Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1528

Cronica Vãii Jiului Marti, 13 Martie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Zeci de vârstnici din Petrila primesc bilete de transport

Z

eci de persoane vârstnice din oraºul Petrila vor beneficia de bilete de transport. Mai exact, este vorba de douã categorii de beneficiari, ºi anume pensionarii a cãror pensie este de pânã la 850 de lei/lunar ºi au o vârstã minimã de 70 de ani ºi veteranii de rãzboi, deportaþii, prizonierii de rãzboi ºi deþinuþii politici. “Aprobã acordarea unui numãr de 8 tichete de transport lunar, echivalentul a 4 transporturi gratuite dus-întors lunar, pensionarilor din oraºul Petrila care au împlinit vârsta de 70 de ani, ºi care au un venit de pânã la 850 lei/lunã, începând cu luna aprilie 2018. Aprobã acordarea unui numãr de 8 tichete de transport lunar echivalentul a 4

transporturi gratuite dus-întors, veteranilor de rãzboi, deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi, deþinuþilor politici, în baza legitimaþiilor, începând cu luna aprilie 2018”, aratã autoritãþile locale de la Petrila. Transportul beneficiarilor se va face în baza unor tichete emise de Primãria oraºului Petrila, în baza contractelor încheiate între autoritãþile locale ºi firmele de transport local. Monika BACIU

Comisia Europeanã a declanºat o investigaþie aprofundatã la CEH

A

jutoarele de stat acordate Complexului Energetic Hunedoara au intrat în atenþia Comisiei Europene. Oficialii europeni informeazã cã au deschis o investigaþie aprofundatã pentru a evalua dacã diferitele mãsuri de sprijin public acordate de autoritãþile române producãtorului de energie “Complexul Energetic Hunedoara” sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. >>> PAGINA A 3-A

Topirea zãpezilor creºte turbiditatea apei one de reactivi sunt T necesari acum la Apa Serv în staþiile de tratare a apelor, pentru cã turbiditatea apei a crescut.

Motivul este legat de creºterea debitelor, generate de topirea zãpezilor. Asta îi pune pe cei de la Apa Serv la cheltuieli, însã, fenomenele sunt aºteptate ºi nu vor întrerupe furnizarea apei. Asigurãri dau cei din conducerea Apa Serv. „Temperaturile crescute din ultima perioadã duc la topirea zãpezilor ºi, în staþiile noastre de tratare, apele sunt tulburi. Nu ascund cã ºi turbiditatea e

mare ºi asta înseamnã cheltuieli în plus. Însã, cetãþenii nu vor suferi, de lipsa apei. Putem da apã 24 din 24”, a spus

Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului. Staþia de la Jieþ ºi cea de la Valea de Peºti nu au

fost oprite niciun mãcar un minut, iar la fel ºi pe Taia ºi Zãnoaga, deºi debitele cresc ºi sunt ploi ºi temperaturi crescute care topesc ºi zãpada, însã, în perioadele în care turbiditatea creºte, existã posibilitatea ca acestea sã se opreascã temporar. Apa Serv cheltuieºte pentru a contracara efectele, sume ce pot sã ajungã ºi pânã la 2.000 de euro, timp de 24 de ore, atunci când staþiile sunt oprite. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

Joburi atractive pentru studenþi pe platforma SmartDreamers

U

niversitatea din Petroºani ºi platforma de recrutare SmartDreamers aduc cele mai atractive joburi dedicate studenþilor. Platforma deja este funcþionalã, astfel cã studenþii Universitãþii Petroºani îºi pot gãsi, prin intermediul acesteia locuri de muncã. În plus, ºi angajatorii pot gãsi forþã de muncã calificatã, prin intermediul paltformei. Instituþia de învãþãmânt superior vine în

sprijinul studenþilor, al absolvenþilor, dar ºi al angajatorilor ºi a lansat o platformã online. Aici studenþii pot afla ce stagii de practicã sunt disponibile pentru ei, absolvenþii îºi pot gãsi locuri de muncã, iar angajatorii îºi pot prezenta oferta. “Platforma de recrutare SmartDreamers, achiziþionatã prin intermediul contractului de colaborare închiar în luna noiembrie 2017 între SmartDreamers Universities, pe de o parte ºi Universitatea din Petroºani, împre-

unã cu subunitãþile sale: Centrul de Consiliere ºi Orientare a Carierei ºi Centrul responsabil în relaþia cu mediul socio-economic, pe de altã parte, este un instrument extrem de util, menit sã simplifice interacþiunea dintre cererea ºi oferta de muncã. Plaforma de recrutare SmartDreamers a lansat o aplicaþie prin care studenþii sã îºi gãseascã mai uºor un intership în timpul facultãþii ºi un loc de muncã la terminarea studiilor”, spun reprezentanþii

România, a zecea þarã din UE care polueazã R omânia ocupã locul 10 în topul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveºte poluarea. Raportul Parlamentului European privind emisiile cu efect de serã plaseazã România pe locul 10 în topul statelor membre, raportat la cantitatea de noxe emisã în atmosferã.

Potrivit datelor Parlamentului European, pe primul loc în UE cu cele mai multe noxe emise în anul 2015 se aflã Germania cu 901.931 kilotone de CO2, urmatã de Regatul Unit cu 503.499 kilotone de CO2 ºi Franþa cu 457.128 kilotone de CO2, România fiind plasatã pe locul 10, cu 116.426 kilotone de CO2. La poluarea aerului contribuie ºi termocentralele care funcþioneazã pe bazã de cãrbune. Schema de comercializare a emisiilor obligã peste 11.000 de centrale energetice ºi fabrici sã deþinã un permis pentru fiecare tonã de CO2 pe care o emit. Acest lucru ar trebui sã ofere un stimulent financiar pentru a polua mai puþin: cu cât poluezi mai puþin, cu atât plãteºti mai puþin. Companiile trebuie sã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

cumpere permisele prin licitaþii, iar preþul este influenþat de cerere ºi ofertã. Spre exemplu, CEH are de cumpãrat peste 1,5 milioane de certificate de carbon. Restanþele dateazã încã de acum 2 ani. Ultimele 150.000 de certificate de carbon au fost achiziþionate, anul trecut, când în fruntea CEH se afla Mihael Melczer.

St

atul a încasat 38,8 milioane euro pe certificatele de emisii

Statul a încasat, în februarie, peste 38,8 milioane de euro în urma comercializãrii, pe platforma de licitaþie comunã a Uniunii Europene (UE), a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, potrivit unui document publicat pe site-ul Ministerului Finanþelor

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Universitãþii din Petroºani. Studenþii, absolvenþii sau angajatorii interesaþi pot accesa http://www.upet.ro/jo bs/, iar aici sunt disponibile toate ofertele. “Aceastã aplicaþie este uºor de instalat pe site-ul Universitãþii, printr-un cod generat

de accesare, nu existã costuri pentru universitate în ceea ce priveºte participarea în proiectul SmardDreamers ºi, de asemenea, Universitatea permite gratuit posibilitatea companiilor de a publica anunþurile de job dedicate stu-

Publice (MFP). Au fost comercializate 4,16 milioane de certificate aferente instalaþiilor staþionare. Potrivit datelor Ministerului Finanþelor Publice, schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme – EU ETS) s-a aplicat în prima fazã pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2007, iar a doua fazã a schemei se desfãºoarã în perioada 2008 – 2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. România participã la schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de serã de la data aderãrii la Uniunea Europeanã (1 ianuarie 2007). Cea de-a treia etapã a schemei EU ETS are o duratã de opt ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020. Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

denþilor. Toate acestea, pentru a simplifica accesul studenþilor/ absolvenþilor la cele mai bune locuri de muncã ºi intership-uri”, mai spun cei de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Prin intermediul acestui proiect, Universitatea din Petroºani doreºte sã devinã o punte de legãturã între mediul academic ºi mediul socio-economic, contribuind astfel la sporirea considerabilã a ºanselor de integrare a absolvenþilor pe piaþa muncii. Monika BACIU

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

Comisia Europeanã a declanºat o investigaþie aprofundatã la CEH A

jutoarele de stat acordate Complexului Energetic Hunedoara au intrat în atenþia Comisiei Europene. Oficialii europeni informeazã cã au deschis o investigaþie aprofundatã pentru a evalua dacã diferitele mãsuri de sprijin public acordate de autoritãþile române producãtorului de energie ''Complexul Energetic Hunedoara'' sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. “La 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat un ajutor temporar de salvare de 37,7 milioane de euro (167 milioane RON) pentru producãtorul energetic din România Complexul Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), care se confrunta cu dificultãþi financiare din 2013. În contextul acestei decizii, România sa angajat sã prezinte un plan de restructurare care sã asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care societatea nu a putut sã plãteascã ajutorul de salvare în ºase luni. În plus, printr-o decizie separatã din 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat cã CE Hunedoara a trebuit sã ramburseze aproximativ 6 milioane EUR de ajutor de stat incompatibil”, aratã informarea Comisiei Europene.

C

omisia Europeanã se îndoieºte de faptul cã CEH poate deveni viabil “ Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului sã intervinã în sprijinul unei întreprinderi

aflate în dificultate financiarã numai în condiþii specifice ºi solicitã, în special, ca respectiva întreprindere sã facã obiectul unui plan de restructurare solid, care sã asigure restabilirea viabilitãþii sale pe termen lung, faptul cã respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurãrii sale ºi cã orice eventuale denaturãri ale concurenþei sunt limitate. În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul cã planul de restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung

a societãþii fãrã ajutor de stat continuat”, mai aratã informarea. În primul rând, CE Hunedoara a intrat în procedurã de insolvenþã în 2016 (în prezent suspendatã), datoritã datoriei mai mult de 500 de milioane de euro cãtre diferite instituþii ale statului. Aceasta include o parte a împrumutului de salvare acordat României de cãtre CE Hunedoara în 2015, un împrumut care finanþeazã rambursarea ajutorului de stat incompatibil, dar ºi împrumuturi suplimentare de circa 73

milioane de euro, pe care România le-a acordat CE Hunedoara din 2015 pentru a menþine compania pe linia de plutire. În al doilea rând, planul de restructurare nu prevede o contribuþie perceptibilã din partea CE Hunedoara la costurile de restructurare ºi nici mãsuri menite sã limiteze posibilele denaturãri ale concurenþei ca urmare a unui sprijin considerabil din partea statului. „Comisia va investiga în continuare pentru a afla dacã preocupãrile sale iniþiale sunt confirmate. În

acelaºi timp, Comisia va continua sã colaboreze strâns cu autoritãþile române pentru a gãsi o soluþie viabilã pentru activele CE Hunedoara care sã asigure continuarea furnizãrii energiei electrice, reducerea costurilor pentru consumatori ºi limitarea sarcinii contribuabililor români. Deschiderea unei anchete oferã pãrþilor terþe interesate posibilitatea de a prezenta observaþii. Aceasta nu aduce atingere rezultatului anchetei”, mai aratã informarea Comisiei Europene. În conformitate cu Orientãrile Comisiei din 2014 privind ajutorul de stat pentru salvare ºi restructurare, întreprinderile aflate în dificultate financiarã pot primi ajutor de stat cu condiþia sã îndeplineascã anumite condiþii. Ajutorul poate fi acordat pentru o perioadã de 6 luni ("ajutor pentru salvare"). Dincolo de aceastã perioadã, ajutorul trebuie fie rambursat, fie trebuie notificat Comisiei un plan de restructurare pentru aprobarea ajutorului ("ajutor pentru restructurare"). Planul trebuie sã garanteze cã viabilitatea companiei este restabilitã fãrã sprijin suplimentar din partea statului, cã societatea contribuie la un nivel adecvat la costurile restructurãrii sale ºi cã distorsiunile concurenþei create de ajutor sunt abordate prin mãsuri compensatorii. Comisia Europeanã a

Blocul evacuat se nãruie cu fiecare zi Î

ntâi a picat un etaj întreg, cu tot cu locatarul de la nivelul superior, iar acum, blocul din Lupeni evacuat la finele anului trecut stã sã se prãbuºeascã cu totul. Oamenii din zonã povestesc cã zilnic se aud pocnituri ºi infrastructura ºubrezitã crapã ºi se prãbuºeºte.

Cu toate astea, nimeni nu îºi asumã furturile, însã, în interi-

orul ce stã sã cadã, nu mai sunt geamuri, uºi, podele ºi instalaþii. Cei care au locuit acolo ºi care au fost evacuaþi, au luat cam tot ce se putea valorifica, iar, mai nou, au scobit pur ºi simplu în ziduri, de unde au sustras cãrãmizile. Este un adevãrat pericol, reclamã acum cei care locuiesc în împrejurimi, dar primãria nu mai are cum sã pãzeascã acum construcþia ºubrezitã. „Noi am avut pazã la acest

bloc. Dar nu putem avea pazã non-stop. Nu putem angaja 10 oameni pentru un singur bloc sã îl pãzeascã, deoarece noi, în acest moment, avem 16 poliþiºti comunitari în tot Lupeniul, care, împãrþiþi pe trei schimburi, punem ºi zilele libere ºi concediile ºi este absolut insuficient”, a explicat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Blocul va fi refãcut ºi proiectul intrã în vigoare în urmãtoarea perioadã, prin acel plan de revigorare a oraºului, care poartã denumirea „Bahtalo” ºi care se adreseazã acestor oameni. Sunt bani pentru tot, însã, pânã la reconstrucþia lui, oamenii locului ar trebui sã ocoleascã zona. „În acest moment avem 12 miliarde de lei vechi, care vor fi investiþi în

aprobat în primãvara anului 2015, acordarea unui ajutor de salvare Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Statul român, prin Ministerul de Finanþe a întârziat aprobarea ajutorului, astfel cã societatea energeticã deºi a achiziþionat cu întârziere certificatele de carbon, a primit ºi amendã, iar salvarea s-a transformat în restructurare. Cazul SA.41318România, conform decizie C(2015) 2652 final a Comisiei Europene, CEH trebuia sã îºi divizeze activitatea minierã de cea energeticã. Potrivit art. 9, alin. 1, din OUG nr. 22/2015, “Ajutorul de stat individual pentru salvarea Societãþii nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi, pentru a putea demonstra cã acest ajutor de stat individual pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi potrivit legislaþiei în materie. Dupã intrarea în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, Societatea iniþiazã demersurile pentru a separa legal activitatea minierã ºi depune diligenþele pentru a atinge acest rezultat în cel mai scurt timp posibil, în termenul legal prevãzut de legislaþia în materie”. Demersurile pentru separarea activiãþii au fost demarate, însã acestea s-au împotmolit. Monika BACIU

blocul respectiv, bani fãrã cei care sunt necesari pentru proiectare. Pentru proiectare avem deja alþi bani ºi sã încercãm sã îl aducem la o formã cât mai bunã, ca oamenii sã poatã sã locuiascã în el. Pe mine mã intereseazã sã fie foarte bun acoperiºul, sã fie izolat pe exterior, ca sã nu avem pierderi mari de energie, geamuri”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Nu mai puþin de 39 de familii au fost evacuate din aceastã construcþie, ridicatã fãrã fundaþie, din cãrãmizi, pe vremea vechii garnizoane militare. Locul nu mai este sigur, însã, cei care se aventureazã în interior, o fac pe propria lor rãspundere. Structura de rezistenþã este afectatã grav ºi de hoþii care au furat cam tot ce se putea, dar ºi de sistemul de alimentare cu apã ºi canalizarea care sunt defecte ºi au curs, ºubrezind toþi pereþii. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Asociaþia Planeta Petrila, înfiinþatã de Consiliul Loca

onsiliul Local al oraºului C Petrila a aprobat înfiinþarea Asociaþiei

Planeta Petrila. Acesta îi va avea cã asociaþi pe UAT oraºul Petrila, Asociaþia Ideilgram, Asociaþia PlusMinus ºi Asociaþia Colonia Veselã, iar rolul asociaþiei va fi acela de a promova proiecte pentru reconversia fostei mine Petrila. “Demersul pentru pãstrarea ºi reconversia patrimoniului industrial al fostei Exploatãri Miniere Petrila a fost iniþiat în 2012 de Asociaþia Doctoranzilor ºi Studenþilor Români din Franþa (ADERF) în parteneriat cu Asociaþia Condiþia Românã (care a rãmas pânã în prezent cel mai activ susþinãtor local). Astãzi, demersul se aflã deci în cel de-al ºaselea an de existenþã. Atelierul de regenerare urbanã postindustrialã a început în 2012, cu o primã fazã destinatã cercetãrii situaþiei din zonã,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

materializatã printr-un caiet de analizã a unor teme specifice (mâna, societatea, locuirea, spaþiul public). În primãvara lui 2013 a fost organizat un atelier româno-francez, care a oferit câteva soluþii alternative posibile (5 scenarii pentru mâna Petrila), soluþii asumate de administraþia localã prin votarea studiului de prefezabilitate rezultat: “Pãstrarea, punerea în securitate ºi conversia funcþionalã a structurilor cu valoare patrimonialã ºi de interes economic din incinta EM Petrila”. Acest moment a însemnat ºi startul procedurilor de clasare ca monument istoric a unor obiective de valoare. Astfel, în iulie 2013 cu sprijinul UAUIM a fost realizat releveul clãdirilor semnificative din perimetrul minier (Puþul Deak, Atelierele Mecanice, Clãdirea compresoarelor ºi termocentrala cu coºul de fum, puþul cu skip, puþul centru – turnul ºi hala), finalizat în toamna lui 2014 cu un dosar de clasare pe

lista clãdirilor de patrimoniu. În octombrie 2014, sub egida PlusMinus, în incinta EM Petrila, s-a desfãºurat primul atelier participatic de conversie realã a unei foste clãdiri industriale – fosta staþie de pompe – într-o clãdire cu destinaþie culturalã – Centrul POMPAdou. La finele lui 2015, Exploatarea minierã Petrila este clasatã în lista monumentelor istorice în categoria ansamblu, grupa valoricã A, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2823 din 21 decembrie 2015 (…). În 4 iunie 2017 are loc avanpremiera documentarului Planeta Petrila, cea mai mare campanie de imagine ºi rebranding urban în favoarea comunitãþii locale petrilene ºi a demersului de reconversie a ansamblului proteja”, aratã Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Întâlnirile au continuat. Cea mai importantã a fost însã cea de la începutul acestui an, când s-a propus înfiinþarea Asociaþiei Planeta Petrila.

Cu 20 la sutã a crescut numãrul turiºtilor din Straja O mai bunã organizare, multã zãpadã ºi zeci de acþiuni, dar ºi cabanieri interesaþi de promovarea turismului, au crescut simþitor numãrul turiºtilor care au ales în aceastã iarna Straja.

“În 19 ianuarie 2018 are loc întâlnirea “Viitorul începe acum”, cu privire la viitorul minei Petrila, desfãºuratã la Casa de Culturã a oraºului Petrila. Aceasta a fost organizatã de grupul de iniþiativã a profesioniºtilor în domeniul patrimoniului ºi iniþiativelor culturale. Dupã câteva ore de dialog constructiv a fost semnatã o declaraþie de angajament privind patru puncte esenþiale. þinând cont de notorietatea brandului Planeta Petrila ºi necesitatea iniþierii unui demers organizat pentru a susþine activitatea de reconversie a fostei EM Petrila, considerãm oportunã participarea UAT oraºul Petrila

ca membru fondator la înfiinþarea Asociaþiei “Planeta Petrila”, cu sediul în incinta Casei de Culturã Ladislau Schimidt din Petrila”, mai aratã Vasile Jurca. Scopul Asociaþiei Planeta Petrila va fi acela de a conversa ºi pune în securitate ºi reconversia funcþionaºã, social-culturalã ºi economicã a structurilor cu valoare patrimonialã ºi a celor din zona de protecþia a acestora din oraºul Petrila, dezvoltarea durabilã a oraºului Petrila, ca parte integrantã din Valea Jiului prin turism ºi proiecte care aduc beneficii reale mediului natural ºi celui construit. Monika BACIU

Domeniul schiabil ªureanu, cu fonduri de oriunde Fonduri de oriunde

A

utoritãþile locale de la Petrila nu renunþã la ideea de a dezvolta un domeniu schiabil la ªureanu. Acesta ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 30 de hectare. Acum, autoritãþile locale de la Petrila reactualizeazã un studiu pentru lucrãri de investigare geotehnicã pentru “pârtie de schi cu sondaje cu adâncimea de investigare pânã la 6 metri pentru roci medii ºi tari. Prin studiul geotehnic se fac calcule de portanþã, se identificã tipul de teren, stratificaþia terenului, nivelul freatic ºi se face încadrarea într-una din

cele 3 categorii geotehnice prevãzute în normativul NP 0742007”. Pentru noul studiu, edilii de la Petrila au alocat suma de 4,970 RON.

“Avem contractatã partea de studiu de fezabilitate, este la Institutul Naþional de Cercetare în domeniul Turistic, urmãtorul pas este sã facem studiul geotehnic pentru cã a fost fãcut un studiu în 2013, dar legislaþia s-a actualizat ºi trebuie sã îl refacem. Am modificat ºi amplasamentul. Dupã ce facem studiul geotehnic îl depunem la cei care ne fac SF-ul ºi apoi va trebui sã depunem toatã documentaþia pentru avizare la Ministerul Turismului. Pentru studiul geotehnic trebuie mers în teren pentru probele de sol. Avem 30 de hectare pregãtite sã le dãm la schimb la Romsilva. Ne trebuie un aviz de la Ministerul Turismului, iar în urma avizului vom depune documentaþia la Direcþia Silvicã pentru schimbul de teren”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

Edilii ºi-au propus sã realizeze domeniul schiabil ªureanu cu fonduri de la bugetul de stat sau chiar din cele europene, dacã acest lucru este posibil. În trecut, a existat o asociere cu o firmã privatã, însã lucrurile au luat o altã întorsãturã, motiv pentru care s-a renunþat la parteneriat. “Momentan, nu avem nicio discuþie pentru niciun parteneriat. Încercãm sã realizãm proiectul cu orice fonduri care pot fi accesate. Nu renunþãm la ideea de a duce la îndeplinire proiectul ºi noi insistãm ca în mandatul acesta sã reuºim sã îl implementãm”, a mai spus viceprimarul oraºului Petrila. Masterplanul Ministerului Turismului cuprinde ºi staþiunea montanã ªureanu – Petrila. Monika BACIU

O spun salvamontiþtii, care cred cã acest sezon este unul dintre cele mai bune ºi mai puþin aglomerate, în ciuda numãrului crescut de turiºti. „Afluenþa turisticã, în acest sezon, a crescut cu

cel puþin 20 %., în primul rând, datoritã organizãrii a ceea ce se cheamã zona de parcare ºi accesul în staþiune. Lipsa de aglomeraþie în staþiune, cu mai puþine maºini, a crescut fantastic afluenþa turisticã”,a spus George Resiga, ºeful Serviciului Salvamont Straja. În ciuda numãrului crescut de turiºti, accidentele pe pârtie s-au înscris în limita normalului ºi nu au fost situaþii foarte grave. Salvamontiºtii au mai fost nevoiþi sã plece în cãutarea rãtãciþilor,

însã, fãrã evenimente nedorite. „Având în vedere cã sezonul turistic a început destul de devreme în 1 decembrie, când deja se schia pe aproape tot domeniul schiabil al staþiunii, numãrul accidentelor

ncã de cum pui ÎNaþional piciorul în Parcul Retezat, la

poarta de intrare de la Cârnic, eºti întâmpinat de un prim miracol al muntelui.

sioneazã prin frumuseþe. Cascada Loloaia are o frumuseþe aparte, iar brazii semeþi ieºiþi ca din stâncã ºi care se oglindesc în cãldarea ei, fac spectacolul sã fie plin de culoare. Situatã la altitudinea de 1050 metri în partea de nord a parcului, este accesibilã pentru vizitare tot timpul anului. În trecut accesul

era dificil la cascadã, însã voluntari ai APNR ºi Agent Green, jandarmi montani ºi alþi temerari au amenajat o potecã cu trepte ºi balustrade. Totodatã au fost montate indicatoare ºi panouri informative în limbile românã ºi englezã, astfel cã obiectivul nu poate fi ratat de turiºti. Maximilian GÂNJU

Preºedintele Iohannis a promulgat legea

P

otrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legalã de sãrbãtoare în 16 dintre cele 28 de þãri ale UE. Codul muncii stabileºte în prezent urmãtoarele zile ca sãrbãtori legale în care nu se lucreazã: 1 ºi 2 ianuarie; 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române); vinerea mare, prima ºi a

Dorin Curtean: “Existã bani suficienþi pentru toate lucrãrile pe care le avem în derulare”

Î

ncep lucrãrile edilitare de primãvarã, la Petrila. Autoritãþile locale reiau lucrãrile la proiectele începute anul trecut. Este vorba de lucrãrile care nu se puteau executa pe perioada iernii. Potrivit oficialilor Primãriei Petrila, existã bani pentru lucrãrile în continuare. “Începem lucrãrile de primãvarã, asfaltãrile pe PNDL, apoi toaletarea pomilor, parcurile vrem sã le reamenajãm. Am cumpãrat toate materialele, iar lucrãrile le facem cu muncitorii noºtri, în regie proprie. Vrem sã construim o toaletã publicã în parcul central.

ªi aceastã lucrare va fi tot în regie proprie. Petrila va fi un ºantier”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

cile din anii trecuþi, avem mai multe accidente cu 10%” Au fost mai mulþi turiºti ºi mult mai multe concursuri, însã, sezonul care încã nu s-a încheiat este, poate, unul dintre cele mai bune. Se mai

Este oficial: Vinerea Mare este sãrbãtoare legalã nelucrãtoare

Miracolul din Retezat

Cascada Loloaia, ascunsã bine printre „cotloanele” muntelui, îþi aratã doar o pãrticicã din aventura care te aºteaptã în cel mai sãlbatic masiv al României. Zeci de mii de turiºti aleg sã ajungã în Retezat prin Nucºoara-Cârnic, iar în drumul lor spre Cabana Pietrele au parte de un miracol al naturii. O cascadã care ºi-a croit loc prin stâncã ºi impre-

pânã duminicã a fost de 320 de intervenþii. Dintre acestea, au fost 21 de situaþii de evacuare ºi cãutare, salvare a persoanelor rãtãcite în afara teritoriului administrativ al Serviciului Public local ºi în comparaþie cu statisti-

Edilii din Petrila susþin cã au fondurile necesare pentru continuarea tuturor lucrãrilor, iar anul acesta se aºteaptã sã mai primeascã bani de la bugetul de stat. “Petrila va fi un ºantier destul de mare. Anul acesta vrem sã schimbãm aspectul oraºului. Mai avem în plan reabilitarea termicã a blocurilor. Avem ºi bani, existã bani suficienþi pentru toate lucrãrile care le avem în derulare”, a mai spus sursa citatã. Una din prioritãþile edililor este ºi creºterea eficienþei energetice. Astfel, mai multe imobile din localitate au fost incluse într-un proiect de reabilitare termicã. Monika BACIU

poate schia încã, pentru cã zãpada ºi vremea sunt perfecte pentru sporturile de iarnã, aºa încât Straja încã rãmâne o destinaþie, unde, pânã la Paºti, se va schia. În Straja au fost amenajate parcãri ºi parcometre ºi nimeni nu a mai urcat cu maºina personalã pânã în apropierea pârtiilor. A fost o investiþie a administraþiei locale, iar primarul Lucian Resmeriþã a declarat cã aproape ºi-a scos investiþia în parcometrele montate la începutul sezonului. Diana MITRACHE

doua zi de Paºte; 1 Mai, 1 Iunie (Ziua Copilului); prima ºi a doua zi de Rusalii; 15 august (Adormirea Maicii Domnului); 30 noiembrie (Sfântul Andrei); 1 decembrie (Ziua Naþionalã a României); 25 ºi 26 decembrie (prima ºi a doua zi de Crãciun). Codul muncii mai prevede douã zile pentru fiecare dintre cele trei sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creºtine, pentru persoanele aparþinând acestora.


4 Actualitate

Asociaþia Planeta Petrila, înfiinþatã de Consiliul Loca

onsiliul Local al oraºului C Petrila a aprobat înfiinþarea Asociaþiei

Planeta Petrila. Acesta îi va avea cã asociaþi pe UAT oraºul Petrila, Asociaþia Ideilgram, Asociaþia PlusMinus ºi Asociaþia Colonia Veselã, iar rolul asociaþiei va fi acela de a promova proiecte pentru reconversia fostei mine Petrila. “Demersul pentru pãstrarea ºi reconversia patrimoniului industrial al fostei Exploatãri Miniere Petrila a fost iniþiat în 2012 de Asociaþia Doctoranzilor ºi Studenþilor Români din Franþa (ADERF) în parteneriat cu Asociaþia Condiþia Românã (care a rãmas pânã în prezent cel mai activ susþinãtor local). Astãzi, demersul se aflã deci în cel de-al ºaselea an de existenþã. Atelierul de regenerare urbanã postindustrialã a început în 2012, cu o primã fazã destinatã cercetãrii situaþiei din zonã,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

materializatã printr-un caiet de analizã a unor teme specifice (mâna, societatea, locuirea, spaþiul public). În primãvara lui 2013 a fost organizat un atelier româno-francez, care a oferit câteva soluþii alternative posibile (5 scenarii pentru mâna Petrila), soluþii asumate de administraþia localã prin votarea studiului de prefezabilitate rezultat: “Pãstrarea, punerea în securitate ºi conversia funcþionalã a structurilor cu valoare patrimonialã ºi de interes economic din incinta EM Petrila”. Acest moment a însemnat ºi startul procedurilor de clasare ca monument istoric a unor obiective de valoare. Astfel, în iulie 2013 cu sprijinul UAUIM a fost realizat releveul clãdirilor semnificative din perimetrul minier (Puþul Deak, Atelierele Mecanice, Clãdirea compresoarelor ºi termocentrala cu coºul de fum, puþul cu skip, puþul centru – turnul ºi hala), finalizat în toamna lui 2014 cu un dosar de clasare pe

lista clãdirilor de patrimoniu. În octombrie 2014, sub egida PlusMinus, în incinta EM Petrila, s-a desfãºurat primul atelier participatic de conversie realã a unei foste clãdiri industriale – fosta staþie de pompe – într-o clãdire cu destinaþie culturalã – Centrul POMPAdou. La finele lui 2015, Exploatarea minierã Petrila este clasatã în lista monumentelor istorice în categoria ansamblu, grupa valoricã A, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2823 din 21 decembrie 2015 (…). În 4 iunie 2017 are loc avanpremiera documentarului Planeta Petrila, cea mai mare campanie de imagine ºi rebranding urban în favoarea comunitãþii locale petrilene ºi a demersului de reconversie a ansamblului proteja”, aratã Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Întâlnirile au continuat. Cea mai importantã a fost însã cea de la începutul acestui an, când s-a propus înfiinþarea Asociaþiei Planeta Petrila.

Cu 20 la sutã a crescut numãrul turiºtilor din Straja O mai bunã organizare, multã zãpadã ºi zeci de acþiuni, dar ºi cabanieri interesaþi de promovarea turismului, au crescut simþitor numãrul turiºtilor care au ales în aceastã iarna Straja.

“În 19 ianuarie 2018 are loc întâlnirea “Viitorul începe acum”, cu privire la viitorul minei Petrila, desfãºuratã la Casa de Culturã a oraºului Petrila. Aceasta a fost organizatã de grupul de iniþiativã a profesioniºtilor în domeniul patrimoniului ºi iniþiativelor culturale. Dupã câteva ore de dialog constructiv a fost semnatã o declaraþie de angajament privind patru puncte esenþiale. þinând cont de notorietatea brandului Planeta Petrila ºi necesitatea iniþierii unui demers organizat pentru a susþine activitatea de reconversie a fostei EM Petrila, considerãm oportunã participarea UAT oraºul Petrila

ca membru fondator la înfiinþarea Asociaþiei “Planeta Petrila”, cu sediul în incinta Casei de Culturã Ladislau Schimidt din Petrila”, mai aratã Vasile Jurca. Scopul Asociaþiei Planeta Petrila va fi acela de a conversa ºi pune în securitate ºi reconversia funcþionaºã, social-culturalã ºi economicã a structurilor cu valoare patrimonialã ºi a celor din zona de protecþia a acestora din oraºul Petrila, dezvoltarea durabilã a oraºului Petrila, ca parte integrantã din Valea Jiului prin turism ºi proiecte care aduc beneficii reale mediului natural ºi celui construit. Monika BACIU

Domeniul schiabil ªureanu, cu fonduri de oriunde Fonduri de oriunde

A

utoritãþile locale de la Petrila nu renunþã la ideea de a dezvolta un domeniu schiabil la ªureanu. Acesta ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 30 de hectare. Acum, autoritãþile locale de la Petrila reactualizeazã un studiu pentru lucrãri de investigare geotehnicã pentru “pârtie de schi cu sondaje cu adâncimea de investigare pânã la 6 metri pentru roci medii ºi tari. Prin studiul geotehnic se fac calcule de portanþã, se identificã tipul de teren, stratificaþia terenului, nivelul freatic ºi se face încadrarea într-una din

cele 3 categorii geotehnice prevãzute în normativul NP 0742007”. Pentru noul studiu, edilii de la Petrila au alocat suma de 4,970 RON.

“Avem contractatã partea de studiu de fezabilitate, este la Institutul Naþional de Cercetare în domeniul Turistic, urmãtorul pas este sã facem studiul geotehnic pentru cã a fost fãcut un studiu în 2013, dar legislaþia s-a actualizat ºi trebuie sã îl refacem. Am modificat ºi amplasamentul. Dupã ce facem studiul geotehnic îl depunem la cei care ne fac SF-ul ºi apoi va trebui sã depunem toatã documentaþia pentru avizare la Ministerul Turismului. Pentru studiul geotehnic trebuie mers în teren pentru probele de sol. Avem 30 de hectare pregãtite sã le dãm la schimb la Romsilva. Ne trebuie un aviz de la Ministerul Turismului, iar în urma avizului vom depune documentaþia la Direcþia Silvicã pentru schimbul de teren”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

Edilii ºi-au propus sã realizeze domeniul schiabil ªureanu cu fonduri de la bugetul de stat sau chiar din cele europene, dacã acest lucru este posibil. În trecut, a existat o asociere cu o firmã privatã, însã lucrurile au luat o altã întorsãturã, motiv pentru care s-a renunþat la parteneriat. “Momentan, nu avem nicio discuþie pentru niciun parteneriat. Încercãm sã realizãm proiectul cu orice fonduri care pot fi accesate. Nu renunþãm la ideea de a duce la îndeplinire proiectul ºi noi insistãm ca în mandatul acesta sã reuºim sã îl implementãm”, a mai spus viceprimarul oraºului Petrila. Masterplanul Ministerului Turismului cuprinde ºi staþiunea montanã ªureanu – Petrila. Monika BACIU

O spun salvamontiþtii, care cred cã acest sezon este unul dintre cele mai bune ºi mai puþin aglomerate, în ciuda numãrului crescut de turiºti. „Afluenþa turisticã, în acest sezon, a crescut cu

cel puþin 20 %., în primul rând, datoritã organizãrii a ceea ce se cheamã zona de parcare ºi accesul în staþiune. Lipsa de aglomeraþie în staþiune, cu mai puþine maºini, a crescut fantastic afluenþa turisticã”,a spus George Resiga, ºeful Serviciului Salvamont Straja. În ciuda numãrului crescut de turiºti, accidentele pe pârtie s-au înscris în limita normalului ºi nu au fost situaþii foarte grave. Salvamontiºtii au mai fost nevoiþi sã plece în cãutarea rãtãciþilor,

însã, fãrã evenimente nedorite. „Având în vedere cã sezonul turistic a început destul de devreme în 1 decembrie, când deja se schia pe aproape tot domeniul schiabil al staþiunii, numãrul accidentelor

ncã de cum pui ÎNaþional piciorul în Parcul Retezat, la

poarta de intrare de la Cârnic, eºti întâmpinat de un prim miracol al muntelui.

sioneazã prin frumuseþe. Cascada Loloaia are o frumuseþe aparte, iar brazii semeþi ieºiþi ca din stâncã ºi care se oglindesc în cãldarea ei, fac spectacolul sã fie plin de culoare. Situatã la altitudinea de 1050 metri în partea de nord a parcului, este accesibilã pentru vizitare tot timpul anului. În trecut accesul

era dificil la cascadã, însã voluntari ai APNR ºi Agent Green, jandarmi montani ºi alþi temerari au amenajat o potecã cu trepte ºi balustrade. Totodatã au fost montate indicatoare ºi panouri informative în limbile românã ºi englezã, astfel cã obiectivul nu poate fi ratat de turiºti. Maximilian GÂNJU

Preºedintele Iohannis a promulgat legea

P

otrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legalã de sãrbãtoare în 16 dintre cele 28 de þãri ale UE. Codul muncii stabileºte în prezent urmãtoarele zile ca sãrbãtori legale în care nu se lucreazã: 1 ºi 2 ianuarie; 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române); vinerea mare, prima ºi a

Dorin Curtean: “Existã bani suficienþi pentru toate lucrãrile pe care le avem în derulare”

Î

ncep lucrãrile edilitare de primãvarã, la Petrila. Autoritãþile locale reiau lucrãrile la proiectele începute anul trecut. Este vorba de lucrãrile care nu se puteau executa pe perioada iernii. Potrivit oficialilor Primãriei Petrila, existã bani pentru lucrãrile în continuare. “Începem lucrãrile de primãvarã, asfaltãrile pe PNDL, apoi toaletarea pomilor, parcurile vrem sã le reamenajãm. Am cumpãrat toate materialele, iar lucrãrile le facem cu muncitorii noºtri, în regie proprie. Vrem sã construim o toaletã publicã în parcul central.

ªi aceastã lucrare va fi tot în regie proprie. Petrila va fi un ºantier”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

cile din anii trecuþi, avem mai multe accidente cu 10%” Au fost mai mulþi turiºti ºi mult mai multe concursuri, însã, sezonul care încã nu s-a încheiat este, poate, unul dintre cele mai bune. Se mai

Este oficial: Vinerea Mare este sãrbãtoare legalã nelucrãtoare

Miracolul din Retezat

Cascada Loloaia, ascunsã bine printre „cotloanele” muntelui, îþi aratã doar o pãrticicã din aventura care te aºteaptã în cel mai sãlbatic masiv al României. Zeci de mii de turiºti aleg sã ajungã în Retezat prin Nucºoara-Cârnic, iar în drumul lor spre Cabana Pietrele au parte de un miracol al naturii. O cascadã care ºi-a croit loc prin stâncã ºi impre-

pânã duminicã a fost de 320 de intervenþii. Dintre acestea, au fost 21 de situaþii de evacuare ºi cãutare, salvare a persoanelor rãtãcite în afara teritoriului administrativ al Serviciului Public local ºi în comparaþie cu statisti-

Edilii din Petrila susþin cã au fondurile necesare pentru continuarea tuturor lucrãrilor, iar anul acesta se aºteaptã sã mai primeascã bani de la bugetul de stat. “Petrila va fi un ºantier destul de mare. Anul acesta vrem sã schimbãm aspectul oraºului. Mai avem în plan reabilitarea termicã a blocurilor. Avem ºi bani, existã bani suficienþi pentru toate lucrãrile care le avem în derulare”, a mai spus sursa citatã. Una din prioritãþile edililor este ºi creºterea eficienþei energetice. Astfel, mai multe imobile din localitate au fost incluse într-un proiect de reabilitare termicã. Monika BACIU

poate schia încã, pentru cã zãpada ºi vremea sunt perfecte pentru sporturile de iarnã, aºa încât Straja încã rãmâne o destinaþie, unde, pânã la Paºti, se va schia. În Straja au fost amenajate parcãri ºi parcometre ºi nimeni nu a mai urcat cu maºina personalã pânã în apropierea pârtiilor. A fost o investiþie a administraþiei locale, iar primarul Lucian Resmeriþã a declarat cã aproape ºi-a scos investiþia în parcometrele montate la începutul sezonului. Diana MITRACHE

doua zi de Paºte; 1 Mai, 1 Iunie (Ziua Copilului); prima ºi a doua zi de Rusalii; 15 august (Adormirea Maicii Domnului); 30 noiembrie (Sfântul Andrei); 1 decembrie (Ziua Naþionalã a României); 25 ºi 26 decembrie (prima ºi a doua zi de Crãciun). Codul muncii mai prevede douã zile pentru fiecare dintre cele trei sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creºtine, pentru persoanele aparþinând acestora.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

Tineri finanþaþi de firme sã le devinã angajaþi O idee ce va aduce mari beneficii în municipiul Lupeni este deja pusã în practicã încã din ºcoli.

Învãþãmântul dual, care presupune calificarea tinerilor de liceu direct la locul de muncã ºi în meserii cerute pe piaþa muncii, a prins contur ºi, dupã clasele de electronicã ºi electrotehnicã, vor fi calificaþi tinerii ºi în meserii precum cea de sudor. Totul face parte dintr-un proiect amplu al administraþiei din

acest municipiu al Vãii Jiului, care a gândit totul la modul unitar, angrenând aici primãria, liceul ºi agenþii economici. Sunt deja clase de electronicã ºi electrotehnicã ºi absolvenþii sigur vor avea de lucru. „Un lucru important, pe care l-au fãcut câþiva investitori de la noi din municipiu este cã, la Grupul ªcolar Lupeni au creat chiar douã clase de învãþãmânt dual. Am reuºit sã avem câte 15 copii, care vor avea o

Hunedorean jefuit. Suspectul a fost lãsat liber!

A

utorul este cercetat în libertate pentru furt calificat, dupã ce judecãtorii au decis cã nu se impune arestarea sa preventivã. Poliþiºtii au gãsit bunurile furate asupra suspectului ºi l-au ”cazat” 24 de ore în arest, atât cât le-a permis legea. ”Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de un hunedorean despre faptul cã o persoanã a intrat prin efracþie (prin spargerea uºii de acces) în locuinþa sa, din municipiul Hunedoara, de unde a sustras mai multe bunuri ºi valori.

dublã finanþare, atât din partea ministerului, cât ºi din partea omului de afaceri interesat de calificarea lor. Acesta din urmã va plãti lunar o bursã cãtre aceºti copii, care vor deservi anumite meserii. Dupã cei 3

Pe contrasens, beat ºi fãrã permis În urma verificãrilor efectuate ºi cu sprijinul persoanei vãtãmate, poliþiºtii au reuºit, în scurt timp, identificarea ºi reþinerea prezumtivului autor al infracþiunii de furt calificat reclamate. Acesta este un bãrbat în vârstã de 32 de ani, din localitatea Vãlenii de Munte, judeþul Prahova, care a fost condus la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara, unde, ca urmare a controlul corporal, asupra acestuia au fost gãsite importante sume de bani ºi bunuri (2.701 euro, 3.500 lei, 4 ceasuri de mânã ºi un lãnþiºor din aur) ce fuseserã sustrase din locuinþa pãrþii vãtãmate”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)

CEH scapã momentan de plata studiilor realizate de UPET

C

omplexul Energetic Hunedoara scapã, momentan, de platã studiilor realizate de Universitatea din Petroºani. Dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost anulat, pentru cã instituþia de învãþãmânt superior nu a achitat taxa de timbru.

ani de zile de ºcoalã, sau 4, ei vor putea sã meargã direct la aceele firme”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Concret, pentru cã învãþãmântul de acest gen va prinde contur, sunt deja firme intere-

“Anuleazã ca netimbratã cererea de emiterea a ordonanþei de platã formulatã de creditoarea Universitatea din Petroºani în contradictoriu cu debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara”, aratã soluþia instanþei. Încã de la termenul din

D

oi tineri din Valea Jiului s-au ales cu dosare penale ºi riscã închisoarea dupã ce au fost prinºi conducând pe drumurile publice fãrã a avea permis, ºi mai erau ºi bãuþi bine. Unul dintre ei a fost prins conducând pe contrasens ºi aproape de comã alcoolicã. ”Poliþiºtii rutieri au oprit în trafic, pe raza oraºului Petrila, un autoturism al cãrui conducãtor auto circula pe sensul opus, fãrã motiv întemeiat. Din verificãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã cel aflat la volan, un bãrbat de 30 de ani, din oraºul Petrila, nu este

februarie, instanþa a pus în vederea creditorului, respectiv Universitãþii Petroºani, faptul cã trebuie sã achite o taxã de 200 de lei, “sub sancþiunea anulãrii cererii”. 120 de mii de lei are de recuperat Universitatea din Petroºani de la Complexul Energetic Hunedoara pentru un studiu realizat în urmã cu trei ani. Oficialii de la CEH au comandat un studiu care viza exploatarea minierã Lonea, profesorii de la Universitate l-au întocmit, însã cei de la compania energeticã nu l-au mai plãtit, motivând cã acesta nu a fost avizat în CTE-ul de la Ministerul Energiei. Monika BACIU

sate ºi în alte domenii. „De exeplu, o firmã din Aninoasa a solicitat pentru anul viitor o clasã de sudori, care vor fi sprijiniþi. Se cautã foarte mult meseria sudor”, a mai adãugat Resmeriþã. Pentru meseriile cerute pe piaþa muncii, angajatorii nu prea gãsesc calificaþi, iar acest gen de finanþare, de la guvern ºi de la anagajator, le garanteazã angajatorilor cã vor avea tineri pricepuþi. Practic, pe timpul liceului, angajatorul se asigurã cã acesta învaþã meserie, îi dã o bursã, iar la absolvire, îl angajeazã ca om cu experienþã. Diana MITRACHE

posesor de permis de conducere auto, iar aparatul etilotest a indicat, cazul acestuia, o valoare de 1,01 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, declarã poliþiºtii. Un alt tânãr de 38 de ani, din Petroºani, a fost prins ºi el de poliþiºtii rutieri conducând un autoturism pe principalul bulevard din localitate. Nici el nu avea permis de conducere ºi avea o alcoolemie de 0,68 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Maximilian GÂNJU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

Patrimoniul natural din Geoparcul Dinozaurilor, model de studiu pentru specialiºti în arii protejate din 6 þãri eoparcul G Dinozaurilor Þara Haþegului,

Geoparc Internaþional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureºti a fost gazda evenimentului organizat cu ocazia celei de-a cincea întâlniri regionale din cadrul proiectului Interreg IMPACT Modele Inovatoare pentru Arii Protejate: Schimb ºi Transfer. 35 de participanþi din Spania, Franþa, Germania, Italia, Lituania ºi România au venit în Geoparc pentru a participa la conferinþa internaþionalã intitulatã "Comunicarea ºi conºtientizarea rolului ariilor protejate în conservarea patrimoniului natural". Conferinþa a fost un bun prilej pentru realizarea unui schimb de experienþã între partenerii din cadrul proiectului ºi reprezentanþi ai grupurilor þintã. În cadrul prezentãrilor susþinute de specialiºtii prezenþi, Ambasadorii Geoparcului au avut ºi ei propria sesiune de prezentare, în limba englezã, a activitãþilor pe care le desfãºoarã în Geoparc. Tinerii ambasadori au încântat audienþa prin dezinvolturã ºi implicarea de care dau dovadã în ceea ce fac. Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO a fost selectat ca exemplu

de bune practici (stakeholder) în cadrul proiectului de cãtre partenerul din România - Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, organizatorul evenimentului. Bunele practici oferite de Geoparc partenerilor internaþionali sunt legate de managementul ºi conºtientizarea ariilor protejate prin voluntariat ºi educaþie. Concret, Geoparcul este un model pentru strategia de interpretare – Casele Geoparcului, programul de voluntariat Voluntari pentru Geoparc ºi Ambasadorii Geoparcului precum ºi pentru activitãþile educaþionale inovatoare desfãºurate în cadrul reþelei EduGeoparc. ”Acest proiect constã în schimbul de experienþã între parteneri prin intermediul vizitelor de studiu, a schimbului ºi transferului de bune practici. Fiecare partener implicã acele organizaþii sau persoane din þara sã care pot fi un astfel de exemplu (stakeholder). În cazul nostru, Geoparcul este un stakeholder important

pentru cã s-a implicat benevol în proiect ºi sperãm cã prin acest proiect vom aduce cât mai mulþi turiºti în zonã ºi în judeþul Hunedoara”, afirmã Cristina Lixãndroiu, manager de proiect ºi cercetãtor ºtiinþific la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare în Turism din Bucureºti. Douã dintre cele trei zile ale evenimentului au fost dedicate vizitelor în teren. Participanþii au vizitat Casele Geoparcului ºi Centrul de vizitare al Parcului Naþional Retezat. De asemenea, ei au avut posibilitatea de a lua contact cu gastronomia localã, în cadrul unei sesiuni de degustare de produse locale organizatã cu sprijinul Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea. Cei mai mulþi dintre participanþi nu erau familiarizaþi cu conceptul de geoparc aºa cã s-au declarat entuziasmaþi de experienþa trãitã în România. ”Este prima datã când sunt într-un geoparc. Sunt de-a dreptul uimitã

nu pentru cã sunt într-un geoparc sau pentru cã sunt într-un teritoriu UNESCO, ci pentru cã nu am mai întâlnit nicãieri ceea ce voi aþi fãcut cu mâinile, mintea ºi inimã. Nu mã aºteptam sã gãsesc, în teren, un astfel de exemplu în care o echipã micã, alãturi de tineri implicaþi pot construi un mixt de poveºti, ºtiinþã, artã ºi dragoste”, apreciazã Aisté Jurkiené, EUCC Project coordinator, EUCC Baltic Office, Lituania. La evenimentul desfãºurat în perioada 6 – 8 martie au participat partenerii din cadrul proiectului, reprezentanþi ai Ministerului Turismului, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, ai Agenþiei Naþionale pentru Arii Naturale Protejate, ai Universitãþii din Bucureºti (administratorul statutului UNESCO pentru Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului), Regiei Naþionale a Pãdurilor ROMSILVA, reprezentanþi ai unor administraþii de arii naturale protejate

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

ºi reprezentanþi ai unor asociaþii turistice ºi de mediu din zona pilot. Parteneriatul proiectului este format din 6 instituþii din Spania, Franþa, Lituania, Italia, Germania ºi România. Din România, partener în cadrul proiectului este Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare în Turism. Proiectul este co-finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin Programul de Cooperare Interregionalã INTERREG EUROPE ºi cofinanþat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, derularea lui fiind programatã în perioada 2017 – 2021. Detalii suplimentare pot fi obþinute accesând paginã web a proiectului IMPACT: https://www.interregeurope.eu/impact Acesta este cel de al doilea eveniment internaþional, desfãºurat în cadrul programului european INTERREG ºi gãzduit de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului. În perioada 11 – 15 februarie, 25 de

specialiºti din 8 þãri europene, parteneri în proiectul Interreg Danube GeoTour au venit la Haþeg interesaþi sã descopere cele mai bune soluþii pentru ”Valorizarea patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcuri din regiunea Dunãrii”. Proiectul internaþional Interreg Danube GeoTour a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija, ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Serbia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reprezentând geoparcuri UNESCO ºi geoparcuri aspirante, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. Proiectul Danube Geotour se deruleazã în intervalul ianuarie 2017 – iunie 2019 ºi este sprijinit de Reþeaua Globalã a Geoparcurilor. Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnaþional Programme). Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interregdanube.eu/danube-geotour ºi http://www.hateggeoparc.ro/proiecte-si-programe/proiectul-danubegeotour/ Adina POPA POPA


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 13 Martie 2018

Henþ cu mâna

Exemplul lui Zidane N-a sãrit niciodatã pe garduri, ori în cârca cuiva. Nu l-am vãzut „electrocutat” la vreo victorie, dar nici deznodãmânt la înfrângeri. Nu se dã în spectacol. Spectacolul e pentru cei din teren.

Nu îºi ceartã jucãtorii, nu-i ia în braþe. Caracteristici inexistente pentru alde ªumudicã, Miriuþã, Cosmin Contra, Dan Petrescu, Diego Simeone. Mereu cu un zâmbet discret, mereu

pe fazã când îºi alege formula de echipã. Mereu pentru a

impulsiona jocul ofensiv, întotdeauna cu strategia „la

Fotbal, Liga a III-a, Seria a IV-a

„NEW” ªIRINEASA, CAM OBOSITÃ... A proape 1.000 de spectatori au venit la pomul lãudat, noua echipã a ªirinesei, rãmasã în continuare la Petroºani, în ciuda unor zvonuri care o dãdeau mutatã pe alte meleaguri. Oaspeþii încep în forþã, Tãtulea (min. 15), având o mare ocazie, mingea fiind apãratã de portarul Bg. Miron. Apoi,

Enciu (min. 17) rateazã cu capul de la numai 6 m, abia în min. 20 L. Iordache de la ªirineasa având o primã ocazie dintr-o loviturã liberã. Va fi 1-0 pentru ªirineasa, Mansour (min. 30) îºi face ºi el prezenþa în teren cu o loviturã de cap dar ºi un gol anunlat (min. 37) pe motiv de oficial Honciu (min. 39) ºi L. Iordache (min. 42) trec pe lângã deschiderea scorului.

portofel”. Desigur, mai sunt momente ºi când nu-i iese. Un antrenor care îºi þine mereu jucãtorii conectaþi. De doi ani de când antreneazã la Real Madrid, el este mereu campionul. În cele mai dure bãtãlii continentale ºi internaþionale. Un antrenor cu adevãrat la un moment dat cu 3-0! - Echipa din Becicherecu Mic rãmâne în continuare fãrã victorie în campionat.

TRANSFER

Cãtãlin, pe urmele lui Fãnel... La reluare, Naþional Sebiº joacã mai ofensiv, drept urmare vine ºi egalarea 1-1. Sebiº-ul stãpâneºte jocul, fãrã a-ºi crea ocazii importante de gol, ªirineasa are o mare ocazie prin Ioniþã (min. 89), dar portarul Poianã respinge ºutul acestuia. Una peste alta un rezultatul de egalitate corect, dar cu un semnal de alarmã pentru A.C.S. ªirineasa.

D

eclaraþii

Dan Vasilicã, antrenor A.C.S. ªirineasa: Am dus bine mingea

pânã în zona careului, dar încã mai are multe lucruri la capitolul finalizare. Nu consider cã am jucat rãu, mai e pânã la final. Sunt convins cã ne vom atinge obiectivul”. - C.S.M. Reºiþa a spulberat cu 11-0 Nuova Mama Mia Becicherecu Mic, D. Ene, Breºneni ºi Negoescu reuºind fiecare sã marcheze câte o triplã. - Surprinzãtoare echipa de copii a C. N.P. Timºoara, învingãtoare cu 2-0 la Ghiroda. - C.S.M. Lugoj învins cu 4-3 la C.S.U. Craiova, care a condus

În vara anului 1994 la Jiul Petroºani a populat, venind de la Rapid Bucureºti, Fãnel Þârã, printre alþi jucãtori aduºi de Miron Cozma. Iatã cã anii au trecut, Jiul a avut de

galactic, precum poreclele elevilor sãi: Zidane. Zidane Zidane. atunci încã o prezenþã în prima ligã (20052007), apoi a dispãrut în mocirla ultimelor ligi. Iatã cã acum vine la Petroºani, pentru A.C.S. ªirineasa, Cãtãlin Þârã, fiul lui Fãnel. Un jucãtor cu o carte de vizitã ce l-a dus pe la mai multe echipe: ADO Den Haag (Olanda), F.C. Braºov, Concordia Chiajna, Neftic Baku (Azerbaidjan), Dunãrea Cãlãraºi ºi Juventus Bucureºti. Acum în vârstã de 23 de ani, Cãtãlin Þârã are trei prezenþe în Naþionala U21, el este recent legitimat la A.C.S. ªirineasa.

Fãnel ºi Cãtãlin Þârã

HOTEL RESTAURANT ONIX Paginã realizatã de Genu TUÞU

- ANUNÞ Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225

Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.

Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro

Cronica vaii jiului nr 1528, marti 13 martie 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr. 1528, Marti 13 martie 2018

Cronica vaii jiului nr 1528, marti 13 martie 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr. 1528, Marti 13 martie 2018

Advertisement