Cronica vaii jiului nr 1558, joi 3 mai 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1558

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Libertatea presei?

CIOCU’ MIC! P

resa te ridicã ºi tot ea te coboarã!

Sunt oameni politici care au învãþat lecþia, alþii, însã, merg pe cenzurã ºi porunci, gen „Ciocu’ mic, cã acum noi suntem la putere!”

România este pe locul 44 în lume, dar înaintea SUA, spun statisticile care vizeazã libertatea presei.

Cum se face presa ºi cât de liberi putem fi o spun ziariºtii mari, care fac carierã din dezvãluiri ºocante, rãstoarnã sisteme bine înþepenite ºi protejate ºi cu ajutorul presei, dar care miºcã ceva.

Cãtãlin Tolontan le-a rãspuns unor studenþi la jurnalism, atunci când a fost întrebat „Care este preþul unui jurnalist ºi de ce depinde el?”, foarte elegant: „Când un om îþi aflã preþul, aflã tu cã în câteva minute îl ºtiu ºi alþii ºi eºti ca ºi vândut”. Faceþi voi mercurialul!

Dar þineþi cont cã, pentru a

trãi, presa ar avea nevoie de finanþare, independentã ºi tare aº vrea sã existe proiecte finaþate european pentru a susþine jurnaliºtii de investigaþii, care s-au dus pânã în paradisurile fiscale sã ne arate ce au politicienii care ne conduc ºi unde îºi ascund ei banii. „Starea actualã de siguranþã a jurnaliºtilor din întreaga lume este descurajantã: în decursul ultimului deceniu, 827 jurnaliºti ºi angajaþi în mass-media au fost uciºi.

Planul de acþiune al ONU privind siguranþa jurnaliºtilor ºi problema impunitãþii reprezintã o platformã multilateralã pe care se abordeazã aceste probleme complexe.

Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie sã fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertãþii de exprimare ºi a siguranþei jurnaliºtilor.

Apelul Agendei de dezvoltare pentru 2030 pentru justiþia universalã este relevant pentru toate elementele abordãrii celor trei "P" în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenþei împotriva mass-mediei, protecþia jurnaliºtilor aflaþi în pericol ºi urmãrirea penalã a autorilor de crime comise împotriva profesioniºtilor din domeniul mass-media, potrivit paginii dedicate de UNESCO temei din acest an”– sursa AGERPRES. Diana MITRACHE

„MINA PETRILA NU E AICI, CI ATUNCI!”

P

oate doar în zilele când în Valea Jiului erau 40.000 de mineri, ziua de 1 mai a mai fost la fel de animatã ca ºi în 2018. ªi asta, în ciuda faptului cã la Petrila minerii activi îi numeri pe degete. „Mina Petrila nu e aici, ci atunci!” a scris Ion Barbu pe marginea Jiului, pe un parapet, ce sprijinã malul pe care se aflã câteva clãdiri din ce a fost mâna cândva. Câþiva arhitecþi, primarul ºi viceprimarul au urcat pe scenã, imediat dupã ce a cântat Imnul Minerilor, iar Ion Barbu a descoperit câteva tablouri fix la câteva treceri de pietoni ce au fost amplasate pe Strada Minei. >>> PAGINILE 4-5

ApaServ Valea Jiului: Cod de eticã ºi integritate profesionalã

R

esponsabilitate, profesionalism, integritate ºi transparenþã sunt cele patru fundamente pe care se bazeazã codul etic care trebuie respectat de membrii Consiliului de Administraþie de la ApaServ Valea Jiului.

Codul de eticã ºi integritate profesion-

alã de la ApaServ Valea Jiului a fost aprobat în ºedinþa Consiliului de Administraþie de la sfârºitul lunii aprilie.

Documentul reglementeazã normele de conduitã ºi eticã profesionalã a administratorilor societãþii, respectiv a membrilor Consiliului de Administraþie. Aceste norme sunt obligatorii pentru membrii

CA-ului de la ApaServ Valea Jiului.

“Codul etic impune o serie de valori ºi principii profesionale care sã ghideze activitatea ºi comportamentul membrilor Consiliului de Administraþie. El descrie o serie de reguli specifice care fixeazã cerinþele minime acceptabile de comportament pentru fiecare membru al

CA. Orice încãlcare a acestor reguli va afecta nu numai drepturile ºi aºteptãrile beneficiarilor, dar se va rãsfrânge negative ºi asupra reputaþiei ºi integritãþii societãþii.

Respectarea prevede-

rilor acestui cod de cãtre toþi membrii CA are o contribuþie esenþialã în crearea ºi menþinerea unei bune reputaþii ºi a unei înalte þinute pentru SC ApaServ Valea Jiului SA Petroºani, în rândul

comunitãþii deservite”, aratã documentul aprobat. Codul etic are drept fundament patru valori, ºi anume responsabilitate, profesionalism, integritate ºi transparenþã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

Un parlamentar bucureºtean vrea sã se mute la Petroºani U

n parlamentar bucureºtean analizeazã posibilitatea de a se muta la Petroºani, pentru a ajuta autoritãþile locale în vederea realizãrii unor proiecte care ar putea fi cuprinse în platformã zonelor carbonifere aflate în tranziþie.

Las la o parte furiºarea oficialilor români care au ascuns întâlnirile cu responsabilii de Bruxelles veniþi la discuþii. Nu aveam mari aºteptãri. Dar dupã întâlnirile oficiale nu am aflat nimic. Cine se ocupã la Guvern de program? Care sunt planurile pentru Valea Jiului? Cum va beneficia zona minierã de programele europene ºi cum vom elabora noi programe pentru aceastã zonã? Nici o informaþie, nici o mãsurã. Nimic!”, a declarat Cristina Prunã, deputat USR ºi membru în Comisia pentru Industrii ºi Servicii.

Relevant pentru interesul Guvernului pentru Valea Jiului este ºi faptul cã prima intenþie de includere a Vãii Jiului în platformã europeanã adresatã de partea românã Comisie Europene a fost formulatã de cãtre Cristina Prunã într-o scrisoare adresatã comisarului european pentru energie ºi mediu, Miguel Arias Cañete. Ulterior, premierul Viorica Dãncilã a manifestat o intenþie oficialã pentru acest program ºi, finalmente, România a fost inclusã în program. De remarcat, cã din cauza

Cristina Prunã, parlamentar USR, se gândeºte serios sã se mute în Valea Jiului pentru a veni în sprijinul autoritãþilor locale. Uniunea Salvaþi România considerã cã Guvernul României a abandonat Valea Jiului prin modul în care înþelege sã reprezinte interesele cetãþenilor din aceastã zonã.

Lipsa de interes din partea Executivului se manifestã atât în gãsirea soluþiilor necesare la nivel socio-economic pentru o zonã aflatã în tranziþie. ”Sunt dezamãgitã de modul în care Guvernul României a înþeles sã includã Valea Jiului în platformã europeanã gânditã de Comisia Europeanã pentru zonele carbonifere aflate în tranziþie.

neprofesionalismului oficialilor români, primele discuþii de la Bruxelles s-au desfãºurat fãrã prezenþa reprezentanþilor din þara noastrã.

“Rolul nostru este sã venim cu soluþii. Dacã acum, în al 12-lea ceas, politicienii locali de aici vor înþelege cã trebuie sã se deschidã, sã comunice, sã renunþe la tãcerea aceasta monumentalã în care stau ºi sã vinã cãtre cetãþeni în cadrul unor consultãri publice sau în cadrul unui apel de proiecte... Ar trebui consultãri publice

Vizitã europarlamentarã în Valea Jiului

orina Creþu, C europarlamentar ºi cineva din conduce-

rea Comisiei Europene ar putea sã vinã în Valea Jiului, la începutul verii.

O spune Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani, care crede cã trebuie profitat de acest fapt, mai ales cã europarlamentarul român a inclus Valea Jiului în rândul zonelor de interes, foste carbonifere din Europa.

„Posibil, în luna iunie, sã avem o vizitã.

Nu a domnului Junker, preºedintele CE, ci vicepreºedintele CE, cu doamna Corina Creþu. Au fost discuþii, invitaþii, pentru o vizitã în luna iunie în Valea Jiului, sã vadã

situaþia la faþa locului.

Poate reuºim sã convingem Comisia Europeanã, pentru cã, atât cât este Corina Creþu, trebuie sã profitãm”, a declarat Buhãescu.

Conducerea Complexului Energetic

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ -

Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str.

Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 24 - 30.05.2018 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a douã posturi contractuale vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel: 1. Muncitor calificat (zidar), tr. I – Compartiment A.D.P.P., reþele stradale – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de zidar

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

2. Muncitor calificat (drujbist), tr. I – Compartiment A.D.P.P., reþele stradale – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de drujbist Concursul se organizeazã astfel: Proba practicã: 24 mai 2018 - orele 11.00 la sediul instituþiei.

Interviul: 30 mai 2018 - orele 11.00 la sediul instituþiei.

Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan.

Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 16.05.2018, orele 16.00. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Hunedoara, miniºtri de resort ºi primarul din Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi au fost la Bruxelles, în primãvarã, iar acolo au aflat cã sunt proiecte ce pot fi finanþate, doar sã le scrie cineva. Acum, primarul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu spune cã vizita ar putea avea loc în Valea Jiului ºi discuþiile ar putea avea loc aici, în special pentru a prioritiza obiectivele propuse.

Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

cu oamenii, cu grupurile cetãþeneºti.

Sunt foarte mulþi antreprenori care au idei. Cu toate cã existã diferenþa aceastã politicã, eu nu cred cã ar trebui sã ne concentrãm pe diferenþele de opinie sau conflictele politice, ci ar trebui sã ne concentrãm pe problemele oamenilor de aici. Lansez un apel cãtre dialog cu autoritãþile locale, eu sunt dispusã sã fiu prezentã. Dacã de la Bucureºti nu voi putea sã fiu suficient de implicatã, probabil cã mã voi muta aici pentru o perioadã de timp, numai sã gãsim acele proiecte sau acele soluþii pentru oameni ºi sã nu mai întârziem sã pierdem ºi trenul acesta”, a mai spus parlamentarul USR, Cristina Prunã.

Timpul se scurge în defavoarea cetãþenilor din Valea Jiului. existã fonduri europene puse la dispoziþia României, dar nu mai este timp.

Orizontul de timp la care ne raportãm este finalul anului, atunci când minele Lonea ºi Lupeni se vor închide.

“Dezamãgirea mea a fost cã nu am vãzut termene. E clar cã fondurile europene existã, existã aceastã voinþã din partea Comisiei Europene sã dedice fonduri în zona aceasta, însã trebuie corelatã cu activitatea de închidere a minelor”, a mai spus parlamentarul.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

A cerut sã fie eliberat din puºcãrie I

ndividul se ascundea în Turcia ºi a reuºit timp de 16 ani sã se sustragã autoritãþilor române. Bolfa Ioan a fost condamnat în anul 2001 la opt ani de închisoare pentru tentativã de omor, dupã ce a înjunghiat o persoanã cu un cuþit.

Bolfa Ioan a fost prins în urmã cu exact un an de zile ºi adus în România pentru executarea pedepsei.

Bãrbatul figura în categoria

most wanted a persoanelor urmãrite de Poliþia Românã, fiind inclus în mai multe operaþiuni globale de INFRA RED ale INTERPOL, respectiv de capturare a celor care se sustrag punerii în aplicare a mandatelor internaþionale.

Odatã ajuns în þarã, Bolfa a

cerut rejudecarea dosarului în care a fost condamnat ºi cererea i-a fost admisã. În august 2017 a primit ºi sentinþa, Tribunalul Hunedoara dictând o condamnare fãrã acord de recunoaºtere. Individul a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru infracþiu-

nea de omor în forma tentativei, însã s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 ani. În luna martie a acestui an a fost dispusã revocarea suspendãrii pedepsei iar Bolfa a ajuns în spatele gratiilor.

Acum a înaintat o cerere Judecãtoriei Deva pentru a fi eliberat condiþionat din puºcãrie însã solicitarea i-a fost respinsã. Condamnatul va putea face o nouã solicitare prin care sã-i convingã pe judecãtori cã s-a îndreptat abia dupã 10 iulie a.c.

Maximilian GÂNJU

Suspect de viol prins de poliþiºtii petroºãneni rei cartiere ale municipiului au fost scotocite T de poliþiºti în urma unei acþiuni de amploare. Poliþiºtii au vizat contrabandiºtii, tâlharii sau ºoferii certaþi cu legea.

Un suspect de viol (27 de ani) a fost descoperit de poliþiºti ºi dus cu cãtuºe la audieri.

”Poliþiºtii au stabilit, în urma cercetãrilor, cã la data de 08.04.2018, în jurul orei 19:00, tânãrul a pãtruns în locuinþa unei vecine în vârstã de 79 de ani, cu care a încercat sã întreþinã relaþii sexuale,

împotriva voinþei acesteia (însã nu a reuºit, fiind în stare de ebrietate). În cadrul aceleiaºi acþiuni, poliþiºtii au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii emis de Judecãtoria Petroºani la data de 25.04.2018, pe numele unui bãrbat de 39 de ani, din Petroºani. Acesta a fost condamnat de instanþa de judecatã la un an de închisoare, pentru comiterea infracþiunii de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Turiºti salvaþi din Retetzat

atru echipe de salvare P montanã s-au mobilizat pentru a da de urma a douã grupuri de turiºti care s-au rãtãcit în Retezat, aria de cãutare a dispãruþilor fiind extrem de mare.

Din acest motiv misiunea salvatorilor montani a fost deosebit de dificilã, însã a fost încheiatã cu succes. ”Salvamontiºtii hunedoreni au fost solicitaþi sã intervinã pentru salvare a cinci turiºti din Ungaria rãtãciþi în Retezat. Zece salvamontiºti constituiþi în patru echipe de salvare au încercat sã acopere în timp cât mai scurt o suprafaþã cât mai mare de areal montan astfel încât sã îi gãsescã cât mai rapid pe cei rãtãciþi”, spun salvatorii.

Misiunea s-a derulat pe timp de noapte iar salvamontiºtii au fost

Furt dupã furt

U

n adolescent de 15 ani, din Petroºani, este cercetat penal pentru cã a furat o maºinã cu care intenþiona sã ducã bunurile furate de la o altã spargere. N-a mai apucat pentru cã a fost vãzut de un localnic care a anunþat poliþiºtii. ”Un cetãþean a sesizat Poliþia Municipiului Petroºani cu privire la faptul cã persoane necunoscute sustrag bunuri din fostul sediu al unei societãþi comerciale din cartierul Colonie, din municipiul Petroºani. Poliþiºtii care au

alertaþi cã mai existã un alt grup format din ºapte turiºti care nu mai ºtiu unde se aflã. ”În timpul derulãrii acþiunii de cãutare a celor 5 persoane, s-a primit un alt apel referitor la un grup de 7 persoane plecat în zona Zãnoaga ºi despre care nu se mai ºtia nimic. Ca ºi grupul precedent ºi aceºtia au petrecut noaptea sub cerul liber ºi au fost reperaþi ºi monitorizaþi spre traseul turistic”, mai precizeazã reprezentanþii Dispeceratului Naþional Salvamont.

Turiºtii s-au pus în pericol din cauzã cã au ignorat sfaturile salvatorilor montani ºi au considerat cã pot cuceri muntele acoperit încã de un strat de zãpadã moale ºi grea.

Salvatorii spun cã au avut mare noroc cã noaptea a fost caldã ºi au scãpat nevãtãmaþi.

Maximilian GÂNJU

Reguli noi pentru proprietarii de maºini

L

una mai aduce schimbãri, pentru cei care au în proprietate o maºinã.

Din 20 mai 2018 se va modifica procedura de notificare a schimbãrii proprietarului unei maºini, dar sunt introduse ºi noi reguli cu privire la inspecþia tehnicã periodicã, schimbãri ce vizeazã atât proprietarii autoturismelor, dar ºi staþiile care efectueazã aceastã procedurã.

Prima modificare îi vizeazã

ajuns la faþa locului au depistat un autovehicul parcat în faþa societãþii respective, al cãrui conducãtor auto a demarat în vitezã la vederea echipajului de poliþie. Poliþiºtii au pornit în urmãrirea autovehiculului, pe care l-au gãsit abandonat pe o stradã de pe raza municipiului Petroºani”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii l-au gãsit pe minorul care a furat maºina ºi-l cerceteazã penal pentru furt calificat ºi conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fãrã permis de conducere. Anchetatorii urmeazã sã stabileascã dacã minorul avea complici ºi dacã au fost furate bunuri din incinta societãþii comerciale.

Maximilian GÂNJU

pe proprietarii de maºini second-hand, care trebuie sã anunþe tranzacþiile în termen de 90 de zile, în loc de 30 de zile, cum este acum. În lipsa notificãrii, înmatricularea automobilului va fi suspendatã automat. În acelaºi timp, Codul rutier va avea ºi sancþiuni pentru persoanele care circulã cu automobile a cãror înmatriculare a fost suspendatã. Mai precis, ºoferii vor risca între nouã ºi 20 de puncte-amendã, adicã o amendã între 1.305 ºi 2.900 lei. Totodatã, poliþiºtii rutieri

vor reþine certificatul de înmatriculare al vehiculului ºi vor elibera o dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulaþie, plus cã vor retrage plãcuþele cu numãrul de înmatriculare. De la aceeaºi datã, expirarea inspecþiei tehnice periodice (ITP) a unui autoturism va echivala cu suspendarea automatã a înmatriculãrii. Astfel, ºoferii care vor circula în continuare cu respectivul automobil vor risca o amendã pentru lipsa ITP-ului valabil ºi una pentru condusul în timpul suspendãrii înmatriculãrii, totalul putând sã ajungã la 5.800 de lei. În momentul de faþã, conducerea pe drumurile publice a unui automobil care are ITP-ul expirat poate aduce sancþionarea cu cel puþin nouã ºi cel mult 20 de puncte-amendã, adicã o amendã între 1.305 ºi 2.900 de lei.

4 Actualitate

P

oate doar în zilele când în Valea Jiului erau 40.000 de mineri, ziua de 1 mai a mai fost la fel de animatã ca ºi în 2018. ªi asta, în ciuda faptului cã la Petrila minerii activi îi numeri pe degete. „Mina Petrila nu e aici, ci atunci!” a scris Ion Barbu pe marginea Jiului, pe un parapet, ce sprijinã malul pe care se aflã câteva clãdiri din ce a fost mâna cândva.

Câþiva arhitecþi, primarul ºi viceprimarul au urcat pe scenã, imediat dupã ce a cântat Imnul Minerilor, iar Ion Barbu a descoperit câteva tablouri fix la câteva treceri de pietoni ce au fost amplasate pe Strada Minei.

Planeta Petrila este deja un brand, iar printre cei veniþi la minã l-am vãzut pe Andrei Dãscãlescu, regizorul care, în ultimii ani, l-am vãzut mai mult în salopetã prin curtea minei.

Pe strada ce duce spre minã, Strada Minei, au fost mese ºi bãnci, iar oameni îmbrãcaþi în tricouri inscripþionate „Planeta Petrila” au vândut mici, fãcuþi acolo, pe grãtar.

Mina a putut fi vizitatã, la alegere, cu un brigadier, cu un miner, un inginer, ori un fost director, iar oamenii s-au lãsat duºi prin cotloane. „Aici veneam când aveam ceva de semnat”, am auzit un bãrbat, ce avea de mânã un copil ºi era urmat de câþiva cunoscuþi, în sala de la etaj. Acolo sus, am gãsit o expoziþie ineditã, denumitã „Shrinking Cities”, iar în fundal, unde o fres-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

cã comunistã se îmbina cu o creaþie ce redã Cina Biblicã, am gãsit oameni ce îºi lãsau amprenta, semn cã „au fost acolo”, un soi de întâmplare la care au luat parte. ªi ce dovadã mai bunã putea fi alta, decât cã lumea gustã ºi astfel de manifestãri, în stilul lui Ion Barbu, a lui Andrei Dãscãlescu, a arhitectului Mihai Danciu, profesor universitar, a arhitectei Ilinca Pãun Constantinescu din Bucureºti; ori arh.

Cristina Sucalã, venitã tocmai de la Paris!

Li s-a cerut pãrerea despre oraºul lor, iar oamenii au lãsat acolo mesaje, iar printre cei ce au fãcut turul minei, sau au vizionat filmul „Planeta Petrila” am vãzut mulþi strãini.

M

ina Petrila a provocat nostalgii, dar ºi sentimente de bucurie

Mina Petrila s-a redeschis... cultural. Cei care au venit aici au devenit nostalgici, dar ºi fericiþi cã mina ºi-a redeschis porþile. Ziua Minelor Deschise a adus 12 ore de acþiuni culturale ºi sportive desfãºurate pe strada Minei ºi pe platoul de la intrarea în Mina Petrila. Prin acest

„MINA PETRILA NU E AICI, CI ATUNCI!”

minei Petrila. Dacã acum o sãptãmânã povesteam cuiva cã mina va fi redeschisã, nu mã credeau. Dacã proiectul Planeta Petrila a fãcut primii paºi, acum sper cã asociaþia sã ajungã mult mai departe”, ne-a povestit Cãtãlin Cenuºã, cel care s-a angajat la minã în anul 1990.

I

nterese mondiale

eveniment este testatã capacitatea de a gãzdui funcþiuni culturale în clãdiri ºi spaþii ale fostei mine, dar ºi posibilitatea de pietonizare a strãzii de legãturã între oraº ºi minã: strada Minei.

“Petrila este un bun exemplu de urmat (despre cum poate o localitate sã renascã prin culturã-n.r.) de restul oraºelor din Valea Jiului. noi avem aici avantajul de a avea prieteni arhitecþi care au venit ca albinele atrase de floarea mineritului românesc ºi care sunt foarte ambiþioºi ºi doritori sã demonstreze cã ºi în România se poate la fel cum s-a putut ºi în alte þãri din Europa care a închis socotelile cu mineritul”, a spus artistul Ion Barbu, cel care a contribuit la pãstrarea unor clãdiri ale minei Petrila.

Pentru arhitecþi, mina Petrila este un obiectiv industrial-cultural ofertant. Existã viziune, existã voinþã pentru a pune în practicã proiectele de dezvoltare post-industri-

alã. “Este implementarea proiectului. Lumea este nostalgicã, dar ºi fericitã pentru un eveniment care deschide mina Petrila pentru culturã.

Acesta este un pas intermediar în ceea ce priveºte reconversia acestui sit industrial pentru cã toate demersurile au început în anul 2011. S-a creat un brand ºi trebuie mers mai departe. E un val care trebuie þinut cât mai sus ºi care sã dureze cât mai mult, iar fiecare eveniment vine sã þinã valul cât mai sus”, ne spune Mihai Danciu - arhitect

T

ururi ghidate

Foºtii angajaþi ai minei Petrila le-au oferit celor care au venit la eveniment tururi ghidate.

Elisabeta Moga ºi Cãtãlin Cenuºã ºi-au petrecut mai bine de 20 de ani la exploatarea minierã Petrila. Elisabeta Moga a lucrat 24 de ani la mina Petrila. κi aduce aminte cum au decurs primele zile. Elisabeta Moga a fost lãcãtuº la mina Petrila, cunoscutã ca

”Doamna de la Lãmpãrie”, fiind angajatã în anul 1991 în minerit.

A lucrat la minã pânã în 2015.

“La minã la Petrila am lucrat 24 de ani. În 1991 m-am angajat la funicular. Din 2004 am fost împinsã la lãmpãrie, cã nu erau fete. Din 2004 pânã s-a închis, în 2015, am fost la lãmpãrie. La început a fost greu, a fost foarte greu, mulþi mineri, lãmpi foarte multe ºi minerii erau cam vulgari la început. Trebuiau sã facã botezul celor nouvenite, apoi am intrat pe sub pielea lor ºi am ºtiut sã mã ridic la nivelul lor.

A fost frumos. La început a fost grea munca, erau mineri mulþi”, a rememorat, Elisabeta Moga, cea care, cu ocazia Ziua Minelor deschise a fost ghid pentru cei care au vrut sã viziteze ce a mai rãmas fin exploatarea minierã Petrila.

Oamenii din Valea Jiului nu sunt rãi, ne mai spune doamna care a lucrat 24 de ani la mina Petrila. ªi-ar fi dorit ca

redeschiderea sã însemne producþie de cãrbune.

Dar nu este aºa. Lacãtul s-a pus pentru totdeauna.

Cãrbunele a rãmas îngropat în adâncuri.

“Mã simt într-un fel bine, fericitã, dar aº fi fost mai fericitã dacã mina se redeschidea în realitate (cu producþien.r.), nu doar aºa. Într-un fel e o bucurie cã ºtim cã se mai intereseazã ºi alþii de noi, cã suntem condamnaþi cã suntem cei mai rãi oameni. Nu e aºa! Oamenii din Valea Jiului nu sunt rãi! Noi suntem prea buni pentru toatã lumea”, ne-a mai mãrturisit Elisabeta Moga.

Unul dintre ghizi a fost ºi Cãtãlin Cenuºã a fost brigadier la mina Petrila.

L-am regãsit cu lacrimi în ochi. Simplul fapt cã se aflã în curtea unitãþii miniere îl emoþioneazã ºi îi trezeºte amintiri.

“De câte ori trec pe aici, de atâtea ori mã rãscoleºte câte ceva ºi dacã acum trei ani mina s-a închis, astãzi, putem sã ne bucurãm de redeschiderea porþii

Bujor Bogdan a fost director al Minei Petrila.

A revenit cu plãcere la fosta unitate minierã, care astãzi se transformã în obiectiv cultural ºi turistic. Mina Petrila a fost cea mai complexã unitate minierã din Valea Jiului. sutele de ani de extracþie a cãrbunelui s-au ras cu buldozerul. Au rãmas doar amintirile, regretele,

dar ºi speranþele cã viitorul va aduce ceva pentru acest sit industrial.

“Revin cu plãcere de data asta. În urmã cu doi ani am participat la ultima extracþie de cãrbune într-un vagonet, într-o atmosferã de tristeþe deplinã. Acum, suntem cu un optimism, semn cã poate mai existã o speranþã ca acest perimetru sã nu disparã ºi Petrila sã nu fie zero. Petrila este o excepþie, a fost cea mai complexã minã carboniferã din þarã, de asemenea complexul industrial care s-a construit aici în 1930 a contribuit la ieºirea din crizã a Vãii Jiului ºi a fost o pârghie importantã în prima revoluþie industrialã din România”, a spus Bujor Bogdan, fost director al minei Petrila,

angajat încã din anul 1966 în minerit.

A lucrat la minã pânã în 1990. Însã, fostul director al unitãþii miniere Petrila, spune cã mineritul din România a fost sacrificat. România a trebuit sã execute ordine, deºi aceastã activitate ar fi putut exista mulþi ani de acum încolo.

“Sunt de pãrere cã s-ar fi gãsit soluþii dacã ordinele nu erau din exterior, dacã nu trebuia, ca noi, cei mici, sã salvãm planeta de emisiile de dioxid, în timp ce marile puteri industriale nu semneazã protocoalele Kyoto, Paris. S-ar fi putut eficientiza, pentru cã nici în comunism, nici dupã aceea, nimeni nu a pus problema eficienþei.

Trebuiau scoase tone de cãrbune, cu orice preþ, la orice costuri. ªi atunci, ºi acum, cel puþin cu 30% puteau fi reduse cheltuielile dacã erau conduse de specialiºti, nu de cei care nu au intrat nicio zi în minã”, a mai spus fostul director al unitãþii miniere.

C

lãdirile industriale - transformate

Autoritãþile locale de la Petrila sunt cele care au solicitat pãstrarea unora dintre clãdirile care au aparþinut fostei unitãþi miniere. Au reuºit.

Acum, sperã, ca prin acest mod Petrila sã renascã.

“Se încearcã prin aceastã festivitate sã deschidem o uºã spre

82 de morþi acum 96 de ani utoritãþile locale de la Lupeni au comemorat, la A sfârºitul sãptãmânii trecute,

96 de ani de la cel mai tragic accident de minã ce a avut loc în acest oraº. În 27 aprilie mina Aurelia a explodat ºi zeci de oameni au fost scoºi, din subteran, morþi.

Gura minei este cum în curtea unui localnic, însã, an de an, o mânã de oameni îºi amintesc acest eveniment cu tristeþe, pentru cã atunci a avut loc unul dintre accidentele cu cele mai multe victime, în subteran.

Senatorul Cristian Resmeriþã a vorbit despre acest eveniment tragic, exact la ora la care se fãcea comemorarea victimelor. „În 27 aprilie 1922, în urmã cu 96 de ani, la mina Aurelia din Lupeni a avut loc cel mai mare accident colectiv de muncã din istoria Vãii Jiului. Au murit 82 de oameni, eroi mineri. Administraþia de la Lupeni îi comemoreazã. ªi vreau sã vã spun cã explozia a avut

loc la ora 12,30. Exact acum 96 de ani. Ora pe care am ales-o este exact cea a evenimentului ce s-a produs acum atât de multã vreme”, a spus Cristian Resmeriþã, senatorul Vãii Jiului.

Cea mai mare catastrofã din Europa acelor ani, dar ºi cea mai mare catastrofã din Valea Jiului s-a produs la mina Aurelia, parte a minei Lupeni, în 27 aprilie, dupã ora 12.30, în stratul 13, blocul 5.

Tot ce a fost în subteran a fost distrus. Au murit 82 de mineri, din care 30 sau 32 erau români, restul de 50 erau maghiari, germani,

polonezi, slovaci. Dupã ce a avut loc explozia, la gurile de aeraj a început sã iasã fumul.

La acea vreme, vãduvele care ºi-au pierdut soþii au intentat proces Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului". În urma procesului, care a avut loc la Tribunalul Deva, s-a constatat vinovãþia Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului", iar un inginer a fost condamnat la o amendã de 9.000 de lei, în timp ce ºeful de lucrãri a fost condamnat la trei luni de închisoare.

Diana MITRACHE

culturã ºi în oraºul Petrila, prin artistul Barbu ºi colaboratorii sãi încercãm sã avem o colaborare fructuoasã.

Am solicitat pãstrarea unor clãdiri din incinta perimetrului minier, ele sunt clasificate în patrimoniul cultural, urmeazã ca dupã ce preluãm obiectivul de la mina Petrila, sã gãsim surse de finanþare pentru acest patrimoniu ºi sã îl punem în valoare. Zâmbim, de multe ori când auzim cuvântul culturã în Valea Jiului, dar eu cred cã oamenii ar trebui sã se îndrepte cu gândul ºi la acest obiectiv ºi cred cã, chiar dacã nu pentru marea majoritate, acest perimetru minier poate

sã deschidã uºile pentru turiºti, pentru alþi cetãþeni strãini”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. În data de 30 octombrie 2015 s-a pus capãt unei istorii de peste 150 de ani. Mina Petrila a devenit istorie odatã cu ultimul vagonet de cãrbune care a fost scos din subteran în mod simbolic.

Exploatarea Minierã Petrila ºi-a început activitatea în urmã cu 156 de ani, fiind prima minã din Valea Jiului. A intrat într-un accentuat declin dupã cele douã explozii devastatoare din 15 noiembrie 2008 Monika BACIU Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

P

oate doar în zilele când în Valea Jiului erau 40.000 de mineri, ziua de 1 mai a mai fost la fel de animatã ca ºi în 2018. ªi asta, în ciuda faptului cã la Petrila minerii activi îi numeri pe degete. „Mina Petrila nu e aici, ci atunci!” a scris Ion Barbu pe marginea Jiului, pe un parapet, ce sprijinã malul pe care se aflã câteva clãdiri din ce a fost mâna cândva.

Câþiva arhitecþi, primarul ºi viceprimarul au urcat pe scenã, imediat dupã ce a cântat Imnul Minerilor, iar Ion Barbu a descoperit câteva tablouri fix la câteva treceri de pietoni ce au fost amplasate pe Strada Minei.

Planeta Petrila este deja un brand, iar printre cei veniþi la minã l-am vãzut pe Andrei Dãscãlescu, regizorul care, în ultimii ani, l-am vãzut mai mult în salopetã prin curtea minei.

Pe strada ce duce spre minã, Strada Minei, au fost mese ºi bãnci, iar oameni îmbrãcaþi în tricouri inscripþionate „Planeta Petrila” au vândut mici, fãcuþi acolo, pe grãtar.

Mina a putut fi vizitatã, la alegere, cu un brigadier, cu un miner, un inginer, ori un fost director, iar oamenii s-au lãsat duºi prin cotloane. „Aici veneam când aveam ceva de semnat”, am auzit un bãrbat, ce avea de mânã un copil ºi era urmat de câþiva cunoscuþi, în sala de la etaj. Acolo sus, am gãsit o expoziþie ineditã, denumitã „Shrinking Cities”, iar în fundal, unde o fres-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

cã comunistã se îmbina cu o creaþie ce redã Cina Biblicã, am gãsit oameni ce îºi lãsau amprenta, semn cã „au fost acolo”, un soi de întâmplare la care au luat parte. ªi ce dovadã mai bunã putea fi alta, decât cã lumea gustã ºi astfel de manifestãri, în stilul lui Ion Barbu, a lui Andrei Dãscãlescu, a arhitectului Mihai Danciu, profesor universitar, a arhitectei Ilinca Pãun Constantinescu din Bucureºti; ori arh.

Cristina Sucalã, venitã tocmai de la Paris!

Li s-a cerut pãrerea despre oraºul lor, iar oamenii au lãsat acolo mesaje, iar printre cei ce au fãcut turul minei, sau au vizionat filmul „Planeta Petrila” am vãzut mulþi strãini.

M

ina Petrila a provocat nostalgii, dar ºi sentimente de bucurie

Mina Petrila s-a redeschis... cultural. Cei care au venit aici au devenit nostalgici, dar ºi fericiþi cã mina ºi-a redeschis porþile. Ziua Minelor Deschise a adus 12 ore de acþiuni culturale ºi sportive desfãºurate pe strada Minei ºi pe platoul de la intrarea în Mina Petrila. Prin acest

„MINA PETRILA NU E AICI, CI ATUNCI!”

minei Petrila. Dacã acum o sãptãmânã povesteam cuiva cã mina va fi redeschisã, nu mã credeau. Dacã proiectul Planeta Petrila a fãcut primii paºi, acum sper cã asociaþia sã ajungã mult mai departe”, ne-a povestit Cãtãlin Cenuºã, cel care s-a angajat la minã în anul 1990.

I

nterese mondiale

eveniment este testatã capacitatea de a gãzdui funcþiuni culturale în clãdiri ºi spaþii ale fostei mine, dar ºi posibilitatea de pietonizare a strãzii de legãturã între oraº ºi minã: strada Minei.

“Petrila este un bun exemplu de urmat (despre cum poate o localitate sã renascã prin culturã-n.r.) de restul oraºelor din Valea Jiului. noi avem aici avantajul de a avea prieteni arhitecþi care au venit ca albinele atrase de floarea mineritului românesc ºi care sunt foarte ambiþioºi ºi doritori sã demonstreze cã ºi în România se poate la fel cum s-a putut ºi în alte þãri din Europa care a închis socotelile cu mineritul”, a spus artistul Ion Barbu, cel care a contribuit la pãstrarea unor clãdiri ale minei Petrila.

Pentru arhitecþi, mina Petrila este un obiectiv industrial-cultural ofertant. Existã viziune, existã voinþã pentru a pune în practicã proiectele de dezvoltare post-industri-

alã. “Este implementarea proiectului. Lumea este nostalgicã, dar ºi fericitã pentru un eveniment care deschide mina Petrila pentru culturã.

Acesta este un pas intermediar în ceea ce priveºte reconversia acestui sit industrial pentru cã toate demersurile au început în anul 2011. S-a creat un brand ºi trebuie mers mai departe. E un val care trebuie þinut cât mai sus ºi care sã dureze cât mai mult, iar fiecare eveniment vine sã þinã valul cât mai sus”, ne spune Mihai Danciu - arhitect

T

ururi ghidate

Foºtii angajaþi ai minei Petrila le-au oferit celor care au venit la eveniment tururi ghidate.

Elisabeta Moga ºi Cãtãlin Cenuºã ºi-au petrecut mai bine de 20 de ani la exploatarea minierã Petrila. Elisabeta Moga a lucrat 24 de ani la mina Petrila. κi aduce aminte cum au decurs primele zile. Elisabeta Moga a fost lãcãtuº la mina Petrila, cunoscutã ca

”Doamna de la Lãmpãrie”, fiind angajatã în anul 1991 în minerit.

A lucrat la minã pânã în 2015.

“La minã la Petrila am lucrat 24 de ani. În 1991 m-am angajat la funicular. Din 2004 am fost împinsã la lãmpãrie, cã nu erau fete. Din 2004 pânã s-a închis, în 2015, am fost la lãmpãrie. La început a fost greu, a fost foarte greu, mulþi mineri, lãmpi foarte multe ºi minerii erau cam vulgari la început. Trebuiau sã facã botezul celor nouvenite, apoi am intrat pe sub pielea lor ºi am ºtiut sã mã ridic la nivelul lor.

A fost frumos. La început a fost grea munca, erau mineri mulþi”, a rememorat, Elisabeta Moga, cea care, cu ocazia Ziua Minelor deschise a fost ghid pentru cei care au vrut sã viziteze ce a mai rãmas fin exploatarea minierã Petrila.

Oamenii din Valea Jiului nu sunt rãi, ne mai spune doamna care a lucrat 24 de ani la mina Petrila. ªi-ar fi dorit ca

redeschiderea sã însemne producþie de cãrbune.

Dar nu este aºa. Lacãtul s-a pus pentru totdeauna.

Cãrbunele a rãmas îngropat în adâncuri.

“Mã simt într-un fel bine, fericitã, dar aº fi fost mai fericitã dacã mina se redeschidea în realitate (cu producþien.r.), nu doar aºa. Într-un fel e o bucurie cã ºtim cã se mai intereseazã ºi alþii de noi, cã suntem condamnaþi cã suntem cei mai rãi oameni. Nu e aºa! Oamenii din Valea Jiului nu sunt rãi! Noi suntem prea buni pentru toatã lumea”, ne-a mai mãrturisit Elisabeta Moga.

Unul dintre ghizi a fost ºi Cãtãlin Cenuºã a fost brigadier la mina Petrila.

L-am regãsit cu lacrimi în ochi. Simplul fapt cã se aflã în curtea unitãþii miniere îl emoþioneazã ºi îi trezeºte amintiri.

“De câte ori trec pe aici, de atâtea ori mã rãscoleºte câte ceva ºi dacã acum trei ani mina s-a închis, astãzi, putem sã ne bucurãm de redeschiderea porþii

Bujor Bogdan a fost director al Minei Petrila.

A revenit cu plãcere la fosta unitate minierã, care astãzi se transformã în obiectiv cultural ºi turistic. Mina Petrila a fost cea mai complexã unitate minierã din Valea Jiului. sutele de ani de extracþie a cãrbunelui s-au ras cu buldozerul. Au rãmas doar amintirile, regretele,

dar ºi speranþele cã viitorul va aduce ceva pentru acest sit industrial.

“Revin cu plãcere de data asta. În urmã cu doi ani am participat la ultima extracþie de cãrbune într-un vagonet, într-o atmosferã de tristeþe deplinã. Acum, suntem cu un optimism, semn cã poate mai existã o speranþã ca acest perimetru sã nu disparã ºi Petrila sã nu fie zero. Petrila este o excepþie, a fost cea mai complexã minã carboniferã din þarã, de asemenea complexul industrial care s-a construit aici în 1930 a contribuit la ieºirea din crizã a Vãii Jiului ºi a fost o pârghie importantã în prima revoluþie industrialã din România”, a spus Bujor Bogdan, fost director al minei Petrila,

angajat încã din anul 1966 în minerit.

A lucrat la minã pânã în 1990. Însã, fostul director al unitãþii miniere Petrila, spune cã mineritul din România a fost sacrificat. România a trebuit sã execute ordine, deºi aceastã activitate ar fi putut exista mulþi ani de acum încolo.

“Sunt de pãrere cã s-ar fi gãsit soluþii dacã ordinele nu erau din exterior, dacã nu trebuia, ca noi, cei mici, sã salvãm planeta de emisiile de dioxid, în timp ce marile puteri industriale nu semneazã protocoalele Kyoto, Paris. S-ar fi putut eficientiza, pentru cã nici în comunism, nici dupã aceea, nimeni nu a pus problema eficienþei.

Trebuiau scoase tone de cãrbune, cu orice preþ, la orice costuri. ªi atunci, ºi acum, cel puþin cu 30% puteau fi reduse cheltuielile dacã erau conduse de specialiºti, nu de cei care nu au intrat nicio zi în minã”, a mai spus fostul director al unitãþii miniere.

C

lãdirile industriale - transformate

Autoritãþile locale de la Petrila sunt cele care au solicitat pãstrarea unora dintre clãdirile care au aparþinut fostei unitãþi miniere. Au reuºit.

Acum, sperã, ca prin acest mod Petrila sã renascã.

“Se încearcã prin aceastã festivitate sã deschidem o uºã spre

82 de morþi acum 96 de ani utoritãþile locale de la Lupeni au comemorat, la A sfârºitul sãptãmânii trecute,

96 de ani de la cel mai tragic accident de minã ce a avut loc în acest oraº. În 27 aprilie mina Aurelia a explodat ºi zeci de oameni au fost scoºi, din subteran, morþi.

Gura minei este cum în curtea unui localnic, însã, an de an, o mânã de oameni îºi amintesc acest eveniment cu tristeþe, pentru cã atunci a avut loc unul dintre accidentele cu cele mai multe victime, în subteran.

Senatorul Cristian Resmeriþã a vorbit despre acest eveniment tragic, exact la ora la care se fãcea comemorarea victimelor. „În 27 aprilie 1922, în urmã cu 96 de ani, la mina Aurelia din Lupeni a avut loc cel mai mare accident colectiv de muncã din istoria Vãii Jiului. Au murit 82 de oameni, eroi mineri. Administraþia de la Lupeni îi comemoreazã. ªi vreau sã vã spun cã explozia a avut

loc la ora 12,30. Exact acum 96 de ani. Ora pe care am ales-o este exact cea a evenimentului ce s-a produs acum atât de multã vreme”, a spus Cristian Resmeriþã, senatorul Vãii Jiului.

Cea mai mare catastrofã din Europa acelor ani, dar ºi cea mai mare catastrofã din Valea Jiului s-a produs la mina Aurelia, parte a minei Lupeni, în 27 aprilie, dupã ora 12.30, în stratul 13, blocul 5.

Tot ce a fost în subteran a fost distrus. Au murit 82 de mineri, din care 30 sau 32 erau români, restul de 50 erau maghiari, germani,

polonezi, slovaci. Dupã ce a avut loc explozia, la gurile de aeraj a început sã iasã fumul.

La acea vreme, vãduvele care ºi-au pierdut soþii au intentat proces Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului". În urma procesului, care a avut loc la Tribunalul Deva, s-a constatat vinovãþia Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului", iar un inginer a fost condamnat la o amendã de 9.000 de lei, în timp ce ºeful de lucrãri a fost condamnat la trei luni de închisoare.

Diana MITRACHE

culturã ºi în oraºul Petrila, prin artistul Barbu ºi colaboratorii sãi încercãm sã avem o colaborare fructuoasã.

Am solicitat pãstrarea unor clãdiri din incinta perimetrului minier, ele sunt clasificate în patrimoniul cultural, urmeazã ca dupã ce preluãm obiectivul de la mina Petrila, sã gãsim surse de finanþare pentru acest patrimoniu ºi sã îl punem în valoare. Zâmbim, de multe ori când auzim cuvântul culturã în Valea Jiului, dar eu cred cã oamenii ar trebui sã se îndrepte cu gândul ºi la acest obiectiv ºi cred cã, chiar dacã nu pentru marea majoritate, acest perimetru minier poate

sã deschidã uºile pentru turiºti, pentru alþi cetãþeni strãini”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. În data de 30 octombrie 2015 s-a pus capãt unei istorii de peste 150 de ani. Mina Petrila a devenit istorie odatã cu ultimul vagonet de cãrbune care a fost scos din subteran în mod simbolic.

Exploatarea Minierã Petrila ºi-a început activitatea în urmã cu 156 de ani, fiind prima minã din Valea Jiului. A intrat într-un accentuat declin dupã cele douã explozii devastatoare din 15 noiembrie 2008 Monika BACIU Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

Angajaþii lunii aprilie la Apa Serv Valea Jiului O datã cu începutul unei noi luni calendaristice, a venit momentul unei noi evaluãri a activitãþii salariaþilor de la Apa Serv Valea Jiului.

În urma analizei efectuate de echipa managerialã a operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului, au fost desemnaþi alþi trei laureaþi ai titlului de ”Angajat al lunii” a cãror activitate din luna aprilie 2018 s-a dovedit a fi una foarte bunã.

Aceºtia sunt: - Cristian Marian Cazan – ºef Serviciu Corp Control ; - Simona Maria Burian – inginer în cadrul Serviciului Exploatare ; - Daniela Lochainer –

operator calcul în cadrul Serviciului Comercial. În cursul zilei de ieri, directorul general al Apa Serv, Costel Avram i-a felicitat în mod public pe cei trei salariaþi cãrora le-au fost înmânate diplomele de merit pentru activitatea depusã în luna aprilie.

Evenimentul a avut loc în cadrul unei festivitãþi la care au participat membri ai echipei de conducere a Apa Serv Valea Jiului.

Tot ieri, au fost premiaþi ºi salariaþii din cadrul întregului Serviciu de Corp Control, care au desemnaþi drept Colectivul lunii aprilie,

la Apa Serv Valea Jiului.

Din colectivul condus de Cristian Marian Cazan, fac parte: George Mocãniþã, Eugen Liviu Savin, Gabriel Boca ºi Adrian Stãnescu.

”Competiþia internã pentru desemnarea celor mai buni angajaþi de la Apa Serv, pe care o desfãºurãm lunã de lunã, ºi-a atins scopul pentru care a fost

instituitã. Deja de o bunã bucatã de vreme, în rândul salariaþilor noºtri, spiritul de competiþie se regãseºte tot mai pregnant în activitatea unui numãr din ce în ce mai mare de salariaþi, din toate sectoarele ºi departamentele firmei noastre.

La finalul lunii aprilie, am apreciat în mod deosebit alþi trei colegi a cãror activitate a fost una foarte bunã, dar ºi un colectiv a cãrui activitate se regãseºte în mod eficient, în cifrele economico-financiare ale firmei noastre. Îi felicit ºi le doresc sã pãstreze pe mai departe ºtacheta performanþei lor profesionale la acelaºi nivel ridicat”, a declarat Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Premiul ”Angajatul lunii” a fost instituit de cãtre conducerea Apa Serv la finalul anului 2016, la iniþiativa directorului general Costel Avram.

Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani

Investitor privat: „Privaþii trebuie îºi dea mâna, nu sã aºtepte statul sã facã pentru ei” „P

rivaþii trebuie sã îºi dea mâna, nu sã aºtepte statul sã facã pentru ei”, spune un investitor privat, cu privire la modul în care se poate dezvolta zona montanã din Parâng.

Dezvoltarea acesteia ar trebui sã vinã din partea investitorilor privaþi, considerã un om de afaceri.

Investitorii ar trebui sã vinã în sprijinul autoritãþilor locale, care încearcã de câþiva ani sã dezvolte staþiunea montanã. Numai cã primãria

Petroºani nu a mai beneficiat de fonduri guvernamentale pentru finalizarea proiectului demarat în anul 2009. Investitorii privaþi trebuie sã îºi uneascã eforturile pentru a dezvolta Parângul. Nu trebuie sã aºteptãm ajutor din partea strãinilor pentru a ne dezvolta ºi promova frumuseþile zonei, mai este de pãrere administratorul Hotelului Rusu.

“Este foarte important ca cei din zonã sã ne dãm mâna ºi sã dezvoltãm totul, nu sã aºteptãm sã facã alþii pentru noi. Privaþii trebuie îºi dea mâna, nu sã aºtepte statul sã facã

pentru ei cã se vede foarte clar cã de la sine nu se va întâmpla nimic.

Dezvoltarea Parângului, din punctul meu de vedere, se poate face pe douã planuri. Odatã, planul pornit de autoritãþi cu proiectul care trebuie continuat, dar se face ºi prin noi, cu astfel de acþiuni, sã aducem oamenii.

Nu putem cere altora sã vinã sã dezvolte cât timp noi nu facem lucrul acesta. Parângul e acoperiºul Vãii Jiului ºi din acest motiv lumea trebuie sã vinã la munte. Lumea trebuie sã vadã frumuseþile muntelui”, spune Cristian Tamaº, investitor privat.

Proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng a ajuns la 20%. Ministerul Turismului nu a mai alocat fonduri pentru continuarea lucrãrilor. Mai mult decât atât, în urmã cu vreo 4 ani municipalitatea de la Petroºani a contractat un credit bancar pentru a realiza telescaunul TS3.

Monika BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

IVA SANDWICH

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

angajeazã personal cu sau fãrã experienþã pentru fast-food.

Posturi disponibile: - lucrãtor bucãtãrie - lucrãtor comercial Relaþii la telefon 0254.543.564

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

De Ziua Tineretului:

„Nu suntem doar generaþia Facebook!”

„N

U SUNTEM GENERAÞIA FACEBOOK!” – pare a fi cel mai important mesaj al Zilei Mondiale a Tineretului. La 2 mai, imediat dupã Ziua Muncii, sãrbãtoritã prin nemuncã, tinerii din Petroºani trag un semnal de alarmã ºi, culmea! ne spun cã nu vor sã îºi pãrãseascã þara.

Poate îi vedem mereu aplecaþi în ecranul telefonului mobil, însã, fiecare are vise, speranþe, fiecare vrea ceva mai bun. „Îmi doresc sã intru la regie -film ºi sã am o carierã în domeniu. Ce vrem noi?

Ce observãm noi? Pãi, oamenii nu prea mai vor sã munceascã.

Nu cã nu sunt locuri de muncã ºi tocmai de aceea cre cã ar trebui schimbatã mentalitatea oamenilor.

Ar trebui sã fie mai dornici de muncã. Am putea sã schimbãm noi, tinerii ºi þara asta. Foarte

mulþi îºi doresc sã plece din þarã, dar eu cred cã putem face lucruri frumoase ºi la noi, dacã ne dorim”, a spus Andrei, un elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. „Cred cã toþi tinerii îºi doresc mai multã încredere din partea adulþilor.

Cred cã avem nevoie de susþinerea adulþilor ºi sunt foarte mulþi cei care spun cã generaþia asta este generaþia facebook, generaþia care pierde vremea ºi nu face nimic. Nu este adevãrat!

Ar trebui sã ni se acorde mai multã atenþie. Eu vãd România ca un loc unde putem face multe ºi sunt determinatã sã rãmân aici, sã fac ceva frumos aici. Fac voluntariat, sunt lider la Clubul Impact din Petroºani ºi am vãzut cã se poate. Avem voinþã ºi credem în frumos. Schimbarea vine de la fiecare în parte. Eu mi-am luat anumite valori, pe care încerc sã le menþin. Þin foarte mult la

respect ºi sunt conºtientã cã respectul trebuie sã fie dat, ca sã îl ºi primeºti”, a completat ideea, colega sa Andreea. „Noi nu mai suntem chiar copii. Suntem adolescenþi ºi vom ajunge adulþi ºi de aceea cred cã pãrerile noastre ar trebui sã fie auzite de adulþi, profesori sau guvernanþi. Sunt lucruri care ar putea fi schimbate ºi ele vin de la tineri ºi pot face România o þarã din care tinerii sã nu mai plece. Consider cã de la noi poate porni o schimbare în bine”, a spus o altã tânãrã. „Cred cã toþi tinerii îºi doresc sã fie ascultaþi ºi trataþi cu seriozitate.

Mulþi adulþi considerã tinerii niºte oameni care pierd timpul, fãrã obligaþii ºi care cred cã lumea li se cuvine, dar nu fac nimic, doar stau pe reþelele de socializare. Nu suntem chiar aºa, dar poate cã asta lãsãm sã se vadã. Mulþi spun cã noi suntem viitorul ºi cred cã noi suntem cei care, dacã învãþãm mai bine, nu ne pãrãsim þara, urmãm facultãþile de la noi, putem ajuta. Cu puþin putem face foarte mult”, a conchis o altã tânãrã din acest liceu. În România, Ziua Tineretului se sãrbãtoreºte din 2 mai 2004, dupã ce 15 parlamentari au iniþiat proiectul de lege prin care au decretat aceastã zi ºi la noi. Sunt ONG-uri din care fac parte aceºti tineri care îi încurajeazã sã facã voluntariat, dar fãrã rezultate vizibile.

Cât de mult conteazã ce vor ei, se vede ºi la nivel local, iar iniþiativele sunt puþine. Totuºi, la Petroºani, Consiliul Elevilor a fost bine reprezentat ºi luat în calcul de administraþia localã, care a promovat timp de un an de zile activitãþile ºi ideile generate de acest for.

A sunat alarma!

S

unetul sirenelor a fost din nou auzit, miercuri, în jurul orei 10,25, în mai multe oraºe din toatã Valea Jiului. A fost semnalul specific alarmãrii populaþiei, un exerciþiu ce are loc în ziua de miercuri, prima din fiecare lunã. Toate sirenele vor emite un semnal specific acþiunii ce va fi luatã în calcul la nivelul ISU.

Potrivit protocolului, de aceastã datã a fost alarma aerianã, care se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele; urmatã de sunetele de încetare a alarmei, care se compun dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute.

Au fost verificate astfel sistemele de alarmare a populaþiei, iar datele preluate de sistemele speciale.

La final, rezultatele verificãrilor vor fi centralizate la nivel judeþean ºi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeþene pentru situaþii de urgenþã, în vederea îmbunãtãþirii modului de alarmare a populaþiei în situaþii de protecþie civilã.

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

Poarta de intrare în Parcul Liceul Naþional Retezat, proiect la Uricani se alege

P

rimarul din Uricani a gândit un proiect în zona unde acum se aflã lacul ce s-a creat pe fosta minã Câmpu lui Neag.

Primãria are acolo teren ºi primarul spune cã va construi acolo mai multe obiective, pentru care cere finanþare, aºa încât sã mizeze pe turismul ce se poate dezvolta acolo. „În zona Câmpu lui Neag, în afarã de lac, mai avem vreo 40 ha , teren al primãriei, unde încercãm dezvoltarea unui proiect multifuncþional. L-am denumit noi generic Poarta

la târg!

U

de intrare în Parcul Naþional Retezat ºi am venit cu ideea de a crea acolo un muzeu al civilizaþiei Vãii Jiului, un muzeu la mineritului, dupã modele din Europa, baze sportive, în jurul unui aqualand, pescuit, tiroliene, puncte de plecare cu echipamente specifice, în Munþii Retezat ºi vrem sã facem acest proiect

pentru zona noastrã”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Mina Uricani este ultima care se închide în acest oraº, iar localitatea rãmâne fãrã prea mulþi agenþi economici. Tocmai de aceea, primarul mizeazã ºi pe turism, ca alternativã viabilã.

Diana MITRACHE

n târg de oferte educaþionale are loc, în aceastã lunã în tot judeþul Hunedoara. Liceenii primesc pliante cu ofertele liceelor de la noi, ori din alte judeþe, pentru a se orienta în ce priveºte ºcoala ce o vor urma.

Vorbim despre absolvenþii claselor a VIII-a, care au posibilitatea sã participe la Târgul de oferte educaþionale, ediþia 2018. Aceastã acþiune vizeazã promovarea ofertei educaþionale din învãþãmântul liceal ºi profesional de stat din judeþul Hunedoara pentru anul

ºcolar 2018-2019.

Târgul de oferte educaþionale este organizat de Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Hunedoara.

Acþiunea va avea loc sãptãmâna viitoare, în trei localitãþi din judeþ, în intervalul orar 12:00-18:00.Liceenii din Valea Jiului sunt aºteptaþi joi, 10 mai la Petroºani la Biblioteca Universitãþii.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Mai 2018

Marian Boboc- Radiografie a presei interbelice din Vale

M

arian Boboc a lansat, la finele sãptãmânii trecute, încã o carte document, pe care a scris-o despre Valea Jiului, mizând pe ceea ce a însemnat presa în anii dintre cele douã Rãzboaie Mondiale.

Nu e cu nimic mai prejos faþã de cea de azi, cu precizarea cã Valea Jiului a fost una dintre primele zone din þarã care a avut publicaþii, iar acestea erau scrise nu de jurnaliºti, ca acum, ci de preoþi, medici, profesori ºi, cu precãdere, trebuie sã precizãm cã, în limba maghiarã. Marian, însã, a gãsit documente ºi fotografii ale celor ce au

scris ziarele vremii ºi le-a grupat într-un volum pe care l-a lansat azi, cu titlul „Presa Vãii Jiului de la Z la Z. 1887 -1942”. „Este interesant cine a scris ziarele. Cel mai greu mi-a fost sã fac ultima copertã a cãrþii, în care i-am gãsit cu chiu, cu vai, pe cei care au scris ziarele epocii. Este cea

mai importantã filã, chiar ultima. Aici apar ziariºtii epocii. Doar cã noi nu trebuie sã îi vedem cã pe ziariºtii de azi, pentru cã aveau ºi alte meserii. Cei mai mulþi au fost preoþi”, a spus Marian Boboc, scriitor.

Primul ziar în limba românã a apãrut în 1916 în Valea Jiului, la Vulcan ºi

se numea „Calea Vieþii”, fiind una de tip religios, editatã de un preot grecocatolic. Pânã atunci aveam presã doar în maghiarã. „Primul ziar a apãrut în 1887, la Petroºani ºi e o mare mândrie pentru noi, pentru cã foarte puþine oraºe din România aveau atunci ziar. Noi am avut.

A apãrut o singurã ediþie.

Dar apoi, în 1897, a apãrut „Petroºaniul ºi împrejurimile”, în limba maghiarã, care a apãrut pânã în 1909, sãptãmânal, bine tehnoredactate.

Cuprindeau editoriale pe prima paginã ºi jos aveau un fel de poveºti literare, poezii, deci ficþiune, dar ei ridicau nivelul cultural al cititorilor”, a spus Marian.

De precizat cã tirajele acelor ziare uimesc ºi acum, pentru cã, aºa cum a reuºit Marian Boboc sã identifice în arhive, ziarul din 1938, care se numea Avântul, avea 56 de pãgâni ºi tirajul era de 4.000 de exemplare.

Acesta a ºi fost cel mai longeviv ziar, condus de V.B Taloescu.

Gazeta Jiului a fost un alt ziar important din zona noastrã, care apãrea prin anii 1930, Ion Niciu fiind cel care-l edita ºi care a ajuns chiar primarul Petroºaniului, de formaþie profesor de limba românã.

Marian Boboc chiar a fãcut comparaþii ºi ne aratã în cartea sã cât de importantã era presa ºi atunci ºi care era rolul ei. Bucãþi din paginile unor ziare, documente ºi multã istorie regãsim în acest nou volum editat în condiþii grafice foarte bune ºi meritã, dacã vã atrage, sã vedeþi ce scriau pionierii presei din Valea Jiului ºi, mai ales, ce citeau oamenii care ºtiau carte.

Diana MITRACHE

Ce îºi doreºte ultimul Un hunedorean debuteazã în Cupa Dacia la Transilvania Rally 2018 veteran de rãzboi?

A T re aproape 90 de ani, pe care îi împlineºte în luna iunie, ºi este ultimul veteran de rãzboi în viaþã din Petroºani. Doamna Domnica Ileºoi a trãit o viaþã împlinitã, are ce povesti mereu, iar administraþia publicã localã s-a gândit sã îi ofere un premiu pentru faptul cã încã ne face cinstea de a fi alãturi de comunitatea noastrã.

Ultima femeie care a fost pe front ne-a spus cã este tristã pentru cã nu mai avem dragostea de þarã, cã nu mai luptãm pentru identitatea naþionalã, cã natalitatea e micã ºi nu a uitat sã ne spunã cât de mult ºi-ar dori sã ne schimbãm pe viitor, ca naþiune. „Mã uit aºa cu tristeþe ºi vãd cam ce se întâmplã în þarã.

Un mare ºeic arab a venit sã cumpere Marile insule ale Brãilei. Se poate aºa ceva?

Am ajuns sã ne vindem þara cu bucãþica? Pentru asta au murit oameni pe front? Am rãmas foarte dezamãgitã.

Vãd tineri sub 30 de ani, vagabonzi pe stradã. În Rãzboaiele mondiale ºi-au pierdut viaþa 1,8 milioane de oameni. Acum au plecat 4 milioane de oameni.

Suntem a doua þarã, dupã Siria, ca emigranþi. Unde mergem? Se nasc

sub 200 ºi mor peste 300. Îmi pun întrebarea peste 20 de ani, câþi mai suntem în România”, a spus Domnica Ileºoi, cea care a rãmas ultima reprezentantã din Petroºani, a veteranilor de rãzboi.

Sunt întrebãri pertinente ale unui om rãmas singur din generaþia sa. Ar trebui sã le luãm drept lecþii de viaþã, pentru cã doar cei care au luptat ºtiu cel mai bine cum a fost pe front. „E un moment de bucurie cã doamna Domnica este aici cu noi.

Din pãcate, aceastã generaþie se stinge ºi rãmâne regretul cã, noi, ceilalþi, nu am reuºit sã facem foarte multe, faþã de ceea ce au fãcut ei. Sunt realitãþi ºi, pânã la urmã, sper ca acest popor se va trezi”, a completat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Doamna Domnica este cea mai „tânãrã” dintre veteranii care mai sunt în viaþã. În total, în Valea Jiului, sunt 12 veterani în viaþã ºi cel mai vârstnic are 99 de ani.

Diana MITRACHE

ransilvania Rally 2018, a doua etapã a sezonului 2018, va reprezenta debutul lui Cristian Melczer în Campionatul Naþional de Raliuri Dunlop, unde va participa la volanul unui model Sandero, în cadrul Cupei Dacia.

Dupã douã sezoane în care a participat la câteva etape în cadrul Campionatului Naþional de Rally 2 la volanul unei maºini Dacia Logan, Cristi a hotãrât sã facã un pas înainte, înscrierea în cadrul Cupei Dacia reprezentând o provocare dar ºi o necunoscutã în

acelaºi timp.

“Anul 2018 va reprezenta un nou început, un proiect la care am lucrat împreunã cu partenerul nostru, Abriso România, cãruia doresc sã îi mulþumesc pentru sprijinul acordat. Planul nostru este sã

participãm la toate etapele rãmase din acest an, însã acest fapt este condiþionat ºi de gãsirea altor parteneri care sã se alãture “cãlãtoriei” noastre. Dacã în 2016 am debutat la Cluj în Campionatul Naþional de Rally 2 alãturi de Ervin, la debutul în Cupa Dacia ºi CNRD vom porni tot împreunã”, au spus Cristian Melczer ºi Ervin ªipoº.

Prezentarea echipajelor ºi a maºinilor va avea loc joi, 3 mai, pe esplanada dintre Cluj Arena ºi Sala Polivalenta, iar startul festiv va fi dat la ora 20:00. Primele patru probe speciale vor avea loc vineri, 4 mai.

Monika BACIU

Liceenii, curtaþi de Universitatea Petroºani iceenii din Valea Jiului ºi nu numai L sunt curtaþi de Universitatea din Petroºani. Reprezentanþii instituþiei de

învãþãmânt superior din Valea Jiului organizeazã pentru al patrulea an consecutiv cea de-a IV-a ediþie a Cupei Universitas.

Universitatea din Petroºani organizeazã în sãptãmâna premergãtoare aniversãrii a 70 de ani de existenþã, a patra ediþie a Cupei Universitas.

Evenimentul se va derula pe terenul sintetic al UPET în data de 4 mai, începând cu orele 9.

“Evenimentul are ca scop promovarea Universitãþii din Petroºani în rândul elevilor de liceu prin intermediul sportului, ºi este organizat de echipa de fotbal a profesorilor UPET cu sprijinul Clubului Sportiv

ªtiinþa Petroºani. O pozã de grup vom încerca sã realizãm cu toate cele 12 echipe participante reprezentând evident 12 licee”, declarã Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani.

Este cea de-a IV-a ediþie a Cupei Universitas.

Echipele de liceeni sunt formate din elevii claselor a XI-a ºi a XII-a. Astfel, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului vor sã atragã cât mai mulþi studenþi. Fiecare echipã participantã va primi o replicã a mingii oficiale a Campionatului Mondial din Rusia 2018, dar ºi câte o broºurã de prezentare a Universitãþii Petroºani.

Monika BACIU