Cronica vaii jiului nr 1554, martii 24 aprilie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1554

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Aprilie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Atenþionãri pentru iubitorii de rafting ºi nu numai

Umãr la umãr pentru o istorie comunã vram Iancu ºi basarabeanul A Ion Lazarenco Tiron pornesc într-o nouã aventurã. “Umãr la umãr pentru o istorie comunã!”, se numeºte proiectul celor doi, care are rolul de a marca 100 de ani de la Marea Unire. Cei doi ºi-au propus sã înoate 100 de kilometri din râul Prut.

“Vom parcurge înot, umãr la umãr, 100 de kilometri pe Prut întru evocarea istoriei noastre comune. Nu vrem sã secãm Prutul cum, odinioarã, s-a dorit "secarea Milcovului dintr-o sorbire"!

Dar, da! Dorim sã înotãm ultimii 100 de kilometri ai Prutului, pânã în locul unde acesta se varsã în Dunãre întru pierderea identitãþii lui ca râu ºi... graniþã.

Aºadar, în 25 mai începând cu ora

10, din dreptul localitãþilor Oancea/ Cahul ... vom începe înotul”, spune Avram Iancu, bibliotecarul din Petroºani.

Cei doi s-au cunoscut în anul 2014, atunci când amândoi ºi-au propus sã traverseze Canalul Mânecii. Ion Lazarenco Tiron trecut Canalul Mânecii ºi toate celelalte 7 strâmtori ale lumii din programul Oceans Seven, iar Avram Iancu a traversat Canalul Mânecii ºi a parcurs Dunãrea pe toatã lungimea ei.

Monika BACIU

M

oartea unui ghid pe Jiu, în timp ce se afla la rafting în Defileul Jiului, i-a determinat pe cei din Parcul Naþional Defileul Jiului sã facã unele avertizãri. De fapt, cei care ajuns în aria protejatã sunt sfãtuiþi, sã se organizeze ºi sã anunþe, pe cât posibil rangerii, despre intenþiile lor. >>> PAGINA A 3-A

Protest în sediul CEH.

Sindicaliºtii s-au blocat

Î

ntreg biroul executiv al Sindicatului Muntele s-a blocat în sediul Complexului Energetic Hunedoara, luni la prânz, pentru a protesta astfel pentru gravele probleme cu care se confruntã la aceastã datã.

Potrivit administraþiei CEH, nu sunt bani pentru plata tichetelor de masã ºi sindicaliºtilor li s-ar fi fãcut

promisiuni, dar doar pe sãptãmâna viitoare.

Decizia nu i-a mulþumit pe sindicaliºtii care spun cã sunt probleme ce trebuie rezolvate urgent ºi, printr-un comunicat de presã au înºtiinþat cã s-au blocat la biroul din sediul Complexului Energetic Hunedoara. Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul CEH, susþine cã a decis, împreunã cu membrii Biroului Executiv

sã aºtepte în sediul CEH, venirea secretarului de stat Doru Viºan, dar ºi a ministrului Energiei. Asta, pentru cã situaþia economicã este foarte gravã. „Am luat o hotãrâre spontanã, întreg biroul executiv al Sindicatului Muntele de a ne bloca în sediul CEH ºi de a solicita venirea cât mai rapid posibil a domnului secretar de stat Viºan ºi a domnului ministru Anton Anton la sediul CEH. Hotãrârea noastrã este determinatã

de problemele grave cu care se confruntã CEH ºi mã refer la faptul cã nu am avut vagoane pentru a livra producþia cãtre cele douã termocentrale de la exploatãrile miniere.

Momentul în care a fost întrerupt gazul la cele douã termocentrale, probleme

legate de drepturi din CCM, care sunt mult rãmase în urmã ºi nu se aplicã, probleme legate de managementul societãþii, pe care îl considerãm defectuos ºi cu multe lacune”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele Protestatarii sunt deciºi sã aºtepte acolo venirea celor de la Minister, pentru cã altfel, situaþia devine, pe zi ce trece, tot mai dificilã.

Este o formã de protest la care au recurs rar în ultima vreme, însã, de aceastã datã, sindicaliºtii cred cã doar protestând vor fi luaþi în seamã.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Apa Serv Valea Jiului, reconfirmatã drept exemplu de bune practici pentru operatorii de apã din România Î

n perioada 19-21 aprilie 2018, la Poiana Braºov s-a desfãºurat Reuniunea Comitetului Teritorial Olt-Jiu al Asociaþiei Române Apei.

La acest eveniment au participat directorii generali ºi responsabili de programe europene, reprezentanþi ai tuturor operatorilor de apã ºi canalizare din cadrul Comitetului Teritorial Olt-Jiu al ARA, precum ºi mai mulþi specialiºti din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Apa Serv Valea Jiului a participat la acest eveniment cu o delegaþie condusã de directorul general Costel Avram, delegaþie din care au mai

fãcut parte Monica Tarcea – ºef Departament Dezvoltare ºi Claudiu Zbora – ºef Serviciu UIP. În cadrul dezbaterilor de la reuniunea ARA a fost evidenþiat din nou exemplul de bune practici oferit de operatorul regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului în ceea ce priveºte accesarea ºi implementarea de programe de investiþii din fonduri europene. ”Având de partea noastrã experienþa pe care am acumulat-o de-a lungul programelor europene pe care le-am implementat în Valea Jiului pentru modernizarea ºi extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, prin utilizarea fondurilor europene, am avut bucuria de a le putea împãrtãºi colegilor

din þarã aspecte din experienþa noastrã, sã rãspundem unor întrebãri din partea acestora ºi sã ne ridicãm la nivelul aprecierilor pe care le-am primit din partea celor de la Ministerul Fondurilor Europene, care ne considerã a fi un exemplu de bune practici în acest domenii”, a declarat Costel Avram, director general al ASVJ. Cãtãlin Gheran, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene a evidenþiat ºi de aceastã datã faptul cã Apa Serv Valea Jiului este primul operator de servicii de utilitate publicã din România care a semnat deja un nou program de investiþii europene în

cate de colegii de la operatorii din þarã, aºa cum nu pot decât sã mã bucur cã, prin colegii mei Monica Tarcea ºi Claudiu Zbora am reuºit sã oferim consultanþã colegilor noºtri din þarã ºi vreau sã-i felicit pentru modul profesionist în care au expus situaþia Apa Serv Valea Jiului ºi modul în care au reuºit sã identifice soluþii optime pentru problemele semnalate de colegii din þarã. Cred cã aceastã reuniune ARA a arãtat cã Apa Serv are o echipã de profesioniºti adevãraþi ºi cã, pe bunã dreptate, este un exemplu de bune practici în accesarea banilor europeni ºi în realizarea de proiecte majore de investiþii în infrastructura de apã ºi canalizare”, a mai spus Costel Avram.

Birou Presã “Apa Serv Valea Valea Jiului” Petroºani

programul POIM, în valoare de 90 de milioane de euro.

La întâlnirea ARA de la Poiana Braºov au fost discutate o serie de elemente care pot lãmuri mai multe aspecte ce þin de elaborarea de noi programe de investiþii în infrastructura de apã ºi canalizare a operatorilor din cadrul acestei asociaþii naþionale, dar ºi aspecte ce þin de elaborarea documentaþiilor necesare accesãrii banilor europeni disponibili acestui tip de investiþii prin intermediul POIM. ”Nu pot decât sã mã bucur cã expertiza noastrã în domeniu a putut fi lãmuritoare pentru multe comercializeazã din problemele ridi-

PETROªANI pentru dumneavoastrã

CEH nu are bani pentru plata facturilor C omplexul Energetic Hunedoara nu are bani. La concluzia aceasta s-a ajuns dupã ce Ministerul Energiei a primit nota justificativã de la Complexul Energetic Hunedoara, în ceea ce priveºte plãþile efectuate.

Din documentul transmis de oficialii societãþii energetice reiese faptul cã nu au existat ºi nu existã sumele necesare pentru plata facturilor.

“Nu au bani. Asta e situaþia. Toate plãþile sunt

necesare sunt într-o scadenþã a valorii, a vechimii, sunt plãþi efectuate cãtre câþiva furnizori ºi pentru utilitãþile de bazã, inclusiv la Transgaz, dar nu au plãtit întreaga sumã.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Ceilalþi (furnizori-n.r.) acceptã câte puþin”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Dupã incidentul cu Transgaz, Ministerul Energiei a solicitat

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

conducerii CEH o notã justificativã privind plãþile efectuate.

Nu este o surprizã pentru nimeni faptul cã societatea nu dispune de fondurile necesare pentru plata facturilor. Furnizorii de servicii ºi materiale apeleazã la instanþe în speranþa de a-ºi recupera banii de la societatea energeticã. Ba mai mult, date financiare ale ministerului de resort aratã cã activul contabil net al Complexul Energetic Hunedoara este de minus douã miliarde.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Atenþionãri pentru iubitorii de rafting ºi nu numai

oartea unui M ghid pe Jiu, în timp ce se afla la rafting în Defileul Jiului, i-a determinat pe cei din Parcul Naþional Defileul Jiului sã facã unele avertizãri.

De fapt, cei care ajuns în aria protejatã sunt sfãtuiþi, sã se organizeze ºi sã anunþe, pe cât posibil rangerii, despre intenþiile lor.

Potrivit celor de la Parcul Naþional Defileul Jiului, pe râul Jiu, imediat dupã podul Dumitra, unde sunt amenajãrile hidrotehnice, „s-au efectuat lucrãri, nefinalizate, de modificare a albiei, în cadrul proiectului de amenajare hidrotehnicã, a râului

Jiu, pe o porþiune de aproximativ 400 m, iar în aceastã perioadã debitul este crescut, optim pentru rafting”, se aratã în comunicat.

Totuºi, rangerii ne spun ce avem de fãcut, dacã ajungem în zonã. „Înainte de a iniþia o aventurã, vã rugãm sã vã informaþi direct de la Romsilva, Administraþia Parcului Naþional

Defileul Jiului sau la sursele de informare ale altor entitãþi, cum ar fi Apele Române, Salvamont .

Organizarea de manifestãri sportive, culturale, ori tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fãrã acordul administratorului, ori custodelui ariei, se sancþioneazã contravenþional cu amendã de la 3.000 la 6.000 de lei, pentru persoane fizice ºi de la 25.000 la 30.000 de lei pentru persoanele juridice”, avertizeazã rangerii Parcului Naþional Defileul Jiului.

Reamintim cã un bãrbat de 42 de ani ºi-a pierdut viaþa în apele învolburate ale Jiului, la finele sãptãmânii trecute, Alte opt persoane au avut nevoie de ajutorul salvatorilor mon-

tani pentru a fi recuperate de pe stâncile din defileu.

Accidentul a avut loc în apropiere de Lainici, iar barca în care se afla victima, împreunã cu alti opt temerari, a fost rãsturnatã de apele învolburate ale Jiului.

La sesiunea de rafting au participat 18 persoane împãrþite în douã bãrci, iar plecarea s-ar fi fãcut din apropiere de Petroºani.

nchetã în cazul accidentului A de rafting

Secretarul de Stat Raed Arafat a cerut o anchetã în cazul accidentului mortal de rafting din Defileul Jiului. Oficialul vrea sã afle de ce a fost trimisã o ambulanþã de la Târgu Jiu ºi nu de la Petroºani, pentru cã

tragedia a avut loc la circa 14 kilometri de Petroºani. Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara n-a primit nici o solicitare pentru a interveni la accident.

Unul dintre motivele pentru care s-a trimis o ambulanþã de la circa 30 de kilometri depãrtare ar fi legat de informaþiile oferite de cei care au cerut ajutor prin 112. Aceºtia nu ar fi furnizat locaþia exactã ºi nici informaþii

detaliate, astfel cã s-ar fi creat confuzie.

Un alt motiv ar fi ºi cã ambulanþa a plecat de la Târgu-Jiu pentru cã exista riscul ca Hunedoara sã nu aibã disponibilã o autospecialã sanitarã cu medic ºi s-ar fi pierdut timp. În acest caz a fost deschisã ºi o investigaþie penalã pentru ucidere din culpã.

Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE

Condamnaþi la ani grei de puºcãrie ei patru hunedoreni C care acostau elevi de liceu ori adulþi aflaþi în stare de ebrietate ºi apoi îi tâlhãreau au fost condamnaþi la închisoare.

Decizia instanþei de fond nu este defintivã.

Magistraþii Judecãtoriei Hunedoara i-au condamnat pe suspecþi la pedepse cuprinse între 1 an ºi zece luni ºi 5 ani ºi douã luni de închisoare pentru tâlhãrie.

Cea mai mare condamnare a primit-o Roman Denis-Florin, judecãtorii stabilind o pedeapsã de 3 ani

închisoare la care au adãugat un spor obligatoriu de 2 ani ºi 2 luni închisoare, astfel cã în final va avea de executat 5 ani ºi 2 luni închisoare.

Ionaºcu Adrian Florin a primit tot 3 ani de închisoare iar cu tot cu sporul de pedeapsã ar urma sã stea în puºcãrie 3 ani ºi 4 luni. Al treilea membru al grupãrii, Manolea MariusVoina, a fost condamnat la 3 ani, 10 luni ºi 20 de zile închisoare iar pedeapsa cea mai blândã a primit-o ªofron Robert Andrei.

Judecãtoria Hunedoara la condamnat la 1 an ºi

6 luni închisoare la care s-a adãugat un spor obligatoriu de 4 luni închisoare ºi a rezultat o pedeapsã de 1 an ºi 10 luni închisoare.

Indivizii vor trebui sã achite ºi despãgubiri, poliþiºtii ºi procurorii stabilind cã au fãcut nu mai puþin de zece victime.

Conform anchetatorilor, faptele comise de grupare au avut loc în noiembrie ºi decembrie 2017, pe raza municipiului Hunedoara, atât pe timp de noapte cât ºi pe timp de zi.

Cei patru tineri, purtând glugi trase pe cap ºi având feþele acoperite cu eºarfe,

au acostat mai multe persoane pe care, prin exercitarea de violenþe, le-au deposedat de bunuri de valoare, în special telefoane mobile ºi bani.

Victimele nu erau alese la întâmplare: acestea erau urmãrite ºi proveneau din rândul minorilor, în special elevi cu vârste cuprinse între

8 ºi 15 ani, care erau preluaþi în momentul în care ieºeau de la ºcoalã ºi din rândul persoanelor ce obiºnuiesc sã consume cantitãþi mari de alcool. Cei patru îºi atacau victimele din spate, dupã ce le forþau sã meargã în locuri izolate le deposedau de bunuri ºi bani.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Momârlanii au venit la hram, pe Sãlãtruc

constrcuþie de lemn, veche, joasã O ºi cu geamuri mici, un pridvor în faþã, înconjuratã de cruci de lemn ºi tablã ºi cântece bisericelºti.

Aºa era luni dimineaþã biserica de pe Sãlãtruc. Am dat un mic ocol ºi pe unul dintre geamuri, unul dintre slujitori a scos cãdelniþa cu tãmâie.

Fumul s-a împrãºtiat ºi în afara lãcaºului, iar împreunã cu mireasma florilor ce au înflorit în copaci, au creat atmosfera de sãrbãtoare, completatã cu vocile celor ce cântau în bisericuþã.

Una dintre cele mai vechi biserici din Valea Jiului, cea de pe Sãlãtruc, a cãrui hram

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Mina Petrila RÃMÂNE FÃRÃ LICENÞÃ

M este prãznuit de Sfântul Gheorghe, a fost luni dimineaþã în sãrbãtoare.

Zeci de localnici, majoritatea momârlani, care stau în cãtunul de la poalele Parângului au venit. Cei mai mulþi au îmbrãcat straie populare ºi au ajuns, care mai repede, care mai târziu, în bisericuþa micuþã.

I-am gãsit la slujbã, cântând alãturi de preot ºi închinându-se cu

Au rãmas fãrã permis de conducere iteza a fost unul dintre V motive, unii dintre ºoferi fiind prinºi de poliþiºti circulând cu peste 200 de kilometri pe orã.

De altfel recordul negativ a fost stabilit pe autostrada A1 Deva – Nãdlac, un conducãtor fiind prins de radar circulând cu 236 km pe orã.

Alþi 39 de ºoferi au rãmas pietoni fiind prinºi pe circulând cu viteze mult mai mari decât limita impusã pe autostradã. ”Viteza maximã a fost înregistratã la data de 20 aprilie a.c., la ora 18.48, la kilometrul 554 al Autostrãzii A1 Deva-Nãdlac, când poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 25 de ani, din Berlin, Germania, care conducea cu viteza de 236 km/h”, informeazã IGPR. Toþi conducãtorii auto depistaþi au fost sancþionaþi contravenþional cu amenzi între 1.305 ºi 2.900 de lei.

De asemenea, ca mãsurã complementarã, le-au fost reþinute permisele de conducere, pentru 90 de zile.

Maximilian GÂNJU

sfialã. Afarã, încã soseau gospodinele. „E hramul bisericii ºi am venit. Nimeni din zona noastrã nu lipseºte. Pentru cã este hramul ºi suntem de aici, de aproape. Eu chiar am aici pãrinþii îngropaþi în acest cimitir”, a spus una dintre femeile care se grãbeau la slujbã. Înãuntru intri plecat, pentru cã vechea bisericã a fost construitã joasã, aºa încât credincioºii sã se aplece când pãºesc în casa Domnului.

Biserica de pe Sãlãtruc este una dintre cele mai vechi aºezãminte culturale din

ina Petrila va fi consideratã efectiv închisã în scurt timp, iar apoi urmeazã procedurile potrivit cãrora va fi ridicatã licenþa de exploatare a zãcãmântului.

zona noastrã ºi, fiind construitã din lemn, aici au loc slujbe, cu precãdere, la sfârºitul sãptãmânii, de Paºti, sau la hram. În cãtunul Sãlãtruc al municipiului Petroºani se înalþã o bisericuþã de lemn, cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, ridicatã, cel mai probabil, în anii 1788 – 1790.

Construcþia este specificã zonei de munte, cu pereþi care

Universitatea Petroºani a primit o distincþie de la A.S.E. niversitatea din UPetroºani a primit o Diplomã ºi Medalia Meritul Universitar “Nicolae Xenopol” de la Academia de Studii Economice.

Distincþia a fost acordatã pentru activitãþile întreprinse de corpul profesoral de la Universitatea din Petroºani în ceea ce priveºte învãþãmântul.

“Universitatea a fost medaliatã la aniversarea a 105 ani de învãþãmânt superior de la ASE. Dupã anul 2016 Senatul Universitãþii Academiei de Studii Economice a instituit o Medalia Meritul Universitar „Nicolae Xenopol” ºi Diploma, care se acordã unor

înscriu acelaºi traseu dreptunghiular clasic, cu un mic privdor închis. În 1981, lãcaºul a fost tencuit la interior ºi repictat, sacrificându-se astfel puþinele fragmente murale.

Biserica se aflã în curtea unui cimitir, care, de Paºti se animeazã, pentru cã aici, localnicii împodobesc crucile, primenesc mormintele ºi încing, în perioada Pascalã, nedeia.

Diana MITRACHE

universitãþi care au crescut prestigiul învãþãmântului superior, economic.

Cu aceastã ocazie au primit aceastã înaltã distincþie 16 universitãþi din România, Universitatea din Petroºani regãsindu-se printre cele 16 universitãþi care au fost apreciate pentru calitatea învãþãmântului superior. Este o recunoaºtere a eforturilor depuse de cãtre cadrele didactice ºi studenþi, de conducerea academicã a universitãþii în creºterea vizibilitãþii instituþiei de învãþãmânt superior pe plan naþional ºi internaþional, creºterea colaborãrii universitãþii cu mediul academic ºi mediul economic”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

105 ani s-au scurs de la punerea bazelor Academiei de Studii Economice de la Bucureºti.

Monika BACIU

Au fost discuþii cu privire la clãdirile ce rãmân nedemolate ºi acum, cei care se ocupã cu închiderea perimetrului fostei

exploatãri spun care sunt paºii urmãtori. „Se fac ultimele retuºuri pentru recepþia finalã.

Urmeazã predarea lucrãrii de cãtre antreprenor, societãþii de închideri ºi emiterea actului normativ care sã stabileascã închisã definitiv mina Petrila, pentru a putea fi anulate concesiunea ºi licenþa de exploatare ºi de predare a amplasamentului,

Oameni din Vale care au înfãptuit Unirea D

oi plugari din Petroºani ºi Uricani, un învãþãtor din Lupeni, un medic din Petroºani, preoþi ºi mai mulþi mineri au plecat acum 100 de ani pe drumul spre Alba Iulia, la înfãptuirea Unirii.

Pe toþi i-au identificat istoricii contemporani ºi la Vulcan existã o listã completã cu numele celor ce au ajuns atunci în Capitala Unirii, Alba Iulia. Sunt nume cu care ne mândrim ºi, drept dovadã edilii din Vulcan le-au afiºat în sediul primãriei. Peste 170 de nume sunt înscrise acolo, toþi bãrbaþi din judeþul Hunedoara, a cãror memorie va fi astfel pãstratã. Totul, în anul centenarului, când ºi la Vulcan, în Pasul Vâlcan, vor avea loc câteva manifestãri cu acest prilej. „În primul rând, trebuie sã spun cã eroi sunt ºi cei care au înfãptuit Unirea, nu doar cei care au cãzut în luptele. În acest sens, am cãutat în toate documentele istorice ºi am gãsit toþi reprezentanþii Vãii Jiului, care au participat, cu drept de vot, la Marea Unire de la Alba Iulia, dar ºi pe cei din judeþul Hunedoara. Vrem

aºa cum a fost el solicitat, administraþiei publice de la Petrila”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Amplasamentul urmeazã sã fie preluat de cei din

administraþia localã. Acolo vor fi mai multe clãdiri ce vor fi reabilitate ºi li se va schimba destinaþia, însã, la fel de important, este ºi drumul de centurã. „Vom reabilita drumul de

astfel sã putem astfel sã informãm opinia publicã despre aceste personalitãþi, care au fãcut întradevãr Unirea.

Este o onoare sã facem acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care a afiºat aceste nume pe holul primãriei.

Vor fi manifestãri în Pasul Vâlcan , iar din Valea Jiului vor fi delegaþi ce vor pleca acum, dupã 100 de ani, la Alba Iulia. Este anul centenarului ºi memoria celor care au fãcut posibilã România de azi, va comemoratã aºa cum se cuvine.

Diana MITRACHE

De 1 Mai la Cinematograful Victoria P

etroºãnenii, ºi nu numai, pot petrece ziua de 1 Mai la cinematograful din Petroºani.

Aici vor avea loc proiecþii în prima zi a lunii mai, atunci când se sãrbãtoreºte Ziua Muncii.

Angajaþii Cinematografului Victoria sãrbãtoresc ziua muncii prin muncã, oferindu-le cinefililor posibilitatea de a viziona mai multe pelicule.

Astfel, luni 1 mai, la Cinematograful Victoria din Petroºani vor rula proiecþii atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi,

dupã urmãtorul program: Marþi, 1 mai Ora 11:00 – Raþã, raþã, gâscan / Duck Duck Goose (3D) – Animaþie – A.G. – Preþ bilet 15 lei copii, 20 lei adulþi Ora 12:30 – Raþã, raþã, gâscan / Duck Duck Goose (3D) – Animaþie – A.G. – Preþ bilet 15 lei copii, 20 lei adulþi Ora 14.00 – “Aventuri fara pereche” (2D) – Animatie – A.G. – Pret bilet 15 lei Ora 17:00 – “Avengers – Rãzbunãtorii: Rãzboiul infinitului (3D) – Acþiune, Aventuri, SF – AP -12 – Pret bilet 20 lei

Ora 20:00 – “Avengers – Rãzbunãtorii: Rãzboiul infinitului (3D) – Acþiune, Aventuri, SF – AP -12 – Pret bilet 20 lei Cinematograful Victoria din Petroºani a fost redat circuitului la sfârºitul lunii martie, iar de atunci, sute de cinefili i-au trecut pragul.

Monika BACIU

centurã ºi vom face împrejmuirea acestuia.

Caietul de sarcini este elaborat þi urmeazã a fi încãrcat în SEAP pentru a primi unda verde pentru licitaþie ºi, la finele lunii iunie, începutul lunii iulie, sã demarãm lucrãrile în teren”, a mai spus directorul tehnic de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Vineri, 30 octombrie 2015, la ora 10,00 a fost scos ultimul vagonet de huilã de la mina Petrila.

Amplasamentul nu va mai servi niciodatã ca exploatare de huilã, iar edilii sperã sã redreseze zona, prin evenimente culturale.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Momârlanii au venit la hram, pe Sãlãtruc

constrcuþie de lemn, veche, joasã O ºi cu geamuri mici, un pridvor în faþã, înconjuratã de cruci de lemn ºi tablã ºi cântece bisericelºti.

Aºa era luni dimineaþã biserica de pe Sãlãtruc. Am dat un mic ocol ºi pe unul dintre geamuri, unul dintre slujitori a scos cãdelniþa cu tãmâie.

Fumul s-a împrãºtiat ºi în afara lãcaºului, iar împreunã cu mireasma florilor ce au înflorit în copaci, au creat atmosfera de sãrbãtoare, completatã cu vocile celor ce cântau în bisericuþã.

Una dintre cele mai vechi biserici din Valea Jiului, cea de pe Sãlãtruc, a cãrui hram

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Mina Petrila RÃMÂNE FÃRÃ LICENÞÃ

M este prãznuit de Sfântul Gheorghe, a fost luni dimineaþã în sãrbãtoare.

Zeci de localnici, majoritatea momârlani, care stau în cãtunul de la poalele Parângului au venit. Cei mai mulþi au îmbrãcat straie populare ºi au ajuns, care mai repede, care mai târziu, în bisericuþa micuþã.

I-am gãsit la slujbã, cântând alãturi de preot ºi închinându-se cu

Au rãmas fãrã permis de conducere iteza a fost unul dintre V motive, unii dintre ºoferi fiind prinºi de poliþiºti circulând cu peste 200 de kilometri pe orã.

De altfel recordul negativ a fost stabilit pe autostrada A1 Deva – Nãdlac, un conducãtor fiind prins de radar circulând cu 236 km pe orã.

Alþi 39 de ºoferi au rãmas pietoni fiind prinºi pe circulând cu viteze mult mai mari decât limita impusã pe autostradã. ”Viteza maximã a fost înregistratã la data de 20 aprilie a.c., la ora 18.48, la kilometrul 554 al Autostrãzii A1 Deva-Nãdlac, când poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 25 de ani, din Berlin, Germania, care conducea cu viteza de 236 km/h”, informeazã IGPR. Toþi conducãtorii auto depistaþi au fost sancþionaþi contravenþional cu amenzi între 1.305 ºi 2.900 de lei.

De asemenea, ca mãsurã complementarã, le-au fost reþinute permisele de conducere, pentru 90 de zile.

Maximilian GÂNJU

sfialã. Afarã, încã soseau gospodinele. „E hramul bisericii ºi am venit. Nimeni din zona noastrã nu lipseºte. Pentru cã este hramul ºi suntem de aici, de aproape. Eu chiar am aici pãrinþii îngropaþi în acest cimitir”, a spus una dintre femeile care se grãbeau la slujbã. Înãuntru intri plecat, pentru cã vechea bisericã a fost construitã joasã, aºa încât credincioºii sã se aplece când pãºesc în casa Domnului.

Biserica de pe Sãlãtruc este una dintre cele mai vechi aºezãminte culturale din

ina Petrila va fi consideratã efectiv închisã în scurt timp, iar apoi urmeazã procedurile potrivit cãrora va fi ridicatã licenþa de exploatare a zãcãmântului.

zona noastrã ºi, fiind construitã din lemn, aici au loc slujbe, cu precãdere, la sfârºitul sãptãmânii, de Paºti, sau la hram. În cãtunul Sãlãtruc al municipiului Petroºani se înalþã o bisericuþã de lemn, cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, ridicatã, cel mai probabil, în anii 1788 – 1790.

Construcþia este specificã zonei de munte, cu pereþi care

Universitatea Petroºani a primit o distincþie de la A.S.E. niversitatea din UPetroºani a primit o Diplomã ºi Medalia Meritul Universitar “Nicolae Xenopol” de la Academia de Studii Economice.

Distincþia a fost acordatã pentru activitãþile întreprinse de corpul profesoral de la Universitatea din Petroºani în ceea ce priveºte învãþãmântul.

“Universitatea a fost medaliatã la aniversarea a 105 ani de învãþãmânt superior de la ASE. Dupã anul 2016 Senatul Universitãþii Academiei de Studii Economice a instituit o Medalia Meritul Universitar „Nicolae Xenopol” ºi Diploma, care se acordã unor

înscriu acelaºi traseu dreptunghiular clasic, cu un mic privdor închis. În 1981, lãcaºul a fost tencuit la interior ºi repictat, sacrificându-se astfel puþinele fragmente murale.

Biserica se aflã în curtea unui cimitir, care, de Paºti se animeazã, pentru cã aici, localnicii împodobesc crucile, primenesc mormintele ºi încing, în perioada Pascalã, nedeia.

Diana MITRACHE

universitãþi care au crescut prestigiul învãþãmântului superior, economic.

Cu aceastã ocazie au primit aceastã înaltã distincþie 16 universitãþi din România, Universitatea din Petroºani regãsindu-se printre cele 16 universitãþi care au fost apreciate pentru calitatea învãþãmântului superior. Este o recunoaºtere a eforturilor depuse de cãtre cadrele didactice ºi studenþi, de conducerea academicã a universitãþii în creºterea vizibilitãþii instituþiei de învãþãmânt superior pe plan naþional ºi internaþional, creºterea colaborãrii universitãþii cu mediul academic ºi mediul economic”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

105 ani s-au scurs de la punerea bazelor Academiei de Studii Economice de la Bucureºti.

Monika BACIU

Au fost discuþii cu privire la clãdirile ce rãmân nedemolate ºi acum, cei care se ocupã cu închiderea perimetrului fostei

exploatãri spun care sunt paºii urmãtori. „Se fac ultimele retuºuri pentru recepþia finalã.

Urmeazã predarea lucrãrii de cãtre antreprenor, societãþii de închideri ºi emiterea actului normativ care sã stabileascã închisã definitiv mina Petrila, pentru a putea fi anulate concesiunea ºi licenþa de exploatare ºi de predare a amplasamentului,

Oameni din Vale care au înfãptuit Unirea D

oi plugari din Petroºani ºi Uricani, un învãþãtor din Lupeni, un medic din Petroºani, preoþi ºi mai mulþi mineri au plecat acum 100 de ani pe drumul spre Alba Iulia, la înfãptuirea Unirii.

Pe toþi i-au identificat istoricii contemporani ºi la Vulcan existã o listã completã cu numele celor ce au ajuns atunci în Capitala Unirii, Alba Iulia. Sunt nume cu care ne mândrim ºi, drept dovadã edilii din Vulcan le-au afiºat în sediul primãriei. Peste 170 de nume sunt înscrise acolo, toþi bãrbaþi din judeþul Hunedoara, a cãror memorie va fi astfel pãstratã. Totul, în anul centenarului, când ºi la Vulcan, în Pasul Vâlcan, vor avea loc câteva manifestãri cu acest prilej. „În primul rând, trebuie sã spun cã eroi sunt ºi cei care au înfãptuit Unirea, nu doar cei care au cãzut în luptele. În acest sens, am cãutat în toate documentele istorice ºi am gãsit toþi reprezentanþii Vãii Jiului, care au participat, cu drept de vot, la Marea Unire de la Alba Iulia, dar ºi pe cei din judeþul Hunedoara. Vrem

aºa cum a fost el solicitat, administraþiei publice de la Petrila”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Amplasamentul urmeazã sã fie preluat de cei din

administraþia localã. Acolo vor fi mai multe clãdiri ce vor fi reabilitate ºi li se va schimba destinaþia, însã, la fel de important, este ºi drumul de centurã. „Vom reabilita drumul de

astfel sã putem astfel sã informãm opinia publicã despre aceste personalitãþi, care au fãcut întradevãr Unirea.

Este o onoare sã facem acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care a afiºat aceste nume pe holul primãriei.

Vor fi manifestãri în Pasul Vâlcan , iar din Valea Jiului vor fi delegaþi ce vor pleca acum, dupã 100 de ani, la Alba Iulia. Este anul centenarului ºi memoria celor care au fãcut posibilã România de azi, va comemoratã aºa cum se cuvine.

Diana MITRACHE

De 1 Mai la Cinematograful Victoria P

etroºãnenii, ºi nu numai, pot petrece ziua de 1 Mai la cinematograful din Petroºani.

Aici vor avea loc proiecþii în prima zi a lunii mai, atunci când se sãrbãtoreºte Ziua Muncii.

Angajaþii Cinematografului Victoria sãrbãtoresc ziua muncii prin muncã, oferindu-le cinefililor posibilitatea de a viziona mai multe pelicule.

Astfel, luni 1 mai, la Cinematograful Victoria din Petroºani vor rula proiecþii atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi,

dupã urmãtorul program: Marþi, 1 mai Ora 11:00 – Raþã, raþã, gâscan / Duck Duck Goose (3D) – Animaþie – A.G. – Preþ bilet 15 lei copii, 20 lei adulþi Ora 12:30 – Raþã, raþã, gâscan / Duck Duck Goose (3D) – Animaþie – A.G. – Preþ bilet 15 lei copii, 20 lei adulþi Ora 14.00 – “Aventuri fara pereche” (2D) – Animatie – A.G. – Pret bilet 15 lei Ora 17:00 – “Avengers – Rãzbunãtorii: Rãzboiul infinitului (3D) – Acþiune, Aventuri, SF – AP -12 – Pret bilet 20 lei

Ora 20:00 – “Avengers – Rãzbunãtorii: Rãzboiul infinitului (3D) – Acþiune, Aventuri, SF – AP -12 – Pret bilet 20 lei Cinematograful Victoria din Petroºani a fost redat circuitului la sfârºitul lunii martie, iar de atunci, sute de cinefili i-au trecut pragul.

Monika BACIU

centurã ºi vom face împrejmuirea acestuia.

Caietul de sarcini este elaborat þi urmeazã a fi încãrcat în SEAP pentru a primi unda verde pentru licitaþie ºi, la finele lunii iunie, începutul lunii iulie, sã demarãm lucrãrile în teren”, a mai spus directorul tehnic de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Vineri, 30 octombrie 2015, la ora 10,00 a fost scos ultimul vagonet de huilã de la mina Petrila.

Amplasamentul nu va mai servi niciodatã ca exploatare de huilã, iar edilii sperã sã redreseze zona, prin evenimente culturale.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Senatorul Cristian Resmeriþã, despre al treilea mandat ristian Resmeriþã face o radiografie a politicii C din România. Acesta se aflã la al treilea mandat de parlamentar. Primul mandat de parlamentar l-a obþinut la vârsta de 28 de ani, fiind la acel moment unul dintre cei mai tineri deputaþi pe care i-a avut România.

“La 28 de a fost primul mandat. Am fost unul dintre cei mai tineri deputaþi pe care i-a avut vreodatã România, în istorie ºi în momentul de faþã, ca senator, sunt unul dintre cei mai tineri senatori pe care

activeazã în Parlament.

“Sunt de 9 ani, este al 10-lea an de când lucrez la Bucureºti. În momentul în care am ajuns la Bucureºti, la începutul anului 2009, PSD a fost în opoziþie foarte multã vreme. Eu ºtiu ce înseamnã sã fi în opoziþie ºi ºtiu ce înseamnã sã fi la putere.

Oamenii pe mine nu m-au votat sã fiu senator nici la putere, nici în opoziþie, m-au votat sã fiu senator ºi sã îi reprezint. Datoria oricãrui parlamentar este sã reprezinte zona în care a fost ales, indiferent dacã a fost în opoziþie sau la putere. Eu am

i-a avut România vreodatã.

Este o chestiune onorantã.

Am luat totul ca pe o mare responsabilitate ºi în fiecare zi a activitãþii pe care am avut-o, am încercat sã fac tot ceea ce este posibil pentru a nu mã face de râs nici pe mine ºi nici zona pe care o reprezint”, a spus Cristian Resmeriþã, senator PSD, la o emisiune de radio de la MONDO FM. Alegãtorii i-au acordat votul de încrede încã de douã ori, acum Cristian Resmeriþã fiind senator. Politica s-a schimbat în cei 10 ani de când Cristian Resmeriþã

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA ANUNÞ

In temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 27.04.2018, orele 11,00, va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unei Diplome de EXCELENÞÃ; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2018; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea raportului asupra situaþiei gestionãrii bunurilor Consiliului Judeþean Hunedoara la 31 decembrie 2017; 4. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pe trimestrul I 2018; 5. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor interne

ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul I 2018; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli al Bibliotecii Judeþene “Ovid Densuºianu“ Hunedoara - Deva, pe anul 2018; 7. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2018 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea trecerii unui imobil din domeniul public al judeþului Hunedoara în domeniul public al Municipiului Orãºtie; 9. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 10. Proiect de hotãrâre privind constatarea pierderii calitãþii de membru al Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã Hunedoara de cãtre domnul Rãdoane Alin Cãtãlin ºi validarea domnului Lazãr Ioan; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Universitatea ”Politehnica” din Timiºoara, Facultatea de Inginerie Hunedoara în vederea realizãrii în comun a unui proiect de interes

reuºit sã aduc bani, sã obþin anumite rezultate pentru Valea Jiului chiar ºi în opoziþie fiind. Dacã ai puþinã intelingenþã, puþinã diplomaþie ºi puþin noroc se pot face lucruri bune pentru zonã.

Politica s-a schimbat în cei 10 ani, s-au schimbat ºi politicienii. În momentul de faþã sunt mulþi oameni tineri, mulþi oameni noi, suflul este altul”, a mai spus sursa citatã.

Senatorul a mai precizat cã în ultimul an salariile au crescut, asta datoritã mãsurilor fiscale implementate de guvernul PSD. Monika BACIU

judeþean; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea închiderii temporare a circulaþiei rutiere pe drumul judeþean DJ 685 pe tronsonul amonte Baraj Gura Apelor de la km.33+290; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbanã Durabilã pentru realizarea proiectului de dezvoltare zonalã ”Linie verde de autobuze electrice între Petrila – Petroºani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani GREEN LINE Valea Jiului”; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2018; 15. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2017 ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare prevãzute în bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2018; 16. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, modificarea programului de investiþii anexã la buget, precum ºi virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol al bugetului, pe anul 2018.

Intocmit, Responsabil desemnat pentru relaþia cu societatea civilã Cj. Cordunianu Nicoleta

Creºterea inflaþiei scoate banii din buzunare fectele creºterii E inflaþiei în România le-ar putea

resimþi petrilenii, începând cu anul viitor.

Taxele ºi impozitele locale de la Petrila ar putea creºte începând de anul viitor. Este vorba de o indexare a valorii acestora cu rata inflaþiei, adicã 1,34%.

“Conform dispoziþiilor art. 491 din Legea nr.

227/2015 privind Codul Fiscal, avem obligaþia de a adopta o hotãrâre cu privire la indexarea oricãrui impozit sa a oricãrei taxe locale, care constã într-o anumitã sumã în lei sau care este stabilitã pe baza unei anumite sume în lei, pânã la data de 30.04.2018. Consultând

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

site-ul oficial al Ministerului Finanþelor Publice, propun a se utiliza ca ºi procent de indexare rata inflaþiei de 1,34%, pentru impozitele ºi taxele de perceput în anul 2016”, susþine Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

Noile modificãri aduse la valoarea ºi taxelor locale de la Petrila vor intra în vigoare începând de anul viitor. România are cea mai mare inflaþie din Uniunea Europeanã. Politica fiscalã dusã de Guvern a dus la creºterea inflaþiei în România, iar contribuabilii sunt cei mai afectaþi. ªedinþa de Consiliu Local în care se va decide indexarea taxelor ºi impozitelor locale va avea loc în data de 25 aprilie.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018

Universitatea Petroºani – pilon pentru dezvoltarea Vãii Jiului U

niversitatea din Petroºani reprezintã un pilon important pentru dezvoltarea viitoare a Vãii Jiului. Zona se confruntã cu o restructurare a domeniului minier, domeniu care a consacrat traiul de aici.

Viitorul stã între minerit ºi alternative. În acest sens, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului au participat, la Bucureºti, la o întâlnire pe tema platformei destinatã zonelor miniere aflate în tranziþie.

“Am fost la o reuniune la Guvernul României prezidatã de doamna ministru Rovana Plumb pentru gãsirea unor soluþii ºi alternative finanþate de Uniunea Europeanã pentru zonele miniere defavorizate sau pentru zonele miniere aflate în tranziþie, cu exemplu concret Valea Jiului. Se pot crea condiþii pen-

tru o finanþare europeanã. Universitatea, prin potenþialul ei intelectual, prin specialiºtii pe care îi are poate oferi soluþii ºi alternative pentru Valea Jiului. Nu numai soluþii de a înlocui ceea ce existã ºi anume activitatea minierã, ci chiar de a crea sau a da variante de exploatare neconvenþionalã a resurselor de cãrbune, cu ajutorul tehnologii moderne sau tehnologii alternative de exploatare a acestor resurse ºi soluþii pentru atragerea de investitori în aceastã zonã. Investitorii care

sã facã în aºa fel încât sã revigoreze activitatea dintr-o zonã atât de frumoasã ºi puþin valorificatã aºa cum este ºi Valea Jiului”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Se pot folosi tehnologii moderne pentru extragerea cãrbunelui ºi prelucrarea acestuia. Dascãlii de la Universitatea din Petroºani au expertiza necesarã pentru a oferi astfel de soluþii.

Problema este punerea lor în practicã, noile tehnologii fiind costisitoare, iar companiile

miniere nu deþin astfel de resurse.

“Cãrbunele poate fi exploatat prin gazeificare, se se încerce o lichefiere a cãrbunelui, sunt ºi alte soluþii care în colaborare cu specialiºti din þarã ºi din strãinãtate sã rentabilizeze aceastã resursã energeticã. De asemenea, se pune problema ºi de reducerea poluãrii de termocentrale, Paroºeniul este cea mai avansatã în acest sens. Urmeazã alternative ºi soluþii ºi pentru Mintia”, a mai subliniat sursa citatã.

Principala activitate, în viitor, nu va mai fi

Premiile concursului “Fii star în þara ta” pleacã la Craiova ºi Lupeni ute de copii au participat S la concursul naþional de muzicã „Fii star în þara ta”.

Juriul a desemnat laureaþii celei de-a V-a ediþii.

Juriul format din specialiºti în domeniul educaþiei muzicale, condus de apreciata solistã de muzicã popularã Anamaria German a desemnat ºi câºtigãtorii ediþiei a V-a a Festivalului ”Fii star în þara ta!”. Cele trei trofee pleacã la Craiova ºi Lupeni. astfel, câºtigãtorii marelui premi pe principalele secþiuni sunt Andreea Dobre din Lupeni, Briana Dumitru din Craiova ºi Daria Cojocaru din Craiova. În plus, au fost acordate premii I, II ºi III pentru fiecare categorie de concurs.

”Doresc sã-i felicit pe toþi cei care au evoluat pe scenã în aceste trei zile frumoase care au transformat Vulcanul în Capitala muzicalã a României.

Evident, felicitãri în plus li se cuvine câºtigãtorilor, dar ºi îndrumãtorilor acestor tineri talentaþi care ne-au demonstrat ºi la ediþia din acest an a concursului nostru artistic faptul cã sunt cu adevãrat staruri în þara lor. Le mulþumesc tuturor celor

care au participat, într-un fel sau altul la acest eveniment cultural ºi artistic”, a declarat Cãtãlin Þugulea, directorul Festivalului ”Fii star în þara ta!” ºi iniþiatorul acestui proiect cultural.

Municipiul Vulcan a fost la finalul sãptãmânii trecute capitalã culturalã. De cinci ani, aici are loc festivalul concurs “Fii star în þara ta”.

Monika BACIU

producþia de cãrbune, susþin cei de la Universitate. Valea Jiului trebuie sã gãseascã alternative viabile ºi sã le valorifice.

“Având în vedere trendul de a reduce exploatarea cãrbunelui, nu cred cã principala activitate în viitorul Vãii Jiului va fi extragerea cãrbunelui. Bineînþeles, ea trebuie sã continue deoarece cãrbunele este o sursã de energie care ajutã la independenþa energeticã a României ºi la rezolvarea unor probleme de alimentare cu alimentare cu energie electricã atunci când este frig, când datoritã temperaturilor foarte scãzute s-ar putea ca hidrocentralele sã nu poatã funcþiona, ºi atunci singura energie viabilã este cãrbunele,

aºa cum s-a mai demonstrat. Trebuie sã gândim pentru Valea Jiului ºi alte alternative economice, iar asta înseamnã turism ºi pentru asta trebuie deschise ºi cele douã cãi care leagã Valea Jiului de celelalte zone, ºi aici vorbim de drumul spre Herculane ºi drumul spre Transalpina, fãrã de care o dezvoltare realã nu poate exista”, a mai declarat rectorul Universitãþii din Petroºani.

Experienþa dascãlilor de la Universitatea din Petroºani poate fi folositã pentru a dezvolta Valea Jiului, astfel încât trecerea de la exploatarea cãrbunelui la alte alternative economice sã nu fie una bruscã, care sã creeze probleme sociale.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 24 Aprilie 2018