Cronica vaii jiului nr 1561, marti 8 mai 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1561

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Stâlpi de curent fãrã acte, fonduri europene greu de accesat

F

ondurile europene pentru modernizarea iluminatului public de la Lupeni sunt greu de accesat, în condiþiile în care nu existã acte pentru stâlpii de iluminat.

Autoritãþile locale de la Lupeni încearcã sã obþinã fonduri europene pentru modernizarea iluminatului public.

Existã, însã, câteva neajunsuri care pun piedici atragerii banilor europeni. Stâlpii de iluminat de pe domeniul public nu sunt ai primãriei.

“Avem un proiect important pentru iluminatul public unde sperãm sã obþinem o finanþare, deºi acolo criteriile sunt destul de greu de atins de cei din Valea Jiului. stâlpii de curent nu sunt ai primãriei, mare parte dintre ei sunt ai

ENEL-ului ºi nu sunt identificaþi. Sunt de prin anii '70-'80, nu mai existã actele. Aici trebuie sã colaborãm cu ENEL-ul”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilii, totuºi, încearcã sã atragã bani europeni pentru modernizarea iluminatului public. În acest sens, a fost demaratã o procedurã pentru întocmirea unei documentaþii tehnico-economice pentru obþinerea finanþãrii prin Programul Operaþional Regional (POR) 20142020 Axa prioritara 3 -,, Operaþiunea C –,, Iluminat public ” pentru strãzile întabulate.

Dacã autoritãþile locale vor reuºi sã obþinã finanþare pentru acest proiect, cheltuielile cu iluminatul public s-ar reduce cu 60 de procente.

Monika BACIU

Statul român, pãrtaº la îngroparea CEH

S

tatul român a fost pãrtaº, ba mai mult a girat, îngroparea Complexului Energetic Hunedoara. Comisia Europeanã ancheteazã ajutoarele de stat acordate societãþii energetice. Sunt suspiciuni în ceea ce priveºte ajutoarele. Oficialii europeni considerã cã statul român a girat acordarea unor ajutoare sau credite bancare în mod ilegal. >>> PAGINA A 3-A

40 de ani de neplatã a unei concesiuni roprietarul unui garaj din P Petroºani nu a plãtit

concesiunea pentru teren de 40 de ani.

Acum a solicitat intrarea în legalitate, prin concesionarea prin licitaþie publicã a terenului pe care este construit garajul.

Un garaj, mãrul discordiei în Consiliul Local. Un garaj construit pe un teren pentru care nu s-a plãtit concesiunea de

40 de ani a nãscut controverse în Consiliul Local de la Petroºani. Proprietarul garajului a solicitat concesionarea prin licitaþie publicã a terenului pe care a fost construit garajul.

Consilierii locali au sesizat cã pentru acel teren nu s-a plãtit concesiunea de 40 de ani.

“Garajul este construit de aproape 40 de ani. Acest om, în 40 de ani nu a plãtit un leu pentru concesiune. Ne trezim

acum, dupã 40 de ani, cã el are un garaj de 28 mp ºi nu plãteºte nimic ºi noi acum îl bãgãm în legalitate.

Cum facem licitaþia?

Se poate prezenta la licitaþie oricine. Dupã 40 de ani sã nu plãteascã nimic ºi sã

vinã acum...”, a spus consilierul local Milu Vladislav.

Douã variante existã în acest caz demolarea garajului sau aprobarea concesionãrii, pentru a intra în legalitate.

“Avem douã posi-

bilitãþi: fie aprobãm ºi intrãm în legalitate, fie îl dãm în judecatã ºi îl demolãm. Este o cerere care se poate aproba sau nu. Dacã nu se aprobã, vom merge în instanþã.

Amendã nu putem da, pentru cã dreptul de a da amendã se prescrie în doi ani, dar îl putem acþiona în instanþã”, a replicat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe.

“Cred cã o acþiune de desfiinþare ar fi mult mai costisitoare decât intrarea în legalitate ºi încercarea

recuperãrii redevenþei pe ultimii trei ani, pentru cã nu putem mai mult”, a spus consilierul local Claudiu Cornea. În cele din urmã, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat concesionarea terenului, astfel cã proprietarul garajului poate intra în legalitate. De precizat este faptul cã cei 40 de ani în care nu a fost plãtitã concesiunea rãmân ca pagubã la bugetul local.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Mai 2018

Suspiciuni privind acordarea finanþãrilor nerambursabile

Mircea Bobora: “O sã îi las sã verifice, dar nu când vor ei” C

onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat, în ºedinþa ordinarã de la finalul lunii aprilie, acordarea finanþãrilor nerambursabile. Încã de la acel moment, modul de repartizare a fondurilor a nãscut controverse.

Liberalii hunedoreni au solicitat conducerii Consiliului Judeþean documentele în baza cãrora s-au aprobat finanþãrile.

“Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara þin la secret modul în care s-au aprobat finanþãrile nerambursabile în baza Legii

350/2005! Consilierii judeþeni ai PNL au solicitat, în scris, consultarea tuturor cererilor ºi dosarelor depuse în vederea obþinerii finanþãrilor nerambursabile în baza legii 350/2005.

Rãspunsul reprezentanþilor CJH a venit telefonic ºi s-au propus douã variante: consultarea documentelor sã aibã loc fie vineri, fie luni, de la ora 08:00. Surprizã, însã! Conducerea social-democratã a Consiliului Judeþean Hunedoara nu le-a mai permis consilierilor liberali sã consulte documentele, comunicându-le cã vor fi invitaþi la o datã

ulterioarã, sã studieze dosarele în prezenþa preºedintelui Consiliului Judeþean ºi a preºedintelui Comisiei speciale”, aratã un comunicat al PNL Hunedoara. Încã în cadrul ºedinþei, liberalii au acuzat conducerea CJH ºi conducerea comisiei care s-a ocupat de aceastã chestiune de faptul cã modul în care s-au acordat finanþãrile este ilegal.

“Dat fiind modul de repartizare a finanþãrilor nerambursabile ºi lipsa de transparenþã, considerãm cã oficialii socialdemocraþi din fruntea Consiliului Judeþean

Hunedoara vor sã ascundã “sub preº” tertipurile comise.

Conducerea PSD a Consiliului Judeþean Hunedoara abordeazã DISCREÞIONAR ºi TOTAL NETRANSPARENT un subiect în care este vorba de împãrþirea banilor publici. În acest sens, solicitãm PUBLIC Consiliului Judeþean Hunedoara facã publice TOATE cererile ºi dosarele complete pentru finanþãri nerambursabile în baza legii 350/2005 care au fost depuse în cursul anului 2018, admise ºi respinse de cãtre comisie. Bugetul Consiliului Judeþean

Hunedoara nu este puºculiþã de partid!”, mai aratã liberalii.

De cealaltã parte, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã le vor permite liberalilor sã studieze toate documentele. “Îi las sã verifice, numai cã trebuie sã vinã documentele, au fost aprobate de o comisie din care fac parte preºedinþii comisiilor Consiliului Judeþean ce au avut responsabilitatea acordãrii. E normal sã fie ºi preºedintele comisiei la verificare,

Ipocrizie. A votat împotriva unei legi, iar acum depune amendament D eputatul PSD, Ilie Toma, a depus un amendament pentru recalcularea pensiilor minerilor, siderurgiºtilor, dar ºi cele ale altor categorii profesionale care au beneficiat de grupele I ºi II de muncã sau de grupe speciale ºi s-au pensionat înainte de 1 ianuarie 2011.

Deputatul este unul dintre parlamentarii PSD din judeþul Hunedoara care a votat împotriva unui proiect de lege care prevedea exact acelaºi lucru.

"Stagiul de cotizare care este propus pe noul articol de lege va fi stagiul de cotizare pe care s-a calculat punctajul în momentul deschiderii dosarului de pensie. (...)

Dacã în acest moment, pe Legea 192, la calculul pensiei unui miner se ia stagiul de cotizare de 30 de ani, pentru cã aºa prevede legea, pe articolul de lege propus stagiul de

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

cotizare pentru un miner se va lua 20 de ani, stagiul la care dânsul a ieºit la pensie la vremea respectivã ºi i s-a deschis dosarul de pensie.

Pentru un siderurgist, dacã stagiul de cotizare utilizat în acest moment ar fi sã i se recalculeze, (acesta, n.r.) ar fi de 35 de ani.

Dar dânsul a ieºit la pensie cu ani în urmã, de exemplu, a avut un stagiu de 27 de ani, stagiul de cotizare va fi de 27 de ani. Deci, cu siguranþã numitorul fiind mai mic (din formula de calcul a punctajului de pensie - n.r.), va ieºi o valoare pozitivã a pensiei", a

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Relaþii la telefon 0254.543.564

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

comercializeazã pentru dumneavoastrã

IVA SANDWICH

angajeazã personal cu sau fãrã experienþã pentru fast-food.

Posturi disponibile: - lucrãtor bucãtãrie - lucrãtor comercial

Director:

z

PETROªANI

explicat deputatul Ilie Toma, în cadrul unei conferinþe de presã.

Fostul director al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara susþine cã la nivelul judeþului Hunedoara ar putea beneficia de prevederile amendamentului circa 11.000 de pensionari, dintre care 6.500 fiind mineri.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

împreunã cu personalul de la sport, culte, turism. O sã îi las sã verifice, dar nu atunci când solicitã ei. Am convocat preºedintele ºi voi vedea când o sã îi invite sã verifice documentele”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Consiliul Judeþean a aprobat acordarea unor finanþãri nerambusabile. Cele mai mari sume s-au îndreptat cãtre cultele religioase.

Monika BACIU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Mai 2018

Statul român, pãrtaº la îngroparea CEH

tatul român a fost pãrtaº, ba S mai mult a girat,

îngroparea Complexului Energetic Hunedoara. Comisia Europeanã ancheteazã ajutoarele de stat acordate societãþii energetice. Sunt suspiciuni în ceea ce priveºte ajutoarele.

Oficialii europeni considerã cã statul român a girat acordarea unor ajutoare sau credite bancare în mod ilegal.

S

tatul român – responsabil

Comisia Europeanã aratã cã statul român poate fi considerat responsabil în cazul împrumuturilor acordate societãþii energetice.

“Diferitele acte prin care Ministerul Finanþelor, fie din oficiu, în virtutea competenþelor conferite de stat, fie în baza instrucþiunilor din partea Consiliului de Miniºtri din România, acordã, contracteazã, subordoneazã sau garanteazã împrumuturi în beneficiul CE Hunedoara sunt imputabile statului român. Prin urmare, împrumuturile în cauzã implicã resurse de stat a cãror disponibilitate pentru CE Hunedoara este imputabilã statului român”, aratã Comisia Europeanã. În primul rând, în ceea ce priveºte împrumutul care a fãcut obiectul deciziei privind ajutorul pentru salvare din 21 aprilie 2015, autoritãþile române au declarat cã CE Hunedoara nu este în mãsurã sã îl obþinã de la bãncile comerciale ºi, la un nivel mai general, au recunoscut cã acesta oferã un avantaj.

“Partea prelungitã ºi încã nerambursatã a împrumutului pentru ajutor de salvare pãstrat de CE Hunedoara constitute de asemenea un avantaj economic pe care compania nu l-ar

putea obþine în condiþiile pieþei, de exemplu prin refinanþarea ºi rambursarea pãrþii de împrumut nerambursate cu un împrumut de la o bancã comercialã. Un avantaj economic de naturã similarã a fost oferit CE Hunedoara, în calitatea sa de societate succesoare care exploateazã activele de producere a energiei electrice ce au aparþinut Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva, prin intermediul ajutorului de stat care a fãcut obiectul deciziei privind ajutorul incompatibil din 20 aprilie 2015 ºi, prin deducþie, prin intermediul împrumutului public acordat CE Hunedoara pentru restituirea ajutorului.

Ultimul împrumut menþionat a fost acordat într-un moment în care, potrivit României, CE Hunedoara îndeplinea criteriile pentru a face obiectul procedurii de insolvenþã în conformitate cu legislaþia românã ºi, prin urmare, este foarte puþin probabil ca societatea sã fi gãsit finanþare în condiþii de piaþã”, mai noteazã documentul european.

Complexul Energetic Hunedoara nu îndeplinea condiþiile eligibile pentru a putea beneficia de împrumuturi bancare.

Istoricul societãþii nu era unul favorabil. “În al doilea rând, în ceea ce priveºte aceste douã împrumuturi, precum ºi celelalte trei împrumuturi contractate sau garantate de cãtre

Ministerul Finanþelor Publice din România în beneficiul CE Hunedoara, evaluarea trebuie sã þinã seama de situaþia financiarã a societãþii ºi de istoricul predecesorilor sãi, (...) la fel cum s-ar fi procedat în cazul în care acestea ar fi fost examinate de cãtre orice creditor sau investitor de pe piaþã.

Chiar înainte de aprilie 2015, când, potrivit informaþiilor existente, CE Hunedoara nu era în mãsurã sã aibã acces la finanþare în condiþii de piaþã, societatea a înregistrat în mod constant pierderi începând din primul sãu an de funcþionare deplinã, când minele de cãrbune ºi unitãþile de producere a energiei electrice erau incluse în cadrul aceleiaºi societãþi.

Companiile predecesoare care au exploatat minele de cãrbune ºi unitãþile de producere a energiei electrice în condiþii economice similare privind factorii de cost, cererea ºi oferta pe piaþa energiei electrice din România nu au fost în mãsurã sã îºi onoreze datoriile din care peste 1,2 miliarde EUR au rãmas neplãtite în urma lichidãrii. În calitate de societate creatã recent, deºi beneficiase de anularea majoritãþii datoriilor societãþilor Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva ºi Compania Naþionalã a Huilei S.A. Petroºani, CE Hunedoara nu a reuºit sã aibã un istoric de creditare fiabil ºi

solid, în absenþa cãruia creditorii în condiþii de piaþã sunt reticenþi cu privire la finanþarea operaþiunilor. Într-adevãr, cele cinci împrumuturi care fac obiectul prezentei proceduri au fost acordate de instituþii financiare publice. În schimb, nu existã dovezi cã vreun creditor privat de pe piaþã ar fi acordat împrumuturi cãtre CE Hunedoara într-o asemenea mãsurã”, mai aratã documentul oficialilor europeni.

Societatea energeticã hunedoreanã a mai beneficiat de împrumuturi bancare, garantate de statul român. ªi în acest caz, existã suspiciuni.

“Prin urmare, în stadiul actual, Comisia are îndoieli cu privire la faptul cã împrumuturile de la BCR ºi BRD contractate în beneficiul CE Hunedoara ºi împrumutul de la BIRD acordat CE Hunedoara care a fost garantat de cãtre statul român, evaluate împreunã cu partea nerambursatã din împrumutul reprezentând ajutor pentru salvare ºi împrumutul nerambursat acordat pentru restituirea ajutoarelor incompatibile anterioare, luate în considerare fie împreunã, fie separat, ar putea fi considerate compatibile cu piaþa internã”, mai aratã documentul.

Oficialii europeni mai noteazã cã, în ceea ce priveºte împrumuturile care fac obiectul prezentei proceduri, este foarte puþin probabil cã au fost

acordate sau prelungite în conformitate cu condiþiile pieþei, fãrã a favoriza în mod nejustificat CE Hunedoara “Articolul 107 alineatul (1) din tratat prevede cã, pentru a fi consideratã drept ajutor de stat, o mãsurã trebuie sã favorizeze anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri. Împrumuturile sau garanþiile furnizate de cãtre stat, în mod direct sau indirect, pot favoriza întreprinderea beneficiarã atunci când acestea oferã o finanþare pe care beneficiarul nu ar putea sã o obþinã pe pieþele financiare în aceleaºi condiþii sau nu ar putea sã o obþinã deloc. Pentru a verifica dacã o întreprindere a beneficiat de un avantaj economic, Comisia aplicã criteriul „principiului operatorului economic privat în economia de piaþã”. În conformitate cu acest principiu, evaluarea se concentreazã asupra tranzacþiei din perspectiva unui ipotetic creditor/investitor privat prudent într-o situaþie cât mai apropiatã de cea a statului . În cazul de faþã, statul român este atât creditor, cât ºi principalul acþionar al CE Hunedoara. Într-o astfel de situaþie, România ar fi putut, în mod ipotetic, acorda sau garanta un împrumut

care sã respecte principiul operatorului economic privat în economia de piaþã sau o garanþie pe bazã de sine stãtãtoare în cazul în care clauzele acordãrii împrumutului respectã condiþiile de piaþã, cu condiþia existenþei unei probabilitãþi de rambursare. În acest caz, evaluarea condiþiilor în care au fost acordate împrumuturile ar trebui sã þinã seama de eventualele profituri ale societãþii holding la care statul se poate aºtepta în mod rezonabil în calitatea sa de acþionar. În cazul de faþã, în acest stadiu, din datele financiare ale CE Hunedoara prezentate în tabelul 1 ºi în istoria predecesorilor companiei, este evident cã statul român sau orice investitor de piaþã aflat într-o poziþie similarã cu statul nu s-ar fi putut aºtepta la vreun profit sub formã de dividende sau câºtiguri de capital din participaþia sa în CE Hunedoara începând cu 2013”, mai aratã documentul Comisiei Europene.

Dacã în urma anchetei, Comisia Europeanã constatã cã au fost încãlcate reglementãrile din tratatele europene, orice ajutor ilegal acordat societãþii hunedorene poate fi recuperat de la beneficiar.

Monika BACIU

4 Actualitate

Ce cer sindicatele din minerit la Guvern?

T

ot ce este scos din minele pe închidere ar putea fi folosit la minele viabile. Din mina Paroºeni, de la Petrila, ori Uricani, au fost scoase, ori sunt în curs de a fi scoase mai multe instalaþii ºi piese de care minerii ar mai avea nevoie, iar, la întâlnirea de la Guvern, s-a discutat exact acest lucru.

Sindicaliºtii au fost la Bucureºti, unde au avut o întâlnire cu Radu

Jiul a crescut din cauza ploilor A

plouat mult, mai ales în Vestul Vãii Jiului, iar apele Jiului au avut creºteri de câþiva centimetri.

Responsabilii Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu spun cã creºterile nu sunt semnificative ºi nici nu constituie probleme.

Va mai ploua câteva zile, însã, chiar ºi aºa, nu existã pericolul de inundaþii. „Am avut precipitaþii, duminicã, în zona Bãrbãteni ºi Lupeni, unde a plouat cu 22 l/mp.

Sâmbãtã, a plouat la Câmpu lui Neag cu 23 l/mp. Pe fondul acestora, nivelul apelor a crescut cu

Ciocãnelea, consilier în aparatul de specialitate al premierului Viorica

6 cm, iar în perioada urmãtoare vremea va fi instabilã. Se pare cã o sã avem precipitaþii pânã joi, la noi, dupã amiazã ºi în zonele de munte, dar maxim 15 – 20 l/mp.

Consider cã nu o sã avem inundaþii la asemenea cantitãþi”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Ploile au crescut nivelul Jiului, care, pe ansamblu, este acum mai mare cu 2 cm, însã, chiar dacã va mai ploua, va fi refãcut doar ecosistemul. Precipitaþii puternice nu sunt anunþate, iar Apele Române ºi-au luat mãsuri ºi au finalizat toate lucrãrile hidrotehnice de pe cursurile pe care le-au reabilitat. În plus, au atenþionat ºi administraþiile publice sã îºi cureþe apele ºi nu a fost nevoie sã dea nici mãcar avertismente, deoarece mai toate pâraiele au fost curãþate.

Diana MITRACHE

Dãncilã, iar acolo s-a punctat inclusiv angajarea, prin transfer, a celor de la minele neviabile, la Complexul Energetic Hunedoara. „Am discutat posibilitatea aducerii la CEH a tuturor utilajelor ºi instalaþiilor care sunt scoase din uz la nivelul SNIMVJ, ca ºi preluarea de personal de

acolo. Sunt o serie de instalaþii ºi utilaje care au fost scoase din uz ºi care pot fi folosite la noi. Trebuie, însã, stabilite procedurile legale de achiziþie sau de transfer ale lor, pentru noi”, a declarat Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele Întâlnirile de la Guvern vor continua ºi în aceastã lunã, iar sindicaliºtii marºeazã pe ideea de continua funcþionarea CEH cu 3 grupuri pe cãrbune, douã la Mintia ºi unul la Paroºeni ºi necesitatea funcþionãrii, ºi dupã 2018, a tuturor celor 4 unitãþi miniere. „Noi vedem asta, prin prelungirea acordãrii aju-

Vine sentinþa în cazul exploziei de la Uricani A

urelian Dragoº Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan, foºti ºefi la mina Uricani, aflã azi (n.r. 8 mai 2018) sentinþa.

Ei sunt acuzaþi de ucidere din culpã, dupã ce, în luna februarie a anului 2011, 5 electricieni au fost spulberaþi de o explozie, pe galeria principalã.

O vreme, inculpaþii au fost apãraþi chiar de Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu, iar instanþa de la Petroºani a rãmas în pronunþare, dupã ce, în 24 aprilie 2018, a amânat iniþial pronunþarea sentinþei.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Mai 2018 torului de stat pe producþie pentru minele Lupeni ºi Lonea ºi cu recunoaºterea costurilor de exploatare pentru minele ce nu au ajutor de stat: Livezeni ºi Lupeni”, a adãugat Cîmpean.

Mai mult, sindicatele cer prelungirea Ordonanþei 36, care expirã la finele acestui an ºi care permite acordarea veniturilor de completare persoanelor ce sunt concediate ºi care nu îndeplinesc condiþiile de pensie.

Pe aceastã temã vor fi purtate corespondenþe cu responsabilii din Guvern, iar sindicaliºtii cer ºi discuþii pe baza Legii Minelor, a Pensiilor ºi cea a Redevenþelor.

Diana MITRACHE

Procesul a început în luna martie a anului 2012, iar acum, la 7 ani de la cumplita explozie, vinovaþii vor plãti, aºa cum va stabili instanþa.

Cinci angajaþi ai minei Uricani ºi-au pierdut viaþa în subteranul exploatãrii miniere din Uricani, în luna februarie 2011 în urma primei explozii. Cei cinci, un inginer ºi 4 electricieni, lucrau la un transformator, când au fost surprinºi de o puternicã explozie. Necropsiile efectuate imediat dupã accident, de medicii legiºti din judeþul Hunedoara, au arãtat cã trei dintre ei au murit spulberaþi de explozie, iar ceilalþi doi s-au intoxicat cu monoxid de carbon.

Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, sunt acum acuzaþi de uciderea din culpã a celor 5 electricieni, pentru cã aceºtia ocupau funcþii de conducere la momentul exploziilor.

Raportul ITM întocmit în cazul exploziei de la mina Uricani a arãtat cã au fost înregistrate nu mai puþin de 26 de abateri de la normele de protecþia muncii.

Diana MITRACHE

Grevã în Spitalul de Urgenþã din Petroºani

A

proximativ 50 de angajaþi ai Spitalului de Urgenþã din Petroºani (SUP) au protestat luni, timp de douã ore, în faþa unitãþii medicale.

Angajaþii, majoritatea asistente medicale ºi infirmiere, dar ºi personal TESA, au recurs la aceastã formã de protest pentru cã, spun ei, au pierdut pânã la 500 de lei la salarii. „Au pierdut cei care nu au beneficiat de majorãri, dacã nu au fost medici sau asistente medicale.

Pierderile sunt, în medie, între 300 ºi 500 de lei. Nu este foarte

mult, pentru cã sporurile s-au pãstrat, cu excepþia faptului cã noi aveam un spor de 15% de spital de urgenþã, pe care îl avem din 1990 ºi se dãdea cumulat cu alte sporuri de secþie.

Acum, avem 7 secþii, care au pierdut acest sport de 15% deoarece nu s-a mai putut da cumulat. Sunt secþii care au pierdut 5%, altele care au pierdut 15% ºi la salariu au pierdut cei cãrora nu li s-au majorat salariile”, a declarat Ioana Butucea, preºedinta Sindicatului Sanitas din SUP. Mai mult, membrii Sanitas spun cã protestul de acum vine în

semn de solidaritate cu toþi cei care sunt în aceiaºi situaþie, la nivel naþional. Pacienþii, însã, nu au fost afectaþi, pentru cã personalul a asigurat, în proporþie de 30%, activitatea medicalã. Cei mai afectaþi angajaþi ai spitalului sunt, însã, cei cu studii superioare, dar care nu sunt medici. „Este vorba de moaºe, care au studii superioare. Ele nu au primit majorãrile ca ºi asistentele medicale.

Este vorba despre surorile medicale, care au rãmas cu aceleaºi salarii, dar fac munca identicã cu asistentele fãrã studii, care primesc mai mult”, a completat

Ioana Butucea.

Sindicaliºtii din cadrul Federaþiei Sanitas au intrat luni dimineaþa în grevã de avertisment, între orele 9,00 ºi 11,00, timp în care doar o treime dintre angajaþi au lucrat, cerând, în primul rând, negocierea contractului colectiv de muncã.

Legea salarizãrii 153/2017 a intrat în vigoare în ianuarie 2018, iar cele mai mari nemulþumiri au venit odatã cu 1 martie.

Distracþie ºi lecturã împreunã, la Lupeni C opiii din Lupeni sunt aºteptaþi, la finele acestei sãptãmâni, la distracþie ºi jocuri antrenante, totul în urma unei iniþiative comunitare.

Potrivit unui comunicat de presã, a clubului de iniþiativã comunitarã IMPACT ProDeo, „Weekend-ul acesta, pe data de 12 mai începând cu ora 12:00 pânã la 16:00 în Parcul Copiilor din Lupeni vom desfãºura activitãþi bazate pe interacþiune prin: muzicã de diferite genuri interpretatã de artiºti locali ºi ”citit împreunã” alãturi de profesori, bibliotecari sau oameni pasionaþi de lecturare”.

Proiectul se intituleazã Valea Comorilor ºi face parte din Competiþia de proiecte ”Elevi în serviciul comunitãþii III”, finanþatã de Fundaþia Noi Orizonturi, fiind un mod inedit de a antrena în

Prinºi in flagrant dupã ce au spart un magazin

T

rei tineri din Vulcan au ajuns in vizorul oamenilor legii, dupã ce au fost prinºi cu mai multe bunuri furate dintr-un magazin din Petrila. În fapt, poliþiºtii au pe numãrul de urgenþã 112, despre faptul ca are loc o spargerea a unui magazin de pe strada Cimpa, din oraºul Petrila.Cand s-au deplasat spre locul indicat oamenii legii au observat un autoturism suspect, care se deplasa pe sensul de

activitãþi recreative ºi educative tânãra generaþie.

Sunt aºteptaþi în parc cât mai mulþi tineri, care sã participe activ la toate aceste activitãþi.

Diana MITRACHE

mers Cimpa – Petroºani.

Urmare a somaþiei poliþiºtilor, conducãtorul autoturismului a oprit, moment în care trei tineri au fugit, unul dintre aceºtia aruncând un sac din rafie (în care se aflau mai multe pachete de þigãri ºi sticle cu bãuturi alcoolice). “În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit atât identitatea conducãtorului autoturismului, un bãrbat în vârstã de 43 de ani, din municipiul Lupeni, cât ºi a celor trei tineri - toþi din municipiul Vulcan, în vârstã de 15, 19 ºi 33 de ani - care au fugit la vederea poliþiºtilor, abandonând bunurile sustrase”, a declarat Bogdan Niþu, purtator de cuvânt al IPJ Hunedoara În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar penal privind sãvârºirea infracþiunii de furt calificat, valoarea prejudiciului urmând a fi comunicatã ulterior, de cãtre persoana vãtãmatã

Federaþia Sanitas a hotãrât, în urma nemulþumirilor, sã porneascã protestele.

Nu sunt de acord cu modul în care s-a fãcut modificarea legii salarizãrii, salariile fiind plafonate de un procent de 30% ce se aplicã

pentru sporuri, de inechitatea majorãrilor salariale pentru întreg personalul, dar ºi pentru cã nu s-a semnat încã contractul colectiv de muncã.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti 8 Mai 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Mai 2018

13 iunie data la care se judecã insolvenþa CEH I

nstanþa de la Tribunalul Hunedoara a stabilit un prim termen de judecatã pentru datã la care se va dezbate cererea unui creditor în ceea ce priveºte declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara.

O societate din judeþul Ilfov cere insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Arteca Jilava solicitã instanþei de la Tribunalul Hunedoara declararea insolvenþei societãþii energetice. Tribunalul Hunedoara a fixat termen de judecatã data de 13 iunie.

Complexul Energetic Hunedoara se aflã într-o situaþie criticã. Ministerul Energiei aratã cã activul

O nouã capturã a inspectorilor Antifraudã Deva este 17 mii de perechi de încãlþãminte P au fost ”interceptate” de inspectorii Direcþiei Regionale Antifraudã 5 Deva.

Marfa avea o valoare de piaþã de circa 1 milion de lei ºi ar fi urmat sã ajungã pe piaþa neagrã din þarã. Încãlþãmintea era transportatã cu un tir care venea din Ungaria ºi ar fi trebuit sã ajungã în

Amendaþi ºi cu permisul reþinut

ecordul de vitezã al sãptãmânii trecute pe Autostrada Deva-Nãdlac R a fost de 203 kilometri pe orã, iar net contabil este de minus 2.071.327.883 lei.

Riscul ca societatea sã intre în faliment este iminent.

“Riscul de insolventã/faliment – este cel mai mare risc cu care se confruntã societatea. Orice mãsuri de restructurare/ reorganizare s-ar implementa la nivelul societãþii, odatã cu o eventualã intrare în insolventã, sã fie stopate”, aratã ministerul. Între timp, litigiul de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a ajuns la final. Curtea Supremã a respins, definitiv, cererea de intervenþie depusã de Adrian Jurca, preºedintele Sindicatului Noroc Bun. Dosarul insolvenþei se poate relua la Curtea de Apel Alba Iulia.

Monika BACIU Bucureºti. Autotrenul era monitorizat prin aplicaþia Traffic Control. ”În urma verificãrilor efectuate s-a constatat cã beneficiarul mãrfurilor era o societate cu comportament fiscal neadecvat, care era utilizatã pentru a crea o aparenþã de legalitate a achiziþiilor intracomunitare de mãrfuri. În realitate mãrfurile urmau sã fie comercializate în mod ilicit pe teritoriul României, în scopul sustragerii de la plata taxelor ºi impozitelor”, se aratã într-un comunicat al Agenþiei Naþionalã de Administrare Fiscalã, Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã. Inspectorii antifraudã au confiscat mãrfurile, respectiv încãlþãmintea (sandale, mocasini, pantofi) ºi au aplicat ºi o amendã în valoare de 20.000 lei.

Maximilian GÂNJU

Atenþie la motocicliºti! o sutã de pasionaþi C irca de ”motoare” din

Alba, Hunedoara ºi Sibiu au mãrºãluit prin Alba Iulia, la finalul sãptãmânii trecute, în cadrul unei acþiuni de conºtientizare a ºoferilor cu privire la prezenþa lor în trafic.

Marºul moto a fost organizat de cãtre Asociaþia Apulum Bikers, cu sprijinul Serviciului Poliþiei Rutiere, Primãriei

municipiului Alba Iulia ºi Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Alba. ”Riderii” încearcã în acest fel sã atragã atenþia asupra faptului cã sunt mult mai expuºi la accidente, unele provocate de neatenþia celor care conduc vehicule pe patru roþi, iar atenþia, respectarea legislaþiei rutiere ºi respectul reciproc în trafic ar duce automat la mai puþine incidente.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale a Poliþiei Române l-au ”premiat” pe teribilist cu o amendã ºi suspendarea permisului pentru urmãtoarele trei luni.

Alþi 17 ºoferi au fost prinºi circulând cu viteze cuprinse între 183 km/h ºi 203 km/h.

Pe tronsonul Râmnicu Vâlcea – Deva, 7 ºoferi au fost înregistraþi conducând cu viteze între 181 km/h ºi 193 km/h. Toþi vitezomanii au fost sancþionaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 1.305 ºi 5.075 de lei. ”De asemenea, ca mãsurã complementarã, le-au fost reþinute permisele de conducere, pentru 90 de zile, iar într-un caz, pentru defecþiuni tehnice, a fost retras certificatul de înmatriculare”, au precizat poliþiºtii. (M.G.)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Mai 2018

Henþ cu mâna

FINAL FAD...

Campionatul judeþean al Ligii a IV-a Hunedoara se îndreaptã spre finalul stagiunii 2017-2018.

Un final fãrã sare ºi

piper pentru echipele din Valea Jiului, care nu au reuºit nici o izbândã în acest sezon. Inter Petrila a încercat sã þinã

aproape de liderul la zi, C.S. Hunedoara, dar dupã eºecul de la Vulcan, speranþele s-au spulberat. Hercules Lupeni nu a mai avut zvâcnirile de acum 2-3 ani, echipa a obosit, s-a mulþumit cu ceva pe la jumãtatea

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

CÃRUÞA DE GOLURI

CLASAMENT SENIORI

clasamentului. C.S.M. Vulcan a scos niºte rezultate interesante, Minerul Uricani, Jiul Petroºani ºi Universitatea Petroºani s-au zbãtut în condiþia echipei modeste. N-a fost nici pe departe cel mai grozav sezon.

Adus pentru un ºoc la Uricani, antrenorul Toni Sedecaru a clacat cu echipa sa Minerul, zdrobitã cu 9-0 la C.S. Hunedoara, jucãtorul Iulian Tecsi marcând un hat trick. „Bombã” de proporþii la Vulcan, acolo unde promovata C.S.M. a învins cu 2-1 campioana en titre Inter Petrila, dupã ce la pauzã petrilenii au condus cu 1-0 (gol D. Alexandru), oaspeþii revenind prin punctele reuºite de Bãdãrãu (min. 77) ºi I.Roºian (min. 90+1).

Jiul Petroºani a cedat din nou fãrã drept de apel, 0-2 acasã cu Victoria Cãlan, ambele goluri ale oaspeþilor fiind marcate dupã pauzã.

Univ. Petroºani, 1-2 acasã cu Aurul Brad, acuzã arbitrajul:”Am jucat împotriva a 14 oameni, echipa din Bard, plus încã trei arbitrii” a declarat Viorel Mihãilescu, antrenorul Univ. Petroºani.

Hercules Lupeni nu a rezistat nici ea, 0-2 la ªoimul Bãiþa, fiind acum la 25 de puncte de locul 1...

FOTBAL DE VALEA JIULUI CSM VULCAN INTER PETRILA 2 (0) - 1 (1)

CLASAMENT JUNIORI

Arbitru Thirt Daniel, marcatori : Bãdãrãu Silviu min. 77, Roºian Ioan min.

90+1, Alexandru Dumitru min.34 CSM Mihai VIiteazu Vulcan (antr. Doru Mãrºava) : A. Farcaº,Buduroi ('86 A. Roºian), Viºa, Bulimej, V. Epure, I. Roºian, Moise, Simoneac, Mândreci ('89 I. Bob), Sg. Maier ('90), D. Belei ('60 Jilip) CS Inter Petrila (antr. Adi Câmpean): Oniciu, Pãtrãºcoiu, Cr. Duma, Perºe, D. Alexandru, Agapi, Sg. Badea ('71 Anghel), Bg. Matei, Mareº ('83 Diaconu), Horvath, Kalai

Lipsa de motivaþie s-a rãsfrânt din plin asupra rezultatelor tuturor acestor echipe.

Cum se spune, acum sunt toate cu ochii pe ceas. Sã vinã odatã finalul. ª-apoi de la toamnã vom vedea ce-o mai fi.

Fotbal, Cupa României

MÃCAR CUPA...

I

Cupa României 2017-2018, faza I, campionatul judeþean, 9 mai 2018, ora 17.30

nter Petrila a ratat în proporþie de 90% ºansa de a mai câºtiga z Gloria Geoagiu – Hercules Lupeni al doilea titlu de campioanã a Ligii z Aurul Brad – a IV-a Hunedoara. ªoimul Bãiþa

Ea este ºi deþinãtoarea Cupei României, faza judeþeanã, trofeu pe care ºi-l poate pãstra dacã ca învinge mâine la Cãlan ºi apoi în semifinale ºi finale.

Mai sunt trei paºi...

z C.S. Hunedoara – Retezatul Haþeg z Victoria Cãlan – Inter Petrila

Fotbal. Liga a III-a, Seria a 4-a

SCOR DE HANDBAL LA DEVA z Cetate Deva a spulberat cu 11-1 (!) pe cei de la Becicherecu Mic – R. Daniel a realizat un hat trick – echipã pe care azi o va întâlni A.C.S. ªirineasa, liderul neînvins al seriei, care printr-o victorie în acest meci ºi-ar putea asigura matematic promovarea în Liga a II-a. z Principala urmãritoare a liderului, C.S.M. Reºiþa a învins cu 2-1 la Giarmata, dupã ce a fost condusã pânã în min. 78 cu 1-0. z Atacantul C. Dinu de la ACSO Filiaºi a reuºit sã înscrie trei goluri (hat trick) în meciul echipei sale, 3-3 cu CSU II Craiova. z A.C.S. ªirineasa are acum un avans de 9 puncte în faþa ocupantei locului 2, fiind în continuare neînvinsã dupã 24 de meciuri.

* * * Rugby, DNS (Liga a II-a)

ªANSE SPULBERATE ªtiinþa Petroºani a clacat fãrã drept de apel acasã, 24-42. în faþa celor de la Gloria Buzãu, pierzând astfel orice ºansã de a mai fi prezentã în turneul play-off (locurile 1-4). În aceste condiþii echipa din „Dealul Institutului” va juca în turneul play-out (semifinale), urmând a juca împotriva celor de la Bucovina Suceava. „Am avut un campionat greu, nu s-a putut mai mult. Dacã am fi avut condiþii financiare mai bune, cu siguranþã altfel ar fi stat lucrurile. Asta e...” a precizat Emil Drumea (foto), antrenorul echipei ªtiinþa Petroºani.

SEMIFINALE 5-8, 27 MAI 2018 z ªtiinþa Petroºani – Bucovina Suceava z RCM Galaþi – CSUAV Arad

z Finale 5-6 ºi 7-8, 4 iunie 2018

z Locurile 7-8, echipele învinse din semif. 5-8

z Locurile 5-6 învingãtoarele din semif. 5-8 Partidele se joacã pe teren neutru.

Paginã realizatã de GENU TUÞU