Cronica vaii jiului nr 1552, vineri 20 aprilie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1552

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Aprilie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ce-ai fãcut, mã, Nica, mã?

Când face CEH angajãri ºi transferuri de la SNIM?

S

erviciile de sistem sunt cele care þin pe loc angajãrile de la cele douã mine care au nevoie de personal, din cadrul CEH. Potrivit liderilor de sindicat, aceste angajãri în subteran aºteaptã ca serviciile de sistem sã fie aprobate în 25 aprilie de ANRE, care sã dea ºi un preþ rezonabil pentru Kwatt. Abia apoi se pot face calcule cu privire la numãrul angajaþilor pe care sã îi suporte bugetul.

Este nevoie de mineri în douã unitãþi miniere: Lupeni ºi Vulcan, însã, existã ºi posibilitatea ca o parte sã fie transferaþi de Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului. Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele spune cã, dupã 25 aprile se va vorbi clar despre perioada de angajãri. „Totul depinde de acest preþ pe care ANRE îl va agrea pentru Kwatt.

Practic, aprobarea serviciilor de sistem va putea genera ºi numãrul de angajãri posibile, pentru cã avem nevoie de personal la unitãþile miniere”, a spus Darius Cîmpean.

Ultimele amgajãri au fost fãcute în vara anului trecut, iar acum urmeazã sã se anjazeze mineri ºi la mina Vulcan ºi la Livezeni La sfârºitul anului trecut, 496 de mineri au plecat din sistem, de la minele viabile, iar majoritatea aveau vârsta de pensionare, adicã 45 de ani. Angajãrile ar ajuta mult în subteran, unde au rãmas descoperite multe posturi.

Diana MITRACHE

I

nstanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins solicitarea lui Petre Nica, fost director general adjunct al CEH de anulare a actului prin care Consiliul de Administraþie al CEH a decis concedierea sa, prin desfiinþarea postului de director general adjunct. Procesul a început în luna august a anului trecut, iar la termenul de miercuri instanþa s-a pronunþat în defavoarea fostului director general adjunct. >>> PAGINA A 3-A

2018- Anul Grãdiniþei IG Duca D

e peste 10 ani, copiii din zona centralã a oraºului, care între timp au devenit adolescenþi, aºteaptã momentul în care grãdiniþa IG Duca sã fie deschisã.

Evenimentul s-ar putea produce în acest an, însã, deocamdatã, nu se ºtie dacã clãdirea va fi gata pânã când începe noul an ºcolar, la toamnã. Totuºi, edilii sunt, de aceastã datã, mult mai optimiºti.

„Se continuã lucrãrile la grãdiniþa IG Duca.

Sperãm, de data aceasta, sã ºi finalizãm lucrarea ºi sã o punem în funcþie.

Sperãm în toamnã, deºi termenul este pânã la sfârºitul anului”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Miliarde de lei vechi s-au cheltuit pentru construcþia grãdiniþei de lângã sediul primãriei din Petroºani, iar acum este prima datã când se fac paºi spre finalizarea

construcþiei.

Administraþia localã de la Petroºani a reuºit sã atribuie, la finele anului trecut, licitaþia pentru grãdiniþa de la IG Duca ºi s-a ajuns astfel la cel de-al treilea constructor ºi cea de-a treia licitaþie.

Aceasta a fost adjudecatã de BRT Trust SRL, iar contractul are o valorea de aproximativ 1.155.000 lei.

Aceastã clãdire, însã, se tot construieºte de mai bine de 10 ani lângã ªcoala I.G.Duca din

Petroºani, iar primul care a câºtigat licitaþia a fost omul de afaceri Alin Simota, în anul 2007, când a încasat aproximativ 1,2 milioane de lei.

Ulterior, a fost organizatã o altã licitaþie în urma

cãreia câºtigãtor a fost un alt constructor, ce gestiona societatea Max Asalt, condusã de Edmund Tecar, însã, la scurt timp, firma a intrat în faliment.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Zece suspecþi de înºelãciune au Oboseala la volan fost ridicaþi de mascaþi era sã-l S ãbii, cuþite de vânãtoare, pistoale cu gaz folosite la airsoft ºi numeroase telefoane mobile au fost descoperite de poliþiºti, în urma acþiunii ce a presupus destructurarea unei grupãri care se ocupa cu înºelarea oamenilor prin metoda ”accidentul”.

pecþi au fost ridicaþi de mascaþi ºi duºi pentru a fi audiaþi de procurori.

Ancheta este derulatã de poliþiºtii din Prahova, aceºtia efectuând 11 percheziþii la membrii grupãrii. Descinderile au avut loc în judeþele Prahova, Brãila, Dâmboviþa, Vrancea ºi Iaºi, la activitãþi participând ºi jandarmi. ”Din cercetãri a rezultat cã, în perioada februarieaprilie 2018, cei în cauzã ar fi determinat pãrþile vãtãmate sã le remitã sume de bani, sub pretextul faptului cã persoane apropiate ar fi provocat accidente rutiere

Printre victimele escrocilor s-au aflat ºi mai mulþi hunedoreni, anchetatorii stabilind cã membrii grupãrii au reuºit sã obþinã de la victime circa 200 de mii de lei. Nu mai puþin de 10 sus-

grave, banii fiind necesari pentru acoperirea unor intervenþii medicale de urgenþã sau pentru unele servicii de procedurã judiciarã. Astfel, pânã la acest moment, au fost identificate 13 persoane vãtãmate, domiciliate în judeþele Prahova, Arad, Hunedoara, Iaºi ºi Timiº, care ar fi înmânat celor implicaþi sume cuprinse între 5.000 ºi 50.000 de lei”, se precizeazã într-un comunicat al IGPR. Poliþiºtii au ridicat de la suspecþi ºi mai multe cartele pentru telefoane mobile care ar fi fost folosite la comiterea infracþiunilor.

Maximilian GÂNJU

coste viaþa

n hunedorean a scãpat cu rãni U uºoare dupã ce s-a îzbit cu maºina de un podeþ, accidentul rutier având loc în localitatea Pui.

Bãrbatul a adormit la volan au stabilit poliþiºtii în urma cercetãrii efectuate la faþa locului. ”În jurul orei 07:40, un bãrbat în vârstã de 42 de ani, din municipiul Hunedoara, în timp ce conducea un auto-

Hoþii cu tupeu au fost trimiºi în judecatã I

ndivizii au fost prinºi de poliþiºtii din Hunedoara dupã o urmãrire ca în filme, iar unul dintre ei a încercat sã-i atace pe agenþi cu o barã metalicã. A fost potolit imediat dupã ce unul dintre poliþiºti l-a somat cu armamentul din dotare.

Magistraþii Judecãtoriei Hunedoara au dispus trimiterea în judecatã a celor doi hunedoreni, judecãtorul de camerã preliminarã constând cã se îndeplinesc toate procedurile pentru

ca Sârb Vasile Florin zis „Gorgan” ºi Þâru Ciprian Andrei sã fie judecaþi pentru furt calificat ºi tentativã la furt calificat. Indivizii au fost prinºi de poliþiºtii din Hunedoara în timp ce

forþau gratiile metalice ºi uºa de acces cu ajutorul unei bare din metal, la un magazin din municipiu. La vederea poliþiºtilor, indivizii au fugit în încercarea de a scãpa. Unul dintre ei a fost prins fãrã a opune rezistenþã, ascuns în niºte bocheþi, în timp ce al doilea a sãrit la poliþiºtii care-l urmãreau cu o barã metalicã. ”Întrucât bãrbatul respectiv nu s-a supus somaþiilor, apropiindu-se cu bara metalicã de unul dintre agenþii de poliþie, poliþistul a executat trei focuri de avertisment în plan vertical,

S-a ales cu dosar penal pentru tãieri ilegale din pãdure

Patrula de jandarmi montani din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vaþa de Jos, în timp ce se afla într-o acþiune în cadrul Proiectului Life Connect Carpathians, în zona numitã Dâmbul lui Naneº de pe raza localitãþii Avram Iancu din judeþul Arad, pentru prevenirea ºi combaterea sãvârºirii faptelor de naturã penalã ºi contravenþionalã privind asigurarea protecþiei fondului cinegetic ºi piscicol natural, a fondului forestier ºi de protecþie a

mediului a depistat 19 cioate nemarcate.

Jandarmii au identificat autorul faptei ºi au întocmit actele de sesizare pentru fapta ,,tãiere fãrã drept de arbori”, faptã prevãzutã ºi sancþionatã de

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

art. 107, aliniatul 1 din Legea 46/2008, Codul Silvic, acestea fiind înaintate Parchetului de pe lângã Judecãtoria Gurahonþ. În anul 2017, efectivele Inspectoratului de

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Jandarmi Judeþean ,,Decebal” Hunedoara au desfãºurat misiuni pe linia combaterii fenomenului infracþional în domeniul silvic constatând urmãtoarele: - 16 infracþiuni cu 14 autori; - 125 de contravenþii în valoare de 76, 600 lei; - material lemnos confiscat 87, 32 metri cubi în valoare de 23, 994, 11 lei; Ca urmare a rezultatelor obþinute, Inspectoratul de Jandarmi Judeþean ,,Decebal” Hunedoara se aflã pe primul loc la nivelul Jandarmeriei Române în ceea ce priveºte constatarea faptelor antisociale la regimul silvic.

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

turism pe D.N 66, pe sensul de mers Haþeg spre Petroºani, în localitatea Pui, a aþipit la volan, a pierdut controlul direcþiei de mers ºi a lovit un podeþ din beton, dupã care s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul va fi cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

cu pistolul din dotare, moment în care bãrbatul a aruncat bara metalicã ºi a intrat în scara unui bloc, urcând pe acoperiº, unde a ºi fost prins de poliþiºti”, declara Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Patru societãþi comerciale au fost vizate de cei doi hoþi.

Maximilian GÂNJU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Ce-ai fãcut, mã, Nica, mã?

I

nstanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins solicitarea lui Petre Nica, fost director general adjunct al CEH de anulare a actului prin care Consiliul de Administraþie al CEH a decis concedierea sa, prin desfiinþarea postului de director general adjunct.

Procesul a început în luna august a anului trecut, iar la termenul de miercuri instanþa s-a pronunþat în defavoarea fostului director general adjunct.

“Respinge excepþia inadmisibilitãþii acþiunii, invocatã de pârâtã.

Respinge acþiunea în conflict individual de muncã formulatã de reclamantul Nica Petre împotriva pârâtei Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Fãrã cheltuieli de judecatã. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Apelul se depune la Tribunalul Hunedoara”, aratã soluþia Tribunalului Hunedoara.

Petre Nica, fostul director general adjunct al CEH a subliniat la

momentul la care a deschis procesul împotriva CEH, cã este o nedreptate faptul cã a fost înlãturat din structura de conducere. Mai mult decât atât, acesta acuzã politicul de implicarea în actul managerial. “Înlãturarea mea de la conducerea CEH a fost cerutã de cãtre politicul care a preluat guvernarea dupã 11 Decembrie 2016! Prima datã, pentru cã dorinþa acaparãrii puterii era maximã, s-a încercat înlãturarea prin forþa grevei celor de la Lupeni

în ianuarie, ºi doar cei de la Lupeni au oprit lucrul, apoi s-a boicotat concursul meu pe post prin tot felul de ºicane, adrese ale Sindicatului Muntele pentru amânarea acestuia chiar dacã se depãºeau cele 90 de zile conform Codului Muncii, telefoane de la minister prin care cereau lãmuriri cu privire la concurs, chiar dacã nu intra în atributul acestora. Au eºuat cele douã încercãri, toate instrumentate de oameni aflaþi în funcþii cu susþinere PSD sau înregimentaþi PSD.

Ultima soluþie a fost desfiinþarea postului meu ºi al domnului Giurgiu ºi înfiinþarea unora aproape identice pentru doi membrii PSD, Niculescu ºi Chiuzan, de-altfel buni profesional! (...)

Consider cã am fost înlãturat de la conducere nemeritat ºi de aceea am cerut justiþiei sã facã dreptate”, a declarat Petre Nica, dupã ce a formulat acþiunea în instanþã.

Preºedintele CA al CEH, Stamin Purcaru declara cã s-a decis desfiinþarea posturilor de director general adjunct pentru “scurtarea fluxului informaþional”.

“Am convenit cã dacã tot cãutãm bani cu acul ºi pentru a realiza un flux informaþional mai scurt, adicã informaþia de jos, pânã la decident sã fie mai scurtã, ºi un flux decizional mai scurt de la decident cãtre executant am cãzut de acord cã este mai simplu sã ai director de direcþie cu statut de conducere de director de direcþie decât sã ai un ºef de departament între directorul de minã ºi directorul general adjunct, care probabil are ºi alte sarcini decât direcþia în

sine. ªi la termocentralã unde am umblat la ele ºi am lãsat un director ºi un locþiitor. La fel de bine trebuie sã ºtim cã la urmãtorul Consiliu de Administraþie trebuie sã vinã cu ele puse în formula asta”, spunea Stamin Purcaru,

preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, la momentul desfiinþãrii posturilor. Înainte de a fi director general adjunct, Petre Nica a fost preºedintele Sindicatului Muntele.

Monika BACIU

Conducerea CEH trebuie sã dea explicaþii pentru incidentul cu Transgaz onducerea C Complexului Energetic Hunedoara al CEH declara cã societatea nu are fonduri pentru plata tuturor facturilor. Transgaz are de recuperat de la CEH suma de 1,7 milioane de lei. A fost semnat un angajament de platã, iar conducerea societãþii energetice s-a angajat cã va plãti sumele restante în douã tranºe.

este somatã de Ministerul Energiei sã vinã cu explicaþii în privinþa plãþilor efectuate.

Oficialii ministerului solicitã explicaþii, dupã ce Transgaz a lãsat termocentrala Mintia fãrã gaz metan, ca urmare a neplãþii facturilor.

ermocentrala Mintia a fost T reconectatã la reþeaua

“Am transmis-o (n.r. nota justificativa). Ce plãþi s-au efectuat în aceastã perioadã ºi care au fost prioritãþile”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Oficialii societãþii au la dispoziþie un timp limitat pentru a transmite rãspunsurile la minister. Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie

Furnizarea gazului metan a fost reluatã miercuri dupã amiazã la Termocentrala Mintia, dupã ce între conducerea Complexului Energetic Hunedoara (CEH) ºi reprezentanþii Transgaz s-a ajuns la un acord în ceea ce priveºte plata datoriei de 1,7 milioane lei pe care producãtorul de energie electricã o are cãtre compania

de gaz metan

de transport a gazelor.

"Plata datoriei cãtre Transgaz se va face în douã tranºe, în lunile aprilie ºi mai, în paralel cu achitarea facturii curente. Am avut mare noroc cã o instalaþie atât de veche de la termocentrala Mintia, cum este grupul energetic 2, a funcþionat fãrã probleme în aceste zile în care nu am avut gaz metan", a declarat preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iºtoc.

Potrivit liderului sindical, funcþionarea fãrã incidente a termocentralei Mintia a demonstrat importanþa experienþei ºi a pregãtirii profesionale avansate de care trebuie sã dea dovadã angajaþii care lucreazã în unitãþile producãtoare de energie electricã, astfel încât sã nu fie afectatã securitatea în funcþionare a Sistemului Energetic Naþional.

"În balanþa funcþionãrii fãrã probleme a termocentralei a cântãrit foarte mult experienþa ºi profesionalismul salariaþilor de la Mintia, ceea ce ne demonstreazã cã este nevoie de continuitate la acest producãtor de energie electricã pentru a garanta securitatea Sistemului Energetic Naþional. De asemenea, aprovizionarea ritmicã cu cãrbune din Valea Jiului a contat foarte mult în funcþionarea fãrã evenimente a termocentralei Mintia", a completat Iºtoc.

Conform sindicaliºtilor, pentru prima datã în istoria sa, Termocentrala Mintia a rãmas fãrã gaz metan aproape 48 de

ore din cauza unei datorii de 1,7 milioane de lei la Transgaz. În acest timp, centrala a funcþionat doar pe cãrbune, cu un singur cazan de abur din cele douã ale grupului energetic numãrul 2.

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) asigurã 5% din totalul producþiei naþionale de energie, fiind cel mai mare producãtor de energie electricã din partea de nord-vest a þãrii.

Din cadrul CEH fac parte minele de huilã Livezeni, Lonea, Lupeni ºi Vulcan, împreunã cu termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

Monika BACIU

4 Actualitate

Construcþia pasarelei din Straja se loveºte de birocraþie P

entru finalizarea pasarelei din Straja, care ar trebui sã facã legãtura între douã pârtii este nevoie de întocmirea unei documentaþii speciale. Problema este cã autoritãþile locale nu dispun de fondurile necesare.

de un plan detaliu care dureazã o perioadã de timp ºi trebuie sã gãsim o firmã care sã fie specializatã. Îl avem în obiectivul nostru”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În paralel, autoritãþile locale aºteaptã finalizarea procedurilor de achiziþie a ratracurilor.

“Avem licitate încã de anul trecut ratracturile pentru Strajã, unde cofinanþarea noastrã este de 15%, ministerul trebuie sã punã bani,

trebuie sã intrãm într-o Comisie Tehnicã, mai sunt câteva detalii de rezolvat ºi anul acesta vom avea 10 tunuri de zãpadã. Mai avem încã 10, deci 20 de tunuri de zãpadã sunt suficiente pentru Straja. Mai avem de realizat garajul de ratracuri, care face parte din proiectul mare”, mai spune primarul. În staþiunea montanã Straja, lucrãrile au demarat în anul 2011 în cadrul proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”.

“Valoarea totalã a

Îndemnaþi sã îºi plãteascã impozitele ontribuabilii din C Petroºani sunt îndemnaþi sã îºi

scrisoarea anualã transmisã cetãþenilor.

Scrisoarea anualã transmisã cetãþenilor municipiului prezintã lucrãrile efectuate pe raza localitãþii. O parte dintre acestea urmeazã a fi finalizate în scurt timp.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au o agendã investiþionalã încãrcatã, dar implementarea noilor proiecte depinde în mod direct de resursele financiare.

“Pentru realizarea acelei punþi de legãturã trebuie sã facem un DALI. El existã în proiectul central, dar trebuie sã facem DALI. Nu am gãsit resursa financiarã sã facem acest lucru. Este nevoie

achite, la timp, taxele ºi impozitele locale.

Bugetul Primãriei Petroºani a fost sãrãcit ca urmare a modificãrilor aduse Codului Fiscal, iar pentru continuarea investiþiilor sunt necesare fonduri. O parte din bani provin din taxele ºi impozitele pe care le plãtesc petroºãnenii. „Am convingerea cã vom reuºi sã continuãm transformarea în bine a oraºului, sã continuãm

proiectele pe care le-am început, dar ºi sã demarãm altele noi.

Pentru toate acestea, vã invit sã rãmâneþi aceiaºi parteneri de nãdejde, ai mei ºi ai administraþiei locale, inclusiv prin achitarea la timp a taxelor ºi impozitelor locale”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani în

Monika BACIU

contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei.

Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei.

Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Parcãri vom avea, când vom avea buget

B

ugetul diminuat, care nu permite investiþii noi, la Petroºani, condiþioneazã ºi ºoferii.

finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 – realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul

Turismului.

Proiectul este finalizat în proporþie de 75%.

Monika BACIU

Haine care urmau sã ajungã pe ”piaþa neagrã”, confiscate de Antifraudã A rticolele vestimentare confiscate de inspectori urmau sã ajungã pe piaþa neagrã.

Inspectorii antifraudã din cadrul Direcþiei Regionale Antifraudã 5 Deva au confiscat articole vestimentare de peste 2,9 milioane de lei dintr-un transport rutier de mãrfuri, în punctul de trecere a frontierei Nãdlac 2. În urma verificãrilor efectuate, inspectorii au constatat cã beneficiarul era o firmã

”fantomã”, care era utilizatã pentru a crea o aparenþã de legalitate a achiziþiilor intracomunitare de mãrfuri. ”În realitate, mãrfurile urmau sã fie comercializate în mod ilicit pe teritoriul României, cu scopul sustragerii de la plata taxelor ºi impozitelor”, se aratã într-un comunicat al ANAF. Pe lângã bunurile confiscate, inspectorii antifraudã au aplicat ºi o amendã în valoare de 20.000 de lei.

Maximilian GÂNJU

Primãria Petrila acordã finanþãri nerambursabile

A

utoritãþile locale de la Petrila acordã finanþãri nerambursabile, în baza Legii 350. Suma pusã la dispoziþia asociaþiilor este de peste 300 de mii de lei. Cea mai mare sumã este alocatã activitãþilor sportive.

“Suma totalã alocatã proiectelor: 260.000 lei pentru activitãþi sportive ºi 41.000 lei pentru activitãþi culturale, aprobate conform programului anual al finanþãrilor nerambursabile de la bugetul local al oraºului Petrila, pentru activitãþi non-profit de interes general, aferent anului 2018”, aratã edilii de la Petrila.

Finanþãrile se pot acorda persoanelor fizice sau persoanelor juridice fãrã scop patrimonial, asociaþii ori fundaþii constituite potrivit legii, care activeazã în folosul comu-

Sunt foarte multe maºini ºi prea puþine locuri de parcare, se parcheazã haotic, iar traficul, deºi sunt ºosele cu douã benzi pe sens, este infernal. Fiecare îºi lasã maºina unde gãseºte loc, aglomeraþia este mare ºi, în orele de vârf, parcheazã cine poate.

Primarul din

Petroºani spune cã a ºi identificat locuri ce ar putea fi amenajate, dar cã în acest an nu vor fi bani. Aºa cã fiecare se

Bolnavi ºi umiliþi, PE BANII LOR

P

este 150 de oameni se ceartã, iar uneori se iau ºi la bãtaie, pentru dreptul la sãnãtate. Sunt cei care vin la sediul Casei de Sãnãtate ce a fost deschis la Petroºani, tocmai pentru a le fi mai uºor oamenilor din Valea Jiului. nitãþii oraºului Petrila ºi propun desfãºurarea unor acþiuni sau programe care sã contribuie la interesul public local al oraºului Petrila în domeniile specificate în Programul Anual al finanþãrilor nerambursabile.

“Finanþarea se poate acorda numai pentru cheltuieli de pregãtire (cantonamente), pentru participare (taxe închiriere teren/sala, transport ,cazare, masa), pentru achiziþionare de echipament sportiv sau pentru organizarea de competiþii oficiale (turnee finale, turnee internaþionale, etc.), în limita fondurilor existente. Nu se acordã finanþare pentru salarii, cheltuiele de regie (energie electricã, canalizare, telefon, etc.)”, mai aratã edilii.

Beneficiarii pot depune documentaþia pânã în data de 25 mai.

Monika BACIU

descurcã cum poate. „La modul la care creºte numãrul de maºini, cu siguranþã, nu vom putea avea

Cabinetul este în zona ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, însã, coada se formeazã foarte devreme, când soarele nici nu a rãsãrit. Oamenii pornesc de acasã, ca sã se aºeze la coadã, puþin dupã miezul nopþii, deºi la ghiºeu angajaþii din Deva, ajung abia la ora 10.00. Pânã atunci, e doar ceartã ºi scandal.

Se fac liste, cu maxim 150 de oameni, iar dacã nu apucã, sau nu aduc dosarele complete, mai vin ºi sãptãmâna viitoare. „Eu am venit dimineaþã la 6,30 ºi eram numãrul 6. La ora asta, deºi nu a venit nimeni la cabinet, cred cã a trecut de 100. Ar trebui fãcut în aºa fel încât sã vinã de 3 ori pe sãptãmânã. Am pierdut cardul de sãnãtate. Dureazã vreo

2 luni de zile ºi în timpul ãsta nu ºtiu ce fac”, spune un bãtrân aflat pe scãrile ghiºeului, pentru cã înãuntru aerul e greu de respirat. „Sunt la rând, m-am scris pe listã. Aºa e mereu. Vin ºi la ora 2 dimineaþa”, ne explicã o altã doamnã. „De la ora 4 sunt aici la rând. La ora 4 eram aici azi.

Dacã vin mai târziu, trebuie sã vin ºi sãptãmâna viitoare, cã nu mai apuc. E o zi pe sãptãmânã program ºi aglomeraþie foarte mare Vin cum am bani, ca sã îmi plãtesc asigurarea din mânã ºi când am bani, stau la coada asta.

De doi ani e la fel. Sã vinã ºi ei de douã sau trei ori pe sãptãmânã”, ne explicã o femeie ce vine mereu la aceastã coadã ca sã fie asiguratã în sistemul public de sãnãtate. „În Valea Jiului suntem mulþi. A fost anul trecut marþea ºi joia program. E coadã.

Eu am venit la 4 de la Vulcan ºi am fost primul. Am dat ºi 30 de lei la taxi. Dacã nu ai dosarul bun, mai vii o datã, însã, sper sã nu am ghinion”, ne-a explicat un bãtrânel, primul la uºã, care era gata sã se certe cu oricine i-ar fi luat locul.

locuri suficiente de parcare, pentru cã nu ne permite spaþiul.

Existã un plan de amenajãri de parcãri în

Nimeni nu þine cont cât sunt de bãtrâni ºi bolnavi, cã au plãtit o viaþã întreagã asigurãri de sãnãtate ºi cã acum când sunt bolnavi, sunt umiliþi de un sistem ce se cramponeazã în birocraþie.

Haosul este generat de lipsa personalului ºi spaþiul îngust de pe hol. Se fac ºi se desfac liste ºi, deºi a fost un program cu douã vizite sãptãmânale ale echipei de la Deva, acum aceºtia vin o singurã datã. Încã din data de 8 ianuarie 2018, CNAS a solicitat CAS Hunedoara definirea propunerilor cu privire la criteriile de înfiinþare a oficiilor de asigurãri de sãnãtate fãrã personalitate juridicã ºi nici pânã acum situaþia nu este rezolvatã. Asta, pentru a face ca programul sã fie prelungit ºi în alte zile.

La acest birou, sunt posibile activitãþi legate de operarea documentelor privind calitatea de asigurat, preluarea documentelor privind solicitãrile pentru cardul European, solicitãrile pentru diverse dispozitive medicale, solicitãri de tipãrire card duplicat (însoþite de dovadã plãþii), solicitãri de aprobare cãtre comisiile de specialitate a prescrierilor de medicamente sau redarea cãtre asiguraþi a aprobãrilor solicitate.

Diana MITRACHE

continuare, dar, pentru anul acesta nu avem foarte mulþi bani pentru investiþii. Spaþii ar mai fi în cartiere, sunt identificate, dar în 2018 nu avem bani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nici metoda instituitã în alte localitãþi, care presupune ca ºoferii sã aibã loc de parcare plãtit ºi sã poatã parca în anumite cartiere garantat, nu este valabilã la Petroºani.

Asta, pentru cã nimeni din forul local nu a agreat ideea ce a fost luatã în discuþie acum

câþiva ani. „Eu am propus în Consiliul Local, în 2016, o HCL prin care sã luãm aceastã taxã pentru locurile de parcare, dar, din pãcate, ea nu a fost aprobatã”, a conchis primarul Tiberiu Iacob Ridzi. În alte oraºe ale Vãii Jiului, existã locuri amenajate în cartiere ºi oamenii plãtesc o taxã anualã la primãrie. La Petroºani, însã, nu a putut fi instituitã, iar numãrul mare de maºini fac sã creascã, cu fiecare zi, aglomeraþia.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Construcþia pasarelei din Straja se loveºte de birocraþie P

entru finalizarea pasarelei din Straja, care ar trebui sã facã legãtura între douã pârtii este nevoie de întocmirea unei documentaþii speciale. Problema este cã autoritãþile locale nu dispun de fondurile necesare.

de un plan detaliu care dureazã o perioadã de timp ºi trebuie sã gãsim o firmã care sã fie specializatã. Îl avem în obiectivul nostru”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În paralel, autoritãþile locale aºteaptã finalizarea procedurilor de achiziþie a ratracurilor.

“Avem licitate încã de anul trecut ratracturile pentru Strajã, unde cofinanþarea noastrã este de 15%, ministerul trebuie sã punã bani,

trebuie sã intrãm într-o Comisie Tehnicã, mai sunt câteva detalii de rezolvat ºi anul acesta vom avea 10 tunuri de zãpadã. Mai avem încã 10, deci 20 de tunuri de zãpadã sunt suficiente pentru Straja. Mai avem de realizat garajul de ratracuri, care face parte din proiectul mare”, mai spune primarul. În staþiunea montanã Straja, lucrãrile au demarat în anul 2011 în cadrul proiectului “Schi în România, staþiunea Straja”.

“Valoarea totalã a

Îndemnaþi sã îºi plãteascã impozitele ontribuabilii din C Petroºani sunt îndemnaþi sã îºi

scrisoarea anualã transmisã cetãþenilor.

Scrisoarea anualã transmisã cetãþenilor municipiului prezintã lucrãrile efectuate pe raza localitãþii. O parte dintre acestea urmeazã a fi finalizate în scurt timp.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au o agendã investiþionalã încãrcatã, dar implementarea noilor proiecte depinde în mod direct de resursele financiare.

“Pentru realizarea acelei punþi de legãturã trebuie sã facem un DALI. El existã în proiectul central, dar trebuie sã facem DALI. Nu am gãsit resursa financiarã sã facem acest lucru. Este nevoie

achite, la timp, taxele ºi impozitele locale.

Bugetul Primãriei Petroºani a fost sãrãcit ca urmare a modificãrilor aduse Codului Fiscal, iar pentru continuarea investiþiilor sunt necesare fonduri. O parte din bani provin din taxele ºi impozitele pe care le plãtesc petroºãnenii. „Am convingerea cã vom reuºi sã continuãm transformarea în bine a oraºului, sã continuãm

proiectele pe care le-am început, dar ºi sã demarãm altele noi.

Pentru toate acestea, vã invit sã rãmâneþi aceiaºi parteneri de nãdejde, ai mei ºi ai administraþiei locale, inclusiv prin achitarea la timp a taxelor ºi impozitelor locale”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani în

Monika BACIU

contractelor de lucrãri: 200.503.000 lei.

Plãþi de la bugetul de stat: 36.977.000 lei.

Stadiu: instalaþia de zãpadã artificialã finalizatã, amenajare pârtii finalizare, instalaþia de energie electricã finalizatã, construcþie telescaun TS3 finalizat, construcþie telegondolã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Parcãri vom avea, când vom avea buget

B

ugetul diminuat, care nu permite investiþii noi, la Petroºani, condiþioneazã ºi ºoferii.

finalizatã, pasarela care face legãtura între pârtia 3 ºi pârtia 4 – realizatã în proporþie de 75%”, aratã Ministerul

Turismului.

Proiectul este finalizat în proporþie de 75%.

Monika BACIU

Haine care urmau sã ajungã pe ”piaþa neagrã”, confiscate de Antifraudã A rticolele vestimentare confiscate de inspectori urmau sã ajungã pe piaþa neagrã.

Inspectorii antifraudã din cadrul Direcþiei Regionale Antifraudã 5 Deva au confiscat articole vestimentare de peste 2,9 milioane de lei dintr-un transport rutier de mãrfuri, în punctul de trecere a frontierei Nãdlac 2. În urma verificãrilor efectuate, inspectorii au constatat cã beneficiarul era o firmã

”fantomã”, care era utilizatã pentru a crea o aparenþã de legalitate a achiziþiilor intracomunitare de mãrfuri. ”În realitate, mãrfurile urmau sã fie comercializate în mod ilicit pe teritoriul României, cu scopul sustragerii de la plata taxelor ºi impozitelor”, se aratã într-un comunicat al ANAF. Pe lângã bunurile confiscate, inspectorii antifraudã au aplicat ºi o amendã în valoare de 20.000 de lei.

Maximilian GÂNJU

Primãria Petrila acordã finanþãri nerambursabile

A

utoritãþile locale de la Petrila acordã finanþãri nerambursabile, în baza Legii 350. Suma pusã la dispoziþia asociaþiilor este de peste 300 de mii de lei. Cea mai mare sumã este alocatã activitãþilor sportive.

“Suma totalã alocatã proiectelor: 260.000 lei pentru activitãþi sportive ºi 41.000 lei pentru activitãþi culturale, aprobate conform programului anual al finanþãrilor nerambursabile de la bugetul local al oraºului Petrila, pentru activitãþi non-profit de interes general, aferent anului 2018”, aratã edilii de la Petrila.

Finanþãrile se pot acorda persoanelor fizice sau persoanelor juridice fãrã scop patrimonial, asociaþii ori fundaþii constituite potrivit legii, care activeazã în folosul comu-

Sunt foarte multe maºini ºi prea puþine locuri de parcare, se parcheazã haotic, iar traficul, deºi sunt ºosele cu douã benzi pe sens, este infernal. Fiecare îºi lasã maºina unde gãseºte loc, aglomeraþia este mare ºi, în orele de vârf, parcheazã cine poate.

Primarul din

Petroºani spune cã a ºi identificat locuri ce ar putea fi amenajate, dar cã în acest an nu vor fi bani. Aºa cã fiecare se

Bolnavi ºi umiliþi, PE BANII LOR

P

este 150 de oameni se ceartã, iar uneori se iau ºi la bãtaie, pentru dreptul la sãnãtate. Sunt cei care vin la sediul Casei de Sãnãtate ce a fost deschis la Petroºani, tocmai pentru a le fi mai uºor oamenilor din Valea Jiului. nitãþii oraºului Petrila ºi propun desfãºurarea unor acþiuni sau programe care sã contribuie la interesul public local al oraºului Petrila în domeniile specificate în Programul Anual al finanþãrilor nerambursabile.

“Finanþarea se poate acorda numai pentru cheltuieli de pregãtire (cantonamente), pentru participare (taxe închiriere teren/sala, transport ,cazare, masa), pentru achiziþionare de echipament sportiv sau pentru organizarea de competiþii oficiale (turnee finale, turnee internaþionale, etc.), în limita fondurilor existente. Nu se acordã finanþare pentru salarii, cheltuiele de regie (energie electricã, canalizare, telefon, etc.)”, mai aratã edilii.

Beneficiarii pot depune documentaþia pânã în data de 25 mai.

Monika BACIU

descurcã cum poate. „La modul la care creºte numãrul de maºini, cu siguranþã, nu vom putea avea

Cabinetul este în zona ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, însã, coada se formeazã foarte devreme, când soarele nici nu a rãsãrit. Oamenii pornesc de acasã, ca sã se aºeze la coadã, puþin dupã miezul nopþii, deºi la ghiºeu angajaþii din Deva, ajung abia la ora 10.00. Pânã atunci, e doar ceartã ºi scandal.

Se fac liste, cu maxim 150 de oameni, iar dacã nu apucã, sau nu aduc dosarele complete, mai vin ºi sãptãmâna viitoare. „Eu am venit dimineaþã la 6,30 ºi eram numãrul 6. La ora asta, deºi nu a venit nimeni la cabinet, cred cã a trecut de 100. Ar trebui fãcut în aºa fel încât sã vinã de 3 ori pe sãptãmânã. Am pierdut cardul de sãnãtate. Dureazã vreo

2 luni de zile ºi în timpul ãsta nu ºtiu ce fac”, spune un bãtrân aflat pe scãrile ghiºeului, pentru cã înãuntru aerul e greu de respirat. „Sunt la rând, m-am scris pe listã. Aºa e mereu. Vin ºi la ora 2 dimineaþa”, ne explicã o altã doamnã. „De la ora 4 sunt aici la rând. La ora 4 eram aici azi.

Dacã vin mai târziu, trebuie sã vin ºi sãptãmâna viitoare, cã nu mai apuc. E o zi pe sãptãmânã program ºi aglomeraþie foarte mare Vin cum am bani, ca sã îmi plãtesc asigurarea din mânã ºi când am bani, stau la coada asta.

De doi ani e la fel. Sã vinã ºi ei de douã sau trei ori pe sãptãmânã”, ne explicã o femeie ce vine mereu la aceastã coadã ca sã fie asiguratã în sistemul public de sãnãtate. „În Valea Jiului suntem mulþi. A fost anul trecut marþea ºi joia program. E coadã.

Eu am venit la 4 de la Vulcan ºi am fost primul. Am dat ºi 30 de lei la taxi. Dacã nu ai dosarul bun, mai vii o datã, însã, sper sã nu am ghinion”, ne-a explicat un bãtrânel, primul la uºã, care era gata sã se certe cu oricine i-ar fi luat locul.

locuri suficiente de parcare, pentru cã nu ne permite spaþiul.

Existã un plan de amenajãri de parcãri în

Nimeni nu þine cont cât sunt de bãtrâni ºi bolnavi, cã au plãtit o viaþã întreagã asigurãri de sãnãtate ºi cã acum când sunt bolnavi, sunt umiliþi de un sistem ce se cramponeazã în birocraþie.

Haosul este generat de lipsa personalului ºi spaþiul îngust de pe hol. Se fac ºi se desfac liste ºi, deºi a fost un program cu douã vizite sãptãmânale ale echipei de la Deva, acum aceºtia vin o singurã datã. Încã din data de 8 ianuarie 2018, CNAS a solicitat CAS Hunedoara definirea propunerilor cu privire la criteriile de înfiinþare a oficiilor de asigurãri de sãnãtate fãrã personalitate juridicã ºi nici pânã acum situaþia nu este rezolvatã. Asta, pentru a face ca programul sã fie prelungit ºi în alte zile.

La acest birou, sunt posibile activitãþi legate de operarea documentelor privind calitatea de asigurat, preluarea documentelor privind solicitãrile pentru cardul European, solicitãrile pentru diverse dispozitive medicale, solicitãri de tipãrire card duplicat (însoþite de dovadã plãþii), solicitãri de aprobare cãtre comisiile de specialitate a prescrierilor de medicamente sau redarea cãtre asiguraþi a aprobãrilor solicitate.

Diana MITRACHE

continuare, dar, pentru anul acesta nu avem foarte mulþi bani pentru investiþii. Spaþii ar mai fi în cartiere, sunt identificate, dar în 2018 nu avem bani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nici metoda instituitã în alte localitãþi, care presupune ca ºoferii sã aibã loc de parcare plãtit ºi sã poatã parca în anumite cartiere garantat, nu este valabilã la Petroºani.

Asta, pentru cã nimeni din forul local nu a agreat ideea ce a fost luatã în discuþie acum

câþiva ani. „Eu am propus în Consiliul Local, în 2016, o HCL prin care sã luãm aceastã taxã pentru locurile de parcare, dar, din pãcate, ea nu a fost aprobatã”, a conchis primarul Tiberiu Iacob Ridzi. În alte oraºe ale Vãii Jiului, existã locuri amenajate în cartiere ºi oamenii plãtesc o taxã anualã la primãrie. La Petroºani, însã, nu a putut fi instituitã, iar numãrul mare de maºini fac sã creascã, cu fiecare zi, aglomeraþia.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

70 de ani de teatru neîntrerupt la Petroºani

Regretatul actor ªerban Ionescu – cetãþean de onoare-post mortem 70

de ani se împlinesc anul acesta de când teatrul din Petroºani a fost dat în folosinþã.

Pentru a marca acest eveniment, autoritãþile locale de la Petroºani cautã sã îi omagieze pe cei care au debutat sau jucat pe scena de la Petroºani. Una dintre aceste personalitãþi este regretatul actor ªerban Ionescu, care a fost

declarat, post – mortem, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Un membru al familiei va primi distincþia oferitã de autoritãþile locale de la Petroºani.

Nãscut la Corabia, în 23 septembrie 1950, ªerban Ionescu s-a stins din viaþã în 21 noiembrie 2012, dupã o cumplitã suferinþã. Reputatul actor a avut mai multe reprezentanþii pe scena teatrului din Petroºani.

Titlul de cetãþean de

onoare post-mortem îi este atribuit actorului ªerban Ionescu cu prilejul aniversãrii a 70 de ani de teatru neîntrerupt în Petroºani. “În 1982, a fost repartizat la Teatrul de Stat ”Valea Jiului”, cum se numea pe atunci instituþia de la Petroºani. Aici a jucat rolurile principale în piesele ”Locþiitorul”, de Horia Lovinescu, ”Pluta meduzei”, de Marin Sorescu ºi ”În cãutarea sensului pierdut”, de Ion

Bãieºu. În timpul stagiaturii efectuate la teatrul nostru din Valea Jiului, ªerban Ionescu a fost distribuit de regizorul Mircea Mureºan în rolul lui Ion al Glanetaºului din filmul în douã serii ”Blestemul pãmântului, blestemul iubirii”. Interpretarea personajului imaginat de Liciu Rebreanu de cãtre ªerban Ionescu a fost magistralã, lumea identificându-l pentru totdeauna cu acest personaj emblematic al literaturii noastre”, aratã

proiectul prin care s-a decis acordarea distincþiei.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, dar ºi consilierii Milu Vladislav ºi Mihai Barbu au fost iniþiatorii proiectului de hotãrâre. ªerban Ionescu a continuat, cu mare succes, într-o lungã serie de filme ºi seriale TV, dar a jucat ºi pe cele mai mari scene ale

Pregãtirile pentru Geopark Challenge – Semimaratonul Cetãþilor din Þara Haþegului intrã în linie dreaptã ubitorii de alergare mai I23 aprilie au timp doar pânã luni 2018 sã se înscrie la Geopark Challenge Semimaratonul Cetãþilor din Þara Haþegului, organizat de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc cu statut Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti. Înscrierile pot fi fãcute exclusiv online pentru oricare dintre cele trei probe: semimaraton, ºtafetã sau cros.

Toate detaliile privind înscrierea, regulamentul, categoriile de vârstã ºi modul de desfãºurare a competiþiei sunt disponibile pe site-ul http://geoparkchallenge.ro, dar ºi pe pagina de facebook Geopark Challenge – Semimaratonul cetãþilor din

Þara Haþegului.

Startul competiþiei va fi dat în data de 29 aprilie 2018, ora 10.00, din oraºul Haþeg, str. Libertãþii nr. 9A (din faþa sediului Geoparcului), iar punctul de sosire va fi la Cetatea Mãlãieºti, comuna Sãlaºu de Sus, pentru probele de semimaraton ºi ºtafetã. În cazul probei de cros, startul va fi dat în comuna Sãlaºu de Sus, în zona primãriei, iar finish-ul va fi tot la Cetatea Mãlãieºti.

Competiþia din acest an rãspunde solicitãrilor venite din partea participanþilor la cele trei ediþii precedente ale Crosulului Cetãþii Regale a Haþegului, organizat de Geoparc. În funcþie de condiþia fizicã ºi de experienþã, fiecare concurent poate alege distanþa pe care doreºte sã o parcurgã.

Astfel, traseul semimaratonului va avea o lungime de 23,49 km, cel al probei de ºtafetã va avea aceeaºi lungime, dar cu

punctul de schimbare a ºtafetei în comuna Sântãmãria Orlea, dupã parcurgerea a 11,75 km, iar proba de cros se va desfãºura pe o distanþã de 3,4 km. Astfel, participanþii dar ºi susþinãtorii lor vor avea posibilitatea sã descopere un traseu încântãtor prin diversitatea obiectivelor naturale ºi culturale.

De altfel, în fiecare an de acum înainte, semimaratonul se va desfãþura pe un alt traseu tocmai pentru a promova cât mai multe dintre atracþiile naturale ºi culturale ale Þãrii Haþegului. Din acest motiv, organizatorii semimaratonului lanseazã o invitaþie de participare la fiecare ediþie prin intermediul medaliilor oferite iubitorilor de alergare. În fiecare an, medaliile vor fi personalizate în funcþie de traseul semimaratonului astfel cã, în câþiva ani, ele se pot transforma într-o veritabilã

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

þãrii, respectiv Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon ºi, din 2002 pânã la sfârºitul vieþii sale, la Teatrul naþional Bucureºti. În anul 2002, ªerban Ionescu a fost distins de Preºedintele României cu ”Ordinul Naþional Serviciul Credincios” în rang de Cavaler.

Monika BACIU

colecþie. Medalia din acest an este o invitaþie la descoperirea unui traseu având în centru cetatea Mãlãieºti.

Geopark Challenge Semimaratonul Cetãþilor din Þara Haþegului este o competiþie organizatã ºi susþinutã 100% local.

Acest evenimentul este organizat la iniþiativa voluntarilor pentru Geoparc, susþinuþi de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc cu statut Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti ºi de Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Asociaþia Wild Roots, Asociaþia Intercomunalã Þara Haþegului, Asociaþia TIOS, Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului – Retezat, Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, cu sprijinul Primãriei oraºului Haþeg, Primãriei comunei Sãlaºu de Sus ºi Primãriei comunei Sîntãmãria Orlea.

Adina POPA POPA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Doru Viºan: “Huila este un produs scump care nu face faþã pieþei” P

roducerea energiei electrice pe bazã de huilã este dificilã ºi scumpã.

Gazele din Marea Neagrã ar putea fi folosite pentru producerea energiei. În acest sens se are în vedere realizarea unei centrale electrice la Deva. „În sectorul huilei, avem o problemã dificilã, generatã de ieºirea în afara pieþei a

acestui sector, ca urmare a costurilor ridicate. Huila este un produs scump care nu face faþã pieþei. Avem un proces de închidere a mineritului, iar, din cele ºapte mine, cinci sunt în procesul de închidere”, a subliniat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei dezbateri pe teme de profil.

Valea Jiului va rãmâne doar cu douã

Lobby pentru Valea Jiului P

arlamentarul bucureºtean, Cristina Prunã, se implicã activ în problemele Vãii Jiului. aceasta a discutat cu oficialii de la Comisia Europeanã despre includerea Vãii Jiului în Platforma europeanã destinatã zonelor carbonifere în tranziþie.

“M-am întâlnit cu delegaþia de experþi de la Comisia Europeanã care va susþine Valea Jiului sã identifice proiecte alternative de dezvoltare a regiunii. Contextul este Platforma europeanã destinatã zonelor carbonifere în tranziþie. Am avut discuþii constructive despre viitorul Vãii Jiului ºi posibilitatea implicãrii comunitãþilor locale în redefinirea economicã viitoare a zonei”, aratã Cristina Prunã, deputat USR. Factorii locali din Valea Jiului, dar ºi cei de la nivel guvernamental trebuie sã se implice activ în aceastã construcþie menitã a salva zona.

“Iatã cã Valea Jiului a devenit membrã a Platformei europene pentru regiunile carbonifere aflate în tranziþie. Am adus pe agenda publicã aceastã posibilitate încã din februarie, când i-am cerut comisarului european pentru politici climatice ºi energie, Miguel Arias Cañete, includerea zonei în acest proiect. Voi continua sã mã implic activ în proiectele pentru aceastã regiune ºi sper ca toþi factorii decidenþi implicaþi la nivel guvernamental ºi local sã îºi facã datoria si sã trateze cu seriozitate aceastã oportunitate”, mai aratã Cristina Prunã.

La începutul lunii martie, la Bruxelles a avut loc o întâlnire pe aceastã temã.

Monika BACIU

unitãþi miniere, iar oficialii de la minister subliniazã cã pãstrarea celor douã capacitãþi este necesarã. “În privinþa capacitãþilor energetice, este evident cã va trebui sã gãsim o soluþie cu sprijinul Comisiei Europene, pe care am notificat-o, de a pãstra capacitãþi de huilã din douã considerente: vorbim de o zonã monoindustrialã ºi este vorba de siguranþa

sistemului energetic”, a mai subliniat sursa citatã.

Din cauza dezechilibrelor din zona de vest ºi cea de nord a þãrii se are în vedere construirea unei centrale electrice care sã foloseascã gazele din Marea Neagrã.

“Pe lângã capacitatea de la Iernut (centralã pe care o construieºte Romgaz – n.r.), va trebui sã pãstrãm unul-douã grupuri pe

cãrbune la Deva, în funcþie de constrângerile de mediu, dar, foarte important, sã dezvoltãm o investiþie nouã acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulãrii proiectului BRUA, care va trece

prin acea zonã.

Folosirea gazelor din Marea Neagrã trebuie sã o asigurãm ºi în aceste capacitãþi”, a mai spus Viºan.

Rezervele de gaze din Marea Neagrã sunt estimate la 200 de miliarde de metri cubi.

Monika BACIU

Producþia de cãrbune a scãzut cu 8,7% în primele douã luni; importurile au crescut cu 63,1%

P

roducþia de cãrbune net a României a totalizat, în primele douã luni din 2018, 753.200 tone echivalent petrol, fiind cu 8,7% (71.400 tep) mai micã faþã de cea din perioada similarã a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS).

În perioada menþionatã, România a importat 64.100 tep cãrbune net, cu 24.800 tep (63,1%) mai mult faþã de cantitatea importatã în ianuarie-februarie 2017.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde de tone de

lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia.

Zãcãmintele în exploatare totalizeazã 986 de milioane de tone.

Rezervele de huilã, concentrate în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, totalizeazã 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se aflã în perimetre exploatate.

Complexul Energetic ANUNÞ Oltenia va disponibiliza, IMPORTANT începând cu 1 iunie, PENTRU PENSIONARI! 200 de salariaþi Plãþile drepturilor cuvenite omplexul Energetic Oltenia va disponibiliza în acest an, începând cu 1 iunie, C 200 de salariaþi, conform unui proiect de hotarâre de Guvern privind aprobarea unei sume din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2018, pus în dezbatere publicã pe siteul Ministerului Energiei.

Iniþial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numãrului de salariaþi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut ºi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare ºi eficientizare a fost revizuit, în condiþiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naþional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de cãtre CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh. Drept urmare, autoritãþile au decis reducerea numãrului de disponibilizãri de la 740 la 200. La finele anului 2017 CE Oltenia avea 13.281 de angajaþi.

Proiectul de act normativ propune aprobarea sumei de 2,294 milioane lei din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru anul 2018 pentru plata venitului lunar de completare pentru cele 200 de persoane disponibilizate. (MEDIAFAX (MEDIAFAX))

pensionarilor din sistemul minier (înregistraþi în evidenþele SNIMVJ SA) aferente semestrului II al anului 2017 se vor efectua în perioada:

24.04.2018 – 18.05.2018 În fiecare sãptãmânã astfel:

Marþi - Joi între orele 7,30 – 15,00 ºi Vineri între orele 7,30 – 12,30 Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 20 Aprilie 2018

Henþ cu mâna

ªi pentru „ªtiinþa”!

Recent am luat iniþiativa, sprijinit de spaþiul generos de ziar în „Cronica Vãii Jiului”, de a prezenta

povestea centenarului echipei Jiul Petroºani în fiecare zi de luni.

Ideea celor de la Universitatea din

petroºani de a aduce sportul în prim-planul aniversãrii a 70 de ani a instituþiei de învãþãmânt superior m-a fãcut de a lua decizia pentru o astfel de paginã pentru ziua de vineri, dedicatã sportului universitar.

Asta cu atât mai mult cu cât prezentul sportiv local se împuþineazã (marþi, miercuri, joi) sunt suficiente pentru micimea sau lipsa de amploare a fenomenului. Mai ales cã ªtiinþa Petroºani are un album

bogat de istorie nu numai în fotbal cu ºi în rugby, handbal, sporturi de iarnã, baschet, volei, atletism.

Startul sau „pagina pilot” poate fi considerat chiar acest frumos moment din weekend-ul trecut.

Fotoreportaj în „Dealul Institutului”

PLÃCEREA DE A JUCA FOTBAL

O fotografie de grup pentru eternitate, cele douã combatante ªtiinþa Petroºani ºi Jiul Petroºani

Trioul veteranilor jiuliºti, Romulus Leca, Dorel Maria, Marian Mihai, alãturi de universitarul Eduard Edelhauser

Damian Militaru mereu oprit din incursiunile sale periculoase

Toni Sedecaru pregãtit sã intre în teren

A fost un sfârºit de sãptãmânã absolut emoþionant.

Universitatea din Petroºani, care aniverseazã în curând 70 de ani de existenþã, are tot felul de iniþiative frumoase. Iatã cã la imboldul unor cadre didactice care iubesc sportul, s-a organizat un meci pe terenul sintetic din complexul „Aurel Suciu”, din „Dealul Institutului”, un meci de fotbal ªtiinþa – Universitatea Petroºani versus Jiul Petroºani, echipã care se apropie de 100 de ani de existenþã. I-am vãzut în lotul universitar pe E. Edelhauser, M. Heljiu, Vl. Florea, A. Nicola, C. Danciu, D. Vladislav, Csaba Lorincz, Ol. Stoicuþa, Bg. Rãvaº, I. Stelescu, C. Nistor, M. Popescu sau Cr. Ilioni, „opunându-se” jiuliºtilor Ghiþan, Ben. Popescu, Sedecaru, H. Popa, Irina, Ceacusta, Iszack, M. Tudorache, Fl. Stoica, Marin Mihai (71 ani, decanul de vârstã al meciului) sau Damian Militaru.

Nici mãcar scorul de 8-3 pentru Jiul nu a contat.

Atmosfera destinsã, fãrã patimi, clasamente sau controverse, a contat cel mai mult. Ni s-a promis cã vor mai fi astfel de evenimente. În rest, sã lãsãm fotografiile sã vorbeascã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Cornel Irina, acelaºi stâlp al apãrãrii în urmã cu un deceniu

Cu kilograme în plus, dar mereu dezinvolt, Fl. Soica

Marin Tudorache, mintea limpede de la mijlocul terenului

O tripletã jiulistã de la începutul mileniului III, Bogdan Spafiu, Horaþiu Popa, Gabi Apetrei