Cronica vaii jiului nr 1515, joi 22 februarie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1515

Cronica Vãii Jiului Joi, 22 Februarie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Un fotograf belgian descrie în imagini

Când ºi cine reparã centura Petrilei? ª oseaua ocolitoare a oraºului Petrila, care ar putea descongestiona mult traficul din cel mai estic oraº al Vãii Jiului, va fi reabilitatã de cei care închid mina Petrila.

Birocraþia este cea care þine lucrãrile pe loc, dar conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine spune cã lucrãrile vor fi pornite, imediat ce licitaþia va avea un câºtigãtor desemnat. „Dãm cumva ºi un rãspuns solicitãrii comunitãþii locale din Petrila de a reabilita drumul de centurã din Dãrãneºti pânã în spatele primãriei Petrila ºi de a efectua împrejmuirea ºi porþile de acces în perimetrul de suprafaþã al

exploatãrii. În momentul de faþã, pot spun cã, odatã ce avem aprobarea comisiei ºi sumele ce au fost alocate conform reproiectãrii, în momentul de faþã se elaboreazã caietul de sarcini, urmând a se face licitaþia pentru achiziþia serviciilor de construcþie ”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului.

De-a lungul ultimilor ani, ºoseaua de centurã a fost pasatã de la autoritãþile locale la cei ce au închis ºi demolat mina. Pânã la urmã, se merge pe varianta reabilitãrii din banii de închidere a minei, aºa cum s-a convenit, dupã ce Societatea de Închideri s-a folosit de ea pe perioada cât a durat demolarea incintei.

Diana MITRACHE

FINALUL MINERITULUI

S

-a îmbrãcat în miner, a mâncat cu ortacii acasã, sã vadã cum aratã masa unui miner, s-a trezit muºcat de câinii vagabonzi ºi a bãtut Valea Jiului de la un capãt la altul, totul pentru un album foto.

Fotoreporterul Kevin FAINGNAERT vine din Belgia ºi, dupã ce a publicat pentru reviste de prestigiu, a umblat toatã Europa... >>> PAGINA A 5-A

Apa Serv Valea Jiului demareazã o campanie de informare

O

peratorul de apã ºi canal urmãreºte sã creascã numãrul abonaþilor care-ºi achitã facturile prin instrumentele electronice de platã.

Chiar dacã plata facturilor on-line este posibilã de câþiva ani, cel puþin vârstnicii preferã sã achite la casieriile operatorului.

Apa Serv Valea Jiului a implementat serviciul de platã on-line a facturilor încã din anul 2015 iar rezultatele au apãrut imediat printr-o creºtere a încasãrilor. Clienþii au acum la dispoziþie trei

metode de platã a facturilor, respectiv prin bancã, la casierii sau prin sistemele pay-point. ”Timpul este preþios pentru mulþi dintre abonaþii noºtri ºi am urmãrit sã le venim în întâmpinare, sã nu mai batã drumul pânã la ghiºeele noastre. Aceste facilitãþi au fost primite foarte bine de un numãr însemnat de consumatori însã mai avem ºi persoane care încã îºi achitã facturile prin metoda clasicã, adicã la ghiºeu. Din acest motiv vrem în aceastã primãvarã sã demarãm o campanie de informare a abonaþilor cu

privire la instrumentele electronice de platã. Sunt consumatori care se tem cã vor plãti comision dacã îºi achitã prim bancã sau on-line din cont, dar nu este aºa. Omul plãteºte doar cât are pe facturã iar comisioanele percepute sunt achitate de noi”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

C

itirea consumului se va face trimestrial

Odatã cu demararea acestei campanii de informare va fi implementat ºi un serviciu de citire trimestrial.

ªi acest lucru urmãreºte sã vinã în sprijinul abonaþilor, dar va ajuta ºi Apa Serv Valea Jiului. ”Cetãþeanul nu va mai fi nevoit sã stea acasã ºi sã aºtepte sã vinã angajatul nostru ca sã-i citeascã apometrul. El are acum posibilitatea sã ne trimitã consumul lunar prin intermediul site-ului societãþii, telefonic ori sã vinã la sediul operatorului. Citirea apometrului la trei luni îl va scuti de drumuri pe abonat ºi ne va ajuta pe noi sã avem o evidenþã clarã a consumului”, a mai declarat Avram. În plus, în cadrul

acestei campanii demaratã de operatorul de apã ºi canal va fi popularizat ºi serviciul prin care consumatorii sunt anunþaþi cu privire la restricþiile impuse de avarii.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Hoþii de Complexul Energetic Hunedoara a primit bani de la Ministerul de Finanþe cãrbune

nu se potolesc ãrbunarii nu sunt C speriaþi de raziile efectuate de poliþiºti.

omplexul Energetic Hunedoara a primit C bani de la Ministerul de

Finanþe din fondul de risc.

Suma primitã de societatea energeticã a fost de 24,6 milioane de lei.

Curtea de Conturi a constatat cã nu au rezultat îmbunãtãþiri privind implementarea reformelor structurale în sectoarele economice cheie. „Referitor la datoria publicã guvernamentalã garantatã, MFP a raportat în „Contul general anual al datoriei publice la data de 31.12.2016” un ºold al datoriei publice guvernamentale garantate în sumã de 17.041,6 milioane lei (3.752,8 milioane euro), cu o pondere de 5% în datoria publicã a României. În anul 2016, MFP a efectuat plãþi, în calitate de garant, din fondul de risc afectat Programului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii în sumã de 0,2 milioane lei, reprezentând 46,5% din încasãrile aferente anului menþionat. De asemenea, în anul 2016, MFP, în calitate de

garant, a efectuat plãþi din fondul de risc în sumã de 65,7 milioane lei (cu 3,5% peste încasãrile aferente anului 2016) pentru: SC Electrocentrale Bucureºti (21,4 milioane lei); un împrumut contractat de UATJ Suceava ºi alte localitãþi din judeþ (19,7 milioane lei); Complexul Energetic Hunedoara (24,6 milioane lei)”, aratã raportul Curþii de Conturi.

Inspectorii financiari mai noteazã cã societãþile care au beneficiat de sume din fondul de risc nu ºi-au îmbunãtãþit activitatea.

“Pe fondul unui management ineficient ºi al unor abateri de la cadrul legal aplicabil în gestionarea ºi utilizarea fondurilor provenite din împrumu-

turi, implementarea proiectelor înregistreazã slabe performanþe ºi se desfãºoarã cu dificultate ºi întârzieri, obiectivele proiectelor nefiind realizate în termenii ºi condiþiile stabilite iniþial prin acordurile de împrumut. Ca urmare, nu rezultã îmbunãtãþiri privind implementarea reformelor structurale în sectoarele economice cheie”, mai aratã documentul.

Problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara sunt cunoscute.

Societatea se confruntã cu datorii de ordinul sutelor de milioane de euro, iar în anul 2016, atunci când a fost acordat împrumutul CEH a intrat ºi ieºit din insolvenþã de douã ori.

Monika BACIU

Aceºtia îºi continuã activitatea, nestingheriþi. De data aceasta, o femeie în vârst de 53 de ani a fost surprinsã de poliþiºti în timp ce fura cãrbune din vagoane. “În data de 20.02.2018, în jurul orei 15.30, cu ocazia efectuãrii unei patrulãri în Staþia C.F.R. Iscroni (din oraºul Aninoasa), poliþiºtii T.F. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul cã o persoanã se afla pe unul din vagoanele garate în staþie,

SNIMVJ – 70 de milioane de lei ajutor de stat pentru închidere

M

inisterul Energiei anunþã “aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. Petroºani, pentru anul 2018”. Aproape 70 de milioane este suma acordatã Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

“Ajutorul de stat în sumã totalã de 68.260 mii lei pentru anul 2018, suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C/23/2013 din 25 ianuarie 2013,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2015) 8.066/final, publicatã în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene C/9/2016 din 12 ianuarie 2016, modificatã prin adresa Comisiei Europene nr.

COMP/CD/MD/jbl*2016/125983 din 20.12.2016 astfel: pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea costurilor excepþionale în sumã de 68.260 mii lei, costuri care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.

Astfel, pentru acoperirea costurilor excepþionale se acordã ajutor de stat în sumã de 68.260 mii lei, în urmãtoarea structurã “costuri cu plãþile compensatorii acordate angajaþilor care îºi pierd locul de muncã –

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

de unde, cu ajutorul unei lopeþi, descãrca minereu de cãrbune din vagon, în scopul sustragerii.

Pe numele persoanei în cauzã, o femeie de 53 de ani, din oraºul Aninoasa, a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de tentativã de furt”, aratã o informare a IPJ Hunedoara. În urmã cu trei sãptãmâni, zeci de persoane au fost ridicate de poliþiºti ºi duºi la Parchet în vederea audierii, tocmai pentru sustragerea cãrbunelui din incinta unitãþilor miniere sau din vagoane.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

2.790 mii lei; costuri cu furnizarea unei cantitãþi de cãrbune ºi acoperirea costului energiei electrice – 12.133 mii lei; costuri cu închiderea lucrãrilor subterane ºi de legãturã cu suprafaþa – 50.600 mii lei; costuri legate de lucrãrile de reabilitare ºi recultivare suprafaþã – 2.737 mii”, mai aratã documentul. În cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului nu mai funcþioneazã nicio unitate minierã.

Exploatarea cãrbunelui la Uricani ºi Paroºeni a încetat la finalul anului trecut.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Decizia Comisiei Europene privind prelungirea activitãþii minei Lupeni a fost publicatã ecizia Comisiei Europene D privind prelungirea

activitãþii de extracþie a cãrbunelui de la Mina Lupeni a fost publicatã. Documentul nu a fost tradus încã în limba românã, însã acesta prevede continuarea activitãþii pânã în data de 31 decembrie 2024.

Conform documentului publicat pe site-ul oficial, mãsura prevede “ajutor de stat pentru închidere”. Decizia a fost publicatã sub forma unui amendament în ceea ce priveºte “modificarea mãsurilor de ajutor pentru închiderea minelor în România”.

Documentul a fost transmis încã de marþi la Ministerul Energiei, însã acesta se aflã la tradus în limba românã.

T

rei decizii incluse

Trei alte decizii ale Comisiei Europene în ceea ce priveºte închiderea minelor necompetitive din Valea Jiului au fost luate în considerare. Prima face referire la iniþialã de la care a pornit închiderea minelor, ºi anume la ajutorul acordat Companiei Naþionale a Huilei în anul 2011.

“Autoritãþile române au specificat cã s-au folosit criterii tehnice ºi economice pentru a evalua viabilitatea diferitelor unitãþi de producþie. În cadrul analizei, au fost luate în considerare evoluþia celor ºapte unitãþi în ultimii cinci ani, precum ºi situaþia rezervelor geologice existente, gradul de certitudine a acestora ºi posibilitãþile de exploatarea eficientã în perioada 2011-2018.

Analiza realizatã de autoritãþile române a avut în vederea

realizarea unei clasificãri a unitãþilor producãtoare de cãrbune pentru a evalua unitãþile producãtoare de cãrbune care, în anumite condiþii, îºi pot continua activitatea fãrã ajutor de stat, în raport cu cele care nu îºi pot continua activitatea fãrã ajutor de stat. (...)Celelalte unitãþi de producþie, ºi anume Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan, îºi continuã activitatea de exploatare ºi recuperare a huilei.

Acestea vor începe procesul de privatizare în temeiul legii române nr. 137/2002 privind anumite mãsuri pentru accelerarea privatizãrii”, arãta decizia C(2012) 1020 final , din anul 2011.

La acel moment, autoritãþile române au confirmat faptul cã “notificarea priveºte în mod exclusiv mãsurile de ajutor pentru închiderea a 3 mine necompetitive pânã în 2018 ºi cã nu include posibilitatea de a plãti datorii istorice, sau mãsurile de restructurare a Companiei Naþionale a Huilei. Ajutorul care urmeazã sã fie acordat în temeiul notificãrii actuale priveºte exclusiv facilitarea închiderii a 3 mine necompetitive pânã în anul 2018”.

A doua decizie la care fac referire oficialii

europeni este legatã de “prelungirea ajutorului pentru suportarea costurilor excepþionale pentru închiderea minelor în România”.

“Modificãrile aduse schemei iniþiale se referã la prelungirea schemei ºi la redistribuirea valorii ajutoarelor pentru a acoperi costurile excepþionale legate de închiderea unitãþilor de producþie, în temeiul articolului 4 din decizia Consiliului, pânã cel târziu în 2019. (...)Lucrãrile legate de închiderea lucrãrilor subterane ºi a lucrãrilor miniere, precum ºi de mãsurile de siguranþã ºi de recultivare a solurilor de suprafaþã au înregistrat întârzieri din diferite motive: (i) înfiinþarea cu întârziere a societãþii care sã implementeze planul de închidere ºi lucrãrile aferente, (ii) unele pãrþi din proiectul tehnic pentru lucrãri au trebuit reproiectate întrucât s-a constatat cã nu erau adecvate, (iii) probleme cu drepturile de proprietate asupra

terenurilor de suprafaþã, (iv) obþinerea cu întârziere a permiselor ºi autorizaþiilor administrative relevante ºi, în sfârºit, (v) contractarea cu întârziere a lucrãrilor legate de închiderea lucrãrilor subterane ºi a lucrãrilor miniere. Din cauza întârzierilor menþionate mai sus, lucrãrile subterane au putut începe abia la sfârºitul anului 2013.

Totodatã, a fost necesarã pãstrarea unei pãrþi a personalului pentru o perioadã mai lungã de timp, ceea ce a condus la o redistribuire a costurilor excepþionale suportate pentru angajaþi ºi protecþie socialã. În plus, sumele alocate pentru aceste costuri trebuie adaptate pentru a se þine cont de noile dispoziþii legislative privind protecþia socialã care au intrat în vigoare între timp în România”, arãta decizia C(2015) 8066 final Comisiei Europene din anul 2015.

La acel moment, autoritãþile române au

obþinut extinderea duratei de închidere a celor trei unitãþi miniere din cadrul SNIMVJ “pânã la 31 decembrie 2019 a ajutorului pentru acoperirea costurilor excepþionale în conformitate cu articolul 4 din decizia Consiliului, Comisia constatã cã România nu a putut respecta calendarul prevãzut în decizia iniþialã, conform cãruia ultima platã trebuia sã aibã loc la sfârºitul anului 2018”.

Ultimul caz la care fac referire oficialii europeni este legat de “închiderea unor mine de cãrbune în România”. În anul 2016 s-a stabilit închiderea minelor Lupeni ºi Lonea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

“Mai mulþi indicatori economici au determinat autoritãþile române sã angajeze mãsuri pentru asigurarea lichidãrii a douã mine (adicã Lonea ºi Lupeni), din cele patru în funcþiune. Activitatea de extracþie din cele douã mine cuprinde 2.285 de lucrãtori pentru anul 2016, ºi o capacitate anualã de producþie de 1 090 000 de tone de cãrbune.

Mina Lonea mea opereazã sub licenþã, pentru 2016 fiind stabilitã o producþie maximã

capacitate de 485.000 de tone; în timp ce în cadrul programului general anual capacitatea de producþie a fost stabilitã la 232.000 de tone. Mina Lupeni funcþioneazã sub licenþã, care pentru 2016 stabileºte o producþie maximã capacitate de 605.000 de tone; în timp ce în cadrul programului general anual capacitatea de producþie a fost stabilitã la 296.000 de tone.

Concluzia autoritãþilor române a fost cã cele douã mine nu pot sã devinã viabile ºi, prin urmare, au fost necesare demersurile pentru aprobarea ajutorului de stat pentru pentru închiderea minelor în condiþiile stabilite de Consiliul”, aratã decizia C(2016) 7719 final a Comisiei Europene.

De atunci, oficialii Complexului Energetic Hunedoara, sindicatele, Consiliul Concurenþei, dar ºi Ministerul Energiei au fãcut demersurile necesare pentru prelungirea activiãþii de extracþie a cãrbunelui de la mina Lupeni, cel puþin, pânã la finalul acestui an. Deocamdatã nu au fost publicate ºi informaþiile complete cu privire la aceastã nouã situaþie.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: Prejudiciul de la teatru, 1% Un fotograf belgian descrie în faþã de declaraþiile oficialilor CJH Se impun criterii imagini finalul mineritului noi pentru acordarea C S de ajutoare sociale urtea de Conturi a constatat un prejudiciu de 4 mii de lei, la teatrul Dramatic ID Sîrbu.

Suma reprezintã 1% faþã de cele prezentate, în cursul anului trecut, de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, în subordinea cãruia funcþioneazã instituþia de culturã.

Inspectorii de la Curtea de Conturi au verificat “situaþia sumelor estimative consemnate în actele de audit/control prin care au fost identificate venituri suplimentare la bugetul general consolidat, prejudicii ºi abateri financiar-contabile ºi fiscale, pentru fiecare din entitãþile auditate/controlate în anul 2017”. Potrivit raportului, prejudiciul constatat este de 4 mii lei.

“Neurmãrirea ºi neîncasarea în termenul legal de prescripþie a unor creanþe aparþinând entitãþii verificate (Teatrul I.D. Sîrbu Petroºani). (...) Analiza periodicã a soldului contului „Clienþi” în vederea identificãrii tuturor creanþelor neîncasate în termenul legal; efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru încasarea sumelor înregistrate în contul clienþi înlãuntrul termenului legal de prescripþie, inclusiv acþionarea

P

rintr-o iniþiativã legislativã propusã de cinci parlamentari ALDE, unul dintre semnatari fiind ºi deputatul Marius Surgent se doreºte stabilirea unor noi criterii de acordare a ajutorului social.

în instanþã; stabilirea exactã a prejudiciului creat bugetului Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani, prin nerealizarea acþiunilor de recuperare a veniturilor, înregistrarea acestuia în evidenþa contabilã ºi recuperarea integralã a acestuia”, aratã raportul Curþii de Conturi.

C

JH a constatat un prejudiciu de un milion de euro

Consiliul Judeþean Hunedoara a constatat un prejudiciu de un milion de euro, la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani.

Anul trecut, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au realizat douã auditãri la nivelul Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani.

Primul audit a scos la ivealã un prejudiciu de 2 milioane de lei ºi a cuprins perioada 2015-2016, iar cel de-al doilea audit extins pânã în anul 2009 a mãrit prejudiciul

pânã la suma de 4 milioane de lei. Auditul realizat de Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la ivealã mai multe nereguli. ”Instituþia a plãtit din bugetul propriu servicii conexe de scenografie costume în valoare de 1.504.053 lei, nejustificate legal, în condiþiile existenþei unui contract cu aceeaºi persoanã, având ca obiect scenografia decor, scenograf care trebuia sã realizeze ºi concepþia costumelor, pentru un numãr de 38 de producþii artistice”, arãta raportul de audit.

Acelaºi raport arãta cã teatrul din Petroºani avea “creanþe neîncasate: 4500 lei facturi peste 1 an cãtre Primãria Lupeni ºi Primãria Aninoasa”.

La finele anului trecut, oficialii CJH declarau cã au fãcut plângere la DNA ºi cã nu pot oferi mai multe informaþii, fiind în desfãºurare cercetarea.

Monika BACIU

În opinia deputatului Marius Surgent în forma actualã legea care stipuleazã modul în care sunt acordate ajutoarele sociale este una destul de permisivã încurajând dezinteresul unor beneficiari de a-ºi gãsi un loc de muncã. “ Sunt situaþii în care o persoanã are nevoie de ajutor pentru a trece peste o perioadã mai grea din viaþa sa. Atunci statul trebuie sã intervinã prin mijloacele pe care le are la îndemânã pentru a susþine acea persoanã. Dar în momentul în care constaþi cã pentru persoana respectivã traiul din ajutoarele sociale a devenit un mod de viaþã cred cã este nevoie ca statul sã intervinã”, spune deputatul Marius Surgent.

ºi criterii noi pentru Condiþii acordarea de ajutor social

Refuzul unui loc de muncã sau neparticiparea la cursurile de formare profesionalã sunt doar douã dintre motivele pentru care o persoanã care beneficiazã de ajutor din partea statului îºi poate pierde acest statut. Deputatul Marius Surgent spune cã aceastã iniþiativã legislativã are ca scop principal de a-i determina sã-ºi caute un loc de muncã pe cei care s-au obiºnuit sã trãiascã din ajutoarele sociale oferite de stat.

“Aceastã iniþiativã legislativã îi vizeazã în principal pe acei benefi-

ciari de ajutoare sociale care ºi-au fãcut un obicei din a-ºi duce traiul de zi cu zi doar cu ceea ce le dã statul.

Nu pot sã concep cã o persoanã care beneficiazã de ani de zile de asistenþã socialã din partea statului nu a reuºit sã îºi gãseascã un loc de muncã.

Tocmai de aceea cred cã este necesar sã modificãm aceastã lege. Ajutorul social trebuie sã reprezinte un sprijin la nevoie nu un stimulent pentru nemuncã”, a concluzionat deputatul.

Printre criteriile noi ce vor fi introduse în legea care stipuleazã acordarea de ajutor social se pot enumera: - persoanele majore apte de muncã din familia care beneficiazã de acest drept, vor avea obligaþia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se depãºi regimul normal de lucru - în cazul în care beneficiarii de ajutoare sociale sunt dovediþi cã muncesc fãrã forme legale îºi vor pierde acest drept - refuzul unui loc de muncã sau refuzul de a participa la serviciile oferite de agenþiile teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã atrage dupã sine încetarea dreptului de a primi ajutor social

-a îmbrãcat în miner, a mâncat cu ortacii acasã, sã vadã cum aratã masa unui miner, s-a trezit muºcat de câinii vagabonzi ºi a bãtut Valea Jiului de la un capãt la altul, totul pentru un album foto.

Fotoreporterul Kevin FAINGNAERT vine din Belgia ºi, dupã ce publicat pentru reviste de prestigiu, a umblat toatã Europa ºi chiar a ajuns ºi în Peru ori Argentina, Insulele Feroe sau Danemarca, s-a decis sã vadã cum aratã o zonã în care mineritul se închide.

Ce fac minerii, cine sunt ei? Cum e acasã la ei? Ce mai aºteaptã ei, ori cum este când ies de sub pãmânt?

Toate au fost întrebãri la care ºi-a rãspuns singur, timp de douã sãptãmâni cât a locuit în Valea Jiului.

Tânãrul s-a ales cu experienþe pe care le vom regãsi într-un album de excepþie, dar ºi cu amintiri, unele chiar dureroase, dacã e sã luãm în calcul cã l-au muºcat câinii.

„Am vrut sã fac povestea ultimelor oraºe miniere din România, din Valea Jiului, de la Lupeni, Lonea, Vulcan sau Livezeni, care s-ar închide în curând. M-am documentat despre ultimul an în care mai lucreazã, înainte ca aceastã meserie sã disparã definitiv”, a spus Kevin FAINGNAERT, fotoreporter belgian.

A mers în casele minerilor, care l-au primit cu ospitalitate, l-au pus la masã ºi l-au încântat cu bunãtatea lor. Asta, chiar dacã a venit oarecum reticent la ceea ce avea sã gãseascã aici. „Sunt super-prietenoºi. Înainte sã vin în România am fost puþin speriat cã va

fi greu sã întâlnesc aceºti oameni, sau sã le vorbesc, pentru cã eu nu vorbesc româneºte. Dar toþi au fost deschiºi ºi am discutat folosindu-mi mâinile ºi ei au fost deschiºi sã îmi pozeze ca modele ºi chiar am stat de vorbã cu ei, fãrã sã ºtim limba. M-au invitat în casele lor în fiecare zi ºi am bãut cu ei cafea, mi-au fãcut supe, sau chiar am luat cina cu ei. Au gãtit pentru mine ºi acest lucru a fost extraordinar”, mai spune Kevin, pe care l-am gãsit marþi la mina Lupeni, acolo unde era foarte încântat sã surprindã minerii care ies din ºut.

A venit cu un aparat pe film ºi fiecare cadru a fost

o provocare. Nu este ca la aparatele digitale, iar Kevin a convins fiecare om pe care l-a întâlnit sã stea sã îi surprindã trãsãturile. Unii l-au încântat peste mãsurã. I-au plãcut casele lor, locurile în care trãiesc ºi spune cã va face un album foto pe care îl va publica în una dintre revistele pentru care el lucreazã. De altfel, el ºi-a publicat fotografiile pentru National Geografic, The Telegraf, Vice, Outside Magazine, Daily Mail, La Republica ºi multe, multe altele. Acolo va spune, cu ajutorul fotografiilor, povestea pe care a trãit-o aici. „Mulþi dintre mineri îºi vor pierde locurile de

150 locuri de muncã în domeniul agricol (recoltare, ambalare fructe) în Spania prin Reþelei EURES Cât plãtesc cei de la ªirineasa la utilitãþi? intermediul rupul de firme Queralt din ontractul dintre administraþia G regiunea Lleida, Spania care Clocalã de la Petroºani ºi Clubul oferã cele 150 locuri de muncã în ªirineasa naºte mereu controverse în cadrul Consiliului Local. Cei de la ªirineasa suportã o cotã de 70% din cheltuilelie lunare la utilitãþi.

“Cei de la ªirineasa sunt la zi cu toate cheltuielile inclusiv cu cei 70 % care fac parte din utilitãþi.

Consumul de apa ºi curentul sunt plãtite în proporþie de 70% de Clubul ªirineasa ºi 30 % noi. Avem ºi noi secþiile de fotbal, tenis ºi atletism”, a spus în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, Radu Polifronie, directorul CSM Petroºani.

Potrivit acestuia, sumele achitate de ªirineasa ajung la câteva mii de lei lunar. “Depinde de consumul lunar dar ca o medie în jur de 30003500 lei / lunã la curent ºi la apã undeva la 1800-2000 lei /lunã”, a

mai spus sursa citatã.

“Ca sã putem întreþine noi baza sportivã costurile ar fi imense ºi nu zic ca sã o întreþinem, ci doar sã o pãzim. În momentul de faþã suntem privaþi de a face niºte costuri de întreþinere. ªtiþi bine cã în perioada de austeritate nimeni nu o pãzea, au dispãrut ºi porþile. Important acum este cã aceastã bazã a început sã capete un pic de culoare. Dacã reuºim sã convingem pe cel care finanþeazã ca sã ºi bage ceva bani pentru modernizarea acesteia, este în folosul acestei comunitaþi ºi nu în defavoarea ei.

Nu cred cã în momentul de faþã este important ce câºtigãm”, a accentuat consilierul local, Petre Drãgoescu.

Autoritãþile locale nu mai pot susþine financiar echipe de fotbal.

Astfel, prezenþa fotbaliºtilor de la ªirineasa este un câºtig pentru localitate.

“Marele avantaj al nostru în acest moment este cã existã aceastã echipã acolo, nu sunt acei 500 lei pe care îi plãteºte redevenþã pe lunã, ci faptul cã întreþin baza. Noi nu putem întreþine baza în acest moment ºi ºtiþi cum a fost baza înainte ºi cum este acum. Vedeþi ce probleme sunt peste tot în þarã cu echipele de fotbal în special, autoritãþile publice locale nu pot sã investeascã foarte mulþi bani în ceea ce înseamnã fotbal, salarii nu se pot plãti ºi aºa mai departe.

S-a dat legea ca pânã la 5% sã finanþezi sportul, dar nu sunt norme ºi dacã ar fi norme Petroºaniul nu are un buget care sã îi permitã sã susþinã o echipã de fotbal de Divizia B sau A”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Monika BACIU

agriculturã este compus din mai multe ferme dedicate producerii ºi comercializãrii fructelor.

Descriere loc de muncã: muncitorii vor lucra în câmp: cules fructe, curãþat pomi; în fabricã: aranjarea fructelor în lãzi ºi caserole; Cerinþe: sunt oferite 150 locuri de muncã dupã cum urmeazã: 100-femei pentru munca în câmp ºi ambalat în depozit; 50 - bãrbaþi pentru munca în câmp, din care: 1 ºofer autobuz pentru transportul muncitorilor la locul de muncã (categoria D + atestat); 2 ºoferi camion pentru transportul fructelor din câmp la depozit (categoria C + E ºi atestat) ºi 2 tractoriºti; Limba strainã: nu se solicitã Salariu: 6.25 euro brut/orã

(pentru lucrul în câmp); 5.96 euro brut/ora (pentru lucrul în fabricã) Beneficii ºi alte condiþii: transportul dus - întors Spania îl plãteºte muncitorul. Pentru locuinþã (utilitãþi) ºi alte cheltuieli se reþine 10% din salariu în primul an ºi în al doilea an 5% din salariu. Locuinþele au zonã comunã de spãlãtorie ºi bucãtãrii. Familia va locui în camere separate. Se primeºte set complet de lenjerie de pat ºi echipament de protecþie individual (în cazul pierderii acestuia, se plãteºte).

Contractul de muncã se semneazã în Spania (dupã înscrierea în sistemul de securitate socialã-obþinere NIE).

Duratã contract: aprilie septembrie 2018 cu posibilitate de prelungire pânã în luna noiembrie Mod de aplicare: persoanele cu domiciliul în judeþul Hunedoara, care corespund cerinþelor posturilor oferite, trebuie sã se adreseze consilierului EURES, Plesa Andrea din

cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, telefon 0755999913, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în strãinãtate. Înscrierea în baza de date pentru munca în strãinatate se realizeaza pe baza urmãtoarelor documente: cererea tip (se completeazã la sediul agenþiei), copie act identitate, CV, adeverinþã medicalã "apt pentru muncã".

Termenul limita pentru depunerea dosarelor este 31.03.2018.

muncã la finele anului. Nu vor avea o altã posibilitate sã îºi gãseascã de lucru, nu existã ceva sã înlocuiascã mineritul, pentru cã zona este una monoindustrialã, minierã. Am întâlnit mulþi mineri triºti, pentru cã nu sunt foarte fericiþi cã minele se închid ºi nu vor mai câºtiga atât de mulþi bani, dar, cu toate astea, oamenii sunt optimiºti cã locuiesc aici, într-un peisaj de munte”, a adãugat belgianul, care a preferat Valea Jiului în locul Maramureºului, spre exemplu, pe care ar fi putut sã îl aleagã cu uºurinþã, aºa cum fac ºi alþi fotoreporteri strãini..

Kevin a stat o vreme în Petroºani, dar apoi ºi-a gãsit cazare la Lupeni. A vrut sã umble pe strãzile unde locuiesc minerii, iar într-unul dintre cartierele minereºti, unde a fãcut poze, a fost alungat ºi chiar muºcat de câinii maidanezi, care, spune el, pãzesc ca niºte gardieni teritoriile acestea.

„Câinii sunt mulþi aici în România, sau poate doar în zona aceasta. Nu ºtiu ce au simþit ei, poate cã sunt din Belgia, dar mereu m-au lãtrat ºi mi-a fost greu sã mã deplasez sã fac poze, pe strãzile mici.

Asta pentru cã mereu sunt câini ca niºte gardieni, care dacã le-am invadat teritoriul a fost rãu”, a adãugat Kevin.

Numai în ultimii 3 ani, Kevin a fost mereu premiat pentru albumele sale, iar anul trecut a luat premiat, sau nominalizat de mai multe ori, una dintre distincþii fiind Zeiss Photography Award 2017, pentru care a fost desemnat câºtigãtor.

Va scoate o carte de fotografii ºi cu portretele surprinse în Valea Jiului, la minele de aici, unde a surprins oamenii simpli, proaspãt ieºiþi din minã, prãfuiþi ºi, pentru a face fotografiile el însuºi s-a îmbrãcat în miner.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: Prejudiciul de la teatru, 1% Un fotograf belgian descrie în faþã de declaraþiile oficialilor CJH Se impun criterii imagini finalul mineritului noi pentru acordarea C S de ajutoare sociale urtea de Conturi a constatat un prejudiciu de 4 mii de lei, la teatrul Dramatic ID Sîrbu.

Suma reprezintã 1% faþã de cele prezentate, în cursul anului trecut, de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, în subordinea cãruia funcþioneazã instituþia de culturã.

Inspectorii de la Curtea de Conturi au verificat “situaþia sumelor estimative consemnate în actele de audit/control prin care au fost identificate venituri suplimentare la bugetul general consolidat, prejudicii ºi abateri financiar-contabile ºi fiscale, pentru fiecare din entitãþile auditate/controlate în anul 2017”. Potrivit raportului, prejudiciul constatat este de 4 mii lei.

“Neurmãrirea ºi neîncasarea în termenul legal de prescripþie a unor creanþe aparþinând entitãþii verificate (Teatrul I.D. Sîrbu Petroºani). (...) Analiza periodicã a soldului contului „Clienþi” în vederea identificãrii tuturor creanþelor neîncasate în termenul legal; efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru încasarea sumelor înregistrate în contul clienþi înlãuntrul termenului legal de prescripþie, inclusiv acþionarea

P

rintr-o iniþiativã legislativã propusã de cinci parlamentari ALDE, unul dintre semnatari fiind ºi deputatul Marius Surgent se doreºte stabilirea unor noi criterii de acordare a ajutorului social.

în instanþã; stabilirea exactã a prejudiciului creat bugetului Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani, prin nerealizarea acþiunilor de recuperare a veniturilor, înregistrarea acestuia în evidenþa contabilã ºi recuperarea integralã a acestuia”, aratã raportul Curþii de Conturi.

C

JH a constatat un prejudiciu de un milion de euro

Consiliul Judeþean Hunedoara a constatat un prejudiciu de un milion de euro, la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani.

Anul trecut, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au realizat douã auditãri la nivelul Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani.

Primul audit a scos la ivealã un prejudiciu de 2 milioane de lei ºi a cuprins perioada 2015-2016, iar cel de-al doilea audit extins pânã în anul 2009 a mãrit prejudiciul

pânã la suma de 4 milioane de lei. Auditul realizat de Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la ivealã mai multe nereguli. ”Instituþia a plãtit din bugetul propriu servicii conexe de scenografie costume în valoare de 1.504.053 lei, nejustificate legal, în condiþiile existenþei unui contract cu aceeaºi persoanã, având ca obiect scenografia decor, scenograf care trebuia sã realizeze ºi concepþia costumelor, pentru un numãr de 38 de producþii artistice”, arãta raportul de audit.

Acelaºi raport arãta cã teatrul din Petroºani avea “creanþe neîncasate: 4500 lei facturi peste 1 an cãtre Primãria Lupeni ºi Primãria Aninoasa”.

La finele anului trecut, oficialii CJH declarau cã au fãcut plângere la DNA ºi cã nu pot oferi mai multe informaþii, fiind în desfãºurare cercetarea.

Monika BACIU

În opinia deputatului Marius Surgent în forma actualã legea care stipuleazã modul în care sunt acordate ajutoarele sociale este una destul de permisivã încurajând dezinteresul unor beneficiari de a-ºi gãsi un loc de muncã. “ Sunt situaþii în care o persoanã are nevoie de ajutor pentru a trece peste o perioadã mai grea din viaþa sa. Atunci statul trebuie sã intervinã prin mijloacele pe care le are la îndemânã pentru a susþine acea persoanã. Dar în momentul în care constaþi cã pentru persoana respectivã traiul din ajutoarele sociale a devenit un mod de viaþã cred cã este nevoie ca statul sã intervinã”, spune deputatul Marius Surgent.

ºi criterii noi pentru Condiþii acordarea de ajutor social

Refuzul unui loc de muncã sau neparticiparea la cursurile de formare profesionalã sunt doar douã dintre motivele pentru care o persoanã care beneficiazã de ajutor din partea statului îºi poate pierde acest statut. Deputatul Marius Surgent spune cã aceastã iniþiativã legislativã are ca scop principal de a-i determina sã-ºi caute un loc de muncã pe cei care s-au obiºnuit sã trãiascã din ajutoarele sociale oferite de stat.

“Aceastã iniþiativã legislativã îi vizeazã în principal pe acei benefi-

ciari de ajutoare sociale care ºi-au fãcut un obicei din a-ºi duce traiul de zi cu zi doar cu ceea ce le dã statul.

Nu pot sã concep cã o persoanã care beneficiazã de ani de zile de asistenþã socialã din partea statului nu a reuºit sã îºi gãseascã un loc de muncã.

Tocmai de aceea cred cã este necesar sã modificãm aceastã lege. Ajutorul social trebuie sã reprezinte un sprijin la nevoie nu un stimulent pentru nemuncã”, a concluzionat deputatul.

Printre criteriile noi ce vor fi introduse în legea care stipuleazã acordarea de ajutor social se pot enumera: - persoanele majore apte de muncã din familia care beneficiazã de acest drept, vor avea obligaþia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de interes local, fãrã a se depãºi regimul normal de lucru - în cazul în care beneficiarii de ajutoare sociale sunt dovediþi cã muncesc fãrã forme legale îºi vor pierde acest drept - refuzul unui loc de muncã sau refuzul de a participa la serviciile oferite de agenþiile teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã atrage dupã sine încetarea dreptului de a primi ajutor social

-a îmbrãcat în miner, a mâncat cu ortacii acasã, sã vadã cum aratã masa unui miner, s-a trezit muºcat de câinii vagabonzi ºi a bãtut Valea Jiului de la un capãt la altul, totul pentru un album foto.

Fotoreporterul Kevin FAINGNAERT vine din Belgia ºi, dupã ce publicat pentru reviste de prestigiu, a umblat toatã Europa ºi chiar a ajuns ºi în Peru ori Argentina, Insulele Feroe sau Danemarca, s-a decis sã vadã cum aratã o zonã în care mineritul se închide.

Ce fac minerii, cine sunt ei? Cum e acasã la ei? Ce mai aºteaptã ei, ori cum este când ies de sub pãmânt?

Toate au fost întrebãri la care ºi-a rãspuns singur, timp de douã sãptãmâni cât a locuit în Valea Jiului.

Tânãrul s-a ales cu experienþe pe care le vom regãsi într-un album de excepþie, dar ºi cu amintiri, unele chiar dureroase, dacã e sã luãm în calcul cã l-au muºcat câinii.

„Am vrut sã fac povestea ultimelor oraºe miniere din România, din Valea Jiului, de la Lupeni, Lonea, Vulcan sau Livezeni, care s-ar închide în curând. M-am documentat despre ultimul an în care mai lucreazã, înainte ca aceastã meserie sã disparã definitiv”, a spus Kevin FAINGNAERT, fotoreporter belgian.

A mers în casele minerilor, care l-au primit cu ospitalitate, l-au pus la masã ºi l-au încântat cu bunãtatea lor. Asta, chiar dacã a venit oarecum reticent la ceea ce avea sã gãseascã aici. „Sunt super-prietenoºi. Înainte sã vin în România am fost puþin speriat cã va

fi greu sã întâlnesc aceºti oameni, sau sã le vorbesc, pentru cã eu nu vorbesc româneºte. Dar toþi au fost deschiºi ºi am discutat folosindu-mi mâinile ºi ei au fost deschiºi sã îmi pozeze ca modele ºi chiar am stat de vorbã cu ei, fãrã sã ºtim limba. M-au invitat în casele lor în fiecare zi ºi am bãut cu ei cafea, mi-au fãcut supe, sau chiar am luat cina cu ei. Au gãtit pentru mine ºi acest lucru a fost extraordinar”, mai spune Kevin, pe care l-am gãsit marþi la mina Lupeni, acolo unde era foarte încântat sã surprindã minerii care ies din ºut.

A venit cu un aparat pe film ºi fiecare cadru a fost

o provocare. Nu este ca la aparatele digitale, iar Kevin a convins fiecare om pe care l-a întâlnit sã stea sã îi surprindã trãsãturile. Unii l-au încântat peste mãsurã. I-au plãcut casele lor, locurile în care trãiesc ºi spune cã va face un album foto pe care îl va publica în una dintre revistele pentru care el lucreazã. De altfel, el ºi-a publicat fotografiile pentru National Geografic, The Telegraf, Vice, Outside Magazine, Daily Mail, La Republica ºi multe, multe altele. Acolo va spune, cu ajutorul fotografiilor, povestea pe care a trãit-o aici. „Mulþi dintre mineri îºi vor pierde locurile de

150 locuri de muncã în domeniul agricol (recoltare, ambalare fructe) în Spania prin Reþelei EURES Cât plãtesc cei de la ªirineasa la utilitãþi? intermediul rupul de firme Queralt din ontractul dintre administraþia G regiunea Lleida, Spania care Clocalã de la Petroºani ºi Clubul oferã cele 150 locuri de muncã în ªirineasa naºte mereu controverse în cadrul Consiliului Local. Cei de la ªirineasa suportã o cotã de 70% din cheltuilelie lunare la utilitãþi.

“Cei de la ªirineasa sunt la zi cu toate cheltuielile inclusiv cu cei 70 % care fac parte din utilitãþi.

Consumul de apa ºi curentul sunt plãtite în proporþie de 70% de Clubul ªirineasa ºi 30 % noi. Avem ºi noi secþiile de fotbal, tenis ºi atletism”, a spus în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, Radu Polifronie, directorul CSM Petroºani.

Potrivit acestuia, sumele achitate de ªirineasa ajung la câteva mii de lei lunar. “Depinde de consumul lunar dar ca o medie în jur de 30003500 lei / lunã la curent ºi la apã undeva la 1800-2000 lei /lunã”, a

mai spus sursa citatã.

“Ca sã putem întreþine noi baza sportivã costurile ar fi imense ºi nu zic ca sã o întreþinem, ci doar sã o pãzim. În momentul de faþã suntem privaþi de a face niºte costuri de întreþinere. ªtiþi bine cã în perioada de austeritate nimeni nu o pãzea, au dispãrut ºi porþile. Important acum este cã aceastã bazã a început sã capete un pic de culoare. Dacã reuºim sã convingem pe cel care finanþeazã ca sã ºi bage ceva bani pentru modernizarea acesteia, este în folosul acestei comunitaþi ºi nu în defavoarea ei.

Nu cred cã în momentul de faþã este important ce câºtigãm”, a accentuat consilierul local, Petre Drãgoescu.

Autoritãþile locale nu mai pot susþine financiar echipe de fotbal.

Astfel, prezenþa fotbaliºtilor de la ªirineasa este un câºtig pentru localitate.

“Marele avantaj al nostru în acest moment este cã existã aceastã echipã acolo, nu sunt acei 500 lei pe care îi plãteºte redevenþã pe lunã, ci faptul cã întreþin baza. Noi nu putem întreþine baza în acest moment ºi ºtiþi cum a fost baza înainte ºi cum este acum. Vedeþi ce probleme sunt peste tot în þarã cu echipele de fotbal în special, autoritãþile publice locale nu pot sã investeascã foarte mulþi bani în ceea ce înseamnã fotbal, salarii nu se pot plãti ºi aºa mai departe.

S-a dat legea ca pânã la 5% sã finanþezi sportul, dar nu sunt norme ºi dacã ar fi norme Petroºaniul nu are un buget care sã îi permitã sã susþinã o echipã de fotbal de Divizia B sau A”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Monika BACIU

agriculturã este compus din mai multe ferme dedicate producerii ºi comercializãrii fructelor.

Descriere loc de muncã: muncitorii vor lucra în câmp: cules fructe, curãþat pomi; în fabricã: aranjarea fructelor în lãzi ºi caserole; Cerinþe: sunt oferite 150 locuri de muncã dupã cum urmeazã: 100-femei pentru munca în câmp ºi ambalat în depozit; 50 - bãrbaþi pentru munca în câmp, din care: 1 ºofer autobuz pentru transportul muncitorilor la locul de muncã (categoria D + atestat); 2 ºoferi camion pentru transportul fructelor din câmp la depozit (categoria C + E ºi atestat) ºi 2 tractoriºti; Limba strainã: nu se solicitã Salariu: 6.25 euro brut/orã

(pentru lucrul în câmp); 5.96 euro brut/ora (pentru lucrul în fabricã) Beneficii ºi alte condiþii: transportul dus - întors Spania îl plãteºte muncitorul. Pentru locuinþã (utilitãþi) ºi alte cheltuieli se reþine 10% din salariu în primul an ºi în al doilea an 5% din salariu. Locuinþele au zonã comunã de spãlãtorie ºi bucãtãrii. Familia va locui în camere separate. Se primeºte set complet de lenjerie de pat ºi echipament de protecþie individual (în cazul pierderii acestuia, se plãteºte).

Contractul de muncã se semneazã în Spania (dupã înscrierea în sistemul de securitate socialã-obþinere NIE).

Duratã contract: aprilie septembrie 2018 cu posibilitate de prelungire pânã în luna noiembrie Mod de aplicare: persoanele cu domiciliul în judeþul Hunedoara, care corespund cerinþelor posturilor oferite, trebuie sã se adreseze consilierului EURES, Plesa Andrea din

cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, telefon 0755999913, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în strãinãtate. Înscrierea în baza de date pentru munca în strãinatate se realizeaza pe baza urmãtoarelor documente: cererea tip (se completeazã la sediul agenþiei), copie act identitate, CV, adeverinþã medicalã "apt pentru muncã".

Termenul limita pentru depunerea dosarelor este 31.03.2018.

muncã la finele anului. Nu vor avea o altã posibilitate sã îºi gãseascã de lucru, nu existã ceva sã înlocuiascã mineritul, pentru cã zona este una monoindustrialã, minierã. Am întâlnit mulþi mineri triºti, pentru cã nu sunt foarte fericiþi cã minele se închid ºi nu vor mai câºtiga atât de mulþi bani, dar, cu toate astea, oamenii sunt optimiºti cã locuiesc aici, într-un peisaj de munte”, a adãugat belgianul, care a preferat Valea Jiului în locul Maramureºului, spre exemplu, pe care ar fi putut sã îl aleagã cu uºurinþã, aºa cum fac ºi alþi fotoreporteri strãini..

Kevin a stat o vreme în Petroºani, dar apoi ºi-a gãsit cazare la Lupeni. A vrut sã umble pe strãzile unde locuiesc minerii, iar într-unul dintre cartierele minereºti, unde a fãcut poze, a fost alungat ºi chiar muºcat de câinii maidanezi, care, spune el, pãzesc ca niºte gardieni teritoriile acestea.

„Câinii sunt mulþi aici în România, sau poate doar în zona aceasta. Nu ºtiu ce au simþit ei, poate cã sunt din Belgia, dar mereu m-au lãtrat ºi mi-a fost greu sã mã deplasez sã fac poze, pe strãzile mici.

Asta pentru cã mereu sunt câini ca niºte gardieni, care dacã le-am invadat teritoriul a fost rãu”, a adãugat Kevin.

Numai în ultimii 3 ani, Kevin a fost mereu premiat pentru albumele sale, iar anul trecut a luat premiat, sau nominalizat de mai multe ori, una dintre distincþii fiind Zeiss Photography Award 2017, pentru care a fost desemnat câºtigãtor.

Va scoate o carte de fotografii ºi cu portretele surprinse în Valea Jiului, la minele de aici, unde a surprins oamenii simpli, proaspãt ieºiþi din minã, prãfuiþi ºi, pentru a face fotografiile el însuºi s-a îmbrãcat în miner.

Diana MITRACHE

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Ce ºtim ºi ce facem pentru bolnavii de TBC?

S

untem pe primele locuri în Europa în ceea ce priveºte numãrul bolnavilor de TBC, o boalã ce trebuia de mult timp eradicatã. Puþini ºtiu când sã se prezinte la doctor, iar pacienþii depistaþi, deºi scad numeric, nu îºi fac întotdeauna corect tratamentul.

Ar fi nevoie de o lege care reglementeze acest aspect, însã, de o jumãtate de an se vorbeºte fãrã vreun rezultat. DSP Hunedoara ne aratã statisticile ºi medicii de aici recunosc cã a scãzut incidenþa bolnavilor, dar tot sunt mulþi. „Evoluþia incidenþei acestei boli este în scãdere de la un an la altul ºi în judeþul Hunedoara. În anul 2016 am avut înregistrate un numãr de

191 de cazuri noi de TBC, din care 49 au fost cazuri readmise, iar 2017 un numãr de 155 de cazuri de TBC, din care 29 de cazuri readmise”, a precizat dr.

Cecilia Birãu, director DSP Hunedoara.

Tuberculoza se vindecã.

Medicii ne spun cã bolnavii au tratament gratuit, dar le atrag atenþia sã îl facã în cel mai corect mod. Asta, chiar dacã este de lungã duratã. În caz contrar, rãspunsul este improbabil ºi poate, tocmai de aceea suntem printre primii din Europa la numãrul de bolnavi, confirmaþi ºi mai ales reconfirmaþi. „Ar trebui sã încercãm, prin toate metodele, sã ajungem celelalte state din Europa, în ce priveºte incidenþa tuberculozei. Se fac eforturi deosebite, este un program naþional de supraveghere ºi con-

trol, iar focarele de TBC sunt supravegheate extraordinar de bine. Se asigurã tratament gratuit, dar, datoritã faptului cã tratamentul se întinde chiar ºi pe 2 ani de zile, sunt persoane care renunþã la el, chiar dacã este gratuit”, mai explicã dr. Cecilia Birãu. În judeþul Hunedoara sunt douã spitale pentru tratamentul acestor bolnavi, la Sanatoriul din Brad ºi de la Geoagiu ºi acolo li se asigurã tratament ºi profilaxie ºi celor din judeþele limitrofe.

Când trebuie sã ne prezentãm la medic, ne explicã chiar specialiºtii. „Orice persoanã, care observã cã tusea care o pune pe sema unei rãceli obiºnuite dureazã mult ºi apare febrã, care se menþine o perioadã, trebuie sã vinã la medicul de familii, iar dacã acesta îl trimite la un medic pneumoftiziolog, pentru un diagnostic rapid, sã o facã ºi sã urmeze tratamentul, aºa încât sã nu aparã focare de TBC”, a mai spus dr. Cecilia Birãu, director DSP Hunedoara.

Legea tuberculozei a fost discutatã pentru prima datã în Comisia de Sãnãtate în septembrie 2017. Iniþiatorii cer bani de la stat pentru tratamente ºi condiþii mai bune de îngrijire a bolnavilor. Nu avem încã o astfel de lege, iar statisticile aratã cã, anual, în România, 12 mii de persoane se îmbolnãvesc de tuberculozã ºi trei dintre ele îºi pierd viaþa în fiecare zi.

Diana MITRACHE

Aproape 2.000 de pneumonii ºi peste 28.000 de persoane vaccinate Nu

mãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara în sãptãmâna 12.02.- 18.02. a fost de 1933 de cazuri, din care pneumonii 733, aratã un raport întocmit de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

Potrivit raportului pânã la aceastã orã situaþia bolnavilor ºi a suspecþilor de gripã se prezintã astfel: un deces de gripã AH1N1, 7 cazuri confirmate gripã de tip B, 7 cazuri confirmate gripa tip AH1N1, 3 cazuri pentru care s-a infirmat cu laboratorul gripã ºi 7 cazuri suspecte de gripã pentru care nu existã încã confirmarea cu laboratorul.

Totodatã, un numãr de 28.202 de persoane au fost vaccinate gripal trivalent sezonier, în condiþiile în care judeþului

Hunedoara i s-au repartizat 30.597 doze de vaccin gripal trivalent sezonier.

“Existã argumente pentru continuarea vaccinãrii antigripale , având în vedere evoluþia circulaþiei virusurilor gripale ºi posibilitatea ca actualul sezon de gripã sã se prelungeascã pânã la primãvarã”, a declarat preºedintele Asociaþiei Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. .

Vaccinarea se poate realiza pe toatã durata sezonului gripal iar imunitatea dureazã cel mult 1 an. În sezonul rece circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei.

Rãcelile ºi gripele nu se trateazã cu antibiotice! Numãrul normal al infecþiilor de tract respirator superior poate sã ajungã ºi la zece într-un an pentru o persoanã.

O persoanã bolnavã care se izoleazã la domiciliu se poate

însãnãtoºi dupã 7 zile, dacã nu are alte afecþiuni, chiar dacã face o formã severã de boalã. Dar, dacã aceastã persoanã bolnavã continuã sã meargã la serviciu, cu siguranþã îi va infecta ºi pe cei din jur ºi e posibil ca unii dintre aceºtia sã facã forme severe de boalã sau chiar letale

Asociaþia Salvital, controlatã de Curtea de Conturi

A

ctivitatea Asociaþiei Salvital a fost verificatã de Curtea de Conturi. Perioada efectuãrii acþiunii de control a fost din data de 27 noiembrie ºi pânã în 15 decembrie 2017.

Conform datelor, pentru anul 2017 asociaþia ºi-a propus venituri de 4.565 mii lei, iar realizãrile au fost de 4.508 mii lei. Cheltuileile planificate au fost de 4.565 mii lei, iar cele realizate efectiv au fost în sumã de 3.486 mii lei.

Inspectorii financiari au constatat cã “nu au fost fundamentate veniturile, din BVC, în baza unor documente încheiate conform prevederilor statutare sau legale” ºi “nu au fost întocmite justificãri cãtre membrii asociaþiei cu privire la utilizarea sumelor primite”. Potrivit raportului Curþii de Conturi “abaterile constatate sunt în curs de valorificare”.

58 de membri are asociaþia Salvital, dintre care 34 înregistreazã întârzieri la plata cotizaþiilor.

Potrivit preºedintelui Salvital, Petru Mãrginean, cotizaþiile membrilor se ridicã la suma de 3,83158 milioane de lei anual, iar cheltuielile sunt de 4,5 milioane de lei numai pentru a asigura salariile paramedicilor SMURD. Diferenþa este acoperitã din eºalonãrile de platã ale membrilor asociaþiei. La nivelul judeþului Hunedoara funcþioneazã 12 module SMURD. Trei sunt în subordinea ISU, ºi anume Lupeni, Baru si Bãiþa.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 22 Februarie 2018

Henþ cu mâna

Eternul frustrat Vasile Miriuþã a devenit un personaj absolut de neînþeles pentru oricine. Dupã pãrerea lui, debitat de un creier mic, Dinamo ia campionatul, ajunge în Champions League, Steaua e zero barat, fotbaliºtii lui sunt cei mai buni din estul

Eropei, echipa sã vã bate tot. „Steaua, în play-off nu te mai iertãm!” declarã prostul din Maramureº aciuat prin Bucureºti ºi devenit ºi el „câine roºu”.

Prostul face declaraþii absolut halucinante referitoare la meciul

derby din penultima etapã. Gura lui mare crede cã-l va scãpa de furia „câinilor” din

tribunã. Omul uitã cã mai are de jucat cu Astra Giurgiu, fiind convins cã-i va

Popice. Interviu.

„Inter Petrila merge înainte” declarã Marcel Dobricã, antrenor popice Inter Petrila

Reporter: Salut domnu' Dobricã! Ce face echipa?

Marcel Dobricã: Bine, se pregãteºte, atât la seniori cât ºi la juniori.

Reporter: Ce ne poþi spune despre lot?

Marcel Dobricã: Avem jucãtori talentaþi, sper în acest an sã prindem un loc 3 la seniori.

Reporter: Ce lot ai la seniori?

Marcel Dobricã: Am jucãtori la seniori:

Marian Bãlan, Petre Cimpoer, Cristian Cimpoer, Florin Mitrescu, Codrea Hoarcã, Mihai Balaban, Radu Balaban, Dorin Vârtei, Aurelian Costache iar la juniori: Alexandru Ioneþi, Adrian Matei, Denis Pãdurean, sau Claudiu Feier sau Alexa Simon.

Reporter: Când aþi luat ultima oarã titlul naþional?

Marcel Dobricã: Acum opt ani, în 2010... Aveam echipã bunã, cu Mânel Manea, Dorin Virgil, Marius

spulbera pe ai lui Edi Iordanescu.

Am senzaþia cã infatuatul român cu dubla cetãþenie, Vasile Miriuþã, nu prea ºtie pe ce planetã trãieºte.

Echipa sa minunatã dacã va pierde la Astra Giurgiu, este undeva la nivelul Diviziei „B”, sau pardon, se bate la locul 7, adicã la primul loc din zona ruºinii.

CAMP. NAÞ. DE POPICE 2017-2018 Etapa a 8-a, 24 febr. 2018 KSE Tg. Secuiesc Olimpia CFR Iaºi CFR Cluj Inter Petrila Elctro. Tg. Mureº stã.

Etapa a 9-a, 10 martie 2018 Elctro. Tg. Mureº Olimpia CFR Iaºi CFR Cluj KSE Tg. Secuiesc Inter Petrila stã.

Etapa a 10-a, 31 martie 2018 Inter Petrila Elctro. Tg. Mureº Olimpia CFR Iaºi CFR Cluj KSE Tg. Secuiesc stã.

Gheþea, Marius Codarcea.

Reporter: Deci, Inter Petrila...

Marcel Dobricã: ... merge mai departe! Vom termina campionatul mai repede, mai avem trei etape din campionatul regulat, apoi sper sã prindem turneul final, unde vizãm locul 3.

Un alt obiectiv în acest an este Campionatul Mondial care va avea loc în luna mai, la Cluj. Avem ºi un jucãtor de la Petrila în Lotul Naþional, pe Mihai Balaban ºi mai speram la încã un jucãtor.

Reporter: Aºadar, lucrurile stau bine...

Marcel Dobricã: Sunt mulþumit! Important este cã vine tineretul la popice ºi

astfel avem tot timpul o continuitate la acest sport.

Reporter: Care mai sunt ierarhiile la popice, în România?

Marcel Dobricã: Acum conduce în calasament C.F.R. Cluj, C.F.R. Olimpia Iaºi, Inter Petrila, KSE Tg.. Secuiesc, Electomureº Tg. Mureº.

Reporter: Ce puþine echipe au mai rãmas fata de acum 10-20 de ani...

Marcel Dobricã: Aºa este, dar paradoxul e ca în Divizia „B” sunt peste 30 de echipe! Se joacã pe zone geografice, dar din pãcate nu mai vor sã promoveze.

Reporter: Marcel Dobricã, îþi mulþumesc!

Cât mai multe succese în continuare!

HOTEL RESTAURANT ONIX

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- ANUNÞ Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225

Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.

Rezervãri ºi comenzi la tel.

0254.544.614 email: onix@cenhd.ro