri: D. Sãlãºan – Foresta L. Cernii 13 goluri: Hazulea – Sargeþia Bretea Romanã.

E

chipa de junioare II (16-17 ani) a CSS Petroºani a încheiat sezonul 20182019, terminând prima în Grupa Speranþa fiind aproape de o victorie la LPS Slatina, pierzând partida la limitã, 27-28 (15-16).

Chiar ºi aºa, fetele antrenate de prof.

Daniel Brânzãu, au încheiat pe prima poziþie, în urma unui sezon bun. Turneul final va avea loc în perioada 5-9 iunie la Braºov. Un succes deosebit l-au reuºit ºi junioarele IV (grupa 2006-2007) ani care au trecut cu brio de turneul semifinal (17-19 ani) de la Caracal, cu rezultate bune: 22-16 cu CSS Drobeta Tr. Severin, 18-23 cu CSS Caracal, 21-12 cu ACS Leu

Giamata, 21-13 ACS Infinit 2013 Tg. Jiu, ocupând în final locul 3 ºi dreptul de participare la turneul final pe þarã, care va avea loc în perioada 13-16 iunie, cu participarea a 16 echipe.

CN JUN II (GR. 2002-2003) GRUPA SPERANÞA 3, ET. A 10-A (ULTIMA) LPS Slatina – CSS Petroºani 28-27 HC Jimbolia – CSS Craiova 31-20 Viitorul Piteºti – ACS Leu Giamata 22-24

CLASAMENT 1.

2.

3.

4.

5.

6.

CSS Petroºani Leu Giamata Viitorul Piteºti LPS Slatina HC Jimbolia CSS Craiova

10 10 10 10 10 10

7 7 6 5 4 0

1 2 0 3 1 3 0 5 0 6 0 10

285-242 237-228 267-252 266-277 236-255 198-245

25p 24p 23p 20p 18p 7p