Cronica vaii jiului nr 1520, joi 1 martie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1520

Cronica Vãii Jiului Joi, 1 Martie 2018

<

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Instanþa a anulat dosarul Radiografia unui dezastru anunþat sau în care se disputã paza Domeniului Schiabil din Parâng

NECROLOGUL Complexului Energetic Hunedoara

A

vrut un contract de aproape 400.000 de lei, s-a adresat instanþei, dar nu a achitat taxa judiciarã de timbru.

Este vorba de firma de pazã care a contestat licitaþia organizatã de Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani.

Thug Security s-a adresat instanþei pentru a soluþiona un dosar care are ca obiect “litigiu privind achiziþiile publice”.

Numai cã firma de pazã nu a achitat taxa de timbru, astfel cã procesul a fost anulat. Contractul a fost încheiat cu Axis Security, însã firma de pazã a contestat, la acel moment licitaþia.

10 societãþi au participat la licitaþia organizatã de Direcþia de Administrare a

Domeniului Public ºi Privat Petroºani, iar Axis Security a fost declaratã câºtigãtoare. Thug Security a contestat procedura la CNSC, care ºi-a declinat competenþa în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Contractul prevede servicii de pazã la trei obiective din domeniul schiabil Parâng. Este vorba de telescaunul vechi, telescaunul TS ºi staþia de pompe.

Contractul are o valoare de peste 360.000 de lei.

Monika BACIU

A

ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc în incertitudine.

Aceºtia vor sã afle dacã activitatea va mai continua. De cealaltã parte Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea Complexului Energetic Hunedoara.

Societatea energeticã a rãmas fãrã venituri importante dupã ce a pierdut serviciile de sistem ca urmare a liberalizãrii preþului la energia electricã.

Producþia de cãrbune este la un minim istoric. Sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. >>> PAGINILE 4-5

Alin Simota poate ieºi din pucãrie!

J

udecãtoria Deva a dispus în ºedinþa de marþi, 27 februarie 2018, eliberarea omului de afaceri Alin Simota.

Potrivit site-ului acestei instituþii, instanþa din Deva „admite propunerea de liberare condiþionatã privind pe petentul-condamnat SIMOTA ALIN. Dispune liberarea condiþionatã a condamnatului SIMOTA ALIN în prezent încarcerat în Penitenciarul Deva, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei

închisorii (... ), emis de Judecãtoria Deva, ºi punerea acestuia în libertate, dacã nu este arestat sau deþinut în altã cauzã” Omul de afaceri din Petroºani a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru conflict de interese, respectiv ºase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, iar dosarul în care acuzat de constituirea unui grup infracþional, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie, ameninþare, instigare la violenþe ºi la lipsire de libertate, este încã pe rol. Dosarul aflat pe rolul

Tribunalului Hunedoara, a fost constituit dupã ce, în data de 5 august 2014, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au fost efectuate mai multe percheziþii la domiciliile unora dintre membrii grupului, precum ºi la sediile firmelor implicate.

Procurorii DIICOT considerã cã la dosar sunt suficiente probe din care rezultã suspiciunea rezonabilã cã, din anul 2007, Alin Simota ar fi iniþiat un grup infracþional cu ajutorul cãruia a obþinut beneficii materiale. În 14 decembrie 2015, Judecãtoria Deva a dispus

punerea de îndatã în libertate a lui Alin Simota, dupã ce a constatat cã inculpatul a executat pedeapsa de doi ani de închisoare la care a fost condamnat pentru conflict de interese. Asta dupã ce Alin Simota a fost

consilier judeþean PNL în mandatul 2008-2012 ºi a obþinut mai multe lucrãri la firmele pe care le controla.

Simota a stat un an ºi opt luni în arest preventiv, patru luni în arest la domiciliu ºi un an ºi trei luni în închisoare, iar o vreme s-a sustras ºi a reuºit sã fugã în Dubai de unde a fost extrãdat.

Simota se aflã la Bârcea Mare din vara anului 2017 ºi, potrivit purtãtorului de cuvânt al penitenciarului Bârcea Mare, la aceastã instituþie nu a ajuns pânã miercuri, 28 februarie 2018, niciun înscris oficial pentru punerea în libertate a deþinutului.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

Pânã în 7 martie se 40.000 de euro nerambursabili cautã distribuitor de filme pentru antreprenori P pentru cinematograf A utoritãþile locale din Petroºani au demarat procedura de selecþie a partenerului privat specializat în activitãþi de proiecþie cinematograficã, difuzare de filme etc. în vederea încheierii unui parteneriat pentru a asigura funcþionarea corespunzãtoare a cinematografului Victoria din municipiul Petroºani.

þilor care se vor desfãºura în cadrul acestui obiectiv, în speþã cele legate de proiecþie cinematograficã, gale de film, festivaluri precum ºi imposibilitatea de a asigura desfãºurarea acestor tipuri de activitãþi cu aparatul propriu al primãriei, este necesar a se încheia un parteneriat cu o societate specializatã în acest domeniu care, împreunã cu personalul din aparatul propriu al primarului angajat în acest scop, sã asigure funcþionarea în condiþii optime a cinematografului la standarde de calitate”, arãta documentul.

Potrivit calendarului stabilit de autoritãþile locale, pânã în data de 7 martie are loc selectarea partenerului.

Monika BACIU

În urmã cu douã sãptãmâni, consilierii locali de la Petroºani au aprobat organizarea procedurii de selecþie.

“Având în vedere specificul activitã-

Protejeazã-þi viaþa ºi locuinþa!

Atenþie la utilizarea surselor de încãlzire!

Î

n aceastã perioadã în care sunt prognozate temperaturi extrem de scãzute, confortul termic din locuinþe sau spaþii comerciale/ industriale este important, dar mai importante sunt vieþile celor care locuiesc sau muncesc în aceste imobile.

Tocmai de aceea este necesarã o atenþie deosebitã în folosirea instalaþiilor de încãlzire atât cu gaze naturale, cât ºi cu energie electricã.

Pentru a evita producerea de incendii: • Nu utilizaþi surse electrice de încãlzire improvizate ori cu defecþiuni; • Nu utilizaþi prelungitoare ºi prize care se încãlzesc sau fumegã - pot duce la incendii devastatoare, cu pierderi de vieþi omeneºti ºi bunuri materiale.

Pentru a evita intoxicaþiile cu monoxid de carbon: • Nu utilizaþi aparate racordate la coºurile de fum înfundate; • Nu folosiþi aragazul pentru încãlzirea locuinþei.

Pentru siguranþa noastrã ºi a celor dragi este necesar sa conºtientizãm utilitatea aerisirilor - orificii practicate in perete. Acestea completeazã, acolo unde este cazul, aerul existent în încãpere în vederea arderii complete a gazelor naturale, evitând astfel producerea monoxidului de carbon. Totodatã, evacueazã gazele arse sau eliminã eventualele scãpãri de

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

gaze naturale, reducând astfel posibilitatea acumulãrii lor în cantitãþi care sã producã evenimente deosebite (intoxicaþii, asfixii, incendii, explozii). Pentru a preveni evenimente tragice, compania noastrã recomandã: • utilizarea surselor omologate de încãlzire electricã sau pe combustibili gazoºi; • montarea unor surse de încãlzire trebuie realizatã cu personal autorizat ºi numai dupã verificarea instalaþiilor; • echipamentele de încãlzire trebuie permanent supravegheate ºi sã nu fie acoperite cu materiale ce pot lua foc; • eventualele reparaþii trebuie fãcute numai de cãtre specialiºti, iar improvizaþiile trebuie eliminate.

Pentru orice sesizãri legate de distribuþia gazelor naturale, dispeceratul de urgenþã gaze naturale al Delgaz Grid vã stã la dispoziþie, la numerele de telefon: 0800.800.928 sau 0265.200.928.

se vor organiza concursuri de planuri de afaceri în urma cãrora se vor selecta circa 38 de antreprenori, care vor beneficia de un ajutor financiar de maxim 40.000 euro, 100% nerambursabili”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Proiectul se adreseazã unui grup þintã alcãtuit din minimum 310 persoane fizice,

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

ºomeri, persoane inactive, studenþi, persoane care au un loc de muncã ºi înfiinþeazã o afacere în scopul creãrii de noi locuri de muncã.

La finalul proiectului, în cele 4 judeþe ale Regiunii Vest, se vor înfiinþa ºi dezvolta 38 afaceri care vor crea cel puþin 76 locuri de muncã.

Monika BACIU

PETROªANI

NOU ÎN PETROªANI!

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SORTIMENTE DIVERSE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Petroºani, Telefon 0728890014

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

“Regiunea Vest din care face parte ºi judeþul Hunedoara a lansat proiectul ”Atelierul de antreprenori” în cadrul cãruia se acordã finanþãri de pânã la 40.000 euro pentru societãþile comerciale nouînfiinþate cu profil non-agricol care îºi desfãºoarã activitatea în zona urbanã.

Cursurile de antreprenoriat pentru cei interesaþi se vor derula în perioada martieaugust 2018. Ulterior în perioada septembrie-noiembrie 2018

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Director:

z

rimarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, anunþã cã a fost lansat un proiect pentru antreprenori.

Finanþarea este de pânã la 40.000 de euro, iar suma este nerambursabilã.

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

Care sunt motivele pentru prelungirea activitãþii la mina Lupeni?

ficialii O Ministerului Energiei aratã care sunt motivele care au dus la prelungirea activitãþii minei Lupeni. Au existat întârzieri legate de vitezã de avansare a abatajelor, dar s-a dorit ºi epuizarea resurselor de cãrbune pregãtite.

“În perioada octombrie 2016-martie 2017 au existat întârzieri legate de vitezã de avansare a abatajelor aflate în exploatare la EM Lupeni datorate în special unor accidente tectonice, ºi anume apariþia unor falii ºi a unor infiltraþii de apã intempestive, care au condus la prelungirea termenelor stabilite pentru finalizarea exploatãrii rezervelor pregãtite la EM Lupeni”, aratã Ministerul Energiei.

La Mina Lupeni au existat ºi probleme în ceea ce priveºte autoîncãlzirea cãrbunelui într-un abataj aflat în exploatare.

“De asemenea în cursul lunii mai 2017 la

EM Lupeni în proximitatea unui abataj aflat în exploatare au apãrut fenomene de autoîncãlzire a cãrbunelui fapt pentru care au fost întârziate lucrãrile de exploatare a cãrbunelui ºi se lucreazã la lichidarea acestui fenomen în vederea continuãrii activitãþii de producþie în condiþii de securitate. Acest lucru a determinat prelungirea termenului de exploatare a cãrbunelui în zona abatajului menþionat anterior pânã la epuizarea resurselor de cãrbune pregãtite. Urmare

aspectelor prezentate mai sus rezultã necesitatea prelungirii duratei de exploatare la EM Lupeni pânã la finele anului 2018”, mai aratã ministerul.

EM Lonea ºi EM Lupeni sunt printre cele mai vechi exploatãri miniere din bazinul carbonifer al Vãii Jiului având o structurã de lucrãri miniere extinsã pe mai multe niveluri de exploatare cu mai multe incinte care ºi-au pierdut utilitatea odatã cu creºterea adâncimii de exploatare a cãrbunelui.

“Ca urmare a acestui

fapt s-a constat în ultima perioadã agravarea fenomenelor de subsidenþã, ºi anume deformãri ale suprafeþei datorate exploatãrii cãrbunelui efectuate în subteran, care au determinat modificãri ale Planurilor de încetare a activitãþii atât pentru EM Lonea cât ºi pentru EM Lupeni. Aceastã situaþie a dus la decalarea termenelor de închidere a unitãþilor miniere dupã finalizarea activitãþii de producþie stabilitã pentru data de 31 decembrie 2018.

Având în vedere cã închiderea celor 2 unitãþi trebuie sã se facã în condiþii de siguranþã cu conservarea straturilor de cãrbune ºi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apãrea în condiþiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii minelor nr.85/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, s-a constat cã este necesarã prelungirea termenelor de închidere

subteranã astfel: EM Lonea pânã la finele anului 2020, EM Lupeni pânã în luna iulie 2021.

Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S. A. a întocmit Noul Plan de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele douã exploatãri miniere.

Aceste documentaþii au fãcut obiectul renotificãrii transmise la Comisia Uniunii Europene”, aratã Ministerul Energiei.

Noul Plan de închidere prevede ca încetarea activitãþii de producþie pentru EM Lonea ºi EM Lupeni sã fie data de 31.12.2018.

Monika BACIU

Ion Popescu: “Mã duc în piaþã, dacã vom mai gãsi ºi lacãte, sã închidem minele ºi sã pregãtim pe cei care exploateazã fierul vechi” on Popescu, preºedintele Ipentru Confederaþiei Meridian, militeazã menþinerea a patru unitãþi

miniere în Valea Jiului. La ºedinþa de la Camera Deputaþilor, de sãptãmâna trecutã, acesta a apãrat interesele minerilor din Valea Jiului.

“Mã duc în piaþã, dacã vom mai gãsi ºi lacãte, sã închidem minele ºi sã pregãtim pe cei care exploateazã fierul vechi. Ãsta a fost materialul trimis la Bruxelles, un material unde s-au consultat cu draperiile închise, nu au fost consultate comunitãþile, nu au fost consultaþi cei care sunt specialiºti. þin enorm ca cele patru unitãþi statul sã se trezeascã, sã le pãstrãm la pachet pentru cã este nevoie de cãrbune încã 10 ani. Trebuie sã fie un sistem strategic care trebuie pãstrat. E o avere naþionalã sã mai gãsim un miner. Dacã au dispãrut minerii, nu o mai vinã peste 10 ani nimeni sã mai lucreze în minã. Sã facem toate eforturile, sã îi anunþãm pe cei care conduc România cã este nevoie de pãstrarea acestor mine pentru sistemul naþional energetic”, a spus Ion Popescu, preºedin-

tele Confederaþiei Meridian.

Numai cã acesta nu a gãsit susþinere ºi din partea preºedintelui Federaþiei Patronale Energiei, Dan Gheorghiu, care a a subliniat cã România nu poate susþine unitãþile miniere, în contextul european, în care pânã în anul 2030 energia produsã pe bazã de regenerabile trebuie sã atingã o cotã de 35%.

“V-aº ruga sã revenim cu picioarele pe pãmânt ºi sã vedem în contextul de astãzi, de producþie de energie electricã din România ºi în contextul reglementãrilor Uniunii Europene, care pânã în 2030 trebuie sã avem o producþie de regenerabile de 35%, e foarte greu de susþinut un astfel de punct de vedere. Sã luãm ceea ce este viabil, ºi anume centrala de la Paroºeni care a ºtiut sã îºi punã la punct grupul de 150 MWh ºi sã îºi aducã toate investiþiile de mediu în aºa fel încât astãzi poate obþine certificatul integrat de funcþionare ºi care poate sã tragã dupã sine cel puþin douã mine care retehnologizate sã poatã sã dea o producþie de 2400 de tone/zi.

Dacã ajung la producþia asta pot fi viabile ºi pot sã funcþioneze”, a spus Dan

Gheorghiu, preºedinte Federaþiei Patronale Energie.

Dan Gheorghiu este cunoscut ca un apropiat al fostului premier Victor Ponta.

Tocmai pe mandatul lui Ponta o delegaþie a fost în China în cãutare de investitori pentru Mintia. Gheorghiu spune cã Mintia este moartã.

“Deva, eu o vãd moartã, ºi o vãd moartã din punct de vedere al faptului cã pânã în ziua de astãzi nu s-a miºcat nimic ca sã fim la cerinþele de mediu de astãzi.

O investiþie într-o instalaþie de desulfurare la un grup de 200 MWh este de 20-30 milioane de euro, plus evacuarea de ºlam dens mai este ºi ea între 15-20 de milioane de euro, plus instalaþiile de denoxare care sunt între 15-20 de milioane de euro/grup, faceþi socoteala ori patru, ce s-ar întâmpla. La Deva este retehnologizat, pe jumãtate, un singur grup ºi ãla e grupul 3 ºi trebuie umblat, din nou, la cazan ºi la turbinã ºi nu au fost în stare timp de 10 de ani de zile, când am avut hotãrâre de Guvern, ordonanþã de urgenþã transformatã în lege, ºi am avut prin lege finanþarea cu garanþia de

stat, nu au fost în stare, cu echipamentele aflate în stoc, de la ruºi pentru grupul 1 sã facem nimic. Dupã pãrerea mea, dacã suntem oameni normali ºi vrem sã le dãm o ºansã celor de acolo, în ãºtia 2 ani care îi mai avem la dispoziþie, rapid de tot sã facem o fotocopie a grupului de ciclu mixt de la Iernut ºi sã rãmânã un centru energetic important Deva pe harta României.

Altfel ne îmbãtãm cu apã rece. Suntem în momentul de faþã în situaþia care Deva are cea mai bunã legãturã cu sistemul naþional din Ungaria ºi este retehnologizatã staþia din Deva, trebuie creat urgent acel proiect în care sã atragem sursele de finanþare ºi acestea existã din partea investitorilor români ºi sã le dãm o ºansã celor de acolo.

Altfel Deva dispare de pe harta energeticã a României”, a mai spus Gheorghiu.

Statul român are semnale din partea japonezilor care vor sã vinã sã investeascã la Mintia.

Monika BACIU

4 Actualitate Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc în incertitudine.

Aceºtia vor sã afle dacã activitatea va mai continua. De cealaltã parte Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã a rãmas fãrã venituri importante dupã ce a pierdut serviciile de sistem ca urmare a liberalizãrii preþului la energia electricã. Producþia de cãrbune este la un minim istoric. Sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara.

I

ncertitudini în rândul angajaþilor

Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc cu incertitudinea.

Sindicaliºtii încearcã sã obþinã rãspunsuri, indiferent de care este strategia statului român privind compania.

“Sunt presiuni care privesc viitorul. Colegii noºtri au nevoie de certitudini: închidem sau continuãm? Dacã închidem, am vrea ca acþionarul majoritarul al societãþii sã ne spunã în ce condiþii închidem ºi ce orizont de timp au în vedere, dacã continuãm solicitãm sã aveþi în vedere cã noi avem nevoie de o strategie pe termen lung, integratã, o strategie care sã se concretizeze într-o schemã de sprijin, cã e SIEG, cã sunt servicii tehnologice de sistem, cã e un mix între cele

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

douã, dar e nevoie de o schemã de sprijin pentru cã situaþia economicã a societãþii este mai dezastruoasã ca oricând, probabil cã o se ºi vadã în bugetul de venituri ºi cheltuieli. Îi rugãm pe reprezentanþii conducerii executive, cât ºi acþionarul majoritar sã ne transmitã direcþia pe care vor sã o urmãm, paºii pe care i-au parcurs sau i-au fãcut”, a spus Alin Sân, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele, la întâlnirea care a avut loc la Camera Deputaþilor.

C

omisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH

Situaþia financiarã a societãþii este dezastruoasã. Pierderile sunt de ordinul miliardelor de lei.

La balanþa negativã a contribuit ºi accesarea, în anul 2015, a unui ajutor de salvare. Acesta nu a fost returnat, iar în acest caz, Comisia Europeanã pune presiune pe statul român pentru lichidarea societãþii energetice.

“Liberalizarea preþului la energia electricã a condus ca aceastã companie sã funcþioneze foarte mulþi ani cu preþuri care au acoperit într-o foarte micã mãsurã necesarul companiei pentru susþinerea activitãþii. Acest lucru cumulativ a generat o situaþie extrem de grea, datorii foarte mari, peste 2,1 miliarde în contextul unui activ de 330 de milioane.

Aceastã situaþie grea s-a materializat în accesarea

Radiografia unui dezastru anunþat sau P

NECROLOGUL

Complexului Energetic Hunedoara Incertitudini în rândul angajaþilor zComisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH zCEH a rãmas fãrã venituri importante zProducþia de cãrbune la minimul istoric zSe scrie doar necrologul energiei româneºti

roducþia de cãrbune la minimul istoric

Nici minele aºa-zis viabile nu se aflã într-o situaþie mai bunã. Potrivit secretarului de stat, producþia de cãrbune este la un minim istoric. Niciodatã nu s-a extras o cantitate atât de micã de cãrbune. “În schimb, pe cele douã mine care au rãmas, Livezeni ºi Vulcan, problemele sunt extraordinar de grele, avem din nou, o exprimare greºitã “greutãþi majore” în exploatarea straturilor. Practice, acolo vorbim de un blocaj al producþiei de cãrbune, ceea ce a dus în 2017 ºI începutul anului 2018 la cel mai scãzut nivel de producþie de cãrbune din istoria Vãii Jiului, o medie de 1200 – 1400 de tone, insuficient ºi pentru unul din blocurile energetice. Procentul asigurã cam jumãtate din consumul necesar pentru oricare din blocuri”, a mai precizat oficialul din minister.

C

EH a rãmas fãrã venituri importante

unui ajutor de stat/ajutor de salvare care a fost luat, consumat ºi care nu a produs efectele scontate ºi situaþia este mult mai grea, în sensul cã obligaþiile asumate prin luarea acestui ajutor în ordine de returnare nu s-a îndeplinit, în depunerea unui program de restructurare nu s-a îndeplinit ºi atunci Comisia Europeanã are la îndemânã ultimul element, sã cearã statului român lichidarea. Lichidarea care pentru zona respectivã ar însemna o dramã, o zonã monoindustrialã în care greu au pãtruns alte investiþii ºi în acre dependenþa ºi pe orizontalã de aceastã activitate este covârºitoare”, a spus, în cadrul aceleiaºi întâlniri, Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

O altã problemã majorã este reprezentatã de neîndeplinirea condiþiilor de

mediu la termocentrala de la Paroºeni.

“Peste aceste probleme au venit cele de siguranþã energeticã, siguranþa sistemului. În zona de vest avem un deficit de injecþie de putere, deficit care nu a fost acoperit în timp, nu au fost dezvoltate alte capacitãþi, ba din contrã, rezultatul final a fost cã am pierdut capacitãþi de producþie ºi peste s-a suprapus, pe acest context economic foarte greu, am pierdut capacitãþile de producþie de la Deva, una din cele mai mari centrale a þãrii, ºi am ajuns în situaþia în care nu îndeplinim obligaþiile cerute de legislaþia de mediu, nu îndeplinim obligaþia de achiziþie certificate ºi plata acestora ºi încãrcarea în Registrul European. E o situaþie extrem de dificilã ºi în acest sens am avut dialog cu Comisia

Europeanã”, a mai spus Viºan.

A

lternative

Comisia Europeanã a dat undã verde pentru continuarea exploatãrii cãrbunelui la mina Lupeni pânã la sfârºitul acestui an.

Oficialii ministerului susþin cã în acest timp statul român, dar ºi autoritãþile locale trebuie sã caute soluþii alternative pentru crearea de noi locuri de muncã.

“Au gãsit un anumit nivel de înþelegere vis-a-vis de renotificarea planului de închidere, care s-a fãcut prost. Când s-a gândit acel program de închidere pe cele douã mine Lupeni ºi Lonea nu a avut o acoperire tehnicã corespunzãtoare, nu a fost un dialog care sã acopere toate componentele socialtehnice, de siguranþã, dar

am gãsit sprijinul Comisiei Europene, dar în contextul termenelor prevãzute de 787, adicã subvenþia activitãþii de exploatare pe tonã de cãrbune pânã în 2018 ºi lucrul cel mai benefic îl reprezintã prelungirea activitãþii de închidere pânã în 2024, cu aprobarea bugetãrii duble faþã de cea iniþialã. Se creeazã siguranþa în desfãºurarea activitãþii prin bugetarea corespunzãtoare a celor douã mine, se acoperã, în integralitate prin subvenþie, preþul de cost, se creeazã timpul necesar pentru ca noi ca þarã, Guvern sã punem ºi altceva în loc acolo, sã absorbim din forþa de muncã ºi se creeazã premisele ca o proporþie covârºitoare, peste 80% din personal sã ajungã la condiþiile normale de pensie fãrã a avea probleme sociale”, a mai subliniat Doru Viºan.

De la începutul acestui an, Complexul Energetic Hunedoara a rãmas fãrã veniturile din bonusul de cogerenerare ºi veniturile din reglajul secundar, ca urmare a liberalizãrii preþului energiei electrice. Statul a gãsit o „portiþã”, dar aceasta este deschisã doar pânã la finalul sezonului rece.

“Situaþia este foarte grea ºI s-a amplificat de cealaltã sursã de venituri, pânã acum avem o sursã certã generatã de ajutorul de stat pe închidere, avem o sursã, foarte redusã, din piaþa de energie din veniturile obþinute prin operarea pe PZU, datoritã cantitãþii foarte mici de cãrbune ºI imposibilitãþii blocurilor sã opereze, s-au pierdut veniturile din bonusurile de cogenerare, s-au pierdut veniturile din reglajul secundar din cauzã cã nu pot sã opereze “a la long” ºI integral blocul 3 cu ambele cazare, lucru care a generat diminuarea de venituri. Vorbim de o diminuare pe aceastã componentã, dar cel mai periculos lucru care e la orizont, dacã pânã în 31

decembrie 2017 am avut bazã legalã ºi actul normativ în vigoare privind serviciile de sistem, dupã liberalizarea completã a pieþei de energie acest act nu mai produce efecte.

Am gãsit o soluþie parþialã pentru programul de iarnã 2017-2018 prin accesarea acestor servicii de sistem în regim reglementat ºi cu sprijinul ANRE pânã în 15 martie, cât are valabilitate programul de iarnã. Problema imediatã pentru aceastã companie o reprezintã acest RTV (rezerva terþiarã lentã – n.r.) în regim reglementat într-un termen de urgenþã”, a mai precizat Doru Viºan, secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Oficialii de la minister cautã soluþii pentru termocentrala de la Mintia, aceasta neîndeplinind condiþiile de mediu. Se mizeazã pe aspectul social, ºi anume, faptul cã termocentrala asigurã agentul termic pentru populaþia din Deva.

“Pregãtim memorandumul care are la bazã urmãtoarele elemente: faptul cã grupurile de la Deva, cele patru, sunt într-un program IMA 2 ºi IMA 3 (instalaþii mari de ardere – n.r.) beneficiazã de Programul Naþional de Tranziþie pânã în iulie 2020, deci am avea o primã bazã legalã. Faptul cã cele douã localitãþi racordate la sistemul de termoficare, respectiv Deva, cu un impact deosebit atât cã bun platnic, cât ºi cu un procent ridicat de branºament ºi o funcþionare foarte bunã, ºi Petroºani reprezintã o necesitate pe care noi nu o putem abandona, ºi Comisia a înþeles acest lucru. Am avut aceastã discuþie cu Comisia Europeanã, ºi i-am fãcut sã înþeleagã cã undeva în jurul datei de martie 2019, Transelectrica va definitiva rezerva de capacitãþi. Zona respectivã are nevoie de dezvoltare, avem o injecþie slabã în zona respectivã ºi este nevoie de un proces investiþional în contextul în care BRU va trece pe acolo, în contextul în care Mintia beneficiazã de cea mai bunã infrastructurã din þarã sã dezvoltãm, în locul capacitãþilor 1 ºi 2 sau în

alte locaþii un ciclu mixt de 400 MW fie din douã sau mai multe linii care sã asigure flexibilitatea necesarã de funcþionare”, a mai spus Viºan.

La Paroºeni situaþia este mai bunã. Aici, au fost încheiate lucrãrile de retehnologizare, termocentrala fiind conformã cu reglementãrile de mediu.

“Cealaltã capacitate de la Paroºeni este finalizatã, are toate condiþiile de mediu îndeplinite. Deja a depus cererea pentru obþinerea autorizaþiei integrate, aceste condiþii de mediu nu vor mai avea nevoie de upgradare pe noua legislaþie impusã de Comisia Europeanã întrucât acolo japonezii au fãcut un lucru foarte bun ºi îndeplineºte condiþiile”, a mai precizat sursa citatã.

Dan Gheorghiu, preºedintele Federaþiei Patronale Energie, Dan Gheorghiu spune cã statul român a acordat ilegal servicii de sistem, în condiþiile în care termocentrala de la Mintia nu este conformã.

“Noi ne-am furat cãciula. Cei 500 MWh servicii de sistem nu se puteau da în niciun caz, cu actualele grupuri din Deva.

Dacã venea Mediul putea sã ne opreascã de pe astãzi pe mâine. Am fost la Bruxelles, am susþinut acolo rãmânerea cãrbunelui. Nici nu au vrut sã audã. Va veni aceastã impunere, licitaþie pe serviciile de sistem ºi de ce sã nu avem un grup la nivelul tehnologiilor din 2020-2030”, a spus Dan Gheorghiu, preºedintele Federaþiei Patronale Energie.

S

e scrie doar necrologul energiei româneºti

Preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara îi acuzã pe cei de la Ministerul Energiei cã vor sã închidã Complexul Energetic Hunedoara.

Cristian Iºtoc considerã cã “se scrie doar necrologul energiei româneºti”.

“Am observat cã se scrie doar necrologul energiei româneºti ºi aº vrea sã clarificãm anumite informaþii false care au fost prezentate aici. Aº începe de la afirmaþiile ministeru-

lui, cum cã programul de închidere pentru Lupeni ºi Lonea este unul prost ºi aº întreba cine l-a promovat pentru cã este aprobat chiar de minister. M-aº duce mai departe pe sursa de venituri pentru CEH ºi s-a afirmat cã poate fi doar din ajutor de stat ºi PZU ºi nu vorbeºte nimeni de o piaþã onestã care ar putea fi creatã cu ajutorul directivelor europene, dacã le-am transpune în legislaþie. Domnul Gheorghiu vorbea de þinta României de a instala putere pentru regerabile de 35%. Eu aº întreba cât e realizat prin ordinul 61/2016, care este þinta realizatã de România pe regenerabile.

Noi avem informaþia cã 60%, deci România este conformã. Dacã punem ºi uraniul pe butuci, alãturi de cãrbune cam cine ar mai produce energie electricã în România pe timp de secetã sau ger sever ºi România se aflã în faþa unei situaþii de a alege între a deveni net importator de energie electricã în regiune sau sã facem loc prin punerea Mintiei pe butuci cu o putere instalatã de 1200 MWh sã facem loc colegilor de la Paks cu o putere pe nuclearã instalatã de 1000 MWh care va fi funcþionalã în 2023”, a spus Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.

Se creioneazã tot mai mult decizia separãrii Paroºeniului cu cele douã mine scoase din CEH, sacrificarea termocentralei Mintia, cu o putere instalatã de 1200 MWh ºi prin acel ajutor de stat de tip SIEG sã mai funcþioneze, fãrã a se spune, pânã în 2024. Adicã, noi am vorbit doar despre ajutoare de stat, nu despre deschideri de noi capacitãþi, de montarea de noi capacitãþi.

La nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost întocmit un plan de dezvoltare, acesta a fost avizat de Consiliul de Administraþie, însã deocamdatã nu a fost înaintat Adunãrii Generale a Acþionarilor.

Cert este cã CEH nu are fonduri pentru a realiza investiþii ºi cere ajutorul statului.

Monika BACIU

„COMORILE ROMÂNIEI”, vernisaj de fotografie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în parteneriat cu Asociaþia Millenium – Clubul FotoVideo, organizeazã joi, 1 martie 2018, vernisajul unei expoziþii de fotografie intitulatã „COMORILE ROMÂNIEI”, ce prezintã publicului 66 lucrãri de artã fotograficã, lucrãri realizate de cãtre Ilie Tudorel.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. „COMORILE ROMÂNIEI” este o expoziþie itinerantã dedicatã Centenarului MARII UNIRI de la 1918, dar ºi Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018 ºi cuprinde lucrãri care redau imagini din patrimoniul cultural tangibil, intangibil ºi natural.

Printre acestea, alãturi de bisericile pictate din nordul Moldovei, centrul istoric al Sighiºoarei, sate ºi biserici fortificate din centrul Transilvaniei sau biserici de lemn din Maramureº, se regãsesc ºi imagini cu cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei: Costeºti-Cetãþuie, Blidaru, Piatra Roºie, Bãniþa, Cãpâlna ºi Sarmizegetusa Regia. „Expoziþia este o provocare pentru vizitatori de a descoperi noi locuri ºi sentimente asociate culturii îmbogãþind sufleteºte cetãþenii cu informaþii vizuale despre patrimoniul naþional românesc. În acest an de bilanþ naþional al Centenarului Marii Uniri de la 1918 este momentul ca toþi românii sã cunoascã ºi sã aprecieze aceastã inestimabilã avuþie naþionalã ºi europeanã care este patrimoniul României. Cu o nouã viziune asupra patrimoniului vom putea face din acesta o resursã importantã de dezvoltare personalã ºi comunitarã prin conservare, protejare ºi promovare adecvatã”, a declarat Ilie Tudorel.

Expoziþia va fi deschisã în perioada 1-25 martie 2018.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane

4 Actualitate Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc în incertitudine.

Aceºtia vor sã afle dacã activitatea va mai continua. De cealaltã parte Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã a rãmas fãrã venituri importante dupã ce a pierdut serviciile de sistem ca urmare a liberalizãrii preþului la energia electricã. Producþia de cãrbune este la un minim istoric. Sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara.

I

ncertitudini în rândul angajaþilor

Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc cu incertitudinea.

Sindicaliºtii încearcã sã obþinã rãspunsuri, indiferent de care este strategia statului român privind compania.

“Sunt presiuni care privesc viitorul. Colegii noºtri au nevoie de certitudini: închidem sau continuãm? Dacã închidem, am vrea ca acþionarul majoritarul al societãþii sã ne spunã în ce condiþii închidem ºi ce orizont de timp au în vedere, dacã continuãm solicitãm sã aveþi în vedere cã noi avem nevoie de o strategie pe termen lung, integratã, o strategie care sã se concretizeze într-o schemã de sprijin, cã e SIEG, cã sunt servicii tehnologice de sistem, cã e un mix între cele

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

douã, dar e nevoie de o schemã de sprijin pentru cã situaþia economicã a societãþii este mai dezastruoasã ca oricând, probabil cã o se ºi vadã în bugetul de venituri ºi cheltuieli. Îi rugãm pe reprezentanþii conducerii executive, cât ºi acþionarul majoritar sã ne transmitã direcþia pe care vor sã o urmãm, paºii pe care i-au parcurs sau i-au fãcut”, a spus Alin Sân, preºedintele executiv al Sindicatului Muntele, la întâlnirea care a avut loc la Camera Deputaþilor.

C

omisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH

Situaþia financiarã a societãþii este dezastruoasã. Pierderile sunt de ordinul miliardelor de lei.

La balanþa negativã a contribuit ºi accesarea, în anul 2015, a unui ajutor de salvare. Acesta nu a fost returnat, iar în acest caz, Comisia Europeanã pune presiune pe statul român pentru lichidarea societãþii energetice.

“Liberalizarea preþului la energia electricã a condus ca aceastã companie sã funcþioneze foarte mulþi ani cu preþuri care au acoperit într-o foarte micã mãsurã necesarul companiei pentru susþinerea activitãþii. Acest lucru cumulativ a generat o situaþie extrem de grea, datorii foarte mari, peste 2,1 miliarde în contextul unui activ de 330 de milioane.

Aceastã situaþie grea s-a materializat în accesarea

Radiografia unui dezastru anunþat sau P

NECROLOGUL

Complexului Energetic Hunedoara Incertitudini în rândul angajaþilor zComisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH zCEH a rãmas fãrã venituri importante zProducþia de cãrbune la minimul istoric zSe scrie doar necrologul energiei româneºti

roducþia de cãrbune la minimul istoric

Nici minele aºa-zis viabile nu se aflã într-o situaþie mai bunã. Potrivit secretarului de stat, producþia de cãrbune este la un minim istoric. Niciodatã nu s-a extras o cantitate atât de micã de cãrbune. “În schimb, pe cele douã mine care au rãmas, Livezeni ºi Vulcan, problemele sunt extraordinar de grele, avem din nou, o exprimare greºitã “greutãþi majore” în exploatarea straturilor. Practice, acolo vorbim de un blocaj al producþiei de cãrbune, ceea ce a dus în 2017 ºI începutul anului 2018 la cel mai scãzut nivel de producþie de cãrbune din istoria Vãii Jiului, o medie de 1200 – 1400 de tone, insuficient ºi pentru unul din blocurile energetice. Procentul asigurã cam jumãtate din consumul necesar pentru oricare din blocuri”, a mai precizat oficialul din minister.

C

EH a rãmas fãrã venituri importante

unui ajutor de stat/ajutor de salvare care a fost luat, consumat ºi care nu a produs efectele scontate ºi situaþia este mult mai grea, în sensul cã obligaþiile asumate prin luarea acestui ajutor în ordine de returnare nu s-a îndeplinit, în depunerea unui program de restructurare nu s-a îndeplinit ºi atunci Comisia Europeanã are la îndemânã ultimul element, sã cearã statului român lichidarea. Lichidarea care pentru zona respectivã ar însemna o dramã, o zonã monoindustrialã în care greu au pãtruns alte investiþii ºi în acre dependenþa ºi pe orizontalã de aceastã activitate este covârºitoare”, a spus, în cadrul aceleiaºi întâlniri, Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

O altã problemã majorã este reprezentatã de neîndeplinirea condiþiilor de

mediu la termocentrala de la Paroºeni.

“Peste aceste probleme au venit cele de siguranþã energeticã, siguranþa sistemului. În zona de vest avem un deficit de injecþie de putere, deficit care nu a fost acoperit în timp, nu au fost dezvoltate alte capacitãþi, ba din contrã, rezultatul final a fost cã am pierdut capacitãþi de producþie ºi peste s-a suprapus, pe acest context economic foarte greu, am pierdut capacitãþile de producþie de la Deva, una din cele mai mari centrale a þãrii, ºi am ajuns în situaþia în care nu îndeplinim obligaþiile cerute de legislaþia de mediu, nu îndeplinim obligaþia de achiziþie certificate ºi plata acestora ºi încãrcarea în Registrul European. E o situaþie extrem de dificilã ºi în acest sens am avut dialog cu Comisia

Europeanã”, a mai spus Viºan.

A

lternative

Comisia Europeanã a dat undã verde pentru continuarea exploatãrii cãrbunelui la mina Lupeni pânã la sfârºitul acestui an.

Oficialii ministerului susþin cã în acest timp statul român, dar ºi autoritãþile locale trebuie sã caute soluþii alternative pentru crearea de noi locuri de muncã.

“Au gãsit un anumit nivel de înþelegere vis-a-vis de renotificarea planului de închidere, care s-a fãcut prost. Când s-a gândit acel program de închidere pe cele douã mine Lupeni ºi Lonea nu a avut o acoperire tehnicã corespunzãtoare, nu a fost un dialog care sã acopere toate componentele socialtehnice, de siguranþã, dar

am gãsit sprijinul Comisiei Europene, dar în contextul termenelor prevãzute de 787, adicã subvenþia activitãþii de exploatare pe tonã de cãrbune pânã în 2018 ºi lucrul cel mai benefic îl reprezintã prelungirea activitãþii de închidere pânã în 2024, cu aprobarea bugetãrii duble faþã de cea iniþialã. Se creeazã siguranþa în desfãºurarea activitãþii prin bugetarea corespunzãtoare a celor douã mine, se acoperã, în integralitate prin subvenþie, preþul de cost, se creeazã timpul necesar pentru ca noi ca þarã, Guvern sã punem ºi altceva în loc acolo, sã absorbim din forþa de muncã ºi se creeazã premisele ca o proporþie covârºitoare, peste 80% din personal sã ajungã la condiþiile normale de pensie fãrã a avea probleme sociale”, a mai subliniat Doru Viºan.

De la începutul acestui an, Complexul Energetic Hunedoara a rãmas fãrã veniturile din bonusul de cogerenerare ºi veniturile din reglajul secundar, ca urmare a liberalizãrii preþului energiei electrice. Statul a gãsit o „portiþã”, dar aceasta este deschisã doar pânã la finalul sezonului rece.

“Situaþia este foarte grea ºI s-a amplificat de cealaltã sursã de venituri, pânã acum avem o sursã certã generatã de ajutorul de stat pe închidere, avem o sursã, foarte redusã, din piaþa de energie din veniturile obþinute prin operarea pe PZU, datoritã cantitãþii foarte mici de cãrbune ºI imposibilitãþii blocurilor sã opereze, s-au pierdut veniturile din bonusurile de cogenerare, s-au pierdut veniturile din reglajul secundar din cauzã cã nu pot sã opereze “a la long” ºI integral blocul 3 cu ambele cazare, lucru care a generat diminuarea de venituri. Vorbim de o diminuare pe aceastã componentã, dar cel mai periculos lucru care e la orizont, dacã pânã în 31

decembrie 2017 am avut bazã legalã ºi actul normativ în vigoare privind serviciile de sistem, dupã liberalizarea completã a pieþei de energie acest act nu mai produce efecte.

Am gãsit o soluþie parþialã pentru programul de iarnã 2017-2018 prin accesarea acestor servicii de sistem în regim reglementat ºi cu sprijinul ANRE pânã în 15 martie, cât are valabilitate programul de iarnã. Problema imediatã pentru aceastã companie o reprezintã acest RTV (rezerva terþiarã lentã – n.r.) în regim reglementat într-un termen de urgenþã”, a mai precizat Doru Viºan, secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Oficialii de la minister cautã soluþii pentru termocentrala de la Mintia, aceasta neîndeplinind condiþiile de mediu. Se mizeazã pe aspectul social, ºi anume, faptul cã termocentrala asigurã agentul termic pentru populaþia din Deva.

“Pregãtim memorandumul care are la bazã urmãtoarele elemente: faptul cã grupurile de la Deva, cele patru, sunt într-un program IMA 2 ºi IMA 3 (instalaþii mari de ardere – n.r.) beneficiazã de Programul Naþional de Tranziþie pânã în iulie 2020, deci am avea o primã bazã legalã. Faptul cã cele douã localitãþi racordate la sistemul de termoficare, respectiv Deva, cu un impact deosebit atât cã bun platnic, cât ºi cu un procent ridicat de branºament ºi o funcþionare foarte bunã, ºi Petroºani reprezintã o necesitate pe care noi nu o putem abandona, ºi Comisia a înþeles acest lucru. Am avut aceastã discuþie cu Comisia Europeanã, ºi i-am fãcut sã înþeleagã cã undeva în jurul datei de martie 2019, Transelectrica va definitiva rezerva de capacitãþi. Zona respectivã are nevoie de dezvoltare, avem o injecþie slabã în zona respectivã ºi este nevoie de un proces investiþional în contextul în care BRU va trece pe acolo, în contextul în care Mintia beneficiazã de cea mai bunã infrastructurã din þarã sã dezvoltãm, în locul capacitãþilor 1 ºi 2 sau în

alte locaþii un ciclu mixt de 400 MW fie din douã sau mai multe linii care sã asigure flexibilitatea necesarã de funcþionare”, a mai spus Viºan.

La Paroºeni situaþia este mai bunã. Aici, au fost încheiate lucrãrile de retehnologizare, termocentrala fiind conformã cu reglementãrile de mediu.

“Cealaltã capacitate de la Paroºeni este finalizatã, are toate condiþiile de mediu îndeplinite. Deja a depus cererea pentru obþinerea autorizaþiei integrate, aceste condiþii de mediu nu vor mai avea nevoie de upgradare pe noua legislaþie impusã de Comisia Europeanã întrucât acolo japonezii au fãcut un lucru foarte bun ºi îndeplineºte condiþiile”, a mai precizat sursa citatã.

Dan Gheorghiu, preºedintele Federaþiei Patronale Energie, Dan Gheorghiu spune cã statul român a acordat ilegal servicii de sistem, în condiþiile în care termocentrala de la Mintia nu este conformã.

“Noi ne-am furat cãciula. Cei 500 MWh servicii de sistem nu se puteau da în niciun caz, cu actualele grupuri din Deva.

Dacã venea Mediul putea sã ne opreascã de pe astãzi pe mâine. Am fost la Bruxelles, am susþinut acolo rãmânerea cãrbunelui. Nici nu au vrut sã audã. Va veni aceastã impunere, licitaþie pe serviciile de sistem ºi de ce sã nu avem un grup la nivelul tehnologiilor din 2020-2030”, a spus Dan Gheorghiu, preºedintele Federaþiei Patronale Energie.

S

e scrie doar necrologul energiei româneºti

Preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara îi acuzã pe cei de la Ministerul Energiei cã vor sã închidã Complexul Energetic Hunedoara.

Cristian Iºtoc considerã cã “se scrie doar necrologul energiei româneºti”.

“Am observat cã se scrie doar necrologul energiei româneºti ºi aº vrea sã clarificãm anumite informaþii false care au fost prezentate aici. Aº începe de la afirmaþiile ministeru-

lui, cum cã programul de închidere pentru Lupeni ºi Lonea este unul prost ºi aº întreba cine l-a promovat pentru cã este aprobat chiar de minister. M-aº duce mai departe pe sursa de venituri pentru CEH ºi s-a afirmat cã poate fi doar din ajutor de stat ºi PZU ºi nu vorbeºte nimeni de o piaþã onestã care ar putea fi creatã cu ajutorul directivelor europene, dacã le-am transpune în legislaþie. Domnul Gheorghiu vorbea de þinta României de a instala putere pentru regerabile de 35%. Eu aº întreba cât e realizat prin ordinul 61/2016, care este þinta realizatã de România pe regenerabile.

Noi avem informaþia cã 60%, deci România este conformã. Dacã punem ºi uraniul pe butuci, alãturi de cãrbune cam cine ar mai produce energie electricã în România pe timp de secetã sau ger sever ºi România se aflã în faþa unei situaþii de a alege între a deveni net importator de energie electricã în regiune sau sã facem loc prin punerea Mintiei pe butuci cu o putere instalatã de 1200 MWh sã facem loc colegilor de la Paks cu o putere pe nuclearã instalatã de 1000 MWh care va fi funcþionalã în 2023”, a spus Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.

Se creioneazã tot mai mult decizia separãrii Paroºeniului cu cele douã mine scoase din CEH, sacrificarea termocentralei Mintia, cu o putere instalatã de 1200 MWh ºi prin acel ajutor de stat de tip SIEG sã mai funcþioneze, fãrã a se spune, pânã în 2024. Adicã, noi am vorbit doar despre ajutoare de stat, nu despre deschideri de noi capacitãþi, de montarea de noi capacitãþi.

La nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost întocmit un plan de dezvoltare, acesta a fost avizat de Consiliul de Administraþie, însã deocamdatã nu a fost înaintat Adunãrii Generale a Acþionarilor.

Cert este cã CEH nu are fonduri pentru a realiza investiþii ºi cere ajutorul statului.

Monika BACIU

„COMORILE ROMÂNIEI”, vernisaj de fotografie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în parteneriat cu Asociaþia Millenium – Clubul FotoVideo, organizeazã joi, 1 martie 2018, vernisajul unei expoziþii de fotografie intitulatã „COMORILE ROMÂNIEI”, ce prezintã publicului 66 lucrãri de artã fotograficã, lucrãri realizate de cãtre Ilie Tudorel.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. „COMORILE ROMÂNIEI” este o expoziþie itinerantã dedicatã Centenarului MARII UNIRI de la 1918, dar ºi Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018 ºi cuprinde lucrãri care redau imagini din patrimoniul cultural tangibil, intangibil ºi natural.

Printre acestea, alãturi de bisericile pictate din nordul Moldovei, centrul istoric al Sighiºoarei, sate ºi biserici fortificate din centrul Transilvaniei sau biserici de lemn din Maramureº, se regãsesc ºi imagini cu cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei: Costeºti-Cetãþuie, Blidaru, Piatra Roºie, Bãniþa, Cãpâlna ºi Sarmizegetusa Regia. „Expoziþia este o provocare pentru vizitatori de a descoperi noi locuri ºi sentimente asociate culturii îmbogãþind sufleteºte cetãþenii cu informaþii vizuale despre patrimoniul naþional românesc. În acest an de bilanþ naþional al Centenarului Marii Uniri de la 1918 este momentul ca toþi românii sã cunoascã ºi sã aprecieze aceastã inestimabilã avuþie naþionalã ºi europeanã care este patrimoniul României. Cu o nouã viziune asupra patrimoniului vom putea face din acesta o resursã importantã de dezvoltare personalã ºi comunitarã prin conservare, protejare ºi promovare adecvatã”, a declarat Ilie Tudorel.

Expoziþia va fi deschisã în perioada 1-25 martie 2018.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

Câte blocuri intrã în reparaþii la Vulcan?

P rin Programul Operaþional Regional va fi finanþat proiectul de anvelopare ºi reabilitare a nu mai puþin de 4 blocuri-turn din municipiul Vulcan.

Sunt fonduri europene ºi primarul Gheorghe Ile spune cã în aceste zile a reuºit performanþa de a finaliza întreaga procedurã pentru atribuirea finanþãrii. „Am reuºit marþi

searã, în jurul orei 22,30, sã semnez toate documentele ºi peste noapte, pânã în jurul orei 4 dimineaþa, am reuºit sã punem pe site toate aceste proiecte

pentru a intra în finanþare. Este vorba despre blocul de locuinþe nr. 44 de pe Bulevardul Mihai Viteazul, blocul D5 de pe Bulevardul Mihai Viteazul, D9, tot

de pe aceiaºi stradã ºi blocul de locuinþe T de pe strada Fântânilor”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, care a ºi convocat la începutul

Ce se întâmplã în locul fostelor mine Petrila, Paroºeni ºi Uricani?

P

ânã în 2020, perimetrele minelor Petrila, Uricani ºi Paroºeni devin altceva decât sunt acum. Pentru o parte dintre suprafeþe, sunt propuse proiecte, însã, pentru Paroºeni sau Uricani lucrurile încã nu sunt clare.

La Petrila, edilii, mânaþi de un grup de arhitecþi ºi câþiva oameni cu iniþiativã, au cãzut de acord cã mai vor o parte dintre clãdirile minei care s-a închis.

Urmeazã sã intre recent în posesia lor ºi abia atunci va exista un plan concret. Care este situaþia de acum, ne-o spun cei de la Societatea de Închideri de Mine, care încã gestioneazã perimetrul. „În momentul de faþã suntem în procedura de elaborare a actului normativ de cãtre Guvernul României, de închidere definitivã a minei Petrila, care va trebui sã prevadã ºi trecerea din domeniul privat în domeniul public, a construcþiilor care au fost clasificate ca monu-

Z

mente istorice, cât ºi a celorlalte care se aflã în zona lor de protecþie”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Va fi fãcutã ºoseaua de centurã ºi va fi împrejmuitã zona cu clãdiri, însã, la Paroºeni, ori la Uricani, suprafeþele minelor încã nu au fost considerate atractive. „În momentul de faþã sunt câteva discuþii în ceea ce priveºte comunitatea oraºului Uricani, care ar dori sã pãstreze din halele de la suprafaþã. Încã lucrurile nu sunt suficient de clare acolo. Avem câteva solicitãri, dar nu se pune acum problema, pentru cã deocamdatã recuperãm doar din subteran ºi vrem sã valorificãm la

maxim echipamentele ºi utilajele, urmând a pune în aplicare programul de închidere ºi ecologizare de suprafaþã, începând cu primãvara anului 2020”, a mai precizat Drãgoescu.

Din subteranele minelor se scot acum piese ºi chiar combine ce au folosit la exploatarea huilei, iar clãdirile aflate la suprafaþã ar putea fi puse la pãmânt. De altfel, toate planurile de închidere vizau ca, pe locul de la suprafaþã sã fie plantatã iarbã verde, însã, aºa cum a fost posibil la Petrila ca anumite clãdiri sã rãmânã, edilii ar putea sã îºi pãstreze ºi la Uricani o parte dintre acestea.

Diana MITRACHE

Local. Începem lucrãrile dupã ce locatarii strâng partea lor din sumã, apoi pune primãria ºi la final, când face dovada acestor sume, primim fondurile europene”, a mai adãugat primarul din Vulcan.

Blocurile vor fi anvelopate ºi confortul termic va fi sporit de aceste anvelopãri, însã, deocamdatã nimeni nu a vorbit ºi despre lifturile din interior.„În momentul de faþã, locatarii nu au solicitat lifturile”, a conchis edilul.

Diana MITRACHE

Aniversarea a 85 de ani de la înfiinþarea Protecþei Civile în România iua Protecþiei Civile în România a fost marcatã de pompierii hunedoreni prin organizarea Porþilor deschise, avansãri în grad înaintea expirãrii stagiului minim ºi prezentarea tehnicii intratã de curând în dotarea I.S.U. Hunedoara.

Pentru merite deosebite ºi comportare demnã au fost avansaþi la gradele de plutonier adjutant ºi plutonier adjutant ºef, înaintea expirãrii stagiului minim, 7 subofiþeri de la toate structurile de intervenþie ale pompierilor din judeþul Hunedoara. Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean spune cã avansarea în grad reprezintã o recunoaºtere a muncii depuse ºi a profe-

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

acestei sãptãmâni Consiliul Local care a aprobat proiectele prin care a fost fãcutã documentaþia de avizare a lucrãrilor necesare Proiectele sunt finanþate prin Programul Operaþional Regional 2014 – 2020, Axa prioritarã 3, iar pe lângã fondurile europene ºi locatarii ºi primãria trebuie sã dea bani pentru lucrãri. „Finanþarea se va face simplu: 60% sunt fonduri europene, 25% pun proprietarii de locuinþe ºi 15 % Primãria ºi Consiliul

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

sionalismului celor care activeazã în structurile de bazã ale inspectoratului.

Aniversarea Zilei Protecþiei Civile în România a fost punctatã ºi prin prezentarea autospecialei destinatã intervenþiei ºi salvãrii de la înãlþime pe timpul stingerii incendiilor ºi în cazul producerii unor accidente tehnologice, dezastre sau calamitãþi naturale.

Autospeciala, în valoare de peste 400.000 euro, specializatã pentru intervenþie ºi salvare la înãlþimi, de pânã la 42 de metri, achiziþionatã din fonduri europene, poate fi manevratã de la un post de comandã principal aflat la baza turnului rotitor care permite executarea tuturor manevrelor, dar ºi din postul secundar amplasat pe platformã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

”Pisicuþa” i-a adus un nou dosar penal

U

n tânãr din municipiul Lupeni a fãcut zeci de victime printr-o metodã simplã de jaf.

Individul a ”inventat” un dispozitiv pe care-l monta la bancomate ºi captura atât cardul posesorului cât ºi pinul. Acesta A fãcut victime atât în þarã cât ºi în Marea Britanie.

Cãtãlin Abunei, de 26 de ani, din Lupeni a fost condamnat anul trecut la ºapte ani de închisoare pentru cã a prejudiciat zeci de clienþi ai unor bãnci din zona Olteniei, dupã ce a montat aparaturã pentru capturarea cardurilor bancare pe bancomate.

Aflat în spatele gratiilor, lupeneanul a fost trimis în judecatã pentru acelaºi tip de infracþiuni ºi în Mureº, dosarul fiind înregistrat

zilele trecute pe rolul Tribunalului Mureº.

Individul avea o metodã rudimentarã de a-i lãsa pe oameni fãrã bani pe card, însã extrem de eficientã.

Abunei monta în fanta bancomatelor un dispozitiv mecanic, iar pe plafonul aparatului punea, cu ajutorul unor magneþi, un profil PVC în care era ascuns un iPod. „Practic, dupã efectuarea unei retrageri de cãtre un client al bãncii de

la unul din ATM-urile pe care se montau astfel de dispozitive, acesta constata cã instrumentul bancar (cardul) nu îi mai era restituit, fãrã a-ºi da însã seama cã era reþinut într-un dispozitiv artizanal. Dupã reþinerea cardului, clientul pãrãsea zona (fiind grãbit sau pentru a reclama incidentul), moment în care inculpatul A.C. se apropia, recuperând atât dispozitivul mecanic ce conþinea cardul capturat, cât ºi profilul PVC ce conþinea iPod-ul care filmase momentul folosirii codului PIN, respectiv combinaþia de cifre“, au stabilit procurorii DIICOT. Ulterior, de la alt bancomat, tânãrul scotea de pe cardul capturat diferite sume de bani.

Cãtãlin Abunei a primit douã condamnãri în Anglia, una de 16 luni de închisoare cu suspendare iar a doua de 14 luni de închisoare ºi a fost expulzat în România.

Maximilian GÂNJU

Rãpitorii din Þara Haþegului trimiºi în judecatã

C

ei doi tineri se aflã, dupã ce Tribunalul Hunedoara le-a respins marþi, solicitãrile de a-i lãsa în libertate. Aceºtia sunt judecaþi pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

Dosarul instrumentat de procurori a ajuns pe rolul Judecãtoriei Deva, iar Bucur Iosua Bogdan ºi Tãtulea Ovidiu Nistorel, aflaþi în Penitenciarul Aiud, vor fi traºi la rãspundere pentru cã au rãpit ºi sechestrat o tânãrã de 22 de ani, din Hunedoara. Fapta celor doi s-a petrecut la finele anului 2017, în ultimele zile ale lui decembrie, iar anchetatorii spun cã Bucur ºi Tãtulea au urmãrit un taxi cu care se deplasa victima ºi l-au blocat cu autoturismul lor în trafic. Au scos-o pe fatã cu forþa din interiorul maºinii ºi au dus-o la o pensiune din Haþeg.

Declaraþia 230 se poate depune ºi de cãtre beneficiarii sumelor redirecþionate

F

ormularul 230 prin care contribuabilii redirecþioneazã 2% din impozitul pe venit cãtre entitãþi nonprofit/unitãþi de cult sau pentru acordarea de burse pot fi depuse ºi de cãtre beneficiarii sumei redirecþionate, mãsura fiind însã tranzitorie, informeazã Ministerul Finanþelor.

"Pentru aplicarea unitarã la nivel naþional a prevederilor legale prin circulara transmisã structurilor teritoriale ale ANAF se clarificã posibilitatea depunerii

formularului 230 ºi de cãtre entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiarã a sumei redirecþionate. Mãsura este tranzitorie, pânã la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanþã prin intermediul SPV care reprezintã un alt obiectiv strategic al Ministerului Finanþelor Publice", precizeazã sursa citatã.

Potrivit Ministerului Finanþelor, se are în vedere centralizarea de cãtre entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiarã a formularelor 230, semnate de contribuabili ºi depunerea acestora la ANAF în baza unui borderou în condiþiile

Vinerea Mare, zi nelucrãtoare

PSD:Vremea lozincilor cã totul se rezolvã prin muncã trebuie sã treacã

D

eputaþii au decis, miercuri, sã acorde încã o zi liberã românilor, aprobând un proiect de lege care prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sãrbãtoare legalã nelucrãtoare.

"Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paºtelui ºi, astfel, ultima

asumãrii de cãtre reprezentantul ONG/unitãþii de cult a rãspunderii sub sancþiunea privind falsul în declaraþii ºi uzul de fals.

Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) va notifica contribuabilii cu privire la opþiunea exercitatã prin formularul 230 primit, astfel încât aceºtia sã cunoascã faptul cã se dã curs cererii de direcþionare a cotei de 2%.

Persoana fizicã poate anunþa administraþia fiscalã, într-un termen de 30 de zile, dacã sunt inadvertenþe cu privire la opþiunea exercitatã.

AGERPRES

vineri din Postul Mare. Este una dintre cele trei zile de sãrbãtoare religioaºã creºtinã numite Triduum Sacru, din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare ºi Sâmbãta Mare", susþin iniþiatorii proiectul de lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legalã de sãrbãtoare în 16 dintre cele 28 de þãri ale UE. Preºedintele Comisiei de muncã, deputatul PSD Adrian Solomon a susþinut proiectul de lege în plen, afirmând cã "vremea lozincilor cã totul se rezolva prin muncã ar trebui sã treacã" ºi cã angajatorii au nevoie de angajaþi odihniþi.

Plenul Camerei Deputaþilor, for decizional, a adoptat proiectul cu 233 de voturi "pentru", 7 "contra" ºi 19 abþineri.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Tânãra a avut o relaþie cu unul dintre suspecþi, acesta fiind motivul pentru care indivizii au recurs la gestul necugetat. În pensiune, cei doi i-au cerut fetei sã promitã cã va relua relaþia. Fata a scãpat de agresori abia dupã ce a fãcut promisiunea care i s-a cerut, dupã care a mers sã depunã plângere la Poliþia Haþeg.

Indivizii au mai avut probleme cu legea fiind acuzaþi de furt, dar au scãpat de o condamnare pentru cã s-au împãcat cu pãgubitul ºi i-au restituit bunurile furate.

Maximilian GÂNJU

- ANGAJARE ANGAJÃM TÂMPLAR UNIVERSAL, cu experienþa de minim 2 ani în domeniu.

Cunoºtinþe în producerea ºi repararea de mobilier din lemn, utilizarea de maºini de prelucrare a lemnului, maºini-unelte ºi alte unelte de mânã specializate. Se cere disponibilitate delegãri în Italia. În vederea selecþiei transmiteþi CV pe email: office.peromar@gmail.com, în care sã fie trecute numãrul dvs. de telefon, calificarea ºi experienþa în domeniu (lucrãri executate, utilaje folosite).

Informaþii suplimentare la telefon 0254551126, între orele 9.00 - 16.00

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Martie 2018

Henþ cu mâna

Experienþa continuã.

Nume de cobai: Dinamo Lipsa de cunoaºtere profundã a fotbalului de cãtre patronul lui Dinamo este evidentã. Între experimentaþi: Gigi

Mulþescu ºi Mircea Rednic, Negoiþã l-a ales pe ... moderatorul TV Florin Bratu (38 ani).

Bãiatul ãsta a jucat fot-

bal în perioada 20002008 la 9 echipe, printre care F.C. Nantes, Galatasaray Istanbul sau Litex Loveci ºi bineînþeles Dinamo Bucureºti (2005-2006 ºi 20072010) de patru ani pe douã bucãþi, º-atunci de unde atât „câine roºu”?

E drept, a „prins” ºi 14 selecþii la Naþionala României, dar ca antrenor, „Bratone”, s-a perindat pe la Dinamo II ºi C.S. Tunari, iar în toamna trecutã, la Romania U.19.

Nu-i cam puþin pentru un antrenor care tre-

RETURUL CELOR 90 DE ZILE P

este douã zile se dã startul returului Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal.

buie sã readucã Dinamo? Dupã experienþa jalnicã avutã cu Vaslie Miriuþã (care a rãmas de caruþã...), Dinamo e pe cale sã prindã titlul ºi în playout. Adicã mai jos de locul 7. Meritã, dacã tot vrei sã baþi un record. cu Haþegul, de primul loc. Returul va începe pe 3 martie a.c. ºi se va încheia pe 2 iunie, meciurile jucându-se sâmbãta ºi duminica.

Primul derby de Valea Jiului este programat în etapa a 18-a (17 martie), între Hercules Lupeni ºi Minerul Uricani.

Faptul ca liderul C.S. Hunedoara stã, poate apropia echipa din Petrila în cazul unei victorii

Paginã realizatã de Genu TUÞU