Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1549

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Aprilie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Viaþa pe un mal de gunoi, cu covor persan

Planurile braconierilor, dejucate de poliþiºti

T

rei suspecþi de braconaj au fost prinºi de poliþiºti, iar în maºina cu care se deplasau au fost gãsite mai multe puºti de vânãtoare gata de a fi folosite. ”Poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase, împreunã cu reprezentanþi ai Asociaþiei Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Sãcãrâmb-Deva, au identificat în Fondul Cinegetic Certej, trei persoane ce se deplasau cu un autoturism condus de un bãrbat din municipiul Deva, în vârstã de 55 de ani. În autoturism, a fost identificat un alt bãrbat, de 39 de ani, din comuna Certej, (proprietarul autoturismului, care avea asupra sa o armã de vânãtoare ce era încãrcatã pe þevi cu douã cartuºe de vânãtoare ºi care avea montatã în mod artizanal, pe armã, un suport cu o lanternã pentru iluminat pe timp de noapte) ºi un bãrbat de 44 de ani, din comuna Certej, care avea asupra sa o armã de vânãtoare cu glonþ (încãrcatã cu

cartuº pe þeavã ºi douã cartuºe în încãrcãtor ºi care avea montatã în mod artizanal un suport cu o lanternã pentru iluminat pe timp de noapte). Din cercetãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã bãrbaþii de 39 ºi de 44 de ani, care posedã permise de armã ºi permise de vânãtoare, s-au deplasat în fondul cinegetic fãrã a poseda autorizaþie de vânãtoare, în scopul comiterii unor fapte de braconaj cinegetic”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Suspecþii au rãmas fãrã arme ºi muniþie, acesta urmând a fi expertizate. Indivizii sunt cercetaþi pentru infracþiunile de nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor ºi braconaj cinegetic. Maximilian GÂNJU

Î

n Colonia din Petroºani, viaþa se împarte între oamenii care locuiesc în casele construite cândva pentru industriaºii veniþi sã exploateze huila în acest loc ºi sãrãcia lucie a celor ce stau în adevãrate barãci. Într-un asftel de loc, lângã un mal de gunoaie, amestecate cu animale moarte, l-am gãsit pe ªtefan, un bãrbat în toatã firea, care locuieºte într-o construcþie improvizatã de maxim 6 mp. >>> PAGINA A 5-A

Termocentrala Paroºeni – singura din þarã care îndeplineºte condiþiile de mediu ucrãrile de la termocentrala L Paroºeni o plaseazã

pe aceasta în fruntea termocentralelor moderne din þarã. Blocul IV de la Termocentrala de la Paroºeni este singurul din România care îndeplineºte îndeplineºte cerinþele de mediu privind Nox. 150 de milioane de dolari a costat investiþia.

“Pentru asigurarea continuitãþii livrãrii agentului termic cât ºi pentru asigurarea funcþionãrii Termocentralei Paroºeni în urmãtorii ani ºi implicit utilizarea cãrbunelui extras în unitãþile miniere din Valea Jiului, S.CEH.SA – S.E. Paroºeni a realizat investiþii pentru eficientizarea capacitãþilor de producþie din aceasta termocentralã, pro-

ducþie ce urmeazã a fi realizatã cu respectarea tuturor cerinþelor de mediu în vigoare. În susþinerea acestei afirmaþii menþionãm cã au fost realizate reabilitarea Grupului IV de 150 MWh ºi 150 Gcal (investiþie de aprox 150 mil. USD), construirea unui CAF de 103,2 Gcal”, aratã oficialii Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit conducãto-

rilor CEH, lucrãrile la blocul IV al termocentralei sunt în curs de finalizare. “Sunt în curs de finalizare investiþiile în vederea conformãrii la cerinþele de mediu în vigoare. Blocul IV este singurul din România care îndeplineºte cerinþele de mediu privind Nox, se situeazã în limitele admise privind nivelul pulberilor ºi, la finalizarea unui efort

investiþional de 65.300.000 Euro, va fi conform în ceea ce priveºte emisiile de SO2 ºi transportul/depozitarea zgurii ºi cenuºii”, mai aratã oficialii CEH. În paralel,

Complexul Energetic Hunedoara se luptã cu Garda de Mediu, care în anul 2015 a dispus sistarea activitãþii termocentralei Paroºeni pentru neconformarea la cerinþele de mediu. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Contract de 120 de milioane contestat în instanþã n contract de 120 de milioane de U lei pentru deºeurile din

Valea Jiului este contestat în instanþã. Supercom contestã procedura de atribuire a contractului pe zona 4 – Valea Jiului. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitara Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor judeþul Hunedoara a stabilit operatorul. Este vorba de asocierea TED Trans ºi Brai-Cãtã Brãila. Supercom contestã procedura de atribuire. Cei de la Supercom solicitã revocarea raportului procedurii ºi a procesului verbal intermediar precum ºi respingerea ca inadmisibilã ºi neconformã a ofertei depuse de asocierea TED Trans ºi Brai-Cãtã Brãila ºi excluderea ofertantului din procedurã. Administratorul public al judeþului Hunedoara, Dan Stoian, susþine cã dupã primul termen li se va aduce la cunoºtinþã care sunt aspectele pe care Supercom le contestã.

A

tribuire cu suspiciuni

Câºtigãtorii contractului nu îndeplinesc cerinþele de bonitate, neputând asigura cash-flow-ul. Mai mult, asocierea nu îndeplineºte nici

condiþia experienþei similare, iar oferta nu îndeplineºte cerinþele din caietul de sarcini. Acestea sunt motivele pentru care Supercom a acþionat în instanþi ADI Deºeuri. “Ofertantul trebuie sã demonstreze cã, la data de începe a contractului, va avea access au are disponibile surse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bãnci sau alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow-ul de prestare a serviciilor pentru primele 2 luni de derulare a contractului de operare în cuantum de cel puþin 2.517.228 lei”, aratã documentele. Documentele prezentate de asocierea de firmã ridicã semne de întrebare. “Pentru asociatul SC BraiCãtã SRL a fost prezentatã o scrisoare de confort angajantã (…) emisã de Banca Transilvania, sucursala Brãila, pentru suma de 1.100.000 lei, în care se precizeazã cã “suntem de acord sã deschi-

dem o finanþare în sumã de 1.100.000 lei, în cazul în care oferta prezentatã este declaratã corespunzãtoare ºi contractul este câºtigat de cãtre asocierea formatã din firma SC Brai-Cãtã SRL (liderul de asociere) ºi SC TED Trans 2002 SRL (asociat)” (...)”, aratã documentele. Nici în cazul firmei din Petroºani situaþia financiarã nu este elucidatã. Totul stã sub semnul unei posibile finanþãri bancare, neexistând o certitudine în acest sens. “Confirmãm faptul cã SC TED Trans 2002 SRL are la dispoziþie o finanþare în valoare de 548.000 RON, ce poate fi utilizatã ºi pentru execuþia contractului “delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona 4 Petroºani (Valea Jiului). De asemenea, societatea ar putea accesa o nouã finanþare de pânã la 1.500.000 RON, pe care sã o utilizeze pentru execuþia contractului “delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona 4 Petroºani (Valea

Jiului)”, decizia de acordare sã existe condiþionalitãþi/ urmând sã fie luatã dupã restricþii exprese privind utiefectuarea analizei de credit, lizarea exclusivã pentru acest în conformitate cu normele contract (...), ceea ce înseamºi procedurile Raiffeisen nã cã nu poate fi avutã în Bank SÔ, aratã aceleaºi vedere la îndeplinirea cerdocumente, în timp ce inþei”, noteazã cei de la SUPERCOM susþine cã Supercom. exprimarea “O NOUà Din aceste considerente, FINANÞARE DE PÂNà LA Supercom susþine cã oferta 1.500.000 LEI (la care se adaugã finanþarea în sumã de depusã este inacceptabilã. Asocierea formatã din Brai1.100.000 lei)” nu poate sub nicio formã sã dovedeascã cu Cãtã ºi TED Trans 2002 nu îndeplineºte criteriul expecertitudine cã “ofertantul rienþei, mai susþin cei de la atestã cã deþine accesul la o Supercom, care contestã în finanþare în cuantum de cel instanþã atribuirea puþin 2.517.228 lei pentru primele douã luni, neexistând contractului. Mai sunt ºi alte nicio garanþie/certitudine în probleme ridicate de cei de la acest sens”, mai SUPERCOM în ceea ce menþioneazã oficialii priveºte atribuirea contractului. Supercom. Firma Brai-Cãtã are conCei de la Supercom acuzã tracte de salubrizare în mai autoritatea contractantã, în multe judeþe. ADI Deºeuri speþã ADI Deºeuri de faptul aratã cã operatorul ce va câºtiga licitaþia pe Valea cã nu a efectuat o verificare Jiului va trebui ca în primul riguroasã a documentelor an sã colecteze 61.223 tone prezentate, în cazul firmei deºeuri, sã sorteze 20.880 TED Trans 2002 SRL. tone ºi sã transfere (adicã sã “Suma de 548.000 lei ducã la Bârcea) 47.043 tone reprezintã o finanþare ce nu deºeuri. poate fi utilizatã exclusiv penMonika BACIU tru execuþia acestui contract, deoarece adresa menþioneazã faptul cã aceastã sumã poate fi utilizatã ºi pentru execuþia acestui contract, deci nu doar pentru acest contract, comercializeazã pentru în fapt pentru orice dumneavoastrã destinaþie doreºte TED Trans 2002 SRL, fãrã

PETROªANI

CRISTAL DE κi pun speranþele în rectificarea bugetarã BOEMIA Prin magazinul alimentar nr. 16 M Piaþa Agroalimentarã Petroºani unicipiul Lupeni a rãmas fãrã 5 milioane de lei. Ca urmare a modificãrilor aduse Codului Fiscal, municipalitatea de la Lupeni a rãmas fãrã 5 milioane de lei, bani destinaþi înlãturãrii efectelor inundaþiilor. Acum, edilii îºi pun speranþele în rectificarea bugetarã care va avea loc în vara acestui an. “Deºi avem un buget diminuat extraordinar de mult, deoarece în anul 2016 am avut un excedent bugetar destul de mare, de 5 milioane de lei., încercãm sã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

realizãm cât mai multe lucrãri. Banii aceia ne-au fost repartizaþi pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor ºi nu am putut sã îi cheltuim deoarece procedurile nu permiteau acest lucru. Banii ne-au fost alocaþi la sfârºitul lunii decembrie, iar o procedurã dureazã câteva luni de zile ºi nici nu puteam sã asfaltãm în decembrie ºi am rãmas cu banii respectivi, care anul acesta ne-au fost tãiaþi de la buget. 5 milioane ne-au fost tãiaþi. La rectificarea de buget din iulie ne vor fi repartizaþi aceºti bani”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În luna decembrie a anului 2016, autoritãþile locale de la Lupeni au

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

primit bani pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor, însã, în plinã iarnã, din cauza condiþiilor meteo nefavorabile banii nu s-au putut folosi pentru a efectua lucrãri. Sumele s-au constituit excedent bugetar, iar odatã cu modificãrile aduse Codului Fiscal, administraþiei locale i-a fost retrasã suma. Chiar ºi în aceste condiþii, autoritãþile locale din Lupeni au planuri pentru acest an. Investiþiile începute anul trecut vor fi duse la bun sfârºit, iar altele noi vor fi demarate. Asta chiar dacã taxele ºi impozitele locale nu au fost majorate.

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Monika BACIU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului / Marti 17 Aprilie 2018

96 de ani de cel mai grav accident din istoria mineritului data de 27 1922, la ÎMinanaprilie Aurelia din

Lupeni s-a produs cel mai cumplit accident colectiv de muncã din Valea Jiului. Din cauza unei explozii de metan, 82 de mineri au decedat, în urma lor rãmânând 62 de vãduve ºi 124 de copii orfani. "Explozia s-a produs în stratul 13, blocul V, unde exploatarea se fãcea cu fronturi scurte. În stratul 13, blocul V se înainta cu o galerie direcþionalã la orizontul 600 m. S-a puºcat într-o zonã cu metan ºi praf de cãrbune. Explozia a avut o forþã dinamicã foarte mare, îndoind ºinele de linie feratã ºi rupând ghidajele de la Puþul Aurelia",

se preciza în ziarele epocii. Minerii decedaþi în subteran au fost înmormântaþi în ziua de 30 aprilie în Cimitirul Eroilor din Lupeni. Dupã ce vãduvele catastrofei miniere de la Lupeni s-au plâns de starea de suferinþã prin care trec, acestea au primit ajutoare cuprinse

între 15.000 ºi 90.000 de lei, bani strânºi prin subscripþie publicã. În plus, Societatea Minelor de Cãrbuni "Uricani Valea Jiului" le-a acordat locuinþã, încãlzit, iluminat ºi alimente gratuite, în timp ce unele vãduve au fost angajate ca lucrãtoare. În afara banilor repartizaþi direct

vãduvelor, sumele acordate, enorme pentru acele timpuri, au fost depuse în bancã pe numele orfanilor, mamele putând scoate lunar câte 100 de lei pentru fiecare copil. Ce-i drept, pânã la urmã banii acordaþi au fost mult mai puþini, locuinþa gratuitã era reprezentatã de o singurã camerã în care se locuia claie peste grãmadã, doar câteva articole alimentare au fost gratuite, iar despre iluminat ºi încãlzit nu are rost sã mai vorbim. În timp, ajutoarele s-au epuizat iar unele dintre soþiile minerilor decedaþi au ajuns chiar sã cerºeascã, pe stradã. Prin urmare, vãduvele care ºi-au pierdut soþii din neglijenþa Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului"

i-au intentat proces acesteia, solicitând despãgubiri. Procesul, derulat la Tribunalul din Deva, a constatat vinovãþia Societãþii, condamnând un inginer la o amendã de 9.000 de lei ºi pe ºeful de

lucrãri la 3 luni de închisoare. Doar atât, pentru 82 de morþi, 62 de vãduve, 124 de orfani ºi 37 de pãrinþi bãtrâni, rãmaºi fãrã niciun sprijin. Maximilian GÂNJU

Alertã pe Mureº- Apele Române - Craiova Dezinsecþia, intervin pentru limitarea unei poluãri cu ulei doar pe

P

oluarea cu ulei de pe râul Mureº este limitatã în judeþul nostru, iar Apele Române Craiova au intervenit în week-end cu mai multe echipaje.

A fost instituit un baraj în zona termocentralei ºi specialiºtii sistemului hidrotehnic din Valea Jiului spun cã situaþia este sub control, la noi în judeþul Hunedoara. „Duminicã dimineaþã, în jurul orei 8,00, am participat ºi noi, Apa Jiu Craiova, cu o maºinã ºi materiale în saci, formând un baraj absorbant. Noi, cei din Valea Jiului, am trimis 110 m, iar Craiova 130 de metri, pentru blocarea undei de poluare pe Mureº. Barajul a fost montat în zona termocentralei Mintia, pe Mureº”, a spus Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu.

Este alertã pe râul Mureº, în judeþul Hunedoara, din cauza undei de poluare cu uleiuri, care provin de la Termocentrala Iernut. O tonã de ulei rezidual a ajuns în apã ºi undã a fost observatã de un pescar, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Reprezentanþi ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, ai Gãrzii de Mediu ºi Sistemului de Gospodãrire a Apelor Hunedoara au construit un baraj absorbant în încercarea de a opri pata de ulei, în zona localitãþii Bejan, comuna ªoimuº. Datele actualizate luni dimineaþa aratã cã pata de ulei nu este evidentã ºi cã ar fi putut fi absorbitã în amonte, la ªibot, în judeþul Alba. "Din monitorizãrile pe care le-a fãcut Garda de Mediu ºi Sistemul

de Gospodãrire a Apelor (SGA) Hunedoara, unda de poluare nu este evidentã, nu se vede cu ochiul liber. Cu toate acestea, am luat mãsuri pentru a preleva probe din punctele în care s-ar presupune cã ar trebui sã fie poluarea. De asemenea, barajele pe care le-am instalat la confluenþa râului Mureº cu râul Cãian rãmân active pânã când timpul necesar traversãrii acestei unde de poluare va trece de judeþul Hunedoara. Evident, vom face monitorizare continuã", a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely. Potrivit acestuia, pe sectorul din judeþul Hunedoara al râului Mureº nu a fost înregistratã mortalitate piscicolã ºi nici alte elemente care ar putea arãta cã apa este poluatã. În data de 13 aprilie 2018, la ora 12,40, s-a produs o poluare accidentalã cu ulei mineral de transformator (de tip MOL Turbine 32K ºi MOL Turbine 46K), pe râul Mureº, aval 100 m de Termocentrala Iernut, judeþul Mureº. Cantitatea estimatã este de circa o tonã. Conform Fiºelor de Produs, uleiul de turbinã nu conþine PCBs ºi PCTs (bifenil policloruraþi ºi trifenil policlorurat), având un impact redus asupra mediului Diana MITRACHE

domeniul public

D

ezinsecþia municipiului Petroºani va fi realizatã doar pe domeniul public. Dezinsecþia zonelor proprietate privatã intrã în sarcina proprietarilor imobilelor respective. În aceeaºi situaþie se regãsesc ºi subsolurile blocurilor, acolo unde locatarii trebuie sã contracteze o firmã specializatã. “O sã facem dezinsecþia, dar nu o sã facem la blocurile proprietate privatã. O sã facem pe domeniul public. Lumea trebuie sã ºtie cã subsolurile sunt de datoria proprietarilor sã facã aceste operaþiuni”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani de doi ani nu s-a realizat dezinsecþia. Conform prevederilor Art. 105, alin. 1, lit. a) din Ordinul ANRSC 82/2015, „din punctul de vedere al frecvenþei, dezinsecþia pentru combaterea þânþarilor se executã: a) lunar, în sezonul cald, pentru spaþiile deschise prevãzute în programul unitar de acþiune, inclusiv cãmine ºi canale aferente reþelelor edilitare” Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Strada Dacia are altã faþã

A

u lucrat timp de câteva zile, la finele sãptãmânii trecute ºi acum Strada Dacia din Colonia Petroºani are o nouã faþã.

Sunt bãnci la tot pasul, oamenii de acolo au un mic parc, cu bãnci ºi

copãcei plantaþi, au jardiniere în faþa curþii, iar cei care stau pe aceastã stradã sunt mai mult decât mulþumiþi de rezultatul final. „E frumos, au pus pomi, le-am dat apã ºi toþi i-am ajutat. E foarte bunã iniþiativa ºi cine a gândit-o e un om bun. Sper sã pãstrãm. Dacã

nu vin cei care stau în locuinþele sociale. Aici a fost o stradã foarte frumoasã mereu. Aveam castani. Acum, poate va fi din nou la fel”, a spus unul dintre cei care locuieºte pe aceastã stradã, într-o casã cochetã. „E foarte bine. Au curãþat, inclusiv chiºtoacele de þãigãri. S-a fãcut curãþenie generalã ºi am ajutat ºi noi. Erau tineri ºi le-am arãtat cum sã facã o groapã pentru un pom. Nu prea ºtiau, cã fãceau cât un cuibar de gãinã ºi i-am învãþat. Sunt mulþi copii, dar sper sã þinã, cã au vãzut cã nu e uºor sã lucrezi la amenajare. Acum, cred

cã din acest motiv i-au ºi luat pe copiii de la ºcoala din apropiere, cã ei locuiesc aici ºi sã le spunã ºi celorlalþi sã nu mai facã mizerie ºi sã pãstreze locul aºa cum l-au amenajat”, a spus un alt locuitor al acestei strãzi, care i-a ºi învãþat pe copii cum sã lucreze. Sub genericul „Amenajãm strada Dacia”, un grup de tineri, studenþi ºi elevi ai

Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida, structura ªcolii Gimnaziale nr 2, coordonaþi de arhitectul Mihai Danciu, profesor la Universitatea Politehnicã din Timiºoara, au lucrat ºi au creat un spaþiu nou, primitor. Au plantat copaci, au pus flori în jardiniere ºi au montat bãnci, pe care sã le foloseascã oamenii din acest loc. Cea mai mare temere

Avram Iancu vrea sã înfrângã ºi fluviul Mississippy vram Iancu ºi-a A propus sã înoate peste 3000 de kilometri. ªi-a propus sã înfrângã fluviul Mississippy. Bibliotecarul din Petroºani vrea sã atragã atenþia asupra nivelului de poluare care se înregistreazã pe fluviul american. Noua sa încercare stã sub semnul Centenarului.

“Doresc sã strãbat înot cele zece State UNITE ale Americii ºi sã facem, împreunã, o punte de legãturã peste ocean. Sã arãtãm, încã odatã în plus, lumii întregi ºi partenerilor noºtri strategici cã ADN-ul poporului nostru milenar, este PUTERNIC! Sãrbãtorim, împreunã, în cele mai inedite moduri UNIREA Principatelor noastre întru fãurirea României moderne. Sã atrag atenþia

asupra nivelului alarmant de poluare care se înregistreazã pe Fluviul Mississippy. Doar doi oameni au strãbãtut înot acest fluviu, amândoi folosindu-se de costumul de neopren ºi de labele de înot. Martin Strel în anul 2002 (în 68 de zile) ºi Chris Ring (în 181 de zile). Eu încerc o nouã premierã mondialã, strãbaterea aceluiaºi curs doar ÎN SLIP ºi FÃRÃ labe de înot, în

aproximativ 120 de zile, în perioada 1 iunie – 1 octombrie 2018”, spune Avram Iancu. Mississippy are 3730 km, cu 1000 de km mai mult decât Dunãrea, iar caracteristicile fluviului sunt diferite faþã de Dunãre. “Nici acum nu va fi deloc uºor! Însã, cu

credinþã în Dumnezeu, cu credinþa în forþele mele ºi ale echipei, cu credinþa în forþã ADN-ului românesc, cu credinþa în energia voastrã, compatrioþi, pe care mi-aþi oferit-o, cu drag, de fiecare datã, este posibil!”, mai spune sportivul petroºãnean. Încercarea din acest an stã sub semnul

Elevii ªcolii Generale nr. 7 Petroºani au aflat ce e o stupinã embrii Consiliului Elevilor de la ciclul gimnazial al ªcolii M Generale nr. 7 Petroºani însoþiþi de echipa managerialã, prof. Pop Vasile ºi prof. Gherlan Monteola, au participat la sfârºitul sãptãmânii în localitatea Hondol, judeþul Hunedoara la o interesantã activitate transcurricularã, la stupina d-lui Nicolae Dincã. Potrivit profesorului Vasile Pop, directorul ªcolii Generale nr.7, printre altele, activitatea a cuprins: prezentarea monografiei locale; -

a locuitorilor strãzii Dacia este legatã de cei ce locuiesc în blocul social de lângã fosta unitate militarã, pentru cã aceºtia sunt cei care fac mizerie în zonã, însã, cu toþii sperã cã acest exemplu sã îi încurajeze ºi pe ei sã renunþe la proastele obiceiuri. Diana MITRACHE

Viaþa pe un mal de gunoi, cu covor persan

Î

n Colonia din Petroºani, viaþa se împarte între oamenii care locuiesc în casele construite cândva pentru industriaºii veniþi sã exploateze huila în acest loc ºi sãrãcia lucie a celor ce stau în adevãrate barãci. Într-un asftel de loc, lângã un mal de gunoaie, amestecate cu animale moarte, l-am gãsit pe ªtefan, un bãrbat în toatã firea,

Centenarului Marii Uniri. Pentru Avram Iancu, fiecare provocare, a avut o simbolisticã aparte. Bibliotecarul din Petroºani a traversat Canalul Mânecii înot, acesta a parcurs toatã lungimea Dunãrii, de la izvoare ºi pânã la vãrsare, iar anul acesta a participat la cea mai grea competiþie din lume, la Artic Ultra. Monika BACIU

descrierea în amãnunþime a vieþii albinelor; - prezentarea în detaliu a binefacerilor produselor apicole ( mierea, cãpãceala, polenul, propolisul, cearã, etc.); - degustarea pe sãturate a tuturor sortimentelor de miere ºi produselor apicole; - surprize pentru participanþi: deschiderea ”lãzii de zestre apicole” ce ascundea ”comoara stupului”; - vizitarea stupinei ºi a vieþii din stup având pregãtit un ”stup ºcoalã”; - apiterapia cu aerosoli din stupii de albine: - vizitarea obiectivelor turistice din zonã: Sãcãrâmbul, Hondolul ºi ”Pãdurea de argint”; poze ºi filmãri la stupinã ºi pe teren; La finalul activitãþii fiecare participant a primit în dar câte un borcan cu miere ºi multe materiale documentare. Înainte de plecare elevii au consemnat impresiile lor în ”Jurnalul apicol” cu promisiunea de a reveni.

care locuieºte într-o construcþie improvizatã de maxim 6 mp. ªi-a fãcut curtea mai ceva ca interiorul casei. Are covoare în curte ca ºi

înãuntru, iar la un metru de locuinþa sa este un adevãrat focar de infecþie, generat de vecinii sãi. Asta, deºi acolo nu sunt containere, însã, localnicii s-au obiºnuit sã verse, inclusiv latrinele, acolo. „Aduc de peste tot gunoaie. Nu te poþi certa cu oamenii. Aici aruncã ºi WC –urile ºi toate prostiile ºi cum vedeþi, eu aici locuiesc, cã degeaba am cerut locuinþã la primãrie. Ce sã zic, de 5 ani mã rog de cei din primãrie, dar de 3 ani locuiesc aici ºi

De ce are Universitatea Petroºani locuri în plus? N

u mai puþin de 46 de locuri a primit în plus Universitatea din Petroºani, pentru anul universitar ce urmeazã, iar Rectorul acestei instituþii, profesorul Sorin Radu susþine cã toate sunt cu destinaþie precisã. Explicaþia celor din conducere este legatã de anumite categorii de absolvenþi ºi locurile au fost destinate cu precãdere acestora. „În acest an, am primit câteva locuri în plus la licenþã, masterat ºi doctorat. Mai precis: 30 la licenþã, 15 la masterat ºi un loc în plus la doctorat, locuri bugetate, pentru cã s-a pus problema sã se suplimenteze locurile pentru domeniile prioritare ºi pentru studenþii care provin din liceele din mediul rural. Sunt locuri destinate acestor categorii”, a declarat prof. univ.dr. habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Cifrã de ºcolarizare a fost suplimentatã ºi dat fiind istoricul ultimilor ani, când erau candidaþi ºi de 7 ori mai mulþi, decât locurile

bugetate. „În fiecare an, noi am avut, mai ales la doctorat ºi masterat, mult mai multe solicitãri decât alte universitãþi. Sunt universitãþi care nu îºi ocupã nici locurile bugetate la doctorat, iar noi primeam câte 7 locuri ºi aveam 50 de doctoranzi, restul fiind cu taxã. Aºa cã la noi sunt solicitãri ºi de 7 ori în plus, la doctorat ºi la masterat la fel. Având în vedere cã terminã cam 450 de studenþi, anual, iar la o cifrã de 190 – 200 de locuri la master sunt cam puþine ºi, ca atare, a trebuit sã avem mai multe. Aºa cã am primit cu 15 locuri mai mult, pentru domeniile prioritare”, a conchis Rectorul Sorin Radu.

nu am ce sã fac dacã miroase! Mai ies, fac curãþenie, eu spãl sã se aeriseascã, dar nu am condiþii. Când vin cei de la primãrie, iau o maºinã ºi gata. De Paºti au fãcut ultima datã un pic de curãþenie. Oamenii tot aici aruncã, la poarta mea. Degeaba le zic, ei tot aruncã”, a spus ªtefan Moldovan, omul care ºi-a fãcut din mica sa curte un adevãrat rai, pavat cu covor persan. În zonã locuiesc oameni sãraci ºi fiecare vine aici sã mai caute

Numãrul total de locuri bugetate la studiile universitare de licenþã este de 640, din care 21 pentru absolvenþi de licee din mediul rural, 56 pentru domenii prioritare de dezvoltare ale României ºi 563 locuri repartizate statistic. Anul trecut, potrivit repartizãrii Ministerului Educaþiei, Universitatea din Petroºani a avut 610 locuri. În premierã, au fost repartizate locuri finanþate de la bugetul de stat absolvenþilor cu diplomã de bacalaureat proveniþi de la licee situate în mediul rural. Locurile finanþate de la bugetul de stat repartizate,care vor rãmâne neocupate dupã sesiunea septembrie 2018, vor fi comunicate Ministerului Educaþiei Naþionale pânã la data de 15 septembrie 2018, în vederea redistribuirii acestora în sistem. Diana MITRACHE

câte ceva la gunoiul improvizat. Tot între mizeriile astea am gãsit ºi o femeie, care recupera ceva lemn sã punã pe foc, dar, la rândul sãu, s-a arãtat oripilatã de gunoaiele din zonã. „Aici în zonã locuiesc. Dar ar fi bine sã facã primãria un gard. Deºi nici aºa nu se þine curat. Vin de peste tot, din toatã Colonia. ªi WC-uri ºi animale moarte, de toate aruncã, nu ai ce sã le

Actualitate 5 faci! Eu am venit cu târnãcopul sã iau ceva lemn sã pun pe foc, cã sunt aici niºte canapele”, a spus o altã femeie, care lucra de zor în maldãrul de dejecþii. Domnul ªtefan este singurul curajos care trãieºte aºa de ani buni. S-a obiºnuit ºi în curtea sã poþi intra descãlþat. Asta, dacã suporþi duhoarea de stârv mustit printre gunoaie ºi reziduurile de la latrinele localnicilor. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Strada Dacia are altã faþã

A

u lucrat timp de câteva zile, la finele sãptãmânii trecute ºi acum Strada Dacia din Colonia Petroºani are o nouã faþã.

Sunt bãnci la tot pasul, oamenii de acolo au un mic parc, cu bãnci ºi

copãcei plantaþi, au jardiniere în faþa curþii, iar cei care stau pe aceastã stradã sunt mai mult decât mulþumiþi de rezultatul final. „E frumos, au pus pomi, le-am dat apã ºi toþi i-am ajutat. E foarte bunã iniþiativa ºi cine a gândit-o e un om bun. Sper sã pãstrãm. Dacã

nu vin cei care stau în locuinþele sociale. Aici a fost o stradã foarte frumoasã mereu. Aveam castani. Acum, poate va fi din nou la fel”, a spus unul dintre cei care locuieºte pe aceastã stradã, într-o casã cochetã. „E foarte bine. Au curãþat, inclusiv chiºtoacele de þãigãri. S-a fãcut curãþenie generalã ºi am ajutat ºi noi. Erau tineri ºi le-am arãtat cum sã facã o groapã pentru un pom. Nu prea ºtiau, cã fãceau cât un cuibar de gãinã ºi i-am învãþat. Sunt mulþi copii, dar sper sã þinã, cã au vãzut cã nu e uºor sã lucrezi la amenajare. Acum, cred

cã din acest motiv i-au ºi luat pe copiii de la ºcoala din apropiere, cã ei locuiesc aici ºi sã le spunã ºi celorlalþi sã nu mai facã mizerie ºi sã pãstreze locul aºa cum l-au amenajat”, a spus un alt locuitor al acestei strãzi, care i-a ºi învãþat pe copii cum sã lucreze. Sub genericul „Amenajãm strada Dacia”, un grup de tineri, studenþi ºi elevi ai

Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida, structura ªcolii Gimnaziale nr 2, coordonaþi de arhitectul Mihai Danciu, profesor la Universitatea Politehnicã din Timiºoara, au lucrat ºi au creat un spaþiu nou, primitor. Au plantat copaci, au pus flori în jardiniere ºi au montat bãnci, pe care sã le foloseascã oamenii din acest loc. Cea mai mare temere

Avram Iancu vrea sã înfrângã ºi fluviul Mississippy vram Iancu ºi-a A propus sã înoate peste 3000 de kilometri. ªi-a propus sã înfrângã fluviul Mississippy. Bibliotecarul din Petroºani vrea sã atragã atenþia asupra nivelului de poluare care se înregistreazã pe fluviul american. Noua sa încercare stã sub semnul Centenarului.

“Doresc sã strãbat înot cele zece State UNITE ale Americii ºi sã facem, împreunã, o punte de legãturã peste ocean. Sã arãtãm, încã odatã în plus, lumii întregi ºi partenerilor noºtri strategici cã ADN-ul poporului nostru milenar, este PUTERNIC! Sãrbãtorim, împreunã, în cele mai inedite moduri UNIREA Principatelor noastre întru fãurirea României moderne. Sã atrag atenþia

asupra nivelului alarmant de poluare care se înregistreazã pe Fluviul Mississippy. Doar doi oameni au strãbãtut înot acest fluviu, amândoi folosindu-se de costumul de neopren ºi de labele de înot. Martin Strel în anul 2002 (în 68 de zile) ºi Chris Ring (în 181 de zile). Eu încerc o nouã premierã mondialã, strãbaterea aceluiaºi curs doar ÎN SLIP ºi FÃRÃ labe de înot, în

aproximativ 120 de zile, în perioada 1 iunie – 1 octombrie 2018”, spune Avram Iancu. Mississippy are 3730 km, cu 1000 de km mai mult decât Dunãrea, iar caracteristicile fluviului sunt diferite faþã de Dunãre. “Nici acum nu va fi deloc uºor! Însã, cu

credinþã în Dumnezeu, cu credinþa în forþele mele ºi ale echipei, cu credinþa în forþã ADN-ului românesc, cu credinþa în energia voastrã, compatrioþi, pe care mi-aþi oferit-o, cu drag, de fiecare datã, este posibil!”, mai spune sportivul petroºãnean. Încercarea din acest an stã sub semnul

Elevii ªcolii Generale nr. 7 Petroºani au aflat ce e o stupinã embrii Consiliului Elevilor de la ciclul gimnazial al ªcolii M Generale nr. 7 Petroºani însoþiþi de echipa managerialã, prof. Pop Vasile ºi prof. Gherlan Monteola, au participat la sfârºitul sãptãmânii în localitatea Hondol, judeþul Hunedoara la o interesantã activitate transcurricularã, la stupina d-lui Nicolae Dincã. Potrivit profesorului Vasile Pop, directorul ªcolii Generale nr.7, printre altele, activitatea a cuprins: prezentarea monografiei locale; -

a locuitorilor strãzii Dacia este legatã de cei ce locuiesc în blocul social de lângã fosta unitate militarã, pentru cã aceºtia sunt cei care fac mizerie în zonã, însã, cu toþii sperã cã acest exemplu sã îi încurajeze ºi pe ei sã renunþe la proastele obiceiuri. Diana MITRACHE

Viaþa pe un mal de gunoi, cu covor persan

Î

n Colonia din Petroºani, viaþa se împarte între oamenii care locuiesc în casele construite cândva pentru industriaºii veniþi sã exploateze huila în acest loc ºi sãrãcia lucie a celor ce stau în adevãrate barãci. Într-un asftel de loc, lângã un mal de gunoaie, amestecate cu animale moarte, l-am gãsit pe ªtefan, un bãrbat în toatã firea,

Centenarului Marii Uniri. Pentru Avram Iancu, fiecare provocare, a avut o simbolisticã aparte. Bibliotecarul din Petroºani a traversat Canalul Mânecii înot, acesta a parcurs toatã lungimea Dunãrii, de la izvoare ºi pânã la vãrsare, iar anul acesta a participat la cea mai grea competiþie din lume, la Artic Ultra. Monika BACIU

descrierea în amãnunþime a vieþii albinelor; - prezentarea în detaliu a binefacerilor produselor apicole ( mierea, cãpãceala, polenul, propolisul, cearã, etc.); - degustarea pe sãturate a tuturor sortimentelor de miere ºi produselor apicole; - surprize pentru participanþi: deschiderea ”lãzii de zestre apicole” ce ascundea ”comoara stupului”; - vizitarea stupinei ºi a vieþii din stup având pregãtit un ”stup ºcoalã”; - apiterapia cu aerosoli din stupii de albine: - vizitarea obiectivelor turistice din zonã: Sãcãrâmbul, Hondolul ºi ”Pãdurea de argint”; poze ºi filmãri la stupinã ºi pe teren; La finalul activitãþii fiecare participant a primit în dar câte un borcan cu miere ºi multe materiale documentare. Înainte de plecare elevii au consemnat impresiile lor în ”Jurnalul apicol” cu promisiunea de a reveni.

care locuieºte într-o construcþie improvizatã de maxim 6 mp. ªi-a fãcut curtea mai ceva ca interiorul casei. Are covoare în curte ca ºi

înãuntru, iar la un metru de locuinþa sa este un adevãrat focar de infecþie, generat de vecinii sãi. Asta, deºi acolo nu sunt containere, însã, localnicii s-au obiºnuit sã verse, inclusiv latrinele, acolo. „Aduc de peste tot gunoaie. Nu te poþi certa cu oamenii. Aici aruncã ºi WC –urile ºi toate prostiile ºi cum vedeþi, eu aici locuiesc, cã degeaba am cerut locuinþã la primãrie. Ce sã zic, de 5 ani mã rog de cei din primãrie, dar de 3 ani locuiesc aici ºi

De ce are Universitatea Petroºani locuri în plus? N

u mai puþin de 46 de locuri a primit în plus Universitatea din Petroºani, pentru anul universitar ce urmeazã, iar Rectorul acestei instituþii, profesorul Sorin Radu susþine cã toate sunt cu destinaþie precisã. Explicaþia celor din conducere este legatã de anumite categorii de absolvenþi ºi locurile au fost destinate cu precãdere acestora. „În acest an, am primit câteva locuri în plus la licenþã, masterat ºi doctorat. Mai precis: 30 la licenþã, 15 la masterat ºi un loc în plus la doctorat, locuri bugetate, pentru cã s-a pus problema sã se suplimenteze locurile pentru domeniile prioritare ºi pentru studenþii care provin din liceele din mediul rural. Sunt locuri destinate acestor categorii”, a declarat prof. univ.dr. habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Cifrã de ºcolarizare a fost suplimentatã ºi dat fiind istoricul ultimilor ani, când erau candidaþi ºi de 7 ori mai mulþi, decât locurile

bugetate. „În fiecare an, noi am avut, mai ales la doctorat ºi masterat, mult mai multe solicitãri decât alte universitãþi. Sunt universitãþi care nu îºi ocupã nici locurile bugetate la doctorat, iar noi primeam câte 7 locuri ºi aveam 50 de doctoranzi, restul fiind cu taxã. Aºa cã la noi sunt solicitãri ºi de 7 ori în plus, la doctorat ºi la masterat la fel. Având în vedere cã terminã cam 450 de studenþi, anual, iar la o cifrã de 190 – 200 de locuri la master sunt cam puþine ºi, ca atare, a trebuit sã avem mai multe. Aºa cã am primit cu 15 locuri mai mult, pentru domeniile prioritare”, a conchis Rectorul Sorin Radu.

nu am ce sã fac dacã miroase! Mai ies, fac curãþenie, eu spãl sã se aeriseascã, dar nu am condiþii. Când vin cei de la primãrie, iau o maºinã ºi gata. De Paºti au fãcut ultima datã un pic de curãþenie. Oamenii tot aici aruncã, la poarta mea. Degeaba le zic, ei tot aruncã”, a spus ªtefan Moldovan, omul care ºi-a fãcut din mica sa curte un adevãrat rai, pavat cu covor persan. În zonã locuiesc oameni sãraci ºi fiecare vine aici sã mai caute

Numãrul total de locuri bugetate la studiile universitare de licenþã este de 640, din care 21 pentru absolvenþi de licee din mediul rural, 56 pentru domenii prioritare de dezvoltare ale României ºi 563 locuri repartizate statistic. Anul trecut, potrivit repartizãrii Ministerului Educaþiei, Universitatea din Petroºani a avut 610 locuri. În premierã, au fost repartizate locuri finanþate de la bugetul de stat absolvenþilor cu diplomã de bacalaureat proveniþi de la licee situate în mediul rural. Locurile finanþate de la bugetul de stat repartizate,care vor rãmâne neocupate dupã sesiunea septembrie 2018, vor fi comunicate Ministerului Educaþiei Naþionale pânã la data de 15 septembrie 2018, în vederea redistribuirii acestora în sistem. Diana MITRACHE

câte ceva la gunoiul improvizat. Tot între mizeriile astea am gãsit ºi o femeie, care recupera ceva lemn sã punã pe foc, dar, la rândul sãu, s-a arãtat oripilatã de gunoaiele din zonã. „Aici în zonã locuiesc. Dar ar fi bine sã facã primãria un gard. Deºi nici aºa nu se þine curat. Vin de peste tot, din toatã Colonia. ªi WC-uri ºi animale moarte, de toate aruncã, nu ai ce sã le

Actualitate 5 faci! Eu am venit cu târnãcopul sã iau ceva lemn sã pun pe foc, cã sunt aici niºte canapele”, a spus o altã femeie, care lucra de zor în maldãrul de dejecþii. Domnul ªtefan este singurul curajos care trãieºte aºa de ani buni. S-a obiºnuit ºi în curtea sã poþi intra descãlþat. Asta, dacã suporþi duhoarea de stârv mustit printre gunoaie ºi reziduurile de la latrinele localnicilor. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Trandafiri monitorizaþi cu camere video utoritãþile locale A de la Lupeni au achiziþionat 2000 de trandafiri. Pentru a evita furtul acestora, edilii au luat mãsura de a planta trandafirii în zone cu supraveghere video.

Au existat situaþii în care plantele ornamentale au fost furate sau distruse. “Acum o sãptãmânã am achiziþionat 2000 de trandafiri ºi avem atât trandafiri cãþãrãtori pe care ne-am gândit sã îi punem în anumite zone, avem ºi tufe, astfel încât într-o perioadã

de câþiva ani aceºtia vor ajunge la maturitate ºi arate municipiul altfel. Vom cumpãra în fiecare an un anumit numãr de flori, astfel încât sã colorãm oraºul. Toþi trandafirii pe care noi o sã îi punem sunt monitorizaþi de camere video, cã am mai avut un eveniment în care am pus trandafiri ºi ne-au fost furaþi. Îi vom pune în acele locuri în care sã fie monitorizaþi de camerele video pentru a nu se mai întâmpla evenimente de genul acesta, pentru cã nu este normal. Tot din

banii cetãþenilor cumpãrãm aceste lucruri ºi tot din banii lor reuºim sã le întreþinem”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Tot la Lupeni existã

ºi o polemicã referitoare la copaci. Cetãþenii îi acuzã pe conducãtorii urbei de faptul cã au tãiat copacii ºi au “deºertificat” localitatea. Primarul susþine cã existã cazuri în care se impune

Autoritãþile din Vulcan nu au cerut fonduri pentru domeniul schiabil

A

utoritãþile locale din Vulcan nu au solicitat fonduri pentru extinderea domeniului schiabil, susþin reprezentanþii Ministerului Turismului. Domeniul schiabil din Pasul Vâlcan ar trebui unit, prin instalaþii de transport pe cablu, cu cel din Straja. Ministerul Turismului a demarat anul trecut o evaluare a necesarului de investiþii în acest sector. “În cursul anului 2017, Ministerul Turismului a demarat o evaluare a necesarului de investiþii în infrastructura de turism, în concordanþã cu patrimoniul ºi potenþialul destinaþiilor turistice. Acþiunea a constituit o condiþie esenþialã pentru crearea premiselor de dezvoltare superioarã a destinaþiilor turistice din România, dar ºi a României ca macrodestinaþie. Pornind de la aceste elemente ºi de la dorinþa Ministerului Turismului de a avea o imagine completã asupra investiþiilor necesare reabilitãrii infrastructurii zonelor turistice ºi valorificãrii patrimoniului natural ºi cultural din þarã, au fost solicitate

propuneri pentru investiþii în infrastructura de turism de la aproximativ 200 de unitãþi administrativteritoriale. Menþionãm cã din partea Consiliului Local Vulcan, judeþul Hunedoara nu am primit nicio propunere de proiect care sã aibã ca obiect modernizarea sau extinderea domeniului schiabil în cauzã”, aratã oficialii Ministerului Turismului. În cazul în care reprezentanþii oraºului Vulcan intenþioneazã sã propunã un proiect, aceºtia trebuie sã respecte o serie de acte normative. La începutul acestui an, ministrul Turismului, Bogdan Trif, declara cã Unirea Pasului Vâlcan cu Strajã este condiþionatã de eficienta economicã. “O sã-l reanalizãm, sã vedem dacã este din punct de vedere economic eficient. Dacã nu o sã fie eficient, nu o sã îl finanþãm”, a declarat ministrul Turismului,

Bogdan Trif pentru ROMÂNIA TE IUBESC. În staþiunea montanã Pasul Vâlcan a fost realizatã o telegondolã. ªapte milioane de euro a costat telegondola care duce spre o pârtie de puþin peste 300 de metri. Proiectul iniþial prevedea unirea staþiunii montane din Vulcan cu cea din Straja. În Straja lucrãrile au demarat în anul 2011 în cadrul proiectului “Schi în

tãierea copacilor sau toaletarea acestora. “Încercãm sã lucrãm peste tot, încercãm sã lucrãm în fiecare cartier. Cel mai important lucru este acela ca atunci când fiecare iasã din casa lui, trebuie sã arate bine. Þin foarte mult la zonele verzi ale municipiului Lupeni, dar trebuie sã înþelegem cã fiecare cetãþean trebuie sã contribuie ºi el puþin la astfel de lucruri. Echipa de muncitori nu este foarte mare astfel încât sã acoperim toate aceste necesitãþi pe care le au oamenii ºi pe care le avem în comunitate. Ca prioritate este drumul principal. Avem

România, staþiunea Straja”. Obiectivele proiectului constau în realizarea unei telegondole, amenajare 7 pârtii existente, 3 telescaune, 1 teleschi, realizare 7 pârtii noi, 6 ratrakuri ºi garaj cu dotãri necesare service, centre servicii turistice, jandarmerie, motocositoare pentru întreþinerea pârtiilor în perioada de varã urmare a înierbãrii acestora, sistem ticketing cu 4 puncte de vânzare a cardurilor, terminal acces, unitate de control, drumuri acces, 2 parcãri, utilitãþi, fun park iarnã, park snowboard, fun park varã, instalaþie zãpadã artificialã: lac de acumulare cu reþele de captare apã pentru lac, 20 maºini de producere a zãpezii artificiale, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice (10 trasee montane). Monika BACIU

foarte multe cereri din partea localnicilor de a tãia mulþi pomi. Lucrul acesta nu se va întâmpla deoarece noi þinem la copacii pe care îi avem. Copacul trebuie sã fie tãiat doar dacã existã probleme de structurã. Nu sunt de acord sã tãiem copacii cã unui om îi þine umbrã în casã”, a mai spus sursa citatã. La Lupeni se lucreazã intens. Mai multe zone ale localitãþii au intrat în programe de reabilitare. Unele dintre lucrãri se realizeazã pe fondurile de la bugetul local, iar altele pe fonduri europene. Monika BACIU

Aþi vãzut-o? Î

n data de 15.04.2018, Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã de o femeie din localitate, are a declarat cã fiica sa, Stanciu Diana Valentina (foto), în vârstã de 14 ani, în data de 15.04.2018, în jurul orei 01:00, a plecat de la locuinþa sa din Petrila ºi nu a mai revenit. Totodatã, mama minorei a declarat cã nu e prima oarã când aceasta pleacã de acasã, existând posibilitatea sã fi plecat cu un prieten, în municipiul Arad. Semnalmentele minorei: înãlþime 1,50 m., aprox. 45 kg., ochi cãprui, pãr ºaten, tuns la baza umerilor, faþã ovalã, ten mãsliniu, fãrã semne particulare. La data plecãrii, minora era îmbrãcatã cu o bluzã de trening de culoare roz cu douã dungi roºii pe mâneci, o pereche de blue-jeans ºi pantofi sport culoare roz. În baza sesizãrii, poliþiºtii au demarat o serie de activitãþi investigative ºi de cãutare a minorei, faþã de care a fost solicitatã urmãrirea naþionalã. Persoanele care pot furniza informaþii utile anchetei, sunt rugate sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apeleze numãrul de urgenþã 112.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Grupuri infracþionale destructurate de DIICOT

P

oliþia Românã ºi D.I.I.C.O.T. au efectuat în ultimele douã sãptãmâni 83 de percheziþii pentru destructurarea unor grupãri de criminalitate organizatã, fiind cercetate 115 persoane dintre care 27 au fost reþinute sau arestate, a informat duminicã IGPR. Potrivit unui comunicat de presã transmis de Poliþia Românã, în perioada 29 martie - 11 aprilie, 316 poliþiºti specializaþi în

combaterea criminalitãþii organizate, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au acþionat pentru destructurarea grupurilor infracþionale specializate în trafic de persoane,

criminalitate informaticã, trafic ºi consum ilicit de droguri ºi spãlare de bani. Astfel, poliþiºtii au organizat în aceastã perioadã 43 de acþiuni operative, în cadrul cãrora

au fost efectuate 83 de percheziþii domiciliare. Au fost derulate activitãþi investigative pentru probarea activitãþii infracþionale a 115 persoane, dintre care 27 au fost reþinute sau arestate, iar 4 au fost plasate sub control judiciar. Au fost ridicate 10.143 de grame de canabis, 1.474 de grame de substanþe psihoactive, 71 de diverse comprimate, 2 grame de MDMA, 486 de comprimate de Ecstasy, 5 grame de heroinã, 7 grame de cocainã, 11 seminþe de canabis, 15 grame de muguri de canabis, 4 cântare

electronice ºi 2 grindere, se menþioneazã în comunicatul IGPR. De asemenea, au fost ridicaþi 11.078 de lei, 48.100 de euro, 50 de lire sterline, 2 autoturisme, 4 HDD-uri, 7 laptopuri, o tabletã, 45 de telefoane mobile, 17 cartele SIM, 4 medii de stocare, 2 arme de air-soft, 40.480 de þigarete ºi 300 de grame de aur. În activitãþile desfãºurate de poliþiºtii specializaþi în combaterea criminalitãþii organizate, sub coordonarea D.I.I.C.O.T., au fost angrenaþi ºi poliþiºti din cadrul inspectoratelor de poliþie judeþene, luptãtori de la acþiuni speciale ºi jandarmi.

Anchetã la un liceu din Gorj dupã ce doi bãieþi ar fi întreþinut relaþii sexuale în curtea ºcolii oliþia Gorj P a început o anchetã dupã ce

doi elevi în vârstã de 11, respectiv 13 ani de la Liceul Tehnologic Roºia de Amaradia au fost filmaþi în timp ce întreþineau relaþii sexuale, într-o magazie din curtea ºcolii. Imaginile surprinse de doi colegi au fost postate pe Internet. Purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Gorj, Andrei Lazãr, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, cã protagoniºtii scenei sunt doi bãieþi de 11, respectiv 13 ani, elevi ai Liceului Tehnologic Roºia de Amaradia.

Minorii au fost filmaþi de alþi doi tineri de 14 ani în timp ce întreþineau relaþii sexuale, într-un depozit de lemne din curtea ºcolii, în timpul orelor de curs de la care au lipsit. Ancheta este coordonatã de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism Gorj. ”Poliþiºtii din cadrul Postului de Poliþie Roºia de Amaradia s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul cã doi elevi ai liceului din localitate au întreþinut raporturi sexuale în curtea liceului. Actul sexual a fost filmat de cãtre alþi elevi ºi publicat pe o reþea de socializare. Poliþiºtii au sesizat DIICOT- Biroul

Teritorial Gorj, care a preluat dosarul, iar cercetãrile continuã pentru stabilirea cu exactitate a împrejurãrilor comiterii faptei. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru infracþiuni de act sexual cu un minor ºi pornografie infantilã”, a declarat Andrei Lazãr. Totodatã, ºi Inspectoratul ªcolar Gorj a început o anchetã în acest caz. ”A plecat inspectorul de sector acolo. Prima intervenþie de urgenþã a fost solicitarea sprijinului unui consilier psihologic pentru toþi elevii din acel liceu, pentru cã în primul rând este o dramã. Vor fi ºi sancþiuni ºcolare, dar copiii trebuie sã fie

sprijiniþi. Unul dintre copii a fost preluat de Protecþia Copilului deja, pentru cã se afla la tatãl lui, iar tatãl nu a fãcut dovada cã l-a preocupat copilul. ªi cei care au filmat vor fi sancþionaþi, vor fi ºi consiliaþi de urgenþã”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtãtorul de cuvânt al ISJ Gorj, Georgeta Popescu. Primarul din localitate susþine cã minorii ar fi mimat un act sexual, dupã ce colegii mai mari, care i-au filmat, le-ar fi promis mai multe bunuri. ”Este regretabil. Din discuþiile pe care le-am avut cu directoarea, cu pãrinþii celor care au filmat a reieºit faptul cã doar au mimat un act

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

sexual, în baza unor promisiuni. Cei care au filmat le-au fãcut o promisiune cã, dacã pun în aplicare o astfel de scenã, unul va primi douã þigãri, celãlalt un telefon. A fost o chestiune mai mult ca o joacã, dar fãrã sã conºtientizeze care este efectul. Protagonistul scenei fierbinþi, unul dintre ei, chiar a fost plasat într-un centru de plasament cu o zi

înainte de a se afla, probabil s-a întâmplat cu o zi înainte de a fi luat de cei de la protecþie, tocmai pentru cã provine dintr-o familie dezorganizatã, copilul dormea pe unde apuca ºi am luat hotãrârea sã îl plasãm într-un centru din localitate”, a spus Liviu Cotojman, primarul comunei Roºia de Amaradia. Mediafax


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Aprilie 2018

Henþ cu mâna

„Mineriada” de pe Naþional Arena Dupã ce au dospit-o câþiva ani, „suporterii” marilor echipe Steaua ºi Rapid au dat din nou cu mucii în fasole. De-aia s-au strâns, dragii de ei, cãtre 40.000 de bucãþi cap de om pe cel mai

mare stadion al þãrii, sã mai declanºeze o mare caftealã. Ceea ce le-a ºi ieºit. Jandarmii au procedat cu blândeþe, consumând doar câteva faºuri de spray lacrimogen, iar cu bastonul aproape cã

n-au evoluat. ªi la Petroºani s-a aprins mãmãliga în vreo câþiva, la final de

meci ªirineasa ªoimii Lipova, dar aici a fost mai simplu... Oricum, pleava care

Fotbal, Liga a III-a , Seria 4

LIDERUL EN FANFARE!

Urmãritoarele liderului de la Petroºani, CSU II Craiova ºi C.S.M. Reºiþa s-au poticnit weekend-ul trecut: CSU II Craiova a cedat, 0-2 la Deva, iar FCM Reºiþa, 1-1 la Sebiº, dupã ce a condus cu 1-0. Gloria Lunca Teuz Cernei, scorul etapei, 4-0 cu Nuova Mama Mia Becicherecu Mic Deºi a fost egalatã la 1-1, A.C.S.O Filiaºi a reuºit o victorie cu 3-1 cu Millenium Giarmata.

Aplauze la scenã deschisã Aproape 1.000 de spectatori s-au putut bucura de un frumos spectacol

Iliescu (min. 51) scoate incredibil ºutul din 3 m expediat de Cãtãlin Þârã, tot el va lua la þintã din 7 m pe acelaºi Iliescu (min. 53), pentru cã ºapte minute mai târziu, Cãtãlin Þârã sã Cãtãlin Þârã a deschis scorul la Petroºani trimitã cu capul razant peste fotbalistic, cu o echipã transversalã. gazdã în mare vereva, în ªoimii mai încaseazã ciuda unor absente notabile, douã goluri, Cioiu (min. 87 precum Vezan ºi Mansour. ºi 88) are douã mari ocazii, A.C.S. ªirineasa se oaspeþii terminã în corzi, impune din din start, scãpând ieftin cu 0-5. Un punctând în prima reprizã final aplaudat de spectatori la fiecare ocazie. la scena deschisã. Dupã pauzã, portarul

Fotbal, Liga a II-a

Cãlãraºiul ºi Sibiu, pregãtiþi de Liga I

invadeazã stadioanele nu poate fi stãpânitã cu vorbã bunã. Nemernici ãºtia nu vin decât chitiþi pe scandal, ei nefiind în stare niciodatã sã intre în pielea spectatorilor de fotbal. Regulile sunt permisive, golanii confundã mereu stadionul cu un câmp de rãzboi. S-a pierdut orice speranþã, credeþi-mã. Din niºte needucaþi nu mai poþi

scoate nimic. Pretenþiile unor tâmpiþi din comunism fac legea peste tot. Rapid - Steaua le-a oferit cea mai frumoasã scenã.

Vineri, 13 aprilie, ora 17:00 ACSO Filiaºi - Millenium Giarmata CNS Cetate Deva - CS U Craiova 2 AFC Hermannstadt 2

3-1 2-0 a stat

Sâmbãtã, 14 aprilie, ora 17:00 ACS ªirineasa - ªoimii Lipova Internaþional Bãleºti - ACS Ghiroda Naþional Sebiº - CSM ªcolar Reºita Gloria Lunca Teuz Cermei - Becicherecu Mic CSM Lugoj - C.N.Pregãtire Timiºoara

5-0 1-1 1-1 4-0 1-0

Liderul Dunãrea Cãlãraºi (antrenor Dan Alexa) a ajuns, dupã victoria cu 2-0 în fata timiºorenilor, la a ºaptea victorie consecutivã ºi la 26 de meciur fãrã înfrângere. La Sibiu, F.C. Hermannstadt a uimilit-o cu 4-0 pe Luceafãrul Oradea, trupa lui Alexandru Pelici zdrobind echipa de pe Crisul Repede, pregãtitã de Cristian Luput.

La Afumaþi, ªtiinþa Miroslava a ratat douã lovituri de la 11 m, iar din min. 83 ambele echipe au rãmas în zece jucãtori, prin eliminarea lui Buhacianu (C.S. Afumaþi) ºi Corban (ªtiinþa Miroslava).

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Cronica vaii jiului nr 1549, marti 17 aprilie 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr. 1549, Marti 17 aprilie 2018

Cronica vaii jiului nr 1549, marti 17 aprilie 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr. 1549, Marti 17 aprilie 2018

Advertisement